Sunteți pe pagina 1din 14

3.

EMULSIA BITUMINOAS
3.1. Definiie i clasificare
Definiie: Emulsia este un sistem eterogen compus din doi componenti
nemiscibili unul n altul, avnd dou faze distincte:
- faza dispersat sau discontinu, care poate fi un lichid vscos cu globule
de ordinul micronilor(0,..!", in cazul emulsiilor bituminoase, bitumul#
- faza dispersant sau continu, care este un lichid, n acest caz apa.
Emusia i!umin"as# are aspectul unui lichid omogen de culoare maro. $entru a
fabrica o emulsie este necesar s se pun n contact cei doi componen%i, care au fost
adu&i ntr'o stare fluid apoi este necesar o energie mare de dispersie (mori coloidale
sau mala(oare centrifugale de mare vitez", precum &i introducerea n amestec, nainte
sau n timpul amestecrii a unui emulgator. )cesta are rolul de a u&ura emulsionarea,
prin scderea tensiunii interfaciale ntre cele dou faze (bitum &i ap" &i concomitent
trebuie s asigure stabilitatea emulsiei, prin fi(area sa la periferia globulelor dispersate,
mpidicnd astfel unirea lor.
Emulsiile bituminoase reprezinta o dispersiede ordinul micronilor de bitum in apa
in prezenta unui emulgator si a unui agent de ionizare a acestuia: un acid (acid
clorhidric) in cazul emulsiilor cationice si o baza (hidroxid de sodiu) in cazul emulsiilor
anionice.
Emulsiile bituminoase sunt definite ca emulsii directe constituite din bitum
dispersat n ap. Ele se ob%in prin divizarea bitumului n particule cu dimensiunea ntre
&i ! n mori coloidale, n prezen%a unui emulgator &i a apei.
Emulgatorul are rolul de a reduce tensiunea interfacial dintre bitum &i faza
apoas mic&ornd lucrul mecanic de emulsificare &i formnd un film protector n *urul
particulelor de bitum.
$lasificarea emulsiil"r i!umin"ase se face n mod obi&nuit dup caracterul
ionic al emulgatorului folosit n:
' emulsii bituminoase anionice,ale cror globule se ndreapt spre anod#
' emulsii bituminoase cationice, ale cror globule se ndreapt spre catod#
' emulsii bituminoase neionice#
' emulsii bituminoase stabilizate prin argila#
' emulsii bituminoase speciale, destinate unor lucrri mai deosebite, cum ar fi cele
cu polimeri.
+ermenul de anionic sau cationic provine de la incarcarea electrica ce incon*oara
globulele de bitum. ,aca un curent electric trece printr'o emulsie ce este incarcata
negativ, particulele bitumului vor migra spre anod. -n acest caz spunem ca emulsia este
anionica. -nvers, daca emulsia este incarcata pozitiv, globulele de bitum vor migra spre
catod si spunem ca emulsia este cationica.

Emulsia bituminoasa neionica este neutra si se utilizeaza foarte rar in lucrarile de


drumuri.
Emulsia bituminoasa stabilizata cu argila are aplicatii mai mari in industrie decat
in lucrari rutiere.
.ubstanta cu rol de stabilizator, denumita emulgator, trebuie sa fie solubila in faza
continua# respectiv in apa si este constituita dintr'un lant lung hidrocarbonat, terminat
printr'un grup reactiv anionic sau cationic ('/001 respectiv 231
4
". 5antul
hidrocarbonat este hidrofob si are afinitate pentru bitum, iar grupul activ este hidrofil si
tinde sa imprime produsului o solubilitate in apa. .olubilitatea este cu atat mai mare cu
cat este mai apta pentru forma saruri.
Emulgatorul nu este numai un agent stabilizator ci are si rol de a asigura
adezivitatea emulsiilor fata de agregatele minerale.
3.1.1. Emulsii i!umin"ase ani"nice se caracterizeaz prin folosirea unor
emulgatori de tipul spunurilor alcaline, avnd formula 6'/003a. )cest sapun, in apa
prin hidroliza se disociaza in ioni:
6'/003a 6'/00
'
7 3a
7
6'/00
'
este gruparea anionic avnd sarcina negativ &i care mbrac globulele
de bitum, formnd astfel n *urul lor un film protector ncrcat cu sarcin negativ.
.chema structurii emulsiei anionice este prezentat n fig. .3.
8ig. .3. .chema structurii emulsiei anionice
(dup 5es 9mulsions de bitume".
.tabilitatea optim a emulsiilor anionice se ob%ine la un p1 de ' 4.
,in punct de vedere al adezivit%ii, emulsiile bituminoase anionice au o foarte
bun adezivitate pe agregate de natur bazic, n schimb adezivitatea este slab pe rocile
de natur acid. ,in acest considerent, emulsiile anionice sunt mai pu%in folosite.
3.1.%. Emulsiile i!umin"ase ca!i"nice se caracterizeaz prin aceea c
emulgatorul utilizat intodus n solu%ie (n ap" creeaz n *urul globulelor de bitum un
4
film protector de ioni ncrcat cu sarcin pozitiv. /a emulgatori se folosesc sruri de
amine de tipul 31
37
/l
'
(clorhidratul de amina".$rin hidroliza acesta se disociaza astfel:
6'31
3
/l 7 101 6'31
3
7
7 /l
'
31
37
este gruparea cationic, avnd sarcina pozitiv &i care mbrac globulele de
bitum, formnd astfel n *urul lor un film protector ncrcat cu sarcin negativ (invers
dect la cele anionice ncrcate pozitiv". )nionii /l
'
adsorbi%i de ap creeaz al doilea
strat n *urul cationilor.
.chema structurii emulsiei cationice este prezentat n fig. .:.
8ig. .:. .chema stucturii emulsiei cationice
(dup 5es 9mulsions de bitume".
.tabilitatea optim a emulsiilor bituminoase cationice se ob%ine la un p1 de 4.! '
:.0 respectiv la un p1 acid.
,in punct de vedere al adezivit%ii, emilsiile bituminoase cationice prezint o
foarte bun adezivitate att pe roci bazice ct &i pe roci acide sau umede, ceea ce le
confer o foarte larg gam de utilizrii, fiind preferate emulsiilor anionice. )tt pe plan
mondial ct &i la noi n %ar emulsiile bituminoase cationice sunt cele mai folosite.
3.1.3. Emulsiile i!umin"ase s&eciale pot fi caracterizate prin tipul de bitum
folosit n:
- emulsii cu i!um 'ur cu penetra%ia :0;!0 si in prezent sunt fabricate bitumuri
dure cu penetratia sub 4! mm;0 (!;4!, 0;40,!;0". )ceste emulsii sunt folosite recent
pentru amorsare, ceea ce permite circulatia utila*elor si muncitorilor fara a lasa urme pe
suprafata amorsata.
' emulsii cu lian!i 'e sin!e(a &i)men!aili* se pot realiza emulsii cu rupere
lenta cu un continut de <0= liant tip <0;>0, ;0 mm, utilizate in aceleasi conditii ca si
emulsiile cu bitumuri clasice, odata ce a fost verificata compatibilitatea emulsiei cu
agregatele folosite. .e pot, de asemenea, realiza emulsii cu rupere rapida cu liant >0;00,
3
;0 mm folosite la amorsarea suprafetelor pentru imbracaminti cu lianti de sinteza sau
pentru tratamente de suprafata.
' emulsii cu i!um m"'ifica!*unde in mod uzual sunt folosite bitumurile cu
penetra%ia, de la ?0 la 400, ;0mm, cu adaosul unor componen%i care au drept scop
modificarea liantului de baz ca: polimeri, late( etc
Emulsiile cu bitum modificat, cunoscute si sub denumirea de emulsii
modificate, sunt acelea la care bitumul este un liant modificat..e disting doua tipuri de
emulsii modificate:
emulsii modificate monofazice, care se caracterizeaza printr'o faza dispersa
compusa numai din bitum modificat cu polimer#
emulsii modificate bifazice, unde faza dispersa este compusa din doua tipuri de
adaosuri: bitum si un agent modificator.
Emulsiile fabricate cu bitum modificat utilizeaza agenti modificatori din
categoria plastomerilor, E@) (Etilen )cetatul de @inil", iar ca elastomeri, .A. (.tiren
Autadien .tiren" linear sau stea sau .A (cu reactie chimica". /ompozitia chimica,
propietatile fizice, principiile de utilizare, compatibilitatea etc. sunt cele de la bitumuri
modificate.
)gentii modificatori pentru emusiile modificate bifazice sunt late(urile.
5ate(ul este o dispersie apoasa de polimer natural sau sintetic sub forma de particule
e(trem de fine (sub un micron"..e utilizeaza late(ul de cauciuc natural, care se prezinta
sub forma unei dispersii anionice de cauciuc nevulcanizat# late(ul de cauciuc sintetic
(cauciucul policloroprenic sau cunoscut sub numele de neopren" se prezinta sub forma
unei dispersii anionice cu un p1 de 4' 4.! si concentratii de :!B<0=# sau late(ul de
cauciuc sintetic .A6, cunoscut sub denumirea generica .tiren Autadiena.
5a producerea emulsiilor modificate bifazice, interactiunea dintre liant si modificator nu
intervine decat in momentul producerii ruperii emulsiei.
Cn aspect esential care trebuie avut in vedere la prepararea emulsiilor cu late( il
reprezinta compatibilitatea incarcarii particulelor de bitum din emulsie, tipul de emulsie
si late(ul utilizat. /auciucul natural si late(ul policloropren sunt anionici, iar in anumite
cazuri neionici. $entru prepararea unei emulsii cationice este necesar a se inversa in
prealabil polaritatea late(ului.
/a urmare a tipului de dispersie a ambelor elemente constituente ale
emulsiei (bitum si polimer" si a faptului ca amestecarea se produce la temperatura
ambianta, mecanismul de interactiune se considera a fi similar cu amestecarea fizica
dintre bitum si polimerul compatibil. -n cele mai obisnuite cazuri, in care procentul de
polimer este sub :=, se obtine un amestec eterogen la scara microscopica, compus din
doua faze distincte: faza continua a liantului este alcatuita din bitum, iar faza
discontinua este polimerul umflat de produsii flu(anti.
Emulsia bituminoas anionic preparat cu bitum cu penetra%ia peste 4!0,este
utilizat la prepararea mi(turilor asfaltice stocabile, ce pot fi pstrate pn la o perioad
de ? luni.
:
Emulsiile bituminoase speciale sunt n general, din punct de vedere al pre%ului,
mai scumpe dect emulsiile cationice sau anionice, dar au avanta*ul c se pot folosi cu
rezultate bune pentru anumite lucrri de drumuri care necesit performan%e speciale ca:
elasticitate mrit, rezisten%e mecanice &i chimice sporite precum &i cre&terea
adezivit%ii.
/ercetrile din ultimii ani arat c adaosul de &"limeri +n i!um contribuie la
influen%area propriet%ilor sale reologice, mbunt%ind considerabil elasticitatea,
stabilitatea mecanic &i chimic &i adezivitatea.
)daosul de polimeri m#re!e in!er,alul 'e &las!ici!a!e prin cre&terea
punctului de nmuiere -.A. (inel &i bil" &i scderea punctului de rupere 8raass. $entru a
putea ob%ine un bitum modificat cu polimeri cu propriet%i optime pentru lucrrile de
drumuri, este necesar s se foloseasc un &"limer cu un )ra' ri'ica! 'e &"limeri(are*
moleculele cu catena lung fiind cele mai bune n acest scop &i totodat compatibile cu
bitumul.
$rin adugarea unor polimeri corespunztori se ob%ine mbunt%irea
comportamentului reologic &i al adezivit%ii emulsiei. Dn general, se folosesc adaosuri n
cantit%i mici de polimeri, ntruct ace&tia sunt foarte scumpi &i n consecin% vor
conduce la scumpirea produsului final. Efectul polimerului depinde de tipul su &i de
liant# rezultatele cele mai bune se pot ob%ine cu polimeri avnd catene lungi care se
repartizeaz ct mai uniform n bitum.
Dn cazul fabricrii unui bitum modificat pe baz de polimer, este necesar o
amestecare de mai multe ore, din cauza cre&terii vscozit%ii la temperaturi de peste !0
o
/ &i pentru a ob%ine o ct mai bun omogenizare.
8oarte important de semnalat este faptul c n cazul producerii emulsiei
bituminoase modificate pe baz de polimeri, nu mai apare acest inconvenient ntruct se
lucreaz la temperaturi mult mai sczute. Dn acest caz, polimerii folosi%i a*ung s
ac%ioneze prin intermediul polimerizrii emulsiei &i sunt aduga%i fie n faza apoas fie n
emulsia gata preparat. ,e aici rezult c n cazul fabricrii emulsiei bituminoase,
polimerul nu este supus unei temperaturi mai mare de 00
o
/, repartizarea lui n emulsie
avnd loc n mod egal &i fr probleme, evitndu'se astfel deficien%ele semnalate la
polimerizarea direct a bitumului.
Dn concluzie, emulsia bituminoas cu bitum modificat pe baz de polimeri
prezint propriet%i mai bune dect ale bitumului ini%ial, &i anume:
- cre&te intervalul de plasticitate#
- se mbunt%esc propriet%ile reologice, rezisten%a la &oc &i elasticitatea#
- cre&te adezivitatea#
- se mre&te fluiditatea la temperaturi mai mari &i ductilitatea la
temperaturi sczute#
- scade punctul de rupere 8raass.
!
3.1.-. $lasificarea emulsiil"r i!umin"ase +n funcie 'e !im&ul 'e ru&ere i 'e
,.sc"(i!a!e
Dn func%ie de timpul de rupere emulsiile bituminoase se clasific n rapide,
semilente &i lente conform tabelului ..
Tabelul 1.1
Emulsii cu ru&ere/ Tim& 'e ru&ere
6apid $n la 30 minute
.emilent Dntre 30 &i <0 minute
5ent $este <0 minute
3.1.0.$lasificare +n funcie 'e ,.sc"(i!a!ea En)ler
@scozitatea emulsiilor bituminoase se msoar n grade Engler. @ezi tabelul .4.
Tabelul 1.2
Ti&ul emulsiei
"
En)ler
Emulsie fluid 4E<
Emulsie semifluid <E!
Emulsie vscoas !E30
3.1.1. $"m&"(iia emulsiil"r i!umin"ase ca!i"nice
Dn general con%inutul de bitum al emulsiilor bituminoase cationice trebuie s fie
ct mai ridicat, tendin%ele actuale arat c acesta trebuie s fie cuprins ntre 0 ' < =.
.tabilitatea emulsiei cre&te propor%ional cu procentul de emulgator &i de acid
clorhidric. Dn tabelul .3 se prezint compozi%ia apro(imativ a emulsiilor.
Tabelul 1.3
$"m&"neni* 2 Ti&ul 'e emulsie ca!i"nic# cu ru&ere/
3a&i'# Semilen!# Len!#
Aitum ,?0;40 <0E<! <0E<! <0E<!
Emulgator,
valori medii
0.3 E 0.! .0 E 4.0 4.0 E 3.0
)cid clorhidric 0.! .! 4.0
)p 6est pn la
00
6est pn la
00
6est pn la
00
Emulsiile bituminoase cationice suprastabilizate au caracteristicile prezentate in
tabelul .:
<
Tabelul 1.4
Nr
$r!.
$arac!eris!ici Limi!e a'misiile
EB$S14 EB$S10 EBm$S
14
Em$S10
1 /ontinut de bitum, = Fin.!? <3E<> Fin. !? <3E<>
4 0mogeneitate(rest pe sita
,e 0,<3 mm,=", ma(.
0,! 0,! 0,! 0,!
3 @ascozitatea Engler la
40 /, E (.+@G,<E"
!E! >E.> >E.! >E.>
-
-ndice de rupere (-6"
EEEEEEEEEE
'metoda - (cu filer 8ranta
.-H)-.05", min

00


00

30


30
' metoda -- (cu fractiune
sub0,0Imm e(trasa din
filer romanesc de la ./
,0A60F-3 .)", min
4! 4! :0 :0

0
.tabilitate fata de
ciment,ma(.
4 4 4 4
1
.tabilitate la stocare (rest
pe sita de 0,<3mm dupa >
zile", =, ma(.
0,! 0,! 0,! 0,!
5
)dezivitatea pe agregat
etalon(sort !'?'' andezit
/hileni", min.
?0 ?0 I0 I0
6

/aracteristicile bitumului e(tras din emulsie
' penetratie la 4! /,
;0mm, min.
' ' <0E00 <0E00
',uctilitate la 4! /, cm
min.
' ' 00 00
'6evenire elastica la 3
/, =, min.
' ' :0 :0
3.%. 7en"menul 'e ru&ere i a'e(i,i!a!e
8enomenul ruperii emulsiei bituminoase se produce la contactul ei cu agregatele
&i se observ prin schimbarea culorii, care din cafenie devine neagr, iar bitumul se
separ de ap. 6uperea emulsiei se poate produce prin evaporarea apei &i prin reac%ie la
contactul cu agregatele alcaline, acide sau neutre.
>
3u&erea &rin e,a&"rarea a&ei.
)pa n pelicul sub%ire de la suprafa%a agregatului se evapor, ceea ce contribuie
la concentrarea globulelor de bitum. 6ezult astfel o cre&tere a for%elor de atrac%ie
molecular, care dep&esc for%ele de respingere electrostatice. 8enomenul este prezentat
n fig. .!.
8ig. .! 6uperea prin evaporarea apei (dup 5es
9mulsions de bitume".
$rin evaporarea apei, cre&te alcalinitatea sau aciditatea emulsiei &i aceast cre&tere
dincolo de o anumit limit, produce ruperea emulsiei. )cest fenomen e(plic n parte
ruperea, deoarece el se produce la suprafa%a e(pus la aer. .e formeaz astfel o pelicul
de bitum care nchide stratul de emulsie ce nu s'a rupt sub o anumit crust etan&.
Evaporarea apei nu lmure&te ns fenomenul de adezivitate.
3u&erea &rin reacie &e ma!eriale alcaline* aci'e i neu!re.
Dn prezen%a fazei apoase din emulsie, agregatul natural (material pietros" produce
o ionizare superficial. ,ac are loc o schimbare de ioni posibil ntre materialul pietros
&i emilgator dnd na&tere unui produs insolubil, se produce ruperea emulsiei &i n acest
caz se realizeaz adezivitatea.
)gregatele naturale se clasific:
- 'in &unc! 'e ,e'ere al aci'i!#ii:
- alcaline (bazice"#
- acide#
- neutre.
- 'u&# c"ninu!ul 'e i"8i' 'e siliciu 9SiO
%
:;
- 'u&# c"ninu!ul +n "8i(i alcalini.
?
.chematic, aceasta se poate urmri n fig. .<.
/03J-3C+ D3 0K-L- )5/)5-3- .)C )5/)5-30'$MFN3+0O-
8ig. .< /lasificarea agregatelor naturale n func%ie de con%inutul
de .i04 &i de o(izi alcalini (dup 5es 9mulsions de bitume".
0 clasificare acceptat pentru speciali&tii care lucreaz n sectorul de drumuri
pentru diferitele tipuri de agregate folosite n lucrri este urmtoarea:
- agregate acide cu un con%inut de peste >0 = n .i0
4
ca de e(emplu:
sile(ul, agregate silicioase, granit, gresii#
- agregate neutre cu un con%inut de !0 2 >0 = .i0
4
, e(emplu:
silico 2 calcare, porfir, diolit#
- agregate bazice (alcaline" cu un con%inut n .i0
4
sub !0 =, n aceast
categorie intr bazaltul, sienitul &i calcarele.
3u&erea emulsiei i!umin"ase &e ma!eriale alcaline.
Faterialul alcalin lipse&te calcarul pur constituit din carbonat de calciu (/a/0
3
"
'
Dn prezen%a emulsiei bituminoase, carbonatul de calciu, cu toate c este pu%in
solubil n ap, se ionizeaz n faz apoas. 0 parte din cationii /a
47
vor fi adsorbi%i &i vor
adera la suprafa%a materialului datorit afinit%ii lor pentru anionii (/0
3
"
4'
# restul
cationilor /a
47
&i a anionilor (/0
3
"
4'
vor ptrunde n interiorul fazei apoase unde vor
rmne foarte mobili.
$a(ul emulsiei i!umin"ase ani"nice.
-n cazul emulsionarii anionice acizii carbo(ilici 6'/001 in prezenta hidro(idului
de sodiu 3a01 formeaza un sapun de sodiu 6'/003a care se disociaza in mediul apos:
6'/001 7 3a01 ' (6'/00"
'
73a7 1
4
0
Plobulele de bitum ale emulsiei anionice sunt tapisate cu anioni 6/00
'
adsorbi%i
&i puternic aderen%i. -n cazul agregatelor calcaroase ruperea emulsiilor are loc prin
fi(area anionilor 6/00' de cationi /a
47
prezenti la suprafata agregatelor, cu formarea
de compusi de calciu /a(6/00"
4
insolubil in apa, care asigura o adezivitate puternica
intre liant si agregat. 8enomenul este prezentat n fig. .>.
I
8ig. .> 8enomenul ruperii emulsiei anionice pe agregate alcaline
(dup 5es 9mulsions de bitume".
-onii de 3a
7
&i (/0
3
"
4'
foarte mobili trec n faza apoas &i se va forma un compus
insolubil (un spun" alctuit din noua grupare 6/00
'
pentru un ion /a
47
. Dn acest mod
se produce o puternic adezivitate ntre globula de bitum &i agregatul calcaros.
%3$OONa < $a$O
3
= 93$OO:
%
$a < Na
%
$O
3
Dn acest caz se produce ruperea emulsiei bituminoase anionice nso%it de un
puternic fenomen de adezivitate.
$a(ul emulsiei i!umin"ase ca!i"nice.
Dn acest caz, materialul calcaros va fi atacat de acidul con%inut n faza apoas &i se
va forma clorura de calciu solubil (/a/l
4
", care se rspnde&te n masa amestecului. @or
e(ista deci particule de bitum ncrcate pozitiv (31
37
" &i materialul alcalin acoperit cu
anioni (/0
3
"
4'
.-n felul acesta se produce fi(area cationilor 31
37
de anioni /0
4'
3.
6uperea prin reac%ie a emulsiei bituminoase cationice este prezentat n fig. .?.
8ig. .? 8enomenul ruperii emulsiei cationice pe agregate alcaline
(dup 5es 9mulsions de bitume".
Ecua%ia reac%iei chimice este:
%N>
3
< %$l
?
< $a
%<
= 9$O
3
:
%?
9N>
3
:
%
$O
3
< $a$l
%
0
compus insolubil n solu%ie.
Plobulele de bitum, atrase de agregatul alcalin, produc ruperea emulsiei
bituminoase cationice nso%it de fenomenul de adezivitate, datorit formrii unui
compus insolubil de carbonat de amin, un veritabil ciment ntre materialul calcaros &i
bitum.
3u&erea emulsiei i!umin"ase &e a)re)a!e aci'e.
Faterialul pietros acid tip este silicea pur .i0
4
sau silica%ii n prezen%a fazei
apoase a emulsiei bituminoase au loc fenomene de ionizare mult mai comple(e dect n
cazul materialelor calcaroase. ,e e(emplu, considernd cazul teoretic al acidului
ortosilicic 1
:
.i0
:
se constat c:
- anionii (.i0
:
"
:'
sunt adsorbi%i la suprafa%a materialului pietros#
- cationii 1
'
sunt adsorbi%i de ctre ap.
$a(ul ru&erii emulsiei i!umin"ase ani"nice &e a)re)a!e aci'e.
-n cazul agregatelor silicioase, ruperea emulsiilor anionice se e(plica prin
adsorbtia cationilor de 3a7 la suprafata electonegativa a agregatelor insotita de formarea
unui silicat de sodiu solubil in apa si prin urmare fara influenta favorabila asupra
adezitatii Dn acest caz globulele de bitum ncrcate negativ nu au nici o afinitate pentru
anionii (.i0"
:
ncrca%i negativ &i n consecin% se formeaz un silicat de sodiu solubil,
iar prin ac%iunea 6/00
'
a bitumului asupra cationilor 1
'
se ob%ine un acid gras inactiv.
-n modul acesta nu se realizeaza o legatura puternica, stabila si ca atare adezivitatea
liantului fata de agregatele acide este zero.
.e constat deci, c se produce ruperea emulsiei, dar nu e(ist adezivitate ntruct
nu se formeaz cimentul ca n cazul agregatelor alcaline.
$"nclu(ie (foarte important pentru sectorul rutier". Nu se &"! f"l"si emulsiile
ani"nice +n ca(ul a)re)a!el"r aci'e.
$a(ul ru&erii emulsiei i!umin"ase ca!i"nice &e a)re)a!e aci'e.
Dn prezen%a agregatelor acide, globulele de bitum ale emulsiei cationice fiind
ncrcate pozitiv, vor fi atrase de ionii (.i0
:
" ncrca%i negativ care acoper agregatul.
)nionii de /l
'
care ncon*oar globula de bitum vor fi neutraliza%i de cationii 1
7
.
6eac%ia chimic care are loc este:
%9M>
3
:
%<
< 9SiO
-
:
-?
= 9M>
3
:
%
SiO
-
.e produce astfel ruperea emulsiei &i adezivitatea ntre bitum &i agregat datorit
formrii unui compus insolubil. E(perien%a arat c acest ciment se formeaz aproape
instantaneu.
$"nclu(ie: se constat c emulsiile bituminoase cationice au o foarte bun
adezi!itate att pe roci alcaline ct &i pe roci acide fapt ce le'a impus ca net superioare
celor anionice &i n consecint sunt cele mai folosite n tehnica rutier.

@3E@A3A3EA EMULSIILO3 BITUMINOASE.


Fa*oritatea emulsiilor bituminoase sunt preparate folosind moara coloidala.
Aitumul incalzit si solutia emulgatoare sunt introduse separat dar simultan in moara
coloidala. +emperatura celor doi componenti variaza in functie de tipul de bitum,
procentul bitumului din emulsie, tipul emulgatorului etc.
@ascozitatea bitumului ce intra in moara coloidala nu trebuie sa fie mai mare de
0,4$as(4 poise" si pentru a asigura aceasta vascozitate bitumul trebuie incalzit la
temperaturi cuprinse intre 00/ E..:0/. -ncalzirea bitumului la temperatura asigura o
vascozitate de circa 400c$, vascozitate ce permite bitumului o buna dispersie in faza
apoasa.
$repararea solutiei apoase din apa, emulgator si acid clorhidric, pentru emulsiile
cationice, la o temperatura de !0E<0 /
+emperatura apei trebuie astfel reglata incat emulsia produsa sa nu aiba o
temperatura mai mare de I0/. 0 regula simpla de urmarit la prepararea emulsiilor
cationice este ca suma temperaturii fazei apoase si a liantului sa nu depaseasca 400/.
0data introduse bitumul topit si faza apoasa fierbinte care in moara coloidala, acestea
sunt agitate puternic fiind trecute prin discurile foarte apropiate ale morii coloidale
(4!" unde sunt supuse unor forte intense de forfecare care produc ruperea bitumului in
globule mici. 8iecare globula de bitum este acoperita cu emugator ce da suprafetei
particulelor incarcarea electrica.8ortele elctrostatice rezultate prote*aza globulele de
bitum impotriva fenomenului de coalescenta
-n faza dispersata se pot adaoga fluidifianti si flu(anti. 8luidifiantii sunt bitumuri
fluide cu vascozitate redusa produsi in rafinarii. 8lu(antii sunt in general antracenice de
la distilarea gudronului.
Emulsia este apoi omogenizata pentru ca globulele de bitum sa fie aduse la
aceeasi dimensiune medie. )ceasta operatie se realizeaza fie prin recirculare fie, mai
nou, folosind ultasunetul. ,upa racire emulsia se ambaleaza in butoaie si se depoziteaza
pana la folosire.
-n timpul depozitarii emulsiile trebuie ferite de inghet si de decantare care insa se
produce lent datorita diferentei foarte mici de densitate dintre bitum si apa. $entru a
impiedeca sedimentarea lor dupa o perioada mai indelungata de depozitare, emulsiile
trebuie agitate, de obicei, din timp in timp butoaiele sunt rostogolite.-n mod practic o
emulsie bituminoasa cationica trebuie sa poata fi depozitata in butoaie de 400 l pe timp
de cel putin 3 luni de la fabricare.
Emulsiile modificate sunt produse dupa aceeasi schema de baza ca cea de
producere a emulsiilor obisnute,diferenta fiind modul de adaugare a agentului
modificator, cu unele dferentieri distincte pentru emulsia mono si bifazica. Emulsia
monofazica foloseste un bitum modificat care datorita vascozitatii ceva mai mare ca a
bitumurilor clasice, bitumuri nemodificate, temperatura de incalzire a bitumului si a
emulsiei este ceva mai mare decat a emulsiilor clasice.-n aceste conditii se foloseste o
instalatie modificata care poate lucra la presiune mai mare de ,! la 4 bari si amena*ata
cu un sistem de racire la iesirea emulsiei din mala(or, fig I.
4
,istributie spre stocare
8ig. I .chema tehnologica de producere a emulsiei modificate monofazice
Emulsiile modificate bifazice se produc prin adaugarea agentului modificator
(late(ul" in moduri diferite, prin dispersie in faza apoasa, prin in*ectie directa in faza
dispersa, prin in*ectie directa in mala(or sau dispersie in emulsia gata pregatita.
Fai nou emulsiile clasice cat si cele modificate se fabrica dupa un sistem recent
pus la punct, hidrodinamic, unde componenti emulsiei trec print'un mi(er static de o
anumita geometrie sub presiune mai ridicata si temperatura de 40/.
$A3A$TE3ISTI$ILE EMULSIILO3 BITUMINOASE
Emulsia bituminoasa prezinta o problema comple(a de stabilitate. )tat la stocare
cat si in timpul transportului este necesar ca emulsia sa fie stabila si sa nu se rupa.
+otusi, emulsia trebuie sa se rupa in anumite conditii pentru a permite realizarea
procesului tehnologic de stropire, bitumarea criblurilor, prepararea mi(turilor asfaltice si
stabilizarea pamanturilor.
,in punct de vedere tehnologic cele mai importante propietati ale emulsiilor
bituminoase sunt:
- stabilitatea#
- adezivitatea#
- vascozitatea.
"tabilitatea emulsiei.
3
Aitum modificat )gent flu(ant Emulsifiant )cid sau baza
)pa
8aza dispersa 8aza continua
5ate(
Foara coloidala
,in punct de vedere al stabilitatii emulsiei bituminoase se verifica stabilitatea la
stocare pe timp indelungat si viteza de rupere. -n vederea verificarii stabilitatii
emulsiilor bituminoase se urmatoarele determinari:
. ,ecantarea dupa > zile.
.e pune in evidenta tendinta emulsiei bituminoase de a decanta in timpul
stoca*ului si de separare a fazelor.$entru a obtine o stabilitate buna, este necesar ca
densitatile componentilor emulsiei sa fie cat mai apropiate. .tabilitatea emulsiei
preparata cu bitum , ?0'400 este superioara fata de cea obtinuta cu bitumuri mai dure.
,ensitatea bitumului este invers proportionala cu penetratia. ,aca densitatea fazei
apoase este mai mare de cat a liantului bituminos viteza schimba sensul si se produce
sedimentare la partea superioara.
$entru a imbunatati stabilitatea emulsiei se poate actiona prin cresterea
vascozitatii fazei apoase sau prin marirea finetei fazei dispersate.
4 ..tabilitatea emulsiei bituminoase la inghet.
Este o determinare calitativa care pune in evidenta faptul ca la temperaturi
negative e(ista pericolul de aglomerare a particulelor de bitum. $rincipiul metodei
consta in cernerea prin sita de 0,<3 mm a unei probe de bitum in conditii normale de
stocare si o alta cernere dupa supunerea la ciclul de inghet. ,aca la a doua cernere este
retinuta o cantitate mai mare de particule pe sita de 0,<3mm, este posibil sa apara
fenomenul de aglomerare a particulelor.
3 ..tabilitatea la transport a emulsiei bituminoase.
Fetoda consta in supunerea unei probe de emulsie de00 ml inmagazinata intr'o
sticla de 4!0 ml la o solicitare de agitare. )ceasta solicitare este realizata de un agitator
de laborator care asigura o cursa de ? cm cu viteza de 30 curse;minut.
: