1.

MIXTURI ASFALTICE
1.1 CONSIDERATII GENERALE
Mixturile asfaltice reprezinta amestecuri atent constituite din agregate minerale,
naturale sau artificiale, aglomerate cu un liant bituminos.
Amestecul mineral este alcatuit, de regula, din agregate naturale si filer, dar se pot
realiza mixturi asfaltice si cu agregate artificiale (ex. granulit, zgura, etc.).
Agregatele naturale utilizate la lucrarile de drumuri provin din sfaramarea
naturala sau artificiala a rocilor obtinute din cariere sau balastiere. Cele mai utilizate la
prepararea mixturilor asfaltice sunt: criblurile, nisipul natural, nisipul de concasaj,
pietrisul si pietrisul concasat si balastul.
Agregatele naturale, folosite la prepararea mixturilor asfaltice, trebuie sa
indeplineasca anumite conditii referitoare, in special, la forma si marimea granulelor,
alcatuirea granulometrica, rezistente mecanice corespunzatoare, adezivitate buna fata de
bitumul utilizat, rezistente bune la uzura si la actiunea agentilor atmosferici. Agregatele
trebuie sa fie curate, fara impuritati de natura argiloase.
In alcatuirea structurilor rutiere, utilizate pe drumuri cu trafic redus, la prepararea
mixturilor asfaltice se pot folosi materiale locale, care prelucrate si tratate
corespunzator,pot conduce la obtinerea unor caracteristici corespunzatoare in conditiile
unui pret de cost redus.
Filerul reprezinta o pulbere minerala, inerta din punct de vedere cimic, cu
granule, de regula, sub !,"# mm (cu min. $!% granule sub !,!& mm), obtinuta practic
prin macinarea fina a rocilor calcaroase, a cretei brute sau prin stingerea in pulbere a
varului nestins, in bulgari.'ilerul folosit trebuie sa fie in stare de pulbere.
'ilerul imbunatateste caracteristicile fizice ale bitumului prin marirea campului de
olasticitate, favorizeaza adezivitatea la agregatul mineral, mareste frecarea interna si
coeziunea liantului, imbunatatind astfel caracterisricile mixturilor asfaltice.
'ilerul dozat judicios in raport cu ceilalti componenti mareste compctitatea si
suprafata specifica a agregatului mineral, asigurand astfel, impreuna cu bitumul,
rezistentele mecanice si stabilitatea mixturilor asfaltice.
Liantul bituminos este constituit din bitum sau derivati ai acestuia (emulsie
bituminoasa, bitum taiat, bitum fluxat etc.).
1.1Clasificare
a) In functie de modul de punere in opera:
- cilindrate
- turnate
b) In functie de temperatura de obtinere:
1
- la cald (cu bitum)
- la rece (de regula cu emulsii)
c) In functie de natura liantului:
- cu bitum (pur, aditivat, modificat sau cu adaos de fibre)
- cu nisip bituminos
- cu emulsie
Cele cilindrate, la randul lor, in functie de performante, respectiv de compozitie,
pot fi:
- betoane asfaltice (incise, descise, rugoase etc.)
- mortare asfaltice
- anrobate bituminoase (pentru imbracaminti bituminoase usoare si straturi de
baza)
1.. !i"turi asfaltice cilin#rate e"ecutate la cal#
1..1. Clasificare$ materiale com%onente$ meto#ologie #e testare

a& Clasificare'
In functie #e natura liantului bituminos, mixturile asfaltice cilindrate la cald pot fi:
- cu bitum pur(
- cu bitum aditivat(
- cu bitum modificat(
- cu adaos de fibre.
In functie #e com%o(itie si %erformante, mixturile asfaltice cilindrate la cald pot
fi de tipul:
- betoanelor asfaltice (pentru strat de uzura si de legatura)(
- mortarelor asfaltice(
- anrobatelor bituminoase.
In tenica rutiera din tara noastra, la ora actuala se utilizeaza urmatoarele tipuri de
mixturi asfaltice cilindrate la cald, prezentate in tabelul #.
Tabel )
Nr
.
Ti%ul mi"turii
asfaltice
Simbol Strat Liant Ti% agregat
natural
Reglementar
e te*nica
2
crt
.
+ )$1, -.&
mm
1 Beton asfaltic
)A $( )A *"(
)A+ *"( )A ,-
.zura
)itum pur
sau aditivat
Criblura
/+ *012*
)A3 ,- 4egatura Criblura
)A35C #* 4egatura
5ietris
concasat
)A35/ #* 4egatura
5ietris
sortat
)Am*"(
)A+m*"
.zura )itum
modificat
Criblura
6ormativ
A63 ind.-1&
)A3m,- 4egatura
)A5
Calea pe
pod
)itum pur sau
aditivat
Criblura
6ormativ
A63 ind.-1"
)Am5
)itum
modificat
)A5C $(
)A5C *"
.zura
)itum pur sau
aditivat
5ietris
concasat
6ormativ
A63 ind.
C3 *":,!!!
MA/' $(
MA/' *"
.zura
)itum pur sau
aditivat cu
adaos de fibre
Criblura
6ormativ
A63 ind. -#&

Mortar
asfaltic
MA) C
.zura
)itum pur sau
aditivat
)itum cald2
/+ *012*
6ormativ ind.
C3 *":,!!!
MA6)
6isip
bituminos
MA7
Mortar
asfaltic
turnat
MA/ Cu subif8
MA9)
Cu emulsie
bituminoasa
)
Anrobat
bituminos
A) *( A) , )aza
)itum pur sau
aditivat
Criblura,
pietris
concasat sau
pietris
sortat,
functie de
clasa tenica
a drumului
/+ 0&0!
A)5C #* 4egatura
)itum pur sau
aditivat
5ietris
concasat
6ormativ
A63 ind. C3
*":,!!! A)5/ #* 4egatura
)itum pur sau
aditivat
5ietris
sortat
8 /uspensie de bitum filerizat
NOTA'Utilizarea bitumului modificat sau a adaosului de fibre nu exclude
aditivarea bitumului cu produse tensioactive, daca valoarea adezivitatii o impune.
/etoanele asfaltice sunt mixturi bituminoase alcatuite pe principiul betonului la
care, fie ca toate granulele scaeletului mineral sunt invelite in mod uniform cu o pelicula
de bitum si formeaza categoria de asfalt cilindrat,fie ca golueile sceletului mineral sunt
umplute integral cu mastic bituminos si formeaza categoria asfaltului turnat Asfaltul
3
turnat neavand goluri este impermeabil si pus in lucrare nu necesita compactare. Asfaltul
cilindrat se compacteaza prin cilindrare.
)etoanele asfaltice trebuie sa aiba de la inceput un scelet mineral cat mai
compact pentru a putea fi folosite la realizarea imbracamintilor bituminoase. +ezistenta
betoanelor asfaltice cilindrate depinde, pe langa structura minerala cat mai compacta, de
dozarea corecta a filerului si grosimea peliculei de bitum ce anrobeaza granulele. Cu cat
pelicula de bitum este mai subtire cu ata betonul este mai rezistent la actiunile mecanice
si termice, iar rezistenta la forfecare si deformatii permanente este mai mare. 5eliculele
subtiri de liant prezinta inconvenientul ca cilindrarea se face greu, iar bitumul este mai
expus fenomenului de imbatranire prin volatilizarea uleiurilor usoare.
4iantul folosit este bitumul cu penetratia "!:$! sau $!:*!! mm.*!
2*
. In general
bitumul trebuie sa aiba o penetratie cu atat mai mica cu cat amestecul este mai compact,
cu cat agregatul este mai fin, cu cat climatul este mai uscat si mai cald si cu cat circulatia
este mai intensa.
+aportul filer2bitum are o importanta deosebita asupra caracteristicilor fizico2
mecanice ale mixturilor asfaltice.;alorile acestui raport variaza de la !,-:.#, cu valori
frecvente de *,,:.*,- pentru betoanele asfaltice si # pentru asfaltul turnat..
Cresterea raportului filer2bitum, cu mentinerea constanta a dozajului de bitum,
necesita o anrobare mai energica si conduce la obtinerea unei mixturi mai rigide si greu
lucrabile cu granule ne anrobate cu bitum.
Mixturile asfaltice, printre conditiile de calitate pe care trebuie sa le
indeplineasca, trebuie sa indeplineasca in principal si urmatoarele caracteristici:
2lucrabilitate(
2compactitate(
2stabilitate mecanica(
2insensibilitate la apa.
Lucrabilitatea este propietatea mixturii asfaltice de a putea fi pusa in opera in
vederea obtinerii unor carateristici fizico2 mecanice ridicate ale stratului rutier.
4ucrabilitatea unei mixturi depinde de o serie de factori printre care se pot mentiona:
2fluiditatea liantului(
2granulozitatea agregatului mineral alcatuita din agregate bine
proportionate(
2natura si forma agregatelor(
2dozajul de filer(
2continutul de liant.
ompactitatea se realizeaza prin aplicarea unei tenologii de compactare
corespunzatoare in functie de alcatuirea si forma granulelor. In literatura tenica de
specialitate, standarde si instructiuni tenice, sunt prezentate, pentru diferite tipuri de
mixturi afaltice, zone de granulozitate in care trebuie sa se inscrie agregatele naturale(
ramanad ca in laboratoarele de specialitate sa se incerce o serie de amesecuri de sorturi
pentru obtinerea unui amestec cu un volum de goluri minim ce va fi umplut cu filer si
bitum.
!tabilitatea mecanica este strans legata de sceletul mineral, dozajul de liant si
vascozitatea lui. .n scelet mineral puternic, din agregate colturoase, asigura o
stabilitate buna straturilor bituminoase din mixtura asfaltica. 9xcesul de liant precum si
"
utilizarea unui bitum moale, cu un punct de inmuiere scazut, genereaza in exploatare
deformatii permanente in straturile din mixturi asfaltice.
Insensibilitatea la actiunei apei este influentata de adezivitatea bitumului si
prezenta particulelor argiloase de pe agregatul mineral.
!ortarele asfaltice sunt amestecuri, realizate in anumite conditi, din nisip, filer si
bitum.
b& !aterialele com%onente'
- bitum tip 3 "!<$! (zona climatica calda) sau 3 $!<*!! (zona climatica rece),
conform /+ 0-1(
- filer, conform /7A/ -#&(
- agregate naturale de balastiera (pietris, nisip natural, balast), conform /7A/
"", (in curs de revizuire) si de cariera (nisip de concasare, cribluri, split,
savura), conform /+ ""0( utilizarea diverselor tipuri si sorturi de agregate pe
tipuri de mixturi este reglementata de /+ *012* pentru imbracaminti
bituminoase, /+ 0&0! pentru straturi de baza si 6ormativele A63 specificate
in tabelul #. 'unctie de caracteristicile materialelor componente si de conditiile
de exploatare, bitumul din mixtura poate fi pur, aditivat, modificat prin adaos
de polimeri sau se poate utiliza adaosul de fibre.
c& !eto#ologia #e testare
Incercarile curente, standardizate, de caracterizare a mixturilor asfaltice, efectuate
in tara noastra pe epruvete cubice si cilindrice tip Marsall, conform /7A/ *##$<,2$0, se
refera la:
- caracteristicile fi(ice legate de porozitatea mixturii si modul de compactare
respectiv densitatea aparenta si absorbtia de apa( aceste caracteristici sunt in
functie de compozitia mixturii si de natura materialelor componente(
- re(istentele mecanice monoaxiale la temperaturi medii si ridicate : +C ,, si
+C -!( sunt functie de compozitia mixturii, de caracteristicile bitumului si ale
agregatelor naturale(
- stabilitatea la #eformatii %ermanente la temperaturi ridicate: stabilitate
Marsall si fluajul la "!
!
C( aceste caracteristici sunt deasemenea functie de
compozitia mixturii si de performantele bitumului utilizat(
- com%ortarea fata #e actiunea a%ei, respectiv umflarea si reducerea +C ,,
dupa ,$ zile imersie in apa( sunt functie de adezivitatea bitumului si de
volumul de goluri.
Conditiile tenice pentru aceste caracteristici sunt impuse, in functie de tipul
mixturii, de reglementarile specificate in tabel #.
In plus fata de aceste caracteristici, /7A/ *##$<,2$0 mai prevede metodologia
pentru determinarea:
- 0olumului #e goluri1
#
- re(istentei la tractiunie si com%resiune$ precum si a coe(iunii si a
ung*iului #e frecare interna (incercarea braziliana efectuata pe cilindrii cu
diametrul de 0,*1 cm de obicei la ,! si -!
!
C)(
- re(istentei la intin#ere %rin inco0oiere si sageata critica (incercare efectuata
pe epruvete prismatice: 1 x 1 x *" cm la !
!
C si *!
!
C, pentru stabilirea
comportarii la temperaturi scazute).
5entru aceste caracteristici nu sunt stabilite conditii tenice.
5e plan mondial se aplica de regula metoda Marsall asociata cu alte incercari
moderne care se aplica de regula la elaborarea dozajului, dar si la verificarea calitatii si
care vizeaza:
- caracteristicile #e com%actare cu %resa #e com%actare giratorie care dau
volumul de goluri (functie de numarul de giratii) si pe baza carora se poate
stabili numarul de treceri ale cilindrilor compactori pentru obtinerea
compactarii optime ale stratului(
- susce%tibilitatea la #eformatii %ermanente sub actiunea unor sarcini
pulsatorii (similare cu cele din exploatare) prin determinarea modulului de
rigiditate si a deformatiei la diverse temperaturi sau prin simularea traficului
(ornierometru sau fagasoscop) cu determinarea adancimii fagaselor produse de
o roata ce executa o miscare de du2te2vino, in conditii determinate privind
sarcina si temperatura de lucru(
- re(istenta la oboseala, respectiv numarul de cicluri pana la ruperea epruvetei,
in general la temperaturi scazute si la deformatie impusa.
Aceste determinari se pot aplica atat mixturilor cu bitum pur cat mai ales
mixturilor cu bitum modificat sau cu adaos de fibre care nu pot fi caracterizate numai
prin incercari curente.
In tara noastra, in afara determinarilor pe epruvete cubice si Marsall mentionate
mai sus, se mai pot efectua:
- incercari triaxiale (coeziune si ungi de fixare interna) efectuate in cadrul
.7C)(
- incercari dinamice cu ecipamentul 9492MA77A (fluaj dinamic, modul,
rezistenta la oboseala) pe epruvete confectionate cu presa cu compactare
giratorie. Ambele ecipamente se afla in dotarea I6C9+7+A6/, iar
metodologia de incercare este reglementata prin 6ormativele A63 indicativ
-1*, -1,, -1# si -1$, elaborate de I6C9+7+A6/(
- incercarea la ornieraj (=elle trac>ing test) efectuata de C9/7+I6 dupa o
metodologie in curs de reglementare.
Aceste incercari se aplica in special in cazul mixturilor asfaltice speciale (cu adaos
de fibre sau cu bitum modificat), dar se pot aplica si in cazul mixturilor asfaltice cu bitum
pur sau aditivat.
$
1... Ti%uri #e instalatii si utila2e #e %re%arare$ trans%ort si %unere in o%era a
mi"turilor asfaltice.
1...1 3ro#ucerea mi"turilor asfaltice.
Mixturile asfaltice se prepara in instalatii mecanice speciale, numite fabrici de
asfalt sau fabrici de mixturi asfaltice foarte diversificate ca tipuri si capacitate de
productie, cu functionare continua sau discontinua, dotate cu dispozitive de predozare,
uscare ( pentru tenologia la cald), dozare a materialelor componente si componenta de
malaxare fortata. 3e asemenea, instalatia poate fi completata cu buncare termoizolante
pentru stocarea pe termen limitat a mixturilor asfaltice produse, inainte de a fi livrate
santierelor.
Majoritatea instalatiilor de fabricare a mixturilor asfaltice din tara noastra
functioneaza discontinuu (pe sarje) in ceea ce priveste malaxarea componentilor si sunt
de tip 45? cu productivitate de cca ,- t<.
Mai putin performante decat 45?2urile sunt instalatiile tip IMA *!, A6@ si
+9I/9+, care se gasesc in numar redus.
In ultima perioada, unele unitati de drumuri s2au dotat cu instalatii mai
performante decat 45?2urile din punct de vedere ecologic, al productivitatii si al
gradului de automatizare. Astfel, la ora actuala in tara avem instalatii de tip:
- 45? 9 (45? ecologizata, respectiv dotata cu filtre cu saci pentru epurarea
gazelor), dar cu productivitate tot de ,- t<(
- IMA 1- 6colina2 Marini, ecologizata si cu productivitate de 1!21- t<(
- A3C *-$ (ucrainiana), ecologizata si cu productivitate de 1!2-! t<(
- BI)A., 7947CMA7, BI+7@96, AMA6, etc., de asemenea ecologizate,
automatizate si cu productivitate marita ($!2*,! t<)(
- 7.M (tambur2uscator2malaxor) in flux continuu (tip 9+MC67 D in cadrul
/C+CCAM).
.ltimele , categorii sunt ecologizate, automatizate (afisaj pe computer: reteta,
temperaturi, cantitate de mixtura fabricata, etc.) si cu productivitate de $!2*,! t<.
/cema unei statii de asfalt este prezentata in fig. *. In predozatoare se realizeaza
predozarea agregatelor care se ridica in palnia de alimentare a uscatorului cu o banda
transportoare. In uscator are loc incalzirea agregatelor in contracurent, cu ajutorul
gazelor calde de ardere produse de flacara unui injector, si desprafuirea lor cu un ciclon
de desprafuire( de aici, cu elevatorul pentru materiale calde, agregatele trec prin sitele
vibratoare, care sorteaza agregatele calde, apoi se depoziteaza pe sorturi si se cantaresc.
Agregatele cantarite trec intr2un cantar2malaxor unde se adauga filerul, adus cu banda
transportoare din buncarul de filer, si bitumul cald, din dozatorul de bitum, ambele
dozate in functie de tipul mixturii asfaltice. 3in malaxor, mixtura gata preparata este
ridicata cu ajutorul unui scip si depozitata in buncarul de mixtura, de unde este
descarcata direct in autobasculante.
%
'igura *. /tatie cu flux discontinuu
'igura ,. /cema de functionare statie cu flux discontinuu
'igura #. /cema de functionare statie cu flux continuu
&
'igura 1. /tatie tip 9rmont
3re#o(atoarele agregatelor sunt constituite din buncare alimentatoare, prevazute
la partea inferioara cu un dispozitiv de reglare, care permite scurgerea unei cantitati
constante a sortului respectiv in buncar. 7ransportul amestecului de agregate se
efectueaza cu ajutorul benzii transportoare, in mod continuu si in cantitate constanta.
5redozatoarele (fig. -) sunt prevazute cu vibratoare, care asigura debitul constant si
usureaza evacuarea agregatelor fine (nisipuri), care au tendinta, cand sunt umede, sa
formeze o bolta in predozator.
'ig. - 5redozatoare 'igura " /cema predozatoare
4scarea$ incal(irea si #es%rafuirea agregatelor sunt operatii deosebit de
importante, intrucat pentru a realiza o buna anrobare cu bitum a acestora este necesar ca
ele sa aiba o temperatura corespunzatoare, astfel incat liantul cald sa nu se raceasca la
contactul cu agregatul, ci sa ramana fluid, pentru a anroba cat mai uniform toate
granulele.
3in buncarul de depozitare, agregatele sunt ridicate cu elevatorul cu cupe reci si
trecute in uscator (fig. 0).
'
'ig. 0 .scator pentru uscarea si incalzirea agregatelor
.scatorul are o forma cilindrica, fiind usor inclinat (cca "
o
), executat din otel si
prevazut cu dispozitiv pentru incalzire. 7amburul uscator se roteste continuu in jurul
axului sau, permitand inaintarea agregatelor si uniformizarea temperaturii.
.scatorul este prevazut cu un injector in contracurent, asigurand astfel un scimb
eficient de caldura.
Agregatele se incalzesc strabatand uscatorul, in contracurent, cu gazele calde de
ardere. 7irajul este asigurat cu ajutorul ventilatoarelor. In interiorul, uscatorul are palete,
care permit ridicarea agregatelor pe care le lasa apoi sa cada stabatand curentul de gaze
calde.
3imensiunile uscatorului depind evident de capacitatea instalatiei. 7endintele
actuale moderne tind spre marirea diametrului uscatorului si nu a lungimii lui. +otirea
uscatorului este asigurata prin dispozitive adecvate.
7emperatura agregatelor la iesirea din uscator trebuie sa fie cuprinsa intre *"- si
*&-
o
C, intrucat in malaxor se adauga filerul rece, iar temperatura dupa amestecarea cu
filer trebuie sa aiba valori intre *-! si *0!
o
C.
.scarea agregatelor este o operatie de importanta majora, care are o influenta
perponderenta asupra randamentului instalatiei si a consumului de combustibil. 'actorii
principali care trebuie luati in considerare in procesul de uscare si in calzire sunt:
2 umiditatea agregatelor(
2 granulozitatea lor(
2 temperatura necesara pentru anrobare.
5arametrii asupra carora se actioneaza sunt durata mentinerii agregatelor in
uscator, reglarea injectorului si debitul de aer.
Masuratori efectuate arata ca, daca umiditatea agregatelor creste de la "% la *,%,
productivitatea uscatorului scade la -!%.
In aceste conditii, consumul de combustibil variaza de asemenea in limite largi, in
functie de tipul instalatiei, putand creste de la $ >g<t in cazul agregatelor uscate, la *"
>g<t pentru agregatele ude. In consecinta, este necesar sa se lucreze cu agregate cu
umiditate cat mai mica, pentru a avea un consum cat mai scazut de combustibil.
@azele calde antreneaza cu ele o parte a elementelor fine din agregate. 5entru a
evita poluarea, gazele trec printr2o instalatie de desprafuire.
4a iesirea din uscator, agregatele sunt preluate de elevatorul cald si conduse la un
siloz, care poate fi prevazut cu instalatii de sortare si dozare. 9levatorul cald este
acoperit pentru a evita pierderile de caldura si pierderea particulelor fine.
Do(area si mala"area se fac astfel incat sa se poata realiza mixturi asfaltice cat
mai omogene, respectandu2se dozajele date de laborator.
1(
/ortatorul2dozator are ca scop ciuruirea agregatelor calde, separandu2le pe
fractiuni si reconstituind astfel un amestec perfect dozat. Acesta este format din mai
multe ciucuri, care permit sortarea fractiunilor.
Agregatele calde, cantarite de catre sortatorul2dozator, sunt introduse in malaxor.
/e adauga filerul rece, cautand sa se realizeze o cat mai buna omogenizare a agregatelor
(cribluri, nisip), cu filerul. Apoi se adauga liantul (bitumul) fierbinte, la temperatura de
*-!:*0!
o
C, si se continua amestecarea.
)itumul este livrat cald de la rafinarii si depozitat in bataluri sau cisterne mobile
(tancuri de bitum). 5entru malaxare, bitumul trebuie incalzit la temperatura de *-!:*0!
o
C pentru a i se asigura o vascozitate scazuta. 7emperaturile recomandate pentru
anrobarea agregatelor sunt *-!:*0!
o
C pentru bitumul 3$!<*,! si *"-:*0!
o
C pentru
bitumul mai dur (31!<-!).
Malaxoarele cele mai raspandite sunt cele cu ax orizontal prevazut cu palete. /2au
studiat formele cele mai adecvate ale cuvei malaxorului, forma si inclinarea paletelor,
astfel ca sa se efectueze o cat mai buna amestecare a agregatelor cu bitum. 5eletele
trebuie sa poata fi inlocuite usor, pe masura uzarii lor. Malaxoarele cu ax vertical trebuie
folosite mai ales pentru amestecarea agregatelor cu dimensiuni mai mari, pana la 1! mm.
3urata de malaxare depinde de tipul instalatiei si trebuie sa asigure o anrobare completa
si uniforma a agregatelor cu bitum. C malaxare prea intensa nu imbunatateste anrobarea,
dar micsoreaza randamentul instalatiei.
'abricile de asfalt in flux discontinuu sunt recomandate pentru santiere unde se
lucraza cu mixturi asfaltice diferite, acolo unde uneori dozajele se scimba de doua sau
de mai multe ori pe zi.
'abricile de asfalt in flux continuu sunt mai robuste si se recomanda mai ales
pentru santiere unde se prepara acelasi tip de mixtura asfaltica in cantitati mari.
'abricile de asfalt performante, aflate actualmente in dotarea societatilor de
drumuri, sunt automatizate si informatizate, astfel ca intreg pocesul tenologic este
supravegeat cu usurinta, orice dereglaj al instalatiei putand fi semnalat in vederea
efectuarii interventiilor necesare.
In vederea realizarii unor mixturi asfaltice de buna calitate, in conformitate cu
prevederile proiectului si cu dozajele elaborate de un laborator de specialitate, un rol
deosebit de important revine controlului %rocesului te*nologic, care trebuie sa
urmareasca in permanenta: calitatea materialelor, functionarea instalatiilor si a utilajelor,
calitatea mixturilor asfaltice.
1... Trans%ortul si asternerea mi"turilor asfaltice
Trans%ortul mi"turilor asfaltice se realizeaza cu ajutorul autobasculantelor. 5e
timp nefavorabil se recomanda acoperirea benei autobasculantelor cu prelate, iar in
cazurile cand se lucreaza la temperaturi mai scazute sau distanta de transport este mare
se recomanda sa se foloseasca bene termoilzolate sau prevazute cu dispozitive de
incalzire.
9ste necesar sa existe un numar suficient de masini pentru transportul continuu al
mixturilor la asternere.
11
Asternerea mi"turilor asfaltice pe stratul suport se face cu ajutorul unor utilaje
speciale, numite repartizoare2finisoare, a caror productivitate trebuie sa fie corelata cu
capacitatea de productie a instalatiei de preparare.
In cazuri exceptionale si pentru suprafete mici se admite ca mixtura asfaltica sa fie
asternuta manual, folosindu2se unelte simple ca: sabloane, greble, lopeti, dreptare pentru
verificare etc.
Inainte de asternere se pregateste cu atentie stratul suport, executandu2se
urmatoarele operatii mai importante:
2 repararea corespunzatoare a tuturor defectiunilor existente, folosindu2se
tenologiile adecvate(
2 curatarea cu deosebita grija a stratului suport, in vederea realizarii unei mai
bune acrosari, folosind in acest scop emulsie bituminoasa, bitum taiat sau
suspensie de bitum filerizat, astfel incat sa se raspandeasca uniform !.#:!.-
>g<m
,
bitum pur (rezidual).
4ucrarile se intrerup pe ploaie sau cand temperatura mediului ambiant este sub
E-
o
C.
7emperatura mixturilor la asternere va fi minimum *#!
o
C, iar pentru cele rugoase
de minimum *1-
o
C.
In figura - este prezentat un repartizor2finisor pentru mixturi asfaltice.
In principiu, un repartizor2finisor este format din: sasiu automotor pe senile, un
buncar in care se descarca autobasculantele, un alimentator construit dintr2o banda
transportoare metalica, doua snecuri pentru repartizarea mixturii pe latimea benzii de
executat, o grinda metalica vibratoare pentru realizarea precompactarii si o placa
nivelatoare care este in general incalzita.
'ig. - +epartizor2finisor
9xista mai multe tipuri de repartizoare2finisoare. .nele sunt montate pe pneuri,
altele pe senile. 4atimea de asternere poate sa fie de pana la 1 m. Compactarea se
realizeaza cu un dispozitiv de vibrare.
12
+epartizorul2finisor este prevazut cu un dispozitiv de reglare a grosimii mixturii
asfaltice asternute cu ajutorul a doua palpatoare ce se deplaseaza pe doua fire de otel
montate lateral si care asigura realizarea profilului dorit.
;iteza normala de deplasare a repartizorului2finisor este de $:*! m<min,
putandu2se asterne astfel $!:,!! t de mixtura asfaltica pe ora.
1...) Com%actarea mi"turilor asfaltice
Compactarea este operatia de indesare a mixturii asfaltice din stratul rutier si se
realizeaza cu ajutorul utilajelor adecvate, cu scopul de a obtine valori optime pentru
caracteristicile fizico2mecanice ale stratului bituminos.
5rintr2o compactare corespunzatoare se realizeaza:
2 densitatea aparenta maxima, ceea ce ecivaleaza cu obtinerea unui volum de
goluri minim(
2 rezistenta la compresiune mare(
2 deformabilitate minima(
2 stabilitate corespunzatoare la temperaturi ridicate(
2 rezistenta mare la oboseala, deci si o durata de exploatare mai indelungata(
2 uniformitatea si planeitatea suprafetei compactate(
2 impermeabilitatea stratului la actiunea apei(
2 textura uniforma si o buna suprafata de rulare.
Gra#ul #e com%actare se exprima in procente si reprezinta raportul dintre
densitatea aparenta a mixturii asfaltice, determinata pe probe intacte, prelevate din stratul
compactat, si densitatea aparenta, determinata in laborator, in conditii standard, pe
epruvete cubice sau cilindrice din aceeasi mixtura asfaltica, fiind dat de relatia:
*!! =
lab
ef
)

F%G
in care:
3 este gradul de compactare, in %(

ef
D densitatea aparenta efectiva, determinata pe probe de mixtura asfaltica
prelevate din stratul compactat, in g<cm
#
(

lab
D densitatea aparenta, determinata in laborator pe probe preparate din mixtura
asfaltica utilizata in acelasi strat, in g<cm
#
.
3upa efectuarea compactarii, stratul de din mixtura asfaltica trebuie sa aibe un
grad de compactare de minimum &"%.
'actorii principali care influenteaza compactarea mixturilor asfaltice sunt:
2 dozajul si consistenta liantului(
2 granulozitatea agregatelor naturale(
2 temperatura mixturii asfaltice la punerea in opera si in timpul compactarii(
2 lucrul mecanic de compactare(
2 grosimea stratului compactat.
4a noi in tara, pentru compactarea straturilor bituminoase realizate din mixturi
asfaltice se recomanda utilizarea urmatoarelor ateliere de compactare:
2 tip A, alcatuit din compactor cu pneuri de *"! >6 si compactor cu rulouri
netede de *,! >6(
13
2 tip ), alcatuit dintr2un compactor cu rulouri netede de *,! >6.
In functie de conditiile specifice (tipul mixturii asfaltice, grosimea stratului de
compactat, temperatura in momentul compactarii, disponibilitatile de utilaje de
compactare, gradul de compactare care trebuie realizat), compactarea se poate efectua si
cu alte alcatuiri ale atelierului de compactare, dar numai dupa experimentarea acestuia pe
un sector de incercare. 3e altfel, realizarea sectorului de incercare este obligatorie in
toate cazurile, in vederea determinarii parametrilor de compactare.
5entru obtinerea gradului de compactare prevazut, se considera ca numarul minim
de treceri ale compatoarelor trebuie sa fie cel din tabelul de mai jos.
Tipul stratului
Atelier e compactare
A B
Compactor cu
pneuri e 1!" #$
Compactor cu
rulouri netee e
1%" #$
Compactor cu
rulouri netee e
1%" #$
$umarul minim e treceri recomanat
/trat de uzura *! 1 *,
/trat de legatura *, 1 *1
5entru a se obtine rezultatele cele mai bune, literatura de specialitate recomanda
urmatorul atelier de compactare:
2 un compactor cu rulouri netede tandem de "! >6(
2 un compactor cu pneuri de *,!:*"! >6(
2 un compactor cu rulouri netede de *!!:*,! >6(
2 un compactor cu rulouri netede cu trei axe, de *!! >6.
Compatorul tandem realizeaza precompactarea. Compactarea propriu2zisa se
efectueaza cu compactorul cu pneuri, compactorul cu rulouri netede continua
compactarea si nivelarea, iar compactorul cu trei axe paralele (tridem) executa
corecturile eventualelor denivelari si realizeaza finisarea compactarii.
Compactoarele vor executa treceri lungi, astfel incat numarul de opriri sa fie
redus. 5rimele treceri se vor efectua cu viteze mai mici, de ,:1 >m<, iar la trecerile
urmatoare, cu viteza mai mare, de 1:" >m<. 6u trebuie depasita viteza de " >m<,
deoarece se pot produce smulgeri din stratul de mixtura asfaltica.
Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu2se in zona
rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata. 5e sectoarele
in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare.
Honele inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor
de scurgere sau al caminelor de vizitare se compacteaza cu placi vibratoare sau cu maiuri
mecanice sau manuale.
4a executarea imbracamintilor bituminoase trebuie sa se acorde o atentie
deosebita reali(arii rosturilor longiti#inale. 3upa compactarea stratului de legatura sau
de uzura din prima banda, pe marginea adiacenta benzii urmatoare ramane o zona
ingusta de cativa centimetri, mai putin compactata si in general deformata. Aceeasi
situatie se intalneste si la intreruperea lucrului, in sectiunea transversala din capatul
benzii respective, dar pe o zona mai mare, de regula de cca *! cm latime. 5e suprafata
1"
imbracamintilor bituminoase executate la cald se observa uneori aparitia unor fisuri sau
crapaturi longitudinale in axa drumului, ce corespund rostului de lucru, in timp ce
imbracamintea se prezinta in general foarte bine. 9xaminand cauzele care provoaca
asemenea defectiuni, s2a constatat ca ele se datoreaza executarii necorespunzatoare a
rostului longitudinal ce se creeaza la realizarea separata a celor doua benzi de circulatie.
In zona rostului, compactarea si sudura dintre cele doua parti nu se realizeaza
uneori in conditii bune, iar pe -:*! cm in axa drumului gradul de compactare ce se
obtine este inferior cu ":*! % fata de cel realizat pe restul imbracamintei si, in
consecinta, datorita solicitarilor traficului, acesta fasie cedeaza, fisurandu2se.
5entru remedierea acestei defectiuni s2a incercat colmatarea rostului cu emulsie
bituminoasa, dar rezultatul a fost sub asteptari, deoarece dupa scurt timp fisurarea a
reaparut.
3e asemenea, in scopul imbunatatirii sudurii dintre cele doua benzi de circulatie s2
a incercat incalzirea rostului de lucru de pe banda terminata, cu ajutorul razelor
infrarosii, inainte de asternerea mixturii asfaltice pentru realizarea celeilalte benzi. 6ici
acest procedeu nu a dat rezultatele asteptate, deoarece s2a obtinut ridicarea temperaturii
numai pe latimea rampei de incalzire si pe o adancime de ,:# cm. In ambele cazuri,
pentru o corecta realizare a rostului de lucru, care sa evite aparitia ulterioara a fisurilor
specifice, la reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente
rosturilor de lucru se taie pe toata grosimea stratului, astfel incat sa rezulte o mucie vie
verticala. Acesta operatie nu este necesara in cazul rostului longitudinal al stratului de
legatura, daca stratul intrerupt s2a executat in aceeasi zi cu stratul de pe banda adiacenta.
/e amorseaza marginea taiata, dupa care se asterne mixtura asfaltica pe banda adiacenta,
depasindu2se rostul cu -:*! cm. Acest surplus de material se impinge apoi cu o racleta
peste mixtura asfaltica proaspat asternuta, astfel incat sa apara rostul. In continuare, se
efectueaza compactarea dupa regulile prezentate mai sus.
3in punct de vdere practic, compactarea trebuie sa inceapa imediat ce mixtura
asfaltica poate suporta compactorul fara sa se produca deformatii laterale si sa se termine
inainte de racirea stratului.
5entru mixtura compactata nu se va admite nici un fel de trafic inainte de racirea
stratului (circa " ).
1.... Tratarea ulterioara a su%rafetei
3upa executarea imbracamintilor se procedeaza, in anumite cazuri, la inciderea
porilor suprafetei, prin raspandirea de ,:# >g<m
,
nisip cu dimensiunile !:# mm,
bitumat cu ,:# % bitum, urmata de compactare. 9xceptie fac betoanele asfaltice
rugoase.
5entru refacerea rugozitatii, dupa o perioada de timp, se pot executa tratamente
bituminoase sau un nou covor asfaltic rugos.
5e sectoarele ce se executa dupa * octombrie sau sunt situate in zone umbrite, cu
precipitatii excesive, precum si pe cele solicitate la un trafic foarte redus, inciderea
suprafetei imbracamintei se va executa printr2o tratare (badijonare) cu !.- >g<m
,
bitum
taiat si raspandire de #:- >g<m
,
nisip de concasaj, sau cu !.$:*.! >g<m
,
emulsie
bituminoasa cationica cu rupere rapida, cu un continut de "! % bitum, diluata cu apa in
1#
proportie de *:*si raspandire de #:- >g<m
,
nisip natural curat, cu granulatie !:# mm,
cu un continut cat mai redus de praf (sub !.!& mm).
5entru %unerea in o%era a mixturilor asfaltice cilindrate la cald, unitatile de
drumuri sunt dotate cu:
- repartizoare finisoare de constructie mai vece, din tara (/ 1!! si 65A),
precum si utilaje moderne de import prevazute cu palpator, grinda vibranta
pentru asigurarea precompactarii, sistem de incalzire a grinzii, extensii (pana la
02$ m latime) etc.(
- compactoare cu rulouri netede (+ $2*, tf la majoritatea unitatilor), precum si
utilaje mai performante: cu vibrare, compactoare cu pneuri, mixte,
compactoare de greutate redusa pentru locuri greu accesibile, etc.
5entru verificarea gradului de compactare se pot utiliza gamadensimetre care
determina densitatea aparenta a mixturii Iin situJ prin metode nedistructive (C9/7+I6,
/C+CCAM).
1..). Date %ri0in# mi"turile asfaltice cilin#rate la cal# cu com%ortare
ameliorata in e"%loatare
1..).1. !i"turi asfaltice cu bitum a#iti0at
a& Generalitati
A#iti0ii sunt substante tensioactive, cu compozitie si structura specifica polar2
apolara care introdusi in bitum intr2un dozaj de max. *% conduc la o ameliorare a
adezivitatii acestuia fata de agregatele naturale fara a2i afecta celelalte caracteristici.
5e langa ameliorarea adezivitatii bitumului, aditivii trebuie sa mai indeplineasca
urmatoarele conditii:
2 sa fie compatibili cu bitumul, respectiv sa se disperseze foarte usor in masa
acestuia(
2 sa fie stabili termic pana la min.,!!
!
C(
2 sa nu fie toxici, inflamabili si in general sa nu ridice probleme deosebite sub
aspect ecologic.
A#e(i0itatea unui bitum reprezinta rezistenta pe care o opune pelicula de bitum la
actiunea exercitata de apa (si de ceilalti factori din exploatare) de dezanrobare a liantului
de pe granulele de agregat natural.
/itumul a#iti0at se utilizeaza atat in stratul de uzura care este cel mai solicitat de
agentii nocivi din exploatare cat si in stratul de legatura sau de baza atunci cand
adezivitatea bitumului nu este corespunzatoare.
Mixturile asfaltice cu bitum aditivat si implicit straturile rutiere respective se
caracterizeaza printr2o comportare ameliorata fata de actiunea apei in sensul mentinerii
performantelor mecanice o perioada mai indelungata de timp in exploatare.
b& Con#itii te*nice
Conditia pentru adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat este
conform tabelului de mai jos.
1$
Clasa te&nica a rumului sau
tipul lucrarii
Cate'oria te&nica a
stra(ii
Ae(i)itate
*
I 2 III I 2 III min.$!
I; 2 ; I; min.0-
Ti%uri #e bitum
5 bitum #e ba(a+ 3 "!<$!( 3 $!<*!! si 3 *!!<*,!, conform /+ 0-1 sau 6ormativ
M72A63 -#0:*&&$(
- bitum a#iti0at+ 3 "!<$!a( 3 $!<*!!a si3 *!!<*,!a cu caracteristici conform
/+ 0-1 sau 6ormativ M72A63 -#0:*&&$ si adezivitate conform datelor din
tabelul de mai sus.
)itumul aditivat se poate aplica la realizarea oricarui tip de mixtura asfaltica
cilindrata la cald (vezi tabel #).
Ti%uri si caracteristici mi"turi asfaltice
Compozitia si caracteristicile fizico2mecanice ale mixturilor asfaltice cu bitum
aditivat sunt conform reglementarilor tenice din acelasi tabel.
c& Te*nologia #e e"ecutie a imbracamintilor bituminoase cu bitum a#iti0at
9ste similara cu cea aplicata in cazul bitumului pur, conform /+ *012* si
/+ *012, cu mentiunea ca implica si operatia de aditivare a bitumului pe santier care se
poate realiza printr2una din urmatoarele modalitati:
2 cu ajutorul unei instalatii speciale de import care asigura dozarea si injectarea
aditivului in bitumul ce intra in malaxor(
2 cu ajutorul unei instalatii adaptate de alimentare si dozare a aditivului in
rezervorul de bitum(
2 cu dotarea existenta la santier.
Aditivarea bitumului conform primei variante se executa conform instructiunilor
din documentatia tenica a ecipamentului.
Aditivarea bitumului conform celorlalte doua procedee implica:
2 existenta pe santier a unui rezervor metalic separat pentru bitum (prevazut cu
sistem de incalzire, sistem de inregistrare a temperaturii, gura de vizitare si pompa de
recirculare) si a unei posibilitati de dozare a aditivului (volumetric sau gravimetric)(
2 cunoasterea cantitatii de bitum din rezervor si a dozajului de aditiv (de regula
cuprins in intervalul !,1 ... *,! % in bitum).
Flu"ul te*nologic de aditivare a bitumului in acest caz include urmatoarele
operatii:
2 incalzirea bitumului la *-! ... *"!
!
C(
2 calcularea cantitatii necesare de aditiv, dozarea lui si introducerea in rezervorul
de bitum(
2 omogenizarea amestecului prin simpla reciclare timp de #! ... 1! minute (pana la
trecerea prin pompa cel putin o data a bitumului din rezervor).
#& Reglementari te*nice
1%
2 6ormativ A63 indicativ --# privind executia imbracamintilor bituminoase
cilindrate, realizate la cald din mixturi asfaltice cu bitum aditivat (Anexa 1).
)..).. Imbracaminti bituminoase cu bitum mo#ificat
a& Generalitati
In scopul cresterii rezistentei imbracamintilor bituminoase la deformatii
permanente (la temperaturi ridicate) si a rezistentei la fisurare (la temperaturi scazute) se
poate utiliza bitumul modificat cu adaos de polimeri.
In functie de scopul urmarit, respectiv de domeniul de aplicare, modificatorul
poate fi de tipul:
5 elastomerilor termo%lastici (ex./)/ sau /I/) care amelioreaza atat
comportarea la temperaturi scazute cat si la temperaturi ridicate(
5 %lastomerilor (ex. copolimerul etilen2acetat de vinil 2 9;A) care
amelioreaza in general comportarea la temperaturi ridicate.
Aceste doua tipuri de polimeri sunt asa zisi polimeri inerti. In ultima perioada si2
au gasit aplicarea 6%olimerii reacti0i6 -e".INTERLO7& care reactionand cu bitumul, nu
mai ridica probleme la prepararea bitumului modificat si in special la stocarea acestuia.
In tara noastra, imbracamintile bituminoase pe baza de bitum modificat se
recomanda a se aplica:
2 pe drumuri de clasa I 2 III si strazi de categorie tenica I 2 II, cu trafic greu
si foarte greu(
2 la lucrari speciale, justificate din punct de vedere tenic si economic, cum
ar fi: benzi pentru circulatia veiculelor grele, locuri de parcare, zone cu accelerari si
decelelari frecvente, zone de stationare, etc.(
2 la executia imbracammintilor bituminoase drenante, etc.
b& Te*nologia #e obtinere a bitumului mo#ificat
5repararea bitumului modificat se realizeaza in instalatii speciale care pot fi
amplasate la rafinarie, pe santier (la locul de preparare a mixturilor asfaltice) sau la
unitati specializate in fabricarea bitumului modificat.
Instalatiile de fabricare a bitumului modificat functioneaza de regula in flux
continuu si sunt in principiu alcatuite din:
2 recipient vertical cu agitator(
2 moara coloidala(
2 rezervor,
si sunt dotate cu sisteme de incalzire cu ulei, pompe de recirculare, dispozitive de
inregistrare a temperaturii, sisteme de dozare a polimerului, pupitru de comanda etc.
5rocesul de preparare este alcatuit in general din trei faze:
2 faza de dispersie si umflare a polimerului in masa de bitum(
2 faza de dispersie 2 macinare(
2 perioada de omogenizare.
'aza de dispersie si umflare a polimerului in masa de bitum se realizeaza in
recipientul vertical prin introducerea polimerului in bitumul incalzit la temperatura de
*"!
!
C si amestecarea lor sub agitare continua, timp de min.#! minute.
1&
'aza de dispersare si macinare se realizeaza in moara coloidala prin introducerea
amestecului bitum2polimer din rezervorul vertical.
Cmogenizarea amestecului bitum2polimer se realizeaza prin recircularea acestuia,
de circa " ori, din moara coloidala in recipientul vertical.
Cperatia de preparare a bitumului modificat se considera inceiata atunci cand
amestecul este omogen.
7emperatura bitumului in timpul procesului de amestecare cu polimeri trebuie sa
fie de *"! ... *$!
!
C.
3e mentionat ca bitumurile romanesti obtinute prin procedeul oxidarii, prezinta o
compatibilitate redusa cu polimerii utilizati ca modificatori, iar bitumul modificat are o
stabilitate scazuta la stocare.
c& !eto#ologia #e testare a bitumului mo#ificat
)itumul modificat reprezinta un liant diferit de bitumul pur, a carui testare implica
pe langa metodologia clasica si aplicarea unor metode specifice vizand:
2 omogenitatea(
2 stabilitatea la stocare(
2 revenirea elastica(
2 determinarea continutului de polimer.
Aceste metode au fost elaborate de I6C9+7+A6/, C9/7+I6 si IC9+5 5loiesti
si constituie obiectul normativului M72A63 nr.-#$:*&&$ (Anexa *).
#& Con#itii te*nice
Conditiile tenice pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul modificat cu
polimeri (in cazul elastomerilor termoplastici liniari) sunt prezentate in tabelul , care
include si caracteristicile impuse bitumului initial.
e& !i"turi asfaltice cu bitum mo#ificat
/e utilizeaza in cazurile mentionate la pct.a si sunt reglementate prin 6ormativul
M72A63 nr.-1&, (Anexa -).
/2au aplicat in tara noastra:
- la unele lucrari de reabilitare 2 etapa I2a (ex.pe 36 0)(
- la executia imbracamintilor bituminoase pentru calea pe pod (ex.5od @iurgeni2
;adul Cii, 3+35 Constanta, *&&# si 5od @iurgiu2+use, /C+CCAM, *&&"2
*&&0)(
- la executia unor piste aeroportuare (ex. Aeroport Ctopeni, CCC' in colaborare
cu o firma italiana, *&&"2*&&0),
fara rezultate spectaculoase.
Cauzele problemelor aparute la lucrarile respective pot fi:
2 greutatile inerente legate de aplicarea unei noi tenologii(
2 compatibilitatea redusa a bitumurilor romanesti cu polimerii(
- conditiile de executie si exploatare neadecvate, etc.
3in cauza dificultatilor privind obtinerea bitumului modificat, a pretului de cost si
a rezultatelor putin satisfacatoare in tenica rutiera din +omania, la ora actuala bitumul
modificat (la cald) se aplica pe scara foarte redusa.
1'
1..).). !i"turi asfaltice cu a#aos #e fibre
a& Generalitati
Comportarea in exploatare a unei mixturi asfaltice depinde, pe langa multi alti
factori si de continutul de bitum din mixtura.
.n continut redus de bitum conduce la fisurare, iar unul ridicat la aparitia
deformatiilor permanente
5entru a putea aplica un continut ceva mai ridicat de bitum, fara riscul aparitiei
fagaselor a fost elaborata o noua solutie de executie a mixturilor asfaltice: adaosul de
fibre.
'ibrele utilizate ca adaos in mixturile asfaltice pot fi minerale (ex. fibrele de azbest
sau din sticla) sau de mixtura vegetala (ex. fibrele de celuloza). Au mai existat de
asemenea tentative de aplicare a unor fibre de sinteza (ex. 56A).
5rin densitatea lor foarte redusa si prin caracteristicile specifice, fibrele introduse
in mixtura intr2un procent foarte scazut (!,#:!,- % fibra activa) creeaza in masa
acesteia, impreuna cu bitumul o retea tridimensionala, cu urmatoarele efecte mai
importante asupra comportarii:
- cresterea rezistentei la fisurare prin actiunea retelei si prin cresterea posibilitatii
aplicarii unui dozaj mai ridicat de bitum(
- cresterea rezistentei la deformatii permanente prin marirea vascozitatii
bitumului(
- reducerea susceptibilitatii la imbatranire prin inibarea fenomenului de oxidare(
- diminuarea efectului actiunii apei de dezanrobare a peliculei de liant de pe
suprafata agregatelor naturale prin impiedicarea penetrarii umiditatii(
- mentinerea rugozitatii stratului de rulare prin protectia agregatelor naturale de
fenomenul de slefuire sub circulatie(
- evitarea aparitiei degradarilor premature, cauzate de agentii nocivi (climaterici
si de trafic) din exploatare (radiatii .;, variatii de temperatura, produse
petroliere si alti solventi raspanditi accidental sau rezultati in urma esaparii
gazelor arse, etc.) prin cresterea rezistentei bitumului fata de actiunea acestora(
- reducerea zgomotului produs de traficul rutier, etc.
Comportarea ameliorara in exploatare a mixturilor asfaltice cu adaos de fibre se
datoreaza atat prezentei fibrelor cat si compozitiei specifice a mixturilor asfaltice
respective: continut ridicat de criblura (sort $2*")( continut ridicat de bitum si continut
ridicat de fractiuni fine (filer).
b& Ti%uri #e fibre si caracteristici
'ibrele cele mai utilizate pe plan mondial ca si in tara noastra sunt cele celulo(ice
si cele #in sticla.
Fibrele celulo(ice (ex. cele de tip A+)CC94) au urmatoarele caracteristici
principale:
2 continut de celuloza
2(
2 pK::::::::::::::::::$!L- %
2 diametrul fibrelor::::::::::::. 0,-L*
2 lungimea medie a fibrelor:::::::::cca. 1- m (!,!1- mm)
2 lungimea maxima a fibrelor:::::::: cca. **!! m (*,* mm)
2 temperatura maxima de lucru:::::::. cca. -!!! m (- mm)
2 temperatura normala de lucru:::::::. max. ,-!
!
C
2 temperatura de aprindere::::::::: -!!
!
C
2 aspect::::::::::::::::.. fibre foarte fine, cenusii, in
acumulari de celuloza
9ste un produs natural, ecologic si fiziologic, sub forma unui material fibros de
culoare cenusie, insolubil in apa, obtinut din celuloza tenica. Celuloza este o fibra
organica naturala care se gaseste in lemn. 5rin tratarea cimica, lignina si o mare parte
din emiceluloze sunt indepartate. +aman astfel, in urma tratamentului, lanturi
macromoleculare de celuloza (C
"
K
*!
C
-
)
n
, unde JnJ oscileaza in jurul valorii de *!!!.
Intrucat utilizarea fibrelor celulozice ridica o serie de probleme privind
manipularea, aspectul igroscopic si dispersarea omogena in masa mixturii s2a conceput
si s2a realizat livrarea lor sub forma de granule prin:
2 aglomerare cu bitum (ex. fibrele tip @+A6.'49? ""( ;IA7C5 "" si ;IA7C5
$! plus)(
2 aglomerare cu rasini(
2 aglomerare prin presare (ex. ;IA7C5 5ur si 7C5C94).
3e asemenea, s2au conceput fibre celulozice cu adaos de polimeri (ex. ;IA7C5
9m cu cca 1! % 9;A si ;IA7C5 /m cu cca 1! % /)/).
In ceea ce priveste fibrele #e sticla$ acestea sunt special concepute, fabricate si
tratate, prezentand fata de cele celulozice urmatoarele avantaje (in plus, fata de cele
specificate mai sus):
2 sunt inerte din punct de vedere cimic, constituind un inibitor de imbatranire(
2 au rezistenta mecanica marita constituind astfel un agent de armare a
masticului(
2 sunt rezistente la foc.
Agrementate tenic, experimentate in tara noastra si aplicate pe scara larga pe
plan mondial sunt fibrele de sticla tip 5+IMA ('ranta) cu urmatoarele caracteristici
principale.
$r. crt. Caracteristici ,alori meii amisibile
1 4ungime -!!

% 3iametru -

- /uprafata specifica min.,!!! cm

,
<g
. 3ensitate ,,- ... ,,0 g<cm
#
/ .miditate max.*%
! /tabilitate termica -!!
!
C
c& Domenii #e utili(are
Mixturile asfaltice cu adaos de fibre se aplica la realizarea straturilor rutiere
bituminoase destinate lucrarilor de constructie, intretinere, reabilitare, ranforsare,
21
consolidare sau modernizare a drumurilor si a strazilor de orice categorie, respectiv
clasa tenica, in urmatoarele cazuri:
a) drumuri cu trafic intens si greu(
b) zone intens solicitate: intersectii (in special cele semaforizate, unde fortele de
forfecare sunt mai ridicate), pante, rampe, statii pentru transportul in comun, etc.(
c) sectoare de drum situate in zone cu ecart termic ridicat sau cu temperaturi
extreme (scazute sau ridicate) situate peste sau sub media pe tara(
d) utilizarea unor materiale susceptibile la fisurare (ex. bitumul de oxidare) sau la
deformatii permanente (ex. bitumul de distilare)(
e) suport rigid (imbracaminte din beton de ciment cu perioada de exploatare
depasita sau strat de fundatie din materiale stabilizate cu lianti idraulici), cazuri in care
apare pericolul transmiterii fisurilor si rosturilor(
f) suport flexibil (imbracaminte bituminoasa, cu perioada de exploatare depasita),
dar puternic fisurat (caz in care apare de asemenea pericolul transmiterii degradarilor,
daca nu se procedeaza la frezarea stratului degradat sau la aplicarea unei solutii
antifisura)(
g) calea pe pod(
) imbracaminti bituminoase drenante(
i) straturi bituminoase subtiri sau foarte subtiri la cald sau la rece.
Straturile rutiere bituminoase cu a#aos #e fibre pot constitui:
2 de regula, stratul de uzura al imbrcamintilor bituminoase(
2 stratul antifisura, special conceput, ce se interpune intre suport si imbracaminte
(de regula in cazurile IeJ si IfJ)(
- stratul de le*atura si eventual de baza, in cazuri justificate tenic si economic.
Imbracamintea bituminoasa pentru calea pe pod se va realiza in , straturi, ambele
cu adaos de fibre.
#& !o# #e utili(are
Fabricarea mi"turilor asfaltice cu adaos de fibre se poate realiza cu aceleasi
instalatii ca si in cazul mixturilor clasice (conform /+ *01<*,,) fie ele in flu" continuu
sau #iscontinuu, cu mentiunea ca se impune fie o usoara adaptare a acestora care sa
permita dozarea fibrelor si introducerea lor in amestec, fie dotarea cu instalatii speciale
de dozare si alimentare cu fibre.
In cazul instalatiilor sec0entiale -%e sar2e& care sunt cele mai frecvente in tara
noastra, fluxul tenologic de fabricare a mixturilor asfaltice cu adaos de fibre este
urmatorul:
2 predozarea agregatelor naturale si introducerea lor in uscator(
2 sortarea agregatelor naturale calde(
2 dozarea agregatelor naturale calde pe sorturi si introducerea lor in malaxor(
2 alimentarea cu filer, dozarea acestuia si introducerea lui in malaxor(
2 dozarea si introducerea in malaxor a fibrelor(
2 malaxarea IuscataJ a amestecului timp de -2*! secunde(
2 incalzirea, dozarea si introducerea in malaxor a bitumului(
22
2 omogenizarea amestecului prin malaxare, care se prelungeste cu *2*- secunde
fata de cazul bitumului pur(
2 evacuarea mixturii in buncarul de stocare.
In cazul instalatiilor in flux continuu, fibrele se introduc in uscator2malaxor in
ultima treime, concomitent cu filerul, inainte de adaugarea bitumului. 3ozarea si
alimentarea cu fibre, se recomanda a se realiza cu ajutorul unui ecipament special.
5entru fibrele din sticla acest ecipament este alcatuit din urmatoarele
subansamble principale:
2 alimentator in care sunt introdusi sacii cu fibre(
2 malaxor elicoidal care disperseaza fibrele compactate din sac(
2 ota de aspirare (cu aspirator) a eventualelor particule care se degaja in aer(
2 filtru de aer(
2 compresor de aer(
2 tub de introducere sub presiune a fibrelor in malaxor sau in uscator2 malaxor(
2 variator de debit (a aerului comprimat) cu ajutorul caruia se realizeaza practic
dozarea fibrelor(
2 avertizare sonora pentru asigurarea ritmica a alimentarii cu fibre(
2 telecomanda pentru comanda automata a operatiilor.
Trans%ortul si %unerea in o%era a mi"turilor asfaltice cu a#aos #e fibre se
efectueaza practic in aceleasi conditii ca si in cazul mixturilor asflatice clasice, cu bitum
pur, conform /+ *012,, cu mentiunea ca la compactare se vor evita cilindrii compactori
cu pneuri, iar vibrarea se va aplica numai la a doua si a treia trecere. 3e asemenea, dupa
prima trecere a compactorului, in functie de necesitati, se poate aplica o tratare a
suprafetei cu nisip sort !,, D #,*- (1), neanrobat sau preanrobat cu ,2# % bitum, dupa
care se continua compactarea.
e& Con#itii te*nice
9fectul benefic al adaosului de fibre si al compozitiei specifice a mixturilor asfltice
respective (notate la noi cu simbolurile MA/' $ si MA/' *", iar pe plan mondial cu
simbolul /MA) nu este, de regula pus in evidenta prin incercarile clasice de laborator
efectuate in regim static.
3in acest motiv, incercarile specifice efectuate pe mixturile asfaltice cu adaos de
fibre vizeaza:
2 stabilirea volumului de goluri (optim #,-%)(
2 testul /cellenberg(
2 stabilitatea la ornieraj(
2 incercari triaxiale (coeziune si ungi de frecare interna)(
2 incercari dinamice (fluaj, modul, rezistenta la oboseala).
f& Reglementari te*nice' 6ormativ A63 ind. -#&, agremente tenice, norme
germane.
1..)... Imbracaminti bituminoase %entru calea %e %o#
a& Generalitati
23
9xecutia imbracamintilor bituminoase pentru calea pe podurile rutiere este
reglementata prin /7A/ **#1$2$0 care prevede numai utilizarea asfaltului turnat.
3ezavantajele tenice si economice pe care le prezinta aplicarea acestui tip de
mixtura asfaltica si anume:
2 necesitatea unor instalatii si utilaje speciale pentru preparare si transport(
2 lipsa utilajelor de punere in opera(
2 productivitatea scazuta(
2 consumul ridicat de bitum, filer si energie(
2 lipsa de rugozitate si uniformitate, etc.,
precum si aparitia unor noi tipuri de idroizolatii care nu mai impun o imbracaminte
foarte etansa au condus la necesitatea studierii posibilitatilor de aplicare a
imbracamintilor cilindrate.
In acest sens, au fost elaborate mixturile de tipul betonului asfaltic etans, realizate
cu bitum pur (3 "!<$! sau 3 $!<*!!), functie de zona climatica sau bitum modificat,
notate )A5, respectiv )Am5.
Aceste mixturi sunt reglementate prin 6ormativ A63 ind. -1" (Anexa ") care
include si asfaltul turnat si care a fost avizat cu caracter experimental in C792A63.
b& Caracteristicile betonului asfaltic etans (caracter experimental)
Tabel .
$r.
crt.
Caracteristici
,alori amisibile pentru mi0tura tip
BA1 BAm1
A. Compo(itia mi0turii
1. Continut de bitum, % ",! ... 0,!
%. Curba granulometrica a agregatului natural:
2 trece prin ciurul de *" mm, % &! ... *!!
2 trece prin ciurul de $ mm, % "! ... $!
2 trece prin ciurul de #,*- mm, % 1- ... "!
2 trece prin sita de !,"# mm, % ,- ... 1!
2 trece prin sita de !,,! mm, % *1 ... ,-
2 trece prin sita de !,!& mm, % *! ... *,
B. Caracteristici fi(ico2mecanice
B 1. Caracteristici pe epru)ete Mars&all
1. 3ensitate aparenta, >g<m
#
, min. ,#-! ,#-!
%. Absorbtia de apa, % vol., max. *,! *,!
-. /tabilitate la "!
!
C, A6, min. 0,- *!,!
.. Indice de curgere, mm *,- ... 1,- ,,! ... #,-
B %. Caracteristici pe probe intacte 3carote4
1. 3ensitate aparenta, >g<m
#
, min. ,,-! ,,-!
%. Absorbtia de apa, % vol., max. ,,! ,,!
-. @rad de compactare, % min. &0 &0
c& Reglementari te*nice
2 /7A/ **#1$2$0. M4ucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase pentru calea pe
pod. Conditii tenice generale de calitate.M
2"
2 /7A/ *0-2$0. M4ucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate
la cald. Conditii tenice generale de calitate.
2 M6ormativ privind executia la cald a imbracamintilor bituminoase cilindrate
pentru calea pe podM indicativ M72A63 -1" (Anexa ").
1.). !i"turi asfaltice turnate
Mixturile asfaltice turnate sunt mixturile cu o compozitie si o tenologie de
preparare specifica, care dupa punerea in opera nu necesita compactare.
3e regula, mixturile asfaltice turnate cunoscute sub denumirea de asfalt turnat se
prepara la cald, in instalatii speciale, cu bitum dur.
In ultima perioada insa, se aplica asa zisele mi"turi asfaltice turnate la rece (tip
/lurrN2/eal sau /'/+) care sunt astfel denumite, intrucat, de obicei, nu se compacteaza
cu utilajele obisnuite, ci sub trafic.
Acestea vor fi tratate separat.
In ceea ce priveste asfaltul turnat la cald, conform (/7A/ *0-2$0), in functie de
natura agregatelor naturale utilizate, acesta poate fi de doua tipuri:
2 asfalt turnat dur (cu cribluri)(
2 asfalt turnat (cu pietris).
Asfaltul turnat #ur se utilizeaza la executia imbracamintii pentru calea pe pod sau
la lucrari de reparatii, in special pe timp de iarna, iar asfaltul turnat cu %ietris la
executia trotuarelor, a pistelor pentru ciclisti, a curtilor interioare, etc.
Asfaltul turnat se obtine in instalatii speciale prin malaxarea prelungita a
bitumului cu filerul (obtinerea masticului) si inglobarea treptata a nisipului si a criblurii
sau pietrisului.
7oate materialele se incalzesc in prealabil (inclusiv filerul) la temperaturi cuprinse
in intervalul *0!2*&!
!
C, iar malaxarea se face de asemenea la cald (*$!2,!!
!
C) timp de
*2, ore.
)itumul utilizat este mai dur decat cel aplicat la prepararea mixturilor cilindrate
(tip 3 ,-<1! sau 3 1!<-!). In ultima perioada, pe langa instalatiile special destinate
prepararii asfaltului turnat au fost realizate instalatii care pot fi utilizate atat la obtinerea
mixturilor asfaltice clasice cat si a asfaltului turnat (ex. statia AMA6 D 3+.5C D
CC4967I6A).
In acest scop, mixtura asfaltica din malaxor este transportata nu un buncarul de
stocare, ci intr2un mala"or II, incalzit cu ulei, unde se adauga suplimentul de bitum si se
continua amestecarea pana la Icoacerea asfaltuluiJ.
Trans%ortul asfaltului turnat la punctul de lucru se face cu utilaje speciale (7A72
uri) prevazute cu sistem de malaxare si incalzire.
3unerea in o%era a asfaltului turnat se efectueaza de regula manual. In prezent
exista in tara un singur utilaj de punere in opera mecanizata a asfaltului turnat aflat in
dotarea CCC'.
7ot din categoria mixturilor asfaltice turnate, realizate la cald, fac parte:
2#
2 mortarul turnat utilizat la executia lucrarilor de idroizolatii la poduri sau la
trotuare(
2 masticul, utilizat la colmatarea rosturilor, fisurilor si crapaturilor.
1... !i"turi asfaltice la rece$ cu emulsie
1...1. Ti%uri$ elemente com%onente$ #omenii #e utili(are
Mixturile asfaltice, realizate la rece cu emulsie sunt in general mai putin utilizate
decat cele clasice, din cauza caracteristicilor fizico2mecanice mai putin performante
(volum de goluri ridicat, rezistente mecanice, stabilitate si coeziune scazuta). In functie
de modul de utilizare, acestea pot fi:
2 cu aplicabilitate imediata(
2 stocabile.
Cele cu aplicabilitate imediata, la randul lor pot fi in functie de natura elementelor
componente:
2 mixturi reciclate, la rece(
2 mixturi la rece, din materiale noi,
iar in functie de compozitie:
2 anrobate bituminoase la rece utilizate ca strat de baza sau de legatura pe
drumuri cu trafic redus(
2 slamuri bituminoase destinate executiei straturilor bituminoase foarte subtiri
turnate la rece.
In tara noastra se aplica urmatoarele procedee de obtinere si aplicare a mixturilor
asfaltice la rece:
2 e"ecutia #e straturi bituminoase foarte subtiri la rece -SFSR&$ conform
Normati0 AND in#icati0 ,) -Ane"a 8&1
2 reali(area #e mi"turi asfaltice stocabile cu emulsie$ #estinate e"ecutiei
lucrarilor #e re%aratii %e tim% #e iarna$ conform Normati0 AND in#.,))
-Ane"a 9&1
2 reciclarea mi"turilor asfaltice la rece$ in situ$ cu emulsie$ conform
Normati0 AND in#icati0 ,) si %roce#eelor reglementate te*nic.
2$