Tratamentul fiscal al cheltuielilor de sponsorizare

Conform Legii sponsorizarii nr 32/1994, cu toate modifică rile şi completă rile ulterioare:
Sponsorizarea este actul juridic prin care 2 persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate
asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru sustinerea unor activitati fara scop lucrativ
desfasurate de catre una dintre parti, denumita beneficiarul sponsorizarii. Contractul de sponsorizare se
incheie in forma scrisa, cu specificarea obiectului, valorii si duratei sponsorizarii, precum si a drepturilor si
obligatiilor partilor.
Mecenatul este un act de liberalitate prin care o persoana fizica sau juridica, numita mecena, transfera, fara
obligatie de contrapartida directa sau indirecta, dreptul sau de proprietate asupra unor bunuri materiale sau
mijloace financiare catre o persoana fizica, ca activitate filantropica cu caracter umanitar, pentru
desfasurarea unor activitati in domeniile: cultural, artistic, medico-sanitar sau stiintific. Actul de mecenat se
incheie in forma autentica in care se vor specifica obiectul, durata si valoarea acestuia.
Facilitatile prevazute in prezenta lege nu se acorda in cazul:
• sponsorizarii reciproce intre persoane fizice sau juridice;
• sponsorizarii efectuate de catre rude ori afini pana la gradul al patrulea inclusiv;
• sponsorizarii unei persoane juridice fara scop lucrativ de catre o alta persoana juridica care conduce
sau controleaza direct persoana juridica sponsorizata.

• Din punct de vedere al impozitului pe profit :

Cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private NU sunt deductibile.
Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, precum şi cei cei care acordă burse
private scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă precizată mai jos:
• 0,75% din cifra de afaceri;
• 20% din impozitul pe profit datorat.

Cifra de afaceri la care se face referire mai sus reprezintă cifra de afaceri contabilă , copusă din grupa 70 din
Planul de conturi, la care se adauga contul 7411 „Subvenţii aferente cifrei de afaceri”.
Sumele care nu sunt scă zute din impozitul pe profit se reportează în următorii 7 ani consecutivi.
Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistră rii acestora, în aceleaşi condiţii, la fiecare termen
de plată a impozitului pe profit.
Incepand cu 1 ianuarie 2022, sponsorizarile care nu sunt scăzute din impozitul pe profit in anul efectuarii lor NU se
mai reportează in urmatorii ani.

Bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau mecenat NU sunt considerate livră ri de
bunuri dacă valoarea totală în cursul unui an calendaristic se încadrează în limita a 3‰ din cifra de
afaceri constituită din operaţiuni taxabile, scutite cu sau fă ră drept de deducere, precum şi din operaţiuni
pentru care locul livră rii/prestă rii este considerat a fi în stră ină tate, potrivit prevederilor art. 275 şi 278 din
Legea 227/2015 privind Codul fiscal.
Încadrarea în plafon se determină pe baza datelor raportate prin deconturile de TVA depuse pentru un an
calendaristic. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în aceste plafoane sponsoriză rile şi acţiunile de mecenat,
acordate în numerar, şi nici bunurile pentru care taxa nu a fost dedusă .
Depă şirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plată , respectiv se colectează taxa. Taxa colectată
aferentă depăşirii se include în decontul întocmit pentru ultima perioadă fiscală a anului respectiv.
Exemplu:
In data de 13 octombrie 2022, societatea Alfa, plă titoare de impozit pe profit si inregistrata in scopuri de TVA,
care are ca obiect de activitate producerea si comercializarea preparatelor din carne a încheiat un contract de
sponsorizare, în calitate de sponsor.
Aceasta acorda mezeluri in valoare de 4.000 lei unei asociatii care promoveaza interesele copiilor din casele
de copii.

Alte cheltuieli deductibile limitat

 cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile că tre organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile profesionale
care au legătură cu activitatea desfăşurată de contribuabili in limita a 4.000 de euro anual; - cursul de
schimb mediu al anului 2022 = 4,9315 lei/eur

cheltuielile sociale (ajutoare de înmormâ ntare, ajutoare pentru bolile grave și incurabile, ajutoare pentru
naștere, cheltuieli reprezentâ nd cadouri în bani sau în natură , inclusiv tichete cadou oferite salariaților și
copiilor minori ai acestora), în limita unei cote de pâ nă la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu
salariile personalului;

scăzămintele, perisabilită ţile, pierderile rezultate din manipulare/ depozitare;

pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea
unui produs sau prestarea unui serviciu

cheltuielile reprezentâ nd tichetele de masă şi voucherele de vacanţă acordate de angajatori in

limita a 6 salarii minime pe economie din acel an (6 x 3.000 lei/angajat);
50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul
activită ţii economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depă şească 3.500 kg şi care să nu aibă
mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzâ nd şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa
contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situaţiile în care vehiculele respective se
înscriu în oricare dintre urmă toarele categorii:
vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă , servicii de pază şi protecţie şi servicii de
curierat;
vehiculele utilizate de agenţii de vâ nză ri şi de achiziţii;
vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată , inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată , inclusiv pentru închirierea că tre persoane
sau pentru instruire de că tre şcolile de şoferi;
vehiculele utilizate ca mă rfuri în scop comercial.
cheltuielile cu amortizarea mijloacelor de transport de mai sus, in limita a 1.500

cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu

funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la un singur autoturism
aferent fiecă rei persoane cu astfel de atribuţii, aplicandu-se si limitarea de 50%, daca este cazul.
Iata cateva exemple de cheltuieli nedeductibile:
cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a
efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreştere a valorii acestora;
cheltuielile care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al că rui certificat de
înregistrare fiscală a fost suspendat în baza ordinului preşedintelui ANAF;
cheltuielile cu taxa pe valoarea adă ugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor
avantaje în natură , dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursă ;
cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din
gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi
taxa pe valoarea adă ugată aferentă . Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe
amortizabile, distruse ca urmare a unor calamită ţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră , dacă acestea se
gă sesc situate în zone declarate,
afectate de calamită ţi naturale sau de alte cauze de forţă majoră .

FISCAL:
Codul fiscal permite deducerea ajustarilor, in proportie de 50% sau 100% (dupa cum vom detalia mai jos),
pentru deprecierea TUTUROR creantelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
Conform Codului fiscal, aveţi dreptul la deducerea ajustă rilor pentru deprecierea creanţelor, înregistrate
potrivit reglementă rilor contabile aplicabile, în limita unui procent de 50% din valoarea creanţelor, dacă sunt
îndeplinite cumulativ urmă toarele condiţii:
creanţele sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;
 creanţele nu sunt garantate de alta persoană ;
creanţele sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului
Pentru a putea deduce ajustă rile pentru depreciere în limita unui procent de 100% din valoarea creanţelor,
trebuie să fie respectate cumulativ o serie de condiţii, dintre care noi consideră m că cea mai importantă este
prima:
creanţele sunt deţinute la o persoană juridică asupra că reia este declarată procedura de
deschidere a falimentului, pe baza hotă râ rii judecă toreşti prin care se atestă această situaţie;
creanţele nu sunt garantate de altă persoană ;
creanţele sunt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului

A. Minusuri din gestiune imputabile

În cazul în care constataţi o lipsă din gestiune la inventariere imputabilă, atunci cheltuiala suportată cu
valoarea activului intră în categoria celor deductibile. Se aplică acest tratament deoarece veţi emite decizie
de imputare (unui salariat sau unui terţ), fiind vorba practic de o operatiune in urma careia obtineti un venit
impozabil.
Incepand cu 1 ianuarie 2012, in cazul bunurilor lipsă din gestiune care sunt imputate, se efectuează ajustarea
TVA, sumele imputate nefiind considerate contravaloarea unor operaţiuni în sfera de aplicare a TVA. Pana la
acea data, o astfel de tranzactie era considerata livrare de bunuri la care trebuia să se colecteze TVA.
Cheltuiala rezultata in urma ajustarii este deductibila, aceasta fiind efectuata în scopul desfă șură rii activită ții
economice.
Decizia de imputare serveşte ca document de imputare a valorii pagubelor produse şi reprezintă un
document de înregistrare în contabilitate. Acesta reprezintă titlu executoriu, din momentul comunică rii.
Formularul se întocmeşte în două sau în mai multe exemplare, în funcţie de numă rul persoanelor
ră spunză toare pentru paguba produsă , pe baza actelor de constatare (procese-verbale, referate etc.)
existente.
Pentru pagubele pe care le constataţi în gestiune trebuie să ră spundă persoanele vinovate de producerea lor.
Imputarea pagubelor o veţi face la valoarea de înlocuire care reprezintă costul de achiziţie al unui bun
avâ nd caracteristici şi grad de uzură similare celui lipsă în gestiune la data constată rii pagubei.
În funcţie de persoanele considerate vinovate de lipsa din gestiune, pentru creanţa pe care o veţi recunoaşte
în contabilitate veţi utiliza:
contul 461 „Debitori diverşi”, dacă cei implicaţi nu sunt salariaţi ai entită ţii;
contul 4282 „Alte creanţe în legă tură cu personalul”, dacă cei resposabili sunt salariaţi
ai entităţii.
B. Minusuri din gestiune neimputabile
Conform Codului fiscal, sunt considerate nedeductibile cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau
a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum și TVA
aferentă , dacă aceasta este datorată .
Aceste cheltuieli sunt DEDUCTIBILE pentru:
bunurile/mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de
forță majoră , în condițiile stabilite prin norme;

bunurile/mijloacele fixe amortizabile pentru care au fost încheiate contracte de asigurare;

bunurile/mijloacele fixe amortizabile degradate calitativ, dacă se face dovada distrugerii
alimentele destinate consumului uman, cu data-limită de consum aproape de expirare, altele decâ t cele
aflate în situațiile/condițiile prevă zute la pct. 1 și 2, dacă transferul acestora este efectuat potrivit
prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare (Legea 217/2016);
subprodusele de origine animală , nedestinate consumului uman, altele decâ t cele aflate în situațiile/condițiile
prevă zute la pct. 1 - 3, dacă eliminarea acestora este efectuată potrivit prevederilor legale privind diminuarea
risipei alimentare;
. produsele agroalimentare, devenite improprii consumului uman sau animal, dacă direcționarea/dirijarea
vizează transformarea acestora în compost/biogaz sau neutralizarea acestora, potrivit prevederilor legale
privind diminuarea risipei alimentare;
alte bunuri decâ t cele aflate în situațiile/condițiile prevă zute la pct. 1 - 6, dacă termenul de
valabilitate/expirare este depă șit, potrivit legii.
Din punct de vedere al TVA, nu se ajustează deducerea iniţială în cazul bunurilor distruse, pierdute sau
furate, în condițiile în care aceste situații sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunză tor de
persoana impozabilă .

Nu se face ajustare de TVA pentru bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot
fi valorificate şi pentru care se face dovada distrugerii.
Scoaterea din evidenţă a stocurilor deteriorate, care nu mai pot fi utilizate în activitatea economică ,
se poate efectua în urma operaţiunii de inventariere în urma că reia se constată deteriorarea acestora. Avâ nd
la bază propunerea de casare a stocurilor exprimată de că tre comisia de inventariere, se întocmeşte un
proces verbal pentru scoaterea acestora din evidenţă . În conţinutul procesului verbal veţi prezenta cauzele
obiective care au condus la degradare şi orice alte informaţii consideraţi a fi relevante în acest sens.
Dovada conform căreia bunurile au fost distruse poate fi reprezentată de contractul încheiat cu o
societate specializată în colectarea deşeurilor, precum şi de alte documente din care să reiasă transmiterea
bunurilor în vederea distrugerii (aviz de însoţire a mă rfurilor, proces verbal de predare etc.).
Rezerve legale
Din profitul societă ţii se va prelua, în fiecare an, cel puţin 5% pentru formarea fondului de rezervă ,
pâ nă ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.
Dacă fondul de rezervă , după constituire, s-a micşorat din orice cauză , va fi completat, cu respectarea
prevederilor alin.

Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, la care se
adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, pâ nă ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social
subscris şi vă rsat sau din patrimoniu, după caz.
In cazul în care nivelul capitalului social sau al patrimoniului a fost diminuat, partea din rezerva legală
corespunză toare diminuă rii, care a fost anterior dedusă , reprezintă element similar veniturilor.
In cazul utilizării rezervei legale, reconstituirea ulterioară este deductibilă la calculul profitului impozabil.

Rezultat BRUT în scopul rezervei = 300.000 lei – 190.000 lei = 110.000 lei
5% din Rezultat = 110.000 lei x 5% = 5.500 lei
20% din capitalul social = 80.000 lei x 20% = 16.000 lei

Tratamentul cheltuielilor cu dobanzile si diferentele de curs

Costurile îndatorării - cheltuiala reprezentâ nd dobâ nda aferentă tuturor formelor de datorii, alte costuri
echivalente din punct de vedere economic cu dobâ nzile, inclusiv alte cheltuieli suportate în legă tură cu
obținerea de finanțare potrivit reglementă rilor legale în vigoare, cum ar fi, dar fă ră a se limita la acestea:
- plăți în cadrul împrumuturilor cu participare la profit;
- dobâ nzi imputate la instrumente cum ar fi obligațiunile convertibile și obligațiunile cu cupon zero;
- sume în cadrul unor mecanisme de finanțare alternative cum ar fi «finanțele islamice»;
- costul de finanțare al plăților de leasing financiar;
- dobâ nda capitalizată inclusă în valoarea contabilă a unui activ aferent sau amortizarea dobâ nzii capitalizate;
- sume calculate pe baza unui randament al finanță rii în temeiul normelor privind prețurile de transfer acolo
unde este cazul;
- dobâ nzi noționale în cadrul unor instrumente financiare derivate sau al unor acorduri de acoperire a
riscului aferente împrumuturilor unei entită ți;
- anumite câ știguri și pierderi generate de diferențele de curs valutar la împrumuturi și instrumente legate de
obținerea de finanțare;
- comisioane de garantare pentru mecanisme de finanțare;
- comisioane de intermediere și costuri similare aferente împrumuturilor de fonduri

Costurile excedentare ale îndatorării - suma cu care costurile îndatoră rii unui contribuabil depășesc
veniturile din dobâ nzi și alte venituri echivalente din punct de vedere economic pe care le primește
contribuabilul.
Intreprindere asociată - oricare dintre urmă toarele situații:
 a) o entitate în care contribuabilul deține direct sau indirect o participație, și anume drepturi de vot
sau dețineri de capital în proporție de 25% sau mai mult, sau are dreptul să primească 25% sau mai mult
din profitul entită ții respective;
b) o persoană fizică sau o entitate care deține direct sau indirect o participație, și anume drepturi de
vot sau dețineri de capital în proporție de 25% sau mai mult într-un contribuabil, sau are dreptul să
primească 25% sau mai mult din profitul contribuabilului;
c) în cazul în care o persoană fizică sau o entitate deține direct sau indirect o participație de 25% sau
mai mult într-un contribuabil și în una sau mai multe entită ți, toate entită țile în cauză , inclusiv contribuabilul,
sunt considerate întreprinderi asociate;

Intr-o perioada fiscala, contribuabilul are dreptul de a deduce costurile excedentare ale îndatoră rii pâ nă la
plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro calculat la cursul BNR
valabil pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal, după caz.
Costurile excedentare ale îndatoră rii care depă șesc plafonul de 1.000.000 de euro sunt deduse limitat în
perioada fiscală în care sunt suportate, pâ nă la nivelul a 30% din baza de calcul stabilită ca diferența dintre
veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementă rilor contabile, în perioada fiscală de referință , din
care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile
excedentare ale îndatoră rii, precum și sumele deductibile reprezentâ nd amortizarea fiscală (EBITDA).
Daca baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, diferența dintre costurile excedentare ale
îndatoră rii și plafonul deductibil de 1.000.000 euro este nedeductibilă în perioada fiscală de referință și se
reportează reportează fă ră limită de timp, în anii fiscali urmă tori în aceleași condiții de deducere. Master CCE
– Gestiune fiscala si sociala Suport de curs si seminar – Rapcencu Cristian
13
ATENTIE! Prin excepție, în cazul în care contribuabilul este o entitate independentă, în sensul că nu face
parte dintr-un grup consolidat în scopuri de contabilitate financiară și nu are nicio întreprindere asociată și
niciun sediu permanent, acesta deduce integral costurile excedentare ale îndatorării, în perioada fiscală
în care acestea sunt suportate.
Regulile prevăzute mai sus sunt aplicabile și dobânzilor și pierderilor nete din diferențe de curs valutar reportate din
anii anteriori, conform prevederilor în vigoare până la 31 decembrie 2017 inclusiv. În cazul entităților
independente, dobânzile și pierderile nete din diferențe de curs valutar reportate din anii anteriori sunt integral
deductibile

Recuperarea pierderii fiscale

Atunci câ nd calculă m impozitul pe profit, trebuie să ţinem cont şi de pierderea fiscală înregistrată de
societate, dacă există . Este important să cunoaştem perioada de câ nd provine şi regimul entită ţii la acel
moment (plă titoare de impozit pe profit sau microîntreprindere).
În continuare facem referire strict la pierderea fiscală şi nu la cea contabilă . Nu trebuie confundate în practică
pierderea contabilă din evidenţa societă ţii (soldul debitor al contului 117) cu pierderea fiscală .
Pierderea anuală , stabilită prin Declaraţia de impozit pe profit 101, se recuperează din profiturile impozabile
obţinute în următorii 7 ani consecutivi, în ordinea înregistră rii acestora, la fiecare termen de plată a
impozitului pe profit.
Aşadar, atenţie în practică! În fiecare trimestru când calculaţi impozitul pe profit trebuie să ţineţi cont de pierderea
fiscală existentă, nu doar la sfârşitul anului când întocmiţi Declaraţia 101 privind impozitul pe profit

Exemplu recapitulare:
O societate realizează urmă toarele venituri şi cheltuieli aferente anului 2023:
venituri din vâ nzarea de produse finite: 300.000 lei; 7015 IMP
venituri din prestă ri de servicii: 100.000 lei; 704 IMP
venituri din vanzarea unei cladiri: 150.000 lei 7583 IMP
venituri din dividende primite de la o societate comercială româ nă : 20.000 lei; 7611 NEIMP
venituri din anularea unui provizion care a fost nedeductibil fiscal: 30.000 lei; 7812 NEIMP

VENITURI TOTALE = 600.000 LEI

CIFRA DE AFACERI = 400.000 LEI
VENITURI NEIMPOZABILE = 20.000 LEI + 30.000 LEI = 50.000 LEI
VENITURI IMPOZABILE = 600.000 LEI – 50.000 LEI = 550.000 LEI
- cheltuieli cu materii prime: 130.000 lei;
- cheltuieli cu materiale consumabile: 20.000 lei
- cheltuieli cu servicii de la terţi: 40.000 lei;
- cheltuieli cu salariile: 30.000 lei; - cheltuieli cu tichetele cadou acordate cu ocazia Craciunului: 2.500 lei; -
chelt SOCIALE DED LIM
- cheltuieli de protocol: 20.000 lei; DED LIMITATE
- cheltuieli cu sponsorizarea: 10.000 lei; NEDEDUCTIBILE
- cheltuieli cu amenzile datorate autorită ţilor fiscale: 5.000 lei; NEDEDUCTIBILE
- cheltuieli cu amortizarea contabila: 12.500 lei NEDEDUCTIBILE
- cheltuieli cu impozitul pe profit: 10.000 lei. NEDEDUCTIBILE

CHELTUIELI TOTALE = 280.000 LEI

Societatea are un capital social de 100.000 lei. La sfâ rşitul anului 2022, rezerva legala constituita era la nivelul
sumei de 14.000 lei. In anul 2023, amortizarea fiscala a fost de 8.000 lei.
Pierderea fiscala inregistrata in anul 2022 a fost de 10.000 lei.

Reducerea impozitului in urma achizitiei de case de marcat

Incepand cu 1 august 2020, cheltuielile reprezentâ nd costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice
fiscale (case de marcat) reprezinta cheltuieli nedeductibile, la data punerii în funcțiune. Pana la aceasta
data, cheltuielile rezultate erau considerate deductibile fiscal.
Entitatile care achiziționează case de marcat scad costul lor de achiziție din:
impozitul pe profit datorat pentru trimestrul în care au fost puse în funcțiune, în cazul în care
datorează impozit pe profit trimestrial; sau
impozitul pe profit anual, în cazul entitatilor care aplică sistemul anual de declarare și plată a
impozitului pe profit.

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit in perioada corespunzatoare se reportează în următorii 7 ani
consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a
impozitului pe profit.

Determinaţi impozitul pe profit aferent anului 2023, precum şi diferenţa de impozit de plată sau de recuperat.
Cheltuieli sociale = 3.300 lei
Limita dededucere pt chelt sociale = 5% x 75.000 lei = 3.750 lei
Chelt sociale SUNT DEDUCTIBILE INTEGRAL pt ca se incadreaza in limita calculata mai sus.
Chelt nedeductibile = 10.000 lei + 5.000 lei = 15.000 lei
Chelt deductibile = 175.000 lei – 15.000 lei = 160.000 lei
Venituri impozabile = 250.000 lei
PROFIT FISCAL = 250.000 LEI – 160.000 LEI = 90.000 LEI
Impozit pe profit ian – dec = 16% x 90.000 lei = 14.400 lei, inainte de sponsorizare
7,5 la mie x CA = 7,5 la mie x 250.000 lei = 1.875 lei
20% x Impozit pe profit = 20% x 14.400 lei = 2.880 lei
MINIM = 1.875 lei
IMPOZIT PE PROFIT FINAL PE 2023 = 14.400 LEI – 1.875 LEI = 12.525 LEI
DIFERENTA DE IMPOZIT DE INREGISTRAT = 12.525 LEI – 5.000 LEI = 7.525 LEI
691 = 4411 7.525 LEI