CP D.02.25-2021

R E P U B L I C A M O L D O V A
COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII
CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE, RUTIERE ȘI SPECIALE
CP D.02.25:2021
Drumuri și poduri
Mixturi asfaltice executate la cald
Condiţii tehnice de proiectare, preparare şi punere în
operă a mixturilor asfaltice
EDIŢIE OFICIALĂ
MINISTERUL ECONOMIEI ȘI INFRASTRUCTURII

CHIŞINĂU 2021
COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII CP D.02.25:2021
ICS 91.040.01
Drumuri și poduri
Condiţii tehnice de proiectare, preparare şi punere în
operă a mixturilor asfaltice
Cuvinte cheie:
Preambul
1 ELABORAT de către:
2 ACCEPTAT de către Comitetul Tehnic pentru Normare Tehnică în Construcții CT-C D02
„Drumuri și poduri”, procesul-verbal nr. din .
3 APROBAT ŞI PUS ÎN APLICARE prin ordinul Ministrului economiei și infrastructurii nr.

din (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ), cu aplicare din data
publicării.
4 ELABORAT PENTRU PRIMA DATĂ.
MEI, 2021 EDIŢIE OFICIALĂ
II
CP D.02.25:2021
Introducere
Prevederile prezentului Cod practic în construcții stabilesc condițiile privind procedura de

evaluare și verificare a calității produselor pentru construcții în scopul utilizării acestora la
realizarea construcțiilor care să asigure menținerea, pe întreaga durată de existență a
acestora, a cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor prevăzute la art. 6 din Legea
nr.721/1996 privind calitatea în construcții.
III
CP D.02.25:2021
Cuprins
Pag.
Introducere
1 Domeniu de aplicare
2 Referințe normative
3 Termeni și definiții
4 Dispoziții generale
5 Proceduri de evaluare și verificare a calității produselor pentru construcții
5.1 Generalități
5.2 Procedura de evaluare și verificare a constantei performanței produselor pentru
construcții care fac obiectul unui standard european armonizat
5.3 Procedura de evaluare și verificare a constantei performanței produselor pentru
construcții care fac obiectul unei evaluări tehnice europene
5.4 Procedura de evaluare și verificare a conformității produselor pentru construcții care fac
obiectul unui standard moldovenesc
5.5 Procedura de evaluare și verificare a conformității produselor pentru construcții care fac
obiectul unei evaluări tehnice moldovenești
6 Consiliul Tehnic Permanent pentru Construcții și Secretariatul tehnic al Consiliului tehnic

6.1 Consiliul Tehnic Permanent pentru Construcții...............................................................15
6.2 Secretariatul tehnic al Consiliului Tehnic Permanent pentru Construcții.........................15
7 Dispoziții finale privind comercializarea produselor evaluate și verificate
Anexa A (informativă) Condiţii de publicare pe un site Internet a unei declaraţii de

performanţă referitoare la produse pentru construcţii............................................................18
Anexa B (informativă) Sistemele de evaluare aplicabile standardelor armonizate la

Reglementarea tehnică cu privire la cerințele minime pentru comercializarea produselor
pentru construcții
Anexa C (informativă) Sistemele de evaluare aplicabile standardelor conexe la produsele

de construcţii pentru utilizare în perioada de tranziție la standardele armonizate ................
Anexa D (informativă) Exemple de aplicare a sistemelor de evaluare și verificare a constanței

performanței produselor
Bibliografie
Traducerea autentică a documentului normativ în limba rusă
IV
CP D.02.25:2021
C O D P R A C T I C Î N C O N S T R U C Ţ I I

Condiţii tehnice de proiectare, preparare şi punere în operă a mixturilor
asfaltice
Асфальтобетонные смеси горячей укладки

Технические условия на проектирование, приготовление и укладку асфальтобетонных
смесей
Hot run asphalt mixtures

Technical conditions for the design, preparation and installation of asphalt mixtures
Data punerii în aplicare: 2021-XX-XX
1 Domeniu de aplicare
1.1 Prezentul Cod practic în construcții privind condiţiile tehnice de proiectare, preparare şi punere
în operă a mixturilor asfaltice la cald (în continuare – Cod) stabileşte condiţiile tehnice pe care trebuie
să le îndeplinească mixturile asfaltice executate la cald în etapele de proiectare a acestora, controlul
calităţii materialelor componente, prepararea, transportul, punerea în operă, precum şi straturile rutiere
executate din aceste mixturi.
1.2 Prezentul Cod se adresează tuturor factorilor implicaţi în procesul investiţional: producători de
materiale pentru construcţii, proiectanţi, executanţi de lucrări, specialişti cu activitate în domeniul
construcţiilor atestaţi/autorizaţi în condiţiile legii, investitori, proprietari, administratori, laboratoare de
încercări în construcţii autorizate/acreditate, precum şi organisme de verificare/control etc.
1.3 Acest Cod se aplică la proiectarea, construcţia, modernizarea, reabilitarea, repararea şi

întreţinerea tuturor claselor tehnice ale drumurilor/categoriilor tehnice ale străzilor şi a altor zone
realizate cu mixturi asfaltice la cald.
2 Referințe normative
Următoarele documente, în totalitate sau parțial, sunt referințe normative în acest Cod şi sunt
indispensabile pentru aplicarea acestuia. Pentru referințele datate, se aplică numai ediția citată.
Pentru referințele nedatate, se aplică ultima ediție a documentului la care se face referire (inclusiv,
eventualele amendamente).
SR EN 13043:2003 Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea

suprafeţelor, utilizate la construcţia şoselelor, a aeroporturilor
şi a altor zone cu trafic
SR EN 13043:2003/AC:2004 Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea

suprafeţelor utilizate în construcţia şoselelor, a aeroporturilor
şi a altor zone cu trafic
SR EN 13808:2013 Bitum şi lianţi bituminoşi. Cadrul specificaţiilor pentru emulsiile

bituminoase cationice
SR EN 14023:2010 Bitum şi lianţi bituminoşi. Cadru pentru specificaţiile

bitumurilor modificate cu polimeri
SR EN 1428:2012 Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea conţinutului de apă

din emulsiile bituminoase. Metoda distilării azeotrope
1
CP D.02.25:2021
SR 61:1997 Bitum. Determinarea ductilităţii
SR EN 1429:2013 Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea reziduului pe sită al

emulsiilor bituminoase şi determinarea stabilităţii la depozitare
prin cernere
SR EN 12607-1:2015 Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la întărire

sub efectul căldurii şi aerului. Partea 1: Metoda RTFOT
SR EN 12607-2:2015 Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la întărire

sub efectul căldurii şi aerului. Partea 2: Metoda TFOT
SR EN 12591:2009 Bitum şi lianţi bituminoşi. Specificaţii pentru bitumuri rutiere
SR EN 13036-1:2010 Caracteristici ale suprafeţei drumurilor şi aeroporturilor.

Metode de încercare. Partea 1: Măsurarea adâncimii
macrotexturii suprafeţei îmbrăcămintei, prin tehnica
volumetrică a petei
SR EN 13036-4:2012 Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor

aeroportuare. Metode de încercare. Partea 4: Metode de
măsurare a aderenţei unei suprafeţe. Încercarea cu pendul
SR EN 13036-7:2004 Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor

aeroportuare. Metode de încercare. Partea 7: Măsurarea
denivelărilor straturilor de rulare ale drumurilor: încercarea cu
dreptar
SR EN 13036-8:2008 Caracteristici ale suprafeţei drumurilor şi pistelor

aeroporturilor. Metode de încercare. Partea 8: Determinarea
indicilor
de planeitate transversală
SR EN ISO 13473-1:2004 Caracterizarea texturii îmbrăcămintei unei structuri rutiere

plecând de la releveele de profil. Partea 1: Determinarea
adâncimii medii a texturii
SR EN 933-1:2012 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozităţii. Analiza
granulometrică prin cernere

agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrică. Site de
control, dimensiunile nominale ale ochiurilor

agregatelor. Partea 3: Determinarea formei granulelor.
Coeficient de aplatizare

agregatelor. Partea 4: Determinarea formei granulelor.
Coeficient de formă

agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafeţe
concasate şi sfărâmate din agregate grosiere
SR EN 933-5:2001/A1:2005 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafeţe
sparte în agregate

agregatelor. Partea 7: Determinarea conţinutului de elemente
2
CP D.02.25:2021
cochiliere. Procent de cochilii în agregate
SR EN 933-8+A1:2015 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

agregatelor. Partea 8: Evaluarea părţilor fine. Determinarea
echivalentului de nisip
SR EN 933-9 + A1:2013 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

agregatelor. Partea 9 - Evaluarea părţilor fine. Încercare cu
albastru de metilen
SR EN 1097-1:2011 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi

fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenţei la
uzură (micro-Deval)

fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea
rezistenţei la sfărâmare

fizice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea conţinutului de
apă prin uscare în etuva ventilată

fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea densităţii şi a
absorbţiei de apă a granulelor
SR EN 1367-1:2007 Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de

alterabilitate ale agregatelor. Partea 1: Determinarea
rezistenţei la îngheţ-dezgheţ
SR EN 1367-2:2010 Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de

alterabilitate ale agregatelor. Partea 2: Încercarea cu sulfat de
magneziu
SR EN 1744-1+A1:2013 Încercări pentru determinarea proprietăţilor chimice ale

agregatelor. Partea 1: Analiza chimică
SR 10969:2007 Lucrări de drumuri. Determinarea adezivităţii bitumurilor

rutiere şi a emulsiilor cationice bituminoase faţă de agregatele
naturale prin metoda spectrofotometrică
STAS 863:1985 Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.

Prescripţii de proiectare
STAS 10144/3-1991 Elemente geometrice ale străzilor. Prescripţii de proiectare
SR 4032-1:2001 Lucrări de drumuri. Terminologie
SR EN 196-2:2013 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 2: Analiza

chimică a cimentului
SR EN 12697-1:2012 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice

preparate la cald. Partea 1: Conţinut de liant solubil
SR EN 12697-2:2016 Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 2:

Determinarea granulozităţii

preparate la cald. Partea 6: Determinarea densităţii aparente
a epruvetelor bituminoase

preparate la cald. Partea 8: Determinarea caracteristicilor
3
CP D.02.25:2021
volumetrice ale epruvetelor bituminoase

preparate la cald. Partea 11: Determinarea afinităţii dintre
agregate şi bitum

preparate la cald. Partea 12: Determinarea sensibilităţii la apă
a epruvetelor bituminoase
SR EN 12697- Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice

12:2008/C91:2009 preparate la cald. Partea 12: Determinarea
sensibilităţii la apă a epruvetelor bituminoase

preparate la cald. Partea 13: Măsurarea temperaturii
SR EN 12697-17+A1:2007 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice

preparate la cald. Partea 17: Pierderea de material a
epruvetelor din mixtură asfaltică drenantă

preparate la cald. Partea 18: Încercarea de scurgere a
liantului

preparate la cald. Partea 22: Încercare de ornieraj

preparate la cald. Partea 23: Determinarea rezistenţei la
tracţiune indirectă a epruvetelor bituminoase

preparate la cald. Partea 24: Rezistenţa la oboseală

preparate la cald. Partea 25: Încercare la compresiune ciclică

preparate la cald. Partea 26: Rigiditate

preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor

preparate la cald. Partea 29: Determinarea dimensiunilor
epruvetelor bituminoase

preparate la cald. Partea 30: Confecţionarea epruvetelor cu
compactorul cu impact

presa cu compactare giratorie

compactorul cu placă

preparate la cald. Partea 34: Încercarea Marshall
4
CP D.02.25:2021

preparate la cald. Partea 36: Determinarea grosimilor
îmbrăcăminţii asfaltice
SR EN 13108-1:2006 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 1:

Betoane asfaltice
SR EN 13108-1:2006/C91:2014 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 1:

Betoane asfaltice
SR EN 13108-5:2006 Specificaţii pentru materiale. Partea 5: Beton asfaltic cu

conţinut ridicat de mastic
SR EN 13108-5:2006/AC:2008 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 5: Beton

asfaltic cu conţinut ridicat de mastic

Betoane asfaltice drenante
SR EN 13108-7:2006/AC:2008 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 7:

Betoane asfaltice drenante

Procedură pentru încercarea de tip
SR EN 13108-20:2006/AC:2009 Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 20:

Procedură pentru încercarea de tip

Controlul producţiei în fabrică
SR EN 13108- Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 21:

21:2006/AC:2009/C91:2014 Controlul producţiei în fabrică
3 Termeni și definiții
În prezentul Cod se utilizează termenii stabiliți în SR 4032-1și SM SR EN 12792 completate cu
definițiile corespunzătoare:
3.1
mixtura asfaltică preparată la cald
material de construcţie realizat printr-un proces tehnologic ce presupune încălzirea agregatelor
naturale şi a bitumului, malaxarea amestecului, transportul şi punerea în operă, prin compactare la
cald
NOTĂ - Mixturile asfaltice prezentate în acest Cod se utilizează pentru stratul de uzură (rulare), stratul de legătură
(binder), precum şi pentru stratul de bază.
3.2
îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate
îmbrăcăminţi alcătuite, în general, din două straturi:
a) stratul superior, denumit strat de uzură (rulare);
b) stratul inferior, denumit strat de legătură (binder).
NOTĂ - Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate pot fi executate într-un singur strat, respectiv stratul de uzură
(rulare), în cazuri justificate tehnic.
3.3
strat de bază din mixturi asfaltice
strat ce intră în componenţa structurilor rutiere şi peste care se aplică îmbrăcăminţile bituminoase
3.4
5
CP D.02.25:2021
4 Dispoziții generale
4.1 Cerinţele din prezentul Cod se aplică pentru toate mixturile asfaltice care intră în componenţa
structurii rutiere. Straturile de mixturi asfaltice pentru partea carosabilă a podurilor, pasajelor şi
viaductelor se vor executa în conformitate cu prevederile tehnice privind execuţia la cald a
îmbrăcăminţilor bituminoase pentru calea pe pod.
4.2 Modul de abordare a acestor specificaţii tehnice pentru mixturile asfaltice realizate este cel
menţionat în seria de standarde SR EN 13108, primordială fiind realizarea performanţelor menţionate
în prezentul Cod.
4.3 Mixturile asfaltice utilizate la execuţia straturilor rutiere vor îndeplini condiţiile de calitate din
prezentul Cod. Tipul mixturii se va stabili în funcţie de clasele tehnice ale drumurilor/categoriile tehnice
ale străzilor şi zona climatică.
4.4 Compoziţia şi performanţele mixturilor asfaltice se stabilesc, se studiază, se evaluează şi se

verifică în laboratoare atestate/acreditate.
4.5 La execuţia structurilor rutiere din mixturi asfaltice realizate la cald se vor utiliza mixturi asfaltice
ce respectă cerinţele din prezentul normativ şi sunt în concordanţă cu cerinţele standardelor din seria
de standarde SR EN 13108 în vigoare.
4.6 Denumirea, simbolul şi notarea mixturilor asfaltice prezentate în Tabelul 1 sunt în conformitate
cu cerinţele seriei de standarde SR EN 13108.
Tabelul 1 - Sinteza mixturilor asfaltice
Nr. Denumire şi simbol Notare*) Notare Utilizare Clasa Tipul de

crt. conform tehnică mixtură
seriei de a drumului/ în funcţie de
standarde categoria dimensiunea
SR tehnică a maximă a
EN 13108 - străzii granulei, Î¦
versiunea
engleză
(franceză)*)
1 Beton asfaltic cu BA Φ rul. AC (EB) Φ Strat de III, IV, V/ III, 8**) 11,2 16
criblură BA Φ liant rul. liant rulare/uzură IV
2 Beton asfaltic cu pietriş BAPC Φ AC (EB) Φ Strat de IV, V/IV 8**) 11,2 16
concasat BAPC Φ rul. liant rul. liant rulare/uzură
3 Mixtură asfaltică MAS Φ rul. SMA Φ rul. Strat de I, II, III, IV/ I, 11,2 16
stabilizată MAS Φ liant liant rulare/uzură II, III, IV
4 Mixtură asfaltică MAP Φ rul. PA (ED, Strat de I, II, III/ I, II, 16
poroasă MAP Φ liant BBD) Φ rulare/uzură III
rul. liant
5 Beton asfaltic deschis BAD Φ leg. AC (EB) Φ Strat de I, II, III, IV, V/ 22,4
cu liant leg. liant legătură I, II, III, IV
criblură BAD Φ
6 Beton asfaltic deschis BADPC Φ AC (EB) Φ Strat de III, IV, V/ II, 22,4
cu leg. liant leg. liant legătură III, IV
pietriş concasat
BADPC Φ
7 Beton asfaltic deschis BADPS Φ AC (EB) Φ Strat de V/IV 22,4
cu leg. liant leg. liant legătură
pietriş sortat BADPS Φ
8 Anrobat bituminos cu AB Φ bază AC (EB) Φ Strat de bază I, II, III, IV, V/ 22,4 31,5
criblură pentru strat de liant bază liant I, II, III, IV
bază AB Φ
9 Anrobat bituminos cu ABPC Φ AC (EB) Φ Strat de bază III, IV, V/ II, 22,4 31,5
pietriş concasat ABPC bază liant bază liant III, IV
Φ
10 Anrobat bituminos cu ABPS Φ AC (EB) Φ Strat de bază V/IV 31,5
pietriş sortat ABPS Φ bază liant bază liant
6
CP D.02.25:2021
*) Notarea va fi urmată de date referitoare la eventuali aditivi.

**) BA 8 nu se utilizează ca strat de rulare/uzură în zona carosabilă a drumurilor naționale.
Exemple de notare a mixturilor asfaltice:

Simbol: BADPS 22,4
Notare: BADPS 22,4 leg. 50/70 cu aditiv de adezivitate - beton asfaltic deschis cu pietriş sortat cu
granula maximă de 22,4 mm, pentru strat de legătură, cu bitum 50/70 şi cu aditiv pentru adezivitate.
Simbol: MAS 11,2
Notare: MAS 11,2 rul. 50/70 cu aditivi de adezivitate, fibre şi granule polimer - mixtură asfaltică
stabilizată cu granula maximă de 11,2, pentru strat de uzură cu bitum 50/70 şi cu aditivi pentru
adezivitate, fibre şi granule polimer.
Simbol: MAP 16
Notare: MAP 16 rul. PMB 45/80 - mixtură asfaltică poroasă cu granula maximă de 16 pentru strat de
uzură cu bitum modificat 45/80.
4.7 Pentru execuţia straturilor de uzură (rulare), conform Tabelului 2, se vor avea în vedere
următoarele tipuri de mixturi asfaltice, în funcţie de clasa tehnică a drumului/categoria tehnică a străzii:
a) beton asfaltic cu criblură, beton asfaltic cu pietriş concasat, conform SR EN 13108-1;

b) mixturi asfaltice stabilizate, cu schelet mineral robust, cu conţinut ridicat de bitum şi aditivi de
stabilizare - conform SR EN 13108-5;
c) mixturi asfaltice poroase, cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea apei şi
reducerea nivelului de zgomot - conform SR EN 13108-7.
Tabelul 2 - Mixturi asfaltice pentru stratul de uzură (rulare)
Nr. Clasa tehnică a Categoria tehnică Tipul mixturii asfaltice, cu dimensiunea maximă a
crt. drumului a străzii granulei de cel mult 16 mm
1 I, II I, II Mixtură asfaltică stabilizată
Mixtură asfaltică poroasă
2 III III Mixtură asfaltică stabilizată
Beton asfaltic cu criblură
Mixtură asfaltică poroasă
3 IV IV Mixtură asfaltică stabilizată
Beton asfaltic cu criblură
Beton asfaltic cu pietriş concasat
4 V - Beton asfaltic cu criblură
Beton asfaltic cu pietriş concasat
4.8 Pentru execuţia straturilor de legătură (binder) se vor avea în vedere următoarele tipuri de
mixturi asfaltice, conform SR EN 13108-1, în funcţie de clasa tehnică a drumului/categoria tehnică a
străzii (Tabelul 3):
Tabelul 3 - Mixturi asfaltice pentru stratul de legătură
Nr. Clasa tehnică Categoria tehnică Tipul mixturii asfaltice, cu dimensiunea maximă a
crt. a drumului a străzii granulei de cel mult 22,4 mm
1 I, II I Beton asfaltic deschis cu criblură
2 III, IV II, III Beton asfaltic deschis cu criblură
Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat
3 V IV Beton asfaltic deschis cu criblură
Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat
Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat
4.9 Pentru execuţia stratului de bază se vor avea în vedere următoarele tipuri de betoane asfaltice
(anrobate bituminoase), conform SR EN 13108-1, în funcţie de clasa tehnică a drumului/categoria
tehnică a străzii (Tabelul 4).
Tabelul 4 - Mixturi asfaltice pentru stratul de bază
Nr. Clasa tehnică Categoria tehnică Tipul mixturii asfaltice, cu dimensiunea maximă a
crt. a drumului a străzii granulei de cel mult 31,5 mm
7
CP D.02.25:2021
1 I, II I Anrobat bituminos cu criblură

2 III, IV II, III Anrobat bituminos cu criblură
Anrobat bituminos cu pietriş concasat
3 V IV Anrobat bituminos cu criblură
Anrobat bituminos cu pietriş concasat
Anrobat bituminos cu pietriş sortat
4.10 Mixturile asfaltice se aplică pe:

a) straturi de fundaţie;
b) straturi de bază;
c) îmbrăcăminţi rutiere existente.
4.11 În cazul îmbrăcăminţilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de bază din agregate naturale
stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici, pe îmbrăcămintea din beton de ciment sau pe
îmbrăcămintea bituminoasă existentă, se recomandă executarea unui strat antifisură peste stratul-
suport.
4.12 Mixturile asfaltice poroase se aplică pe un strat- suport impermeabil (etanş).
4.13 Pentru aplicarea acestui normativ se utilizează termenii şi definiţiile corespunzătoare din: SR
4032-1, SR EN 13108-1, SR EN 13108-5, SR EN 13108-7 şi SR EN 13108-20, SR EN
13043/2003+AC/2004, dintre care, în principal:
a) criblura: agregat natural alcătuit din granule de formă poliedrică obţinut prin concasarea,
granularea şi selecţionarea în sorturi (clase de granulozitate) a rocilor dure, de regulă magmatice,
bazice şi semibazice;
b) pietriş concasat: agregat natural alcătuit din granule de formă poliedrică obţinut prin concasarea,
granularea şi selecţionarea în sorturi (clase de granulozitate) a agregatelor din balastieră;
c) pietriş sortat: agregat natural de balastieră sortat în clase de granulozitate;
d) nisip natural: agregat natural de balastieră, neprelucrat sau prelucrat prin sortare şi spălare, cu
dimensiunile 0 … 2 mm;
e) nisip de concasaj: agregat natural de carieră/balastieră sfărâmat artificial cu dimensiunile 0 … 2
mm.
5 Materiale. Condiţii tehnice
5.1 Agregate
5.1.1 Agregatele naturale care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul
normativ sunt conform cerinţelor standardului SR EN 13043.
5.1.2 Agregatele naturale trebuie să provină din roci omogene, fără urme de degradare, rezistente
la îngheţ-dezgheţ şi să nu conţină corpuri străine.
5.1.3 Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor naturale trebuie să fie conform cerinţelor
prezentate în tabelele 5, 6, 7 şi 8.
Tabelul 5 - Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice
Nr. Caracteristica Condiţii de Metoda de

crt. calitate încercare
1 Conţinut de granule în afara clasei de granulozitate: SR EN 933-1
- rest pe sita superioară (dmax),% , max. 1-10 (Gc 90/10)
- trecere pe sita inferioară (d min),% , max. 10
21) Coeficient de aplatizare,% max. 25 (A25) SR EN 933-3
31) Indice de formă,% , max. 25 (SI25) SR EN 933-4
4 Conţinut de impurităţi - corpuri străine nu se admit vizual
5 Conţinut în particule fine sub 0,063 mm,% , max. 1,0 (f1,0)*/0,5 (f0,5) SR EN 933-1
6 Rezistenţa la fragmentare, cls. th. dr. I-III cat. th. str. 20 (LA20) SR EN 1097-2
coeficient LA,% , max. I-III
cls. th. dr. IV- cat. th. str. 25 (LA25)
8
CP D.02.25:2021
V IV
7 Rezistenţa la uzură cls. th. dr. I-III
cat. th. str. 15 (MDE 15) SR EN 1097-1
(coeficient micro- Deval), I-III
%, max. cls. th. dr. IV- cat. th. str. 20 (MDE 20)
V IV
82) Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ la 10 cicluri de îngheţ- 2 (F2) 20 SR EN 1367-1
dezgheţ:
- pierderea de masă (F),%, max.
- pierderea de rezistenţă (ΔSLA),%, max.
92) Rezistenţa la acţiunea sulfatului de magneziu,% max. 6 SR EN 1367-2
10 Conţinut de particule total sparte,%, min. (pentru cribluri 95 (C95/1) SR EN 933-5
provenind din roci detritice)
* Agregate cu granula de maximum 8 mm.

1)
Forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de
formă.
2)
Rezistența la îngheț poate fi determinată prin sensibilitate la îngheț-dezgheț sau prin rezistența la acțiunea
sulfatului de magneziu - SR EN 1367-2.
Tabelul 6 - Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj, utilizat la prepararea mixturilor asfaltice
Nr. Caracteristica Condiţii de Metoda de

crt. calitate încercare
1 Conţinut de granule în afara clasei de granulozitate: 10 SR EN 933-1
- rest pe sita superioară (dmax),%, max.
2 Granulozitate continuă SR EN 933-1
3 Conţinut de impurităţi: - corpuri străine nu se admit vizual
4 Conţinut de particule fine sub 0,063 mm,%, max. 10 (f10) SR EN 933-1
5 Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max.* 2 SR EN 933 -9
* Determinarea valorii de albastru se va efectua numai în cazul nisipurilor sau sorturilor 0-4 a căror fracțiune 0-
2 mm prezintă un conținut de granule fine mai mare sau egal cu 3%.
Tabelul 7 - Pietrişuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice
Nr. Caracteristica Pietriş sortat Pietriş concasat Metoda de

crt. încercare
1 Conţinut de granule în afara clasei de 1-10 10(Gc 1-10 10(Gc SR EN 933-1
granulozitate: 90/10) 90/10)
- trecere pe sita inferioară (dmin),%, max.
2 Conţinut de particule sparte,%, min. - 90 (C90/1) SR EN 933-5
31) Coeficient de aplatizare,% max. 25 (A25) 25 (A25) SR EN 933-3
41) Indice de formă,%, max. 25 (SI25) 25 (SI25) SR EN 933-4
5 Conţinut de impurităţi: SR EN 933-7
- corpuri străine nu se admit nu se admit şi vizual
6 Conţinut în particule fine, sub 0,063 mm, 1,0 (f1,0)*/0,5 1,0 (f1,0)*/0,5 SR EN 933-1
%, max. (f0,5) (f0,5)
7 Rezistenţa la cls. th. dr. I-III - 20 (LA20) SR EN 1097-2
fragmentare coeficient cat. th. str. I-
LA,%, max. III
cls. th. dr. IV- 25(LA25) 25(LA25)
V
cat. th. str. IV
8 Rezistenţa la uzură cls. th. dr. I-III - 15 (MDE 15) SR EN 1097-1
(coeficient micro-Deval), cat. th. str. I-
%, max. III
cls. th. dr. IV- 20 (MDE 20) 20 (MDE 20)
V
cat. th. str. IV
92) Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ - 2 (F2) 2 (F2) SR EN 1367-1
pierderea de masă (F),%, max.
9
CP D.02.25:2021
102) Rezistenţa la acţiunea sulfatului de 6 6 SR EN 1367-2

magneziu, max.,%
* Agregate cu granula de max. 8 mm.

1)
Forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a
indicelui de formă.
2)
Rezistența la îngheț poate fi determinată prin sensibilitate la îngheț-dezgheț sau prin rezistența la
acțiunea sulfatului de magneziu - SR EN 1367-2.
Tabelul 8 - Nisip natural sau sort 0-4 mm natural utilizat la prepararea mixturilor asfaltice
Nr. Caracteristica Condiţii de Metoda de încercare

crt. calitate
1 Conţinut de granule în afara clasei de granulozitate 10 SR EN 933-1
2 Granulozitate continuă SR EN 933-1
3 Coeficient de neuniformitate, min. 8 *
4 Conţinut de impurităţi: SR EN 933-7 şi vizual
- corpuri străine; nu se admit SR EN 1744
- conţinut de hum us (culoarea soluţiei de NaHO), galben
max.
5 Echivalent de nisip pe sort 0-2 mm,%, min. 85 SR EN 933-8
6 Conţinut de particule fine sub 0,063 mm,%, max. 10 (f10) SR EN 933-1
7 Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), 2 SR EN 933-9
max.
* Coeficientul de neuniformitate se determină cu relaţia: Un = d60/d10, unde:

d60 = diametrul ochiului sitei prin care trec 60 % din masa probei analizate pen tru verificarea
granulozităţii;
d10 = diametrul ochiului sitei prin care trec 10 % din masa probei analizate pentru verificarea
granulozităţii.
5.1.4 Pietrişurile concasate utilizate la execuţia stratului de uzură vor îndeplini cerinţele de calitate
din Tabelul 5.
5.1.5 Fiecare tip şi sort de agregat trebuie depozitat separat în silozuri/padocuri prevăzute cu
platforme betonate, având pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori, pentru evitarea amestecării
agregatelor. Fiecare siloz va fi inscripţionat cu tipul şi sursa de material pe care îl conţine.
5.1.6 Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozităţii agregatelor naturale sunt conform
SR EN 933-2, sitele utilizate trebuie să aparţină seriei de bază plus seria 1, conform SR EN 13043, la
care se adaugă sitele 0,063 mm şi 0,125 mm.
5.1.7 Fiecare lot de materiale aprovizionat va fi însoţit, după caz, de:
a) declaraţia de performanţă, marcaj de conformitate CE şi certificat de conformitate a controlului

producţiei în fabrică; sau
b) declaraţia de performanţă, marcaj de conformitate CE şi rapoarte de încercare (emise de
laboratoare autorizate/ acreditate) prin care să se certifice calitatea materialului.
5.1.8 În şantier se vor efectua verificări pentru caracteristicile prevăzute în tabelele 5, 6, 7 şi 8, la

fiecare lot de material aprovizionat sau pentru maximum:
a) 1.000 t pentru agregate cu dimensiunea > 4 mm;

b) 500 t pentru agregate cu dimensiunea ≤ 4 mm.
5.1.9 În cazul criblurilor, verificarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ se va efectua pe loturi de max.

3.000 t.
5.2 Filer
10
CP D.02.25:2021
5.2.1 Filerul utilizat pentru prepararea mixturilor asfaltice este filerul de calcar, filerul de cretă sau
filerul de var stins, conform cerinţelor standardului SR EN 13043. Este interzisă utilizarea, ca înlocuitor
al filerului, a altor pulberi.
5.2.2 Caracteristicile fizico-mecanice ale filerului trebuie să fie conform cerinţelor prezentate în
Tabelul 9.
Tabelul 9 - Filer utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice
Nr. Caracteristica Condiţii de calitate Metoda de încercare

crt.
1 Conţinut de carbonat de calciu ≥ 90 % categorie cc90 SR EN 196-2
2 Granulometrie sita (mm) treceri (%) SR EN 933-1-2
2 … 100
0,125 … min. 85
0,063 …. min. 70
3 Conţinut de apă max. 1 % SR EN 1097-5
4 Particule fine nocive valoarea vbf g/kg SR EN 933-9
categorie ≤ 10
vbf10
5.2.3 Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului

aglomerat.
5.2.4 Fiecare lot de material aprovizionat va fi însoţit, după caz, de:
a) declaraţia de performanţă, marcaj de conformitate SM/CE şi certificat de conformitate a controlului

producţiei în fabrică; sau
b) declaraţia de performanţă, marcaj de conformitate SM/CE şi rapoarte de încercare (emise de
laboratoare atestate/acreditate) prin care să se certifice calitatea materialului.
5.2.5 În şantier se vor efectua verificări privind granulometria şi conţinutul de apă la fiecare
maximun 100 t aprovizionate.
5.3 Lianţi
5.3.1 Lianţii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul normativ sunt:
a) bitum clasa de penetraţie 35/50, 50/70 sau 70/100, conform SR EN 12591 şi art. 31, respectiv art.
32 din prezentul Cod;
b) bitum modificat cu polimeri: clasa 3 (penetraţie 25/55), clasa 4 (penetraţie 45/80) sau clasa 5
(penetraţie 40/100), conform SR EN 14023 şi art. 32 din prezentul Cod.
5.3.2 Lianţii se selectează în funcţie de penetrație, în concordanță cu zonele climatice prevăzute în

Anexa A, care face parte integrantă din prezentul Cod, şi anume:
a) pentru zonele calde se utilizează bitumurile clasa de penetrație 35/50 sau clasa de penetrație
50/70 şi bitumurile modificate clasa 3 sau clasa 4;
b) pentru zonele reci se utilizează bitumurile clasa de penetraţie 50/70 sau clasa de penetraţie 70/100
şi bitumurile modificate clasa 4 sau bitumul modificat clasa 5, dar cu penetrație mai mare de 70 (1/10
mm);
c) pentru mixturile stabilizate MAS, indiferent de zonă, se utilizează bitumurile clasa de penetrație
50/70 sau bitumuri modificate clasa 4.
5.3.3 Faţă de cerinţele specificate în SR EN 12591 şi SR EN 14023 bitumul trebuie să prezinte

condiţia suplimentară de ductilitate la 25 C (determinată conform SR 61):
11
CP D.02.25:2021
a) mai mare de 100 cm pentru bitumul clasa de penetraţie 50/70 şi 70/100;

b) mai mare de 50 cm pentru bitumul clasa de penetraţie 35/50;
c) mai mare de 50 cm pentru bitumul clasa de penetraţie 50/70 îmbătrânit prin metoda
TFOT/RTFOT1;
d) mai mare de 75 cm pentru bitumul clasa de penetraţie 70/100 îmbătrânit prin metoda
TFOT/RTFOT1;
e) mai mare de 25 cm pentru bitumul clasa de penetraţie 35/50 îmbătrânit prin metoda
TFOT/RTFOT1.
5.3.4 Bitumul şi bitumul modificat cu polimeri trebuie să prezinte o adezivitate de minimum 80 %

faţă de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă. În caz contrar, se va aditiva cu agenţi de
adezivitate.
5.3.5 Adezivitatea se va determina prin metoda cantitativă descrisă în SR 10969 (cu
spectrofotometrul) şi/sau prin una dintre metodele calitative, conform SR EN 12697-11. În etapa
iniţială de stabilire a amestecului se va utiliza obligatoriu metoda cantitativă descrisă în SR 10969 (cu
spectrofotometrul) şi se va adopta soluţia de ameliorare a adezivităţii atunci când este cazul (tipul şi
dozajul de aditiv).
5.3.6 Bitumul, bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se vor depozita separat, pe tipuri de
bitum, în conformitate cu specificaţiile producătorului de bitum, respectiv specificaţiile tehnice de
depozitare ale staţiilor de mixturi asfaltice. Perioada şi temperatura de stocare vor fi alese în funcţie de
specificaţiile producătorului, astfel încât caracteristicile iniţiale ale bitumului să nu sufere modificări
până la momentul preparării mixturii.
5.3.7 Pentru amorsare se vor utiliza emulsiile bituminoase cationice cu rupere rapidă realizate cu
bitum sau bitum modificat.
5.3.8 Fiecare lot de material aprovizionat va fi însoţit de declaraţia de performanţă sau de alte
documente (marcaj de conformitate SM/CE şi certificat de conformitate a controlului producţiei în
fabrică).
5.3.9 La aprovizionare se vor efectua verificări ale caracteristicilor bitumului sau bitumului modificat,
conform art. 30, la fiecare 500 t de liant aprovizionat. Pentru emulsiile bituminoase aprovizionate sau
fabricate în şantier se vor efectua determinările din Tabelul 10 la fiecare 100 t de emulsie. Verificarea
adezivităţii, conform art. 33, se va efectua la fiecare lot de bitum aprovizionat după aditivare atunci
când se utilizează aditiv pentru îmbunătăţirea adezivităţii.
Tabelul 10 - Caracteristicile fizico-mecanice ale emulsiei bituminoase
Nr. Caracteristica Condiţii de calitate Metoda de încercare

crt.
1 Conţinutul de liant rezidual min. 58 % SR EN 1428
2 Omogenitate, rest pe sită de 0,5 mm ≤ 0,5 % SR EN 1429
5.4 Aditivi
5.4.1 Pentru atingerea performanţelor mixturilor asfaltice la nivelul cerinţelor din prezentul normativ se
pot utiliza aditivi cu caracteristici declarate evaluaţi în conformitate cu legislaţia în vigoare. Aceşti
aditivi pot fi adăugaţi fie direct în bitum, fie în mixtura asfaltică.
5.4.2 Conform SR EN 13108-1 paragraful 3.1.12, aditivul este „un material component care poate fi
adăugat în cantităţi mici în mixtura asfaltică, de exemplu fibre minerale sau organice, polimeri, pentru
a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice”.
5.4.3 În acest normativ au fost considerate aditivi şi produsele (agenţi de adezivitate) care se
adaugă direct în bitum pentru îmbunătăţirea adezivităţii acestuia la agregate.
5.4.4 Tipul şi dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de către un
laborator autorizat/acreditat, pentru îndeplinirea cerinţelor de performanţă specificate.
5.4.5 Fiecare lot de aditiv aprovizionat va fi însoţit de documente de conformitate potrivit legislaţiei
de punere pe piaţă în vigoare.(Legea 235 și H.G. 913/2016).
12
CP D.02.25:2021
6 Proiectarea mixturilor asfaltice. Condiţii tehnice
6.1 Compoziţia mixturilor a sfaltice
6.1.1 Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt cele precizate la Capitolul 5.
6.1.2 Materialele granulare (agregate naturale şi filer) care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor
asfaltice pentru drumuri sunt prezentate în Tabelul 11.
Tabelul 11 - Materiale granulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice
Nr. Tipul mixturii asfaltice Materiale utilizate

crt.
1 Mixtură asfaltică stabilizată Criblură
Nisip de concasaj sau sort 0-4 mm de
concasaj
Filer
2 Mixtură asfaltică poroasă Criblură
concasaj
Filer
3 Beton asfaltic cu criblură Criblură
concasaj
Nisip natural sau sort 0-4 natural
Filer
4 Beton asfaltic cu pietriş concasat Pietriş concasat
Nisip de concasa j sau sort 0-4 mm de
concasaj
Nisip natural sau sort 0-4 mm natural
Filer
5 Beton asfaltic deschis cu criblură Criblură
concasaj
Filer
6 Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat Pietriş concasat
concasaj
Filer
7 Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat Pietriş sortat
concasaj
Filer
8 Anrobat bituminos cu criblură Criblură
concasaj
Filer
9 Anrobat bituminos cu pietriş concasat Pietriş concasat
concasaj
Filer
10 Anrobat bituminos cu pietriş sortat Pietriş sortat
Nisip de conc asaj sau sort 0-4 mm de
concasaj
13
CP D.02.25:2021

Filer
6.1.3 La mixturile asfaltice destinate stratului de uzură şi la mixturile asfaltice deschise destinate
stratului de legătură şi de bază se foloseşte nisip de concasaj sau sort 0-4 mm de concasaj sau
amestec de nisip de concasaj sau sort 0-4 mm de concasaj cu nisip natural sau sort 0-4 mm natural.
Din amestecul total de nisipuri sau sorturi 0-4 mm, nisipul natural sau sortul 0-4 mm natural este în
proporţie de maximum:
a) 25 % pentru mixturile asfaltice utilizate la stratul de uzură;

b) 50 % pentru mixturile asfaltice utilizate la stratul de legătură şi de bază.
6.1.4 Pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos cu pietriş sortat, destinate stratului de bază, se
foloseşte nisip natural sau sort 0-4 mm natural sau amestec de nisip natural sau sort 0-4 mm natural
cu nisip de concasaj sau sort 0-4 mm de concasaj în proporţie variabilă, după caz.
6.1.5 Limitele conţinutului de agregate naturale şi filer din cantitatea totală de agregate sunt
conform:
a) Tabelului 12 - pentru mixturile asfaltice tip beton asfaltic destinate straturilor de uzură/rulare şi
legătură şi pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos destinate straturilor de bază;
b) Tabelului 14 - pentru mixturile asfaltice stabilizate.
Tabelul 12 - Limitele procentelor de agregate naturale şi filer
Nr. Fracţiuni de agregate Strat de uzură Strat de Strat de bază

crt. naturale din legătură
amestecul total BA 8 BA 11,2 BA16 BAD 22,4 AB 22,4 AB 31,5
BAPC 8 BAPC 11,2 BAPC 16 BADPC 22,4 ABPC 22, ABPC 31,5
BADPS 22,4 4 ABPS 31,5
1 Filer şi fracţiuni din 9 … 18 8 … 16 8 … 15 5 … 10 3…8 3 … 12
nisipuri sub 0,125
mm,%
2 Filer şi fracţiunea Diferenţa până la 100
(0,125 … 14 mm),%
3 Agregate naturale cu 22 … 44 34 … 48 36 … 61 55 … 72 57 … 73 40 … 63
dimensiunea peste 4
mm, %
Tabelul 13 - Zona granulometrică a mixturilor asfaltice tip betoane asfaltice şi anrobate

bituminoase
Nr. Mărimea ochiului BA 8 BA 11,2 BA 16 BAD 22,4 AB 22,4 AB 31,5

crt. sitei conform SR BAPC 8 BAPC 11,2 BAPC 16 BADPC 22,4 ABPC 22,4 ABPC 31,5
EN 933-2, mm BADPS 22,4 ABPS 31,5
1 45 - - - - - 100
2 31,5 - - - 100 100 90 … 00
3 22,4 - - 100 90 … 100 90 … 100 82 … 94
4 16 - 100 90 … 100 73 … 90 70 … 86 72 … 88
5 11,2 100 90 … 100 - - - -
6 8 90 … 100 75 … 85 61 … 82 42 … 61 38 … 58 54 … 74
7 4 56 … 78 52 … 66 39 … 64 28 … 45 27 … 43 37 … 60
8 2 38 … 55 35 … 50 27 … 48 20 …. 35 19 … 34 22 … 47
9 0,125 9 … 18 8 … 16 8 … 15 5 … 10 3…8 3 … 12
10 0,063 7 … 11 5 … 10 7 … 11 3…7 2…5 2…7
6.1.6 Zonele granulometrice reprezentând limitele impuse pentru curbele granulometrice ale
amestecurilor de agregate naturale şi filer sunt conform:
a) Tabelului 13 - pentru mixturile asfaltice tip beton asfaltic destinate straturilor de uzură/rulare şi
legătură şi pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos destinate straturilor de bază;
b) Tabelului 14 - pentru mixturile asfaltice stabilizate;
c) Tabelului 15 - pentru mixturile asfaltice poroase.
Tabelul 14 - Limitele procentuale şi zona granulometrică pentru mixturile asfaltice stabilizate
14
CP D.02.25:2021
Nr. Caracteristica Strat de uzură

crt. MAS 11,2 MAS 16
1 Fracţiuni de agregate naturale din amestecul total
1.1 Filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0,125 mm, % 9 … 13 10 … 14
1.2 Filer şi fracţiunea 0,125 … 14 mm, % Diferenţa până la 100
1.3 Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, % 58 … 70 63 … 75
2 Granulometrie
Mărimea ochiului sitei treceri, %
2.1 22,4 - 100
2.2 16 100 90 … 100
2.3 11,2 90 … 100 71 … 81
2.4 8 50 … 65 44 … 59
2.5 4 30 … 42 25 … 37
2.6 2 20 … 30 17 … 25
2.7 0,125 9 … 13 10 … 14
2.8 0,063 8 … 12 9 … 12
Tabelul 15 - Zona granulometrică a mixturilor asfaltice poroase MAP16 *
Nr. Site cu ochiuri pătrate, mm Treceri, %

crt.
1 22,4 100
2 16 90 … 100
3 2 8 … 12
4 0,063 2…4
6.1.7 Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studii preliminare de laborator de către un laborator
de specialitate autorizat/acreditat, ţinând cont de valorile precizate în Tabelul 16. În cazul în care din
studiul de dozaj rezultă un procent optim de liant în afara limitei din Tabelul 16, acesta va putea fi
acceptat cu aprobarea proiectantului şi a beneficiarului.
Tabelul 16 - Conţinutul optim de liant
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Conţinut de liant min. % în mixtură

MAS 11,2 6,0
MAS 16 5,9
BA 8
6,3
BAPC 8
Uzură (rulare) BA 11,2
6,0
BAPC 11,2
BA 16 5,7
BAPC 16 5,7
MAP 16 4
BAD 22,4
Legătură (binder) BADPC 22,4 4,2
BADPS 22,4
AB 22,4
ABPC 22,4
Bază AB 31,5 , 4,0
ABPC 31,5
ABPS 31,5
6.1.8 Valorile minime pentru conţinutul de liant prezentate în tabelul 16 au în vedere o masă
volumică medie a agregatelor de 2 650 kg/m3.
6.1.9 Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, limitele conţinutului de bitum se
calculează prin corecţia cu un coeficient a = 2 650/d, unde d este masa volumică reală (declarată de
15
CP D.02.25:2021
producător şi verificată de laboratorul antreprenorului) a agregatelor, inclusiv filerul (media ponderată

conform fracţiunilor utilizate la compoziţie), în kg/m3, şi se determină conform SR EN 1097-6.
6.1.10 În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiţi aditivi, aceştia se utilizează conform legislaţiei
şi reglementărilor tehnice în vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator.
6.1.11 Studiul preliminar pentru stabilirea compoziţiei optime a mixturii asfaltice (dozaj) va include
rezultatele încercărilor efectuate conform art. 51, pentru cinci conţinuturi diferite de liant.
6.1.12 Stabilirea compoziţiei mixturilor asfaltice în vederea elaborării dozajului de fabricaţie se va

efectua pe baza prevederilor acestui normativ. Studiul de dozaj va cuprinde obligatoriu:
a) verificarea caracteristicilor materialelor componente (prin analize de laborator, respectiv rapoarte de

încercare);
b) procentul de participare al fiecărui component în amestecul total;
c) stabilirea dozajului de liant în funcţie de curba granulometrică aleasă;
d) validarea dozajului optim pe baza testelor iniţiale de tip conform Tabelului 30 nr. crt. 1.
6.1.13 Un nou studiu de dozaj se va realiza obligatoriu de fiecare dată când apare cel puţin una
dintre situaţiile următoare:
a) schimbarea sursei de liant sau a tipului de liant/calităţii liantului;

b) schimbarea sursei de agregate;
c) schimbarea tipului mineralogic al filerului;
d) schimbarea aditivilor.
6.1.14 Validarea în producţie a mixturii asfaltice în şantier se va efectua, obligatoriu, prin

transpunerea dozajului pe staţie şi verificarea cerinţelor acesteia conform Tabelului 30 nr. crt. 2.
6.1.15 Mixtura asfaltică va fi însoţită, după caz, de:
a) declaraţia de performanţă, marcaj de conformitate SM/CE şi certificat de conformitate a controlului

producţiei în fabrică;
b) declaraţia de performanţă, marcaj de conformitate SM/CE şi rapoarte de încercare (emise de
laboratoare atestate/acreditate) prin care să se certifice calitatea materialului, inclusiv documentele
privind dozajele şi conformitatea pentru materialele componente care vor respecta cerinţele din
prezentul Cod.
6.2 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
6.2.1 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se vor determina pe corpuri de probă
confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime (încercări
iniţiale de tip) şi pe probe prelevate de la malaxor sau de la aşternere pe parcursul execuţiei, precum
şi din straturile îmbrăcăminţilor gata executate.
6.2.2 Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi din stratul
gata executat se va efectua conform SR EN 12697-27.
6.2.3 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic şi anrobat bituminos
şi mixtură asfaltică poroasă trebuie să se încadreze între limitele din tabelele 17, 18, 19 şi 20.
6.2.4 Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determină conform SR EN 12697-6 şi SR

EN 12697-34 şi vor respecta condiţiile din Tabelul 17.
6.2.5 Absorbţia de apă se va determina conform metodei din Anexa B, care face parte integrantă
din prezentul normativ.
6.2.6 Sensibilitatea la apă se va determina conform SR EN 12697-12, metoda A, şi SR EN 12697-

23, conform condiţiilor din Tabelul 17.
Tabelul 17 - Caracteristici fizico-mecanice determinate prin încercări pe cilindrii Marshall
Nr. Tipul mixturii asfaltice Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall
16
CP D.02.25:2021
crt. Stabilitate Indice de Raport S/I, Absorbţia Sensibilitate

la 60 °C, curgere, min. de apă, % la apă, %
KN mm KN/mm vol.
1 Beton asfaltic 6,5 … 13 1,5 … 4,0 1,6 1,5 … 5,0 min. 80
2 Mixtură asfaltică poroasă 5,0 … 15 1,5 … 4,0 2,1 - min. 60
3 Beton asfaltic deschis 5,0 ... 13 1,5 … 4,0 1,2 1,5 … 6,0 min. 80
4 Anrobat bituminos 6,5 … 13 1,5 … 4,0 1,6 1,5 … 6,0 min. 80
6.2.7 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, în funcţie de strat (stratul de uzură, de
legătură şi de bază), se vor încadra în valorile-limită din tabelele 18, 19, 20, 21 şi 22.
6.2.8 Încercările dinamice, care se vor efectua în vederea verificării caracteristicilor fizico-mecanice
ale mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul normativ, sunt următoarele:
a) rezistenţa la deformaţii permanente (încercarea la compresiune ciclică şi încercarea la ornieraj)

reprezentată prin:
1) viteza de fluaj şi fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin încercarea la compresiune
ciclică triaxială pe probe cilindrice din mixtură asfaltică, conform SR EN 12697-25, metoda B;
2) viteza de deformaţie şi adâncimea făgaşului, determinate prin încercarea de ornieraj, se realizează
pe epruvete confecţionate în laborator conform SR EN 12697-33 sau prelevate prin tăiere din stratul
realizat (carote), conform SR EN 12697-22, dispozitiv mic în aer, procedeul B;
b) rezistenţa la oboseală, determinată conform SR EN 12697-24, prin încercarea la întindere indirectă
pe epruvete cilindrice - anexa E sau prin una dintre celelalte metode precizate de SR EN 12697-24;
c) modulul de rigiditate, determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtură
asfaltică, conform anexei C la SR EN 12697-26;
d) volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confecţionate la presa de
compactare giratorie, conform SR EN 12697-31.
Tabelul 18 - Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzură determinate prin încercări

dinamice
Nr. Caracteristică Mixtură asfaltică

crt. pentru stratul de
uzură
Clasă tehnică drum I-II III-IV
Categorie tehnică stradă I II-III
1 Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorie
1.1 Volum de goluri la 80 giraţii, % max. 5,0 6,0
1.2 Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic):
- deformaţia la 50 °C, 300 KPa şi 10 000 impulsuri, μm/m, max. 20 000 30 000
- viteza de deformaţie la 50 °C, 300 KPa şi 10 000 impulsuri, μm/m/ciclu, 1,0 2,0
max.
1.3 Modulul de rigiditate la 20 °C, 124 ms, MPa, min. 4 200 4 000
2 Caracteristici pe plăci confecţionate în laborator sau pe carote din îmbrăcăminte
2.1 Rezistenţa la deformaţii permanente, 60 °C (ornieraj):
- viteza de deformaţie la ornieraj, mm/1 000 cicluri, m ax. 0,3 0,5
- adâncimea făgaşului,% din grosimea iniţială a probei, max. 5,0 7,0
Tabelul 19 - Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legătură determinate prin încercări

dinamice

legătură
- viteza de deformaţie la 40 °C, 200 KPa şi 10 000 impulsuri, 2,0 3,0
μm/m/ciclu, max.
17
CP D.02.25:2021
1.4 Rezistenţa la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere indirectă:
- număr minim de cicluri până la fisurare la 15 °C 400 000 300 000
2 Rezistenţa la oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice, Îμ6 10- 6, 150 100
minim
Tabelul 20 - Caracteristicile mixturilor pentru stratul de bază determinate prin încercări

dinamice

bază
- viteza de deformaţie la 40 °C, 200 KPa şi 10 000 impulsuri, 2,0 3,0
μm/m/ciclu, max.
1.4 Rezistenţa la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere indirectă:
- număr minim de cicluri până la fisurare la 15 °C 500 000 400 000
2 Rezistenţa la oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice, Îμ6 10- 6, 150 100
minim
NOTA 1 - Valori le modulilor de rigiditate determinaţi în laborator, precizaţi în tabelele 18, 19 şi 20, sunt stabilite
ca nivel de performanţă minimală pentru mixturile asfaltice analizate în condiţii de laborator.
NOTA 2 - La proiectarea structurilor rutiere se utilizează valorile modulilor de elasticitate dinamică din
reglementările tehnice în vigoare, privind dimensionarea structurilor rutiere suple şi semirigide.
6.2.9 În cazul în care mixtura pentru stratul de uzură va fi o mixtură stabilizată, aceasta va îndeplini
condiţiile din tabelele 18 şi 21, volumul de goluri se va determina prin metoda densităţilor aparente şi
maxime, astfel cum sunt precizate în SR EN 12697-8.
6.2.10 Epruvetele Marshall pentru analizarea mixturilor asfaltice stabilizate se vor confecţiona
conform specificaţiilor SR EN 12697-30 prin aplicarea a 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.
6.2.11 Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se va determina conform SR EN 12697-8.
6.2.12 Sensibilitatea la apă se va determina conform SR EN 12697-12, metoda A.
6.2.13 Testul Shellenberg se va efectua conform SR EN 12697-18.
Tabelul 21 - Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate
Nr. Caracteristica
crt.
1 Volum de goluri pe cilindri Marshall, % 3…4
2 Volum de goluri umplut cu bitum, % 77 … 83
3 Test Shellenberg, %, max. 0,2
4 Sensibilitate la apă, %, min. 80
6.2.14 În cazul în care mixtura pentru stratul de uzură va fi o mixtură poroasă, aceasta va îndeplini
condiţiile din tabelele 17 şi 22.
Tabelul 22 - Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase
Nr. Caracteristica
crt.
1 Volum de goluri pe cilindri Marshall, %. Min. 12 … 20
2 Pierdere de material, SR EN 12697-17, %, max. 30
18
CP D.02.25:2021
6.3 Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice
6.3.1 Caracteris ticile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt:
a) gradul de compactare şi absorbţia de apă;

b) rezistenţa la deformaţii permanente;
c) elementele geometrice ale stratului executat;
d) caracteristicile suprafeţei îmbrăcăminţilor bituminoase executate.
6.3.2 Gradul de compactare. Absorbţia de apă
6.3.2.1 Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii
asfaltice compactate în strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall compactate în
laborator din aceeaşi mixtură asfaltică prelevată de la aşternere sau din aceeaşi mixtură provenită din
carote.
6.3.2.2 Epruvetele Marshall se vor confecţiona conform specificaţiilor SR EN 12697-30 pentru toate
tipurile de mixturi asfaltice abordate în prezentul normativ, cu excepţia mixturilor asfaltice stabilizate
pentru care se vor aplica 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.
6.3.3 Densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din
stratul gata executat sau prin măsurători in situ cu echipamente de măsurare adecvate, omologate.
NOTĂ - Densitatea maximă se va determina conform SR EN 12697-5, iar densitatea aparentă se va determina
conform SR EN 12697-6.
6.3.4 Încercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau în determinarea

densităţii aparente şi a absorbţiei de apă pe plăcuţe (100  100 mm) sau pe carote cilindrice cu
diametrul de 100 mm, netulburate (media a trei determinări).
6.3.5 Condiţiile tehnice pentru absorbţia de apă şi gradul de compactare al straturilor din mixturi
asfaltice, cuprinse în prezentul normativ, vor fi conforme cu valorile din Tabelul 23.
Tabelul 23 - Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice
Nr. Tipul stratului Absorbţia de apă, Gradul de compactare,

crt. %, vol. %, min.
1 Mixtură asfaltică stabilizată 216 97
2 Mixtură asfaltică poroasă - 97
3 Beton asfaltic 215 97
4 Beton asfaltic deschis 318 96
5 Anrobat bituminos 218 97
6.3.6 Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului de uzură executat din mixturi asfaltice se va
verifica pe minimum două carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel puţin
două zile după aşternere.
6.3.7 Rezistenţa la deformaţii permanente pe carote se va determina prin măsurarea vitezei de

deformaţie la ornieraj şi adâncimii făgaşului, la temperatura de 60 C, confor SR EN 12697-22.
Valorile admisibile pentru aceste caracteristici sunt prezentate în Tabelul 18.
6.3.8 Condiţiile de admisibilitate şi abaterile-limită locale admise la elementele geometrice sunt cele
prevăzute în Tabelul 24.
Tabelul 24 - Elementele geometrice şi abaterile-limită pentru straturile bituminoase executate
Nr. Elemente geometrice Condiţii de Abateri-limită locale admise la

crt. admisibilitate* elementele geometrice
1 Grosimea minimă a stratuluicompactat, Nu se admit abateri în minus
conform SR EN 12697-36> faţă de grosimea prevăzută în
- strat de uzură; 4,0 cm proiect pentru fiecare strat.
19
CP D.02.25:2021
- strat de legătură; 5,0 cm

- strat de bază 22, 4 mm; 6,0 cm
- strat de bază 31,5 mm. 8,0 cm
2 Lăţimea părţii carosabile Profil ± 20 mm
transversal
proiectat
3 Profilul transversal: ± 5,0 mm faţă de cotele
- în aliniament; profilului
- în curbe și zone aferente; adoptat
- cazuri speciale.
4 Profil longitudinal, în cazul drumurilor noi, ± 5,0 mm faţă de cotele
declivitatea,% maxim: profilului proiectat, cu condiţia
- autostrăzi; respectării pasului de
- DN; proiectare adoptat.
- drumuri/străzi.
* Condițiile de admisibilitate pentru caracteristicile straturilor străzilor se corelează conform

prevederilor pct. 2.3 din Normele tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor,
aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.296/2017, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 746 din 18 septembrie 2017.
6.3.9 Caracteristicile suprafeţei straturilor executate din mixturi asfaltice şi condiţiile tehnice care
trebuie să fie îndeplinite sunt conform Tabelului 25.
Tabelul 25 - Caracteristicile suprafeţei straturilor bituminoase executate
Nr. Caracteristica Condiţii de admisibilitate* Metoda de încercare

crt. Strat Uzură Legătură,
(rulare) bază
1 Planeitatea în profil longitudinal, Reglementări tehnice în
prin măsurarea cu echipamente o vigoare privind
mologate Indice de planeitate, IRI, măsurarea indicelui de
m/km: planeitate.
- drumuri de clasă tehnică I … II ≤ 1,5 ≤ 2,5 Măsurătorile se vor
- drumuri de clasă tehnică III ≤ 2,0 efectua din 10 în 10 m,
- drumuri de clasă tehnică IV ≤ 2,5 iar în cazul sectoarelor
- drumuri de clasă tehnică V ≤ 3,0 cu denivelări mari se vor
determina punctele de
maxim.
2 Planeitatea în profil longitudinal, SR EN 13036-7
sub
dreptarul de 3 m
Denivelări admis ibile, mm: ≤ 3,0 ≤ 4,0
- drumuri de clasă tehnică I şi II ≤ 4,0
- drumuri de clasă tehnică III ≤ 5,0
- drumuri de clasă tehnică IV … V
3 Planeitatea în profil transversal, SR EN 13036-8
mm/m ± 1,0 ± 1,0
4.1 Aderenţa suprafeţei - unităţi PTV: Încercarea cu pendul
- drumuri de clasă tehnică I … II ≥ 80 - (SRT)
- drumuri de clasă tehnică III ≥ 75 SR EN 13036-4
- drumuri de clasă tehnică IV … V ≥ 70
4.2 Adâncimea medie a macrotexturii,
adâncime textură, mm: Metoda volumetrică MTD
- drumuri de clasă tehn ică I … II ≥ 1,2 - SR EN 13036-1
- drumuri de clasă tehnică III ≥ 0,8
- drumuri de clasă tehnică IV ... V ≥ 0,6
4.3 Coeficient de frecare (μGT):
- drumuri de clasă tehnică I … II ≥ 0,67 - AND 606
- drumuri de clasă tehnică III ≥ 0,62
- drumuri de clasă tehnică IV … V ≥ 0,57
5 Omogenitate. Aspectul suprafeţei Vizual: Aspect fără degradări sub formă de exces de
20
CP D.02.25:2021
bitum, fisuri, zone poroase, deschise, şlefuite.
* Condițiile de admisibilitate pentru caracteristicile straturilor străzilor se corelează conform

prevederilor pct. 2.3 din Normele tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor,
aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.296/2017, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 746 din 18 septembrie 2017.
6.3.10 Determinarea caracteristicilor suprafeţei straturilor executate din mixturi asfaltice se

efectuează pentru:
a) strat uzură (rulare) - cu maximum 15 zile înainte de recepţia la terminarea lucrărilor şi la sfârşitul
perioadei de garanţie;
b) strat de legătură şi strat bază - înainte de aşternerea stratului următor (superior).
6.3.11 Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui de planeitate IRI, fie
prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m.
6.3.12 Planeitatea în profil transversal este cea prin care se constată abateri de la profilul transversal,
apariţia făgaşelor şi se va determina cu echipamente electronice omologate sau metoda şablonului.
6.3.13 Pentru verificarea rugozităţii se vor determina atât aderenţa prin metoda cu pendulul SRT, cât
şi adâncimea medie a macrotexturii.
6.3.14 Aderenţa suprafeţei se determină cu aparatul cu pendul, alegând minimum 3 sectoare
reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 secţiuni situate la distanţa de 5 … 10 m
între ele, pentru care se determină rugozitatea, în puncte situate la un metru de marginea părţii
carosabile (pe urma roţii) şi la o jumătate de metru de ax (pe urma roţii). Determinarea adâncimii
macrotexturii se va efectua în aceleaşi puncte în care s-a aplicat metoda cu pendul.
7 Prepararea, transportul şi punerea în operă a mixturilor asfaltice
7.1 Prepararea şi transportul mixt urilor asfaltice
7.1.1 Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare,

resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a
bitumului şi filerului, precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos.
Verificarea funcţionării instalaţiilor de producere a mixturii asfaltice se va efectua în mod periodic de
către personal de specialitate conform unui program de întreţinere specificat de producătorul
echipamentelor şi programului de verificare metrologic a dispozitivelor de măsură şi control.
7.1.2 Certificarea conformităţii instalaţiei privind calitatea fabricaţiei şi condiţiile de securitate se va

efectua cu respectarea procedurii PCC 019.
7.1.3 Controlul producţiei în fabrică se va efectua conform cerinţelor standardului SR 13108-21.
7.1.4 Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului şi ale mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor
se stabilesc în funcţie de tipul liantului, conform Tabelului 26 (sau conform specificaţiilor
producătorului), cu observaţia că temperaturile maxime se aplică în toate punctele instalaţiei de
preparare mixturi asfaltice şi temperaturile minime se aplică la livrare.
Tabelul 26 - Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice
Nr. Tip Bitum Agregate Betoane asfaltice Mixturi asfaltice Mixturi asfaltice
crt. bitum stabilizate poroase
Mixtura asfaltică la ieşirea din malaxor
Temperatura, °C
35/50 150-170 140-190 150-190 160-200 150-180
50/70 150-170 140-190 140-180 150-190 140-175
70/100 150-170 140-190 140-180 140-180 140-170
21
CP D.02.25:2021
7.1.5 În cazul utilizării unui bitum modificat, a unui bitum dur sau a aditivilor pot fi aplicate
temperaturi diferite. În acest caz, temperatura trebuie să fie documentată şi declarată pe marcajul
reglementat.
7.1.6 Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie reglată astfel încât în condiţiile
concrete de transport (distanţă şi mijloace de transport) şi în condiţiile climatice la punerea în operă să
fie asigurate temperaturile de aşternere şi compactare, conform Tabelului 27.
Tabelul 27 - Temperaturile mixturii asfaltice la aşternere şi compactare
Liant Temperatura mixturii Temperatura mixturii asfaltice la compactare

asfaltice la °C, min.
aşternere °C, min. început sfârşit
Bitum rutier
35/50 150 145 110
50/70 140 140 110
70/100 140 135 100
Bitum modificat cu polimeri
25/55 165 160 120
45/80 160 155 120
40/100 155 150 120
7.1.7 Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorile specificate în Tabelul
26, cu scopul de a evita modificarea caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.
7.1.8 Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiaşi cantităţi de bitum.
Dacă totuşi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului, atunci este
necesară verificarea penetraţiei acestuia. Dacă penetraţia bitumului nu este corespunzătoare, se
renunţă la utilizarea lui.
7.1.9 Durata de malaxare, în funcţie de tipul instalaţiei, trebuie să fie suficientă pentru realizarea
unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos.
7.1.10 Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate, acoperite cu

prelate, imediat după încărcare, urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe tot timpul transportului
să fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate şi uscate.
7.1.11 Mixtura asfaltică preparată cu bitum modificat cu polimeri se transportă obligatoriu cu

autobasculante cu bena acoperită cu prelată.
7.2 Lucrări pregătitoare
7.2.1 Pregătirea stratului-suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice
7.2.1.1 Înainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curăţat, iar dacă este cazul se
remediază şi se reprofilează. Materialele neaderente, praful şi orice poate afecta legătura dintre
stratul-suport şi stratul nou-executat trebuie îndepărtat.
7.2.1.2 În cazul stratului-suport din macadam, acesta se curăţă şi se mătură.
7.2.1.3 În cazul stratului-suport din mixturi asfaltice degradate, reparaţiile se realizează conform
prevederilor reglementarilor tehnice în vigoare privind prevenirea şi remedierea defecţiunilor la
îmbrăcăminţile bituminoase.
7.2.1.4 Când stratul-suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea
suprafeţei acestuia cu impurităţi datorate traficului. În cazul în care acest strat nu se protejează sau nu
se acoperă imediat cu stratul următor se impune curăţarea prin periere mecanică şi spălare.
7.2.1.5 După curăţare se vor verifica cotele stratului-suport, care trebuie să fie conform proiectului
de execuţie.
7.2.1.6 În cazul în care stratul-suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice
existente, aducerea acestuia la cotele prevăzute în proiectul de execuţie se realizează, după caz, fie
22
CP D.02.25:2021
prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică, fie prin frezare, conform prevederilor din
proiectul de execuţie.
7.2.1.7 Stratul de reprofilare/egalizare va fi realizat din acelaşi tip de mixtură ca şi stratul superior.
Grosimea acestuia va fi determinată în funcţie de preluarea denivelărilor existente.
7.2.2 Amorsarea
7.2.2.1 La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul-suport şi

rosturile de lucru.
7.2.2.2 Amorsarea se realizează uniform, cu un dispozitiv special care poarte regla cantitatea de
liant.
7.2.2.3 În funcţie de natura stratului-suport, cantitatea de bitum rămasă după aplicarea amorsajului
trebuie să fie de 0,3 … 0,5 kg/m2.
7.3 Aşternerea mixturilor asfaltice
7.3.1 Aşternerea mixturilor asfaltice se va executa la temperaturi ale stratului-suport şi la

temperatura exterioară de minimum 10 C, pe o suprafaţă uscată.
7.3.2 În cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri, aşternerea mixturilor asfaltice se va
executa la temperaturi ale stratuluisuport şi la temperatura exterioară de minimum 15 C, pe o
suprafaţă uscată.
7.3.3 Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie şi se reiau numai după uscarea stratului-
suport.
7.3.4 Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare

prevăzute cu sistem de nivelare încălzit care asigură o precompactare, cu excepţia lucrărilor în spaţii
înguste în care repartizatoarele- finisoare nu pot efectua această operaţie. Mixtura asfaltică trebuie
aşternută continuu, în grosime constantă, pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei benzi programate
a se executa în ziua respectivă.
7.3.5 Certificarea conformităţii echipamentelor de aşternere a mixturilor asfaltice la cald se va

efectua cu respectarea procedurii PCC 022.
7.3.6 În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii asfaltice
rămase necompactată, aceasta va fi îndepărtată. Această operaţie se va executa în afara zonelor pe
care există sau urmează a se aşterne mixtura asfaltică. Capătul benzii întrerupte se va trata ca rost de
lucru transversal, conform prevederilor art. 94.
7.3.7 Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare, în funcţie de tipul liantului,
temperaturile prevăzute în Tabelul 27. Măsurarea temperaturii va fi efectuată în masa mixturii, în
buncărul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate în SR EN 12697-13.
7.3.8 În cazul utilizării aditivilor pentru mărirea lucrabilităţii mixturilor asfaltice la temperaturi scăzute,
aceştia vor avea la bază specificaţii tehnice conform legislaţiei şi reglementărilor tehnice în vigoare.
Pentru mixtura asfaltică stabilizată se vor utiliza temperaturi cu 10 C mai mari decât cele prevăzute în
Tabelul 27.
7.3.9 Aşternerea se va executa pe întreaga lăţime a căii de rulare, ceea ce impune echiparea
repartizatorului-finisor cu grinzi de nivelare şi precompactare de lungime corespunzătoare.
7.3.10 Grosimea maximă a mixturii aşternute printr-o singură trecere nu poate depăşi 10 cm.
7.3.11 Viteza optimă de aşternere se va corela cu distanţa de transport şi cu capacitatea de

fabricaţie a staţiei, pentru a se evita total întreruperile în timpul execuţiei stratului şi apariţia
crăpăturilor/fisurilor la suprafaţa stratului proaspăt aşternut.
7.3.12 În funcţie de performanţele finisorului, viteza la aşternere poate fi de 2,5 … 4 m/min.
23
CP D.02.25:2021
7.3.13 În buncărul utilajului de aşternere trebuie să existe în permanenţă suficientă mixtură,

necesară pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului.
7.3.14 La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice o atenţie deosebită se va acorda
realizării rosturilor de lucru, longitudinale şi transversale, care trebuie să fie foarte regulate şi etanşe.
7.3.15 La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de
lucru, longitudinal şi/sau transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o
muchie vie verticală.
7.3.16 În cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execută în aceeaşi zi, tăierea nu mai
este necesară, cu excepţia stratului de uzură (rulare).
7.3.17 Rosturile de lucru longitudinale şi transversale ale stratului de uzură se vor decala cu
minimum 10 cm faţă de cele ale stratului de legătură, cu alternarea lor.
7.3.18 Atunci când există şi strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic,
rosturile de lucru ale straturilor se vor executa întreţesut.
7.3.19 Legătura transversală dintre un strat rutier nou şi un strat rutier existent al drumului se va
executa după decaparea mixturii din stratul vechi (a se vedea Figura 1), pe o lungime variabilă în
funcţie de grosimea noului strat, astfel încât să se obţină o grosime constantă a acestuia, cu panta de
0,5 %.
a) Racordarea în profil longitudinal
b) Racordarea în plan
Figura - 1 Racordarea stratului rutier nou cu stratul rutier existent
7.3.20 În plan, liniile de decapare se recomandă să fie în formă de V, la 45. Completarea zonei de
unire se va efectua prin amorsarea suprafeţei, urmată de aşternerea şi compactarea noii mixturi
asfaltice, până la nivelul superior al ambelor straturi (nou şi existent).
7.3.21 Stratul de bază va fi acoperit cu straturile îmbrăcămintei bituminoase, nefiind lăsat neprotejat
sub trafic.
7.3.22 Având în vedere porozitatea mare a stratului de legătură (binder), realizat din beton asfaltic
deschis, acesta nu se va lăsa neprotejat. Stratul de binder va fi acoperit înainte de sezonul rece,
pentru evitarea apariţiei unor degradări structurale.
7.4 Compactarea mixturilor as faltice
24
CP D.02.25:2021
7.4.1 Compactarea mixturilor asfaltice se va realiza prin aplicarea unor tehnologii care să asigure
caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică şi
fiecare strat în parte.
7.4.2 Operaţia de compactare a mixturilor asfaltice se va realiza cu compactoare cu rulouri

netede, cu sau fără dispozitive de vibrare, şi/sau cu compactoare cu pneuri, astfel încât să se obţină
gradul de compactare conform Tabelului 23.
7.4.3 Certificarea conformităţii compactoarelor se va efectua cu respectarea procedurii PCC 022.
7.4.4 Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut, se va executa un sector de probă şi se

va determina numărul optim de treceri ale compactoarelor, în funcţie de performanţele acestora, tipul
şi grosimea straturilor executate.
7.4.5 Sectorul de probă se va realiza înainte de începerea aşternerii stratului în lucrare, utilizând
mixturi asfaltice preparate în condiţii similare cu cele stabilite pentru producţia curentă.
7.4.6 Alegerea numărului de treceri optim şi a atelierului de compactare are la bază rezultatele
încercărilor efectuate pe stratul executat în sectorul de probă de către un laborator autorizat/acreditat,
în conformitate cu prevederile prezentului normativ.
7.4.7 Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă pe sectorul de probă

se obţine gradul de compactare minim menţionat în Tabelul 23.
7.4.8 Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut, numărul minim de treceri recomandat
pentru compactoarele uzuale este cel menţionat în Tabelul 28. La compactoarele dotate cu sisteme de
măsurare a gradului de compactare în timpul lucrului se va ţine seama de valorile afişate la postul de
comandă. Compactarea se va executa pe fiecare strat în parte.
Tabelul 28 - Compactarea mixturilor asfaltice
Ateliere de compactare
A B
Tipul stratului Compactor cu pneuri Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri
de 160 kN netede de 120 kN netede de 120 kN
Număr de treceri minime
Uzură 10 4 12
Legătură 12 4 14
Bază 12 4 14
7.4.9 Compactarea se va executa în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului
dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată.
7.4.10 Pe sectoarele în rampă, prima trecere se va executa cu utilajul de compactare în urcare.
7.4.11 Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a
evita vălurirea stratului executat din mixtură asfaltică, şi nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în
spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul
gurilor de scurgere sau al căminelor de vizitare, se vor compacta cu compactoare mai mici, cu plăci
vibrante sau cu maiul mecanic.
7.4.12 Suprafaţa stratului se va controla în permanenţă, iar micile denivelări care apar pe suprafaţa
stratului executat din mixturi asfaltice vor fi corectate după prima trecere a rulourilor compactoare pe
toată lăţimea benzii.
8 Controlul calităţii lucrărilor executate
8.1 Controlul calităţii materialelor
Controlul calităţii materialelor din care se compune mixtura asfaltică se va efectua conform
prevederilor prezentului Cod, atât în etapa iniţială, cât şi pe parcursul execuţiei, conform cap. II şi art.
25
CP D.02.25:2021
51, din capitolul III, şi vor fi acceptate numai acele materiale care satisfac cerinţele prevăzute în acest
Cod.
8.2 Controlul procesului tehnologic de prepara re a mixturii asfaltice
8.2.1 Controlul procesului tehnologic de preparare a mixturii asfaltice constă în următoarele

operaţii:
8.2.1.1 Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice:
a) funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau de dozare volumetrică: la începutul fiecărei

zile de lucru;
b) funcţionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
8.2.1.2 Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
a) temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;

b) temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din uscător: permanent;
c) temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent.
8.2.1.3 Controlul procesului tehnologic de execuţie a stratului bituminos:
a) pregătirea stratului-suport: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv;

b) temperatura exterioară: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv;
c) temperatura mixturii asfaltice la aşternere şi compactare: cel puţin de două ori pe zi la compactare,
cu respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13;
d) modul de execuţie a rosturilor: zilnic;
e) tehnologia de compactare (atelier de compactare, număr de treceri): zilnic.
8.2.1.4 Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit (dozajul
de referinţă) se va efectua după cum urmează:
a) granulozitatea amestecului de agregate naturale şi filer la ieşirea din malaxor, înainte de

adăugarea liantului (şarja albă), conform SR EN 12697-2: zilnic sau ori de câte ori se observă o
calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice;
b) conţinutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiecărei zile de lucru;
c) compoziţia mixturii asfaltice (compoziţia granulometrică - conform SR EN 12697-2 şi conţinutul de
bitum - conform SR EN 12697-1) prin extracţii, pe probe de mixtură prelevate de la malaxor sau
aşternere: zilnic.
8.2.1.5 Verificarea calităţii mixturii asfaltice se va realiza prin analize efectuate de un laborator
autorizat pe probe de mixtură asfaltică, astfel:
a) compoziţia mixturii asfaltice, care trebuie să corespundă compoziţiei stabilite prin studiul preliminar
de laborator;
b) caracteristicile fizico-mecanice care trebuie să se încadreze între limitele din prezentul normativ
(vezi Tabelul 30).
Volumul de goluri se va verifica pe parcursul execuţiei pe epruvete Marshall şi se va raporta la limitele

din tabelele 21 şi 22, în funcţie de tipul mixturii asfaltice preparate.
Abaterile compoziţiei mixturilor asfaltice faţă de amestecul de referinţă prestabilit (dozaj) sunt indicate
în Tabelul 29.
Tabelul 29 - Abateri faţă de dozajul optim
Abateri admise faţă de dozajul optim, în valoare absolută

31,5 ±5
22,4 ±5
16 ±5
Agregate 11,2 ±5
Treceri pe sita de: 8 ±5
26
CP D.02.25:2021
(mm) 4 ±4
2 ±3
0,125 ± 1,5
0,063 ± 1,0
Bitum ± 0,2
8.2.2 Tipurile de încercări şi frecvenţa acestora, în funcţie de tipul de mixtură şi clasa tehnică a
drumului, sunt prezentate în Tabelul 30, în corelare cu SR EN 13108-20.
Tabelul 30 - Tipul şi frecvenţa încercărilor realizate pe mixturi asfaltice
Nr. Natura controlului/încercării şi Caracteristici Tipul mixturii asfaltice

crt. frecvenţa încercării verificate şi limite de
încadrare
1 Încercări iniţiale de tip (validarea conform Tabelului 17 Toate tipurile de mixturi asfaltice
în laborator) destinate stratului de uzură, de
legătură şi de bază, cu excepţia
mixturilor asfaltice stabilizate.
conform Tabelului 18 Toate tipurile de mixturi asfaltice
destinate stratului de uzură, cu
excepţia mixturilor poroase,
pentru clasele tehnice ale
drumului I, II, III, IV şi categoriile
tehnice ale străzii I, II, III.
conform tabelelor 19 Toate tipurile de mixturi asfaltice
şi 20 destinate stratului de legătură şi
de bază, conform prevederilor
din acest normativ, pentru
clasele tehnice ale drumului I, II,
III, IV şi categoriile tehnice ale
străzii I, II, III.
conform Tabelului 21 Mixturile asfaltice stabilizate,
indiferent de clasa tehnică a
drumului.
conform Tabelului 22 Mixturile asfaltice poroase,
indiferent de clasa tehnică a
drumului.
2 Încercări iniţiale de tip (validarea idem punctul 1 La transpunerea pe staţia de
în producţie) asfalt a dozajelor proiectate în
laborator vor fi prelevate probe
pe care se vor reface toate
încercările prevăzute la pct. 1
din acest tabel.
compoziţia mixturii La transpunerea pe staţia de
conform art. 106 pct. 4 asfalt a dozajelor proiectate în
şi 5 laborator se va verifica
respectarea dozajului de
referinţă.
3 Verificarea caracteristicilor compoziţia mixturii Toate tipurile de mixtură
mixturii conform art. 106 pct. 4 asfaltică pentru stratul de uzură,
asfaltice prelevate în timpul şi 5 de legătură şi de bază
execuţiei: caracteristici fizico- Toate tipurile de mixturi asfaltice
- frecvenţa 1/400 tone mixtură mecanice pe epruvete destinate stratului de uzură, de
asfaltică fabricată sau 1/700 tone Marshall conform legătură şi de bază, cu excepţia
mixtură fabricată în cazul staţiilor Tabelului 17 mixturilor asfaltice stabilizate
cu productivitate mai mare de 80 conform Tabelului 21 Mixturi asfaltice stabilizate
tone/oră, dar cel puţin o dată pe caracteristici fizico- Mixturi asfaltice poroase
zi mecanice pe epruvete
Marshall conform
Tabelului 17 şi volum
de goluri pe cilindri
Marshall conform
27
CP D.02.25:2021
Tabelului 22
4 Verificarea calităţii stratului conform Tabelului 23 Toate tipurile de mixtură
executat: asfaltică pentru stratul de uzură,
- o verificare pentru fiecare de legătură şi de bază
10.000 m2 executaţi;
- min. 1/luc rare, în cazul
lucrărilor cu suprafaţă mai mică
de 10.000 m2
5 Verificarea rezistenţei stratului la conform Tabelului 18 Toate tipurile de mixtură
deformaţii permanente pentru pentru rata de ornieraj asfaltică destinate stratului de
stratul executat: şi/sau adâncime uzură, pentru drumurile de
- o verifica re pentru fiecare 20 făgaş, cu respectarea clasele tehnice I, II şi III, IV şi
000 m2 executaţi, în cazul art. 67 şi 68 categoriile tehnice ale străzii I, II,
drumurilor/străzilor cu mai mult III.
de două benzi pe sens;
- o verificare pentru fiecare 10
000 m2 executaţi, în cazul
drumurilor/străzilor cu cel mult
două benzi pe sens;
- min. 1/lucrare, în cazul lucrărilor
cu suprafaţa mai mică de 10 000
m2.
6 Verificarea modulului de conform Tabelului 20 Stratul de bază
rigiditate:
- o verificare pentru fiecare 20
000 m2 executaţi, în cazul
drumurilor/străzilor cu mai mult
de două benzi pe sens;
- o verificare pentru fiecare
10.000 m2 executaţi, în cazul
drumurilor/străzilor cu cel mult
două benzi pe sens;
- min. 1/lucrare, în cazul lucrărilo
r cu suprafaţa mai mică de 10
000 m2.
7 Verificarea elementelor conform Tabelului 24 Toate straturile executate
geometrice ale stratului executat
8 Verificarea caracteristicilor conform Tabelului 25 Toate straturile executate
suprafeţei stratului executat
9 Verificări suplimentare în situaţii conform solicitării comisiei de recepţie
cerute de comisia de recepţie
(beneficiar): - frecvenţa: 1 set
carote pentru fiecare solicitare
8.3 Controlul calităţii straturilor executate d in mixturi asfaltice
8.3.1 Verificarea calităţii straturilor se efectuează prin prelevarea de epruvete, conform SR EN

12697-29, astfel:
a) carote Φ 200 mm pentru determinarea rezistenţei la ornieraj;

b) carote Φ 100 mm sau plăci de min. (400  400 mm) sau carote de Φ 200 mm (în suprafaţă
echivalentă cu a plăcii menţionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului de
compactare şi absorbţiei de apă, precum şi - la cererea beneficiarului, a compoziţiei.
8.3.2 Epruvetele se prelevă în prezenţa delegaţilor antreprenorului, beneficiarului şi

consultantului/dirigintelui de şantier, la aproximativ 1 m de la marginea părţii carosabile, încheindu-se
un proces-verbal în care se va nota, informativ, grosimea straturilor prin măsurarea cu o riglă gradată.
Grosimea straturilor, măsurată în laborator, conform SR EN 12697-29, se va înscrie în raportul de
încercare.
28
CP D.02.25:2021
8.3.3 Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt identificate de către delegaţii
antreprenorului, beneficiarului şi consultantului/dirigintelui de şantier din sectoarele cele mai
defavorabile.
8.3.4 Verificarea compactării stratului se efectuează prin determinarea gradului de compactare „in
situ”, prin încercări nedistructive sau prin încercări de laborator pe carote.
8.3.5 Încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în

determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă, pe plăcuţe (100  100 mm) sau pe carote
cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.
8.3.6 Rezultatele obţinute privind compactarea stratului trebuie să se încadreze în limitele din
Tabelul 23.
8.3.7 Alte verificări, în caz de litigiu, constau în măsurarea grosimii stratului şi a compoziţiei
(granulometrie SR EN 12697-2 şi conţinut de bitum solubil conform SR EN 12697-1).
8.3.8 Controlul pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de mixturi
asfaltice realizate se va efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în
construcţii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 272/1994, şi conform Procedurii privind efectuarea
controlului de stat în faze de execuţie determinante pentru rezistenţa mecanică şi stabilitatea
construcţiilor - indicativ PCF 002, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi
administraţiei publice nr. 1.370/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 1
august 2014.
8.4 Verificarea elementelor geo metrice
8.4.1 Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi a uniformităţii suprafeţei constă în:
a) verificarea îndeplinirii condițiilor de calitate pentru stratul- suport şi fundație, conform prevederilor
STAS 6400;
b) verificarea grosimii stratului, în funcție de datele înscrise în rapoartele de încercare întocmite la
încercarea probelor din stratul de bază executat, iar la aprecierea comisiei de recepție, prin maximum
două sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului asfaltic executat; verificarea se va
efectua pe probe recoltate pentru verificarea calității îmbrăcăminţii, conform Tabelului 23 şi conform
Tabelului 24;
c) verificarea profilului transversal: se va efectua cu echipamente adecvate, omologate;
d) verificarea cotelor profilului longitudinal: se va efectua în axă, cu ajutorul unui aparat topografic de
nivelment sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime, pe minimum 10% din lungimea traseului.
8.4.2 Nu se admit abateri în minus faţă de grosimea stratului prevăzută în proiect, respectiv în
profilul transversal tip, condiție obligatorie pentru promovarea lucrărilor la recepție. În situația în care
grosimea proiectată nu este respectată, stratul se reface conform proiectului.
9 Recepția lucrărilor
9.1 Recepția la terminarea lucrărilor
9.1.1 Recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează de către beneficiar conform Regulamentului

de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 273/1994, cu modificările şi completările ulterioare.
9.1.2 Comisia de recepție examinează lucrările executate în conformitate cu documentația tehnică

aprobată, proiect de execuție, caiet de sarcini, precum şi determinări necesare în vederea realizării
recepției la terminarea lucrării, după cum urmează:
a) verificarea elementelor geometrice - conform Tabelului 24:

1) grosimea;
2) lățimea părții carosabile;
3) profil transversal şi longitudinal;
b) planeitatea suprafeței de rulare - conform Tabelului 25;
29
CP D.02.25:2021
c) rugozitate - conform Tabelului 25;

d) capacitate portantă - conform normativului CD 155;
e) rapoarte de încercare pe carote, prelevate din straturile executate - conform Tabelului 30.
9.2 Recepția finală
9.2.1 Recepţia finală se va efectua conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii

şi instalaţii aferente acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, cu modificările şi
completările ulterioare, după expirarea perioadei de garanție.
9.2.2 Antreprenorul are obligația finalizării tuturor lucrărilor cuprinse în anexa nr. 2, precum şi a
remedierii neconformităților cuprinse în anexa nr. 3 la Procesul-verbal de recepție la terminarea
lucrărilor, în termenele prevăzute în acestea.
9.2.3 În perioada de garanție, toate eventualele defecțiuni vor fi remediate corespunzător de către
antreprenor.
9.2.4 În vederea efectuării recepției finale, pentru lucrări de ranforsare, reabilitare, precum şi
construcții noi de drumuri, autostrăzi şi străzi, se vor prezenta măsurători de planeitate, rugozitate şi
capacitate portantă efectuate la sfârșitul perioadei de garanție.
9.2.5 În vederea efectuării recepției finale, pentru lucrări de întreținere periodică, se vor prezenta
măsurători de planeitate şi rugozitate efectuate la sfârșitul perioadei de garanție.
Anexa A
(normativă)
Hărți cu izoterme ale Republicii Moldova pentru valori caracteristice ale

temperaturilor maxime şi minime a aerului la umbră cu IMR = 50 ani (°C)
A.1 Izotermele temperaturilor maxime ale aerului la umbră. Valorile de referință variază în teritoriu în
limitele plus 38 – plus 42 °C. Intervalul izoliniilor constituie 1 °C.
30
CP D.02.25:2021
A.2 Izotermele temperaturilor minime aerului la umbră. Valorile de referință variază în teritoriu în
limitele minus 36 – minus 20 °C. Intervalul izoliniilor constituie 2 °C.
31
CP D.02.25:2021
Tabelul A1 - Valorile caracteristice ale temperaturilor maxime şi minime ale aerului la umbră
pentru 57 de localități din Republica Moldova (IMR = 50 ani)
32
CP D.02.25:2021
Temperatura (°C)
Nr. Localitate Raion/Municipiu
maximă minimă
33
CP D.02.25:2021
1 Anenii Noi ANENII NOI 41,0 -32,4

2 Basarabeasca BASARABEASCA 40,6 -26,1
3 Bălţata * MUN. CHIŞINĂU 40,7 -30,5
4 Bălţi MUN. BĂLŢI 40,6 -33,1
5 Bălţi * MUN. BĂLŢI 40,5 -33,3
6 Bravicea * CĂLĂRAŞI 40,9 -33,1
7 Bender MUN: BENDER 41,4 -31,2
8 Briceni BRICENI 38,2 -31,5
9 Briceni * BRICENI 38,3 -31,5
10 Cahul CAHUL 40,2 -25,2
11 Cahul * CAHUL 40,2 -25,1
12 Călăraşi CĂLĂRAŞI 40,1 -29,7
13 Camenca CAMENCA 40,5 -32,8
14 Camenca * CAMENCA 40,4 -32,7
15 Cantemir CANTEMIR 40,3 -27,2
16 Căuşeni CĂUŞENI 40,7 -30,0
17 Chişinău MUN. CHIŞINĂU 40,2 -27,1
18 Chişinău * MUN. CHIŞINĂU 40,0 -26,7
19 Cimişlia CIMIŞLIA 40,4 -26,9
20 Comrat MUN.COMRAT 40,8 -25,8
21 Comrat * MUN.COMRAT 40,8 -25,8
22 Corneşti * UNGHENI 39,7 -28,0
23 Criuleni CRIULENI 41,2 -29,3
24 Donduşeni DONDUŞENI 39,2 -33,1
25 Drochia DROCHIA 40,2 -33,4
26 Dubăsari DUBĂSARI 41,2 -28,6
27 Dubăsari * DUBĂSARI 41,1 -28,4
28 Edineţ EDINEŢ 39,8 -31,5
29 Făleşti FĂLEŞTI 41,3 -28,3
30 Făleşti * FĂLEŞTI 41,3 -28,2
31 Floreşti FLOREŞTI 40,4 -35,2
32 Glodeni GLODENI 41,8 -29,3
33 Grigoriopol GRIGORIOPOL 41,5 -30,2
34 Hînceşti HÎNCEŞTI 39,5 -23,1
35 Ialoveni IALOVENI 39,9 -25,3
36 Leova LEOVA 40,1 -26,5
37 Leova * LEOVA 40,1 -26,4
38 Nisporeni NISPORENI 39,4 -26,0
39 Ocniţa OCNIŢA 38,0 -32,9
40 Orhei ORHEI 41,1 -30,6
41 Rezina REZINA 40,5 -32,6
42 Rîbniţa RÎBNIŢA 40,4 -32,2
43 Rîbniţa * RÎBNIŢA 40,4 -32,1
44 Rîşcani RÎŞCANI 40,9 -31,6
45 Sîngerei SÎNGEREI 40,4 -34,5
46 Slobozia SLOBOZIA 40,3 -27,5
47 Şoldăneşti ŞOLDĂNEŞTI 40,8 -34,2
48 Soroca SOROCA 39,5 -33,2
49 Soroca * SOROCA 39,4 -32,9
50 Ştefan-Vodă ŞTEFAN-VODĂ 40,3 -25,9
51 Ştefan-Vodă * ŞTEFAN-VODĂ 40,4 -26,2
34
CP D.02.25:2021
52 Străşeni STRĂŞENI 40,4 -27,6

53 Taraclia TARACLIA 40,5 -22,9
54 Teleneşti TELENEŞTI 40,8 -35,0
55 Tiraspol MUN. TIRASPOL 41,7 -29,4
56 Tiraspol * MUN. TIRASPOL 41,7 -29,0
57 Ungheni UNGHENI 39,8 -23,8
NOTĂ - *Stație meteorologică.
NOTĂ - Datele iniţiale au fost înregistrate la înălţimea de 2 m deasupra terenului la16 staţii meteorologice cu şiruri
uniforme şi complecte ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat în perioada 1961-2015 (55 ani).
Anexa B
(normativă)
Determinarea absorbţiei de apă
35
CP D.02.25:2021
B.1 Absorbţia de apă este cantitatea de apă absorbită de golurile accesibile din exterior ale unei
epruvete din mixtură asfaltică, la menţinerea în apă sub vid, şi se exprimă în procente din masa sau
volumul iniţial al epruvetei.
B.2 Aparatură
a) etuvă;
b) balanţă hidrostatică cu sarcină maximă de 2 kg cu clasa de precizie III;
c) aparat pentru determinarea absorbţiei de apă, alcătuit dintr-un vas de absorbţie (exsicator de vid);
pompă de vid (trompă de apă);
vacuummetru cu mercur; vas de siguranţă şi tuburi de legătură din cauciuc între părţile componente.
Pompa de vid trebuie să asigure evacuarea aerului în aşa fel încât să se realizeze o presiune scăzută
de 15 … 20 mm Hg după circa 30 minute.
B.3 Modul de lucru
Determinarea se efectuează pe epruvete sub formă de cilindri Marshall confecţionate în laborator,

precum şi pe plăcuţe sau carote prelevate din îmbrăcămintea bituminoasă. Confecţionarea epruvetelor
se realizează conform SR EN 12697-30. Epruvetele din îmbrăcămintea bituminoasă se usucă în aer la
temperatura de maximum 20▫C până la masă constantă.
NOTĂ: Masa constantă se consideră când două cântăriri succesive la interval de minimum 4 ore diferă între ele
cu mai puţin de 0,1 %.
B.3.1 Epruvetele astfel pregătite pentru încercare se cântăresc în aer (m u), după care se menţin
timp de 1 oră în apă, la temperatura de 20 C ±1 C, se scot din apă, se şterg cu o ţesătură umedă şi
se cântăresc în aer (m 1) şi apoi în apă (m 2). Diferenţa dintre aceste două cântăriri raportată la
densitatea apei reprezintă volumul iniţial al epruvetei:
m1 −m2
V= (cm3) (B.1)
ρW
B.3.2 Epruvetele sunt introduse apoi în vasul de absorbţie (exsicatorul de vid) umplut cu apă la
temperatura de 20 C ±1 C, se aşază capacul de etanşare şi se pune în funcţiune evacuarea aerului,
astfel ca după circa 30 de minute să se obţină un vid între 15. . .20 mm Hg. Vidul se întrerupe după 3
ore, dar epruvetele se menţin în continuare în apă la temperatura de 20 C ±1 C timp de 2 ore la
presiune atmosferică.
m1 – m2 (B.2)
B.3.3 Epruvetele se scot apoi din apă, se şterg cu o ţesătură umedă şi se cântăresc în aer (m 3) şi în
apă (m4). Diferenţa între aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul final al
epruvetelor:
m3 −m 4
V1 = (cm3) (B.3)
ρW
B.4 Calcul
Absorbţia de apă, exprimată în procente, se poate calcula în două moduri cu următoarele relaţii de
calcul:
a) În cazul în care volumul iniţial (V) al epruvetelor este mai mare ca volumul final (V1):
1) absorbţia de apă (Am) raportată la masa epruvetei:
m3 −m u
Am =  100 (%) (B.4)
mu
2) - absorbţia de apă (Av) raportată la volumul epruvetei:
36
CP D.02.25:2021
(m ¿ ¿ 3−m u)− ρW
Av = ¿  100 (%) (B.5)
(m ¿ ¿ 1−m2 )−ρW ¿
b) În cazul în care volumul final (V1) este mai mare decât volumul iniţial (V):
1) absorbţia de apă (Am) raportată la masa epruvetei:
(m ¿ ¿ 3−mu )−[ ( m 3−m 4 ) −(m1−m2 )]

Am = ¿  100 (%) (B.6)
mu
2) absorbţia de apă (Av) raportată la volumul epruvetei:
{(m¿ ¿ 3−mu)−[ ( m3−m 4 )−(m1 −m2)]}/ ρW

Av = ¿  100 (%) (B.7)
(m¿ ¿1−m 2)/ ρW ¿
în care:
mu - masa epruvetei după uscare, cântărită în aer, în grame;
m1 - masa epruvetei după 1 oră de menţinere în apă, cântărită în aer, în grame;
m2 - masa epruvetei după 1 oră de menţinere în apă, cântărită în apă, în grame;
m3 - masa epruvetei, după 3 ore în vid şi alte 2 ore la presiune atmosferică, cântărită în aer, în grame;
m4 - masa epruvetei după 3 ore în vid şi alte 2 ore la presiune atmosferică, cântărită în apă, în grame;
ρw - densitatea apei, în grame pe centimetru cub, calculată cu formula:
7,59× t−5,32× t 2
ρw = 1,0025205 +
106
unde t este temperatura apei.
Abaterea valorilor individuale faţă de medie nu trebuie să fie mai mare de ± 0,5% (procente în valoare
absolută).
37
CP D.02.25:2021
Utilizatorii documentului normativ sunt responsabili de aplicarea corectă a acestuia. Este

important ca utilizatorii documentelor normative să se asigure că sunt în posesia ultimei ediţii
şi a tuturor amendamentelor.
Informaţiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării etc.) sunt
publicate în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova", Catalogul documentelor normative în
construcţii, în publicaţii periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice
în domeniul construcţiilor, pe Portalul Naţional "e-Documente normative în construcţii"
(www.ednc.gov.md), precum şi în alte publicaţii periodice specializate (numai după publicare
în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu prezentarea referinţelor la acesta).
Amendamente după publicare:
Indicativul
Publicat Punctele modificate
amendamentului
38
CP D.02.25:2021
39
CP D.02.25:2021
Ediție oficială
COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII

CP A.02.13:2019
”Principiile și metodologia reglementării în construcții
Procedura de elaborare a evaluării tehnice în construcții”
Responsabil de ediție ing. G.Curilina
Tiraj 100 ex. Comanda nr. 253
Tipărit ICȘC ”INCERCOM” Î.S.

Str. Independenței 6/1
www.incercom.md
40

CP D.02.25-2021

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CP D.02.25-2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

R E P U B L I C A M O L D O V A

COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII

CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE, RUTIERE ȘI SPECIALE

MINISTERUL ECONOMIEI ȘI INFRASTRUCTURII

3 APROBAT ŞI PUS ÎN APLICARE prin ordinul Ministrului economiei și infrastructurii nr.

4 ELABORAT PENTRU PRIMA DATĂ.

MEI, 2021 EDIŢIE OFICIALĂ

Prevederile prezentului Cod practic în construcții stabilesc condițiile privind procedura de

5 Proceduri de evaluare și verificare a calității produselor pentru construcții

6 Consiliul Tehnic Permanent pentru Construcții și Secretariatul tehnic al Consiliului tehnic

7 Dispoziții finale privind comercializarea produselor evaluate și verificate

Anexa A (informativă) Condiţii de publicare pe un site Internet a unei declaraţii de

Anexa B (informativă) Sistemele de evaluare aplicabile standardelor armonizate la

Anexa C (informativă) Sistemele de evaluare aplicabile standardelor conexe la produsele

Anexa D (informativă) Exemple de aplicare a sistemelor de evaluare și verificare a constanței

Traducerea autentică a documentului normativ în limba rusă

Mixturi asfaltice executate la cald

Асфальтобетонные смеси горячей укладки

Hot run asphalt mixtures

Data punerii în aplicare: 2021-XX-XX

1.3 Acest Cod se aplică la proiectarea, construcţia, modernizarea, reabilitarea, repararea şi

SR EN 13043:2003 Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea

SR EN 13043:2003/AC:2004 Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea

SR EN 13808:2013 Bitum şi lianţi bituminoşi. Cadrul specificaţiilor pentru emulsiile

SR EN 14023:2010 Bitum şi lianţi bituminoşi. Cadru pentru specificaţiile

SR EN 1428:2012 Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea conţinutului de apă

SR 61:1997 Bitum. Determinarea ductilităţii

SR EN 1429:2013 Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea reziduului pe sită al

SR EN 12607-1:2015 Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la întărire

SR EN 12607-2:2015 Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la întărire

SR EN 12591:2009 Bitum şi lianţi bituminoşi. Specificaţii pentru bitumuri rutiere

SR EN 13036-1:2010 Caracteristici ale suprafeţei drumurilor şi aeroporturilor.

SR EN 13036-4:2012 Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor

SR EN 13036-7:2004 Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor

SR EN 13036-8:2008 Caracteristici ale suprafeţei drumurilor şi pistelor

SR EN ISO 13473-1:2004 Caracterizarea texturii îmbrăcămintei unei structuri rutiere

SR EN 933-1:2012 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

SR EN 933-2:1998 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

SR EN 933-3:2012 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

SR EN 933-4:2008 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

SR EN 933-5:2001 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

SR EN 933-5:2001/A1:2005 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

SR EN 933-7:2001 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

cochiliere. Procent de cochilii în agregate

SR EN 933-8+A1:2015 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

SR EN 933-9 + A1:2013 Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

SR EN 1097-1:2011 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi

SR EN 1097-2:2010 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi

SR EN 1097-5:2008 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi

SR EN 1097-6:2013 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi

SR EN 1367-1:2007 Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de

SR EN 1367-2:2010 Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de

SR EN 1744-1+A1:2013 Încercări pentru determinarea proprietăţilor chimice ale

SR 10969:2007 Lucrări de drumuri. Determinarea adezivităţii bitumurilor

STAS 863:1985 Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.

STAS 10144/3-1991 Elemente geometrice ale străzilor. Prescripţii de proiectare

SR 4032-1:2001 Lucrări de drumuri. Terminologie

SR EN 196-2:2013 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 2: Analiza

SR EN 12697-1:2012 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice

SR EN 12697-2:2016 Mixturi asfaltice. Metode de încercare. Partea 2:

SR EN 12697-6:2012 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice

SR EN 12697-8:2004 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice

volumetrice ale epruvetelor bituminoase

SR EN 12697-11:2012 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice