Introducere

Cercetările medicale, precum și studiul suprafeței Pământului, sau mai bine zis, geografia, sunt
strâns legate între ele; relația lor datează din antichitate. Hippocrate a fost primul care a descris
legătura dintre caracteristicile geografice ale unui loc și sănătatea locuitorilor. Toate acestea au
fost descrise de Hippocrate în tratatul său "Despre Aer, Apă și Locuri". [1] Pe măsură ce timpul a
trecut, a devenit tot mai evident că cartografierea și informațiile geografice pot fi foarte utile și
vitale nu doar pentru cercetare, ci și pentru înțelegerea proceselor bolilor

Scop

Scopul acestui studiu este să evidențieze Sistemele de Informații Geografice ca tehnologie și

diversele aplicații pe care se găsesc în domeniul medicinei, fie în cercetările epidemiologice sau
sociale, fie în îngrijirea sănătății în general. În plus, această disciplină poate acționa ca un
instrument de luare a deciziilor în domeniul îngrijirii sănătății și ar putea contribui la formularea
politicilor referitoare la sectorul sănătății.

Funcția GIS se bazează pe o bază de date care poate fi utilizată de diferiți utilizatori
pentru a satisface diverse nevoi de informații. Această bază de date constă într-o serie
de straturi de informații care se referă la aceeași zonă geografică. Fiecare dintre aceste
straturi conține fie date brute, cum ar fi date topografice sau satelitare, fie date tematice,
cum ar fi serviciile de sănătate. Toate acestea sunt strict orientate către un sistem
geografic comun, astfel încât să fie posibilă combinarea dintre ele în funcție de nevoile
utilizatorului. Sistemele de Informații Geografice pot converti datele spațiale în sistemul
de coordonate geografice, cartografice sau carteziene. O caracteristică cheie este că
datele spațiale sunt legate de datele descriptive.

4.1. Retrospectivă istorică succintă

Nevoia umană de informații despre distribuția spațială, precum și cerința de hărți

specializate referitoare la suprafața pământului a dus la dezvoltarea GIS. Hărțile create
pentru a satisface această nevoie au fost prima formă de GIS. În timp, metodele pentru
crearea hărților de sol s-au îmbogățit cu fotografii aeriene, imagini de teledetecție și
analiza acestora. Ca rezultat, pare să existe o cartografiere mai detaliată care oferă nu
doar un potențial imens pentru cercetare, ci și o creștere semnificativă a preciziei
rezultatelor care rezultă din aceasta pentru comunitatea științifică. [7]

4.3. Sistemele de Informații Geografice (GIS) și sănătatea publică Sectorul sănătății

publice este un domeniu foarte complex și controversat. Profesioniștii interesați de acest
domeniu ar trebui să aibă o înțelegere critică cu privire la corelația dintre factorii care
afectează sănătatea. În ultimii ani, munca profesioniștilor din domeniul sănătății devine
tot mai eficientă datorită utilizării atât a diferitelor servicii de tehnologie informațională,
cât și a software-ului. Există mult mai multe probleme și provocări legate de sectorul
sănătății publice decât le-a întâmpinat Dr. Snow în 1854, când a introdus cartografia în
cercetarea medicală. Recent, utilizarea GIS și reprezentarea spațială a diverselor
probleme de sănătate îi ajută pe profesioniști să ajungă la concluzii mai rapid și mai
eficient în domeniul sănătății publice și luarea deciziilor. [11]

În plus, GIS poate contribui la sănătatea publică în multe feluri, deoarece pot furniza
informații despre multe aspecte și pot sprijini corect procesul de luare a deciziilor. Pot
furniza informații despre distribuția serviciilor de sănătate. Astfel, disparitățile crescânde
ar putea fi eliminate. De asemenea, factorii de decizie ar lua decizii corecte. Profesioniștii
din domeniul sănătății pot identifica ușor dificultățile și disparitățile privind accesul la
serviciile de sănătate și astfel pot face față situației actuale. În general, planificarea
sănătății și a îngrijirii sociale este de o importanță majoră, deoarece este o problemă
fundamentală. La începutul secolului al XXI-lea, în plină remodelare a întregului sistem
de îngrijire a sănătății, utilizarea unor abordări noi privind problemele de sănătate poate
deveni instrumente utile pentru furnizorii acestor servicii. Utilizarea GIS pentru
rezolvarea problemelor de sănătate publică a crescut exponențial. Aceste sisteme au fost
vitale atât pentru evaluarea, cât și pentru tratarea problemelor de sănătate care se referă
la diferite zone ale terenului. [14]

Astfel, se creează un mijloc de monitorizare și gestionare a atât bolilor, cât și a

programelor de sănătate. Este necesar să înțelegem, să monitorizăm și să punem accent
pe motivele care pot fi corelate cu dezvoltarea unei boli. Unii dintre acești factori ar
putea fi mediul, comportamentul și nivelul socioeconomic al unei zone. Dacă "sursa"
unei boli este identificabilă și dezvoltarea și transmiterea sa sunt cunoscute,
administratorii de sănătate vor putea să gestioneze eficient focarele pandemice. [15, 16]
Un GIS este un instrument cu un potențial mare care poate contribui, de asemenea, la
evaluarea riscurilor de mediu și expunerea oamenilor la ele.

4.4. Sistemele de Informații Geografice și sănătatea mentală

Tulburările mintale par să se răspândească în toate țările, societățile și națiunile

indiferent de nivelul socioeconomic al populației. Se estimează că 20-25% din populație
va întâlni o boală mintală la un moment dat în viața lor. [17] În Grecia, tulburările
mintale sunt comune și, potrivit studiilor epidemiologice efectuate asupra populației
generale, se arată că 14 până la 16% dintre persoane suferă de o tulburare mintală;
stresul este cel mai frecvent. [18, 19] Tulburările mintale sunt una dintre cele mai
comune cauze de dizabilitate printre toate bolile. Mai mult, acestea au impacturi
socioeconomice enorme. În ultimii ani, par să apară noi boli mintale și o rată mare a
acestora apare de obicei în populații specifice, cum ar fi persoanele în vârstă. Unele
dintre aceste boli mintale sunt strâns legate de schimbările sau dezastrele de mediu și
schimbările în utilizarea terenului, cum ar fi urbanizarea. [20] Se manifestă că
reprezentarea geografică a acestor date ar fi un instrument valoros pentru profesioniștii
din domeniul sănătății pentru a trata și preveni boala mintală. Accesibilitatea serviciilor
de sănătate mintală, precum și a sănătății generale, este unul dintre cele mai comune
tipuri de cercetare bazată pe GIS. Factorii geografici, cum ar fi distanța, pot influența
utilizarea serviciilor de sănătate mintală, iar distanța mare între sistemele de îngrijire
medicală și pacienți reduce rata la care pacienții obișnuiau să viziteze aceste
departamente. GIS poate analiza și reda cu precizie distribuția serviciilor de sănătate
mintală și poate explica motivele pentru care accesul la serviciile de sănătate este
afectat. De multe ori, oamenii care suferă de o tulburare mentală gravă sunt nevoiți să
se mute în zone care oferă servicii de sănătate mintală mai accesibile. Pe de altă parte,
astfel de schimbări în sine au un impact semnificativ asupra sănătății mintale și asupra
evoluției bolii. Prin urmare, aranjarea corectă și precisă a acestor servicii ajută la
dezvoltarea și proiectarea serviciilor accesibile fiecărei persoane. [21] În afară de
distribuția geografică, alte studii privind sănătatea mentală au utilizat GIS și pentru a
corela sănătatea mintală și variabile geografice, cum ar fi locuința individului. [22] Datele
privind sănătatea mentală referitoare la accesibilitate, bolile mintale, etnia și nivelul de
educație al populației care utilizează aceste servicii pot fi unite cu GIS. Astfel, toate
informațiile și toate datele de mai sus sunt prezentate pe o hartă. [23] În general, este
evident că Sistemele de Informații Geografice ne conduc să înțelegem diferite aspecte
legate de sănătatea mentală și menținerea acesteia. În plus, ajută la proiectarea rețelelor
care furnizează servicii de sănătate mintală. Aceste rețele trebuie să fie la fel de
accesibile pentru majoritatea populației. Este vital ca toate sistemele de sănătate din
întreaga lume să reducă inegalitățile în domeniul sănătății.

4.6. GIS și epidemii

Hărțile GIS pot fi folosite pentru a analiza modul în care o boală se răspândește într-o
anumită zonă geografică, identificând zonele cu risc crescut și luând măsuri preventive
adecvate. De asemenea, ele pot ajuta la identificarea legăturilor între factorii de mediu și
răspândirea bolilor, facilitând astfel dezvoltarea strategiilor de prevenire mai eficiente. În
plus, GIS poate fi folosit pentru a evalua accesibilitatea la serviciile de sănătate și pentru
a identifica populațiile cu risc crescut, facilitând astfel distribuirea eficientă a resurselor și
a eforturilor de control.

Un exemplu notabil este utilizarea GIS în gestionarea epidemiei de Ebola din Africa de
Vest în 2014-2016. GIS a fost folosit pentru a monitoriza și a raporta rapid cazurile de
Ebola, identificând zonele afectate și ajutând la coordonarea intervențiilor de urgență.
[28] Acest exemplu evidențiază importanța GIS în gestionarea eficientă a situațiilor de
urgență de sănătate publică.

4.7. Aplicații emergente și viitorul

Odată cu evoluția tehnologiei și cu avansarea continuă a GIS, au apărut noi și

promițătoare aplicații emergente în domeniul sănătății. Aceste aplicații includ utilizarea
realității virtuale și augmentate în colaborare cu GIS pentru a oferi experiențe interactive
și vizualizări tridimensionale ale datelor de sănătate. De asemenea, tehnologiile IoT
(Internet of Things) sunt integrate în sistemul GIS pentru a colecta și monitoriza în timp
real datele de sănătate, oferind astfel informații în timp real și facilitând luarea deciziilor
în situații de urgență sau în gestionarea bolilor cronice.

Alte tendințe emergente includ utilizarea analizei predictive și a inteligenței artificiale în

GIS pentru a anticipa răspândirea bolilor, pentru a identifica modele și pentru a oferi
soluții personalizate de îngrijire a sănătății. Integrarea datelor genetice și a informațiilor
privind genomul în sistemele GIS deschide, de asemenea, noi oportunități pentru
înțelegerea și gestionarea sănătății individuale și a factorilor genetici care pot influența
predispoziția la anumite boli.

În concluzie, Sistemele de Informații Geografice (GIS) au devenit un instrument esențial

în domeniul sănătății, oferind o abordare integrată și holistică pentru gestionarea
datelor de sănătate și facilitarea luării deciziilor informate. De la planificarea și
organizarea serviciilor de sănătate până la gestionarea epidemiilor și înțelegerea
factorilor de mediu care influențează sănătatea, GIS joacă un rol crucial în îmbunătățirea
sistemului de sănătate în ansamblu. Cu aplicații emergente precum realitatea virtuală,
analiza predictivă și integrarea datelor genetice, viitorul GIS în sănătate se anunță plin
de inovații și contribuții semnificative la îmbunătățirea stării de sănătate a individului și a
comunității. [29, 30]