Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi

Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului

Specializarea Ingineria si protectia Mediului in Industrie

PROCESE DE EPURARE BIOLOGICA AEROBA NATURALA

PENTRU EPURAREA APELOR UZATE MENAJERE


1
CUPRINS:
1. Introducere 3

1.1. Caracteristicile apelor uzate menajere 3
1.2. Posibilitati de epurare a apelor uzate menajere 5
2. Studiu bibliografic privind procesul de epurare biologica aeroba naturala 9
2.1. Scurta descriere a procesului de epurare biologica aeroba naturala 9
2.2. ariante te!nologice" precizari privind conditiile de operare 1#
2.3. Caracteristicile efluentului obtinut" grade de epurare 1$
3. Concluzii 1%
$. &ibliografie 1'
1. Introducere
1.1. Caracter!tc"e a#e"or u$ate %ena&ere
2
(pa uzata menajera este apa de evacuare dupa ce a fost folosita pentru nevoi
gospodaresti )n locuinte si unitati de folosinta publica si provine din descarcari de la
operatii de igiena corporala" de la pregatirea alimentelor" de la spalarea )mbracamintei ori
prin evacuari de produsi fiziologici *closete cu apa+.
(ctiunea pe care apele uzate o e,ercita asupra receptorilor depinde de compozitia
si de concentratia lor in substante poluante. Pentru a putea proteja o statie de epurare
capabila de a elimina poluarea receptorilor este necesar ca" in prealabil" sa fie cunoscute
toate aspectele privind compozitia si caracteristicile apelor de canalizare deversate in
receptori. (vand in vedere ca in localitati canalizate" transportul !idraulic se realizeaza
pentru ape menajere in amestec cu ape uzate industriale" compozitia acestor ape variaza
de la oras la oras" situatie ce impune" in special pentru orasele cu un grad mare de
industrializare" ca la proiectarea statiilor de epurare sa se utilizeze parametrii privind
compozitia acestora rezultati in urma analizelor de laborator" evitandu-se adoptarea
empirica a parametrilor furnizati de literatura de specialitate" care in general se refera la
ape menajere *..Ianculescu si altii"2##1+.
Pentru stabilirea compozitiei apei uzate menajere se determina prin analize de
laborator caracteristicile fizice" c!imice" bacteriologice si biologice ale acesteia. (nalizele
au drept scop/ sa furnizeze informatii asupra gradului de murdarire a apelor uzate si
asupra conditiilor in care trebuie tratate acestea" respectiv folosite0 sa stabileasca
eficienta statiilor de epurare si conditiile in care se produce autoepurarea0 sa determine
influenta pe care o va avea deversarea apelor uzate in emisari.
1.1.1. Caracteristici fizice
Caracteristicile fizice ale apelor uzate menajere 1 turbiditatea" culoarea" mirosul si
temperatura 1 influenteaza in mare masura procesele de epurare" indeosebi temperatura"
de care depinde mersul proceselor biologice.
2urbiditatea apelor uzate si a emisarilor indica numai in mod grosier continutul de
materii in suspensie al acestora. 2urbiditatea se e,prima in grade in scara silicei. (pele
uzate menajere au" )n general" turbiditatea de $##...5## grade )n scara silicei *un grad de
turbiditate corespunde prin compara3ie" unei emulsii etalon av4nd 1 mg pulbere de silice
fin divizat5 )n 1 dm
3
de ap5 distilat5+.
Culoarea" e,primat5 )n grade de culoare/ apele uzate proaspete au culoarea
cenu6iu desc!is" iar prin fermentarea materiilor organice din ap5 cap5t5 o culoare mai
)nc!is5.
7irosul pentru apele uzate proaspete este aproape ine,istent0 apele )n curs de
fermentare au un miros pronun3at.
2emperatura influenteaza cele mai multe reactii c!imice si biologice care se produc
in apele uzate si c!iar procesul de sedimentare a acestora. 2emperatura apelor uzate
menajere este de obicei mai ridicata decat cea a apelor de alimentare" cu 2-3C.
1.1.2. Caracteristici c!imice
Consumul specific de apa pe cap de locuitor influenteaza in mod !otarator
compozitia apelor uzate menajere. Cu cat consumul de apa este mai mare sau mai mic"
3
cu atat apa uzata este mai diluata si viceversa" deoarece in general cantitatile de materii
sub orice forma evacuate cu apele uzate sunt aceleasi.
7ateriile solide totale precum si cele doua componente ale acestora 1 materiile
solide in suspensie si materiile solide dizolvate *81m+ 1 prezinta caracteristici
importante" care servesc la stabilirea eficientei procesului de epurare in diferite etape.
7ateriile solide in suspensie" la randul lor pot fi separabile prin decantare *91##+ si
materii coloidale *intre 1 si 1##+. 7ateriile solide in suspensie separabile prin decantare
constituie namolul din decantare. 7ateriile solide dizolvate minerale nu sunt afectate de
procesele de epurare. 7ateriile solide dizolvate organice constituie impurificarea organica
a apelor uzate menajere si sunt o,idate in instalatiile de epurare biologica. 7ateriile
solide in suspensie sunt in general usor de observat cu oc!iul liber. 7ateriile solide
dizolvate au dimensiuni care variaza de la 2:1####, pana la 1:1####, . Intre materiile
solide in suspensie si cele dizolvate se gasesc materiile coloidale.
.,igenul dizolvat *.2+ se g5se6te )n apele uzate )n cantit53i mai mari sau mai mici
)n func3ie de gradul lor de poluare. (pele uzate" in general" nu contin o,igen dizolvat0
dupa epurarea biologica pot contine 1-2mgf:dm;. Prezenta substantelor organice in apa
poate reduce o,igenul din apa pana la zero" cazul apelor uzate. Continutul de o,igen din
apa este unul din elementele c!imice care caracterizeaza cel mai bine starea de
muradarire a unei ape" precum si stadiul descompunerii acesteia in intalatiile biologice.
Consumul bioc!imic de o,igen al unei ape uzate este cantitatea de o,igen
consumata pentru descompunerea bioc!imica in conditii aerobe a materiilor solide totale
organice la temperature si timpul standard0 timpul standard se ia de obicei 5 zile" iar
temperatura de 2#C0 rezultatul in acest caz se noteaza cu C&.5. In apele uzate
menajere acesta variaza intre 1##-$##mgf:dm;.
Consumul c!imic de o,igen *CC.+ m5soar5 con3inutul de carbon din materiile
organice e,istente )n apele uzate menajere prin stabilirea o,igenului consumat de
bicarbonatul de potasiu )n solu3ie acid5.
(zotul liber alc5tuit din amoniac liber" azot organic" nitri3i si nitra3i" reprezint5 un
indicator al substan3elor organice azotoase con3inute )n apele uzate.
(cizii volatili indic5 evolu3ia ferment5rii anaerobe a apelor uzate0 pentru apele uzate
menajere )n cazul unei bune ferment5ri" acizii volatili e,prima3i )n acid acetic trebuie sa fie
de circa 2##...3## mg:l.
<r5simile 6i uleiurile vegetale sau minerale" )n cantit53i mari" formeaz5 o pelicul5 pe
suprafa3a apei" care poate )mpiedica aerarea" produce colmatarea filtrelor biologice sau
in!ib5 procesele anaerobe din bazinele de fermentare.
<azele din apele uzate sunt/ !idrogenul sulfurat" bio,idul de carbon 6i metanul0
Concentra3ia de ioni de !idrogen *p=+ pentru apele uzate menajere trebuie s5 fie )n
medie" p= > '. In general apele uzate menajere sunt slab alcaline. (ciditatea sau
alcalinitatea apelor uzate reprezinta capacitatea acestora de a neutraliza baze sau
respectiv acizi si se e,prima in miliec!ivalenti la un litru de apa *mval:l+.
Poten3ialul de o,idoreducere *poten3ialul redo," r=+ reprezint5 inversul logaritmului
presiunii de o,igen0 valori r= 8 15 caracterizeaz5 faza de o,idare *fermentare+ anaerob5"
iar valori r= 9 25" o,idare aerob5.
Putrescibilitatea indic5 posibilitatea ca o ap5 uzat5 s5 se descompun5 mai repede
sau mai )ncet0 stabilitatea este inversul putrescibilit53ii.
?etergenti sintetici. ?in cele trei categorii de detergenti sintetici *anionici" cationici si
neionici+" detergentii anionici evacuati din gospodarii sunt cei mai daunatori proceselor de
4
epurare. Prejudiciile cele mai importante produse de detergenti sunt/ coboara tensiunea
apei la suprafata sau interfacial si in acest fel se mareste umiditatea substantelor cu care
apa este in contact0 emulsifica grasimile si uleiurile0 disperseaza sau defloculeaza
materiile coloidale0 plutesc si spumeaza0 distrug bacteriile si alte organisme necesare
epurarii biologice.
1.1.3. Caracteristici bacteriologice
Stabilirea caracteristicilor bacteriologice ale apei au drept scop determinarea
numarului" genului si conditiilor de dezvoltare a bacteriilor in efluentul statiei de epurare si
in emisari. @umarul de bacterii este mai mare vara decat iarna. Caracteristicile
bacteriologice ale apei dau informatii numeroase si in ceea ce priveste evitarea propagarii
si controlului bolilor contagioase" in care scop efectuarea de determinari atat asupra
apelor uzate cat si a emisarilor este de deosebita importanta.
In numar mare indica murdarirea apei cu reziduuri umane sau animale si" in
asemenea cazuri" in apa se gaseste enterococul Streptococcus faecalis si bacteria
Ciostridium perfrigens.
1.1.$. Caracteristici biologice
In apele uzate menajere si in emisari se intalnesc diferite organisme" de la cele mai
mici" care nu pot fi vazute cu oc!iul liber" pana la cele mai mari vizibile cu oc!iul liber.
Cele mai mici dintre acestea sunt virusurile si fagii. Ale pot fi identificate numai in
baza observatiilor directe sau la microscop si a actiunii *comportamentului+ lor in diferite
medii de cultura.
.rganismele mai mari sunt/ ciupercile" algele" protozoarele" rotiferii" larvele de
insecte" viermii" melcii etc. (cestea se determina prin observatii directe la microscop.
.rganismele" prin actiunea desfasurata de ele" pot fi vatamatoare" nevatamatoare"
folositoare0 astfel numeroase bacterii din apele uzate menajere 1 c!iar daca nu au
conditii corespunzatoare pentru dezvoltare 1 pot supravietui in ele un timp destul de
indelungat si determina raspandirea unor boli !idrice si deci sunt vatamatoare0 unele
bacterii intervin activ in procesele de epurare" sunt deci bacterii folositoare *bacteriile
aerobe" de e,emplu+.
In concluzie" propriet53ile biologice e,prim5 concentra3ia diferitelor tipuri de bacterii
con3inute )n apele uzate menajere pe baza c5rora se poate aprecia gradul de impurificare
a apei 6i pericolul de infectare0 absen3a bacteriilor dintr-o ap5 uzat5 poate indica prezen3a
unor substan3e to,ice *7.@egulescu"19'B+.
1.'. Po!("tat de e#urare a a#e"or u$ate %ena&ere
?iferentierea metodelor de epurare ale apelor uzate menajere se face in mod
curent dupa natura fenomenelor principale pe care se bazeaza operatiile in prima grupa
adica in epurarea apelor uzate" independent de fenomenele care se produc la
prelucrarea substantelor retinute" spre deosebire de apele uzate ale anumitor industrii" la
care scopul principal al epurarii fiind recuperarea substantelor valorificabile * de e,emplu/
fenoli" substante e,tractive etc.+" metodele de epurare se diferentiaza dupa aceste
operatii productive.
5
(plicarea unor anumite metode de epurare" c!iar pentru aceeasi apa uzata" se
poate realiza prin diferite tipuri de constructii si instalatii. (legerea solutiei optime depinde
de mai multi factori" o deosebita importanta avand criteriile te!nico-economice.
Pentru prelucrarea substantelor continute in apele uzate menajere se folosesc
metode avand efecte distructive sau regenerative.
In general se urmareste distrugerea adica descompunerea sau cel putin
neutralizarea prin operatii cat mai simple a substantelor continute0 se folosesc metode
regenerative prin utilizarea apelor uzate menajere in agricultura sau pentru introducerea
substantelor pe care le contin in unele ape uzate industriale serviind bacteriilor necesare
in epurare ca substante nutritive * de e,emplu in apele uzate de la fabricatia celulozei+.
Ca epurarea apelor uzate menajere se folosesc trei metode" denumite dupa
procesele principale pe care se bazeaza si anume/ mecanica" mecano-c!imica si
mecano-biologica.
1.2.1. Apurarea mecanica consta in retinerea prin procedee fizice a substantelor
insolubile care se afla in apele uzate.
7etoda este larg folosita in epurarea apelor uzate menajere ca epurare prealabila
sau ca epurare unica *finala+ in functie de gradul de epurare necesar impus de conditiile
sanitare locale" adica dupa cum ea trebuie sa fie urmata sau nu de alte constructii *trepte+
pentru epurare.
Se obisnuieste insa ca la toate statiile de epurare 1 indiferent de gradul de epurare
necesar si deci de metodele folosite 1 sa se prevada epurare mecanica" deoarece prin
aceasta se poate realiza o simtitoare reducere a substantelor in suspensie si cresterea
productivitatii instalatiilor de epurare.
2otodata prin efectele importante de retinere a suspensiilor" epurarea mecanica
usureaza posibilitatea de esalonare a investitiilor pentru realizarea statiilor de epurare"
construindu-se" in masura in care permite emisarul" la inceput o singura treapta si
prevazandu-se pentru o etapa viitoare realizarea altor trepte de epurare.
Detinerea substantelor din apele uzate se realizeaza prin constructii si instalatii" a
caror alcatuire difera dupa marimea suspensiilor si procedeelor utilizate si anume/
gratare" site" deznisipatoare" separatoare de grasimi" decantoare.
Prelucrarea suspensiilor retinute din apele uzate menajere" adica namolurile" care
alcatuiesc o masa vascoasa" se realizeaza in functie de conditiile sanitare locale/ ele pot
fi indepartate si depozitate in starea proaspata in care se obtin sau trebuie in prealabil
supuse unor operatii care le modifica parte din calitati si anume/ gradul de nocivitate"
vascozitatea" mirosul" aspectul si umiditatea.
7odificarea acestor calitati se obtine prin fermentarea si reducerea umiditatii
namolurilor.
Eermentarea are drept efect principal mineralizarea substantelor organice retinute
si transformarea acestora in elemente mai simple ca/ bio,idul de carbon" metan" azot si
altele.
Deducerea umiditatii are ca scop crearea conditiilor pentru o mai usoara
manipulare a namolurilor care se depoziteaza sau se utilizeaza cu folos. (ceste operatii
au loc atat in spatiile prevazute la decantoarele in care au fost retinute namolurile *daca
au fost construite in acest scop+" rezervoare sau bazine de fermentare a namolurilor"
numite si metantancuri sau iazuri biologice sau de namol" cat sip e platforme de uscare
denumite si paturi sau campuri de uscare" in instalatii de des!idratare sub vacuum"
instalatie de uscare termica" instalatii de incinerare a namolurilor si altele/ functionarea
6
unora din aceste utilaje necesita instalatii de tratare cu coagulanti" statii de splare a
namolului etc.
1.2.2. Apurarea mecano-c!imica consta in retinerea substantelor in suspensie"
coloidale si dizolvate prin tratarea apelor uzate menajere cu substante c!imice *reactivi+.
Procedeele folosite sunt/ neutralizarea" e,tractia" diluarea" coagularea si altele care reduc
concentratia substantelor continute in apele uzate.
Apurarea c!imica este insotita de obicei si de o epurare mecanica" aceasta fiind
alcatuita din gratare" decatoare" filtre" centrifuge etc. si de aceea metoda poarta
denumirea de epurare mecano-c!imica.
Ca apele uzate menajere epurarea c!imica se aplica la dezinfectarea apelor
epurate partial prin alte metode" la coagularea namolurilor" la dezinfectarea instalatiilor
etc.
2ot printre metodele de epurare mecano-c!imice trebuie incluse si metodele
electrolitice. 7etoda consta in trecerea unui curent electric prin apa uzata. Ionii de
electrolit care se formeaza se colecteaza in mod corespunzator spre electrozi" care se fac
din otel" si cu care intra in combinatie0 se formeaza o,izi de fier care actioneaza ca un
coagulant.
1.2.3. Apurarea mecano-biologica foloseste activitatea unor microorganisme
pentru o,idarea si mineralizarea substantelor orgnice aflate in apa uzata menajera.
Apurarea biologica este precedata in mod obisnuit de epurare mecanica"
necesitatea acesteia nefiind impusa de fenomenele biologice ci de faptul ca mareste
productivitatea intregii instalatii de epurare.
In modul acesta epurarea biologica este in fapt si poarta denumirea de epurare
mecano-biologica.
&acteriile folosite in epurarea biologica sunt de diferite tipuri. Pentru apele uzate
menajere" epurarea biologica se bazeaza pe bacterii aerobe care preiau din aer sau din
apa o,igenul de care au nevoie" ceea ce implica o buna aerare" capabila sa furnizeze
o,igenul necesar. 7ineralizarea substantelor organice din apele uzate se poate realiza de
asemenea in conditii anaerobe prin procese de reducere insa procedeul dureaza mult
timp " se produc mirosuri neplacute si de aceea acest procedeu poate fi utilizat in locuri
izolate care sa nu creeze folosintelor vecine nocivitati necorespunzatoare.
Apurarea biologica poate fi realizata prin doua grupe mari de constructii si anume/
- constructii in care epurarea se petrece in conditii apropiate de cele naturale/ intre
acestea se incadreaza campurile de irigatii" campurile de infiltratii si iazurile
biologice0
- constructii in care epurarea biologica se realizeaza in conditii create artificial sub
actiunea bacteriilor aerobe puternic alimentate cu o,igen si anume filtre biologice
numite si biofiltre si bazine cu namol activat numite si aerotancuri0 in apele uzate
menajere aceasta epurare se face intr-una sau cel mult doua faze *trepte+.
In constructiile din primul grup se realizeaza o epurare foarte inaintata *99-99"5F+
astfel incat apele pot fi varsate direct in emisari.
In constructiile de epurare din cel de-al doilea grup" apele rezultate contin cantitati
inseminate de namol activat" adica bogat populat in bacterii o,idante *mineralizatoare+ si
care nu pot fi evacuate in emisar pentru ca ar provoca acolo apro,imativ aceleasi pagube
ca si apele uzate netrecute prin statia de epurare. (ceste namoluri trebuie retinute prin
7
epurarea mecanica" operatie ce se realizeaza in decantoare" asemanatoare in totul
decantoarelor folosite la epurarea primara.
Pentru diferentiere" decantoarele poarta denumirea treptei de epurare din care fac
parte. (stfel la epurarea mecanica se numesc decantoare primare" la epurarea biologica
cu o singura faza *treapta+ 1 decantoare secundare" iar cele de la epurarea biologica cu
doua faze *trepte+ 1 decantoare tertiare.
?upa decantarea secundara apele uzate menajere mai contin inca bacterii banale
si patogene" incat constructiile pentru epurarea mecanica si biologica nu asigura
distrugerea lor totala. Pentru distrugerea bacteriilor se foloseste dezinfectarea apei prin
clorizare sau prin alte mijloace. In asemenea cazuri" epurarea mecano-biologica se
completeaza deci si cu o epurare c!imica.
@amolul retinut dupa epurarea biologica este supus prelucrarii o data cu acela
provenit de la epurarea mecanica. Cum insa el contine o mare cantitate de apa *9B-99F+
inainte de a fi trimis la fermentare este trecut uneori prin bazine de concentrare a
namolului0 se obtine astfel o oarecare reducere a c!eltuielilor pentru fermentare.
A,istenta in statie a namolului activat din decantoarele secundare este folosita
adeseori pentru completarea epurarii mecanice cu biocoagulatoare" decantoare in care
apa intra in contact preliminar cu namolul activat si este supusa aerarii. (ceasta operatie
foloseste mai putin epurarii mecanice insa are efecte favorabile asupra treptelor biologice
ulterioare.
Apurarea biologica cu namol activat necesita pe langa constructiile de baza
indicate anterior si constructii si instalatii de deservire suplimentare celor indicate la
epurarea mecanica si anume/
- instalatii pentru producerea sau introducerea artificiala a aerului0
- statii de pompare si conducte pentru transportul si distributia namolului activ" a
aburului etc.0
- recipiente si dispozitive pentru conditionarea namolului etc.
Apurarea biologica asigura 1 neindoios 1 un inalt grad de epurare" adeseori practic
completa * la constructiile de epurare in conditii naturale +. (ceste avantaje implica insa si
cunostinte adancite asupra proceselor ce se desfasoara si asupra constructiilor ce se
e,ploateaza.
?atele de baza asupra calitatilor apelor ce se supun epurarii trebuie cunoscute in
mai mare masura decat la epurarea mecanica si adeseori insasi sistemul de epurare
biologica trebuie ales pe baza de e,perimentari pe statii pilot" dimensionate la debitul de
circa 1:1# din debitul total de ape uzate *A.&litz"19%%+.
8
'. Studu (("o)ra*c #r+nd #roce!u" de e#urare (o"o)ca
aero(a natura"a
'.1. Scurta de!crere a #roce!u"u de e#urare (o"o)ca aero(a natura"a
?up5 tipul microorganismelor care asigur5 )ndep5rtarea poluan3ilor organici din
ap5 se disting procesele aerobe 6i cele anaerobe.
7icroorganismele implicate )n procesele aerobe necesit5 pentru metabolism o,igen.
Gn mod normal" necesarul de o,igen este acoperit de o,igenul molecular dizolvat )n ap5"
prezent )n propor3ie foarte mic5 fa35 de cea din aer. (ceasta face mediul acvatic foarte
sensibil la nevoile de o,igen ale microorganismelor" )n sensul c5 poate deveni cu u6urin35
deficitar )n o,igen. Principalele produse finale ale degradarii aerobe sunt bio,idul de
carbon" apa" nitratii.
Cantitatea de ape uzate menajere )nsumeaz5 aproape 2## l pe zi pentru un om.
Pentru dezinfectarea lor se folosesc pe larg metode de purificare biologic5.
Apurarea biologic5 aerob5 se realizeaz5 )n construc3ii )n care biomasa este
suspendat5 )n ap5 sub form5 de agregate de microorganisme *flocoane+" sistemele fiind
aprovizionate cu o,igen.
(ceste metode se aplic5 cu prec5dere pentru mineralizarea substan3elor organice
dizolvate )n faza lic!id5 a apelor reziduuale. Cea mai simpl5 metod5 biologic5 aerob5 de
purificare se )nf5ptue6te )n condi3ii naturale" nemijlocit" )n bazin sau )n sol. Ca folosirea
metodelor pedologice de purificare biologic5" apele reziduale se evacueaz5 pe c)mpuri
utilizate special pentru astfel de scopuri *c)mpuri de iriga3ie sau c)mpuri de filtrare+.
Gn soluri apele reziduale se supun ac3iunii o,idative a microorganismelor.
Concomitent cu o,idarea substan3ei organice are loc sinteza biomasei
microorganismelor. Gn componen3a microorganismelor solului intr5 diferite grupe
fiziologice" care se specializeaz5 )n realizarea anumitor transform5ri o,idative a
compu6ilor organici. Ca rezultat al ac3iunii totale a microorganismelor are loc o,idarea
substan3elor organice p)n5 la produse gazoase. (stfel" !idra3ii de carbon se o,ideaz5
p)n5 la bio,id de carbon 6i ap5. (zotul care intr5 )n componen3a proteinelor se o,ideaz5
p)n5 la nitra3i/
D-C=@=2-C..= @.3 H C.2 H =2.
Sulful 6i fosforul" care intr5 )n componen3a multor compu6i organici" se o,ideaz5
p)n5 la o,izii corespunz5tori *S sulfati" P fosfati+ *III.mrda.md+.
Apurarea biologica naturala se realizeaza pe campuri de irigare si filtrare" filtre de
nisip" campuri de infiltrare subterana" iazuri de stabilizare *iazuri biologice+. ?in punct de
vedere al indepartarii substantelor organice" in suspensie" bacteriilor etc. aceste instalatii
au o mare eficacitate *95-99F+. Eolosirea unor asemenea instalatii este indicata ori de
cate ori este necesar sa se evacueze in emisar o apa cu un grad mare de epurare0
necesita insa suprafete mari si de aceea folosirea lor este din ce in ce mai dificila.
Pe plan mondial" se constata tendinta de a evita folosirea apelor uzate la irigatii" pe
motive de igiena si protectia muncii *7.@egulescu"19'B+.
9
'.'. ,arante te-no"o)ce. #rec$ar #r+nd condt"e de o#erare
2.2.1. Campuri de irigare si filtrare

Campurile de irigare si filrare sunt suprafete de teren
folosite fie pentru epurare si irigare in scopuri agricole 1 cazul
campurilor de irigare 1 fie numai pentru epurare 1 cazul campurilor de filtrare. ?e obicei"
campurile de irigare sunt asociate cu campurile de filtrare" ultimele fiind indeosebi folosite
in perioadele cu ploi abundente" cand nu este nevoie de apa pentru culturi" in perioadele
de ing!et etc.
Campurile de irigare si filtrare se recomanda a fi folosite in
zonele cu precipitatii slabe" sub %##mm:an" si acolo unde intrebuintarea substantelor
fertile din apa uzata menajera este avantajoasa din punct de vedere economic" in
comparatie cu
Sc!ema procedeului cele artificiale. A,ecutarea campurilor de irigare si filtrare
de epurare care pentru localitatile ce depasesc 1#### de locuitori" in cele mai
utilizeaz5 c4mpuri de multe cazuri este neeconomica.
irigare 6i filtrare.

(pele uzate folosite la irigatii trebuie sa poata furniza la 1!a/ 12# Jg azot" $# Jg
fosfor si 1'# Jg potasiu.
(pele uzate pot fi folosite atat la irigarea culturilor de orice fel * cereale" plante
industriale etc.+" cat si la pasuni" livezi. ?in punct de vedere agrote!nic" se prefera la
irigatii plante care folosesc bine atat apa" cat si substantele dizolvate din apele uzate si
pot suporta e,cese trecatoare provocate de o umiditate suplimentara0 asemenea plante
sunt trifoiul" lucerna si sfecla" mai putin cartoful" porumbul si canepa.
(pele uzate menajere sunt in prealabil epurate in decantoare" in care timpul de
traversare al apei se recomanda a fi cuprins intre 1"5 si 2"#!. @amolurile rezultate sunt
fermentate in bazine de fermentare si apoi sunt trimise pe campurile de irigare. Apurarea
mecanica este necesara din considerente agrote!nice si igienico-sanitare0 retinerea in
anumite proportii a suspensiilor mari si a grasimilor reduce posibilitatea colmatarii porilor
dintre granulele solului" iar decantarea de peste 1 ! reduce in mare masura !elmintii si
ouale acestora" asigurand o protectie din punct de vedere sanitar a muncitorilor agricoli si
a produselor agricole.
?upa decantare" apele uzate sunt trimise in bazinele de egalizare a debitelor" care
au si scop de inmagazinare a apelor in timpul iernii0 aici se produce o decantare
suplimentara si o indepartare mai avansata a !elmintilor.
10
2erenurile agricole destinate irigarii se impart in parcele" avand suprafete cu lungimi
de 15#-25#m" raportul mediu dinte cele doua dimensiuni fiind de 5:1. Panta longitudinala
a parcelelor este bines a fie cuprinsa intre #"##1-#"##2 pentru terenuri argilo-nisipoase si
#"#3 pentru terenuri nisipoase0 panta transversala este preferabil sa fie cuprinsa intre
#"##2 si #"##5.
Deteaua de distributie are drept scop sa transporte si sa raspandeasca apele uzate
pe parcele0 se compune dintr-un canal principal si din canale de distributie si irigatie.
Canalul principal precum si canalele de distributie se e,ecuta inc!ise sau desc!ise" ele
avand un caracter permanent0 canalele de irigatie sunt in general desc!ise si au un
caracter sezonier.
In timp de iarna" cand pe de o parte solul este ing!etat" iar pe de alta parte acesta
nu are nevoie de apa deoarece nu se fac culturi" apele uzate menajere pot fi utilizate sau
indepartate in mai multe feluri" astfel/
- pot fi trimise pe campurile de infiltrare care" datorita permeabilitatii lor mari si
debitele de infiltrare sunt mari" iar temperatura relativa ridicata a apelor uzate 1
intr-o oarecare masura 1 impiedica ing!etarea solului0
- pe campurile mari de irigare" irigarea se continua pe apro,imativ '5F din
suprafata" pe toata perioada rece cand" se formeaza un strat de g!eata care se
dezg!eata primavara" furnizand solului" in perioade scurte" debite mari de apa
* este asa numitul procedeu de Kirigare de aprovizionareL+0
- daca bazinele de egalizare au capacitate mai mari" parte din apa care nu poate fi
infiltrate este inmagazinata in acestea0
- irigarea sub g!eata" atat pe campurile de irigare" cat si pe cele de filtrare"
constituie de multe ori o metoda eficace de indepartare a apelor uzate0
- in acest scop" se trimite pe parcele un debit mare de apa" 3#-5# cm" urmarind a se
forma la suprafata un pod de g!eata de 1#-15 cm" sub care irigarea se poate
continua nestanjenita pe toata perioada rece" procedeul aplicandu-se de obicei
numai pe parte din parcele.
In timp de ploaie" cand campurile de irigare nu au nevoie de apa" apele uzate pot fi
trimise pe campurile de filtrare" sau retinute in bazinele de egalizare. Mneori" cand
precipitatiile sunt mai abundente in toata perioada anului" iar emisarul nu poate sa
suporte incarcari suplimentare nici c!iar pentru mici perioade in timpul ploilor" este
necesar a se construi o statie de epurare artificiala" mecanica sau biologica" care sa
functioneze temporar sau permanent" irigarea realizandu-se in acest caz numai in
perioadele secetoase cu apele uzate epurate in statie.
?atorita dificultatilor de functionare si e,ploatare din timpul iernii si ploilor"
irigarea cu ape uzate este de multe ori mai neeconomica decat epurarea apelor uzate in
statii de epurare artificiale.
2.2.2. Eiltre de nisip
Eiltrele de nisip sunt constructii destinate numai epurarii apelor uzate. Pentru
construirea unor asemenea filtre este necesar sa se dispuna de un sol constituit din nisip.
(pele uzate traverseaza solul de sus in jos la diferite intervale de timp" lasand astfel
terenului timpul necesar pentru aerarea naturala.
In scopul construirii unor asemenea filtre terenul este impartit in parcele" avand
superafete sub #"$# !a. Se indeparteaza apoi solul natural de la suprafata pana se
ajunge la nisip" construindu-se din solul e,cavat diguri imprejurul parcelelor. Conductele
11
de aducere a apei se aseaza in digurile care inconjoara parcelele0 din conducte" prin
rigole de lemn" apa este distribuita pe parcele. Pentru evacuarea apei epurate" se aseaza
drenuri cu diametre de ma,imum 1# cm" la distante de 1#"## m unele de altele.
Mn nisip din punct de vedere al epurarii apelor uzate" trebuie sa aiba dimensiunea
eficace cuprinsa intre #"2-#"5 mm" iar coeficientul de uniformitate u" cuprins intre 5 si 1#.
In cadrul e,ploatarii se umple rapid fiecare parcela in 5-15 min cu apa uzata" pana
se atinge o grosime de apa de 5-1# cm" ceea ce corspunde la o incarcare de 5##-1###
m;:!a" de cele mai multe ori o data pe zi/ daca concentratia apelor uzate este slaba" se
poate proceda la mai multe incarcari pe zi. ?aca in timp de $ ! apa uzata nu s-a infiltrat in
nisip" se scoate parcela din functiune si se asteapta uscarea stratului de namol care s-a
acumulat la suprafata nisipului" se indeparteaza si apoi parcela se poate da din nou in
folosinta. Cu toate precautiile luate pentru a impiedica colmatarea nisipului" dupa cativa
ani de functionare trebuie sa se indeparteze stratul de nisip de deasupra si sa se
inlocuiasca. ?upa 1#-15 ani filtrul de nisip este complet colmatat si trebuie practic
abandonat0 el poate servi ca teren de uscare a namolului" in cazul in care pentru epurare
se construieste o instalatie de epurare artificiala.
In timpul iernii se practica procedeul infiltrarii apei sub g!eata0 pentru aerarea
stratului de nisip se recomanda sa se perforeze stratul de g!eata in cateva puncte.
Pentru un consum specific de 15# dm;:locNzi" Im!off arata ca incadrarea filtrelor de
nisip este de 3##-'5# m;:locNzi *2###-5### loc:!a+ in comparatie cu a campurilor de
irigare si filtrare de apro,imativ 3#"## m;:!aNzi *2## loc:!a+ " respectiv apro,imativ '5"##
m;:!aNzi *5## loc:!a+.
2.2.3. Iazuri de stabilizare
?enumirea de Kiazuri de stabilizareO" in loc de iazuri biologice" iazuri de o,idare sau
lagune" cum se mai obisnuieste a se numi aceste constructii" e,prima mult mai bine
procesul de epurare care se realizeaza in acestea. Iazurile de stabilizare sunt bazine in
pamant" amenajate de cele mai multe ori in depresiuni naturale avand adancimi mici de
apa 1"##-2"## m" destinate a epura ape uzate menajere sau epurate deja intr-o oarecare
masura si" folosind" in acest scop" numai factorii naturali care contribuie la epurare.
Procesele de epurare din iazurile de stabilizare sunt aerobe/ o,igenul necesar
procesului este luat din/
- apa uzata0
- compusi organici" nitrati sau sulfati0
- atmosfera prin aerarea lic!idului0
- o,igenul produs prin fotosinteza algelor din iaz.
Ca iazuri cu adancimi de peste 1"## m" fermentarea namolului depus pe fund se
face in conditii anaerobe" ceea ce poate da loc la gaze cu mirosuri neplacute cand
cantitatea de namol este mare si de asemenea si adancimea.
(lgele din efluentul iazurilor de stabilizare pot uneori conduce la neajunsuri
alimentarilor cu apa si zonelor de recreatie dupa ajungerea lor in emisari0 acestea depend
de conditiile locale deoarece" pe de o parte" ele consuma o,igenul din emisar pentru
o,idarea materiilor organice provenite din algele moarte" iar pe de alta parte algele vii
produc o,igen prin fotosinteza.
Iazurile de stabilizare pot fi folosite atat pentru tratarea apelor uzate menajere"
cat si pentru cele orasenesti si industriale" cu conditia ca acestea sa nu contina substante
to,ice. ?imensiunile iazurilor de stabilizare depind de gradul de epurare cerut de la
12
acestea" de calitatea apei uzate" de conditiile climatice" incluzand temperatura si
luminozitatea" de adancimea iazului etc.
A. E. <loPna recomanda ca pentru zone in care variatiile sezoniere de temperatura
sunt mari *cazul tarii noastre+ si pentru ape uzate decantate adancimea sa se ia 2"##-
3"## m.
(legandu-se o adancime in limitele aratate" se pot stabili suprafata" timpul de
retinere a apei in iaz si incarcarea superficiala.
Incarcarea se ia de %-' g de C&.5 pe zi si m; de apa in bazin *pentru adancimea
medie de 1"## m" aceasta revine drept incarcare pe 1 mQ+. 2impul de trecere pentru apele
uzate menajere se ia de minimum 1# zile" pentru namol 1 ca la decantoarele cu etaj" iar
pentru apele uzate menajere incarcate cu ape industriale" 2#-3# zile si c!iar mai mult
* A.&litz"19%%+.
In ta(e"u" 1 sunt dati cativa #ara%etr de d%en!onare a a$ur"or de
!ta("$are cu adancimi cuprinse intre #"%# si 1"2# m * sunt cele mai frecvente +/
Adanc%ea a$u"u
/%0
Incarcarea n "ocutor
/"oc1-a0
Incarcarea or)anca
/)* CBO21$3%40
T%# de ra%anere a
a#e
1"5-1"2 25# #"%-1"# Cuni
1"2-#"% 1### 5"5 R 3# zile
sub #"% 2###-5### 11*iarna+ 25*vara+ 2-1# zile
Pentru mentinerea conditiilor aerobe in iazuri" de multe ori sunt prevazute posibilitati
de recirculare a apei * pana la 1"5 ori debitul +" iar alteori de aerare cu aeratoare
mecanice cu rotor" asemanatoare celor din bazinele cu namol activ0 clorarea sau
adaugarea de nitrati poate de asemenea suplini lipsa de o,igen.
?aca iazul este compartimentat" digurile de separare vor avea latimi
corespunzatoare pentru a se putea circula pe ele" taluzurile fiind acoperite cu pereuri din
piatra" asfalt sau vor fi inierbate. Dadierul iazului trebuie sa fie curatat in permanenta de
ierburi si uneori in anumite conditii !idrogeologice el se impermeabilizeaza.
(ccesul apei in iaz se recomanda a se face prin mai multe puncte" pentru a evita
formarea de zone moarte" respectiv pentru a evita formarea de zone anaerobe.
Constructiile pentru evacuarea apei din iaz sunt astfel concepute incat sa poata fi
reglate pentru a capta apa de la diferite adancimi. Iazurile sunt prevazute cu conducte de
golire.
Iazurile biologice se e,ecuta de cele mai multe ori in serie" doua pana la patru iazuri
asezate unul dupa altul. Mltimele iazuri sunt de obicei populate cu peste0 in acestea"
cantitatea de o,igen trebuie in permanenta sa fie de peste 3 mgf:dm;" conditie importanta
pentru dezvoltarea faunei piscicole. Pentru siguranta" in perioadele cand se produc
incarcari superioare celor normale * cele luate in calcul +" printr-o conducta de bP-pass
apele uzate ocolesc iazul populat cu peste *7.@egulescu"19'B+.
@eajunsurile lacurilor biologice sunt necesitatea de soluri pentru organizarea lor"
costul )nalt" posibilitatea limitat5 de cur53ire" caracter sezonier de purificare efectiv5. Gn
timp de iarn5 lacurile biologice pot fi folosite drept colectori. Gn orice caz" la folosirea
lacurilor biologice 6i colectoarelor este necesar un control minu3ios a st5rii apelor *volumul
de ap5" poluarea apelor subterane cu substan3e poluante 6i dinamica r5sp)ndirii lor+. Sunt
cunoscute cazuri de spargere a colectoarelor de ap5 rezidual5 care au dus la distrugeri
sti!iinice" pieirea oamenilor" poluarea brusc5 a bazinelor *III.mrda.md+
13
Iazuri *lagune" lacuri+ aerobe
Apurarea apelor uzate este asigurata de algele producatoare de o,igen prin
fotosinteza. ?in acest motiv" ad)ncimea apei este limitata de transparenta acesteia"
deoarece razele de soare trebuie sa poata patrunde p)na la fundul lacului. Gn cazul apei
uzate" aceasta ad)ncime nu depaseste niciodata 1"# m" cel mai des )nsa #"5-#"9 m.
2impul de retentie este de 1#-2# zile. ?in cauza ad)ncimii reduse a apei" iazurile aerobe
s)nt foarte sensibile la actiunea v)ntului" valurile generate put)nd cauza rascolirea
namolului depus pe fund" ceea ce conduce la cresterea semnificativa a suspensiilor )n
apa epurata.
(ceste tipuri de iazuri pot fi utilizate )n toate treptele de epurare. . varianta a
iazurilor aerobe este cea a iazurilor cu microfite *alge microscopice" bacterii+ si peste" dar
)n acest caz" numai ca ultima treapta de epurare. ?in acest motiv" acest tip de iaz se mai
numeste si Siaz *lac+ de finisareS. Gn iazurile cu peste trebuie asigurata )ntotdeauna si o
concentratie a o,igenului dizolvat de cca. $ mg:l.
. alta varianta a iazurilor aerobe s)nt iazurile aerate. Gn acest scop se folosesc
diverse sisteme de introducere a aerului" iar ad)ncimea apei poate creste p)na la 3"5-$"#
m" ceea ce conduce la reducerea corespunzatoare a suprafetei. (ceasta varianta
necesita )nsa un mare consum de energie electrica pentru ec!ipamentele de aerare
mecanice. Iazurile aerate necesita o buna tratare prealabila a apelor uzate" ceea ce se
poate realiza cu decantoare etajate sau )n iazuri anaerobe * 7.@egulescu"19'B+.
'.5. Caracter!tc"e e*"uentu"u o(tnut. )rade de e#urare
Pentru fiecare tip de ape deversate e,ist5 un nivel optim de cur53ire. Pe de o
parte" cu c)t epurarea este mai ad)nc5" cu at)t c!eltuielile economice sunt mai mari. Pe de
alt5 parte" )ncepind de la un nivel anumit de epurare" aruncarea apelor devine
nev5t5m5toare. (cest aspect trebuie luat )n considera3ie la argumentarea economic5 a
sta3iilor de purificare 6i a metodelor de purificare. (stfel" )n func3ie de metodele folosite"
nivelul cur53irii apelor reziduale" poate s5 ajung5 )n principiu la 95 F 6i c!iar la 9B-99 F.
Corespunz5tor" se mic6oreaz5 6i nivelul de diluare a flu,ului epurat cu ap5 curat5. Ca
ridicarea nivelului de purificare de la B5 la 95 F c!eltuielile cresc de 2-3 ori iar mai sus de
95 F acestea cresc de apro,imativ de 1# ori pentru fiecare procent de epurarea
suplimentar.
. importan35 major5 pentru )mbun5t53irea calit53ii apei o are prevenirea polu5rii
apelor cu substan3e biogene. C!iar 6i dup5 o cur53ire avansat5 a apelor reziduale
casnice" pentru prevenirea eutrofiz5rii bazinelor acvatice" apele epurate trebuiesc diluate
de 3#-%# ori cu ap5 curat5. (cest aspect arat5 la necesitatea organiz5rii aliment5rii cu
ap5 circulant5 6i )n cazul apelor reziduale comunale" care ar putea fi folosite pentru
scopuri te!nice *.S.TaminsJi" 19BB+.
2ratarea apelor uzate menajere in statiile de epurare orasenesti este rareori
rentabila din punct de vedere financiar. Produsul final al epurarii este apa uzata epurata0
ca subproduse se obtin gaz metan si namol. Ca o buna gospodarire si e,ploatare" sumele
obtinute prin vanzarea produselor si subproduselor ar putea egala sumele c!eltuite cu
investitia si e,ploatarea.
aloarea agricola a apelor uzate depinde indeosebi de concentratia in materii
dizolvate si coloidale ale acestora. In general" reducerea costurilor de investitie" ca
urmare a constructiei campurilor de irigare in locul instalatiilor artificiale de epurare
biologica" este destul de mica sau c!iar ine,istenta. Cretsterea productiei agricole fiind
14
insa importanta" face ca de multe ori sa se recurga la constructia de campuri de irigare"
c!iar daca uneori sunt mai costisitoare decat instalatiile biologice artificiale.
<azele produse prin fermentare sunt folosite de obicei pentru incalzirea bazinelor
de fermentare" a locuintelor sau pentru producerea de forta0 rareori sunt folosite drept
carburant. Anergia obtinuta ca urmare a folosirii gazului este in general suficienta pentru
e,ploatarea unei statii de epurare biologica.
@amolul poate foarte bine inlocui in agricultura balegarul0 daca insa distanta de
transport este mare" rentabilitatea sa scade. Mneori este mai avantajos sa se fabrice c!iar
in statia de epurare un ingrasamant uscat" indeosebi atunci cand val0oarea de fertilizare
este mare" urmand a fi transportat ulterior. Prepararea si folosirea unui ingrasamant bogat
in !umus" rezultat al amestecului namolului fermentat cu gunoi menajer" este de
asemenea o forma avantajoasa de valorificare a namolului. ?eoarece namolul la fel ca si
apa uzata" contine organisme patogene" se impune un control sanitar permanent" ori de
cate ori se recurge la valorificare namolului *7.@egulescu"19'B+.
,a"or"e #rnc#a""or #ara%etr "a e!rea dn !tata de e#urare sunt prezentate in
ta(e"u" '/
Para%etr Concentrata. %)1" Procentu" %n%
de reducere 678. 9
Metoda de deter%nare a ca"tat
Consum bioc!imic
de o,igen
C&.5
25 '#-9# Proba omogena" nefiltrata" nedecantata.
?eterminarea o,igenului dizolvat inainte
si dupa 5 zile de incubare la 2#C U1C
la intuneric total. Se adauga un in!ibitor
de nitrificare.
Consum c!imic de
o,igen
CC.
125 '5 Proba omogena" nefiltrata" nedecantata.
Se utilizeaza metoda cu bicromat de
potasiu.
7aterii solide in
suspensii
35 9# Eiltrarea unei probe reprezentative pe o
membrane cu #"$5 m uscate la 1#5C si
cantarite si prin metode de centrifugare a
unei probe reprezentative * timp de 5 min
cu o acceleratie medie 2B##-32## g+
uscate la 1#5C si cantarite
*V+ Deducere in raport cu valorile la intrare fata de incarcarea influentului
*III.ecbsea.org+.
7etoda de epurare depinde de gradul de epurare necesar stabilit in conformitate cu
S2(S A $'#%-55. Ca alegerea metodei de epurare trebuie tinut seama de eficienta ce se
poate obtine conform tabelului 3.
<radul de epurare obtinut prin metodele de epurare mecanica este mult diferit de
acela realizat prin metodele de epurare biologica. Pentru cazurile cand nu se dispune de
date asupra tuturor caracteristicilor emisarului se considera suficienta epurarea mecanica
atunci cand la debitul mediu lunar asigurat 95F corespunde o incarcare de '-1# locuitori
pentru debitul de 1 l:s apa curgatoare in emisar.
In ta(e"u" 5 este prezentata e*centa e#urar ca"cu"ate #rn reducerea. n 9:
Metoda de e#urare !u!#en! CBO2 (acter
7ecanica $#-%5 25-$# 25-'5
7ecano-biologica
- in conditii naturale *irigari" infiltratii+ B5-95 9#-95 95-99
15
- in conditii artificiale %5-9# '5-9# 9#-95
C!imica
- clorizare dupa epurarea mecanica
- clorizare dupa epurarea mecano-
biologica
'#-9#
-
5#-B5
-
$#-B#
9B-99
*A.&litz"19%%+

5. CONCLUZII
(pa uzata menajera este apa de evacuare dupa ce a fost folosita pentru nevoi
gospodaresti )n locuinte si unitati de folosinta publica si provine din descarcari de la
operatii de igiena corporala" de la pregatirea alimentelor" de la spalarea )mbracamintei ori
prin evacuari de produsi fiziologici *closete cu apa+.
Pentru a putea proteja o statie de epurare capabila de a elimina poluarea
receptorilor este necesar ca" in prealabil" sa fie cunoscute toate aspectele privind
compozitia si caracteristicile apelor *caracteristicile fizice" c!imice" bacteriologice si
biologice+ de canalizare deversate in receptori.
Pentru prelucrarea substantelor continute in apele uzate menajere se folosesc
metode avand efecte distructive sau regenerative. In general se urmareste distrugerea
adica descompunerea sau cel putin neutralizarea prin operatii cat mai simple a
substantelor continute. Ca epurarea apelor uzate menajere se folosesc trei metode"
denumite dupa procesele principale pe care se bazeaza si anume/ mecanica" mecano-
c!imica si mecano-biologica.
?up5 tipul microorganismelor care asigur5 )ndep5rtarea poluan3ilor organici din ap5
se disting procesele aerobe 6i cele anaerobe. 7icroorganismele implicate )n procesele
aerobe necesit5 pentru metabolism o,igen.
Apurarea biologic5 aerob5 se realizeaz5 )n construc3ii )n care biomasa este
suspendat5 )n ap5 sub form5 de agregate de microorganisme *flocoane+" sistemele fiind
aprovizionate cu o,igen.
(ceste metode se aplic5 cu prec5dere pentru mineralizarea substan3elor organice
dizolvate )n faza lic!id5 a apelor reziduuale. Cea mai simpl5 metod5 biologic5 aerob5 de
purificare se )nf5ptue6te )n condi3ii naturale" nemijlocit" )n bazin sau )n sol.
Apurarea biologica naturala se realizeaza pe campuri de irigare si filtrare" filtre de
nisip" campuri de infiltrare subterana" iazuri de stabilizare *iazuri biologice+. ?intre
acestea iazurile de stabilizare pot fi folosite atat pentru tratarea apelor uzate menajere"
cat si pentru cele orasenesti si industriale" cu conditia ca acestea sa nu contina substante
to,ice.
Produsul final al epurarii este apa uzata epurata0 ca subproduse se obtin gaz metan
si namol. Ca o buna gospodarire si e,ploatare" sumele obtinute prin vanzarea produselor
si subproduselor ar putea egala sumele c!eltuite cu investitia si e,ploatarea.
Cantitatea de ape reziduale casnice )nsumeaz5 aproape 2## l pe zi pentru un om.
Pentru dezinfectarea lor se folosesc pe larg metode de purificare biologic5.
16
Pentru fiecare tip de ape deversate e,ist5 un nivel optim de cur53ire. Pe de o parte"
cu c)t epurarea este mai ad)nc5" cu at)t c!eltuielile economice sunt mai mari. Pe de alt5
parte" )ncepind de la un nivel anumit de epurare" aruncarea apelor devine
nev5t5m5toare. (cest aspect trebuie luat )n considera3ie la argumentarea economic5 a
sta3iilor de purificare 6i a metodelor de purificare.
2. BIBLIOGRA:IE
1. Ianculescu .." Ionescu <!." Dacoviteanu D. K Apurarea apelor uzateL" Aditura
7atri,rom" &ucuresti" 2##1
2. @egulescu 7. K Apurarea apelor uzate orasenesti K " Aditura 2e!nica" &ucuresti" 19'B
3. &litz A. K Apurarea apelor uzate menajere si orasenestiL " Aditura te!nica" &ucuresti"
19%%
$. III.mrda.md
5. III.ecbsea.org
%. .S.TaminsJi"19BB
17