Licenta Amenajare Spatiu Public

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA PEISAGISTICĂ
PROIECT DE DIPLOMĂ
Îndrumător științific:
Lect. univ. dr. arh. Trif Andreea
Absolventă:
Anghel Maria Ecaterina
CRAIOVA
2023
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA PEISAGISTICĂ
SPAȚII PUBLICE EXPOZIȚIONALE
Îndrumător științific:
Lect. univ. dr. arh. Trif Andreea
Absolventă:
Anghel Maria Ecaterina
CRAIOVA
2023
Cuprins
Introducere......................................................................................................................................1
CAPITOLUL I STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIUL SPAȚIILOR
PUBLICE EXPOZIȚIONALE......................................................................................................3
1.1 Grădini publice - evoluție, concept.....................................................................................3
1.2 Spații expoziționale – noțiuni generale...............................................................................8
1.3 Spații expoziționale exterioare..........................................................................................12
CAPITOLUL II MATERIALUL ŞI METODA........................................................................14
2.1 Metoda de cercetare...........................................................................................................14
2.2 Istoria grădinilor publice din Craiova..............................................................................15
2.3 Alte spațiile publice din Craiova.......................................................................................21
2.4 Filantropi / Personalități culturale....................................................................................23
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ- GRĂDINA DE VARĂ PATRIA..................................26
3.1 Evolutia conceptelor grădinilor cinematografice............................................................26
3.2 Context urban grădina de vară Patria.............................................................................28
3.3 Starea actuală......................................................................................................................30
CAPITOLUL IV...........................................................................................................................31
PROPUNERE DE AMENAJARE EXPOZIȚIONALĂ ÎN GRĂDINA DE VARĂ PATRIA
........................................................................................................................................................31
4.1 Programul folosit în utilizarea elaborarii proiectului.....................................................31
4.2 Prezentarea planului de situație........................................................................................33
4.3 Prezentarea propunerii de amenajare..............................................................................35
CONCLUZII.................................................................................................................................42
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................43
WEBOGRAFIE............................................................................................................................45
ANEXA 1. PLANUL DE AMENAJARE A GRĂDINII DE VARĂ PATRIA........................46
Anghel Maria-Ecaterina, Spații publice expoziționale, 2023
Introducere
În timp ce în evoluția generală a artei grădinilor s-a observat similitudinea și transferul de

idei și material biologic de la un popor la altul, România a fost plasată pe calea intervenției
occidentale în Orient.
Arta grădinii este un produs al civilizațiilor succesive, iar originile sale se pierd în timp.
Ea a evoluat de-a lungul timpului în funcție de dezvoltarea socială și istorică a societății, de
caracterul național, de tradiții, de cultură și de condițiile mediului geografic natural.
Creația activă a omului, care a modelat natura și a dorit să fie înconjurat de frumusețea ei,
s-a organizat într-un fel de relație armonioasă, iar grădina a evoluat, a fost descoperită, îmbogățită
și a intervenit de la origini până în prezent, trecând de la o națiune la alta, de la o regiune la alta,
de la o epocă la alta... Ea a evoluat pe baza conceptelor transmise de la o epocă la alta și de la o
regiune la alta.
Subiectul lucrării se axează pe studiul Grădinii de vară Patria care reprezintă o resursă de
spațiu verde într-o zonă dens construită a centrului istoric a orașului Craiova. Am considerat
importantă propunerea unei amenajări în zona respectivă deoarece orașul suferă din cauza lipsei
oazelor de verdeață în zonele de locuit. Grădina de vară Patria a avut o funcțiune complexă de
cinematograf de vară și am considerat oportună refacerea unui nod cultural în incinta acestuia.
Principalele obiective ale studiului au fost identificarea valorilor culturale și spațiale ale
incintei studiate și conturarea unei strategii de intervenție adecvate. Întregul demers s-a axat pe
potențarea vegetației și exploatarea resursei ecologice. Astfel de propuneri sunt importante pentru
comunitatea locală și că exemple de bune practici în domeniu.
În primul capitol s-a vorbit despre evoluția grădinilor și a expozițiilor. S-a vorbit despre
primele expoziții exterioare și despre importanța spațiilor verzi din orașe. Toate acestea au
evoluat o dată cu trecerea timpului
1
În al doilea capitol s-a vorbit despre metoda de cercetare folosită în cercetarea proiectului,
despre grădinile publice din oraș și evoluția acestora și personalitățile culturale ale Craiovei.
Datorită acestora orașul are o istorie diversificată.
În al treilea capitol s-a vorbit despre conceptele grădinilor cinematografice din țară, cel
mai vechi cinematograf și cel mai mare ca și dimensiuni. Acest capitol s-a axat mai mult pe
contextul urban și starea actuală a Grădinii de vară Patria.
În ultimul capitol a fost prezentată propunerea de amenajare expozițională a Grădina de

vară Patria. Programul folosit în elaborarea proiectului a ajutat foarte mult pentru a reda imaginea
de ansamblu a zonei, a vegetației și a propunerii.
2
CAPITOLUL I STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIUL

SPAȚIILOR PUBLICE EXPOZIȚIONALE
1.1 Grădini publice - evoluție, concept
Grădina este strâns legată de valorile estetice, sociale, religioase, economice, istorice și
politice ale unei culturi având la baza evoluția raporturilor : Om – Natură, sat – oraș, activitate –
timp liber etc.
Cultura și religia au oferit grădinii valori simbolistice importante printre care, cea de
„Paradisului regăsit” fiind cea mai valoroasă din punct de vedere educativ.
Dacă înainte grădinile erau simple eșantioane al naturii foarte puțin modificate de
intervenția omului, ulterior ele au intrat într-o lungă modelare schematică, atunci diferențiindu-se
tot mai mult de peisaj, ajungând în final să se apropie tot mai mult de natură.
Prezența grădinilor amenajate a fost menționată în documente încă din Antichitate.

Apariția și evoluția lor fiind legată de istoria culturilor din Asia de sud-vest, Extremul Orient,
bazinul Mediteranean, sau American. Termenul „grădină” evidenția un loc împrejmuit, cultivat
mai mult în scop productiv decât ornamental cu plante leguminoase, ierburi medicinale și
aromatice, vița de vie și pomi fructiferi.
Grădinile secolului al XIX – lea
În secolul al XIX – lea, în Europa are loc trecerea de la vechiul stil englez (peisager) și
cel francez (baroc și rococo) la neoclasicism.
Grădinile franceze construite și restaurate sub imperiu sunt încă în stil englezesc, că și
grădinile lui Talleyran de la Valancay, care includeau un templu egiptean cu un sfinx folosit că
auditoriu, pavilion, chioșc turcesc- sala de lectură, o colibă - sală de istorie naturală, pod
chinezesc. (arh. Renard). Numeroase grădini au fost modificate : Chamblac, Routins, La Motte,
Villette, Beaurepaire, al căror arhitect , J. Lalos, specialist în hidraulică, a întrebuințat din plin
apă că element decorativ.
Până în anul 1850, stilul englez a fost preferat față de cel francez. La St. Cloud, arhitectul
Hurtault, schițează pe locul vechiului labirint o nouă grădină numită Trocadero alei, peluze, lac,
3
fântână, și masive de arbori verzi; apar noi grădini la Nevilly, Chantilly ori mici grădini
pariziene.
La Paris, în anul 1819, arhitectul Ch. Lesage mai schițează o grădină franceză pe Rue de
la Pépinière.
Napoleon al III – lea, susțînător al grădinilor engleze, a hotărât echiparea capitalei cu

promenade, parcuri și scuaruri. În Bois Boulogne, se taie alei rectilinii, iar pentru a-i redă aspect
de parc peisajer i se efectuează două lacuri (arhitect Varé).
Stilul peisajer a atins apogeul fiind simplificat și epurat de construcțiile trecutului.

Împodobirea florală este explozivă. Se importă materiale vegetale noi și se inmulțesc speciile
existanțe. Se măresc aleile pentru a permite circulația vehiculelor. Treptat se revine la stilul mixt,
franco-englez, așa cum se poate observă în parterele de la Monte – Carlo, parcul Betz ( arhitect
G. Lude).
La finalul secolului al XIX – lea, se constată o renaștere a grădinii franceze, diferită de

vechiul aspect clasic. Acum intrebuințează numeroase flori, reproducere de detalii și reliefuri.
Minunată ornamentare florală are schițe și combinații coloristice variate, adunând plante
decorative de toate categoriile. Grădina franceză ocupă spații limitate, în timp ce stilul peisager
este destinat arealelor mari.
Grădinile engleze
Spre finalul secolului al XVIII – lea și începutul secolului al XIX – lea, stilul lui Brown –
Repton a fost considerat monoton, având loc revenirea la clasicismul geometric, la teresale din
Evul Mediu. Grădina caracteristică acestei perioade dobandește elemente specifice care o va
încadra în ceea ce se poate denumi „parc”.
Se reîntoarce la simplitatea, naturalețea în aranjarea decorațiunilor florale de specii rare și

arbori exotici de mari dimensiuni aduși din nord – vestul Americii, China și Japonia.
Grădinile italiene
Acestea inregistrează o influentă a stilului englez : în Roma – grădina vilei Torlonia, la

Padova Pincio, în Loreggia Parcul Trieste și parcul Parchierotti
4
În grădinile germane, spaniole și rusești se desfășoară mari lucrări amenajare a parcurilor.

Parcul baroc al Palatului Charlottermhof se construiește lângă Sans – Souci.
Grădinile olandeze prezintă și ele diverse clasificări. Grădinile „naturale” după modelul
grădinii chinezești de meditație, „Grădinile de stânci” cu mușchi și plante pitice alpine și
„Grădinile de stufărișuri” (auto-crescătoare) cu colibe poziționate în locuri mlaștinoase, au fost
toate preluate din Anglia.
Grădinile românești
În București, iazurile Dumbravei Cișmigiului alimentate de izvoarele de sub dealul Știrbei

Vodă, sunt renumite pentru picnicuri cu lăutari pe iarbă verde. În martie 1830, s-a format
„Comitetul pentru înfrumusețarea și îmbunătățirea orașului” pentru a ordona plantarea arborilor și
înființarea a 3 promenade publice – Mavrogheni (la șosea), Podul Mogoșoaiei.
În anul 1843, peisagiștii germani K.F.W. Meyer și F. Hörer creează schemele de plantare
și aleile de la șoseaua din nordul Bucureștiului. Meyer efectuează schițele planului public
Cișmigiu în anul 1850, că și parcurile de la Măgurele și Maia (judetu Ilfov). În acea perioadă, în
București erau cunoscute Grădina cu Cai din apropierea pieții Kogălniceanu unde se aflau călușei
și un teatru, precum și grădinile Herastrău, Ioanid, Belu, Eliade, Barbălată, Desliu și Filipescu
(Casă universitarilor). La finalul secolului în București erau 60 de grădini mari, dar multe dintre
aceastea au dispărut în urmă structurării.
Grădinile americane
În Statele Unite ale Americii continuă înființarea parcurilor publice în majoritatea

orașelor. La New York este amenajat Central Park fiind primul parc urban al statului (1858)
amenajat în stil peisager englez de către Frederick Law Olmsted.
În America Latină, există tendințe opuse față de Europa. Adaptată unui stil de construcție
colonială cu porți, verande și grădini alăturate, „stilul de renaștere hispano-indigenă” extinde
spațiul verde interior cu spațiul exterior în peisaj.
În ultimele două secole, au fost construite din ce în ce mai multe parcuri publice, unele
dintre ele fiind pur și simplu în scopuri recreative. Importanța lor este sporită și de faptul că
trebuie să îndeplinească rolul de grădini sacrificate pentru construcții. Aceste parcuri sunt
destinate relaxării, plimbărilor, meditației, sportului și instrucției.
5
Importanța spațiilor verzi în orașe
Spațiile verzi îmbunătățesc calitatea aerului, reduc zgomotul și sporesc biodiversitatea. De

asemenea, când vorbim de spații verzi, vorbim de temperaturi moderate în perioadele caniculare
și de zone răcoroase și umbrite în interiorul aglomerărilor urbane.
Indiferent dacă ne dăm seama sau nu, cu toții ne simțim mai bine când suntem înconjurați
de natură și spații verzi. La scară evolutivă, viața urbană este o nouă invenție. Importanța
spațiului verde vine în principal din efectele pozitive ale naturii asupra sănătății noastre
Importanța spațiului verde nu este recunoscută doar pentru sănătatea oamenilor, ci și

pentru că prezența spațiului verde ajută la atenuarea efectelor negative ale schimbărilor climatice.
Oamenii sunt din ce în ce mai conștienți de acest lucru: un sondaj indică faptul că șapte din zece
europeni își aleg și locul de reședință în funcție de prezența sau proximitatea spațiilor verzi.
Acest aspect este cu atât mai important când vine vorba de un oraș suprapopulat și poluat,
în care clădirile, fie noi, fie vechi, domină peisajul. O casa dintr-un sat din apropierea padurii din
Apuseni are si alte caracteristici de mediu, precum un apartament in Iasi.
În zilele noastre, aproape fiecare oraș se confruntă cu probleme precum poluarea aerului,
căldura urbană, temperaturile incomode vara și iarna. Crearea straturilor de biodiversitate urbană
este soluția la aceste probleme, deoarece contribuie semnificativ la îmbunătățirea condițiilor de
mediu din orașe în multe feluri.
Potrivit unor studii recente, orașele cu mai multe spații verzi întăresc coeziunea socială și
relațiile, deoarece sunt puncte de întâlnire pentru a împărtăși experiențe și a crea legături între
locuitorii orașului. În plus, importanța spațiilor verzi este dată și de influența pozitivă a acestora
asupra comportamentului rezidenților. Parcurile urbane creează și dezvoltă relații între vecinii
unui apartament sau a unei case, întărind legăturile comunitare și un sentiment de identitate.
În concluzie, spațiile verzi joacă un rol important în percepția asupra calității vieții
locuitorilor, parcurile și natura de toate felurile sporesc atractivitatea unui oraș. Cei interesați de
imobiliare ar trebui să acorde o atenție deosebită acestui aspect. Spațiul verde urban devine din ce
în ce mai valoros pe măsură ce mediile urbane create de om se dezvoltă rapid și mai mulți oameni
sunt forțați să trăiască în orașe, iar impactul spațiului verde asupra sănătății și bunăstării
rezidenților, oamenilor și mediului este incontestabil.
6
Tendințele actuale în amenajarea spațiilor verzi
Grădina sanctuar
Ne înconjurăm de plante datorită valorii de vindecare și sănătate pe care ni le aduc.

Sănătatea mentală și fizică este la cel mai înalt nivel în aer liber, iar termenul pe care oamenii îl
spun adesea este „biofilie” (instinctul înnăscut al omului de a fi atras și de a interacționa cu
natura, animalele și animalele). De aceea, grădinile vor deveni spații sanctuare, mici paradisuri
personale. Indiferent de dimensiunea spațiului tău verde, este important să știi ce vrei să faci
acolo pentru a-l organiza bine.
Pentru o grădină liniștitoare, se încorporează elemente de apă, palete de culori liniștitoare

și zone adăpostite (pentru izolare); In acest caz, forma si textura sunt importante, nu culoarea, asa
se allege multa verdeata (verdele este o culoare extrem de relaxanta), cu frunze ingenioase si
dramatice
Grădina sustenabilă
Peisajul va folosi materiale durabile și reciclate (cât mai puțin plastic și cât mai mult
cauciuc, lemn și carton), îngrășăminte organice și pesticide cât mai reduse. Peisagistii pot profita
de anotimpurile mai lungi și vor alege plante care sunt adaptate la noile temperaturi. În același
spirit organic, grădinile vor include plante ușor de întreținut, spații de legume (în paturi înălțate
sau jardiniere mai mari), trifoi și fire de iarbă (în loc de gazon, pavaj cu pietre și terase care
acoperă complet pământul). Plantele tolerante la secetă (cele cu frunze gri-verzui) vor fi comune:
salvie rusă (Perovskia atriplicifolia), rozmarin (Salvia rosmarinus), verbena (Santolina
chamaecyparissus L.), heuchera (Heuchera spp.), etc.
7
1.2 Spații expoziționale – noțiuni generale
Atunci când se ia în considerare designul expozițional, este necesar să se țină cont și de un

anumit cadru teoretic (istoric, critic, estetic, curatorial) în cadrul căruia ne poziționăm pentru a
practica gândirea expozițională.
Prin urmare, multe funcții ale expoziției pot fi luate ca standard: educație, descoperire,
creativitate, poate ținând cont de intenția de a media o poveste sau micro-experiență prin
localizarea anumitor forme subiective sau intenția de a crea noi forme. stiu. sau intenția de a crea
un mediu care experimentează impactul influenței.
Spațiul expozițional este conceput ca o combinație de spații expoziționale interioare și

exterioare, creând o relație puternică între spațiile deschise acoperite și spațiile deschise verzi
prin conținut tematic. Scopul său este de a crea un peisaj expozițional și vizitator integrat care
stabilește instantaneu o relație pozitivă între om și natură, punând legătura între conținutul
evenimentului (Feeding the Planet, Energy for Life) și natura spațiului expozițional. Este vorba
despre crearea unei experiențe.
Expoziția universală este cea mai mare expoziție organizată sub supravegherea și
auspiciile Bureau International des Expositions (BIE) de la mijlocul secolului al XIX-lea până în
1931. Aceste evenimente au un caracter cultural și urmăresc să prezinte cele mai importante
realizări ale națiunii, cum ar fi inovația tehnologică, bogăția naturală și dezvoltarea.
Primul expoziție mondială a avut loc la Londra în 1851. Denumită Marea Expoziție,
clădirea Crystal Palace din Hyde Park a prezentat produse fabricate la nivel local și internațional.
Expoziția a fost curatoriată de Henry Cole și Prințul Albert pentru a impresiona lumea cu
realizările industriei britanice.
Următoarea expoziție a avut loc la Paris în 1855, iar Franța a depășit evenimentul anterior
de la Londra, văzând-o ca un progres industrial și o provocare de a afișa lucrările artiștilor din 29
de țări. Expoziția a avut loc la Palais d'Industrie de pe Champs-Elysées, atrăgând peste 5 milioane
de vizitatori pe parcursul evenimentului de șase luni.
Mai multe expoziții ulterioare au avut loc în principal în Europa, dar și în America (1876,
1893, 1904, 1915, 1933) și Australia (1880). Datorită numărului mare de expoziții, BIE a fost
8
înființată în 1928 pentru a reglementa aceste evenimente majore. Din 1851 până în 1933, BIE a
autorizat 21 de expoziții universale.
Din 1933, trei protocoale au reglementat expozițiile mondiale și le-au împărțit în diferite
categorii.
În cadrul Protocolului din 1933 BIE a adoptat o procedura pentru a face distincția între
expozițiile mondiale și târguri. La expoziția mondială s-au distins două categorii:
 Categoria 1 - Expozitii universale in cadrul carora erau prezentate o multitudine

de domenii si subiecte
 Categoria 2 – Expozitii specializate axate pe domenii unice
Opt expoziții mondiale au fost organizate în conformitate cu Protocolul din 1933 înainte
de intrarea în vigoare a noului Protocol din 1972.
Noul protocol a diferențiat și mai mult expozițiile mondiale de cele internaționale

profesionale:
 Expoziție mondială (World Exhibition)

 Expoziție internațională specializată (International Specialised Exhibition)
Protocolul din 1988
Caracteristici (dupa protocolul din 1988)
În timpul expozițiilor universale, țările, organizațiile internaționale sau companiile sunt

obligate să-și proiecteze și să construiască propriile pavilioane unde își pot expune produsele,
susține spectacole sau găzduiesc întâlniri de afaceri pentru public. Toate acestea ar trebui să fie
legate de tema generală a expoziției, care variază de la expoziție la expoziție. Potrivit Biroului de
Expoziții Internaționale (BIE), expozițiile mondiale trebuie să îndeplinească următoarele
standarde:
 Frecvență: o dată la 5 ani

 Durata: maximum 6 luni
 Construcția pavilionului: de către organizatori sau participanți
 Dimensiuni: zonă nedefinită
 Tema: provocări globale de interes universal
9
Tendinţe recente în industria târgurilor şi expoziţiilor
În ultimii ani se accentuează o serie de modificări, de tendințe de localizare a afirmarilor

la nevoile pieței. Acestea se bazează pe unele însușiri ale economiei actuale.
Globalizarea
Târgurile internaționale din întreaga lume sunt cel mai important semn al unui anumit
sector. Acestea acoperă o gamă largă de subiecte și sunt deosebit de atractive pentru vizitatorii
profesioniști și expozanți.
În cazul expozițiilor, globalizarea se reflectă în transformarea treptată, în special în

anumite sectoare economice și industriale majore, a evenimentelor comerciale cu răspândire
internațională. Această extensie are două forme:
- prestigiului (reputație)
- Internaționalizare - Evenimente în întreaga lume (târguri de mașini, mobilă)
Europenizarea
La evenimentele târgurilor care includ și Europa, expozanții și vizitatorii comerciali

întâlnesc participanți din Europa în sensul geografic cel mai larg: Uniunea Europeană, țări
candidate, foste țări CSI, țări din Orientul Mijlociu.
Regionalizarea
Este o tendință comună de a concentra atenția și eforturile asupra unor grupuri economice
specifice sau statelor membre regionale. În acest fel, evenimentele de importanță națională pot
deveni evenimente regionale.
Depăşirea limitelor localizării
Această tendință se datorează nevoii de a satisface cererea la cel mai înalt nivel posibil și
la cel mai accesibil preț. În plus, prin extinderea gamei de interese și apeluri dincolo de regiuni și
prefecturi, va fi mai ușor să colectați informații și să creați conexiuni.
Evenimentele virtuale
10
Pentru a defini și înțelege evenimentele virtuale, trebuie să trecem în revistă pe scurt

această zonă extrem de actuală. Termenul virtual este folosit acum de operatorii și utilizatorii
tehnologiei informatice. De fapt, conceptul de virtual ar trebui interpretat ca o punte între
imaginea conceptuală și existența fizică a realității. Dezvoltarea evenimentelor virtuale se
bazează pe mai mulți factori.
- Virtual Space Support - Global Communication System, Internet
- comunicare - principalele consecinte (efecte) cauzate de utilizarea Internetului
- diseminarea informațiilor
- Promovarea cercetării și formării
- Promovarea produselor, serviciilor și tehnologiei de marketing și comerț electronic
- Catalog Online, Magazin, Vitrina Virtuală
11
1.3 Spații expoziționale exterioare
Expozițiile sunt industrii majore din lume. Potrivit majorității experților, târgurile și
expozițiile au fost cel mai important instrument de marketing în ultimii 50 de ani. Acestea sunt
centre de atracție, medii capabile să atragă atenția, aliniind interesele și obiectivele principalelor
motoare ale dezvoltării și progresului unei anumite piețe într-o perioadă scurtă de timp.
 Vânzători de produse și servicii în calitate de expozanți.

 Specialiști în acest domeniu.
 Cumpărătorii, consumatorii, beneficiarii și utilizatorii produselor și serviciilor
expuse în calitate de vizitatori comerciali.
 Furnizor de servicii profesionale pentru expoziții.
Principalele funcții și caracteristici ale târgurilor și expozițiilor:
 Cererea se întâlnește cu oferta de produse și servicii.

 Locul de pregătire și creare a termenilor și condițiilor de vânzare.
 Funcții de comunicare informațională.
 Funcția de generare a imaginii.
 Creați condiții optime pentru organizarea de întâlniri și forumuri de afaceri.
 funcție indicator care indică potențialul economic al unei regiuni sau al unei țări.
The Great Exhibition (Prima expoziție universal)
Prima Expoziție Mondială (numită atunci Marea Expoziție a Lucrărilor Industriei ale
tuturor Națiunilor, din engleză The Great Exhibition of the Works of Industry of All Nations sau
Marea Expoziție, cu referire la Expoziția Palatului de Cristal) (uneori denumită Temporary
Structures Held) a fost o expoziție internațională organizată în Hyde Park, Londra, între 1 mai și
15 octombrie 1851. A fost prima dintr-o serie de expoziții culturale și industriale de la Târgul
Mondial care avea să devină o caracteristică foarte populară.
Primul Târg Mondial a fost organizat de Henry Cole și Prințul Albert, soțul actualului
monarh, Regina Victoria. Multe personalități proeminente ale vremii au rămas aici, inclusiv
12
Charles Darwin, membri ai familiei regale din Orléans, scriitorii Charlotte Brontë, Lewis Carroll
și George Eliot.
Țara Românească avea o gamă moderată de produse agricole și industriale. Moldova a

trimis mostre agricole locale, tipărituri și litografii, inclusiv hărți și atlase lingvistice ale zonelor
locuite de români din afara Moldovei.
Expoziția Universală de la Paris din 1867 (Exhibition Universelle / Paris

International)
În 1867, la Paris a avut loc Expoziția Internațională, iar România avea un pavilion special
condus de comisarul român Alexander Odvescu. Pavilionul României a fost proiectat de
arhitectul francez Alfred Baudry și este o replică a Bisericii Stavropoleos din București.
La Expoziția din 1867, picturile nu făceau parte din pavilioanele țărilor participante, ci
erau expuse în pavilioane dedicate artei. Pavilionul României a expus obiecte cu caracter
arheologic. B.: Argintărie veche de la mănăstiri românești, miniaturi ale monumentelor vechi și
acuarele de Henrik Trenk, manuscrise, broderii, colecții de curiozități ale lui Dimitri Papazoglu și
Cesar Boriak, găini de Kroschka și Tezaurl de la Pietroacere.
Expoziția Universală de la Paris din 1900
Expoziția Universală de la Paris, cunoscută și sub numele de Paris Universelle de 1900 (în
franceză, Exposition Universelle de 1900), a fost a cincea Expoziție Universală organizată la
Paris și a fost o reprezentare iconică a Belle Epoque. Expoziția a avut loc la Paris între 15 aprilie
și 12 noiembrie 1900. Pentru Expoziția Universală de la Paris din 1900, România a construit
Pavilionul Regal Principal, un restaurant care înfățișează case țărănești cu pridvor, un Pavilion de
Tutun și un Pavilion de ulei în formă de rezervor de petrol, numit după principalul I al României.
O stație de producție gravată pe suprafața sa.
Arhitectul pavilionului principal a fost francezul Jean-Camille Formige, care în acest scop
a cronicizat o călătorie în România, unde a construit o serie de elemente stilistice încorporate. si
din Biserica Stavropoleos din Bucuresti. Pavilionul Tutunului a fost proiectat de arhitectul român
Petre Antonescu sub forma unei fântâni monumentale antice românești.
13
CAPITOLUL II MATERIALUL ŞI METODA
2.1 Metoda de cercetare
Scopul principal al cercetării a fost acela de a înțelege, de a analiza istoria grădinilor

publice din Craiova, dar și a spațiilor cu caracter cultural. S-au urmărit aceste două planuri pentru
a identifica posibile direcții de intervenții care să permită îmbinarea funcțiunii de grădină publică
cu cea de centru cultural. Pentru conturarea studiului am cercetat informații cuprinse în lucrări
monografice,în arhive și în articole istorice de specialitate.
Prima etapă a cercetării s-a axat asupra identificării grădinilor publice din Craiova și a
particularităților acestora.
În cea de a doua etapă direcția de observare a fost extinsă către noțiunea de spațiu public
interiorul, exterior cu componente funcționale culturale: teatre, cinematografe, obiecte de
patrimoniu.
Un segment aparte al studiului a fost alocat personalităților istorice recunoscute ca

membrii de onoare ai luminii culturale românești și ca importanți colecționari de artă active în
orașul Craiova. Prin acest demers am încercat să stabilim relația comunității locale cu spațiile de
cultură și expoziție. Pe baza acestor direcții am conturat strategia de intervenție considerată
optimă pentru reabilitarea Grădinii de vară Patria
14
2.2 Istoria grădinilor publice din Craiova
O grădina publică este un spațiu verde construit nu numai pentru a te relaxa, dar și pentru
a învăța. Grădinile publice sau parcurile au avut un impact major asupra orașului. Datorită
acestora oamenii au găsit un loc unde se pot bucura de aer proaspăt și unde pot interacționa.
Fiecare grădina publică din Craiova are istoria sa si este un loc de socializare.
O grădină publică sau un parc amenajat este un teren amenajat și plantat, format din
păduri sau pajiști, uneori incluzând elemente de apă, în care au fost desenate alei și poteci pentru
plimbare sau pentru plăcerea publicului.
GRĂDINI PUBLICE DIN CRAIOVA
GRĂDINA 1 MAI
Grădina 1 Mai se află în centrul orașului. Această realizată după planurile al arhitectului
E. Pinard fiind o copie după scuarurile Indoneze (de aici și numele cunoscut astăzi de English
Park) În trecut Grădina 1 mai a mai purtat și alte denumiri cum ar fii Grădina Unirii. Această
ocupă o suprafață de 4670 mp.
Poartă acest nume deaorece locul unde este amplasată amintește de evenimentele cu
importanță mare la acel moment, în 1857, când la Craiova spațiul era dominat de statuia
impunatoarea a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar în mijlocul grădinii se află fântâni
arteziene.
Grădina cuprinde numeroși arbori și arbuști decorativi, un covor cu specii floricole care
sunt schimbate periodic, în funcție de perioada de vegetație și înflorire
15
Figura 2.1 Grădina 1 Mai, actualul English Park; Sursa:

https://www.gds.ro/wp-content/uploads/2015/10/englich-park-1980.jpg
GRĂDINA TRANDAFIRILOR - Grădina Băniei
Grădina Trandafirilor sau Grădina Băniei este încadrată de străzile Matei Basarb, 7
Noiembrie și 23 August. Se mai numește și Grădina Băniei deoarece în interiorul acesteia de află
Casă Băniei și Catedrala Sfântul Dumitru. În anul 1978 a fost ridicat un monument în memoria
Fraților Buzești ,căpitanii lui Mihai Viteazu.
16
Grădina cuprinde numeroase specii de tuia,juniperus virgiana ( Ienupăr de Virginia) ,

Pinus nigra ( Pînul negru) Picea abies (Molid) ,Buxus sempervirens, Taxus baccata, Tilia
tomentosa ( Tei argintiu) ,Fraxinus americană (Frasin american), Aesculus hippocastanum
( castan porcesc), Morus albă varietatea pendulă (dud plângător) etc.
Figura 2.2 Grădina Băniei; Sursa: http://www.monumenteoltenia.ro/casa-baniei-craiova/
GRĂDINA TINERETULUI - Grădina Mihai Bravul
Grădina este amplasată în față Facultății de agronomie, și a casei Glogoveanu (care

găzduiește în prezent Tribunalul județean Dolj). Această este încadrată de străzile Mihai Viteazu
și Brestei. Această mai este numită și Grădina Mihai Bravul. În față ei este statuia lui Tudor
Vladimirescu iar în interiorul grădinii se află bustul lui Nicolae Titulescu (diplomat și om politic
român de renume Mondial. În această grădina, în anul 1830, a avut loc prima defilare a armatei
română.
17
Grădina cuprinde numeroase specii de arbori și arbuști ornamentali plantați și în alte spații
verzi din aria orașului, cum ar fii : pini, molizi, arţari americani, ulmul de munte, castanul
porcesc, frasin, molid argintiu, tuia, tisa, garduri vii din lemnul câinelui (Ligustrum vulgare).
Figura 2.3 Grădina Mihai Bravul; Sursa:

https://www.primariacraiova.ro/media/cache/resolve/article_1140_600/uploads/articole/
attachments/61fcd5fa83ca5300528004.jpg
GRĂDINA BOTANICA
Grădina este amplasată între străzile Constantin Lecca – Obedeanu – Poporului –

Renaşterii – Nicolae Titulescu – Iancu Jianu.
Grădina Botanică a Univeristatii din Craiova a fost amenajată de fostul botanist craiovean
prof. dr. Alexandru Buia având principalul scop baza de studio pentru studenții orașului. Are o
suprafață de 17ha cu peste 3 000 de specii de plante, arbori și arbuști, plante de apă, plante
exotice, etc.
18
Figura 2.4 Grădina Botinică; Sursa:

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a7/Botanical_Garden_of_Craiova_kz17
.jpg
Grădina Botanică este organizată în următoarele sectoare:
Tabelul 2.1
Sectoarele Gradinii botanice
Sectorul Ornamental începe de la intrarea în vizitatorilor și cuprinde 145 de specii.

Acesta asigura pe tot parcursul vegetației o colecție variată de plante și un decor agreabil
atrăgător.
Sectorul Provinciile floristice ale României, cu 120 de specii, acesta este situate în
partea de nord, nord – est a grădinii pentru a crea condiții apropiate de cerințele ecologice ale
speciilor din diferite regiuni ale României. S-au realizat, prin mari acumulări de pământ,
micro- și macrorelieful cu diferite înălțimi cuprinse între 1,5 m și 30 m în raport cu luciu de
apă al lacurilor.
19
Sectorul Sistematică plantelor este situate în partea centrală a grădinii. Aceste conține
și lacul ce adăpostește, pe lângă plantele acvatice, și specii diferite de păsări. Este constituit
după sistemul theoretic de clasificare al întregului regn vegetal, creat de Al Borza, iar plantele
sunt grupate pe criterii științifice, evidențiindu-se evoluția de la inferior – superior și
descendența unor grupe din altele (filogenia)
Acest sector cuprinde un număr de 1 000 de specii care sunt reprezentați prin
angiosperme, gimnosperme, pteridofite (ferigi).
Sectorul Provinciile floristice ale glubului cuprinde 1200 de specii și este situate în
partea de sud – vest al grădinii. Funcționează cu următoarele provincii: mediteraneană,
caucaziană, central asiatică, sud-est asiatic şi nord-americană.
Sectorul Plante cultivate este amplasat în nord – vestul grădinii și în el se regăsesc 225
e specii. Cuprinde șase secții: agrogitotehnie, legumicultura, arobori și arbuști, plante
medicinale, pomi și vie.
Sectorul Sere este situate în apropierea de sediul administrative și este structurat în
patru compartimente: seră culoar, seră plante suculente, seră plante tropicale și subtropicale și
seră de înmulțire. În acest sector sunt prezente 630 de specii.
Sectorul Pepinieră – Rosariu este situate în vestul și sud – vestul grădinii. În pepinieră
se reproducere materialul biologic saditor folosit de sectoarele grădinii pentru înlocuirea
exemplarelor deteriorate.
Muzeul este situate în holul sediului administrativ și conține monstre de semințe, frucți,
planșe, grafice, diplome, colecții de cataloage editate de Grădina Botanică de la înființare și
până în prezent.
Herbarul reprezintă o importantă componentă în cadrul oricărei grădini botanice.
Acesta a început cu aproximativ 10 000 de coli editate de Flora Romaniae Exsiccata (F.R.E.)
care au fost cumpărate de la familia Borza de către Universitatea din Craiova. Alături de acesta
a mai fost adăugat și herbarul prof. dr. Al. Buia, format din 20 000 de coli cu plante adunate
din toate provinciile României și precizare de domnia sa.
Alături de cele două herbare se adaugă numeroase coli cu plante presate. Colecția este
în continuă creștere, adunând plante din plante autohtone culese în excursii, dar și specii
prezente în sectorul grădinii botanice.
20
În interiorul grădinii botanice „Al. Buia” se află o colecție de plante precum dalii,
trandafiri, irisi, lalele, nuferi și bujori.
2.3 Alte spațiile publice din Craiova
Spațiile publice reprezintă resurse colective pe care le împărtășim cu toți ceilalți

concetățeni. Utilizările spațiului public sunt extrem de diverse, de la expresia culturală și artistică
la exprimarea nemulțumirilor până la inițierea mișcărilor sociale.
Spațiile publice au evoluat în multe feluri în timpul epocii „existenței” urbane. Spațiile
publice sunt acum foarte importante pentru vitalitatea orașelor, dar în același timp se confruntă cu
multe probleme care le amenință statutul de bunuri „publice”. Prin urmare, este important să fim
conștienți de drepturile și obligațiile noastre față de spațiul public și să luptăm pentru protecția
acestuia.
Prin spații publice ne referim la: piețe urbane, grădini, parcuri, teatre, cinematografe de
vară.
 În mod tradițional, piețele urbane erau considerate o trăsătură distinctivă a
orașelor, dar întotdeauna au existat sate cu piețe. Piețele se găsesc acum pe toate continentele.
Toate piețele își au originea, așa cum spun adesea enciclopediile, în Agora greacă, dar elementele
culturii locale cu siguranță s-au răspândit pe piața globală mai largă. În Craiova, piețe urbane
importante sunt : Piața prefecturii (Piața Mihai Viteazu) , Piața Chiriac, Piața Orizont, Piața Big,
Piața Dezrobirii.
Piața Mihai Viteazul este situată în centrul Craiovei, oferindu-vă posibilitatea de a admira
unele dintre cele mai emblematice clădiri ale orașului. Se pot admira Palatul Prefecturii (în stil
neromânesc, construit în 1912), fostul Hotel Palace (construit la începutul secolului al XX-lea
după planurile arhitectului Otto Hesselmann. Sediul, CEC sau Banca Comercială Română, este în
prezent. clădirea administrativă a Primăriei Craiova) sau Palatul Muzeului Naturii (Palatul
Ramuri construit în 1920).
 Parcurile naturale constau din zone de frontieră în care caracteristicile naturale,

istorice și culturale sunt protejate conform regulilor de conservare și dezvoltare durabilă.
Parcurile Craiovei sunt: Parcul Nicolae Romanescu, Parcul Pușkin - Crizantemelor, Parcul
Tineretului, Parcul Mureșul, Parcul Hanul Doctorului, Parcul Teatrului Național, Cornițoiul
21
Parcul Nicolae Romanescu, cel mai mare și mai faimos parc din oraș, a fost declarat
Monument Istoric. Este considerat cel mai mare parc natural din Europa de Est și al doilea ca
suprafață din România, cu aproximativ 90 de hectare, după Parcul Herăstrău din București.
În acest parc sunt câteva obiective turistice foarte interesante cum ar fi:
1. Podul Suspendat - un pod foarte vechi construit în 1901-1902

2. Castelul Fermecat - este un castel (fost restaurant) aflat pe unul dintre dealuri, în
apropierea podului, acum fiind obiectiv turistic.
3. Hipodromul Craiova - deschis în 1903 și folosit pentru trap și sprint. După al
Doilea Război Mondial, partea din față a tribunei a fost transformată într-o arenă de sărituri. Din
anul 2000 nu au mai fost organizate competiții majore, aici funcționează doar o școală de
echitație, iar pista de trap este folosită pentru a găzdui competiții de atletism. Intenția este de a
moderniza și reutiliza pista de curse și pista de ciclism din apropiere.
4. Grădina Zoologică - Una dintre cele mai vechi grădini zoologice din Romania.
Aceasta este casă pentru următoarele specii: Jaguari, tigri, urși, lei, lupi, lame, capre, căprioare,
mufloni, maimuțe capucin brune, iepuri de casă, cobai, mistreți, miniporci vietnamezi, nutria,
struți africani și multe alte animale exotice, emu etc.
Parcul Mureșul este situat în față Liceului de Arte „Marin Sorescu”. Situat în sud-vestul
orașului, se întinde pe o suprafață de 3,2hectare și este plantat cu specii de arbori (stejar, tei,
castan, platani, pin) și arbuști.
În 1977, aici a fost ridicat Monumentul Independenței, opera sculptorului Emil Mereanu,
pentru a marca 100 de ani de la independență.
 Teatrul este o formă de artă spectacolului în care artiștii prezintă evenimente reale
sau fictive în direct unui public într-o anumită locație, cel mai adesea o scenă. Arta teatrală
craioveană este recunoscută internațional pentru performanță. Principalele scene ale orașului
sunt: Colibri, Teatrul Național Marin Sorescu, Teatrul de vară, Teatrul de păpuși, Teatrul cel mic,
Teatru Parcul Tineretului
Teatrul Național din Craiova este instituția numărul unu a Olteniei. În sala teatrului nu vin
doar craioveni, pentru vizionarea spectacolelor vin și oameni din toate orașele Olteniei. În fiecare
22
an se oraganizează două mari evenimente de prestigiu, Zilele Caragiale și Festivalul teatrului

Istoric.
Către Teatrul de păpuși se îndreaptă și adulții sub pretextul că însoțesc copii. Teatrul de
păpuși era în trecut o secție a Teatrului Național în 1950, astfel în anul 1956 Teatrul de păpuși
devine independent. De atunci mulți telespectaori au trecut pragul teatrului spre tărâmul
păpușilor, iar la festivaluri internaționale ale teatrelor, astfel a câștigat multe medalii de bronz și
de aur.
 Cinematografele de vară sunt săli de spectacole destinate proiectării filmelor în

fața publicului spectator. Istoric, în Craiova au existat multe cinematografe de vară. Intre
cinematografe amintim: Cinematograful Jean Negulescu, Cinematograful „30 Decembrie“ (fost
„Select“) din zona Minerva, Patria, Modern, Mercur Inspire, Inspire Cinema Electroputere.
Grădini cinematograf au existat la Patria, 30 decembrie și Jean Negulescu.
Cinematograful Jean Negulescu este situat la Strada Alexandru Ioan Cuza 3, Craiova,
lângă acest loc sunt: Inspire Cinema (130 m), Modern (264 metru), Cinema Patria (582 metru),
Cinema Colours (2 km).
Acestea sunt doar câteva din spațiile publice care au lăsat o amprentă asupra orașului
lăsând în urmă lor o moștenire, o istorie.
2.4 Filantropi / Personalități culturale
Personalitățile culturale sunt persoane cu aptitudini și cu însușiri deosebite, cu autoritate și

prestigiu, care aduc o contribuție valoroasă în domeniul social-politic, cultural-științific. Istoria
Craiovei a fost și este dată de personalități culturale, fii ai orașului care și-au pus întreaga
activitate în slujba cetățenilor.
Exemplele sunt multe și impresionante, am decis să prezint oamenii care au adus

contribuții semnificative în domeniul lor. Datorită lor, Craiova arată diferit și moștenirea lor va
trăi mult, fie pe străzile pe care le plimbăm, fie în inimile noastre.
Aman Alexandru (născut la dată de 2 octombrie 1820, decedat la dată de 26 septembrie

1885, Paris) a fost magistrat și Aman Aristia (n.1833Craiova – m. Germania). Aceștia a lăsat un
23
testemant prin care și-a donat toată averea orașului Craiova astfel punând bazele Fundației Aman
de un a luat naștere actuală biblioteca care îi poartă și numele de Biblioteca Județeană Alexandru
și Aristia Aman. Alexandru Aman a fost prim președinte al Curții de Apel din Craiova și a
colecționat tablouri din școală olandeză, franceză, italiană, românească și flamandă.
Romanescu Nicolae (născut la dată de 18 februarie 1854 Craiova – decedat 31 august

1931)
Acesta a fost consilier comunal al orașului (1883), debutat al Colegiului ÎI (1884), ajutor
de prima (1883-1887) și ulterior primarul Craiovei (1898 – 1899, 1901 – 1916, 1929).
Realizări socio – edilitarea:
 planul topografic și planul de sistematizare al Craiovei

 alimentarea cu apă a orașului
 disecarea bălților din oraș
 parcul
Sorescu Marin (născut pe 19 februarie 1936 în comună Bulzesti județul Dolj – decedat la
dată de 8 decembrie 1996 în București)
A fost scriitor, director al Editurii Scrisul Românesc, ministrul al Cultelor, redactor șef al
Studioului Cinematografic „Animafilm” (1966 – 1992), redactor șef al revistei Crioveana
„Ramuri” (1978 – 1990), director al Editurii Scrisul Românesc din Craiova (1990 – 1996),
ministrul al Culturii (1993 – 1995), membru al Academiei „Mallarme” din Paris și distins cu
Premiul „Fernando Rieolo” din Madrid (1982), Premiul „Herder” (1991), Premiul Academiei
Române (1991), Premiul „George Călinescu” (1987), membrul correspondent de la 9 martie 1991
și membru titular de la 12 martie 1992, al Acadamiei Române. 1996 a fost numit „ cetățean de
onoare” al orașului.
Titulescu Nicolae (n. 4 octombrie 1883 Craiova – d. 17 martie 1941 Cannes – Franța)
diplomat.
Acesta a editat la Craiova la gazeta Țăranul. A fost colaborator a lui Take Ionescu, s-a
înscris în Partidul Conservator Democrat, debutat din 1912, ministru de finanțe (1917 – 1918, în
cabinetul Brătianu, 1920 – 1921 în cel a lui Averescu). A fost ministru de externe (1927 – 1928,
1932 – 1933, 1933 – 1934, 1934 – 1936)
24
Tudor Gheorghe (n. 1 august 1945 în comună Podari, judel Dolj.
A studiat la Colegiul „Carol I” și Institutul de Teatru din București, clasa de actorie

(1966).
A interpretat roluri în piese de success cum ar fii: D ale carnavalului, Visul unei nopți de
iarnă, Notă zero la purtare, Viteazul, Iancu Jianu etc.
Spectacolele sale au devenit din ce în ce mai populare și ascultate,fiind ambassador al

culturii române în Franța, S.U.A, Italia, Austria etc. I s-a acordat titlul de catatean de onoare al
Craiovei în anul 2000.
Personalități care au influențat cultura locală semnificativ au fost și marele pictor și

portretist Constantin Lecca (1807-1887), pictor al multor biserici din Craiova și București,
pedagog emerit al Școlii Centrale din Craiova; poetul Traian Demetrescu (1866- 1896), fondator
alături de G.D.Penicioiu, al unei importante publicații de avangarda Revista Olteană; Elena
Farago (1874-1954) poeta laureată a Academiei Române,celebrată de UNESCO care în timpul
vieții a îngrijit timp de trei decenii colecțiile Bibliotecii Aman.
Viață culturală craioveană a fost un reper pentru domeniu începând cu secolul al XIX-lea.
Înflorirea vieții economice, a schimburilor și bunăstarea familiilor nobile și burgheze au
determinat o intensificare a activității colecționarilor de artă și a creatorilor de conținut artistic.
Astfel, în ciuda dislocării masive din perioada comunistă,în Craiova regăsim o serie de acțiuni
culturale spontane și în zilele noastre. Există terase de teatru improvizat, case culturale, seri de
acțiuni culturale.
Prin comparație,spațiile disponibile sunt puține și inadecvate din punct de vedere tehnic și
estetic. Prin studiul nostru am încercat să stabilim o direcție adecvata de dezvoltare pentru spațiile
vide, fară utilitate existente în oraș. Ținând cont de funcțiunea istorică a grădinii de vară Patria,
dar și de tradiția culturală a orașului, considerăm oportună transformarea într-un centru dedicat
activităților culturale spontane.
25
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ- GRĂDINA DE VARĂ PATRIA
3.1 Evolutia conceptelor grădinilor cinematografice
Cinematografia românească are o istorie de peste 100 de ani. Tehnologia necesară

cinematografiei a venit în România la scurt timp după ce primele echipamente performante au
fost puse în funcțiune, dar filmele de artă românești nu au debutat decât la începutul secolului
XX.
Istoria cinematografiei românești a fost strâns legată de cinematografia franceză în

primele decenii ale apariției sale. Afinitatea românilor pentru cultura franceză și legăturile strânse
cu Franța contribuie, fără îndoială, la acest lucru. Existența cinematografiei franceze a fost
înregistrată pentru prima dată în România în mai 1896 când o echipă de operatori francezi din
Lumiere a efectuat prima demonstrație la București.
Pe 27 mai 1896, la cinci luni de la premiera sa la Paris, prima proiecție cinematografică a

fost prezentata în România. Adelina Patti și impresarul Eleonora Doucet Edwin Shulman au adus
la București echipa Lumiere și operatorii Louis Jeannin, Charles Delatre și frații Bonheur. Aceste
prime proiecții au avut loc la sediul ziarului de limbă franceză „L’Indépendance Roumaine”
apărut la București și la Teatrul Hugo. S-a proiectat „Cina”, „Lecție de biciclete”, „Grădina
botanică”, „Prânz pe gazon”, „Plaza Opéra de Paris”, „Lac”, etc. „Peisaj”, „Fotografie vie”,
„Fotografie animată”, „Sărbătoarea Rusiei”, „Intrarea țarului în Kremlin”, „Plecarea muncitorilor
din Fabrica Lumière”, „Tâmplar la muncă”, „Plecare cu trăsură”, „Gondola venețiană”, „Baie
lângă mare”, „Bufet” și „Sosirea trenului în gara Ciotat” au fost spectacole de mare succes.
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Cinematografia_rom%C3%A2neasc%C4%83)
Prima grădină cinematograf din București
26
Grădina de vară și cinematograful Capitol au fost construite în 1916. Ambele faceau parte
din ansamblul Palatului Alahambra acesta cuprinzand si prima grădină istorică a capitalei. Aici
viata sociala si culturala a capitalei s-a dezvoltat spectaculos fiind organizate multiple evenimente
la care participau inclusiv Carol I și Regina Elisabeta. ( https://economedia.ro/video-prima-
gradina-istorica-din-capitala-se-redeschide-dupa-30-de-ani-in-urma-unei-investitii-de-un-milion-
de-euro-cum-va-arata-cinematograful-capitol-dupa-reabilitare.html#.ZGiD8nZBxPY )
Complexul se întinde pe o suprafață de 1.040 metri pătrați, din care Grădina de Vară are
aproximativ 410 metri pătrați cu 200 de locuri, iar Cinematograful Capitol este de 630 de metri
pătrați cu aproximativ 550 de locuri. În plus, clădirea este adiacentă actualului Crystal Club,
Hotel Cișmigiu și Institutul de Mecanică Solidă. (https://economedia.ro/video-prima-gradina-
istorica-din-capitala-se-redeschide-dupa-30-de-ani-in-urma-unei-investitii-de-un-milion-de-euro-
cum-va-arata-cinematograful-capitol-dupa-reabilitare.html#.ZGiD8nZBxPY )
Cinema / Teatrul de vară Capitol
Pe 26 mai 1912, ziarul Lampa anunța lansarea Cinematografului Clasic. În 1923, în urma
unei schimbări de proprietar și a reluării programului de proiecție după o întrerupere din cauza
Primului Război Mondial, Cinema Classic a lansat filmul în cinci acte Țiganul din Itak. Potrivit
intervenției afișului, au participat și Regele și Regina României. ( https://e-zeppelin.ro/cinema-
teatrul-de-vara-capitol-istoric-si-perspective/ )
La câțiva ani după schimbarea numelui în Capitol, zona de intrare și foaierul au fost
radical reproiectate în stil modernist Bauhaus, prin intervenția arhitectului Henrietta
Delabrançair-Gibory. Fațada poate fi văzută și astăzi din Bulevardul Elisabeta nr. 36. Dar numai
pasionații știu că, în afară de aspectul dur, anonim pe care îl emană acest cinema, era unul dintre
cele mai elegante din București la acea vreme. Fațada a fost atacată de nenumărate ori de-a lungul
anilor, iar sistemul de expunere a afișelor de film care era unic în perioada interbelică nu mai este
funcțional. ( https://e-zeppelin.ro/cinema-teatrul-de-vara-capitol-istoric-si-perspective/ )
Grădina de vară Patria din Craiova are o suprafață de 1700 metrii pătrați și este situată
pe strada Calea Unirii nr.82. Este un loc istoric în orașul Craiova si a fost o destinație culturală de
o importanță internațională, grădina de vară Patria găzduind celebrul cinematograf în aer liber.
27
De la primul cinematograf grădină până la construirii grădinii de vară Patria din Craiova,
fenomenul cultural cinematografic a evoluat foarte mult, astfel de locații răspândindu-se pe
teritoriul întregii tari. În Craiova cea mai veche grădină cinematograf era cea de la Jean
Negulescu. Totuși grădina de vară Patria era cea mai cunoscută și apreciată de către locuitori, fapt
datorat și locației sale excepționale, în zona de promenadă a orașului.
3.2 Context urban grădina de vară Patria
Evoluția urbanistică a Craiovei a explodat în secolul al XIX-lea care, în ciuda frămâtarilor

sale politice, aduce eliberarea și permite orașului să se dezvolte. Pe perioada întregului secol viața
comercială a Craiovei cunoaște momente de mare avânt, centrul comercial extinzandu-se pe
fostele străzi folosite pentru aprovizionarea străzii Lipscani. Analizând planul orașului întocmit la
1854 se observă că în cea de-a doua jumătate a secolului străzile centrului comercial: Lipscani,
Unirii, Prefecturii, Pelicari "se constituiau în adevărate lanțuri de cârciumi, hoteluri, magazine îi
prăvălii" .
Dezvoltarea economică a orașului a determinat apariția investițiilor marilor boieri dar

mai ales a burgheziei în construcția unor reședințe de soi. Se poate observa că, în special,
fronturile comerciale ale Căii Unirii sunt completate de locuințe ale boierilor. Acest lucru se
poate justifica prin doua aspecte : punctele de atracție și posibilitatea de obținere a unor parcele
generoase.
Pentru orașul Craiova fondul construit reprezentat de această categorie funcțională este
semnificativ datorită ponderii sale și, în special, al calităților sale arhitecturale. Fondul
reședințelor boierești și negustorești s-a dezvoltat, cu precădere, în secolul al XIX-lea definește
centrul istoric al orașului zonele amplasării acestuia reprezentând fostele mahalale ale orașului:
Obedeanu, Negustorilor, Bășica, Sf. Apostoli, Sf. Arhangheli, Brazda, Pătru Boji, Brândușei, și
Mântuleasa.
Atmosfera orașului la începutul secolului al XIX-lea era caracterizată de impunerea

stratificării sociale. Cartierele de locuințe erau împărțite în relaționare cu funcția socială a
locuitorilor. Existau cartierul marilor familii boierești, al negustorilor mari și al negustorilor
mici . în aceste vremuri grădina palatului domnitorului Gheorghe Bibescu devenise loc de
28
promenadă a aristocrației orașului. Descrierea grădinii demonstrează bogăția sa impresionantă

făcând-o demnă de a fi loc de întălnire a oamenilor de vază: "O podoabă care se poate numi între
cele dintâi...o zidire a libertății și a duhului sau iscusit și iubitor de arte... cu un chioșc și alte
foișoare cât se poate de frumoase, și de a auzi muzica militară, care de două ori pe săptămână
aduce preumblătorilor prin acel parc, între care se vede chiar fruntea orașului de ambele sexe, cea
mai dulce desfătare mângâind auzul cu cântece ale celor mai plăcuți compozitori" .
După aceasta perioadă de înflorire a orașului, în urma înfrângerii revoluției de la 1848,

eveniment politic în care Craiova s-a implicat în mod activ, urmează o perioadă de instabilitate
politică ce se oglindește la nivelul dezvoltării urbane. Astfel, leagănul societății craiovene,
Grădina Bibescului va fi distrusă dispărându-i plantațiile și arborii seculari. În anul 1853, din
cauza unei datorii rezultate în urma jocului de cărți, Iancu Bibescu, fratele domnitorului, este
nevoit să vândă primăriei proprietatea.
După o perioadă de aproape 50 de ani de la aceste evenimente, timp în care orașul

căzuse pradă crizei industriale fiind din ce în ce mai amenințat de mizerie și riscul
epidemiologic, primarul Nicolae P. Romanescu își pune reale probleme de igienizare a orașului.
Îndemnat nu numai de situația jalnică a spațiilor urbane dar și de exemplele europene, noul
primar - spirit novator promovează proiecte de amenajare a orașului. începe să-și dorească
bulevarde largi, înverzite, parcuri și grădini aliniindu-se conceptelor care priveau vegetația că
element salvator al orașului.
Calea Unirii, fragmentul cuprins între intersecția cu strada A.I.Cuza și Valea Vleicii
cuprinde foste reședințe boierești de valoare excepțională: Palatul Dinu Mihail,, Palatul familiei
Argetoianu, Casa Vălimărescu. Pe fragmentul cuprins între intersecția cu strada Kogălniceanu și
cea cu strada Simion Bărnuțiu, Calea Unirii este flancată de reședințe boierești cu valoare
deosebită dintre care cele mai importante ar fi: Casa Romanescu (nr. 57), Casa Eskenazy (nr. 42),
Casa Diamantopol (nr. 37), Casa Vercescu (nr. 41), Casa Ghorghe Chițu (nr. 84), Casa Vrăbiescu
(nr. 100), Casa Vârvoreanu (nr. 64), Casa Grigorescu (nr. 61). De asemenea, pe același fragment
de stradă se regăsesc clădiri cu profil funcțional diferit care prin calitățile arhitecturale se
constituie că adevărate bogății ale patrimoniului local: Hotelul Geblescu, Palatul Poștei, și
Biserica Mântuleasa.
29
În acest context urbanistic, parcela grădinii de vară Patria este încadrată între calcanele a
două reședințe boierești de pe Calea Unirii ocupând locul unui teren valoros. Grădina de vară a
captat rapid atenția locuitorilor fiind un popas verde dinspre centrul orașului înspre Parcul
Nicolae Romanescu.
Deși clădirea este veche, a suportat schimbări in timp, inclusiv cutremurul din 1977.
Aceasta este dovada unei construcții foarte meticulos planificate și solide, care poate rezista la
toate tipurile de agresiuni.
Situată în centrul orașului, Grădina de Vară completează un complex arhitectural protejat

de lege datorită valorii sale istorice și culturale. Deși nu a fost niciodată clasificată ca monument
istoric, clădirea reușește să iasă în evidență față de vilele nobiliare din jur. Fațada era decorată cu
broderii elaborate și străjuită de coloane înalte, drepte. Intrarea și ieșirea se făcea printr-o ușă
ornamentată, care a fost înlocuită în anii de după revoluție cu o ușă turcească din plastic.
3.3 Starea actuală
În momentul actual, după o perioadă lungă în care țara noastră a rupt contactul cu
exteriorul, din cauza contextului politic specific, din perioada comunistă, Craiova se afla într-o
stare de decalare conceptuală față de tendințele europene. Eforturi de integrare urbanistică,
salvgardare a patrimoniului și a adaptării ecologice ale orașelor sunt în plină desfășurare.
Parcurile și grădinile, nu numai ale orașului Craiova, dar ale întregii țări, sunt în marea lor
majoritate în plin process de transformare dinspre o relație de scindare om - spațiu verde înspre
spații active social și cultural. Pentru locuitori, anunțuri de genul "nu călcați pe iarba" sau
"accesul interzis cu role și biciclete" sunt din ce în ce mai rare iar grădinile devin din nou spații
de găzduire a evenimentelor, festivalurilor, expozițiilor etc.
Urmărind evoluția orașului Craiova în raport cu relația spațiu interior-spațiu exterior se

poate observa că, de-a lungul istoriei sale, s-au petrecut perioade de scindare sau de aliniere față
de realitatea europeană. Dacă prin proiectul de modernizare din anul 1900 a reușit să se integreze
perfect viziunilor europene, astăzi, ruptura în raport cu acestea este vădită.
30
Grădina de vară Patria a servit ca loc de cinema și spectacol din 1959 până în 2004. După
ce a fost închisă, aceasta a început să se deterioreze. Starea sa actuala este afectata profund de
lipsa intretinerii si de lipsa de functionalitate. Totusi parcela reprezinta o buna resursa ecologica
fiind una dintre putinele locatii care mai permit amplasarea plantatii in zona respective.
CAPITOLUL IV
PROPUNERE DE AMENAJARE EXPOZIȚIONALĂ ÎN GRĂDINA DE

VARĂ PATRIA
4.1 Programul folosit în utilizarea elaborarii proiectului
Realtime Landscaping Architect este program dedicat amenajării grădinilor și zonelor

verzi în format digital. Este usor de folosit si reprezinta un avantaj pentru persoanele
neexperimentate, are comenzi accesibile.
31
Programul are modele 3D extinse pentru toate clasele de obiecte. Găsiți în grădină:
garduri, pergole, poteci, bănci, felinare, oameni, case; și cel mai important: specii de plante.
Utilizând modul de prezentare, mediul 3D poate fi vizualizat din orice unghi în condițiile de
iluminare și vreme selectate de utilizator. Software-ul acceptă și importarea modelelor din alte
programe de modelare 3D, cum ar fi SketchUp, 3ds Max, AutoCAD etc.
Figura 4.1.1 (b) Realtime Landscaping Architect 2018 (original)
Figura 4.1.1 (a) Realtime Landscaping Architect 2018 (original)
32
SketchUp
SketchUp este un program de grafică 3D care vine în două versiuni, freeware și un pachet
profesional de software proprietar. Poate fi folosit pentru a crea modele 3D, cartografiere UV,
texturare, animație și randare și este cunoscut pentru ușurința sa de utilizare.
33
Programul include capabilități de aspect de desen, randare a suprafeței și acceptă plug-in-

uri terță parte din Extension Warehouse. Aplicația are o gamă largă de aplicații, inclusiv în
domeniile arhitecturii, designului interior, amenajării teritoriului și designului de jocuri video.
Sketchup a avut, de asemenea, succes în a atrage oameni care doresc să creeze, să partajeze sau
să descarce modele 3D pentru a fi utilizate pe imprimante 3D.
4.2 Prezentarea planului de situație
Spațiul proiectat reprezintă fosta Grădina de vară Patria.
La realizarea acestui concept s-a ținut cont de amplasarea lui și de vechea sa funcțiune. A
fost ales acest loc deoarece se dorește ca vechiul cinematograf în aer liber să fie reabilitat și să i
se dea funcțiuni multiple. Suprafața totală a grădinii este de 1700 metrii pătrați.
34
În acord cu cercetarea prezentată anterior, Craiova a avut o viață culturală diversă cu

multe personalități reprezentative. Din acest motiv s-a hotărât că funcțiunea propusă pentru
reamenajarea Grădinii de vară Patria să aibă un caracter multivalent. Scenariul de utilizare
respectă funcțiunea inițială de cinematograf în aer liber și de grădină publică cu vegetație
abundentă. În plus spațiul liber al grădinii va fii amenajat ca spațiu expozițional parțial permanent
și parțial ocazional, ca spațiu de relaxare, interacțiune și ședere, ca posibil spațiu de concerte,
târguri.
4.3 Prezentarea propunerii de amenajare
3
1 2
4
Figure 4.3.1 Vederea plană a grădinii de vară Patria (original)
Intrările principale doua cu verde și una albastră, iar intrarea secundară cu galben
1 – zona de cinema; 2 aleea principală cu zona de expoziție; 3, 4 – zone de relaxare;
În mediile urbane, analiza lor calitativă, pe lângă determinarea valorii fiecărui spațiu
studiat, are un impact direct asupra realizării planurilor de management adaptativ care să reducă
presiunea asupra bugetelor administrației publice, să mențină calitatea spațiilor vegetate și, în
ultimul rând, nu în ultimul rând Și, cel mai important, oferă siguranță și confort în utilizare.
35
Acest studiu își propune să prezinte prima perspectivă calitativă a spațiilor verzi urbane
într-un context românesc dominat de o perspectivă complet cantitativă, lipsită de o viziune
coerentă asupra importanței și semnificației spațiilor verzi în context urban.
Despcriere intentii de functionare propuse - spatiu multicultural, adaptabil.
Grădina are trei intrări principale și o intrare secundară. Intrările principale se află pe
strada Calea Unirii și intrarea secundară cea din spatele grădinii se află pe strada Matei
Basarab.Dintre cele trei intrări principale două (marcate cu verde pe planul de situație) sunt
pentru fluxuri mari de persoane și cea de a treia (marcată cu albastru) are o rampă pentru
persoanele cu dizabilități. Toate cele trei se află pe strada Calea Unii, de o parte și de alta a axei
principale. La interior, spațiul grădinii are un caracter axial. Pentru amenajare s-a propus
dispunerea ritmică, la distanțe egale a arborilor, astfel încât coronamentul acestora să ofere umbră
recomfortanta pe toată suprafața. La nivelul percepției, la înălțimea omului, trunchiurile copacilor
oferă o ordine carteziană corelată cu forma geometrică a grădinii.
Figura 4.3.2 Schemă scenariu utilizare cinematograf în aer liber (original)
Din punct de vedere funcțional am decis că perfect axat, pe limita din spate a parcelei să
fie amplasat ecranul cinematografului de vară. Perimetral, paralel cu zidurile incintei vor fi
amplasate panouri expoziționale permanente. Acestea sunt dedicate expozițiilor în aer liber. În
plus au fost propuse panoplii (panouri) mobile modulare care se pot compune în forme diverse,
36
menite să completeze intinerariul expozițional în funcție de subiect. Astfel prin cele două opțiuni
se pot organiza expoziții complexe dinamice mereu altfel. Panourile mobile se pot asambla și
amplasa oriunde pe suprafața grădinii.
Figura 4.3.3 Scenariu utilizare spațiu expozițional (original)
Figura 4.3.4 Scheme posibile de organizare a spațiului expozițional; Trasee standard;

Sursa: https://ro.pinterest.com/pin/37014028180862021/feedback/?
invite_code=6ead2038e5fd4f11984b2b399b8e3ed5&sender_id=335799853374268609
Corpul de intrare al gradinii va fii amenajat ca spatiu semi – public si va fii dedicat
camerelor utilitare ale gradinii. In partea dreapta vor fii amenajate toaletele publice, spatiu pentru
echipamente tehnice si depozit. In partea stanga se vor amenaja un spatiu de servire pentru
racoritoare, gustari, suveniruri.
37
Figura 4.3.5 Amenajare pavilion acces (original)
Figura 4.3.6 Scenariu de utilizare ca spațiu de relaxare bufet și loc de joacă și interacțiune (original)
În realizarea acestui proiect s-a avut grijă să se mențină corelația formei, culorii și texturii
între speciile de arbori folosite figurile 4.3.2 si 4.3.3. S-au folosit arbori cu talie înaltă, structurați
în grupuri și pe alocuri masive. Au fost folosite specii mici și mijlocii atât în grupuri, cât și
individual, iar localizarea speciilor cu semnături olfactive sau vizuale unice a fost urmărită în
apropierea benzilor.
38
Figura 4.3.2 Speciile arboricole din program (original)
Figura 4.3.3. Specii arbustive din program (original)
Tipurile de vegetatie propuse
Speciile utilizate pentru dezvoltarea proiectului au fost clasificate în funcție de

caracteristicile lor astfel: Speciile de conifere sunt enumerate în: Tabelul 4.1 Specii arboricole
foioase, Tabelul 4.2 Specii arboricole conifere si Tabelul 4.3 Specii arbustive
Alegerea vegetaţiei utilizate în amenajarea teritoriului ţine cont de condiţiile de mediu şi

caracteristicile geografice ale orașului Craiova necesită în același timp cât mai puțină îngrijire.
Speciile selectate includ arbuști, arbori din flora spontană a României
Tabelul 4.1
Specii arboricole foioase
Nr. Crt. Denumirea speciei Numărul de exemplare

1 Amelanchier arborea 1
2 Betula nigra 6
3 Chionanthus retusus 1
39
4 Platanus x acerifolia 6
5 Querqus durata 2
6 Querqus oblongifolia 2
7 Rhododendrom x ‘President Roosevelt’ 3
8 Robinia neomexicana 3
Tabelul 4.2
Specii arboricole conifere

Nr. Crt. Denumirea speciei Numărul de exemplare
1 Thuja plicata 20
2 Tsuga canadensis 8
Tabelul 4.3
Specii arbustive
Nr.Crt. Denumirea speciei Numărul de exemplare
1 Buddleia davidii 1
2 Callicarpa americana 2
3 Cytisus x praecox ‘All Gold’ 1
4 Hibiscus syriacus 1
5 Ilex cornuta 1
6 Kerria japonica 1
7 Viburnum tinus 3
8 Weigelia florida 3
Mobilerul
Mobilierul propus va respecta caracterul multifuncțional al spațiului fiind aproape integral

amovibile. Astfel scaunele pentru cinematograf, scaunele și mesele pentru gustări, panourile
expoziționale, coșurile de gunoi, se vor putea muta în funcție de scentariul de utilizare și se vor
putea stoca suprapus în spatii special amenajate.
40
S-a propus ca pe lângă mobilierul amovibil să existe și câteva puncte dotate cu mobilier
fix. Astfel, de o parte și de alta a axei principale șase leagăne destinate relaxării și contemplării.
De asemenea, la capetele axei mediane paralelă cu pavilionul de intrare sunt propuse două bănci
circulare perimetrale vegetației.
Finisaje, lumini
Finisajele alese sunt neutre din punct de vedere estetic, de înaltă calitate tehnică. Pentru
respectarea caracterului multifuncțional propus, pavimentul va fii preponderant mineral, din
granit, iar trunchiurile arborilor vor fii marginate de suprafețe de mulch. Pentru accesul
nestingherit al tuturor persoanelor indiferent de vârstă sau de afecțiuni, bordurile, intersecțiile
între diverse materiale se vor realiza la acelaș nivel, fară obstacole.
Scurgerea apelor se vă realiza prin rigole de colectare, montate la suprafața finisajelor.

Pentru prevenirea inundațiilor în cazul unor furtuni ample, pavimentul se va monta cu rosturi
permeabile și cu conducte de preaplin.
Grădina de vară va fi utilizată inclusiv noaptea propunându-se un ecran cinematografic

care are nevoie de întuneric pentru a fi vizibil. Iluminatul propus va avea două caracteristici:
- iluminat estetic
- iluminat de siguranță
Iluminatul estetic va asigura o atmosferă plăcută, caldă, primitoare prin intermediul unor
stâlpi eleganți, cu structură subțire și raza de iluminare largă. În plus vor fi amplasate lumini
locale la mese, la panourile expoziționale permanente și instalații luminoase în copaci.
Iluminatul de siguranță va funcționa permanent și va fii amplasat la nivelul pavimentului,

al zidurilor perimetrale și pe conturul mulciului arborilor și arbuștilor pentru a asigura evacuarea
și mișcarea liberă a participanților în orice moment.
CONCLUZII
În concluzie, în urma studiului efectuat asupra terenului din fosta Grădina de vară Patria
din Craiova referitor la situația acesteia și posibilitățile de amenajare, rezultă că aceasta este aptă
41
pentru a fi folosită ca spațiu public expozițional și cultural și ea reprezintă una dintre puținele
zone cu un potențial extrem de mare din zonă.
Putem spune că spațiile verzi joacă un rol important în percepția rezidenților asupra
calității vieții, iar parcurile și toate tipurile de natură sporesc atractivitatea orașului. Pe măsură ce
mediul urban creat de om evoluează rapid și tot mai mulți oameni sunt forțați să locuiască în
orașe, spațiile verzi urbane devin din ce în ce mai valoroase. Impactul spațiului verde asupra
sănătății și bunăstării locuitorilor, oamenilor și mediului este incontestabil.
Soluția de amenajare prezentată este validă răspunzând nevoilor locuitorilor orașului

Craiova. Aceasta include o configurație de grădină publică cu mai multe funcții pe acest teren
îmbunătățiind calitatea vieții în zonă prin asigurarea unor spații multifuncționale pentru
socializare, petrecere a timpului liber și crearea unei noi imagini a orașului.
Grădina, astfel proiectată, are mai multe zone precum o zonă de socializare, o zonă de
cinema, o zonă de relaxare și o zonă de expoziție.
Prin propunerea de proiectare acestui spațiu verde se introduc o multitudine de specii

dendrologice cu rolul de a revitaliza spațiul ca resursă ecologică. Revitalizarea spațiului existent
este posibilă prin aplicarea unor serii de lucrări de amenajare.
Materialele folosite la construcția și amplasarea fiecărui dispozitiv sunt de ultimă

generație, flexibile și versatile.
BIBLIOGRAFIE
1. Avram Cezar Gabriel, Barbu Paul-Emanoil, Ciobotea Dinica, Osiac Vladimir,

2005, DICȚIONARUL ISTORIC AL LOCALITĂȚILOR DIN JUDEȚUL DOLJ, Editura ALMA,
CRAIOVA
42
2. Deaconu, Luchian, Craiova 1898-1916. Saltul la urbanismul modern, Craiova,

Editura Sitech, 2001.
3. Dordea, Mira, Istoria arhitecturii universale – Renasterea, Bucuresti, Institutul de
arhitectura "Ion Mincu", 1993.
4. Godard, Francis, La ville en mouvement, Baume-les-Dames, Editura Découverts
Gallimard, Culture et Société, 2001;
5. Gympel, Jan, Histoire de l’architecture – de l’antiquité à nos jours, Paris, Editura
Könemann, 1997
6. ILIESCU A.F., 2008, Arhitectură Peisageră Editura CERES București
7. Lavedan, Pierre, "Naissance et maux de la grande ville moderne", Bibliografia
cursului Perspective Teoretice ale Arhitecturii, Universitatea de arhitectura si Urbanism "Ion
Mincu", Bucuresti
8. Lazarescu, N., Voiculescu, S., Sasarman, Gh., Istoria Arhitecturii, Bucuresti,
Editura Didactica si Pedagogica, 1971;
9. Lucrare colectiva, Gradinile si parcurile Craiovei,Craiova, Editura Dova, 2003.
10. Lucrare colectiva, Metamorph 9.International Architecture Exhibition-Focus,
Venetia, Editura Rizzoli New York, 2004.
11. FIRAN F., FIRESCU A, 1982, Craiova, Editura SPORT-TURISM
12. Michelis, P.A., Estetica Arhitecturii, Bucuresti, Editura Meridiane,1982.
13. MIRCEA POSPAI, 1982, MEMORIA BANIEI, Editura sport-turism, București
14. Mumford, Lewis, La cité a travers l’histoire, Paris, Éditions de Seuil, 1962
15. Ormsbee Simonds, John, Arhitectura Peisajului, Bucuresti, Editura Tehnica, 1967.
16. Perrot, Michelle, Guerrand, Roger-Henri, Istoria vietii private, volumul VII,
Editura Meridiane, Bucuresti, 1997;
17. Sandu T., 2009, Arboricultură Ornamentală, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iasi
18. Scully, Vincent, Arhitecture-The nature and the manmaid, New York Editura St.
Martin's Press
19. Simona Condurățeanu - Fesci, Mariana Ionescu, 1994, Grădinile Și Parcurile
Terrei Editura ALBATROS, București
20. Sitte, Camillo, Arta construirii oraselor – Urbanismul dupa Principiile Sale
Artistice, Bucuresti, Editura Tehnica, 1992;
43
21. Sonea, V., Palade, L., Iliescu, Ana Felicia, Arboricultura ornamentala si
arhitectura peisagera, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1979;
22. Toma F.,2009, FLORICULTURĂ SI ARTĂ FLORALĂ, volumul IV – Specii
utilizate pentru decorul parcurilor si gradinilor, Editura INVEL – Multimedia
23. Voiculescu, Sanda, Istoria arhitecturii universale – Evul Mediu, Bucuresti,
Institutul de arhitectura "Ion Mincu", 1993.
Articole
24. Baudrillard, Jean, "Sistemul obiectiv", Bibliografia cursului Perspective Teoretice
ale Arhitecturii, Universitatea de arhitectura si Urbanism "Ion Mincu", Bucuresti;
25. CATALIN SOREANU, 2020, “Galeria Aparte Ghid de Practici Expoziționale”,
Editura Artes, Iași
26. Hall, Peter, "Orasele de maine", Bibliografia cursului Perspective Teoretice ale
Arhitecturii, Universitatea de arhitectura si Urbanism "Ion Mincu", Bucuresti;
27. Zahariade, Ana Maria, "Locuirea intre arhitectura si oras ", Note de curs,
Universitatea de arhitectura si Urbanism "Ion Mincu", Bucuresti
28. ***, "Les vicissitudes de l'ideologie. CIAM et Team X, critique et contrcritique",
Bibliografia cursului Perspective Teoretice ale Arhitecturii, Universitatea de arhitectura si
Urbanism "Ion Mincu", Bucuresti;
29. ***, "L'architecture, la production et le lieu: vers une théorie critique de la
construction", Bibliografia cursului Perspective Teoretice ale Arhitecturii, Universitatea de
arhitectura si Urbanism "Ion Mincu", Bucuresti;
30. ***, "Post-scriptum 1983. L'architecture contemporaine et le regionalisme
critique", Bibliografia cursului Perspective Teoretice ale Arhitecturii, Universitatea de
arhitectura si Urbanism "Ion Mincu", Bucuresti;
WEBOGRAFIE
31. https://freya-home.ro/importanta-spatiilor-verzi-atunci-cand-traiesti-intr-o-zona-
urbana/
32. https://ro.frwiki.wiki/wiki/Jardin_public
44
33. https://ro.wikipedia.org/wiki/Expozi%C8%9Bie_universal%C4%83
34. https://www.stiucum.com/marketing/targuri-si-expozitii/154/avantaje-si-
dezavantaje-ale-ta61285.php
35. http://video.elearning.ubbcluj.ro/wp-content/uploads/2016/10/Targuri-si-
expozitii.pdf
36. https://ccibc.ro/targuri-expozitii-evenimente/targuri-si-expozitii/
37. https://ro.wikipedia.org/wiki/Expozi%C8%9Bia_Universal
%C4%83_de_la_Paris_din_1900
38. https://www.primariacraiova.ro/ro/a/157/parcuri-%C8%99i-gr%C4%83dini-
publice
39. https://www.gds.ro/Local/2015-10-10/la-pas-prin-parcurile-baniei/
40. https://www.discoverdolj.ro/ro/places/gradina-mihai-bravu-vlbyi4kvse1lpg
41. https://www.ucv.ro/campus/puncte_de_atractie/gradina_botanica/prezentare.php
42. https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Nicolae_Romanescu
43. https://www.agerpres.ro/administratie/2022/10/24/dolj-primaria-craiova-a-preluat-
gradina-de-vara-patria-si-cinematografele-modern-si-craiovita--1001731
44. https://observatornews.ro/exclusiv-observator/cinematografelor-de-stat-li-sa-taiat-
filmul-drumul-de-la-glorie-la-decadere-din-succesul-de-altadata-a-ramas-doar-o-amintire-
511176.html
45. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cinematografia_rom%C3%A2neasc%C4%83
46. https://e-zeppelin.ro/cinema-teatrul-de-vara-capitol-istoric-si-perspective/
47. https://economedia.ro/video-prima-gradina-istorica-din-capitala-se-redeschide-
dupa-30-de-ani-in-urma-unei-investitii-de-un-milion-de-euro-cum-va-arata-cinematograful-
capitol-dupa-reabilitare.html#.ZGiD8nZBxPY
48. https://www.feeder.ro/2017/03/08/capitol-istoric-viitor/
ANEXA 1. PLANUL DE AMENAJARE A GRĂDINII DE VARĂ PATRIA
45
46
47
48
49

Licenta Amenajare Spatiu Public

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta Amenajare Spatiu Public

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

SPAȚII PUBLICE EXPOZIȚIONALE

În timp ce în evoluția generală a artei grădinilor s-a observat similitudinea și transferul de

În ultimul capitol a fost prezentată propunerea de amenajare expozițională a Grădina de

CAPITOLUL I STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIUL

1.1 Grădini publice - evoluție, concept

Prezența grădinilor amenajate a fost menționată în documente încă din Antichitate.

Grădinile secolului al XIX – lea

Napoleon al III – lea, susțînător al grădinilor engleze, a hotărât echiparea capitalei cu

Stilul peisajer a atins apogeul fiind simplificat și epurat de construcțiile trecutului.

La finalul secolului al XIX – lea, se constată o renaștere a grădinii franceze, diferită de

Se reîntoarce la simplitatea, naturalețea în aranjarea decorațiunilor florale de specii rare și

Acestea inregistrează o influentă a stilului englez : în Roma – grădina vilei Torlonia, la

În grădinile germane, spaniole și rusești se desfășoară mari lucrări amenajare a parcurilor.

În București, iazurile Dumbravei Cișmigiului alimentate de izvoarele de sub dealul Știrbei

În Statele Unite ale Americii continuă înființarea parcurilor publice în majoritatea

Importanța spațiilor verzi în orașe

Spațiile verzi îmbunătățesc calitatea aerului, reduc zgomotul și sporesc biodiversitatea. De

Importanța spațiului verde nu este recunoscută doar pentru sănătatea oamenilor, ci și

Tendințele actuale în amenajarea spațiilor verzi

Ne înconjurăm de plante datorită valorii de vindecare și sănătate pe care ni le aduc.

Pentru o grădină liniștitoare, se încorporează elemente de apă, palete de culori liniștitoare

1.2 Spații expoziționale – noțiuni generale

Atunci când se ia în considerare designul expozițional, este necesar să se țină cont și de un

Spațiul expozițional este conceput ca o combinație de spații expoziționale interioare și

 Categoria 1 - Expozitii universale in cadrul carora erau prezentate o multitudine

Noul protocol a diferențiat și mai mult expozițiile mondiale de cele internaționale

 Expoziție mondială (World Exhibition)

Caracteristici (dupa protocolul din 1988)

În timpul expozițiilor universale, țările, organizațiile internaționale sau companiile sunt

 Frecvență: o dată la 5 ani

Tendinţe recente în industria târgurilor şi expoziţiilor

În ultimii ani se accentuează o serie de modificări, de tendințe de localizare a afirmarilor

În cazul expozițiilor, globalizarea se reflectă în transformarea treptată, în special în

- Internaționalizare - Evenimente în întreaga lume (târguri de mașini, mobilă)

La evenimentele târgurilor care includ și Europa, expozanții și vizitatorii comerciali

Depăşirea limitelor localizării

Pentru a defini și înțelege evenimentele virtuale, trebuie să trecem în revistă pe scurt

- Virtual Space Support - Global Communication System, Internet

- comunicare - principalele consecinte (efecte) cauzate de utilizarea Internetului

- Promovarea cercetării și formării

- Promovarea produselor, serviciilor și tehnologiei de marketing și comerț electronic

- Catalog Online, Magazin, Vitrina Virtuală

1.3 Spații expoziționale exterioare

 Vânzători de produse și servicii în calitate de expozanți.

 Cererea se întâlnește cu oferta de produse și servicii.

The Great Exhibition (Prima expoziție universal)

Țara Românească avea o gamă moderată de produse agricole și industriale. Moldova a

Expoziția Universală de la Paris din 1867 (Exhibition Universelle / Paris

Expoziția Universală de la Paris din 1900

CAPITOLUL II MATERIALUL ŞI METODA

2.1 Metoda de cercetare

Scopul principal al cercetării a fost acela de a înțelege, de a analiza istoria grădinilor

Un segment aparte al studiului a fost alocat personalităților istorice recunoscute ca

2.2 Istoria grădinilor publice din Craiova

GRĂDINI PUBLICE DIN CRAIOVA

Figura 2.1 Grădina 1 Mai, actualul English Park; Sursa:

GRĂDINA TRANDAFIRILOR - Grădina Băniei

Grădina cuprinde numeroase specii de tuia,juniperus virgiana ( Ienupăr de Virginia) ,

Figura 2.2 Grădina Băniei; Sursa: http://www.monumenteoltenia.ro/casa-baniei-craiova/

GRĂDINA TINERETULUI - Grădina Mihai Bravul

Grădina este amplasată în față Facultății de agronomie, și a casei Glogoveanu (care

Figura 2.3 Grădina Mihai Bravul; Sursa:

Grădina este amplasată între străzile Constantin Lecca – Obedeanu – Poporului –