GIS PENTRU SANATATE

A ELABORAT: ANATOLIE MATEICIUC

 CE ESTE GIS-UL?
GIS-ul (Sistem Informațional Geografic) este cadrul care
permite culegerea, gestionarea și analiza datelor. Având
rădăcinile în știința geografiei, GIS-ul integrează mai multe
tipuri de date. Analizează locații spațiale și organizează straturi
de informații în vizualizări utilizând hărți și scene 3D. Având
această capabilitate unică, GIS-ul dezvăluie o înțelegere mai
profundă a datelor, cum ar fi modele, relații și situații - ajuntând
utilizatorii să ia decizii mai inteligente. 
 INTRODUCEAREA
Pe măsură ce sunt multiplicate sursele de informaţie la nivel mondial iar sanatatea
noastra sunt din ce în ce mai afectate de evenimente globale, cererea de informaţii
geografice este în creştere. Instrumentele geografiei pot oferi răspunsuri la problemele
de sănătate publică legate de prevenirea şi controlul bolilor transmisibile şi
netransmisibile. În zilele noastre deciziile organizaţiilor guvernamentale,
nonguvernamentale şi organizaţiilor mediului de afaceri se bazează pe „datele spaţiale”
(date geografice). Unii autori consideră că mai mult de 75% din datele unei organizaţii
conţin o componentă spaţială (locaţiile infrastructurii, localizarea clienţilor sau
beneficiarilor, componentele activităţilor etc.). Cunoscute sub denumirea de GIS
(Geographical Information Systems - sisteme informatice geografice SIG) aceste
instrumente de stocare, analiză şi vizualizare a datelor spaţiale constituie un domeniu
cu dezvoltare spectaculară. Operaţiile specifice ale SIG asupra datelor spaţiale fac din
aceste sisteme nu numai instrumente eficace pentru vizualizarea unor date multiple sub
forma hărţilor, dar mai ales instrumente pentru analiza informaţiilor privitoare la
suprafaţa terestră. Datele existente pot fi refolosite, unul dintre scopurile majore ale
GIS fiind considerat posibilitatea eficientă de gestionare şi actualizare a datelor.
 • „Ce este la ...?”care este situaţia unui indicator demografic,
Intrebările la care poate răspunde un GIS, actualizat cu prevalenţa/incidenţa printr-o boală sau un grup de boli într-o
datele corespunzătoare, sunt întrebări care sunt utilizate anumită zonă geografică (comună, oraş, municipiu, teritoriu
şi în sănătatea publică şi în managementul sanitar: regiune de dezvoltare, ţară, continent);
• Unde este ...?” este inversul întrebării anterioare şi necesită
analiză spaţială. Prin răspunsul la această întrebare în cadrul unui
GIS putem afla, de exemplu, unde se găseşte cea mai apropiată
unitate sanitară cu paturi sau staţie de ambulanţă de o anumită
localitate, care sunt localităţile cu cei mai defavorabili indicatori
ai stării de sănătate, unde există accesul cel mai bun la servicii
medicale primare (medicină de familie, medicină dentară,
asistenţă farmaceutică);
• „Ce s-a schimbat de când ...?” întrebare care poate implica pe cele
două anterioare şi determină modificările în timp apărute într-o
anumită zonă.
• „Ce model spaţial există?” întrebarea caută răspunsul la o problemă
complexă legată de existenţa unor probleme de sănătate în
proximitatea unui factor de risc (apă poluată chimic, centrală nucleară
etc.);
• „Ce-ar fi dacă s-ar construi ...?” este o întrebare pusă pentru a
determina ce fenomene de mediu ar putea apărea în cazul construcţiei
unei şosele, ce ar determina construirea unei noi instituţii sanitare
întro anumită zonă, ce efect ar avea poluarea asupra pânzei freatice
etc.
 SCOPUL
Aplicarea unui sistem informatic geografic pentru prezentarea unor
date şi indicatori de sănătate publică la nivelul judeţului Bihor şi
prezentarea experienţei dobândite pentru creşterea utilizării
sistemelor informatice geografice în gestiunea sănătăţii publice din
România.

Obiective:
• dobândirea abilităţilor de elaborare a unui proiect de sistem
informatic geografic pentru sănătatea publică utilizând
programele ArcGIS;
• analiza sistemului informaţional de sănătate de la nivel
judeţean; • stabilirea unui set de date şi indicatori pentru
includerea în sistemul informatic geografic;
• crearea sistemului informatic geografic pentru judeţul Bihor;
• prezentarea rezultatelor obţinute;
• extrapolarea experienţei dobândite prin întocmirea unui
program de sănătate, a unui curicculum de pregătire prin
educaţie medicală continuă a profesioniştilor din sănătatea
publică şi efectuarea de propuneri de modificări legislative.
 IMBUNATATIREA STARII DE SANATATE A POPULATIEI PRIN
CONTROLUL FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE VIATA

Obiective:
• Elaborarea raportului starii de sanatate a populatiei
• Identificarea problemelor de sanatate publica
• Imbunatatirea indicatorilor de sanatate
• Actiuni derulate pentru controlul eficace al epidemiilor si
supravegherea bolilor transmisibile si netransmisibile
• Actiuni de control in sanatate publica pentru depistarea
riscurilor pentru sanatate si impunerea masurilor de
eliminare/diminuare a acestora
 REZULTATE
Rezultatele aplicării unui GIS pentru sănătatea publică la nivelul raional
a dus la realizarea unor hărţi cu date la nivel de unităţi administrativ-
teritoriale – municipii, oraşe şi prezentarea următoarelor teme:

• densitatea populaţiei;
• mortalitatea ;
• numărul de locuinţe pe localităţi;
• mărimea reţelelor de apă, gaz şi canalizare în fiecare localitate;
• numărul unităţilor economice active la 1000 locuitori;
• acoperirea cu servicii de asistenţă primară (medicină de familie,
medicină dentară şi farmacii);

• identificarea localităţilor în care nu există unul din cele trei tipuri de

servicii de asistenţă medicală primară (medicină de familie sau
medicină dentară sau farmacie)
 CONCLUZII
Informațiile geografice servesc drept pentru orice soluție de
pregătire pentru sănătatea publică, deoarece datele de localizare
sunt principale pentru fiecare fază de planificare. GIS se extinde de
la condiții meteorologice nefavorabile până la pandemii. Ajută
statul și administratile locale să analizeze amploarea unei crize de
sănătate publică și să prezică alocarea resurselor . 
Hărțile și aplicațiile permit institutiior din domeniul sănătății
publice săfie cit mai efective.
Încadrarea sistemului informatic geografic în legislaţia de sănătate
oferă posibilităţi de îmbunătăţire a sănătăţii publice legat de
aplicarea Strategiei Naţionale de Sănătate Publică, şi legislaţiei
privind Programele Naţionale de Sănătate.
Implementarea efectivă a GIS în sănătatea publică in tara mai
necesită elaborarea unui act normativ (ordin al Ministrului
Sănătăţii), instruirea personalului privind utilizarea GIS iar ulterior
existenţa unei structuri organizaţionale (naţionale sau regionale)
care să stabilească proceduri şi standarde în domeniu şi să
coloboreze datele colectate de la nivel raional.