Statie Betoane

MEMORIU DE PREZENTARE
“Amplasare Statie de Betoane Compacta, tip Elcomix-90Quik Master”

____________________________________________________________________________________
Pentru proiectul:
“ AMPLASARE STATIE DE BETOANE COMPACTA, TIP

ELCOMIX-90QUIK MASTER "
Titular: SC REAL CONCRETE LAND SRL
Intocmit: Ecolog, Arsene Simona
1
_____________________________________________________________________________________________
SC REAL CONCRETE LAND SRL
____________________________________________________________________________________
CUPRINS
I. Denumirea proiectului:
II. Titularul proiectului de investitii
-numele companiei;
-adresa postala;
-numarul de telefon, de fax si adresa de e-mail, adresa paginii de internet;
-numele persoanelor de contact:
▪ director/manager/administrator;
III. Descrierea proiectului:
A. Rezumat al proiectului;
B. Justificarea necesitatii proiectului;
C. Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafata de teren

solicitata pentru a fi folosita temporar (planuri de situatie si amplasamente);
D.Formele fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri, materiale de constructie etc.)
E. Elementele specifice caracteristice proiectului propus:
1. Profilul si capacitatile de productie;
2. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament ;
3. Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, in functie de specificul

investitiei, produse si subproduse obtinute, marimea, capacitatea;
4. Materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora;
5. Racordarea la retelele utilitare existente in zona;
6. Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia

investitiei;
7. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente;
8. Resursele naturale folosite in constructie si functionare;
9. Metode folosite in constructie;
2
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
10.Planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune, exploatare,
refacere si folosire ulterioara;
11. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate;
12. Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare;
13. Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de
agregate, asigurarea unor noi surse de apa, surse sau linii de transport al energiei, cresterea
numarului de locuinte, eliminarea apelor uzate si a deseurilor);
14. Alte autorizatii/acorduri/avize cerute pentru proiect.
F. Localizarea proiectului:
- Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect
G. Caracteristicile impactului potential, in masura in care aceste informatii sunt disponibile
IV. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in

mediu
1. Protectia calitatii apelor:
1.1.Sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul;
1.2. Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute.
2. Protectia aerului:
2.1.Sursele de poluanti pentru aer, poluanti;
2.2. Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera.
3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor:
3.1. Sursele de zgomot si de vibratii;
3.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor.
4. Protectia impotriva radiatiilor:
4.1. Sursele de radiatii;
4.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor.
5. Protectia solului si a subsolului:
5.1. Sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice;
5.2. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului.
3
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice:
Informatii conform Ordinului 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic

privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor
naturale protejate de interes comunitar.
7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public:
7.1. Identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile umane,

respectiv fata de monumente istorice si de arhitectura, alte zone asupra carora exista instituit un
regim de restrictie, zone de interes traditional etc.;
7.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a

obiectivelor protejate si/sau de interes public.
8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament:
8.1. Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate;
8.2. Modul de gospodarire a deseurilor.
9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase:
9.1.Substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse;
9.2. Modul de gospodarire a substantelor si preparatelor chimice periculoase si

asigurarea conditiilor de protectie a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei.
V. Prevederi pentru monitorizarea mediului:
VI. Justificarea incadrarii proiectului, dupa caz, in prevederile altor acte normative
nationale care transpun legislatia comunitara (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru
apa, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deseurilor etc.)
VII. Lucrari necesare organizarii de santier
VIII. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente

si/sau la incetarea activitatii, in masura in care aceste informatii sunt disponibile:
IX. Anexe - piese desenate
1. Planul de incadrare in zona a obiectivului si planul de situatie

2. Certificat de urbanism
4
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
I. Denumirea proiectului:
“ Amplasare Statie de Betoane Compacta, tip Elcomix-90Quik Master ".
II. Titularul proiectului de investitii

a). denumire titular;
b). adresa titularului, telefon, fax, adresă e-mail;
Comuna Cernatesti, judetul Buzau
c). reprezentanţi legali/împuterniciţi, cu date de identificare;
Administrator: Leu Razvan Liviu, telefon 0751150826
III. Descrierea proiectului:

A. Rezumat al proiectului;
Amplasament: comuna Sapoca, sat Matesti, nr. Cad. 21136, T 31,34,3,54, judetul
Buzau.
Prin proiect se propune amplasarea unei Statii de Betoane Compacta, tip Elcomix-
90Quik Master, cu capacitatea de 75 mc/h, compusa din:
- Buncare de depozitare agregate in linie
- Buncar cantaritor agregate
- Banda transportoare transfer agregate
- Malaxor dublu AX ELKON (2250/1500l.)
- Buncar cantarire ciment
- Buncar cantarire apa
- Sistem de distributie a apei de inalta presiune in interiorul malaxorului
- Buncar cantarire aditivi
- Compresor
- Structura suport
- Cabina operator, panou de control, sistem electronic de cantarire.
Suprafata ocupata de statie este de 360 mp, din suprafata de 900 mp.
5
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
B. Justificarea necesitatii proiectului;

Realizarea proiectului va contribui la dezvoltarea activitatii de productie si comert
in zona cu betoane, precum si la crearea de noi locuri de munca.
Lucrările de infrastructură rutieră constituie o necesitate la ora actuală, motiv
pentru care proiectul este oportun.
C. Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice

suprafata de teren solicitata pentru a fi folosita temporar (planuri de situatie si
amplasamente);
Se ataseaza prezentului memoriu planul de situatie si planul de incadre in zona.
D.Formele fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri, materiale de

constructie etc.).
Suprafata necesara implementarii proiectului: 900 mp,
Intre detinatorul terenului-SC Leu Aquacultura SRL ( detinatorul terenului) si SC
Real Concrete Land SRL s-a incheiat Contractul de Constituire a dreptului de Superficie
nr.2939/13.09.2017.
Statia de betoane (impreuna cu toate componentele sale) se va amplasa pe o
suprafata de 360 mp.
DOTARI:
Statie de betoane compacta (modulara) are o capacitate de productie de 75
mc/ora.
Statia de betoane COMPACTA ELKOMIX-90 QUICK MASTER- este doar
rezultatul unei tehnologii si abilitati avansate de inginerie ci o noua generatie de statii de
dozare a betonului.
Statia de betoane COMPACTA ELKOMIX-90 QUICK MASTER - este noua
generatie de statii de dozare a betonului cu avantajele sale comparitiv cu alte statii de
betoane:
6
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
MARILE AVANTAJE A STATIEI DE BETOANE COMPACTE ELKOMIX-90
QUICK MASTER :
• Poate fi instalata in 2 zile.
• Mutarea facila de la un santier la altul.
• Costuri scazute pentru fundatie.
• Design compact si zona de instalare redusa.
• Costuri operationale si de intretinere reduse.
Componenţa staţiei de preparat mixturi asfaltice este următoarea:

1. BUNCARE DEPOZITARE AGREGATE IN LINIE
2. BUNCAR CANTARITOR AGREGATE
3. BANDA TRANSPORTOARE TRANSFER AGREGATE
4. MALAXOR DUBLU AX ELKON (2250/1500 l.)
5. BUNCAR CANTARIRE CIMENT
6. BUNCAR CANTARIRE APA
7.SISTEM DE DISTRIBUTIE A APEI DE INALTA PRESIUNE IN INTERIORUL
MALAXORULUI.
8. BUNCAR CANTARIRE ADITIVI
9. COMPRESOR
10. STRUCTURA SUPORT
7
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
11. CABINA OPERATOR, PANOU DE CONTROL si SISTEM ELECTRONIC DE
CANTARIRE
E. Elementele specifice caracteristice proiectului propus:

1. Profilul si capacitatile de productie;
Profilul de productie: fabricarea betonului.
Capacitatea de productie: 75 mc/h.
2. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe

amplasament ;
Componenţa staţiei de preparat mixturi asfaltice este următoarea:
1. BUNCARE DEPOZITARE AGREGATE IN LINIE
• Capacitate: 4x20=80 m³
• 4 compartimente adecvate pentru depozitarea a 4 tipuri diferite de agregate.
• 8 grupuri-electropneumatice pentru actionarea gurilor de descarcare.
• Gurile de descarcare pot fi actionate de la mijloc. Deci, este posibila
alimentarea cu material in mijlocul benzii transportoare.
• Doua compartimente (pentru nisip) sunt echipate cu vibratoare.
• Panourile de agregate sunt formate din matrite foarte special pentru ale oferi
o durabilitate ridicata.
• Gura de descarcare a buncarelor in linie poate fi ajustata prin reglaj mecanic.
2. BUNCAR CANTARITOR AGREGATE
• Capacitate cantarire: 3300 kg
• Complet galvanizat.
• Pentru a asigura cantarirea exacta a materialelor, sistemul de cantarire este
echipat cu 6 celule de sarcina.
• Sistem de antrenare: motor 7,5 kW + cutie de viteze.
• Buncarul de cantarire al agregatelor este echipat cu 1 vibrator.
8
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
• Calitatea benzii: capacitate incarcare agregate 200 kg/cm², grosime totala 10
mm, invelis 4/2, 4 cablu mutistrat.
• Celule cu sistem de siguranta pentru intrerupere.
3. BANDA TRANSPORTOARE TRANSFER AGREGATE
• Integrat cu bloc in cadru malaxor.
• Cilindru tambur acoperit cu cauciuc.
• Cu sistem de siguranta pentru cablul de tragere.
• Calitate banda: capacitate transfer agregate200 kg/cm, grosime totala 10 mm,
invelis4/2, 4 cablu multistrat (tip chevron).
• Suportul benzii este galvanizat
• Perie curatare banda.
4. MALAXOR DUBLU AX ELKON (2250/1500 l.)
• Model: ETSM 2250/1500
• Tip: Malaxor Dublu ax Elkon
• Capacitate umplere uscat: 2250 litri
• Capacitate beton vibrat: 1500 litri
• Capacitate: 1.5 m³ beton vibrat/sarja
• Corpul malaxorului construit din otel sudat.
• Randament material vibrat 1500 litri, cu poarta de descarcare hidraulica, cu
gura de descarcare
5. BUNCAR CANTARIRE CIMENT
• Echipata cu 3 celule de cantarire.
• Descarcare: 1 unitate electro-pneumatica actionata de o valva “fluture”.
• Sistem automat de avertizare snec pulberi pe gura de evacuare - filtre pentru
retinerea pulberilor fine de la instalatia de despafuire prevazute cu vibrator pentru
scuturare.
6. BUNCAR CANTARIRE APA
9
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
• Echipate cu celule de cantarire.
• Incarcarea apei in dozator se efectueaza de catre o valva actionata
electropneumatic.
• Alimentarea cu apa a malaxorului se realizeaza de catre o pompa de apa de
inalta presiune.
7.SISTEM DE DISTRIBUTIE A APEI DE INALTA PRESIUNE IN INTERIORUL
MALAXORULUI.
• Sistemul asigura distributia uniforma a apei in interiorul malaxorului prin duze
pozitionate sub pompa de inalta presiune.
• Asigura obtinerea unui amestec omogen intr-un timp de amestecare scurt.
• Aceasta functie poate fi utilizata la intretinerea de zi cu zi ca un sistem de
curatare a malaxorului.
8. BUNCAR CANTARIRE ADITIVI
• Capacitate cantarire: 2x25 l.
• Echipat cu celule de cantarire.
• Incarcarea aditivilor in dozator se efectueaza de doua pompe de aditivi.
• Descarcare: Actionata electro-pneumatic, design special ELKON tip gura de
descarcare.
• Buncarul de cantarire al aditivilor este complet galvanizat.
• Buncarul de cantarire al aditivilor este echipat cu sistem de curatare.
9. COMPRESOR
• Sistemul este alcatuit din compresor, ciclindri pneumatici, valve, furtune
pentru aer comprimat.
• Conducta pneumatica pentru conectare diverse puncte de utilizare.
• Detalii tehnice ale compresorului.
• Capacitate absorbtie: 1013 l./min.
• Putere motor: 5,5 kW
• Capacitate rezervor: 500 l.
10
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
10. STRUCTURA SUPORT
• Inaltimea de descarcare = 4,0 m
• Structura suport pentru malaxor cu dublu ax, toate buncarele, scari si
platforme.
• Platforma face posibila accesul la toate puntele de acces a malaxorului si
toate punctele de descarcare a buncarului cantaritor, punctele de incarcare, celule de
sarcina si ale punctului de actionare.
11. CABINA OPERATOR, PANOU DE CONTROL si SISTEM ELECTRONIC DE
CANTARIRE
3. Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, in functie de

specificul investitiei, produse si subproduse obtinute, marimea, capacitatea;
Capacitatea de productie a statiei de betoane este de 75 mc/h.
Materiale utilizate la prepararea betoanelor: agregate minerale de diferite sorturi,
ciment, aditivi şi apă.
Prepararea betoanelor – comportă etapele de:
- dozarea agregatelor- se face gravimetric, admiţându-se abateri de ± 1%;
- dozarea cimentului - se face prin cantarire cu ajutorul cantarului de ciment,
admiţându-se abateri de ± 1%;
- dozarea apei – se face cu dozatorul de apa, abateri admise de ± 2%;
Cantitatea de apă corespunzătoare unui amestec se corectează ţinând cont de
umiditatea agregatelor, respectându-se astfel factorul a/c.
- dozarea aditivilor- se face tinând cont de prescripţiile speciale de realizat şi de
tipul aditivului.
Ordinea de introducere a materialelor componente la prepararea betoanelor se
face conform cărţii tehnice a utilajului.
11
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Circuitul cimentului:
siloz de depozitare → snec →cantar ciment →malaxor→valorificare.
Circuitul apei:
Foraj→ cantar de apa(dozator) →malaxor.
4. Materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a

acestora;
Materii prime utilizate:
- balast brut depozitat vrac in buncarul de agregate cca. 30 000 mc/an;
- ciment, depozitat direct in buncarul de ciment, cca.6300 t/an;
- aditivi, ambalati in cuburi de PVC de 1 mc, depozitati pe platforma betonata a
statiei de betoane, cca.380 t/an;
- apa cca.9000 mc/an;
Materii auxiliare
- motorina – statii PECO autorizate.
- ulei hidraulic, ulei de transmisie pentru completari, fara stocare pe amplasament
(ulei hidraulic 6 I/500 ore functionare, ulei transmisie 50 I/500 ore functionare);
Capacitatea statiei de betoane este de 75 mc/h; produs finit - productia zilnica va fi
de 600 mc beton/mortar.
5. Racordarea la retelele utilitare existente in zona;

Alimentarea cu energie electrică
Prin bransament la panoul de comanda al Statie de spalare sortare aggregate minerale
care apartine SC Leu Aquacultura, prin cablu pozat subteran.
La randul sau panoul de comanda al statiei de sortare este conectat printr-un cablu
subteran la Postul da Transfomare Aerian 9043.20/0.4 kV/ 400 kVA, post de transformare care
este alimentat cu energie electrica prin racordare la LEA 20kw irigatii 2, linie aflata in gestiunea
SDEE Buzau.
12
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Alimentarea cu apa:
Investia propusa utilizeaza apa intre materiile prime pentru realizarea produsului
finit, cantitatea de apa variid in functie de marca de beton preparata( medie V apa =
0,12 mc apa la 1 mc beton).
Pentru asigurarea necesarului de apa tehnologica cat si de apa pentru scop
igenico-sanitar al personalului statiei (4 salariati) furnizarea apei se face dintru-un foraj
cu H= 50 m, care a fost inchiriat (Contract de inchiriere de catre SC Leu Aquacultura
SRL).
Apa potabila se asigura de catre SC LLR RONEX CONSTRUCT SRL –apa
imbuteliata in PET-1.5,2,0, 5.0 l.
Surse:
Pentru alimentarea cu apa tehnologica se va face racordarea la forajul existent
F1 care are urmatoarele caracteristici:
Coordonate stereo 70: - x= 413 303; y= 637 397; z= 119,5 mdM;
Alimentarea cu apa din subteran-sursa de apa (foraj de medie adancime)
inchiriata de la SC Leu Aquacultura SRL- 1 foraj de medie adancime propuse executat
la H= 51 m.
Strate acvifere captate: 21-27 m; 36-46 m.
Debit foraj: 5 l/s la o denivelare in foraj de 2 m( nivelul hidrostatic -=11m, nivelul
hidrodinamic-13 m.
Forajul este echipat cu o pompa submersibila avand Q = 6,1 l/s, Hp= 80 mCa, P=
7,0 kW.
Aductiunea apei de la foraj la statie se face printr-o conducta de tip PE avand L=
470 m si Dn = 25 mm.
Volume şi debite de apa:
- Q zi med = 43,32 mc / zi …………….1,50 l/s
- Q zi max = 52,00 mc / zi…………… 1,80 l/s
Anual:
-Vmed = 9 097 m3 se consideră →9 mii m3
13
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
-Vmax = 10 920 m3 se consideră →10,9 mii m3
VOLUME DE APĂ ASIGURATE DIN SURSĂ

-pentru necesitaţi igienico-sanitare
Necesarul de apa: Cerinţa de apa:
- Qn zi med = 0,16 mc / zi - Qc zi med = 0,19 mc / zi
- Qn zi max = 0,21 mc / zi - Qc zi max = 0,25 mc / zi
- Vmed anual = 40 mc / an - Vmed anual = 48 mc / an
-pentru necesitaţi tehnologice

Necesarul de apa: Cerinţa de apa:
- Qn zi med = 36,77 mc / zi - QC zi med = 43,13 mc / zi
- Qn zi max = 44,12 mc / zi - Qc zi max = 51,75 mc / zi
- Vmed anual = 7,7 mii mc / an -Vmed anual = 9 mii mc / an
Instalaţii de aductiune şi inmagazinare:
Nu exista.
Instalatii de distributie:
Conducta de legatura dintre foraj si consummator (statia de betoane), va fi
de tip PHID avand Ø = 25 mm, PN 10 si va fi montata ingropat, sub adancimea de
inghet, pe o L= 470 m( retea exterioara).
Evacuarea apelor uzate:
Evacuarea apelor uzate se face printr-o conducta PVC cu Dn =110 mm intr-un
bazin etans, vidanjabil cu capacitatea de 20 mc.
Spalarea CIF-lor se face la locul de descarcare a betonului/mortarului.
Agentul termic
Asigurarea agentului termic se va realiza utilizând radiatoare/calorifere electrice.
6. Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de

executia investitiei;
14
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
La terminarea lucrarilor executantul are obligatia curatirii eventualelor zone
afectate de orice material sau reziduuri, a refacerii solului in zonele in care acesta a fost
afectat de lucrarile de excavare sau de stationarea utilajelor.
Activitatile de dezafectare se rezuma la retragerea utilajelor de pe amplasament,
folosite la executarea lucrarii.
7. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente;

Accesul se face din DJ Buzău-Vintilă Vodă - Lopătari pe un drum lateral pietruit
în lungime de 250m .
8. Resursele naturale folosite in constructie si functionare;

- Sol ;
- Agregate minerale ;
- Apa ;
9. Metode folosite in constructie;

Statia de preparat betoane este un complex de componente, conceput modular,
ce necesita un timp minim pentru amplasare si punere în functiune.
10. Planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in

functiune, exploatare, refacere si folosire ulterioara;
In acesta etapa, titularul nu a prezentata planul cu etapale proiectului.
11. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate;

Nu e cazul.
12. Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare;

Nu se pune problema unui amplasament alternativ.
Amplasarea şi functionarea obiectivului se încadrează în planul general al zonei,
faţă de care s-au analizat diferitele cerinţe:
•cerinţele privind procesele tehnologice acceptate în zonă;
15
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
•cerinţele de distanţe de siguranţă, siguranţa în exploatare şi functionare, securitatea
zonei;
•căi de acces, transport ăi căi de intervenţie în cazul unei situaţii deosebite;
•diminuarea riscurilor
Soluţiile tehnologice sunt la nivelul celor mai bune tehnici în domeniu, sunt soluţii
implementate de titularul proiectului din considerente economice şi vizează implicit
protecţia mediului.
Măsurile de ameliorare a impactului s-au luat în actuala concepţie şi vor fi
descrise la capitolul de evaluare a efectelor care ar putea influenţa factorii de mediu.
Documentele şi reglementările existente privind planificarea, amenajarea
teritorială in zona amplasamentului proiectului:
•Certificatul de Urbanism nr. 45/3.10.2017 emis de Primăria Comunei Săpoca
Modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existent:
Utilităţile necesare atât pentru faza de amenajare cât şi in faza de funcţionare vor
fi asigurate prin conectarea la infrastructura existenta funcţionala a incintei. Acestea se
vor realiza prin branşamente şi racorduri relativ scurte datorita apropierii de staţia de
sortare aparţinând S.C. Leu Aquacultura SRL si fata de statia de mixture asfaltice
apartinand SC LRR RONEX CONSTRUCT SRL.
13. Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului (de exemplu,
extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apa, surse sau linii de
transport al energiei, cresterea numarului de locuinte, eliminarea apelor uzate si a
deseurilor);
Nu e cazul.
14. Alte autorizatii/acorduri/avize cerute pentru proiect.

Conform Certificatului de Urbanism nr. 45/3.10.2017, sunt solicitate urmatoarele
avize:
- Alimentare cu energie electrica;
16
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
- salubritate;
- sanatatea populatiei;
- Directia bazinala de apa;
F. Localizarea proiectului:
- Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect
Terenul este situat in Comuna Sapoca, sat Matesti, nr. Cad. 21136, T
31,34,3,54, judetul Buzau, fiind încadrat în categoriile de folosinţă - teren arabil şi teren
neproductiv. Fiind situat în intravilanul comunei Săpoca s-a emis de către Primăria
comunei Săpoca Certificatul de Urbanism nr. 45/3.10.2017 care se ataşează
documentaţiei.
Coordonate stereo 70:

Punct X Y
D 413 895 637 631
B 413 901 637 642
C 413 875 637 657
C 413 869 637 647
17
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
G. Caracteristicile impactului potential, in masura in care aceste informatii
sunt disponibile .
Apa. Impactul prognozat, ţinând seama de masurile de prevenire şi reducere a
impactului, în condiţii normale de funcţionare sau avarii previzibile, este nesemnificativ
fără influenţe asupra calităţii freaticului şi a apei de suprafaţă.
Aer. Având în vedere performanţele staţiei şi respectarea tuturor celorlalte măsuri de
limitare a emisiilor, considerăm că nu există posibilitatea reală de a se depăşi
concentraţiile de emisie impuse de standardele de mediu.
Sol. In condiţii normale de funcţionare si în condiţii de avarii previzibile impactul este
nesemnificativ.
Pot apărea fenomene de poluare accidentală gravă, imprevizibile când impactul
poate fi semnificativ asupra solului superficial.
Se impune verificarea permanentă, planificarea şi executarea la timp a lucrărilor
de întreţinere pentru buncarele de depozitare, pentru asigurarea etanşeităţii acestora, în
vederea protejării solului şi a apelor subterane.
Zomot si vibratii. Propunem plantarea unei plantarea unei perdele duble de
vegetatie (Salix alba şi plopi) pe limita de E a amplasamentului in vederea reducerii
propagarii zgomotului.
Pentru atenuarea vibratiilor, utilajele sunt amplasate pe o fundaţie dimensionată
funcţie de greutatea acestora şi viteza de rotaţie a organelor în mişcare şi acolo unde
este cazul sunt prevăzute sisteme de amortizare, conform cerinţelor furnizorului de
utilaje.
Asezarile umane si a alte obiective de interes public.

In vecinatatea amplasamentului instalatiei proiectate nu exista obiective de
interes public, in zona nu se afla monumente istorice sau socio - culturale care sa
impuna o protectie speciala din punct de vedere al protectiei mediului.
Propunem plantarea unei plantarea unei perdele duble de vegetatie (Salix
alba şi plopi) pe limita de E a amplasamentului in vederea reducerii propagarii
zgomotului.
18
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
IV. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia

poluantilor in mediu
1. Protectia calitatii apelor:
Alimentarea cu apa din subteran-sursa de apa (foraj de medie adancime)
inchiriata de la SC Leu Aquacultura SRL- 1 foraj de medie adancime propuse executat
la H= 51 m.
Strate acvifere captate: 21-27 m; 36-46 m.
Debit foraj: 5 l/s la o denivelare in foraj de 2 m( nivelul hidrostatic -=11m, nivelul
hidrodinamic-13 m.
Aductiunea apei de la foraj la statie se face printr-o conducta de tip PE avand L=
470 m si Dn = 25 mm.
Evacuarea apelor uzate:
Evacuarea apelor uzate se face printr-o conducta PVC cu Dn =110 mm intr-un
bazin etans, vidanjabil cu capacitatea de 20 mc.
Spalarea CIF-lor se face la locul de descarcare a betonului/mortarului.
1.1.Sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul;

Apele pluviale pot fi poluate în urma realizării contactului cu poluanţii specifici:
combustibili şi uleiuri, proveniţi de la mijloacele auto care pot prezenta pierderi ca
urmare a unei stări improprii tehnice şi de funcţionare.
Aprecierea calităţii apelor pluviale colectate de pe platformele exterioare se face
corelat cu factori ca: intensitatea ploii, evenimente accidentale de deversări, starea
platformelor exterioare, factori climatici etc.
Apa pluvială colectată de pe învelitori şi evacuată nu se prezintă ca un factor de
risc.
Apele subterane pot fi contaminate în cazul unor scurgeri accidentale de
substanţe periculoase.
19
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
1.2. Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate
prevazute.
Măsuri de diminuare a impactului
Pentru protectia factorilor de mediu apa/sol:
 Se vor lua măsuri de prevenire a scurgerilor accidentale de produse petroliere pe
sol, reparaţiile utilajelor se vor face în unitati autorizate.
 Asigurarea unor căi de acces corespunzătoare pentru mijloacele de transport şi
în afara incintei.
 Prin organizarea de şantier se vor lua măsuri de prevenire a evacuărilor
accidentale de substanţe periculoase. Sunt necesare cuvele de retenţie pentru
depozitul de produse petroliere
Concluzie: impactul prognozat, ţinând seama de masurile de prevenire şi reducere
a impactului, în condiţii normale de funcţionare sau avarii previzibile, este
nesemnificativ fără influenţe asupra calităţii freaticului şi a apei de suprafaţă.
2. Protectia aerului:
2.1.Sursele de poluanti pentru aer, poluanti;
Calitatea aerului atmosferic poate fi influenţată local datorită următoarelor surse care
apar în timpul realizării proiectului:
- mijloace auto si utilitare in incinta – gaze de eşapament;
- lucrări de construcţii – particule în suspensie şi sedimentabile.
Efectele vor fi pe timp limitat (durata realizării investiţiei) şi de intensitate medie şi se
vor manifesta numai la nivel local.
În timpul funcţionării investiţiei, calitatea aerului este influenţată de:
- Manipularea cimentului –incarcarea in buncarul de ciment, prevazut cu sistem
automat de avertizare snec pulberi pe gura de evacuare - filtre pentru retinerea
pulberilor fine de la instalatia de despafuire prevazute cu vibrator pentru scuturare.
Curatarea sacilor se face manual, o dată pe săptămână, de la sol, prin
intermediul unui lant si al unei parghii ce acționează suportul sacilor.
20
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Materialul rezultat din scuturarea sacilor, fiind praf de ciment, aste adunat în cuva
instalației și reintrodus în fluxul tehnologic
2.2. Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera.

Instalatia este prevazuta cu un sistem automat de avertizare snec pulberi pe
gura de evacuare - filtre pentru retinerea pulberilor fine de la instalatia de despafuire
prevazute cu vibrator pentru scuturare.
Măsuri de reducere a impactului

In perioada de construcţie
- se vor utiliza numai maşini si utilaje rutiere şi nerutiere în stare buna de funcţionare şi
cu toate reviziile făcute la zi;
- se va impune constructorului stropirea drumurilor de acces în incinta şantierului pentru
evitarea ridicării prafului în timpul perioadei de decopertare şi construcţie;
- se va face curăţarea zilnica a căilor de acces din vecinătatea şantierului –îndepărtarea
nisipului, a pământului, pentru prevenirea ridicării prafului;
- se va efectua depozitarea controlată şi pentru scurt timp a materialelor de construcţie
pulverulente sau deşeurilor generatoare de praf.
In perioada de funcţionare
- Soluţii tehnice pentru controlul poluării aerului:
 sistem de retinere a pulberilor in aer;
- Reducerea poluării:
 controlul proceselor generatoare de praf,
Concluzie
Având în vedere performanţele staţiei şi respectarea tuturor celorlalte măsuri de
limitare a emisiilor, considerăm că nu există posibilitatea reală de a se depăşi
concentraţiile de emisie impuse de standardele de mediu.
21
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor:
3.1. Sursele de zgomot si de vibratii;
Activitatea ce se va desfasura va constitui o sursa de fond de zgomot si vibratii,
care nu trebuie sa depaseasca nivelul admisibil stabilit prin Ordinul 10009/88 si Ordinul
119/2014.
3.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si

vibratiilor.
Propunem plantarea unei plantarea unei perdele duble de vegetatie (Salix
alba şi plopi) pe limita de E a amplasamentului in vederea reducerii propagarii
zgomotului.
Protecţia împotriva vibraţiilor

Pentru atenuarea acestora, utilajele sunt amplasate pe o fundaţie dimensionată
funcţie de greutatea acestora şi viteza de rotaţie a organelor în mişcare şi acolo unde
este cazul sunt prevăzute sisteme de amortizare, conform cerinţelor furnizorului de
utilaje.
4. Protectia impotriva radiatiilor:

4.1. Sursele de radiatii;
Nu e cazul.
4.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor.
Nu e cazul.
5. Protectia solului si a subsolului:

5.1. Sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice;
Lucrările de construcţie şi nivelare pentru noile amenajări, realizarea platformelor
pentru depozitarea materialelor si drumurilor de acces, presupun deranjarea
orizonturilor de sol, acţionându-se în mod direct asupra structurii, texturii, porozităţii si a
altor caracteristici naturale ale acestuia.
22
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Consecinţele constau în modificarea proprietăţilor naturale ale solurilor si
perturbarea activităţii microbiologice care are o acţiune generala pozitivă.
In cazuri de deversări accidentale de produse petroliere şi uleiuri minerale de la
mijloacele auto şi utilajele de exploatare pot apărea poluări punctuale pe suprafeţe mici.
In faza de funcţionare a obiectivului s-au identificat, ca surse potenţiale de
poluare, mijloacele de transport care deservesc zona, gestionarea neraţionala a
deşeurilor, scurgerile accidentale de materii prime si substanţe periculoase din fazele
procesului tehnologic, deteriorarea sistemelor de depozitare si transport.
Trebuie menţionat faptul ca întregul proces se desfăşoară în instalaţii cu incinte
etanşe, iar întreaga suprafaţa de producţie este betonata.
5.2. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului.
In cazul unor scurgeri accidentale se vca actiona cu material absobant.
Măsuri de protecţie prevăzute la implementarea proiectului
•soluţiile tehnice stabilite de proiectant se sprijină pe un studiu hidrogeologic, în scopul
asigurării unui impact minim al obiectivului asupra solului şi asupra apelor subterane;
•se vor utiliza doar mijloace auto şi utilitare autorizate, care corespund din punct de
vedere tehnic normelor RAR .
•lucrările de construcţie nu trebuie sa demareze înaintea asigurării spaţiilor
corespunzătoare de depozitare a materialelor şi deşeurilor ;
•societăţile care asigura construcţia obiectivului si montajul instalaţiilor specifice îşi
asumă sarcina de a colecta şi elimina sau reutiliza deşeurile specifice din construcţii; nu
se vor realiza depozite exterioare neorganizate, la finalizarea lucrărilor terenul va fi
curăţat şi eliberat de astfel de depozitări;
•se vor reduce pe cât posibil emisiile de praf in perioada de construcţie, se vor curata,
stropi căile de acces.
Măsuri de protecţie prevăzute in timpul funcţionarii instalaţiei
•întreţinerea suprafeţelor de depozitare şi circulaţie betonate;
23
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
•depozitarea controlată a materiilor prime, materialelor şi deşeurilor de proces;
depozitarea deşeurilor trebuie sa se facă în zone special amenajate, betonate;
eliminarea periodică a deşeurilor de pe amplasament;
•verificarea permanentă şi executarea la timp a lucrărilor de întreţinere stării tehnice a
bazinelor de colectare şi a separatorului de hidrocarburi;
•umectarea în permanenţă a spaţiilor de producţie şi circulaţie, în special în sezonul
cald şi în perioadele de seceta;
•personalul trebuie să fie bine instruit în legătura cu posibilele situaţii de risc si cu cele
mai bune tehnici ce trebuie aplicate în cadrul unităţii.
Concluzie
In condiţii normale de funcţionare si în condiţii de avarii previzibile impactul este
nesemnificativ.
Pot apărea fenomene de poluare accidentală gravă, imprevizibile când impactul
poate fi semnificativ asupra solului superficial.
Se impune verificarea permanentă, planificarea şi executarea la timp a lucrărilor
de întreţinere pentru bazinele de depozitare, pentru asigurarea etanşeităţii acestora, în
vederea protejării solului şi a apelor subterane.
6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Informatii conform Ordinului 19/2010 pentru aprobarea Ghidului
metodologic privin evaluartea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau
proiectelot asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.
Poziţia amplasamentului în raport cu siturile Natura 2000
24
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Poziţia staţiei de betoane SC Real Concrete Land SRL
Staţia de preparat betoane va ocupa un teren cu S= 360 mp din S =900 mp

aflat în terasa medie şi cea inferioară a râului Buzău la cca. 100m de talvegul râului
Buzău în zona localităţii Măteşti, comuna Săpoca, jud. Buzău, în amonte de confluenţa
pârâului Blăjanca cu râul Buzău.
Din punct de vedere juridic terenul ce va fi ocupat cu perimetrul de exploatare
aparţine firmei SC Leu Aquacultura SRL, care l-a dobândit în urma organizării unei
licitaţii, drumul de acces aparţine Consiliului local Săpoca, existând acceptul acestuia
pentru utilizare.
Proiectul este inclus în situl de importanţă comunitară, ROSCI0103 Lunca
Buzăului, sit desemnat prin Ordinul ministerului mediului şi dezvoltării durabile nr.
1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă
comunitară, modificat şi completat prin ordinele 2387/2011, respectiv Ordinul 46/2016
dar şi în situl ROSPA0160 Lunca Buzăului, sit desemnat prin HG 663/2016 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată şi declararea ariilor de protecţie specială
avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Reţeaua Natura 2000 este o reţea ecologică de zone naturale protejate, al cărei
obiectiv principal îl constituie conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de
25
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
interes comunitar. Reţeaua are la bază Directiva Habitate 92/ 43/ CEE şi Directiva
Păsări 2009/ 147/ CE, care constituie baza politicilor europene pentru conservarea
naturii şi sunt obligatorii pentru fiecare stat membru.
Reţeaua Natura 2000 asigură protejarea naturii, reducerea efectivă a ratei de
pierdere a biodiversităţii din situri şi utilizarea bogăţiilor naturale de pe teritoriul fiecărui
sit pe termen lung, în echilibru cu nevoile sociale, economice şi culturale ale
comunităţilor locale.
Caracterizarea zonei analizate

Amplasamentul se află în Bazinul hidrografic al râului Buzău, cod cadastral XII-
01.82.30.00.0, la o altitudine de 112m, la limita dintre zona stepică şi cea continentală a
sitului.
În zonă s-au identificat două terase ale râului Buzău, şi anume: terasa de 40m şi
cea de 2-5m. Terasa de 40m este o terasă comună Buzău – Slănic – Câlnău şi se
dezvoltă pe partea stângă a Buzăului, la est de aliniamentul localităţilor Măteşti –
Potoceni – Mărăcineni, iar de la Câlnău se afundă în Câmpia piemontană joasă. Cea
de-a doua terasă a Buzăului poate fi urmărită pe ambele părţi ale râului, între Măteşti şi
Blăjani.
Zona se află într-o regiune cu o climă temperat continentală, cu caracter
excesiv, cu o temperatură medie multianuală de 10.60C, cu ierni aspre şi veri
călduroase şi cu un regim de precipitaţii deficitar.
Temperatura maximă a fost înregistrată în 1951, 39.6 0C, iar cea minimă în 1942
de -29,60C. Precipitaţiile în această zonă sunt puţine, cuprinse între 400-500mm.
Vânturile dominante sunt cele din nord-est şi sud-vest. Crivăţul aduce mase de aer reci
şi Austrul de aer cald.
Terenul analizat a fost, în condiţiile primare, un cernoziom levigat ocupat de
vegetaţie stepică.
Datorită excavărilor vegetaţia este relativ săracă, formată din specii anuale,
lipsesc speciile ce cresc în tufe mici sau mari, inclusiv a speciei Tamarix ramosissima,
edificatoare pentru habitatul protejat 92DO.
26
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Nu există specii de interes conservativ pe amplasament şi terasa de pe malul
stâng al râului Buzău din zona Potoceni. De altfel vegetaţia din această zonă a fost
puternic influenţată de construirea digurilor de protecţie şi excavarea de agregate din
ultima perioadă.
Date privind ariile protejate care includ amplasamentul proiectului
ROSCI0103 Lunca Buzăului
Harta sitului
1
Harta siturilor Natura 2000 Lunca Buzăului
Situl ROSCI0103 Lunca Buzăului se întinde de-a lungul râului Buzău, pe o lungime de
110km şi ocupă o suprafaţă de aproximativ 9575,4062ha, în judeţele Buzău (63,4% din
suprafaţa sitului) şi Brăila (36,6%), din care 72,27% o reprezintă zona stepică.
Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte2

Evaluare Evaluare
Tipuri de habitate
AIBICI AIBIC
Cod PF NP Acoperire Peşteri Calit Reprez. Supr. Status Eval.
.date rel. conserv. globală
(Ha) (nr.)
1
Site: ibis anpm.ro. - 2017
2
Revizuite în august 2017-Ministerul Mediului conform Ordinului nr. 46 din 12 ianuarie 2016 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată şi declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România
27
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
1530 191 Bună B C B B
3130 0 Bună C C B B
3240 1915 Bună C B A A
62C0 3 Bună D
6430 35 Bună B C B A
91E0 7 Bună B C B A
91F0 1 Bună D
92A0 1915 Bună B C B B
92D0 95 Bună B B B B
Legendă
Reprezentativitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă
Suprafaţa relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%
Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă
Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă
Specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la
Directiva 92/43/CEE şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte
Specie Populaţie Sit

Gru Cod Denumire S N Ti Mărime Unit. Categ. Cali AIBICI AIBIC
p ştiinţifică P p Min Max măsur CIRIVI t. D
Pop. Conser Izolar Glob
M 135 Lutra lutra P . . a P date
G C v.
B e
C al
B
M 5 Spermophilus
1335 P P C B C B
i C G
citellus
A 1188 Bombina bombina P P C B C B
A 1193 Bombina variegata P P C B C B
I 1078 Callimorpha P M C B C B
* quadripunctaria
I 1088 Cerambyx cerdo P P D
I 1060 Lycaena dispar P M C B C B
P 1939 Agrimonia pilosa P R B B C B
R 112 Emys orbicularis P P C B C B
A 0
199 Triturus P G D
3 dobrogicus
F 113 Barbus P P C B C B
8
meridionalis(Câcru
F 114 Cobitis
se) P P C B C B
9 taenia(Zvârlugă)
28
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
F 114 Cobitis C P C B C B
9 taenia(Zvârlugă)
F 251 Gobio P P C C C C
1 kessleri(Petroc)
F 251 Gobio C P C C C C
1 kessleri(Petroc)
F 112 Gobio P P C B C B
2 uranoscopus
(Chetrar)
P 189 Eleocharis P P C C C C
8 carniolica
Legendă
Populaţie: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă
Evaluare (populaţie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă
Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă
Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populaţie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuţie, C -
populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C -
considerabilă
Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes

comunitar în zona proiectului
Terenul studiat, multiplu afectat antropic (lucrări hidrotehnice în trecut şi extrageri
agregate minerale mai recent) nu se mai încadrează în mod unitar în nici un tip de
habitat, eventual doar „ Comunităţi ruderale”, neexistând specii de interes conservativ.
Zona învecinată, coridorul riparian actual, vezi figura de mai jos, este caracterizat de
plaje (depozite) de pietrişuri şi galeţi, fără vegetaţie sau cu puţină vegetaţie ierboasă.
Albia minoră în dreptul terasei analizate

29
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Pentru zona Buzău – Săpoca, în Planul de Management al sitului ROSCI0103
Luna Buzăului, aprobat prin Ordinul nr. 1075/2016 emis de MMAP, speciile şi
habitatele determinante pentru sit sunt situate la distanţe relativ mari de proiectul
analizat.
1. Habitatul 92DO Galerii şi tufărişuri sud-europene de luncă (Nerio-
Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)
Pentru zăvoaiele râului Buzău sunt citate specii halofile ca Artemisia maritima
ssp salina, Atriplex hastata, Chenopodium glaucum, Festuca pseudovina, Spergularia
maritima, Crispsis aculeata, Juncus gerardii.
Distribuţie habitat 92DO
2. Habitatul 1530* Mlaştini şi stepe sărăturate panonice şi vest-panonice

La nivelul Luncii Buzăului, acest habitat este reprezentat de pajişti pe soluri slab
sărăturate şi semiaride, păşunate moderat. Asociaţia vegetală determinantă pentru
acest tip de habitat este Achilleo-Festucetum pseudovinae, cu specia edificatoare
Festuca pseudovina şi elemente indicatoare Achillea setacea și Achillea collina.
30
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Distribuţia habitatului 1530
3. Spermophilus citellus (popândău, şuiţă)

Populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind prezent în
biotopuri foarte diferite, majoritatea afectate de impactul
antropic: islazuri, păşuni, pajişti, terenuri cultivate sau
înierbate, râpe, diguri, margini înierbate de drumuri,
haturi, liziera pădurilor etc. Cu toate acestea, preferă
habitatele stepice cu vegetaţie ierboasă scundă şi
foarte scundă (păşuni şi suprafeţe înierbate), cu soluri
uşoare şi bine drenate, unde îşi sapă galeriile. Hrana animală este constituită şi din
insecte, miriapode, melci, râme, mici vertebrate. Insectele ocupă un loc important în
31
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
hrana popândăului, consumând specii de odonate, ortoptere, coleoptere, lepidoptere,
diptere, himenoptere, heteroptere, homoptere.
Pajiştile populate de Spermophilus citellus în aria Sitului Lunca Buzăului se
caracterizează printr-o vegetaţie xerofilă sau mezoxerofilă şi un grad diferit de
degradare, prin ruderalizare. S-a observat că prezenţa şi densitatea galeriilor de
popândău pe digurile de protecţie a malului râului Buzău depind de structura acestora.
Pe porţiunile de dig întărite cu armătură de beton (de ex. în zona localităţii Valea
Nucului) sau cu sol în mare parte pietros (de ex. în zona localităţii Măteşti), popândăul
nu construieşte galerii sau construieşte un număr mic de galerii temporare (de refugiu)
în cazul în care pe dig se dezvoltă o vegetaţie favorabilă hrănirii lui, iar solul poate fi
excavat pe unele porţiuni. Presiunea antropică în habitatele ocupate de popândău în
aria sitului se exercită în principal ca rezultat al depozitării deşeurilor din gospodării
(deşeuri menajere, gunoi de grajd, deşeuri din construcţii).3
Nu au fost identificate galerii în zona analizată şi nici în zona riverană din
vecinătate. Nu excludem posibilitatea apariţiei speciei în zonă motiv pentru care
solicităm beneficiarului şi personalului angajat să protejeze specia.
3
UEB- Plan de Management ROSCI0103
32
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Distribuţie Spermophilus citellus

Bombina bombina - Izvoraşul (buhaiul) de baltă cu burtă roşie
Nu este o specie pretenţioasă, trăieşte în orice ochi de
apă, temporar sau permanent, la altitudini între 0-400m.
Este o specie cu activitate diurnă, predominant acvatică.
Intră în apă primăvara devreme, în martie şi se retrage
pentru hibernare în octombrie. Iernează pe uscat, în
ascunzişuri. Reproducerea începe din aprilie-mai şi poate
dura până în august, cu depuneri repetate. Fecundarea este externă, cu amplex.
Masculul apucând femela cu membrele anterioare, eliminarea ouălor şi a spermei
având loc simultan. Ouăle (între 10-100 la o depunere) sunt depuse izolat sau în
grămezi mici, fixate de obicei de plante. Oul are 2 mm diametru, iar capsula gelatinoasă
ce îl înveleşte între 7-8 mm, este brun închis la un pol şi alb-gălbui la celălalt. O femelă
poate depune mai multe ponte pe an.
33
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Este inclusă în anexa 2 printre speciile a căror conservare necesită desemnarea ariilor
speciale de conservare precum şi în anexa 3 printre speciile de interes comunitar.
Ameninţări
Conform listelor roşii specia este considerată potenţial ameninţată la nivel
naţional şi neameninţată pe întregul areal. Ameninţările apar deoarece arealul său
este în zone de şes cu activităţi antropice multiple şi o densitate a populaţiei
umane mare.
Harta de distribuţie Bombina bombina

Specia a fost identificată la cca. 1,5km de amplasament ceea ce duce la concluzia că
atunci când în zonă vor fi condiţii prielnice de habitat specia se poate să-şi facă apariţia.
Emys orbicularis - Ţestoasa de lac europeană
Emys orbicularis este singura specie de ţestoasă acvatică din România, având, spre
deosebire de ţestoasele terestre (ţestoasa dobrogeană şi ţestoasa lui Hermann), o
carapace teşită, circulară sau eliptică, unită de plastron printr-un ligament.
Țestoasa de lac europeană este asociată habitatelor acvatice stătătoare sau lin
curgătoare, inclusiv hibernarea având loc în apă (în mâlul bălților sau lacurilor cu
vegetaţie bogată). Un loc important în ecologia ţestoasei de lac îl ocupă zonele de
sorire (buşteni căzuţi în apă, maluri cu pantă lină, din nisip, pietriş sau chiar beton, cu
34
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
expoziţie sudică sau estică). Deşi ţestoasa de lac este destul de fidelă habitatelor de
reproducere şi depunere a ouălelor, sunt documentate frecvente cazuri de migraţie (fie
între locurile de reproducere şi cele de depunere a ouălelor, sau între habitatele de
hrănire şi reproducere şi cele de hibernare, sau în vederea identificării unor habitate mai
bune). Distanţa maximă de migraţie documentată este de 4 km.
Fig.10- Distribuţia speciei Emys orbicularis
Din hartă se observă că specia a fost identificată pe malul celălalt al Buzăului şi

ar putea merge în amonte la finalizarea lucrărilor de extracţie a agregatelor minerale din
zonă. Este foarte important ca personalul ce va afla în zonă să protejeze specia şi
mai ales să conserve zonele cu retenţie de apă din albia Buzăului.
Ihtiofauna
Ihtiofauna actuală a râului Buzăul este rezultatul unui proces care a implicat
factori naturali regionali, factori naturali locali (în sens istoric) şi factorul uman,
reflectând modificările suferite de acest curs de apă în ultimii 40 de ani, ca urmare a
exploatării balastului şi a amenajărilor hidrotehnice. Astfel, s-a redus indicele de
35
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
împletire şi a avut loc fenomenul de autocaptare a meandrelor, lungimea râului
reducându-se, în intervalul analizat Mărăcineni- Săpoca.
Bioceneza acvatică se degradează datorită creşterii suspensiilor din apă şi
creşterii turbidităţii apei mai ales în zonele unde se lucrează direct în albia minoră a
râului. Efectul negativ direct se manifestă asupra micro şi macro nevertebratelor precum
şi a speciilor de peşti.
Peştii reprezintă un grup de organisme utilizat în aprecierea stării ecosistemelor
acvatice din următoarele raţiuni: trăiesc în aproape toate tipurile de ape, au o durată de
viaţă de câţiva ani, nu prezintă modificări ample în structura populaţiilor, iar prin poziţia
de consumator final în lanţurile trofice, ei înglobează modificările survenite în nivelurile
trofice inferioare.
În anul 2011, dr. Dorel Ureche a realizat un studiu privind ihtiofauna de interes
comunitar pe tronsonul Valea Nucului – Mărăcineni de pe râul Buzău.
Specii de peşti colectate şi identificate:
Nr. Denumire
Denumire ştiinţifică Sinonime
crt. populară
1 Squalius cephalus L, 1758 clean Leuciscus cephalus
2 Alburnoides bipunctatus Bloch, 1782 beldiţă
3 Chondrostoma nasus L, 1758 scobar
4 Gobio obtusirostris L, 1758 porcuşor comun
5 Romanogobio kesslerii Dybowski, 1862 porcuşor de nisip Gobio kessleri

Gobio uranoscopus
carpathorossicus
6 Barbus barbus L, 1758 mreană
7 Barbus petenyi Heckel, 1852 moioagă Barbus meridionalis

petenyi
36
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
8 Sabanejewia vallachica Nalbant, 1957 câră de Muntenia Cobitis aurata
vallachica
Este important să se asigure supravieţuirea speciilor într-o zonă în care se

desfăşoară activităţi cu impact direct asupra calităţii apelor şi vegetaţiei acvatice.
Propunerile pentru menţinerea sau creşterea statutului de conservare
pentru speciile de peşti
- interzicerea deversărilor deşeurilor de orice natură (în special a celor chimice);
- limitarea activităţilor antropice desfăşurate în ecosistemele acvatice şi
traversarea albiei râurilor cu utilaje;
- trebuie interzisă defrişarea coridoarelor de vegetaţie ripariană;
- să se elimine întreruperile cursului de apă, respectiv transformarea ecosistemului
lotic într-un ecosistem de tip lentic prin formarea de baraje transversale în albia
râului;
Se impune ca gestionarea deşeurilor să se realizeze conform normelor legale iar
personalul să fie instruit pentru a nu desfăşura alte activităţi în zona riverană cu impact
direct asupra calităţii apei şi a peştilor existenţi.
Barbus meridionalis (B. meridionalis petenyi)- moioaga
Este o specie reofilă aflată în declin, prezentă în cursul mijlociu al râurilor. Râul
Buzău se află pe limita estică a arealului său.
Întreprinde migraţii de reproducere primăvara, femelele pe distanţe mai mari
decât masculii, datorită localizării lor în mai multe tipuri de habitate cu caracter lentic, în
afara perioadei de reproducere (cu alte cuvinte, se deplasează din zone mai depărtate).
Masculii ajung în sectorul propice cu o săptămână înaintea începerii sezonului de
reproducere. Femelele rămân în habitatul de reproducere aproximativ 48 de ore, după
care fie se odihnesc pe substratul de pietriş/ bolovăniş, fie înoată în aval spre habitatul
de locuire din perioada de vară. Din Planul de management rezultă că în sectorul
analizat specia Barbus meridionalis, este prezentă în amonte de zona studiată.
37
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Distribuţia speciei Barbus meridionalis

Ameninţări
Funcţionarea balastierelor care extrag agregate minerale din plajele râului
şi folosesc apa râului pentru spălarea agregatelor minerale afectează în mod
direct habitatele de hrănire şi reproducere – colmatare cu sedimente fine rezultate
din procesul de extracţie şi din spălarea agregatelor.
Aprecierea impactului cumulat, în viitor, este dificilă, neexistând suficiente
informaţii şi mai ales neavând certitudinea stabilităţii deciziilor care ar putea
menţine în starea actuală favorabilă cel puţin sectorul superior al sitului.
ROSPA0160 Lunca Buzăului4

Suprafaţa – 9575,4ha
Se suprapune identic peste ROSCI0103 Lunca Buzăului
4
Hotărârea Guvernului nr. 663/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată şi declararea ariilor
de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România
38
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la
Directiva 92/43/CEE şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte
Tip: R- rezidentă; C- cuibăritoare; W- de pasaj, P- permanentă
Populaţie: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă
Evaluare (populaţie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D – nesemnificativă
Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă
Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populaţie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuţie, C -
populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă
Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă
Specie Populaţie Sit

Grup Cod Denumire S NP Tip Mărime Unit. Categ. Călit. AIBICID AIBIC
ştiinţifică Min. Max. măsură CIRIVIP date Pop. Conserv. Izolare Global
B A086 Accipiter nisus R 20 40 i P
B A229 Alcedo atthis R 10 20 p P P G C B C
B A043 Anser anser W 100 200 i G C B C B
B A028 Ardea cinerea P 30 50 i P G C B C B
B A030 Ciconia nigra C 50 100 i G C B C B
B A081 Circus C 10 20 i P G C C C C
aeruginosus
B A082 Circus cyaneus W 3 5 i G C B C B
B A231 Coracias R 15 20 p G C B C B
garrulus
B A238 Dendrocopos P 50 80 p G D
medius
B A429
Dendrocopos P 15 25 p G C B C B
syriacus
B A236 Dryocopus P 20 30 p G D
martius
B A027 Egretta alba C 50 100 i P G C B C B
B A379
Emberiza R 70 100 p G D
hortulana
B A098
Falco W 1 3 i G C B C B
columbarius
39
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
B A075 Haliaeetus R 1 1 p G C B C B
albicilla
B A022 Ixobrychus R 5 8 p G D
minutus
B A338 Lanius collurio R 200 300 p G D
B A339 Lanius minor R 40 60 p G D
B A179 Larus C 300 500 i C G D

ridibundus
B A230 Merops R 100 200 P
B A262 Motacilla
apiaster alba R C
B A260 Motacilla flava R P
B A337 Oriolus oriolus R C
B A094 Pandion C 3 5 i R G C B C B
haliaetus
B A017 Phalacrocorax W 200 500 i C
carbo
B A017 Phalacrocorax R 200 500 i C
carbo
B A017 Phalacrocorax P 200 500 i C
carbo
B A315
Phylloscopus R C
collybita
B A316
Phylloscopus R C
trochilus
B A234 Picus canus P 40 60 p G C B C B
B A249 Riparia riparia R 300 400 p C

B A351 Sturnus R G D
B A307 Sylvia nisoria
vulgaris R 200 300 p G C B C B
B A265
Troglodytes R P
troglodytes
Legendă
Unitatea de măsură: i= indivizi; p= perechi.
Categ.= categorii de abundenţă: C = comun, R= rar, V= foarte rar, P= prezent.
Calitatea datelor: G=bună, bazată pe studii; M= medie, bazată pe date parţiale, extrapolate; P = slabă,
bazată pe estimări, DD = date insuficiente.
Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare de pescărel albastru (Alcedo atthis), silvie
porumbacă (Sylvia nisoria), sfrancioc roşiatic (Lanius collurio) şi dumbraveancă (Coracias
40
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
garrulus). In perioadele de migraţie se înregistreaza efective importante de barză neagră
(Ciconia nigra) şi barza alba (Ciconia ciconia)
Avifauna zonei
În ceea ce priveşte avifauna sunt prezente în zonă specii ca : Riparia riparia, Sturnus
vulgaris, Passer montanus, Oenanthe oenanthe, Pica pica, Galerida cristata, Upupa
epops, etc.
Galerida cristata Upupa epops

Există posibilitatea prezenţei în zonă a unor specii de interes comunitar cum ar fi:
Ciconia ciconia, Lanius collurio, Egretta garzetta, Coracias garrulus, specii determinante
pentru ROSPA0160 Lunca Buzăului.
Avifaună posibil prezentă
A031 Ciconia ciconia – Barza albă
Populaţie nerezidentă cuibăritoare
Barza albă este o specie caracteristică păşunilor umede şi
zonelor mlăştinoase. Lungimea corpului este de 95-110cm şi are o greutate de 2300-
4400g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 180-218cm. Adulţii au înfăţişare similară şi
se deosebesc de barza neagră prin capul şi gâtul albe.
Se hrăneşte cu broaşte, şoareci, insecte, cârtiţe, pui de pasăre şi iepure, melci, şerpi şi
şopârle.
Ameninţări
Electrocutarea păsărilor şi desecarea zonelor umede sunt principalele ameninţări
ce afectează specia în zonele de cuibărit.
41
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Au fost identificate cuiburi în zona comunei Săpoca.
A026 Egretta garzetta - Egreta mică

Populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală protejată
pentru odihnă şi/sau hrănire.
Egreta mică este o specie caracteristică zonelor umede ce au
pâlcuri copaci. Este zveltă şi elegantă, cu o lungime a corpului de 55-65cm şi o greutate
de 350-550g, fiind asemănătoare ca dimensiuni cu stârcul de cireadă ( Bubulcus ibis ).
În perioada nupţială adulţii prezintă la ceafă două pene ornamentale lungi numite
egrete. Picioarele sunt negre, însă degetele sunt galbene. Ciocul este de culoare
neagră.
Egreta mică preferă zonele mlăştinoase, cu apă limpede şi puţin adâncă unde poate
pescui în voie. Când nu este la pescuit, egreta se odihneşte pe grinduri, în zonele de
stufăriş sau în copacii pitici şi deşi de pe marginea apei (în special sălcii).
Se hrăneşte cu peştişori, broaşte şi alte mici animale acvatice.
Este acomodată cu prezenţa umană şi poate fi întâlnită în zona balastierelor din albia
râului Buzău.
Pericole
Uciderea din culpă şi eliminarea bălţilor din luncă pot avea un impact negativ asupra
speciei
Specia este prezentă în zona Buzău - Săpoca din lunca

Buzăului
A231 Coracias garrulus- Dumbrăveancă
Numele de gen derivă din combinaţia cuvintelor latine corax
– corb şi forma – formă. Numele de specie provine din
latinescul garrulous – gălăgios. Dumbrăveanca este
caracteristică zonelor uscate, călduroase reprezentate de pădurile rare de luncă din
preajma pajiştilor. Cuibăreşte în scorburile copacilor bătrâni. Penajul este uluitor, de un
albastru azuriu ce acoperă capul, gâtul şi pieptul, în timp ce spatele este maroniu-
42
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
ruginiu. Se hrăneşte cu rozătoare, broaşte, şopârle, şerpi, păsări şi insecte. Vânează
pândind perioade lungi, pe crengi şi fire electrice. În zonă cuibăresc între 20 şi 40 de
perechi.
Nu are habitat de cuibărit în proxima vecinătate dar poate tranzita zona pentru
hrană
Măsuri de conservare
Menţinerea copacilor bătrâni în arie este principala măsură de conservare
A338 Lanius collurio- Sfrâncioc roşiatic

Numele de gen provine din latinescul lanius – măcelar, cu
referire la comportamentul păsării. Numele de specie provine
din grecescul kollurion – pasăre de mărimea sturzului
identificată de Aristotel (384-322 î.Hr.).
Numele de „ lanius – măcelar„ l-a primit de la obiceiul de a fixa în spinii arbuştilor
insecte, păsărele şi mamifere mici atunci când hrana este abundentă, pentru a o folosi
în zilele cu vreme ploioasă când hrana este mai puţin disponibilă. Prada prinsă este
omorâtă prin lovituri precise cu ciocul în spatele gâtului.
Sfrânciocul roşiatic este caracteristic zonelor agricole deschise, de păşune, cu multe
tufişuri şi mărăcinişuri. Se hrăneşte cu insecte, mamifere şi păsărele mici, şopârle şi
broaşte. Cuibul este amplasat la o înălţime de până la doi m de la sol, în mărăcini sau
copaci mici.
Măsuri de conservare
Păstrarea unui mozaic de habitate cu prezenţa arbuştilor şi mărăcinişurilor în zonele
deschise agricole şi cu păşuni contribuie la conservarea speciei.
În lipsa vegetaţiei arbustifere specia poate doar să tranziteze zona.
Proiectul analizat nu are un impact direct asupra speciilor de păsări deoarece nu reduce
suprafaţa de hrănire caracteristică, nu creează bariere de tranziţie şi prin măsurile ce se
vor lua nu pune în pericol sănătatea acestora (gospodărirea substanţelor poluatoare şi
43
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
a tuturor celorlalte deşeuri, nu se distrug arbuşti din vecinătăţi, nu se creează atmosferă
de disconfort pentru speciile prezente).
Deoarece biodiversitatea zonei a fost puternic afectată de activităţile economice din
zonă, se impune ca după implementarea proiectului, beneficiarul să refacă suprafeţele
limitrofe prin plantarea de arbori şi arbuşti caracteristici (plopi, frasini, răchită, cătină
roşie), specii care reduc din poluarea atmosferică şi cea sonoră şi care ulterior ar putea
deveni zonă de cuibărit pentru câteva specii de păsări. Pentru protecţia păsărilor
sălbatice reducerea numărului de câini hoinari (acţiuni de descurajarea prezenţei
acestora) este foarte importantă.
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII PROIECTULUI

Proiectul nu are legătură cu managementul siturilor.
Investiţia se va realiza în scopul asigurării de betoane de calitate pentru piaţa
construcţiilor din zonă ( dezvoltarea comunităţilor locale). Amplasamentul se află în
vecinătatea staţiei de spălare sortare a agregatelor minerale ceea ce micşorează
costurile pentru transportul acestora. Există un impact negativ asupra biodiversităţii
zonei în sensul că pe suprafeţele antropizate deja posibilitatea refacerii vegetaţiei se
prelungeşte cu perioada de funcţionare a staţiei. Suprafaţa de teren afectată este în
intravilanul comunei Săpoca, este introdus în Planul Urbanistic General al acesteia.
Obiectivul de investiţii propus va fi deservit de un număr de 4 persoane calificată
corespunzător activităţii ce se desfăşoară pe amplasament.
Beneficiarul este obligat să ia toate măsurile pentru reducerea impactului înscrise în
actul de reglementare.
IDENTIFICAREA IMPACTULUI
Factori de impact:
- emisiile
- gestionarea deşeurilor
- zgomot
- utilaje de transport
44
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
- echipamentul electric
- factorul uman,
1. Emisiile vor fi menţinute în limitele admisibile prin asumarea de beneficiar a
următoarelor măsuri:
In perioada de construcţie
 se vor utiliza numai maşini şi utilaje rutiere şi nerutiere în stare bună de
funcţionare;
 se va impune constructorului stropirea drumurilor de acces în incinta şantierului
pentru evitarea ridicării prafului în timpul perioadei de construcţie a platformei şi
de montaj;
 se va face curăţarea zilnică a căilor de acces din vecinatatea şantierului –
îndepartarea nisipului, a pământului, pentru prevenirea ridicării prafului;
 se va efectua depozitarea controlată şi pentru scurt timp a materialelor de
construcţie pulverulente sau deşeurilor generatoare de praf.
In perioada de funcţionare
Emisiile cuprind în principal praf de ciment şi particule fine din agregatele minerale
utilizate la prepararea betonului; emisiile de particule de ciment pot reprezenta aprox.
1‰ din cantitatea manipulată. Pentru reducerea pierderilor de ciment şi încadrarea
concentraţiilor de particule materiale în aer în reglementările legale s-au prevăzut filtre
la silozurile de stocare a cimentului.
Depăşirea limitelor admisibile duce la degradarea parţială a biocenozei acvatice,
terestre şi de ecoton în perimetrele limitrofe zonei de funcţionare .
2. Gestionarea deşeurilor
Deşeurile rezultate din activitatea specifică desfăşurată în construcţie nu vor constitui
surse de poluare.
3. Zgomot
45
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Principalele surse de zgomot şi vibraţii sunt mijloacele de transport care se deplasează
în incinta complexului; pornirea şi traficul de autovehicule, funcţionarea echipamentelor
şi utilajelor din dotare, manipularea materialelor, zgomotul produs de operaţiile aferente
activităţilor auxiliare se manifesta pe un perimetru restrâns.
Incinta este astfel organizată funcţional încât desfăşurarea activităţii să se încadreze în
spaţiile proiectate în funcţie de specific (depozitare, recepţie/sortare, spaţii manevra
etc.).
4. Utilajele de transport se vor repara numai pe platforme conforme pentru a preveni
scurgerile de ulei şi carburanţi.
5. Echipamentul electric trebuie să fie protejat astfel încât să se prevină orice
electrocutare sau incendii care ar afecta zona.
6. Factorul uman
Se va evita pe cât posibil zgomotele suplimentare pentru a nu crea un disconfort sporit
vieţuitoarelor din zonă. Să se elimine, pe cât posibil, uciderile accidentale de vieţuitoare
(amfibieni, reptile, păsări).
Impactul cumulativ
Principalele activităţi din vecinătatea proiectului analizat sunt : balastierele SC CIFA
Total Construct, SC Leu Acvacultura, staţia de sortare aparţinând SC Leu Acvacultura
SRL, staţia de mixturi asfaltice SC LRR RONEX CONSTRUCT SRL. Cu staţia de
sortare SC Leu Acvacultura SRL şi staţia de mixturi asfaltice SC LRR RONEX
CONSTRUCT SRL există utilităţi comune pentru care au fost precizate măsuri de
reducere a impactului.
46
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Activităţi din vecinătatea amplasamentului
Emisiile de praf se pot cumula mai ales în perioadele cu vânturi semnificative dar
vegetaţia în zonă este destulă de săracă ca să contabilizăm o pierdere majoră din
cauza afectării proceselor fiziologice ale plantelor (fotosinteza, respiraţia etc.)
Un alt efect cumulativ ar fi creşterea valorilor suspensiilor din apă, care se depun pe
pietre, împiedecând formarea perifitonului şi respectiv a biodermei, care constituie bază
trofică pentru mai multe specii din fauna acvatică, între care şi specii ale genurilor
Gobio, Romanogobio.
Recomandări
Deoarece biodiversitatea zonei a fost puternic afectată de activităţile economice din
zonă, se impune ca după implementarea proiectului, beneficiarul să refacă suprafeţele
limitrofe prin plantarea de arbori şi arbuşti caracteristici (plopi, frasini, răchită, cătină
47
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
roşie), specii care reduc din poluarea atmosferică şi cea sonoră şi care ulterior ar putea
deveni zonă de cuibărit pentru câteva specii de păsări. În partea estică arborii vor
proteja cu precădere gospodăriile populaţiei iar în partea vestică se va stimula
refacerea vegetaţiei caracteristice.
MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITĂŢII

 Incinta să fie organizată funcţional încât desfăşurarea activităţii să se încadreze
în spaţiile proiectate în funcţie de specific (depozitare, recepţie/sortare, spaţii
manevră etc.);
 Depozitarea şi utilizarea substanţelor petroliere să se facă conform normelor în
vigoare astfel încât să se prevină orice scurgeri accidentale;
 Nu se vor repara utilajele de transport în incinta societăţii
 Se vor utiliza numai maşini şi utilaje rutiere şi nerutiere în stare bună de
funcţionare şi cu toate reviziile făcute la zi;
 Se impune stropirea drumurilor de acces în incinta şantierului pentru evitarea
ridicării prafului în timpul perioadei de construcţie a platformei şi de montaj;
 Se va face curăţarea zilnică a căilor de acces din vecinătatea şantierului –
îndepărtarea nisipului, a pământului, pentru prevenirea ridicării prafului;
 Se va efectua depozitarea controlată şi pentru scurt timp a materialelor de
construcţie pulverulente sau deşeurilor generatoare de praf.
 Se vor proteja instalaţiile electrice şi angrenajele mecanice ale utilajelor pentru a
elimina pericolul uciderii unor specii de faună din zonă (păsări);
 Toate tipurile de deşeuri se vor gestiona conform legislaţiei în vigoare, Legea
211/2011 cu modificările şi completările ulterioare;
 Se interzice spălarea utilajelor de transport în albia râului;
 Se interzice umplerea gropilor din zona riverană cu deşeuri;
 Orice poluare a apelor râului Buzău sau a acviferului freatic constatată, indiferent
de cauzele poluării acesteia, va fi semnalată imediat la Administraţia Bazinală de
Apă Buzău - Ialomiţa şi Comisariatului Gărzii de Mediu Buzău.
48
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Beneficiarul are obligaţia de instrui personalul ce deserveşte instalaţia de

betoane cu privire la faptul că:
Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu
excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes
comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG 57/2007, precum şi speciile
incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în
afară lor, sunt interzise:
- orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a
exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor
biologic;
- perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de
hibernare şi de migraţie;
- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor
din natură;
- deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;
Pentru toate speciile de păsări sunt interzise:

- uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
- deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor
din natură;
- culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
- perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de
creştere şi de migraţie;
- deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi
capturarea;
- comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în
stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor
de identificat.
49
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Concluzii finale
Implementarea proiectului supus analizei, în toate etapele sale (pregătire,
funcţionare,dezafectare), nu va afecta semnificativ starea de conservare a nici unui
tip de habitat şi a nici unei specii de floră sau faună de interes comunitar, fiind asigurate
din acest punct de vedere menţinerea condiţiilor pentru protecţia şi conservarea pe
termen lung a habitatelor şi populaţiilor speciilor de floră şi faună.
Implementarea proiectului nu presupune modificări legate de climă, vânturi,
relief, substrat geologic, hidrologie, vegetaţie şi floră, faună şi seismicitate, factori care
pot determina modificarea relaţiilor funcţiilor ecologice ale celor două arii protejate de
interes comunitar.
Numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar nu se va reduce
semnificativ deoarece orice pierdere va fi accidentală, iar proiectul, cu toate
componentele sale, nu influenţează negativ obiectivele de conservare stabilite pentru
această arie protejată.
7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public:

7.1. Identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile
umane, respectiv fata de monumente istorice si de arhitectura, alte zone asupra
carora exista instituit un regim de restrictie, zone de interes traditional etc.;
In vecinatatea amplasamentului instalatiei proiectate nu exista obiective de
interes public, in zona nu se afla monumente istorice sau socio - culturale care sa
impuna o protectie speciala din punct de vedere al protectiei mediului.
Amplasamentul se afla la distanta fata de zona locuita.
50
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
7.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a
obiectivelor protejate si/sau de interes public.
Pentru protectia asezarilor umane, propunem plantarea unei plantarea unei
perdele duble de vegetatie (Salix alba şi plopi) pe limita de E a amplasamentului in
vederea reducerii propagarii zgomotului.
8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament:

8.1. Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate;
- absorbanti, materiale filtrante (inclusiv filtre de ulei fara alta specificatie), materiale de
lustruire, îmbracaminte de protectie contaminata cu substante periculoase (sursa
generatoare: Sacii textili filtranti de la instalatia de desprafuire),
- deseuri municipale amestecate.
8.2. Modul de gospodarire a deseurilor.

Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor urmăreşte pe cât posibil neutralizarea,
reciclarea acestora şi minimizarea cantităţilor depozitate pe rampe. Principiile unei
gestionari corespunzătoare a deşeurilor vizează în special maximizarea randamentelor
de utilizare a energiei, indiferent de forma în care se află şi minimizarea cantităţilor de
reziduuri rezultate.
Tipuri de deşeuri rezultate pe faze de activitate

Cod deşeu Tip deşeu Metode Cantitate Metode de Metoda eliminare
de produsă valorificare
măsurare anual
În faza de construcţie
17 05 04 Deşeuri din estimare 100 t umpluturi,
construcţii construcţii
15 01 03 Deşeuri din estimare 3t reciclare
ambalaje de
lemn
20.01.01 Deşeuri de estimare 2t preluare firme
51
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
hârtie şi autorizate
carton
20.01.39 Deşeuri estimare 2t preluare firme
materiale autorizate
plastice
20.01.40 Deşeuri de estimare 1t preluare firme
metal autorizate
20 03 01 Deşeuri estimare 0,5 t - Transport printr-
menajere o firmă autorizată
amestecate depozit autorizat
În perioada de funcţionare
20 03 01 Deşeuri estimare 1t - Transport printr-o
menajere firma autorizata
amestecate depozit autorizat
15 02 03 Absorbanti, Estimare 0,03 t Se returneaza
materiale furnizorilor la
filtrante, achizitionarea
materiale de de produse
lustruire si noi sau se vor
imbracaminte preda la
de protectie, societati
altele decat autorizate Tn
cele colectare/valo
specificate la rifica/eliminar
15 02 02 ( e(R12)
sursa
generatoare:
Sacii textili
filtranti de la
instalatia de
desprafuire)
15 01 02 Ambalaje de Estimare 0,2 Se returneaza
materiale furnizorilor la
plastice- de achizitionarea
la aditivii de produse
necesari noi sau se vor
pentru preda la
prepararea societati
betoanelor autorizate Tn
colectare/valo
rifica/eliminar
e(R12)
15 01 10* Ambalaje Estimare 0.006 Se returneaza
care contin furnizorilor la
reziduuri sau achizitionarea
52
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
sunt de produse
contaminate noi sau se vor
cu substante preda la
periculoase societati
autorizate Tn
colectare/valo
rifica/eliminar
e(R12)
9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase:

9.1.Substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse;
- nu e cazul.
9.2. Modul de gospodarire a substantelor si preparatelor chimice

periculoase si asigurarea conditiilor de protectie a factorilor de mediu si a
sanatatii populatiei.
- nu e cazul.
V. Prevederi pentru monitorizarea mediului:

IN PERIOADA DE AMENAJARE
Monitorizarea starii factorilor de mediu (apa, aer, sol) in perimetrul de lucru,
urmarirea constanta a modului in care activitatea de executie a lucrarilor afecteaza
acesti factori si rezolvarea problemelor ce pot aparea pe parcurs. Aceste masuri se
identifica prin:
-urmarirea cu atentie (de catre seful Punctului de lucru) a modului de desfasurare a
activitatii, realizarea managementului activitatii de executie a lucrarilor din cadrul zonei
investitiei in mod responsabil si conformarea la toate obiectivele activitatii in ceea ce
priveste protectia mediului;
-instruirea personalului (in cadrul activitatii de protectia muncii) si in ceea ce priveste
protectia mediului;
-asigurarea functionarii corecte a utilajelor si masinilor, conform parametrilor tehnici
standard;
53
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
-echipamentele folosite vor corespunde normelor republicane de zgomot;
-intretinerea echipamentelor specifice in stare optima de functionare prevazuta de
normativele si legislatia in vigoare;
-manipularea cu grija a combustibililor si a altor substante necesare intretinerii utilajelor,
manevrarea cu maxima atentie a acestor materiale, atat in cadrul transportului, cat si in
momentul utilizarii lor;
-in caz de scurgere accidentala, din diferite motive, se va urmari procedura specifica
prevazuta pentru inlaturarea deseurilor si a efectelor negative.
IN PERIOADA DE FUNCTIONARE:
Factorul de mediu APA:
Indicatori de calitate a apelor pluviale trebuie sa respecte limitele impuse de
NTPA 001 (HG 352/2005 pentru modificare si completarea HG 188/2002).
Factorul de mediu SOL:
Valorile concentratiilor agentilor poluanti specifici activitatii, prezenti in solul
terenurilor limitrofe perimetrului societatii, nu vor depasi limitele prevazute in Ordinul
MAPPM nr. 756/1997.
Zgomot- se va monitoriza nivelul de zgomot la limita amplasamentului.
Tirularul trebuie sa inregistreze toate incidentele care afecteaza cursul normal al
activitatii si care pot crea un risc pentru mediul inconjurator. Aceste inregistrati trebuie
sa includa detalii privind natura, extinderea si impactul incidentului, precum si
circumstantele care au dat nastere incidentului. Inregistrarile trebuie sa includa si toate
masurile corective luate pentru gestionarea incidentului si evitarea reaparitiei lui.
Trebuie inregistrate toate reclamatiile legate de mediul inconjurator care au legatura,
sau care ar putea fi generate de operatiile ce au loc in activitate. Titularul de activitate
va inainta un raport cu toate reclamatiile de acest tip catre autoritatea competenta
pentru protectia mediului, insotit de toate amanuntele legate de reclamatiile existente.
54
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
VI. Justificarea incadrarii proiectului, dupa caz, in prevederile altor acte
normative nationale care transpun legislatia comunitara (IPPC, SEVESO, COV,
LCP, Directiva-cadru apa, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deseurilor etc.)
Obiectivul nu intra sub incidenta Directivei SEVESO, nu prezinta riscul unor
accidente majore.
Efectul social este pozitiv.
Obiectivul nu poate provoca pagube valorilor nationale (padurilor, zonelor
turistice si istorice).
Identificarea riscului:
-posibil incendiu ;
Sursele de aprindere - principalele surse de aprindere sunt: echipamentele
electrice, electricitatea statica, flacara deschisa si surse intamplatoare. Masura de
siguranta care se ia este eliminarea oricarei surse cu potential de aprindere. Astfel in
locurile cu pericol de incendiu, legate de prezenta gazului metan sunt prevazute
instalatii electrice protejate, este interzis lucrul cu flacara, este interzis fumatul etc.
Planul general al instalatiei: trebuie sa asigure functionalitatea tehnologica dar si
securitatea zonei.
Acesta este determinant in: diminuarea riscurilor, minimizarea locurilor
vulnerable, limitarea expunerilor periculoase, constructii sigure si eficiente, proiectarea
sistemelor de control, planuri de urgenta, facilitati de lupta contra incendiilor, accesul la
servicii de urgenta.
VII. Lucrari necesare organizarii de santier:
Pentru executarea în condiţii optime a lucrărilor de execuţie şi pentru a nu
perturba activitatea productivă care se desfăşoară în zonă, societatea de construcţii -
montaj care va contracta cu beneficiarul lucrările, îşi va desfăşura activitatea în anumite
zone din incinta platformei, bine delimitate. Vor fi prevăzute zone pentru depozitarea
materialelor de construcţie, precum şi zone destinate descărcării şi depozitarii
temporare a utilajelor care urmează a fi montate.
55
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Societatea de construcţii-montaj îşi va amenaja locaţii provizorii pentru vestiare,
magazii de depozitare a sculelor şi a utilajelor de mică mecanizare, magazii pentru
obiecte de inventar, ateliere pentru mici reparaţii la utilajele de construcţii, etc.
Zona de bază pentru lucrările de execuţie şi depozitarea materialelor va fi
delimitată cu panouri pentru organizarea de şantier sau împrejmuită. Tot aici se va
amenaja o platformă pentru mijloacele de transport şi utilajele de construcţii din dotare.
VIII. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de

accidente si/sau la incetarea activitatii, in masura in care aceste informatii sunt
disponibile.
La încetarea perioadei de funcţionare se va urmări realizarea studiilor şi
obţinerea actelor legale cerute la legislaţia în vigoare pentru încetarea activităţii şi
dezafectarea instalaţiei.
Dezafectarea se va realiza urmărind următoarele etape:
- eliminarea tuturor deşeurilor solide şi lichide de pe amplasament, funcţie de codul lor,
la unităţi autorizate;
- golirea conductelor şi a rezervoarelor, după caz spălarea lor;
- demontarea utilajelor şi a instalaţiilor, prin firme autorizate;
- reutilizarea utilajelor în instalaţii similare, valorificarea fierului vechi şi a metalelor
neferoase;
- demolarea construcţiilor, colectarea, valorificarea materialelor refolosibile, eliminarea
deşeurilor de construcţii prin depozitarea lor în depozite autorizate;
Post închidere
In conformitate cu prevederile legale se va realiza monitorizarea calităţii solului în
zona de amplasament şi după caz se vor respecta obligaţiile privind refacerea calităţii
solului în zona de amplasament a instalaţiei.
Etapa de funcţionare
Durata de funcţionare –
Număr de angajaţi – 4 angajaţi
56
_____________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Program de lucru - se va lucra 1 schimb, 8 ore/schimb, cca. 250 zile/an. In caz de
necesitate programul va fi prelungit la mai multe schimburi.
IX. Anexe - piese desenate

1. Planul de incadrare in zona a obiectivului si planul de situatie
2. Certificat de urbanism
57
_____________________________________________________________________________________________

Statie Betoane

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Statie Betoane

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEMORIU DE PREZENTARE

“Amplasare Statie de Betoane Compacta, tip Elcomix-90Quik Master”

“ AMPLASARE STATIE DE BETOANE COMPACTA, TIP

Titular: SC REAL CONCRETE LAND SRL

Intocmit: Ecolog, Arsene Simona

II. Titularul proiectului de investitii

-numarul de telefon, de fax si adresa de e-mail, adresa paginii de internet;

-numele persoanelor de contact:

III. Descrierea proiectului:

B. Justificarea necesitatii proiectului;

C. Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafata de teren

E. Elementele specifice caracteristice proiectului propus:

1. Profilul si capacitatile de productie;

2. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament ;

3. Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, in functie de specificul

4. Materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora;

5. Racordarea la retelele utilitare existente in zona;

6. Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia

7. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente;

8. Resursele naturale folosite in constructie si functionare;

9. Metode folosite in constructie;

11. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate;

12. Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare;

14. Alte autorizatii/acorduri/avize cerute pentru proiect.

- Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect

G. Caracteristicile impactului potential, in masura in care aceste informatii sunt disponibile

IV. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in

1. Protectia calitatii apelor:

1.1.Sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul;

1.2. Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute.

2.1.Sursele de poluanti pentru aer, poluanti;

2.2. Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera.

3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor:

3.1. Sursele de zgomot si de vibratii;

3.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor.

4. Protectia impotriva radiatiilor:

4.1. Sursele de radiatii;

4.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor.

5. Protectia solului si a subsolului:

5.1. Sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice;

5.2. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului.

Informatii conform Ordinului 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic

7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public:

7.1. Identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile umane,

7.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a

8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament:

8.1. Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate;

8.2. Modul de gospodarire a deseurilor.

9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase:

9.1.Substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse;

9.2. Modul de gospodarire a substantelor si preparatelor chimice periculoase si

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului:

VII. Lucrari necesare organizarii de santier

VIII. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente

IX. Anexe - piese desenate

1. Planul de incadrare in zona a obiectivului si planul de situatie

II. Titularul proiectului de investitii

III. Descrierea proiectului:

B. Justificarea necesitatii proiectului;

C. Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice

D.Formele fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri, materiale de

Componenţa staţiei de preparat mixturi asfaltice este următoarea:

E. Elementele specifice caracteristice proiectului propus: