UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA ȘI URBANISM ION MINCU, BUCUREȘTI

Arhitectura fortificației bastionare, resursă culturală.

Centru de arte performative în Cetatea Alba Carolina, Alba Iulia

Student Hada Iulia Paula

Indrumator

1
Cuprins

Cuprins ……………………………………………………………………………….. 2
1. Introducere ………………………………………………………………………… 4
1.1. Argument ……………………………………………………………………… 4
1.2. Plan de idei ……………………………………………………………………. 5
1.3. Ipoteze de cercetare …………………………………………………………… 5
1.3.1. Cum poate fi folosită fortificația bastionara ca resursa culturala? ………...
1.3.2. Cum poate fi revitalizata viața urbana într-o zona istorica? ......................
1.3.3. Cum poate fi susținuta dezvoltarea contextului social și cultural? ……...
1.4. Metodologie ……………………………………………………………………
1.4.1. Abordarea metodologică ...........................................................................
1.4.2. Cercetarea bibliografica și documentara ..................................................
1.5. Concepte și definiții …………………………………………………………...
1.6. Stadiul la zi ......................................................................................................
2. Spațiu spectacolului Resursa cultura....................................................................
2.1.
2.2. Metamorfoza spațiul urban deschis: gradina, promenada, arta publica
2.3. Trecerea dincolo de ziduri
2.4. Semnificația locului – trecerea de la forma fizica la experiența culturala
2.4.1. Locul ca retea culturala
2.4.2. Legatura dintre spatiu si activitate culturala
2.4.3. Locul, dialogul dintre perceptie si limbaj
2.4.4. Locul, de la semnificatie la experienta dramatica, artistica
3. Studii de caz
3.1. Teatrul Shakespeare Gdansk
3.2. Revitalizarea Bastionului Maria Theresia, Timișoara
3.3. Revitalizarea Bastionului Crucifix, Praga
3.4. New Comédie de Genève Theatre
3.5. Centru de arte performative Linderman
Intervenție pe amplasament

2
4. Concluzii .................................................................................................................
Bibliografie ..................................................................................................................
Referințe bibliografice ............................................................................................
Resurse web ...........................................................................................................
Lista de figuri .............................................................................................................

3
 1. Introducere
1.1. Argument
Patrimoniul cultural istoric al unui oraș reprezintă identitatea culturala a comunității, imaginea
urbana și centrul de interes social și cultural, însă în prezent aceste valențe cultural istorice nu sunt
valorificate și tratate într-un mod corespunzător. Aceste componente istorice neglijate sau tratate într-o
maniera nepotrivita pot reprezenta o problemă la nivelul tranziției dintre centrul urban istoric și
testului urban al unui oraș, alterând identitatea și caracterul locului. Poate reprezenta o resursa culturala
contemporana care sa formeze o continuitate dintre centrul istoric și imaginea urbana a orașului.
Revitalizarea și reabilitarea patrimoniului construit și natural poate menține o dialog armonios și o
legătura mai buna, prin intermediul spatiilor culturale care devin un instrument în activarea vieții
urbane, sociale și arhitecturale a zonelor cu caracter cultural istoric. Astfel, finalitatea acestui studiu
este de a valorificarea ansamblului cetății bastionare Alba Carolina printr-o intervenție contemporana
culturala care sa atragă și sa stimuleze creativitatea și performanța artistica.
Arhitectura un zonei istorice văzuta prin prisma spectacolului imprima o imagine detașata de
realitate, un cumul de sentimente care șochează și încânta, o expresie a timpului și locului. Spațiul
spectacolului este un produs al schimbărilor care este susținut prin intermediul sferei sociale și
culturale, aceste devine obiectivul cercetărilor arhitecturale și academice prin puterea caracterului
schimbător care se materializarea concomitent cu dezvoltarea noilor tehnologii. Artele spectacolului
survin din instituțiile artistice, arta dramatica, muzica și dansul. Acestea sunt elemente definitorii ale
schimbării spatiale, a percepției și limbajului care sunt rezultatul adaptării la noile tendințe apărute în
timp. Teatrul conferă o schimbare culturala a tradiției și tendințelor de performanta și reprezentarea
artistica cât și a spațiului propriu-zis, creând o participare mai directa intre oameni și arta.
Locul unde va fi făcut acest studiu este în Bastionul Sfântul Mihail, unul dintre cele 7 bastioane
ale Cetății Alba Carolina, din orașul Alba Iulia, datorită potențialului urban și arhitectural cu care este
înzestrat. Acesta se afla în proximitatea Catedralei Încoronări, și se observa dispunerea sa perpendicular
pe axul urban dintre cele doua țesuturi urbane neomogene, formând calea de tranziție dintre centrul
istoric al cetății și oraș. Scopul care este urmărit aici este de revitalizarea și reabilitarea acestui spațiu
datorita potențialului cultural care este generat de vecinătate dar și a conexiunii urbane prestabilite. Din
punct de vedere arhitectural, deschiderea unui spațiu neglijat prin intermediul activităților artistice
conectează și sa formează rețele culturale intre celelalte instituții la nivelul întregului ansamblu. Prin

4
utilizarea bastionului ca resursa culturala se restabilește identitatea culturala a unei comunități și invita
lumea la o lua parte la interacțiunea dintre loc și experiența creativa .
Intervenția propusa în acest proiect are scopul de a crea a mai buna legătura intre cetatea istorica
și modul în carea ea este perceputa de către oameni, de a stimula dorința de explorare și participare în
scena spațiul cultural istoric. Obiectivul este de a implementa o serie de funcțiuni culturale care sa
reflecte experiența zilnica prin prisma unui continuum cultural rezultat prin percepția spațiului dedicat
spectacolelor și performantei artistice și redarea unui dialog mai direct intre oameni și arta. Acesta este
un spațiu de coexistenta intre oameni din punct de vedere economic, social și cultural unde se poate
dezvolta gândul creativ și comunicarea prin intermediul configurării spațiale flexibile. Astfel, prin tema
se va propune un centru de arte performative, care sa aibă la baza teatrul, muzica și dansul, ateliere de
creații vestimentare și decor, workshop-uri, săli de cursuri/ repetiții, săli flexibile de spectacol și
repetiții, expoziții cu obiecte vestimentare.
Folosirea arhitecturii fortificației bastionare ca o resursa culturala pentru dezvoltarea economica,
sociala si culturala Astfel, revitalizare a unui spațiu cultural istoric nu trebuie văzut doar ca un simplu
proces auster care vin în schimbarea și completarea unei zone din punct de vedere funcțional, este
vorba de valorificarea unui ansamblu cultural istoric prin intervenția regenerării urbane și culturale, și
cum acesta schimbarea și transformarea poate fi în strânsa legătura cu artele performative, fiind la
rândul lor un produs al schimbării legat de percepție și experiența
1.2. Plan de idei
Lucrarea va fi structura pe 4 capitole
În Capitolul 2 se va discuta despre potențialul oferit de către folosirea artelor spectacolului ca
instrument
În Capitolul 3, Studii de caz vor fi prezentate și analizate studile de caz în raport cu situl ales
pentru o definirea mai buna modalității de intervenției și pentru o mai buna înțelegere legată
În Capitolul 4 vor fi prezentate concluziile acestui studiu in raport cu proiectul de prediploma,
cum loculul uitat poate fi revitalizat prin intermediul artelor spectacolului. Semnificatia și puterea
1.3. Ipoteze de cercetare
1.3.1. Cum se poate fi utilizata fortificația bastionara ca resursa culturala? Prima ipoteza de
cercetare pornește de la faptul ca o componenta neglijata și abandonata cu valoare culturala mare din
cadrul patrimoniului istoric, cetatea bastionara, poate fi folosita ca resursa culturala contemporana,
astfel refăcând identitatea culturala atâta la nivelul cetății cat și a orașului.

5
 1.3.2. Cum poate fi revitalizat spațiul urban într-o zona istorica ? A doua ipoteza de cercetare
are în vedere revitalizarea bastionului din cetatea fortificata prin regenerarea urbana implementarea
unei funcțiuni culturale care sa stimuleze creșterea și participarea în contextul cultural istoric.
1.3.3. Cum poate fi susținuta dezvoltarea socio-culturala prin spectacol ? A treia ipoteza de
cercetare are în vedere regenerarea urbana și arhitecturala a bastionului cetății prin crearea unui spațiu
arhitectural permanent, cel al spectacolului și experienței artistice, creând astfel o mai buna legătura
intre cetate și oraș, prin conexiunea și participarea culturala la nivelul comunității.
1.4. Metodologia
1.4.1. Abordarea metodologica
Demersul studiului se concentrează pe abordarea a doua metode de cercetare, fenomenologie și
semiotica.
Fenomenologia în arhitectura scoate în evidenta demersul experientei zilnice, prin modul în care
este perceput spațiului prin atmosfera, ambianta, senzație, semnificație și stimularea gândul creativ.
Aceasta metoda este utila în investigația arhitecturii prin înțelegerea experienței spatiale ca generator al
creației1. Trebuie înțeles spiritul locului pentru a putea genera locuri semnificative care sa aibă în
vedere existenta unei legături bune intre spațiul fizic și cel psihic- genius loci2. Astfel, procesul de
proiectare a construcțiile este văzut ca un instrument al intuiției, care ne permite trecerea din spațiul
construit în experiența unui continuum cultural.3
Semiotica este preocupată de studiul semnelor și codurilor, acest sistem de semne este utilizat în
procesul de interpretare și reproducerea a mesajelor, semnificația care o poate genera un spațiu.
Semiotica în arhitectura este redata de comunicarea prin funcțiuni-semn. Aceste semne dobândesc un
caracter cultural find raportate la nivelul percepție senzoriale și vizuale care își împărtășesc înțelesul
dincolo de forma materiala sau imateriala4. Forma comunicării este făcută prin intermediul diverselor
reprezentații artistice, obiectelor, spațiului propriu-zis sau mișcarea oamenilor, ca instrumente de
transmitere a mesajelor spre public cu diverse teme sociale. 5
1.5.1. Cercetarea bibliografica și documentara

1 Pallasmaa J. (2011). Space, Place, and Atmosphere: Peripheral Perception in Existential Experience. Architectural
Atmosphere. Birkhäuser, DOI: 10.13130/2240-9599/4202
2 Norberg-Schulz, C. (1979). Genius Loci :Towards a Phenomenology of Architecture. Rizzoli, New York
3 Holl S., Pallasmaa J., Perez-Gomez A. (2007). Questions of Perception: Phenomenology of Architecture. William Stout
Publishers.
4 Evripides Zantides (2014). Semiotics and Visual Communication: Concepts and Practices. Cambridge Scholars Publishing,
Newcastle upon Tyne, UK
5 Carlson M. (1989). Places of Performance: The Semiotics of Theatre Architecture. New York: Cornell University Press

6
 În cadrul acestui studiu au fost folosite documentații de specialitate, cărți și articole, care sa ajuta
la definirea conceptele folosite în lucrare. Au fost utilizate baze de documentații existente, resurse web
și studii științifice pentru analizarea și argumentarea studiilor de caz. A mai fost folosită ca sursa de
argumentare și experiența dobândită în facultate și cât și cea personala înafara
1.6. Concepte și definiții
Cetatea bastionara este un ansamblu fortificat de tip Vauban având forma de stea cu 7 colturi.
Este formata dintr-un ansamblu de clădiri cu un caracter istoric de importanța naționala aflate la cota de
calcare a platoului superior în strânsa legătura cu orașul. Componentele cetății reprezentate de șanțuri,
bastioane, clești, ravelinuri și taluzurile de pământ amenajate în partea de jos și pe zidurile acestora,
care au servit înainte ca sistem de apărare împotriva atacurilor. Cetatea reprezintă un nucleu
multidisciplinar, având Catedrala Încoronării ca reper arhitectural și punct de perspectiva al axului
urban pietonal bulevard-parc-catedrala.
Spațiul urban deschis este un loc public cu accesibilitate mare, care generează o suita de forme și
funcțiuni care sunt de importanța culturala, asigurând diverse beneficii populației urbane. Acesta poate
fi clasificat în mai multe tipologii precum: parcuri și grădini, spațiu de food market, spațiul
recreațional, spațiul natural neatins, piețe și străzi. 6
Locul-semnificație este un spațiu bine delimitat care are o identitate și un caracter propriu și este
definit ca o organizare tridimensionala a elementelor mediul natural, mediul social și spațiul construit.
Semnificația locului este influențat de diferiți factori care sunt în legătura cu percepția, relația intre
contextul fizic și cel psihic.7
Nodul cultural este un spațiu public care are o semnificației puternica, are o concentrate
funcționala mare și oferă atracție. Pe baza acestor 3 calități, exista un potențial de inducerea a
creativității în folosirea împrejurimilor de către oameni, reimaginarea și înțelegerea identității unui loc
și stimularea găsirii acelui loc în oraș.8
Atmosfera spațiului este un proces care se desfășoară pe plan mental, este o expresie a
sensibilității prin intermediul percepției senzoriale sau vizuale a anumitor elemente de factura naturala,
arhitecturala, muzicalitatea spațiului, activități artistice sau momente ale zilei. 9

6 Benjamin W. Stanley , Barbara L. Stark , Katrina L. Johnston & Michael E. Smith (2012). Urban Open Spaces in Historical
Perspective: A Transdisciplinary Typology and Analysis, Urban Geography, 33:8, 1089-1117, DOI: 10.2747/0272-3638.33.8.1089
7 Norberg-Schulz, C. (1979). Genius Loci :Towards a Phenomenology of Architecture. Rizzoli, New York
8 Balvočienė V. , Zaleckis K. (2021). Cultural Urban Catalysts as Meaning of the City. Architecture and Urban Planning Vol. 17,
Issue 1, pp. 16–28
9 Zumthor P. (2006). Atmospheres: Architectural Environments. Surrounding Objects, Birkhäuser Architecture

7
 Performanța artistica este un concept și un gen al artelor creative, este non referențial din cauza
faptului ca nu se refera la o condiție preexistenta, precum esența, substanța și expresivitate, iar prin
existența unei identități stabile se poate exprima. 10
Spațiul spectacolului este locul unde se formează actul performativ și are o rădăcina artistica,
poetica și critica., acest loc poate fi orice spațiu gol care poate genera actul prin prezenta unei persoane
care a pătruns în încăpere și o alta persoana care privește 11
Interacțiunea poate fi denumita un fenomen de rezonanta după Bohme G., înțelegerea spațiului
prin intermediul rezonantei poate arata o parte a tonalității diverselor elemente auditive din care este
forma mai expusa a comunicării ca simbol al meditație.12
Teatrul este un produs al schimbării care cuprinde multe forme ale sferei sociale și culturale
precum performanta artistica, diverse forme artistice și elemente ale experientei zilnice. Acest factor al
schimbării este determinat de 3 categorii: percepția, corpul și limbajul, în repertoriul artei dramatice
acesta reorganizarea și reformulează relația dintre spectator, artist și textul dramatic. 13
1.7. Stadiul la zi
În cazul unei zone cu caracter istoric important, răspunsul revitalizării prin intermediul spatiilor
artistice formează o conexiune, metamorfoza dintre spațiul public și obiectul arhitecturala la nivelul
semnificației, percepției senzoriale și vizuale care produce experiența la nivel psihic. Din acesta
preocupare se formează mai multe concepte, paradigme, abordări și publicații de specialitate în cazul
spațiului multi-senzorial. Astfel, acest studiu se va orienta pe 3 direcții de cercetare.
1. Semnificația locului trecerea de la forma fizica la experiența culturala, interacțiunea dintre
spațiul copleșitor și senzația emoționala, dialogul direct dintre om și loc. Va fi ilustrat prin trei cărți:
cartea lui Norberg-Schulz14 care analizează identitatea, caracterul și semnificația unui loc prin
intermediul unei abordări fenomenologice, și pornește de la ideea ca sensul locului este unul holistic
care depășește percepția senzoriala. A doua carte a lui Pallasmaa analizează, tot printr-o abordare
fenomenologica, experiența printr-o perspectiva multi-senzoriala în spațiul arhitectural, sensului de
integrare și apartenență15. Iar a treia carte a lui Zumthor care 16

10 Fischer-Lichte E. (2008). The Transformative Power of Performance A New Aesthetics, trans. S. I. Jain. London and New
York: Routledge
11
12 Böhme G. (2017). Atmospheric Architectures The Aesthetics of Felt Spaces, trans. A.-Chr. Engels-Schwarzpaul. Bloomsbury
Academic
13 Fischer-Lichte E., Riley J. (1997). The Show and the Gaze of Theatre A European Perspective. University of Iowa Press
14 Norberg-Schulz, C. (1979). Genius Loci :Towards a Phenomenology of Architecture. Rizzoli, New York
15 Pallasmaa J. (2012). The Eyes Of The Skin, John Wiley & Sons Ltd, Publication
16

8
 2. Spațiul dramatic și performanța artistica ca instrumente în analiza elementelor de percepție,
limbaj și obiect în repertoriul artele dramatice, mișcării copului , cum fenomenul teatrului într-o
perspectiva europeana, este văzut ca un produs al schimbării spatiale cât și a și comunicării într-o forma
directa intre persoane și forma psihica: carte scrisa de Erika Fischer-Lichte 17. Teatrul văzut ca patru
entități carea poate afecta performanța pe scena și relația cu publicul prin dialog, percepție, tonalitate,
interacțiunea dincolo de planul fizic și relațiile formate în cadrul acestuia: cartea manifest a lui Peter
Brook18. Iar pe partea arhitecturala, forma și configurația spațiului de spectacol devine una
experimentala, teatrul total, elemente noi ale design-ului scenei cât și a interpretării, relația expresiei
spatiale dintre geometria scenei și mișcarea corpului în percepția lui Bauhaus. 19

3. Spațiul urban ca element performativ 20

17 Fischer-Lichte E., Riley J. (1997). The Show and the Gaze of Theatre A European Perspective. University of Iowa Press
18 Brook P. (1968). The Empty Space, Touchstone Books
19 Gropius W., Wensinger A. S., Schlemmer O., Moholy-Nagy L., Molnár F. (1971). The Theater of the Bauhaus,
Wesleyan University Press
20 Carmona M., Heath T., Oc t., Tiesdell S. (2003). Public Places – Urban Spaces. The Dimensions of Urban Design, Architectural
Press

9
 2.
2.1. Identitea si mostenirea culturala
Evoluția semnificației simbolistice a cetății bastionare cat și reutilizarea adaptativa pe o serie de
proiecte de conservare și restaurare, modificări și adaptări la nivel funcțional și urban, evoca astfel rolul
acesteia ca identitate și moștenirea culturala a unui oraș. În România, exista o vasta varietate a
vestigiilor și patrimoniului cultural istoric aflate în apropierea sau în devine nucleu de interes al testul
urban al unui oraș. Aceste construcții de importanța naționala devin repere simbolice și creează
identitatea unui oraș, prin moștenirea istorica și prin memoria simbolistica a unor etape de caracter
funcțional și urban. Vizibilitatea straturilor istorice ale locului creează un obiect cultural cu semnificație
simbolica cu un caracter complex care conduce spre alt mediu, un centru dintre cadrul natural și cel
construit care depinde de percepția vizuala, simbolistica și complementaritate. 21
Cazul Cetatii Albă Carolina este un loc cu semnificatie simbolica devenind principalul actor al
orașului. Tesutul urban urmează trama stradala cardio și decumans de pe vremea imperiul roman
Legătura fizica și mentală dintre cetatea bastionara si orasul de sus se observa la nivelul tesutului urban
prin alterare spatiului urban pentru a integra mai bine acesta tranzitie, sa aibe un dialog mult mai
puternic și dinamic. Limita dintre aceste doua entitati În perioada comunista esxistand o tensiune intre
cuoarul de vzibilitate
Tensiunea dintre locul istoric și locurile uitate este foarte vizibila, existand o întreaga reatea de
spatii exterioare și încăperi aflate în interiorul zidurilor care

22

21 Norberg-Schulz, C. (1979). Genius Loci :Towards a Phenomenology of Architecture. Rizzoli, New York
22 https://openheritage.eu/wp-content/uploads/2018/11/16_OpenHeritage_Alba-Iulia_observatory-case.pdf

10
11
 3. Studii de caz
Pentru situl ales se vor analiza mai multe studii de caz care sa definească modalitatea de
intervenția în cazul proiectului și pentru o mai buna înțelegere a rolului revitalizarii unei zone istorice
prin intermediul spatiilor de performanta artistica și culturala. Analiza va urmări cum un spațiu poate
obține o semnificație culturale prin regenerarea arhitecturala și urbana, relația care se stabilește intre
cadrul existent și forma intervenției și comunicarea și flexibilitatea dintre funcțiunile programului.
Generarea unui pol urban de importanta artistica poate fi creat prin conexiuni și legături cu
componentele culturale și sociale ale centrelor de interes public mare ale orașului. Prin analizarea
fiecărui studiu de caza se va lua în considerare raportarea și comunicarea dintre obiectul vechi și cel
nou, expresia artistica, relația dintre spațiul public și obiectul arhitectural, flexibilitatea funcționala.
3.1. Teatrul Shakespeare Gdansk, Polonia

Proiectul Teatrului Shakespeare-an a apărut din din dorința refacerea vechiului teatru elisabetan
prin intermediul unui concurs internațional, find rămase doar ruinele fundației acestuia. Intervertita

12
arhitectului Renato Rizzi dorește sa readucă teatrul într-o formula noua păstrând într-o oarecare măsura
imaginea teatrului elisabetan fiind poziționat pe același amplasament al ruinelor acestuia dar într-un
context urban diferit. Este situat în zona istorica a orașului Gdansk și se conturează prin asumarea a
doua componente fundamentale:
Primul criteriu - cadrul natural istoric. Componenta istorica data de cunoașterea teatrul elisabetan,
prin reformarea amprentei arheologice printr-un contextul urban si peisajul natural diferit, redat de noul
teatru contemporan. Al doilea criteriu - cadrul natural politico-cultural. Componenta politica prin cadrul
schimbarea orizontului politic dat de noul teatru.
Teatrul este împărțit din punct de vedere funcțional și formal în trei parți: platforma panoramica,
teatrul exterior și interior. Muchiile exterioare formează pasaje de trecere a întregului complex care
permit vizibilitatea subsolului și introducerea luminii prin spatiile formate de aceste pasaje. Se creează
o platforma urbana pietonala așezata la 6m deasupra nivelului de intrare. Datorita acestui joc de
înălțimi se formează un nou punct de perspectiva asupra orașului. Prin contrastul și compoziția
componentelor arhitecturale și estetice arata ierarhia volumelor, forma teatrul fiind elementul dominant
în masa platformei și materialele necontrastate care se integrează în cromatica centrului istoric, neutru
majoritar doar cu un punct .
Teatrul exterior - silueta teatrului este compusa din volumetria acestuia, acoperișul mobil și
finisajul exterior, zidăria. Nevoile simbolice și tipologice definesc volumul prin diferența de înălțime,
iar acest sistem creează un punct panoramic, iar cu ajutorul acoperișului mobil peisajul se transpune
către interior. Sistemul de pasaje și deschidere spre muchiile exterior arata ierarhia. Zidăria pereților
exteriori ai teatrului creează o scenografie prin indicarea ritmului modular al structurii interioare, și
servește și ca element de neutralizare, prin culoarea pământie închisă, a contrastului aripilor
acoperișului mobil de culoare turcoaz.
Teatrul interior - contrastul dintre exteriorul sobru și interiorul dat de prezenta structurii mixte de
lemn și metal arata configurația teatrului elisabetan. Îmbinarea tehnologie teatrului contemporan,
creează o flexibilitatea a spațiului de spectacolului putând să fie adaptat configurațiilor artistice .
Volumetria este adaptata pătrunderii luminii prin acoperiș care străbate întreaga construcție, de la
nivelul teatrului, galeriile pana la subsolul construcției, dat de muzeu. Apariția unei a treia scene și de
asemenea unei a patra scene, cea a deschiderii spre cerul orașului.23
3.2. Revitalizarea Bastionului Maria Theresia, Timișoara

23 https://www.archdaily.com/595895/gdansk-shakespearean-theatre-renato-rozzi

13
 Bastionul Maria Theresia este sigurul bastion rămas din cele 9 bastioane ale cetății de tip Vauban
din Timișoara, România, care a reprezentat sistemul defensiv al acestuia. Acesta a fost lăsat în condiții
deplorabile și a reprezentat o dificultate și nevoie de expertiza profesională extraordinara pentru
revitalizarea acestui spațiu de importanța cultural istorica. Reabilitarea bastionului de secol XVII de
către firma de arhitectura Archaeus Studio, urmărind sa scoate la iveală materialele și detaliile
arhitecturale, cât și potențialul cultural și urban al incintei după restaurarea dura aplicata în anii 1968-
1969 și apoi abandonul ei.
Tema conceptului subliniază reintegrarea și definirea unui nou pol urban al orașului prin aplicarea
creativității asupra spațiului public, care a fost abandonat. Acesta se conturează prin implementare
funcțiunilor culturale și sociale în spațiul urban, definirea unui nou spațiu urban care sa conecteze
spațiului cu cadrul existent exterior al orașului, și prin procesul grijuliu de restaurarea a imaginii
monumentului.

Procesul de revitalizare visează restaurarea zidurile și încăperile interioare a zidurilor bastionului.

Tratarea suprafețelor de cărămida cu inserții din lemn și amenajarea celorlalte foste elemente de
defensiva, schimbarea elementelor de și consolidarea elementelor de șarpanta a clădirii pentru
găzduirea unor spatii expoziționale. Se observa tratarea suprafeței orizontale a incintei prin amenajarea
spațiului verde, creând spațiu de promenada cu terase și bănci generând o ‘grădina cu vise”.
Folosirea potențialului spațiului interior sau cel al spațiului nefolosit prin creerea unui spațiu
expozițional, creerea de noi volume contemporane care sa servească ca spatii culturale. Spațiului public
deschide oportunitatea pentru socializare, pentru evenimente și de asemenea, arătarea comunității cum
trebuie sa utilizeze spațiul public.
Intervenția contemporan se regăsește ca și o curte scufundata, volumul având o geometrie
regulata care este situat sub pardoseala spațiului public. Accesul se face la subsol având diverse
facilitați culturale dar și acoperirea devine o terasa circulabila pentru public definind dinamica
spațiului. Datorită cotei destul de joase din acces se poate viziona spectacolele aflate pe scena din fata
acestuia, creând o legătura intre spațiul public, spectacol și spațiul interior prin intermediul cadrului

14
cultural. Se observe folosirea materialelor care au un contrast ușor intre suprafețele istorice, placi din
cupru, dulgherie din lemn fără inserții metalice, tencuiala și vopsele pe baza de var, structuri metalice
ușoare și nevizibile. 24
3.3. Revitalizarea Bastionului Crucifix, Praga
Proiectul se axează pe revitalizarea bastionului Crucifix din cetatea din Praga, Cehia, în urma
neglijării acestuia și și generarea unui brownfield. Bastionul se afla în centrul istoric al orașului Praga
care este trecut în lista patrimoniul UNESCO și este ultima linie defensiva rămasa din cetate. Prin
intermediul unei intervenții care sa conecteze spațiul zonei istorice cu cartierele orașului, cât și
valorificarea peisajului natural și a elementului arhitectural defensiv.
Conceptul intervenției este de conectarea a spatiilor verzi amenajate cu spațiul public al
elementelor construite atât din interior cat și din exteriorul cetății. Se creează nou spațiu public
exterior în spațiului neglijat prin corespondenta culturala, sociala și funcționala a clădirilor asociate
care este campusul universitar și spațiului gradina. Spațiu are vizibilitate mare, care sa conecteze
ambele parți ale orașului, astfel devine un loc de gândire, meditație, socializare, de întâlnire, o
concentrație a artei umane prin destinații atractive.

Construcția a fost proiectata sub pământ ca sa nu interferează cu arhitectura cetății și sa creeze un

loc dinamic prin amenajarea spațiului public și unui punct de belvedere spre oraș. Aflata la o cota mai
joase fata de zidurile bastionului are sa genereze unu spațiu discret și ascuns, o acropola care sa atragă
vizitatorii prin conținutul și forma acestuia, dar și nu neapărat vizibilitatea mare pe care o are. Este
elementara, minimala și se scufunda în materialitatea cetății, prin elemente de vocabular formal.
Structura are folosire multipla, prin funcționarea sociala, culturala, facilitați pentru public sau
administrație, devenind un punct de legătură intre cele 2 concepte cel al spațiului exterior și cel al
spațiului interior. Exteriorul devine o componenta a interiorului prin deschiderea pereților glisanți din
sticla către panorama, astfel formând o comunicare directa intre spațiul interior și cel exterior. Din
punct de vedere al materialității se observa folosirea pietrei, a betonului care sa imite aspectul de piatra,

24 https://www.igloo.ro/bastionul-theresia/

15
elemente din lemn și cupru atât la parapet și mobilier urban dar și ca elemente ale fațadei. Peisajul
natural devine și el o componenta importanța a intervenției, generând un spațiu pentru găzduirea de
expoziții de arta sau evenimente culturale în aer liber.25
3.4. New Comédie de Genève Theatre
Proiectul se afla în orașul Geneva din Elevetia și este proiectat de către firma de arhitectura FRES
Architects, având ca scop creerea unui loc care sa unească toate componentele spațiului teatral prin
relația funcțiunilor de creație și performanța. Noul teatru de comedie este conceput de a fi un spațiu de
creație atribuindu-și spatii mari de workshop-uri, nu doar un simplu teatru sau un spațiu de performața
artistica cu 2 săli principale.

Proiectul plasează cele 2 săli de spectacole în inima volumului creând un care sunt complementare
și fiecare având propria identitate din punct de vedere arhitectural și scenografic, iar prin articularea
programelor clădirii se creează identitatea acesteia unica vizibila în secțiune. Diferența teatrului clasic
este prin scena turn care devine elementul central al compoziției clădirii, iar prin caracteristica
profilelor creneluri al proiectului acesta exprima multitudinea de activități ce au loc în teatrul nou.
Lobby-ul este transparent si generos, creând legături intre exterior și interior și oferă teatrului o
deschidere spre oraș. Foyer-ul asigura accesul intre cele 2 săli și creează o alta legătura intre 2 spatii
publice care înconjoară clădirea.
Din punct de vedere arhitectural, clădirea este discreta și neutra pe timpul zilei, exprimând locul
caracteristic de creație și producție. În timpul serii, clădirea se transforma într-un spațiu performativ
datorita luminilor de scena pe fațada, marcând prezenta în oraș și invitând publicul exterior sa se
alăture spectacolului.
Sala cea mai mare este conceputa in continuitatea stilului teatrului italian, cu o relație scena-sala
prestabilita. Anvelopanta are o suprafața pliata și fațetata, precum un origami, acomodând astfel toate
dispozitivele de lumini și acustice necesare săli de teatru.

25 https://www.miesarch.com/work/505

16
 Sala modulara de tip black-box este dedicata spectacolelor experimentale. Este un volum neutru și
elementar, cu un sistem de tribune modular, care permite configurații multiple. Pereții sunt acoperit cu
lamele din beton armat cu fibre, garantând o acustica excelenta. 26
3.5. Lindemann Performing Arts Center
Proiectul este situat în Statele Unite ale Americii în orașul Boston, Massachuttes și este realizat de
către firma de arhitectura REX. Design-ul noului centru de arte performative in cadrul universității
Brown, creează o clădire academica și culturala prin implementarea flexibilității și adaptării spațiului
carea servește un hub de performanta. Prin combinarea sălii principale multifuncționale cu scena
deschisa la nivelul pardoselii, acest design se adresează nevoi pentru un spațiu dedicat unui grup mare
de performante artistice. Acest centru încurajează colaborarea și inspira noi modele de producție
artistica și culturala.

La centrul clădirii este prevazut un nivel complet transparent îmbrăcat în panouri de sticla care
secționează volumul în doua prin extinderea nivelului în consola. Prin acest contrast dintre opacitatea
volumului și transparența orizontalei din sticla este subliniat și evidențiat parterul ca un spațiu care
sugerează legătura și armonia a compoziției. Prin deschiderea parterului se creează legături cu sala
principala cat și cu împrejurimile campusului. Parterul transparent care este scos în consola amplifica
atracția și invita publicul în explorarea spațiului prin contrastul, estetica și compoziția arhitecturala. În
interior acesta este împânzit de structura clădirii care compune o spațialitate copleșitoare prin instalația
artistica. Scena sălii care se afla la nivelul pardoselii parterului și care are o transparența care sa atragă
publicul în centrul de interes al clădirii.
La interior sala principala de tip black-box poate fi modulata prin forma fizica si cea acustica, iar
componentele tehnice și de decor pot fi ascunse sau extinse în funcție de configurația spațiului de
spectacole. Sala principala se poate transforma în 5 tipuri diferite de scene și configurații ale audientei,
prin configurația sălii de concerte simfonice, la teatru, la un cub înconjurat de sunet pentru performante

26 https://archello.com/fr/project/nouvelle-comedie-de-geneve-theater

17
experimentale în media. Pe lângă sala principala flexibila, se afla la nivele inferioara săli de repețiți,
studio-uri, săli intime de performanta artistica dedicate pentru utilitatea și studiile zilnice ale
studențiilor și facultății.
La exterior fațadele volumul opac sunt înfășurate într-un sistem de fațada rezistenta la ploaie si
umiditate cu placi din aluminiu extrudat cu caneluri geometrice asemănătoare fractalilor. Materialitatea
fațadei este neutra având panourile de culoare albă care creează un contrast cu clădirile de cărămida,
diferențiindu-se de împrejurimi și marcând spațiul de spectacol.27

27 https://www.architecturalrecord.com/articles/16543-a-performance-venue-at-brown-university-gives-the-arts-top-billing

18