UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM „ION MINCU”, BUCUREŞTI 2023

MEMORIA APEI
Muzeu și centru canotaj pe Lacul Morii din București

AUTOR:
Stud. arh. Mihai Ardeleanu

ÎNDRUMĂTOR:
Lect. dr. Ștefan Vianu
 CUPRINS

PLAN DE IDEI .........................................................................................................................3

Argument...................................................................................................................................5

Introducere ................................................................................................................................6

CAPITOLUL I – Dâmbovița, o continuă frământare .............................................................7

I.1 Istoricul râului Dâmbovița..................................................................................................7

I.2 Insula Lacul Morii, între trecut și viitor ............................................................................11

I.3 Încercări și intervenții.......................................................................................................13

CAPITOLUL II – Memoria locului........................................................................................16

II.1 Amintirea apei ................................................................................................................16

II.2 Amintirea locului ............................................................................................................19

CAPITOLUL III – Propunere: renașterea omului prin amintire și mișcare .......................24

III.1 Muzeul: expresie a amintirii și contemplării...................................................................24

III.2 Canotajul: expresie a zborului pe apă .............................................................................27

III.3 Impactul propunerii .......................................................................................................30

CAPITOLUL IV – Studii de caz.............................................................................................31

IV.1 Muzeul Național al Australiei din Peninsula Acton ........................................................31

IV.2 Clubul de caiac plutitor, Danemarca ..............................................................................33

IV.3 Clubul de Caiac-Canoe, Slavonski Brod, Croația ...........................................................35

CAPITOLUL V – Concluzii ...................................................................................................36

BIBLIOGRAFIE .....................................................................................................................37

WEBOGRAFIE.......................................................................................................................38

CREDIT FOTOGRAFIC .......................................................................................................40

2
 PLAN DE IDEI

Argument
Punctarea obiectivă a situației existente, argumentarea și sintetizarea conținutului studiului
și a beneficiilor oferite în proiectul propus.
Introducere
Memorii de la fața locului. Câteva gânduri, sentimente și trăiri legate de zona studiată ca o
notă introductivă la situația și starea locului.

CAPITOLUL I – Dâmbovița, o continuă frământare

I.1 Istoricul râului Dâmbovița

Prezentarea cadrului istoric și geografic al râului Dâmbovița și importanța sa crucială în

cadrul orașului București.

I.2 Insula Lacul Morii, între trecut și viitor

Introducere în problematica locului. Construcția lacului de acumulare și impactul acestuia.

Istorii, cronici și întâmplări.

I.3 Încercări și intervenții

Teme de discuție, studii, cercetări și concursuri organizate cu adresă la revigorarea

Dâmboviței dar mai ales a zonei Lacului Morii. Studierea ideilor de reabilitare propuse de
autorități cu participarea publicului larg referitor la revigorarea zonei.

CAPITOLUL II – Memoria locului

II.1 Amintirea apei

Apa ca element primordial al vieții. Importanța apei în cadrul orașelor și al existenței

umane. Generator al evoluției și dezvoltării umane. Corelarea apei în zona cosmică a
sacrului și a filosofiei.

3
 II.2 Amintirea locului

Dimensiunea experienței umane care poate fi simțită și resimțită în acest loc, care îi
conferă o valoare subiectivă și emoțională. Memoria oraşului, dar și a insulei. Relația
dintre memorie și loc. Spiritul locului.

CAPITOLUL III – Propunere: renașterea omului prin amintire și mișcare

III.1 Muzeul: expresie a amintirii și contemplării

Definirea și prezentarea noțiunii de muzeu și a spațiului muzeal. Importanța și necesitatea

amplasării unui astfel de proiect în acest loc.

III.2 Canotajul: expresie a zborului pe apă

Complementar muzeului propun realizarea unui centru de canotaj. Introducere în canotaj și

importanța acestui sport. Imagine emblematică – Ivan Patzaikin.

III.3 Impactul propunerii

Pe plan local, impactul unui muzeu, deși amplasat oarecum excentric față de grila muzeelor
din București, ar duce la o cunoaștere mai bună a istoricului local aducând beneficii
culturale, sociale și economice.

Alăturarea centrului de canotaj sporește semnificativ contribuția la dezvoltarea sportului și

a activităților fizice în rândul doritorilor, încurajând oamenii să facă mișcare
îmbunătățindu-și starea de sănătate. Totodată este folosită într-un mod practic suprafața
acvatică a lacului.

CAPITOLUL IV – Studii de caz

Atât în cazul muzeului, cât și al centrului de canotaj studiez proiecte care răspund parțial
unor probleme similare propunerii mele.

CAPITOLUL V – Concluzii

Subiectul propus în studiu, respectiv muzeul și centrul de canotaj este sintetizat în câteva
idei care generează concluziile finale ale demersului studiat.

4
 Argument

Insula Lacului Morii reprezintă un loc important atât pentru comunitatea locală, cât și
pentru întreg orașul și de ce nu, chiar și pentru turiști fiind o destinație a cărei popularitate este în
continuă creștere. Intervenția propusă asupra insulei ar aduce beneficii majore având un impact
pozitiv semnificativ atât pe plan local, cât și pentru cadrul orașului București.

În primul rând, spațiul care de altfel este “mort” al insulei s-ar transforma într-un centru
cultural și de agrement, oferind un nou spațiu de întâlnire și recreere pentru locuitorii orașului.
Insula ar găzdui un muzeu modern expunând istoricul Dâmboviței, al locului și al sporturilor
acvatice, respectiv canotajul românesc, atrăgând astfel un public larg și divers. În plus,
dezvoltarea unei zone de agrement conexă muzeului pentru canotaj și caiac-canoe ar facilita și
utilizarea practică a suprafeței lacului.

În al doilea rând, intervenția acestui proiect îmbunătățește infrastructura insulei și aspectul

estetic general al întregii zone, oferind oamenilor prilejul de a se bucura de aceste facilități
moderne alături de o amenajare peisageră, locuri de picnic, debarcader public și spații flexibile,
special create pentru diferite evenimente.

Astfel, locul devenind mai atrăgător, se îmbunătățește semnificativ securitatea și siguranța

zonei, generându-se noi oportunități de afaceri și investiții, se dezvoltă partea economică și
turistică a orașului, generând o îmbunătățire a calității vieții locuitorilor. De asemenea, o
arhitectură inovatoare ar adăuga o notă distinctivă și atractivă asupra zonei, putând chiar deveni
o emblemă a orașului.

5
 Introducere

Adeseori visăm la o scară mare, mult prea mare, construcții și concepte mari. Vastitatea
spațiului înconjurător în schimb mă îndeamnă să mă fac mic, să mă întorc în sinele meu și să mă
explorez pe mine însumi, descoperind o altă vastitate, macrocosmosul.
Contemplând silueta Catedralei de pe insulă, alături de maiestuoasa apariție a munților
Carpați ce se profilau în zare în diminețile senine, am simțit o mângâiere blândă a duioaselor
raze de soare abia trezite de undele jucăușe ale oglinzii de apă ce mă înconjura. Probabil cel mai
frumos răsărit de soare văzut de pe insulă.
Zgomotul înnăbușit al orașului din depărtare mi-a amintit că e timpul să plec.“Dați
timpului timp” spunea Înaltpreasfințitul Justinian Chira. Grăbind pașii și abandonând momentul
feeric de contemplare în memoria uitării, m-am împiedicat în pavajul degradat, trezindu-mă
astfel la realitate.
Și totuși treceam de atâtea ori pe lângă problemă, ignorând-o. Zonă profund degradată,
gunoaie, pavaj distrus, ar trebui să fiu mai atent. Să îndrăznesc oare să mă gândesc la ea, la
problemă? La rezolvare în nici un caz, e prea complexă problema. De ce nu? mi-am spus. Și
astfel a început să vibreze diferit inima mea la apropierea de acest loc.
Să cercetez locul insulei, istoria, frământările, problemele, dar oare... E atât de frumos așa
cum e, dar totuși e urât. E atât de gol și spațios acest loc, dar parcă te apasă de o plinătate.
Și astfel a început un lung demers de frământări și întrebări la adresa Insulei Lacului Morii,
zonă pe care o frecventez destul de des în plimbările de seară și dimineață, în căutarea liniștii, a
regăsirii și a memoriei gândurilor pierdute.
Insula Lacului Morii sau mai bine spus peninsula, ca de altfel întreaga zonă are un farmec
aparte și un potențial enorm pentru locuitorii zonei, dar și pentru cadrul orașului. Și nu o privesc
doar ca pe o simplă zonă de plimbare și recreere, pelicula uriașă a apei sugerându-mi multiple
idei. Este păcat să lăsăm acest loc în părăsire, ca un simplu loc al uitării, cu singura mențiune
istorică la îndemâna vizitatorilor cum că a fost o lucrare a comuniștilor și atât.
Oamenii vor să-și amintească, iar locul “transpiră” o ceață din aburii apei înconjurătoare,
dorind să evoce amintirea trecutului, totodată contemplând prezentul – viitor, a ceea ce ar putea
fi și a ceea ce ne-am putea dori.

6
 CAPITOLUL I – Dâmbovița, o continuă frământare

I.1 Istoricul râului Dâmbovița

Elementele istorice reale devin mai interesante prin forma narativă a povestirilor fantastice,
astfel legenda 1 râului ne povestește despre o fată foarte frumoasă ce purta numele Dâmbovița și
trăia într-o pădure mare și deasă numită Codrii Vlăsiei. Aș putea specula puțin spunând că poate
locuia chiar undeva în apropierea zonei amplasamentului studiat, găsind diferite mențiuni ai
acestor codrii deși ai Vlăsiei la marginea Crângașiului.

Revenind la legendă, Dâmbovița este supusă unei încercări de a ajuta un prinț rătăcit să
ajungă spre casă undeva în munți. În urma reușitei, prințul o cere de nevastă, aceasta refuzând
datorită promisiunii față de logodnicul ei Bucur. Drept răsplată, prințul îi oferă un cuțit de argint,
pe care fata îl înfige în piatră fără ca lama acestuia să se rupă, dovedindu-și astfel fidelitatea față
de logodnic. Din locul în care a înfipt cuțitașul a tâșnit un izvor cu apă curată ce-i poartă astăzi
numele. Observăm o analogie interesantă între numele fetei și al băiatului, descoperind nu doar
legenda unui râu, ci și a orașului.

Urmând firul legendei, pornim din vârful Făgărașului la vale pe cursul râului Dâmbovița
descoperind câte puțin din istoricul său fascinant, iar la finalul călătoriei, poposim pe Lacul
Morii, descoperind zona de studiu a acestei lucrări – Insula Lacului Morii.

Asemenea râului Sena ce străbate Parisul pe o direcție NV-SE, Dâmbovița își creează loc
traversând Bucureștiul în diagonală de la N-V spre S-E pe o distanță aproximativă de 22 km2,
generând un ax structurant în drumul său până la vărsarea în râul Argeș. Izvorând din munții
Făgărașului, râul Dâmbovița este brăzdat de 3 baraje mari2, primul pornind din dreptul localității
Moeciu – Barajul Pecineagu, urmat de al doilea baraj construit în câmpia înaltă a Târgoviștei. Al
treilea baraj se află în București fiind amplasat în apropierea zonei de studiu a Lacului Morii –
Stăvilarul Ciurel.

Râul traversează capitala intrând prin zona de N-V a Chiajnei, străbate Lacul Morii
părăsindu-l prin stăvilarul Ciurel, urmează traseul Splaiului Independenței modificându-și cursul
spre S-E, ieșind din oraș în dreptul localității Glina (vezi Fig. 1).

1
Bucureștii Vechi și Noi - Legenda Dâmboviței, https://bucurestiivechisinoi.ro/2010/10/legenda-dambovitei/
2
Wikipedia - Râul Dâmbovița, https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba
7
 Fig. 1. Traseul râului Dâmbovița în cadrul Bucureștiului. Sursa: Google Maps

Prima datare găsită referitoare la numele Dâmboviței este strâns legată de orașul București
asemeni legendei. Astfel, în cronicile istorice ale orașului descoperim Cetatea Dâmboviței* cu
mențiunea „castro fluvii Dombovicha” 3 denumire folosită de domnitorul Vlad Țepeș la anul
1460, când a construit o cetate de apărare pe malul râului, care a devenit ulterior nucleul
orașului, puțin mai târziu înlocuindu-se cu numele „castro Bokoresth” 4, Cetatea Bucureștiului.

În timpul perioadei medievale, râul Dâmbovița a fost un important factor comercial, legând
regiunea Munteniei de Transilvania și facilitând accesul spre Dunăre.

În ceea ce privește istoria Bucureștiului, Dâmbovița a fost unul dintre factorii cheie care au
determinat așezarea și dezvoltarea orașului. În perioada medievală, orașul a fost construit pe
ambele maluri ale râului, iar podurile care traversau Dâmbovița au fost deosebit de importante
pentru legătura dintre cele două părți ale orașului. Partea de sus, cunoscută sub numele de
"Ulițele boierești", era situată pe dealul Bucureștilor, iar partea de jos, cunoscută sub numele de
"Mahalaua", se afla în zona de șes, pe malul râului Dâmbovița.

*
Există o anumită ambiguitate referitoare la cetatea Dâmboviței, unii istorici considerând că aceasta nu se afla pe
locul Bucureștiului ci undeva mai în nord
3
BOGDAN, Ioan, Documente privitoare la relaţiile Ţării Româneşti cu Braşovul şi Ţara Ungurească în sec. XV-
XVI, Institutul de Arte Grafice "Carol Göbl", București, 1905
4
VASILESCU, A., Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, ANUL XXXVIII. -FASC. 123-126, București,
1945
8
 Fig. 2. Dâmbovița în 1865, înainte de regularizare. Sursa: „Bucureștiul european”, de Bogdan Andrei Fezi

Ulterioarele mențiuni ale râului Dâmbovița fac referire la caracterul său năpraznic și
anume problemele cauzate de inundații. Astfel, în urma inundațiilor catastrofale din anul 17745,
încep primele lucrări de amenajare în anul imediat următor, sub domnia lui Alexandru Ipsilanti.
Ulterior îmblânzirii parțiale a râului, se face prima încercare modernă de alimentare a orașului cu
apă prin construirea unei instalații mecanice de pompare a apei din râu numită „Stabilimentul
fântânilor” la 18476.

Dar Dâmbovița nu s-a potolit, motiv pentru care se dispun noi lucrări de amenajare,
respectiv rectificare și canalizare între 1862-1865 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.

Primele lucrări de rectificare cu adevărat considerabile au loc în jurul anilor 1879-1880,

atunci când albia râului este adâncită cu 6m, ulterior fiind amenajate și splaiurile până în 1885
(vezi Fig. 3).

5
POPESCU, Emil Barbu, Ana-Maria Dabija (coordonare), Dâmbovița, apă grea, Editura: A.G.I.R., București,
2022, pag. 19, 20
6
Știri directe - Lucruri mai puțin știute despre Dâmbovița, https://www.stiridirecte.ro/lucruri-mai-putin-stiute-
despre-dambovita-raul-care-strabate-bucurestiul-106027
9
Fig. 3. Lucrările pentru regularizarea Dâmboviței în 1880. Sursa: „Bucureștiul european”, de Bogdan Andrei Fezi

Până la finalul anulul 1889 se mai construiesc 7 poduri de piatră și 5 poduri metalice 7
domolind parțial din caracterul năvalnic al râului. Totuși, datorită unor ploi abundente ulterioare,
după 1910 au loc lucrări extinse după zona Grozăvești. Probabil supărarea colectivă cumulată în
timp și-a spus cuvântul, când în 1934 porțiunea dintre Națiunile Unite și capătul de jos al Pieții
Unirii este acoperită cu un planșeu de beton de către municipalitate, ulterior fiind înlăturat parțial
în perioada comunistă.

Tot în această perioadă, apare dorința de modernizare și transformare a Dâmboviței în

canal navigabil, legând Bucureștiul de Dunăre. Astfel, la 1952, Comitetul Central al Partidului
Muncitoresc Român începe elaborarea acestui proiect dispunând lărgirea albiei la “50-60 m și
crearea unui lac de acumulare la Ciurel” 8.

7
Berceni de poveste - Dâmbovița noastră, râul cu o mie și una de povești, https://bercenidepoveste.ro/povestile-
dambovitei/
8
POPESCU, Emil Barbu, Ana-Maria Dabija (coordonare), Dâmbovița, apă grea, Editura: A.G.I.R., București,
2022, pag.27
10
 I.2 Insula Lacul Morii, între trecut și viitor

Poposim așadar după lunga călătorie pe cursul istoric și geografic al râului, pe cel mai
mare lac de acumulare din București, lacul Ciurel, sau mai bine cunoscutul Lacul Morii, denumit
astfel datorită morilor de apă folosite la măcinarea grâului prezente pe cursul Dâmboviței.

Trecutul acestui loc este legat de istoricul cartierului în care se află, cartierul Crângași,
prima referire istorică a acestui loc fiind monedele romane din timpul lui Valentinian I (364-375
d.H.) găsite în sec. IV. Descoperim acest loc la o primă datare ca un cătun neînsemnat format din
maxim 5 gospodării, conform unei hărți statistice întocmite între anii 1828-1832, apărută în
1835 9. Numele de Crângași face referire la zona împădurită a unei prelungiri din Codrii Vlăsiei
și anume satul lui Crâng, crângașii fiind locuitorii săi.

Deși de-a lungul secolelor oamenii au trăit și au locuit pe parcursul malurilor inundabile
ale Dâmboviței, zona cunoaște o reală dezvoltare abia în secolul XX, când o parte din cătun este
inclus în teritoriul capitalei la 1923. Tot în această perioadă, locul este martorul celor mai
importante parcelări din imediata vecinătate, cum ar fi Grant, Herescu sau Regiei, zone situate în
acel moment în teritoriul administrativ al orașului. Ulterior urmează și zonele Costescu şi
Micescu, “care se aflau în intravilanul comunei Marele Voievod Mihai - cea care mai târziu
avea să capete numele de comuna 16 Februarie.” 10

Revenind puțin în trecut, descoperim că aici existase o biserică cu hramul Sfântul Ierarh
Nicolae, construită la 1564, conform inscripției salvate. “Biserica nu a servit doar ca loc de
rugăciune, ci avea și un rol strategic. Terenul din jur era unul mlăștinos, accesul fiind posibil
doar pe un pod (care se putea ridica în caz de nevoie)”. 11

Ulterior se construiesc succesiv locuințe sărăcăcioase din paiantă și chirpici de familiile

nevoiașe pe terenurile mai puțin afectate de inundațiile periodice de primăvară ale Dâmboviței.
Existau de asemenea două școli și un cimitir în acest loc, cimitir asupra căruia voi reveni puțin
mai târziu. Abia prin anii ’60 își fac timide apariția primele blocuri de locuințe pe loturile rămase
libere.

9
Wikipedia – Crângaşi, https://ro.wikipedia.org/wiki/Cr%C3%A2nga%C8%99i
10
Ziarul Lumina – Crângaşi, istoria unui cartier, https://ziarullumina.ro/magazin/crangasi-istoria-unui-cartier
11
Historia – Lacul Morii, povestea sumbră, https://historia.ro/sectiune/general/lacul-morii-povestea-sumbra-a-unuia-
dintre-cele-571304.html
11
 În perioada interbelică Bucureștiul era împărțit administrativ în 5 sectoare, denumite după
culori și anume galben, verde, albastru și negru, Crângașiul parcă prevestind dezastrul ce va
urma, făcând parte din sectorul negru.

Neabătută la acea vreme, Dâmbovița își croia drum prin acest loc cauzând prăpăd la
inundațiile din 1970, cartierul Crângași fiind cea mai afectată zonă din cadrul orașului.
Succesiunea istorică de inundații și învolburări ale râului pare să își găsească sfârșitul în anii ’80,
când încep lucrările de amenajare și construcție a Lacului Morii în vara anului 198512.

După demolarea bisericii și a locuințelor individuale, are loc excavarea pământului,

distrugând astfel și liniștea celor adormiți în cimitirul existent. În acest fel se formează cuva
lacului străjuită perimetral pe o distanță de aproximativ 7 km de diguri de pământ, întreaga
suprafață fiind ulterior betonată. Revărsarea sa controlată se face prin barajul Ciurel, cu o
înălțime de 15 m și un corp central de beton.

Scopul construirii acestui lac de acumulare este acela de a proteja și de a feri capitala de
inundațiile deja bine cunoscute ale Dâmboviței, reținând o parte din volumul viiturilor pentru
apărarea orașului. Importanța crucială a acestui amplu proiect se dovedește printr-un timp relativ
scurt de execuție, fiind terminat un an mai târziu, la 21 august 198612. Odată închis stăvilarul
Ciurel, apele domolite ale Dâmboviței se adună în spatele zăgazurilor de pământ și beton,
formând un luciu de apă cu o suprafață de 2,46 km², rezultând astfel cel mai mare lac din capitală
- Lacul Morii.

Față de centrul orașului, lacul este situat la aproximativ 6 km pe direcția N-V, fiind
încadrat de cartierul Giulești la N și N-E, cartierul Crângași în componența căruia se află la E și
S-E și satul Roșu la V respectiv S-V. În partea de nord a lacului regăsim locul studiat și anume
Insula Lacului Morii cu o suprafață de 32.723 m², legătura acesteia cu malul făcându-se printr-un
istm 13 îngust, conferind mai degrabă denumirea corectă de peninsulă.

În urma observațiilor proprii de la fața locului (debarcaderele, fântâna artezienă, micul

pavilion în stil roman) și a documentelor studiate concluzionez că scopul acestei insule era unul

12
Wikipedia – Lacul Morii, https://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Morii
13
Istmul (din limba greacă: ισθμός isthmos) conf. DEX - fâșie îngustă de pământ mărginită pe ambele laturi de apă,
care leagă două suprafețe de uscat (două continente sau o peninsulă și un continent) și care astfel separă două mări
sau două golfuri. Istmurile sunt în mod natural potrivite pentru construirea de canale pentru a ușura transporturile
maritime între suprafețele de apă separate.
12
de promenadă și agrement. Dezvoltarea și amenajarea zonei lacului și a insulei se opresc odată
cu Revoluția din ’89, astfel rămânând abandonate în uitare și degradare.

I.3 Încercări și intervenții

Mărturisesc sincer că până de curând nu am știut sau nu am conștientizat cât de importantă

este existența și prezența râului Dâmbovița în cadrul orașului București. Totodată, complexitatea
relației generată de traseul acestei ape cu orașul este fascinantă, dar în același timp problematică
din cauza lipsei unei înțelegeri mai profunde sau a unei viziuni coerente în planificarea urbană.

Cu toate că fără existența acestui râu am putea spune că nu ar fi luat naștere nici
Bucureștiul, totuși opinia publică nu își asumă Dâmbovița îmbrățișând-o ca pe un spațiu clar
definit al orașului și al locuitorilor săi.

Pentru a înțelege mai bine situația, consultăm strategia de dezvoltare urbană integrată a
municipiului Bucureşti şi a teritoriului său de susţinere şi influenţă din documentul intitulat
Conceptul Strategic Bucureşti 2035. Astfel, regăsim importanța și atenția oferită râului
Dâmbovița în dezvoltarea orașului, prin măsurile pentru protejarea și valorificarea acestuia ca
resursă naturală și turistică.

Descoperim așadar traseul râului ca parte componentă a celor două diagonale care străbat
orașul (zona de nord a lacurilor râului Colentina și râul Dâmbovița), reprezentând un schelet
suport al dezvoltării atât a spațiilor și zonelor existente, cât și a posibilităților viitoare.

În primul rând, se propune reabilitarea malurilor râului și crearea unor zone de promenadă
și de agrement în jurul acestuia, cu spații verzi și alei pietonale. De asemenea, se accentuează
„rolul peisajului ca motor (ca dotare urbană, de recreere, odihnă, relaxare și destindere cu
valoare deosebită pentru capitală)”14 prin amenajarea unor parcuri, spații verzi, piste pentru
bicicliști și zone de picnic în părțile adiacente râului, pentru a îmbunătăți calitatea mediului
înconjurător și pentru a oferi oportunități de recreere pentru locuitorii orașului.

14
Conceptul Strategic București 2035. Strategia de dezvoltare urbană integrată a municipiului Bucureşti şi a
teritoriului său de susţinere şi influenţă. Contract nr.291/2010, pag. 169
13
 Se urmărește de asemenea reducerea poluării și îmbunătățirea calității apei prin construirea
unor stații de epurare moderne și eficiente pentru tratarea apelor uzate, astfel încât acestea să nu
ajungă în râul Dâmbovița și să reducă nivelul de poluare al acestuia.

Revenind la zona studiată, conceptul strategic abordează Lacul Morii ca parte a unei zone
foarte importante de dezvoltare pentru oraș, numită Coridorul de Dezvoltare Sud-Vest. În acest
context, sunt prevăzute o serie de măsuri pentru îmbunătățirea valorii ecologice și recreative a
Lacului Morii, precum și pentru dezvoltarea estetică, economică și socială a zonei
înconjurătoare.

Una dintre măsurile prevăzute este reabilitarea și modernizarea infrastructurii turistice și de

agrement din zona Lacului Morii. În același timp, se urmărește și protejarea și conservarea
mediului natural înconjurător, inclusiv a habitatelor de animale și plante rare sau protejate, prin
măsuri de conservare și îmbunătățire a calității apei lacului, precum și a malurilor și zonelor
înconjurătoare adiacente lacului.

În acest context, sunt prevăzute o serie de măsuri pentru îmbunătățirea valorii ecologice și
recreative a Lacului Morii, precum și pentru dezvoltarea economică și socială a zonei
înconjurătoare, precum reabilitarea și modernizarea infrastructurii turistice și de agrement din
zona Lacului Morii prin amenajarea de noi facilități pentru sporturi nautice, pescuit și alte
activități recreative. De asemenea, se prevede amenajarea unor zone de promenadă, spații verzi și
parcuri în jurul lacului pentru a îmbunătăți accesibilitatea și atractivitatea zonei pentru locuitorii
zonei, ai orașului și nu în ultimul rând pentru turiști. Pe lângă acest studiu-document cu caracter
general la adresa întregului oraș, au existat și încercări punctuale axate doar pe această zonă.
Astfel, putem nota succint câteva:

• 2010 – Studierea posibilei realizări a unui tunel de legătură între Lacul Morii și ieșirea spre
autostrada A1 15
• 2015 – Site-ul Idei Urbane organizează un sondaj virtual cu tema: “O funcţiune pentru
insula de pe Lacul Morii”16
Rezultatele sondajului fiind: parc-grădină publică – locul 1, spectacole-concerte – locul 2,
sporturi – locul 3

15
Curierul Național – Tunel între Lacul Morii şi ieşirea spre autostrada A1,
https://web.archive.org/web/20130930011415/http:/www.curierulnational.ro/Actualitate/2011-02-
04/Oprescu+ar+vrea+un+tunel+intre+Lacul+Morii+si+iesirea+spre+autostrada+A1
16
Idei Urbane – Sondaj: O funcţiune pentru insula de pe Lacul Morii, https://www.ideiurbane.ro/sondaj-o-functiune-
pentru-insula-de-pe-lacul-morii
14
 • 2017 – Primăria Sectorului 6 lansează „Strategia locală integrată de dezvoltare
durabilă” 17 care deși este axată pe dezvoltarea întregului sector notează importanța
oportunității dezvoltării zonei Lacului Morii.
• 2018 – Studiu de fezabilitate pentru amenajarea zonei de promenadă a Lacului Morii,
demarat de Primăria Sectorului 6 București. 18
• 2019 – Consiliul Primăriei Sectorului 6 discută demararea unui proiect pentru amenajarea
zonei de promenadă și transformarea insulei în cea mai mare plajă artificială, la dezbatere
participând câteva sute de bucureșteni. 19
• 2021 – Lansarea unui plan ambițios al primarului de sector de transformare și reamenajare
a digului de la Lacul Morii într-o faleză. 20
• 2022 – Sunt finalizate lucrările de modernizare pe digul Lacul Morii 21
• 2022 – Concursul Internațional de Soluții „Parc Lacul Morii” organizat de Ordinul
Arhitecților și Primăria Sectorului 6.22

Știrile și aparițiile media referitoare la dorințele, demersurile și intențiile autorităților de a

revitaliza zona sunt numeroase, punctând de fiecare dată oportunitatea și necesitatea unei astfel
de investiții. Deși aceste încercări datează de mai bine de 15 ani, abia în ultimii 2 ani putem
observa cu adevărat o urgentare și concretizare a intențiilor, în special prin finalizarea lucrărilor
de modernizare a părții pietonale a digului (porțiunea dintre stăvilarul Ciurel și Insula Lacului
Morii) și organizarea concursului internațional de idei Parc Lacul Morii, demers realizat în
același an (2022).

Este încurajator să observăm în ultimii ani că există un interes și o implicare crescută din
partea autorităților în revitalizarea zonei Lacului Morii și a Insulei din București, proiectele și
investițiile recente demonstrând un semn clar al acestui fapt. Importanța continuării acestor
eforturi și găsirea celor mai eficiente soluții fiind vitale pentru a pune în valoare această zonă și a
o transforma într-un loc cu adevărat atractiv și accesibil pentru comunitate.
17
Primăria Sectorului 6 – Strategia locală integrată de dezvoltare durabilă https://www.primarie6.ro/www2/wp-
content/uploads/2018/07/Strategia-locala-integrata-de-dezvoltare-durabila-a-Sectorului-6-Bucuresti-pentru-
perioada-2017-2023.pdf
18
Primăria Sectorului 6 – Studiu de fezabilitate, https://www.primarie6.ro/www2/wp-content/uploads/2019/01/SF-
Promenada-Lacul-Morii.pdf
19
Cetățeanul.net – Proiect ambiţios al Primăriei Sectorului 6. https://cetateanul.net/mediu/lacul-morii/
20
Click – Bucureştiul va avea faleză ca la mare, https://click.ro/actualitate/national/bucurestiul-va-avea-faleza-ca-la-
mare-digul-de-la-184663.html
21
Primăria Sectorului 6 – Digul Lacul Morii, Inaugurat De 1 Iunie, https://www.primarie6.ro/digul-lacul-morii-
inaugurat-de-1-iunie-lucrarile-au-durat-8-luni-si-au-costat-10-milioane-de-lei/
22
OAR – Concursul Internațional de Soluții „Parc Lacul Morii”, https://oar.archi/concursuri/oar/2022-parc-lacul-
morii-bucuresti/
15
 Totodată mă întreb dacă aceste propuneri și intervenții sunt eficiente și dacă duc cu
adevărat la o îmbunătățire semnificativă a mediului înconjurător. Este posibil ca în unele cazuri,
toată atenția publică și mediatică să fie acordată doar pentru a satisface o cerere socială și
politică, fără a se lua în considerare impactul real asupra mediului la modul cel mai serios.

Tocmai de aceea este foarte importantă analiza și monitorizarea impactului oricăror studii
sau intervenții asupra mediului și găsirea unor soluții sustenabile pentru a proteja și conserva
această zonă naturală și ecosistemul său. Este necesară aprofundarea problemelor și situațiilor
subtile care stau la baza degradării ecosistemului și chiar a comunității care trăiește în jurul
acestui lac, de multe ori detaliile făcând diferența. Consider astfel că o abordare holistică 23
colaborativă și interdiscliplinară este de maximă importanță.

Studiul apei de exemplu poate fi un punct bun de plecare în această abordare, esențial de
altfel în identificarea modului în care mediul înconjurător poate fi afectat de propunerea unei
intervenții, descoperind astfel cele mai adecvate și eficiente soluții pentru a asigura un viitor
sustenabil pentru generațiile viitoare.

CAPITOLUL II – Memoria locului

II.1 Amintirea apei

Generic vorbind, apa este elementul primordial al vieții. Fără apă nu ar putea exista nicio
formă de viață, aceasta fiind ingredientul cheie pentru formarea și dezvoltarea vieții, dar totodată
și cea mai abundentă substanță din univers.

Apa este un element al vieții precum și al morții, un promotor al creației și dezvoltării, dar
și al distrugerii. Într-un sens mai larg, acest element poate fi văzut ca un simbol al purității,
regenerării, vindecării și transformării, ceea ce îmi și doresc prin prezenta lucrare.

23
Metodă de abordare care ia în considerare întregul sistem, nu doar părțile componente individuale. Această
abordare se concentrează pe integrarea aspectelor fizice, mentale, emoționale și spirituale ale unei probleme sau a
unei persoane pentru a obține o înțelegere mai completă și mai precisă a situației.
16
 Rolul apei este unul puternic purificator în multe religii, mai cu seamă în credința creștină,
sacralitatea botezului vindecând omul de povara trecutului și renăscându-l, această stare simțind-
o de fiecare dată când pășesc pe insula lacului și mă văd înconjurat de vastitatea apei.

Deși apa este asociată mai mult cu viața din motive evidente, putem să ne referim și la
caracterul său distrugător, dar pe care totodată îl consider curățitor, pornind de la potopul lui Noe
și ajungând până la inundațiile dezastruoase ale Dâmboviței până nu demult domolite. În
contextul actual găsim tot același caracter distrugător, în spațiul public apărând teama ca nu
cumva barajul să cedeze în urma unui cutremur și lacul să distrugă totul în calea lui.

Elementul vieții a fost un subiect de interes, dezbătut încă din antichitate, Thales din
Milet 24 spunând că "apa este principiul (arche) tuturor lucrurilor" 25, tot ce se găsește în univers
fiind alcătuit dintr-un singur element de bază – apa, aceasta fiind sursa primară a tuturor
lucrurilor existente, prezentă în toate formele materiei. El observând că apa este esențială pentru
viață și există în toate formele vii, inclusiv în corpul uman. Prin urmare, a considerat că toate
lucrurile sunt compuse din apă într-un fel sau altul.

El credea că toate formele de materie din univers, inclusiv pământul, aerul, focul și chiar și
viața însăși, au avut originea lor din apă. Totodată considera că apa este mișcătoare și are
capacitatea de a se transforma în alte forme, ceea ce îi permitea să explice fenomenele naturale
precum furtunile, mareele și inundațiile. Conform ideilor sale filosofice, apa curge veșnic, iar
acolo unde există mișcare, există viață. Deși lacurile în general reprezintă un ochi de apă stătută,
nu este și cazul Lacului Morii, care deși pare a fi oglinda unei ape statice, este totuși una
curgătoare, vie, prin ciclurile periodice și continue de golire a lacului prin stăvilar.

Cum menționam la sfârșitul capitolului I, legat de studiul apei ca punct de plecare, printre
primii cercetători preocupați de acesta îl regăsim pe românul Henri Coandă 26 care printre altele a
studiat și modul de cristalizare a fulgilor de zăpadă. Concluzia studiilor sale fiind că structura și
forma fulgilor de zăpadă diferă de la o regiune la alta. În zonele în care există o spiritualitate
puternică a oamenilor, fulgii se prezintă sub forme deosebit de frumoase și complexe, la polul
opus aceștia fiind amorfi.

24
Filozof grec presocratic, care a contribuit la dezvoltarea matematicii, astronomiei, filozofiei. Este considerat
părintele științelor.
25
VLĂDUŢESCU, Gheorghe, Ontologie şi metafizică la greci: Presocraticii, Editura: Paideia, București, 2020
26
Academician și inginer aeronautic român, pionier al aviației, fizician, specialist în aerodinamică și mecanica
fluidelor, inovator, inventator și descoperitor al efectului care îi poartă numele.
17
 Răscolindu-mi memoria, îmi amintesc cum am putut observa cu ani în urmă în anumite
zone ale insulei și împrejurul Lacului Morii în timp ce ningea forme foarte contradictorii ale
fulgilor de zăpadă, neînțelegând la acea vreme acest fenomen.

Dar fulgii de zăpadă nu sunt formați doar din apă înghețată, ci din apă cu memorie după
spusele imunologului francez Jacques Benveniste 27. Conform teoriei sale, apa are capacitatea de
a reține informații despre substanțele cu care a intrat în contact, astfel putând transmite aceste
informații către alte molecule de apă, chiar și după ce substanțele respective au fost diluate până
la un nivel extrem de mic.

Descopăr un nou univers al înțelegerii memoriei prin cercetătorul japonez Masaru Emoto
care își dedică o bună parte a vieții studiind capacitățile uluitoare ale apei. El este de aceeași
părere cu imunologul francez, cum că apa memorează informații. 28

El susține că structura cristalină a gheții și a apei poate fi schimbată prin expunerea la

diferiți stimuli și că aceste schimbări pot fi influențate de energia emoțională sau spirituală a
oamenilor. Moleculele apei au capacitatea de a înmagazina, stoca și schimba informații
referitoare la structurile energetice, fizice și chimice a lucrurilor cu care intră în contact.

Astfel, se explică numeroasele întâmplări nefericite, drame și tragedii petrecute în zona

Lacului Morii, energia negativă a faptelor săvârșite de oameni imprimându-se în memoria
moleculelor de apă, aceasta păstrând și transmițând mai departe aceste amintiri.

Studiind diferitele expuneri de influențe energetice, atât pozitive cât și negative, precum
imagini, sunete, cuvinte, rugăciuni sau stări sentimentale, Emoto a realizat o serie de fotografii
după ce a înghețat apa, observând o modelare diferită a moleculei de apă în cristalele înghețate.
În cazul influențelor pozitive, întotdeauna s-a putut observa o cristalizare armonioasă a
moleculelor de apă, în antiteză, inflențele negative creând forme haotice, bizare și fără sens.

27
Memoria apei – https://ro.frwiki.wiki/wiki/M%C3%A9moire_de_l%27eau
28
EMOTO, Masaru, Miracolul Apei, Editura: Adevăr Divin, Brașov, 2007
18
Fig. 4. Experiment asupra cristalizării apei expuse la diferite cuvinte. Sursa: Cartea Miracolul Apei, Masaru Emoto

Se poate observa că apa expusă la cuvinte pozitive și emoții precum fericire și frumos,
formează cristale frumoase, armonioase și complexe, în timp ce apa expusă la cuvinte negative și
emoții precum urât sau repulsie, formează cristale deformate și neclare (vezi Fig. 4).

În momentul de față, s-ar putea naște întrebarea – “de ce am acordat atât de mult interes
studierii apei?”. Tocmai datorită memoriei ei vii, ea fiind martorul tăcut, alteori gălăgios al
parcursului istoric al tuturor evenimentelor petrecute în acest loc, dar poate și în alte locuri,
transportând memoria pe firul apei. Și chiar dă mărturie despre toate aceste lucruri după cum
vom vedea în continuare.

II.2 Amintirea locului

Dar ce e amintirea?... sau memoria? La ce memorie să mă relaționez, una subiectivă sau

mai degrabă colectivă poate, incluzându-mă și pe mine ca parte a acesteia de mai bine de 20 de
ani de când locuiesc în această zonă? Ele sunt strâns legate la nivel de concept dar au
semnificații diferite.

19
 Selecția amintirii s-ar referi doar la momente sau experiențe specifice retrăite în mintea
noastră, strâns legate de emoții puternice sau evenimente semnificative. Cu siguranță, doar
memoria ca funcție cognitivă generală ne poate oferi cu adevărat dimensiunea experienței umane
care poate fi simțită și resimțită în acest loc.

Se pare că apa s-a diluat totuși suficient de mult de-a lungul timpului, contrazicând parțial
teoria imunologului francez deoarece nu simt memoria și amintirile locului de altădată lecturate
cu atâta drag. Unde este vibrația vieții și energia oamenilor din vremurile de demult, când
freamătul și zarva cotidiană parcă dădeau sens? Poate în fiecare alergător surprins în rutina
zilnică pe pista de alergare din jurul lacului, în pescarii prezenți aproape zilnic amintind de cei de
odinioară de pe malurile Dâmboviței sau în simplii trecători adânciți în tăcerea gândurilor.

Memoria coregrafică a vieții surprinsă în acuarelele vibrante ale lui Preziosi 29 (vezi Fig. 5)
nu se mai regăsește nicăieri ca imagine sau ca stare. Frumusețea de altădată a malurilor
Dâmboviței prezentată în maniera sa romantică și idilică ca un loc plin de viață, cu bărci și
caiacuri care navigau pe apă rămânând doar ca o amintire în albumele prăfuite de timp.

Cum menționam și în subcapitolul anterior, memoria apei trebuie încărcată cu stări bune,
frumoase, cu amintiri plăcute, cu o energie pozitivă. Expunând într-un cadru muzeal lucrările
acuarelistului Preziosi, am readuce la lumină măcar o parte din frumusețea vieții, imprimând
privitorului aceste stări, apa Lacului Morii memorând aceste noi energii pozitive.

Fig. 5. Dâmbovița apă dulce - 1868, Acuarelă de Amedeo Preziosi. Sursa: Wikipedia

29
Amedeo Preziosi – acuarelist maltez care a surprins în multiplele sale lucrări viața orașului București în perioada
anilor 1868-1869
20
 Din nefericire, ne amintim mai degrabă lucrurile neplăcute, durerile, dramele, acestea
având un mod foarte ciudat de a se fixa și fundamenta în memoria noastră. Menționam la finalul
introducerii că nu aș vrea să-și amintească lumea de acest loc doar ca “o lucrare a comuniștilor
și atât” și totuși asta e memoria colectivă a locului de care nu reușește să scape.

Un alt exemplu similar, mai timpuriu ne amintește cazul insulei Ada Kaleh, complet
scufundată în 197030 pentru a face loc lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier I. În
acest caz a fost pierdută o insulă plină de istorie, un paradis natural care a fost locuit timp de
secole de oameni cu o cultură și o tradiție distinctă, afectând o comunitate mică spre deosebire de
zona dens locuită a cartierului Crângași la acea vreme.

Chiar dacă a existat o epidemie de ciumă31 în urma căreia mureau 300 de oameni zilnic în
București, oamenii nu își mai amintesc. În schimb, memoria este încă vie privitor la cimitirul
ciumaților acoperit de apele lacului.

Planează o atmosferă sumbră de tristețe dacă porți o conversație cu cineva care își mai
amintește ce s-a întâmplat. Cum toată frumoasa comunitate ce exista în casele construite în jurul
bisericii alături de extinderea sa în blocurile răzlețe ce abia își făceau apariția parcă a murit dintr-
odată, fiecare suflet fiind împrăștiat care încotro. Construcția lacului a perturbat și a distrus
armonia comunității existente, fiind rasă de pe pământ ca și cum nu ar fi existat, iar pansamentul
pentru închiderea rănii a fost betonul turnat.

“Foștii proprietari ai caselor, expropriați în 1986, și-au părăsit grădinile bogate și au fost
îngrămădiți în cutiile de chibrituri amenajate cu grijă de socialism” 32.

Unul dintre cele mai mari semne ale distrugerii a fost demolarea deosebitei biserici
construită la 1564 care deservea micuța mahala. Această biserică a fost un loc important pentru
comunitatea locală, un loc unde oamenii se adunau pentru a se ruga și pentru a-și plânge morții.
În momentul în care biserica a fost demolată (în ziua sărbătorii Sfinților Împărați Constantin și
Elena), s-a deschis o primă rană, oamenii fiind nevoiți a găsi alt loc de adunare și rugăciune.

30
Wikipedia – Insula Ada Kaleh, https://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Ada_Kaleh
31
Historia – Ciuma lui Caragea, https://historia.ro/sectiune/general/ciuma-lui-caragea-ucidea-300-de-bucuresteni-
pe-zi-585733.html
32
Blog de reporter – Micul oraș din adâncul Lacului Morii, https://andreiciurcanu.wordpress.com/2009/03/23/micul-
oras-din-adancul-lacului-morii/
21
 Fig. 6. Biserica Sf Ierarh Nicolae, Arhivă personală Alex Baciu. Sursa: Baciu dixit

Totul era forțat, grăbit, pe repede-nainte, dislocând matca vieții comunitare din acest loc
într-un mod foarte brutal. Nu doar cei adormiți trebuiau mutați, ci și cei vii, o parte din casele
acestora urmând a fi dărâmate. Demolările parcă pălesc în comparație cu amintirea profanării
cimitirului. Imaginea bucăților din trupurile adormite au rămas puternic întipărite în memoria
unora, printre lamele buldozerelor amestecate cu pământ și oase. 33 Dar nu toți au apucat să-și
mute morții, cimentul proaspăt turnat acoperind pe veci cum s-ar spune, ce a rămas, în unele
cazuri chiar coșciuge deschise și lăsate așa.

Fig. 7. Lucrări la construcția Lacului Morii, Arhivă personală Andrei Ciurcanu. Sursa: Baciu dixit

Nimeni nu mai știa nimic, care al cui e, unde e și ce să facă. A fost cu adevărat o vale a
plângerii în fața acestui spectacol morbid. Mărturiile sunt multe la număr cu numeroase detalii

33
Sursa Zilei – Crângași, cimitirul înecat, https://www.sursazilei.ro/cranga%C8%99i-cimitirul-inecat/
22
rămânând de-a dreptul oripilat în urma citirii acestora, fiind totodată și martorul unei amintiri
povestite prin viu grai. Doar crucile ce au apărut sporadic pe marginea lacului mai amintesc
parcă de cele întâmplate aici, construind un al doilea cimitir peste cel scufundat în memoria celor
înecați ulterior în lac.

Menționam anterior în amintirea apei concepția lui Thales conform căreia “apa curge
veșnic, iar acolo unde există mișcare, există viață”. Observ cum timpul este de asemenea un
factor important în procesul vindecării și al renașterii, memoria colectivă estompându-se de la an
la an. Apa trebuie să curgă în continuare, diluând prin fiecare ciclu de curgere această memorie
înmagazinată, lăsând loc noului, vieții și speranței.

Readucerea în memorie a satului lui Crâng aflat la marginea codrilor Vlăsiei, cu

frumoasele livezi și păduri dense și înverzite alături de viața liniștită a oamenilor nu-și mai poate
face apariția în contextul dat. Amintirea morii Ciurel de altădată va fi probabil păstrată de
asemenea doar formal în numele lacului, Lacul Morii.

După finalizarea lucrărilor la lac, au început să circule legende despre sufletele

nemângâiate ale celor a căror morminte au fost profanate. Există multe povești, mai ales printre
pescari, despre apariții ciudate de lumină, siluete și sunete înfricoșătoare care au loc în timpul
nopții.

Revenind la apă ca element al morții și al distrugerii, “legendele urbane spun că, din când
în când, pe luciul lacului mai răsare câte un cadavru sau câte o cruce.” 34 Există astfel un duh
necurat ce planează în acest loc, amintirea îndurerată a victimelor trecutului dorind liniște, locul
având nevoie de purificare, apa simbolizând acest lucru într-un prim demers. Cum am putea să
liniștim sufletele zbuciumate oare? Printr-un edificiu care le evocă memoria și dramele prin care
au trecut. Un răspuns ar fi muzeul care este un astfel de spațiu al vindecării, contemplării și
cinstirii trecutului, un pansament, necesar în vindecarea locului.

34
Adevărul – Poveştile uimitoare ascunse de râul Dâmboviţa, https://adevarul.ro/stiri-locale/bucuresti/povestile-
uimitoare-ascunse-de-raul-dambovita-1442665.html

23
 CAPITOLUL III – Propunere: renașterea omului prin amintire și mișcare

III.1 Muzeul: expresie a amintirii și contemplării

Deși inițial am pornit cu singurul scop de a crea un centru de canotaj, acesta s-a estompat
treptat, trecând pe locul secund după muzeu odată cu înțelegerea mai profundă a locului și a
memoriei sale.

Vindecarea memoriei colective a oamenilor de dramele trecutului poate fi un proces

complex și îndelungat, care implică multiple metode și strategii. Unde am putea strânge cel mai
bine laolaltă memoria colectivă a unui loc oare? într-un muzeu, păstrând tainele și amintirea vie,
nelăsând-o să moară în uitare și nepăsare. Astfel, spațiul muzeal este un instrument util în această
privință prin conștientizarea, recunoașterea și înțelegerea istoriei și a evenimentelor mai puțin
fericite, împărtășirea poveștilor și a experiențelor.

Definiția modernă a muzeului formulată de Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM)1 și

preluată în Legea muzeelor și colecțiilor 311/2003 este:

“Instituția de cultură, de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, aflată în serviciul
societății, care colecționează, conservă, cercetează, restaurează, comunică și expune, în scopul
cunoașterii, educării și recreerii, mărturii materiale și spirituale ale existenței și evoluției
comunităților umane, precum și ale mediului înconjurător.[...]” 35

Propunerea unui muzeu nu a fost prima mea decizie, această idee rezultând în urma
cercetărilor și studiului istoric, idee generată pe parcursul fiecărei trepte urcate spre cunoașterea
locului. Probabil timpul petrecut pe insulă după fiecare lectură parcursă m-a condus spre această
introspecție a spațiului. Stând pe marginea lacului simțeam parcă cum se construiește mereu în
jurul meu scheletul unui muzeu, senzație care e foarte greu de descris în cuvinte.

“Evoluţia conceptului de muzeu către o nouă muzeologie a condus treptat la deplasarea

accentului dinspre obiect spre vizitator.” 36

35
Monitorul Oficial al României – Legea muzeelor, https://monitoruloficial.ro/Monitorul-Oficial--PI--207--
2014.html
36
SFINTEȘ, Anda-Ioana, Spațiul muzeal în folosul comunității, Revista Argument, nr. 6/2014, pag. 185
24
 Evoluția conceptului de muzeu a adus cu sine o schimbare semnificativă în privința
modului în care acesta este conceput și utilizat. În trecut, muzeul era considerat un spațiu destinat
exclusiv expunerii și conservării obiectelor, iar vizitatorul avea un rol pasiv în acest proces. Însă,
odată cu dezvoltarea noii muzeologii, s-a constatat că obiectele expuse în muzeu nu sunt
suficiente pentru a oferi o experiență educațională relevantă și captivantă pentru vizitatori.

Astfel, s-a produs o schimbare în ceea ce privește relația dintre obiecte și vizitatori,
accentul dominant fiind mai mult pe experiența vizitatorului. Noua muzeologie își propune astfel
să implice mai mult vizitatorul în procesul de învățare și de descoperire a istoriei și a culturii.

Aceasta a dus la o deplasare graduală a accentului dinspre obiect spre vizitator, în care
muzeul a devenit un spațiu activ și interactiv pentru vizitatori, în care aceștia sunt încurajați să
exploreze și să descopere prin intermediul experiențelor interactive și a programelor
educaționale. Astfel, muzeul poate deveni și o platformă pentru o dezbatere deschisă despre
trecutul istoric, în care diversele perspective și puncte de vedere pot fi explorate și discutate.

În această nouă concepție de muzeu, obiectele expuse sunt doar un element dintr-un întreg
mai mare, în care vizitatorul poate interacționa și explora prin intermediul multor mijloace, cum
ar fi proiecții multimedia, jocuri interactive sau activități practice. Această deplasare dinspre
obiect spre vizitator a adus beneficii semnificative pentru experiența de vizitare a muzeului,
făcându-l mai accesibil și mai relevant pentru publicul larg. Prin implicarea vizitatorilor și prin
oferirea de experiențe educaționale captivante, muzeul poate contribui la înțelegerea și aprecierea
mai profundă a culturii și istoriei.

Într-o lume din ce în ce mai digitală și mai conectată, muzeul trebuie să devină un spațiu
interactiv, în care vizitatorii să poată să interacționeze cu exponatele și să înțeleagă mai bine
contextul în care acestea au fost create. De asemenea, muzeul trebuie să se adapteze noilor
tehnologii și să ofere o experiență de vizitare modernă și atractivă pentru tineri și pentru publicul
larg în general.

Datorită existenței și folosirii noilor tehnologii precum iluminatul inteligent, proiecțiile,

hologramele, căștile VR (realitate virtuală/ augmentată) sau sistemele de sunet surround am
oportunitatea condensării unui volum mare de informații și exponate într-un spațiu relativ mic.

Astfel, muzeul propus este de tip pavilionar, cu dimensiuni reduse care se integrează
armonios în peisajul existent fără a bruia spectrul vizual al privitorului. Amplasamentul
construcției se dispune în capătul insulei pentru a oferi un răgaz de adunare și odihnă călătorului
25
în parcurgerea drumului inițiatic. Prin amenajarea peisageră se creează astfel un traseu care
ghidează vizitatorii spre partea de S-E a insulei unde găsesc un spațiu discret de relaxare,
explorare și contemplare în cadrul muzeului.

Dispunerea spre S-E oferă o priveliște deosebită în diminețile senine prin spectacolul creat
de lumina soarelui ce ar pătrunde prin fațada de sticlă translucidă prin care totodată se observă în
zare profilatura orașului și reflexia acestuia în apă, uneori clară, alteori distorsionată. Totodată
prin folosirea tehnologiilor de realitate virtuală și augmentată, s-ar putea proiecta pe sticlă
istoricul orașului, având astfel posibilitatea unică de a vedea în timp real cum se naște orașul sub
ochii noștri. Fațada de sticlă ar oferi de asemenea o panoramă impresionantă asupra apei și a
împrejurimilor mediului natural înconjurător pentru a oferi vizitatorilor o experiență unică.

În partea opusă spre nord, printr-un riflaj ingenios gândit, folosind o sticlă specială cu efect
de lupă, s-ar putea amplifica vederea munților în zilele în care condițiile meteorologice o permit
creând un tablou deosebit privitorilor.

Tehnologia construcției s-ar realiza din materiale durabile și sustenabile, cum ar fi lemnul,
sticla și oțelul, pentru a se asigura integrarea în peisajul natural și pentru a reduce impactul
asupra mediului și amprenta de carbon. Compartimentarea și specificul muzeului ar putea
include o serie de pavilioane, fiecare dedicat unei perioade sau teme specifice precum: istoria
Dâmboviței, a morilor de apă, a locului și a canotajului.

Prin această propunere nu vreau să șterg memoria locului nicidecum, ci să o păstrez vie, să
o înfrumusețez, dar și să creez amintiri și dimensiuni noi. Apa, spuneam că dă viață, dar ce viață,
ce amintiri, cum elogiem trecutul? Un muzeu care își îndeamnă vizitatorii la introspecție, la
explorarea sinelui înțelegând limitele propriei existențe, dar totodată în concordanță cu istoria
locului. Aș putea spune că muzeul este în parte un memorial, o afirmație sau un manifest.

„Dâmbovița apă dulce/ Cin-te bea nu se mai duce” 37

Apa dulce a Dâmboviței de odinioară trebuie regăsită și promovată în cadrul muzeal, așa
cum spunea cândva Anton Maria del Chiaro, secretarul lui Brâncoveanu, alături de lucrările lui
Preziosi. Tragicul memoriei colective trebuie ajutat astfel să se estompeze mai repede, masa
uriașă a apei ajutând în conlucrare cu gândurile oamenilor ce-i străbat perimetrul.

37
sintagmă preluată și transpusă în versuri de publicistul și poetul austriac Enrich Winterhalder, care scria la 1846:
“Râu cu unda ta cea lină,/ Cu dreptate lăudat,/ Tot cu matca-ți cristalină/ Murmuri, murmuri, ne-ncetat./
Dâmbovița apă dulce/ Cin-te bea nu se mai duce”
26
 Fiecare pavilion ar putea fi proiectat pentru a oferi o experiență de vizitare unică, cu
expoziții interactive, instalații multimedia, artefacte și opere de artă originale. De asemenea,
muzeul ar putea găzdui și o serie de evenimente culturale și artistice, cum ar fi concerte,
spectacole de teatru, proiecții de film și conferințe.

Pe lângă pavilioanele de expoziții, muzeul ar putea include și un centru de educație și

cercetare, unde oamenii ar putea participa la ateliere de artă, seminarii și cursuri de specialitate.
Realizarea proiectul își propune astfel să ofere stări și experiențe deosebite oamenilor, totodată
contribuind la construcția unui turism local dezvoltând inclusiv sectorul economic al zonei.

III.2 Canotajul: expresie a zborului pe apă

După timpul petrecut în liniștea și reculegerea gândurilor în cadrul muzeal imaginat,

reintru în dinamica sinergiei colective a orașului prin alăturarea centrului de canotaj ca o
necesitate complementară a locului. La sfârșitul capitolului II menționam că Lacul Morii are un
duh necurat, o încărcătură energetică negativă. După ce am domolit această energie, liniștind-o și
poate vindecând-o în liniștea muzeului, o transformăm prin mișcarea vâslelor în energie
binefăcătoare, energie a mișcării, energie cinetică 38, vindecătoare, disipând pentru totdeauna
încărcătura negativă.

Canotajul este “un grup de sporturi nautice” 39 ce implică navigația pe apă prin utilizarea
vâslelor sau ramelor 40 pentru a propulsa o ambarcațiune prin apă. Acesta poate fi considerat o
expresie a zborului pe apă deoarece oferă o senzație asemănătoare cu zborul, prin faptul că
permite oamenilor să navigheze prin apă cu o ușurință și o libertate pe care nu o pot găsi în multe
alte activități.

Este totodată și o expresie a dorinței noastre de a ne conecta cu natura și mediul

înconjurător deoarece apa este un element vital pentru viață, navigarea prin ea putând fi
considerată un mod de a ne apropia de această forță vitală. Mai mult decât atât, canotajul este o
formă de meditație (ca și în cazul muzeului) în mișcare. Atunci când suntem pe apă fiind forțați
să fim prezenți și concentrați asupra mișcărilor noastre astfel încât să putem naviga în siguranță

38
Energia cinetică (Ec) este energia pe care o are un corp în mișcare.
39
Wikipedia – Canotaj, https://ro.wikipedia.org/wiki/Canotaj
40
Rama = vâslă manevrată pe o singură parte. Are o lungime care poate varia de la 365 cm până la 387 cm.
Canotorii rameuri au o ramă pe care o manevrează cu ambele mâini.
27
și cu succes. Această concentrare poate fi similară cu cea care apare în practica meditației, în
care încercăm să ne concentrăm pe prezent și să înlăturăm gândurile care ne distrag atenția.

De asemenea, canotajul este o expresie a curajului și a explorării. În timp ce navigăm prin

apă, ne confruntăm cu provocări și ne adaptăm la condițiile schimbătoare ale apei și ale vremii.
Această experiență poate fi văzută ca o formă de explorare a propriilor capacități și a lumii din
jurul nostru asemănător muzeului, dar nu doar printr-o mișcare a minții ci și a trupului.

Este mai mult decât un sport cu o însemnătate deosebită, este o senzație pe care am început
să o descopăr cu ajutorul acestui proiect, chiar dacă momentan doar imaginativ.

“Într-un clasament al celor mai medaliaţi sportivi români din istoria Jocurilor Olimpice,
dominat de Nadia Comăneci, în primele zece locuri se află un singur bărbat: Ivan Patzaichin.”41

Trebuie menționat de asemenea simbolul și emblema acestui sport în cadrul spațiului

românesc și anume Ivan Patzaikin 42, care ar fi totodată și imaginea emblematică a centrului de
canotaj, pe lângă secțiunea spațiului consacrat în pavilionul muzeului. Cele opt medalii de aur
câștigate la Jocurile Olimpice alături de titlurile mondiale în diversele discipline de canotaj îl
propulsează ca fiind o adevărată sursă de inspirație pentru o întreagă generație de canotori din
România. Un subiect interesant de urmărit este și inițiativa43 Asociației Ivan Patzaichin – Mila
23 de a construi un muzeu în memoria legendarului canotor propusă de curând.

Construcția centrului de canotaj propus pe Insula Lacului Morii ar fi una de dimensiuni

reduse urmând ideea muzeului, fiind realizată din materiale ușoare și sustenabile cu
preponderență folosind lemnul și alternativ fibra de sticlă. În partea de jos a clădirii, ar fi
amplasate platforme și rampe pentru bărci cu spații de depozitare a acestora, iar în partea de sus,
ar fi o terasă panoramică pentru a admira împrejurimile. Amplasarea s-ar realiza pe colțul
celeilalte părți a insulei cu orientarea spre S-V, dorind astfel și crearea unui coridor pe spațiul
apei pentru canotori. Compozițional ar fi o extensie a insulei ce parcă plutește pe apă, idee
susținută și în studiul de caz descoperit în Danemarca, fiind astfel nu doar o extensie fizică ci și
una reflectivă, simbolică a caiacului ca prelungire a omului și a aspirațiilor sale.

41
Adevărul – Vâslind cu pagaia ruptă spre aurul olimpic, https://adevarul.ro/sport/vaslind-cu-pagaia-rupta-spre-
aurul-olimpic-1706378.html
42
Ivan Patzaikin – https://ivanpatzaichin.ro/
43
Zeppelin – Primele planuri ale viitorului Muzeu Ivan Patzaichin, https://e-zeppelin.ro/primele-planuri-ale-
viitorului-muzeu-ivan-patzaichin/
28
 În cazul unui centru mai mare aș veni cu propunerea amplasării acestuia mai la nord în
alveola digului care simulează parcă o intrare portuară, pentru a nu sufoca spațiul insulei, demers
ce va fi studiat mai amplu ulterior în cadrul diplomei.

Totodată spre finalul redactării acestei lucrări am descoperit comunicatul 44 Primăriei

Sectorului 6 prin care intenționează construirea primei baze sportive de canotaj din București,
validându-mi astfel ideea.

44
Primăria Sectorului 6 – Comunicate, https://www.primarie6.ro/primaria-sectorului-6-va-construi-pe-lacul-morii-
prima-baza-sportiva-de-canotaj-din-bucuresti/
29
 III.3 Impactul propunerii

În ceea ce privește rolul muzeului în dezvoltarea locală, acesta poate fi un instrument

important pentru dezvoltarea turismului cultural și pentru promovarea patrimoniului local. Deși
amplasat oarecum excentric față de grila muzeelor din București ar duce la o cunoaștere mai
bună a istoricului local aducând beneficii culturale, sociale și economice. Muzeul atrage turiști și
vizitatori interesați să învețe despre istoria sau cultura regiunii. Ar fi un mijloc de educare și
dezvoltare culturală și istorică pentru comunitatea locală, având un impact pozitiv asupra întregii
zone. Muzeul trebuie să colaboreze cu alte instituții culturale și cu autoritățile locale pentru a
crea un program cultural diversificat și atractiv, care să includă evenimente culturale, expoziții
temporare și alte activități care să atragă un public larg. Implicarea comunității în activitățile
muzeale este de asemenea esențială pentru succesul și dezvoltarea acestuia. Comunitatea trebuie
să fie implicată în procesul de colectare și de cercetare a obiectelor expuse în muzeu, iar muzeul
trebuie să ofere programe educaționale pentru elevi/studenți și pentru adulți, pentru a încuraja
înțelegerea și aprecierea patrimoniului cultural.

În concluzie, muzeul nu ar trebui să fie văzut doar ca o instituție culturală statică, ci ar

trebui să devină un centru cultural activ, un pol sau un catalizator al oamenilor care să se implice
în comunitate și să își asume un rol educațional și de promovare a patrimoniului cultural.

Similar muzeului, centrul de canotaj ar crea sau ar susține o comunitate, formând totodată
o coeziune puternică între membrii acesteia fiind nu doar un loc al sportului ci și un loc de
socializare și de întâlnire pentru membrii comunității locale sporind coeziunea socială și
creșterea solidarității între membrii acesteia. S-ar promova un stil de viață sănătos și nu în
ultimul rând s-ar constitui cu adevărat o bază sportivă a acestui sport în cadrul său natural, apa.
Menționez acest aspect deoarece puținele cluburi de caiac-canoe își desfășoară antrenamentele
pe lacurile bucureștene, neavând un spațiu adecvat practicării acestui sport prin depozitarea
ambarcațiunilor și a echipamentelor specifice, fiind necesar transportul acestora permanent pe
distanțe mari.

Astfel, organizarea competițiilor și evenimentelor sportive și cultural artistice, ar atrage

turiști și vizitatori din alte regiuni sau chiar din alte țări, având un impact pozitiv asupra întregii
economii locale. Și de ce să nu privimși un posibil impact internațional, putând fi martorii unei

30
viitoare legende de talia lui Ivan Patzaikin, care prin oportunitatea acestui proiect a ajuns să-și
înscrie numele în istorie.

CAPITOLUL IV – Studii de caz

IV.1 Muzeul Național al Australiei din Peninsula Acton

„Îmi place ideea unei clădiri care nu este chiar un lucru animist 45. Le permite oamenilor să-și
reflecte propriile idei și povești.” — Howard Raggatt

În 1997 biroul de arhitectură ARM al arhitectului Howard Raggatt și Robert Peck von
Hartel Trethowan 46 câștigă concursul internațional pentru proiectarea Muzeului Național al
Australiei în Canberra, capitala țării. Asemănător Lacului Morii, lacul Burley Griffin este
construit artificial prin îndiguirea râului Molonglo având amplasată pe malul nordic Peninsula
Acton. Pentru construcția muzeului a fost demolat Spitalul Regal în circumstațe dramatice în
urma unei implozii 47 rezultând o dramă prin pierderea de vieți omenești.

Fig. 8. Muzeul Național al Australiei pe insula Acton. Sursa: www.structurae.net

45
Animismul este o formă de religie care atribuie un suflet animalelor, fenomenelor și obiectelor naturale
46
ARM Architecture – https://armarchitecture.com.au/projects/national-museum-of-australia/
47
Royal Canberra Hospital implosion – https://en.wikipedia.org/wiki/Royal_Canberra_Hospital_implosion
31
 Există două mari idei arhitecturale care ghidează forma clădirii, respectiv: șirul boolean 48,
care întruchipează opiniile echipei de arhitectură despre istoria Australiei ca fiind încurcate și
incomplete, dar și puzzle-ul, care înseamnă că muzeul este neterminat din punct de vedere
conceptual. Este o lucrare în derulare spre articularea experienței australiene care evoluează în
timp. Fiecare dintre piesele puzzle-ului are un aspect stilizat și un tip de construcție diferit, iar
împreună formează un cerc incomplet în jurul Grădinii Centrale a Viselor Australiene.

Forma sălii principale a muzeului este generată de un șir boolean pentagonal având forma
unui nod uriaș văzut din interior. În acest caz, nodul reprezentând legătura dintre australienii
indigeni și neindigeni.
Muzeul păstrează și interpretează istoria socială explorând problemele cheie, oamenii și
evenimentele care au modelat națiunea australiană. Datorită folosirii tehnologiilor inovatoare,
reputația muzeului a crescut substanțial în programele de informare internaționale dar mai ales în
cadrul comunității locale, aspect pe care îl urmăresc și prin proiectul meu. Deși amploarea și
scara acestei construcții este infinit mai mare decât propunerea personală, modalitățile prin care
acest proiect a restructurat și redefinit spațiul muzeal contemporan în societatea australiană mă
fascinează, atât prin arhitectura propriu-zisă, cât mai ales prin dezvoltarea programelor
educaționale, a activităților și evenimentelor care implică în mod activ comunitatea locală.
Muzeul devine astfel un spațiu civic al dialogului îmbrăcat în context istoric, ajutând
oamenii să experimenteze și să-și înteleagă limitele propriei lor existențe.
În concluzie, pot spune că există o asemănare puternică între propunerea muzeului de pe
Lacul Morii și muzeul național al Australiei. Paralela acestora pornind de la spațiul geografic,
amplasarea în capitala țării, peninsula artificială și cadrul lacului, până la dimensiunea
memorială, cea a unei drame, ambele situații pavându-se pe morți. Desigur în cazul lacului Morii
dimensiunea dramatică are altă amploare, implicând și alte valențe. Paralela continuă în
explorarea noii muzeologii ce o voi dezvolta în cadrul proiectului de diplomă.

48
În cadrul acestei lucrări, cuvântul boolean descrie sfori, frânghii, șerpi, fire, tăieturi, adâncituri, îmbinări și noduri.
Matematica booleană (numită după filosoful și matematicianul englez George Boole) le permite arhitecților să
lucreze cu obiecte care sunt în întregime sau parțial imaginare. Șirul boolean al muzeului este în mare parte
imaginar: se înfășoară, se pliază și se încurcă în trei dimensiuni în jurul sitului, dar este corporal în câteva puncte
importante ale structurii, cum ar fi nodul care formează tavanul sălii principale și bucla uriașă a curții. Reamenajarea
interioară este similară: curbele sunt secțiuni ale unui șarpe curcubeu uriaș.
32
 IV.2 Clubul de caiac plutitor, Danemarca

„Când clădirea în sine plutește, relația dintre clădire și apă este atât de strânsă încât utilizatorii
se pot bucura de experiența deplină în a practica sportul în mediul său natural.”

— Force4

Construit în 201549 clubul de caiac este situat pe apă, distanțat de mal, ceea ce evidențiază
clădirea ca obiect sculptural și se concentrează pe caiac ca sport acvatic în aer liber. Clubul de
caiac plutitor aduce apa și clădirea împreună într-o legătură strânsă astfel încât utilizatorul obține
experiența completă în practicarea sportului în mediul său natural.

Fig. 9. Clubul de caiac plutitor din Vejle, Danemarca – arhitecți Force4. Sursa: www.archdaily.com

Forma sculpturală a clădirii este împărțită în două volume, unul dedicat utilizatorilor și
celălalt caiacelor. Prin această dispunere se creează o curte centrală cu un spațiu de apă generând
un puternic sentiment de club și de comunitate. Activitățile în aer liber legate de antrenamentul
comunității și evenimentele sociale au loc pe puntea situată pe acoperiș, care totodată este
49
Force4 architects – http://force4.dk/projects/kayak-vejle/
33
activată, pe lângă activitățile sportive, de zone pentru grătar, bucătărie în aer liber, zonă de luat
masa și terasă la soare. O serie de rampe, pasarele și scări conectează cele două volume,
asigurând o mișcare cu flux continuu în buclă.

Fiind amplasat pe apă, s-a dorit o integrare armonioasă și din punct de vedere cromatic al
aspectului vizual al fațadelor pentru a nu intra în disonanță cu nuanțele apei. Pentru asta s-au
realizat o serie de fotografii surprinzând diferitele nuanțe ale apei, în urma cărora s-a creat o
paletă cromatică cu nuanțe specifice de albastru.

Intenția urmărită de arhitecți a fost să evidențieze și să întărească comunitatea clubului de

caiac, dar în același timp să ofere caiaciștilor cadrul optim pentru rutinele de caiac. La fel ca
majoritatea orașelor portuare daneze, Vejle (orașul în care se află) se confruntă cu o reactivare a
zonelor portuare din apropierea orașului.

Zonele portuare industriale sunt în curs de regândire cu spații rezidențiale, comerciale și de

agrement, iar scopul este ca zona să devină atractivă în timp atât pentru rezidenți, cât și pentru
vizitatori, demers început prin realizarea acestui club de caiac.

34
 IV.3 Clubul de Caiac-Canoe, Slavonski Brod, Croația

„La parter, structura clădirii este predominant plină, iar la etajul superior este complet
transparentă până la acoperiș care plutește deasupra clădirii ca simbol al unui caiac sculptat,
înălțat, susținut deasupra intrării în apă.”

— Sangrad + AVP

Construit în 201950 clubul de caiac canoe este situat de această dată pe pământ lângă
terasamentul râului Sava în vecinătatea stadionului local. Față de studiul prezentat anterior
construcția este una de dimensiuni mult mai mari, inspirându-mă mai mult la nivel formal și
estetic. Dispunerea alungită asemeni unei canoe alături de acoperișul ce parcă plutește rezonează
foarte mult cu ideile proprii.

Fig. 10. Clubul de Caiac-Canoe, Slavonski Brod, Croația – arhitecți Sangrad + AVP. Sursa: www.archdaily.com

Cum menționam în studiul anterior, aș putea face apel studiind acest caz în situația
propunerii alternative a centrului de canotaj în alveola lacului, asemeni acestui exemplu în
vecinătate aflându-se o crescătorie de cai, posibil pentru un centru de echitație, alăturând astfel
două programe sportive în același loc.

50
Sangrad + AVP – https://sangrad-avp.com/projects/kajak-kanu-klub/
35
 CAPITOLUL V – Concluzii

“Indiferent ce ai face, impactul tău nu va fi mai mult decât o singură picătură într-un ocean
nelimitat. - Dar ce este un ocean, dacă nu o multitudine de picături?”

― David Mitchell, filmul Cloud Atlas (2012)

Propunerile generate în cadrul lucrării, respectiv muzeul și clubul de canotaj, ar fi pe de o

parte o călătorie în timp, o reflecție în care înțelegem trecutul încercând o relaționare cu acesta,
dar și o proiecție în viitor prin pregătirea noilor generații de canotori.

Responsabilitatea noastră ar fi să ducem povestea mai departe, elevând măcar puțin

constanta vieții și anume schimbarea, fiind tot timpul pregătiți pentru ce va urma. Contextul
istoric, dar mai ales cel politic ne-a arătat o abordare tristă în care omul era static, încătușat în
propriile lanțuri și nepregătit într-o societate aflată în continuă mișcare, nepăsătoare la valențele
senzoriale ale individului.

Complexitatea a ceea ce am putut înțelege este destul de greu de descifrat în cuvinte, totuși
căutările nu s-au terminat, precum nici apa și nici amintirile nu se termină niciodată. Locul îți
inspiră o senzație de libertate, de spațiu, un cadru natural ce se deschide, sufocat spre partea
sudică de prezența orașului. Consider în final că spațiul trebuie să domine locul, nu construcțiile.

Trebuie să fim cu adevărat sinceri în ceea ce urmărim, sperând că acest studiu a adus măcar
o mică rază de lumină, chiar dacă rezultatul final este doar o picătură în vastul ocean al ideilor.

36
 BIBLIOGRAFIE
Volume

01. BOGDAN, Ioan, Documente privitoare la relaţiile Ţării Româneşti cu Braşovul şi Ţara
Ungurească în sec. XV-XVI, Institutul de Arte Grafice "Carol Göbl", București, 1905
02. VASILESCU, A., Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, ANUL XXXVIII. -FASC.
123-126, București, 1945
03. POPESCU, Emil Barbu, Ana-Maria Dabija (coordonare), Dâmbovița, apă grea, Editura:
A.G.I.R., București, 2022
04. VLĂDUŢESCU, Gheorghe, Ontologie şi metafizică la greci: Presocraticii, Editura:
Paideia, București, 2020
05. EMOTO, Masaru, Miracolul Apei, Editura: Adevăr Divin, Brașov, 2007
06. EMOTO, Masaru, Viața secretă a apei, Editura: Adevăr Divin, Brașov, 2007
07. GIURESCU, Constantin C., Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri pînă în zilele
noastre, Editura: Pentru Literatură, București, 1966
08. CRUTZESCU, Gheorghe, Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi, Editura: Biblioteca
Bucureștilor, 2011
09. NORBERG-SCHULZ, Christian, Genius Loci: Towards a Phenomenology of Architecture,
Rizzoli, New York, 1979
10. ZUMTHOR, Peter, Thinking Architecture, Editura Birkhauser – Publishers for
Architecture, Basel, 1998

Articole
01. SFINTEȘ, Anda-Ioana, Spațiul muzeal în folosul comunității, Revista Argument, nr.
6/2014, pag. 185-205

Documente

01. Conceptul Strategic București 2035, Strategia de dezvoltare urbană integrată a

municipiului Bucureşti şi a teritoriului său de susţinere şi influenţă. Contract nr.291/2010
02. Strategia locală integrată de dezvoltare durabilă a Sectorului 6 București pentru perioada
2017 – 2023

37
03. Studiu de fezabilitate pentru zona de promenadă Lacul Morii a Primăriei Sectorului 6
București. Contract nr: 43/13.04.2018
04. Monitorul Oficial al României – Legea muzeelor (Legea nr. 202 /1998)

WEBOGRAFIE

01. Bucureștii Vechi și Noi – Legenda Dâmboviţei,

https://bucurestiivechisinoi.ro/2010/10/legenda-dambovitei, ultima accesare 03.12.2022

02. Berceni de poveste – Dâmbovița noastră, râul cu o mie și una de povești,

https://bercenidepoveste.ro/povestile-dambovitei, ultima accesare 03.12.2022

03. Wikipedia – Râul Dâmbovița,

https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_D%C3%A2mbovi%C8%9Ba, ultima accesare
03.12.2022

04. Wikipedia – Crângași,

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cr%C3%A2nga%C8%99i, ultima accesare 03.12.2022
05. Ziarul Lumina – Crângaşi, istoria unui cartier,
https://web.archive.org/web/20150420144009/https:/ziarullumina.ro/magazin/crangasi-istoria-
unui-cartier, ultima accesare 24.01.2023

06. Historia – Lacul Morii, povestea sumbră,

https://historia.ro/sectiune/general/lacul-morii-povestea-sumbra-a-unuia-dintre-cele-
571304.html, ultima accesare 25.01.2023
07. Wikipedia – Lacul Morii,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Morii, ultima accesare 25.01.2023
08. Curierul Național – Tunel între Lacul Morii şi ieşirea spre autostrada A1,
https://web.archive.org/web/20130930011415/http:/www.curierulnational.ro/Actualitate/2011-
02-04/Oprescu+ar+vrea+un+tunel+intre+Lacul+Morii+si+iesirea+spre+autostrada+A1, ultima
accesare 25.01.2023
09. Idei Urbane – Sondaj: O funcţiune pentru insula de pe Lacul Morii,
https://www.ideiurbane.ro/sondaj-o-functiune-pentru-insula-de-pe-lacul-morii, ultima accesare
25.01.2023
10. Cetățeanul.net – Proiect ambiţios al Primăriei Sectorului 6,
38
https://cetateanul.net/mediu/lacul-morii/, ultima accesare 25.01.2023
11. Click – Bucureştiul va avea faleză ca la mare,
https://click.ro/actualitate/national/bucurestiul-va-avea-faleza-ca-la-mare-digul-de-la-
184663.html, ultima accesare 25.01.2023
12. OAR – Concursul Internațional de Soluții „Parc Lacul Morii”,
https://oar.archi/concursuri/oar/2022-parc-lacul-morii-bucuresti/, ultima accesare 26.01.2023
13. Blogul de istorie – Dâmboviţa lui Bucur ciobanul,
https://www.hetel.ro/dambovita-lui-bucur/, ultima accesare 28.01.2023
14. Historia – Ciuma lui Caragea,
https://historia.ro/sectiune/general/ciuma-lui-caragea-ucidea-300-de-bucuresteni-pe-zi-
585733.html, ultima accesare 20.02.2023
15. Wikipedia – Insula Ada Kaleh,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Insula_Ada_Kaleh, ultima accesare 20.03.2023
16. Blog de reporter – Micul oraș din adâncul Lacului Morii,
https://andreiciurcanu.wordpress.com/2009/03/23/micul-oras-din-adancul-lacului-morii/, ultima
accesare 20.03.2023
17. Adevărul – Poveştile uimitoare ascunse de râul Dâmboviţa,
https://adevarul.ro/stiri-locale/bucuresti/povestile-uimitoare-ascunse-de-raul-dambovita-
1442665.html, ultima accesare 20.03.2023
18. Wikipedia – Canotaj,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Canotaj, ultima accesare 23.03.2023
19. Ivan Patzaichin,
https://ivanpatzaichin.ro/, ultima accesare 27.01.2023

20. Primele planuri ale viitorului Muzeu Ivan Patzaichin,

https://e-zeppelin.ro/primele-planuri-ale-viitorului-muzeu-ivan-patzaichin/, ultima accesare
27.01.2023

21. Muzeul sporturilor,

https://muzeulsportuluiromania.ro/, ultima accesare 27.01.2023
22. Federația Română de Canotaj,
https://www.frcanotaj.ro/, ultima accesare 27.01.2023

23. Muzeul Național al Australiei – ARM Architecture,

https://armarchitecture.com.au/projects/national-museum-of-australia/
39
24. Clubul de caiac plutitor, Danemarca – Force4 architects,
http://force4.dk/projects/kayak-vejle/, ultima accesare 30.03.2023
25. Clubul de Caiac-Canoe, Slavonski Brod, Croația – Sangrad + AVP
https://sangrad-avp.com/projects/kajak-kanu-klub/, ultima accesare 31.03.2023

CREDIT FOTOGRAFIC

01. Fotografie copertă: Fog on lake Lipno – Sursa: https://www.wallpaperflare.com/fog-on-

lake-lipno-sketch-of-trees-mist-island-czech-republic-wallpaper-zhigo
02. Fig. 1. Traseul râului Dâmbovița în cadrul Bucureștiului – Sursa: Google Maps
03. Fig. 2. Dâmbovița în 1865, înainte de regularizare – Sursa: „Bucureștiul european”, de
Bogdan Andrei Fezi
04. Fig. 3. Lucrările pentru regularizarea Dâmboviței în 1880. Sursa: „Bucureștiul european”,
de Bogdan Andrei Fezi
05. Fig. 4. Experiment asupra cristalizării apei expuse la diferite cuvinte. Sursa: Cartea
Miracolul Apei, Masaru Emoto
06. Fig. 5. Dâmbovița apă dulce - 1868, Acuarelă de Amedeo Preziosi. Sursa:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Amedeo_Preziosi
07. Fig. 6. Biserica Sf Ierarh Nicolae, Arhivă personală Alex Baciu. Sursa:
https://bacisme.wordpress.com/2011/08/12/biserica-crangasi-si-lacul-morii/
08. Fig. 7. Lucrări la construcția Lacului Morii, Arhivă personală Andrei Ciurcanu. Sursa:
https://bacisme.wordpress.com/2011/08/12/biserica-crangasi-si-lacul-morii/
09. Fig. 8. Muzeul Național al Australiei pe insula Acton. Sursa:
https://structurae.net/en/structures/national-museum-of-australia
10. Fig. 9. Clubul de caiac plutitor din Vejle, Danemarca – arhitecți Force4. Sursa:
https://www.archdaily.com/777503/the-floating-kayak-club-force4-architects
11. Fig. 10. Clubul de Caiac-Canoe, Slavonski Brod, Croația – arhitecți Sangrad + AVP.
Sursa: https://www.archdaily.com/918660/kayak-kanu-club-sangrad-plus-
avp/5cfa72a4284dd16d6a000530-kayak-kanu-club-sangrad-plus-avp-photo

40