RELIEFUL STRUCTURAL DIN PIEMONTUL COTMEANA

Avanu Raluca Brasoveanu Loredana Burila Catalin Carbunaru Ana-Maria

Grupa:301

Cuprins:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Asezare si limite Structura geologica Reteaua hidrologica Forme de relief Relieful structural Procese Bibliografie

Piemontul Cotmeana reprezinta regiunea cuprinsa intre raurile Arges-Topolog-Olt, incepand din dreptul vaii Tutana spre sud pana la contactul cu Campia Romana, care se realizeaza pe directia nordsud

1.Asezari si limite:

Fig.1 Harta fizic a Podiului Getic

Sursa:http://www.google.ro/imgres? q=harta+fizica+a+podisului+getic&um=1&hl=ro&sa=N&biw=1280&bih=683&tbm=isch&tbnid=J90tLrt6GdOpWM:&imgreafurl

Fig.2. limitele Platformei Cotmena. Sursa: http://www.ordogborda.hu/foldrajz/RO/images/Geo_Fiz/Relief/Altii/Pod_Getic/Subc_si_Pod_

Piemontul Cotmeana este cea de-a doua subunitate de dealuri piemontane de pe teritoriul Argesului, delimitata de Muscelele Argesului la N, valea Argesului la est, Campiile Pitestiului, Gavanu-Burdea si Boian la sud si sudest si Valea Oltului la V. Platourile largi si netede, coboara de la 500 metri in N, la 200 metri in sud si sunt drenate de o retea hidrografica densa, dispusa divergent, vaile Plapcea, Iminogul, Cotmeana si Vedea si-au creat

2. Structura geologica
Piemontul Cotmena s-a format in Pleistocenul mediu si superior, cunoscand o mare dezvoltare in etajul Romanian, fiind o unitate structurala noua. Format din: roci sedimentare, pietri, nisipuri, marne, argile. La partea superioara este acoperit in mare parte de cateva strate de pietris Pietrisuri de Candesti Cuverturile groase de pietrisuri si nisipuri au o dispunere monoclinala, care permite infiltrarea apelor si deplasarea lor pe directia nord-

Fig. 3 Harta geologica. Sursa: Atlasul Republicii Socialiste

Podisul Cotmeana este format din straturi dispuse de la cele mai vechi la cele mai noi,ce apartin urmatoarelor ere si perioade: Burdigalian, Aquitanian, Helvetian, Paleogen, Badenian, Pontian, Dacian, Romanian, Cuaternar.

Fig.4. Straturile geologice ale Piemontului Cotmeana, Sursa: Romania podisuri si dealuri, Mihai Ielenicz, Iulian Sandulache

Sedimentarea podisului s-a facut prin transportul materialelor aduse din munti de rauri. Aceste materiale sunt pietrisuri si nisipuri care in partea nordica s-au cimentat formand marne, conglomerate si gresii.

3. Reteaua hidrologica
Retea bogata de rauri autohtone si alohtone in concordanta cu panta generala a reliefului, de la N la S, sau de la NV la SE. Raurile au o pondere diferita: Olt (28,5%), Arges (12,9%), Vedea (9,5%), Cotmeana si Topolog, Cungrea, Tezlui. Lacurile sunt predominant de origine antropica, benturile, indeosebi in Podisul Cotmeana, fiind folosite pentru, irigatii, alimentare cu apa si hidroenergie 5 lacuri pe Olt : Ionesti, Zavideni, Dragasani, Strajesti, Aricesti, 4 pe Arges: Baiculesti Valcele Fig.5. Apele si lacurile de baraj Sursa:Google Earth

4. Forme de relief
Treptele de relief au rezultat prin ridicarea treptata in Pleistocen a unei campii piemontane, acumulata in Villafranchian-Pleistocen inferior. Structura monoclinala permite scaderea altitudinilor de la peste 500 m, la sub 200 m, in partea de sud. Tipul de relief fluvial este bine conturat cu terase i lunci largi. Sunt bine evidentiate formele tipului de relief structural: platforme (ce datorita raurilor ce au scurgere spre sud, au aspect de dealuri foarte alungite) cueste (in partea nordica, de separare fata de Fig.6. Relieful Podisului Cotmeana Sursa: Romania podisuri si dealuri, Mihai Ielenicz, Subcarpati).

Terasele Sunt terase aluviate, cu nisipuri si pietrisuri marunte, predominant provenite din formatiunile piemontane. Peste stratul de aluviuni se gasesc conuri de dejectie (extinse pe podul terasei, de 4-10 m) si materiale coluvio-proluviale. Primele 3 terase apartin Pleistocenului superior, cea de 60 m Pleistocenului mediu iar cea de 100 m trecerii de la Pleistocenul inferior la cel mediu (dupa : Grigore Posea si colab, 1980)

Fig.7. Profil geologic schematic. Sursa: www.google.com

Dealurile Cotmenei, cuprinse intre Valea Oltului si Valea Argesului, sunt caracteristice prin divergenta interfluviilor si vailor, incepand cu Topologul si continuand cu intreg bazinul superior al Vedei si Cotmenei unde depozitele de Candesti imbraca forma unui intins con de dejectie ( dupa: P. Cotet, Geomorfologia Romaniei, 1973)
regiuni tabulare campii interioare fluviatile cueste puncte de divergenta
Fig.8. Relieful Cotmenei. Sursa: Geomorfologia Romaniei, P. Cotet

5. Relieful structural
Piemontul Cotmeana are forma unui triunghi, care are ca trasaturi principale divergenta retelei de vai, panta in scadere continua si largirea interfluviilor netede de la Nord la Sud.

Formele de relief specifice Piemontului Cotmeana sunt: Cuestele Vaile consecvente Vai subsecvente, dar intr-o proportie mult mai scazuta

Fig.9. Forma de con de dejectie. Sursa: www.google.com

Cuesta reprezinta un interfluviu specific structurii monoclinale, punand in evidenta asimetria. Evolutia cuestelor se declanseaza printr-o retea de vai cu caracter consecvent. La contactul cu Subcarpatii s-a dezvoltat un puternic aliniament de frunte de cuesta, care avanseaza in Subcarpati pe interfluvii si coboara in palnie pe vai.

Fig.10. Cueste si vai Consecvente. Sursa: Geomorfologie, Mihai Ielenic

La vaile consecvente sau cataclinale sensul desfasurarii coincide cu cel al caderii stratelor acestea fiind simetrice (dupa: Mihai Ielenicz, Geomorfologie)

5. Procese
Piemonul Cotmeana este afectat de procese de degradare a terenurilor in special alunecari de teren. Alunecarile se produc in depozitele de nisipuri si pietrisuri care contin dense lentile de argile. Declansarea procesului este data de despaduririle intense si de adancirea retelei hidrografice. Deplasarile de teren sunt frecvente in partea nordica, unde fragmentarea este mai accentuata. Tipul reprezentativ de deplasari de teren sunt alunecarile in valuri ce apar in nordul Piemontului Cotmeana.

Fig.11. Alunecarea de teren. Sursa: http://www.chimiamediului.ro/2010/03/01/alunecarile-de-teren-partea-i/

In regiunea nordica, pe versantii cu panta mare, cu energie de relief de peste 100 m, cu alternante de straturi de nisip, pietris, argile se produc alunecari, curgeri noroioase, torentialitate si siroire. In centru si sud, relieful mult mai aplatizat si dezvoltarea larga a podurilor interfluviale fac ca degradarile sa fie reduse Pseudogelizarea este de asemenea un proces ce a afectat in proportie de peste 60% solurile suprafetelor plane interfluviale si cele ale teraselor.

Fig.12. Siroirea si Torentul. Sursa: Geomorfologie, M. Ielenicz

7. Bibliografie
Badea Lucian, Buga Dragos si Co.- Geografia Romaniei-Regiuni pericarpatice, Academia Romana, 1992. Cotet P. Geomorfologia Romaniei, Ed. Stiintifica, Buc. 1974. Ielenicz Mihai Geomorfologie vol 3, Ed. Universitara, Buc. 2010. Ielenicz Mihai, Ileana Patru Romania.Geografie fizica vol 1, Ed. Universitara, Buc. 2005. Ielenicz Mihai, Sandulache Iulian Romania. Podisuri si dealuri vol 3, Ed. Universitara, Buc. 2008. Parichi Mihai Piemontul Cotmeana Ed. Fundatiei Romania de maine, 2001. Posea Grigore Geomorfologia Romaniei-Relief-tipuri, geneza,evolutie, regionare, editia a II a, Ed. Fundatiei Romania de maine, Buc. 2005. Posea Grigore si Co. Relieful Romaniei, Ed. Stiintifica, Buc.1974. -Articol : Terra Magazin, nr.11, nov.2005. Subcarpatii Getici si Podisul Getic, din pamant, in infinit, de Marian Ene, pag. 21. -Surse electronice: http://regiuni.famouswhy.ro/podisul_getic/ http://www.ebacalaureat.ro/c/11/92/184/0/Podisul--Piemontul--Getic http://www.podisuri-dealuri.go.ro/1getic.htm http://www.ordogborda.hu/foldrajz/RO/images/Geo_Fiz/Relief/Altii/Po d_Getic/Subc_si_Pod_Getic.jpg