CONTABILITATEA VENITURILOR DIN ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE ÎN SISTEM REAL

(PARTIDĂ SIMPLĂ)

Anton Ioan-Florin

ANUL 1, ID PIATRA NEAMT

1
În conformitate cu prevederile Codului fiscal, veniturile din activități independente includ veniturile din activități de producție, comerț, prestări de servicii,
veniturile din profesii liberale și cele din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activități
adiacente. Veniturile din profesii liberale sunt cele obținute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care
reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective. Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din
drepturi de autor și drepturi conexe acestora, brevete de invenție, desene și modele, mărci și indicații geografice, topografii pentru produse semiconductoare și
altele asemenea.

Vom prezenta în continuare modul de impozitare a acestor categorii de venituri.

➔ Impozitarea veniturilor nete din activități independente stabilite în sistem real, pe baza contabilității în partidă simplă

Venitul net anual din activități independente se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, ca diferență între venitul brut și cheltuielile
deductibile efectuate în scopul realizării de venituri (fac excepție situațiile în care venitul net anual se stabilește pe baza normelor de venit de la locul
desfășurării activității sau veniturile din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea unor lucrări de artă monumentală, pentru care se aplică o cotă
forfetară de cheltuieli):

Cheltuieli deductibile
Venit Venit
= – efectuate în scopul
net brut
realizării de venituri
Codul fiscal clasifică veniturile care pot fi incluse în venitul brut astfel:

 sumele încasate și echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfășurarea activității;

 veniturile sub formă de dobânzi din creanțe comerciale sau din alte creanțe utilizate în legătură cu o activitate independentă;
 câștigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor rămase după
încetarea definitivă a activității;
 veniturile din angajamentul de a nu desfășura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană;
 veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă;
 veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de
taxi.

În venitul brut sunt cuprinse toate veniturile în bani și în natură, cum sunt cele:

 din vânzarea de produse și de mărfuri;

 din prestarea de servicii și executarea de lucrări;
2
  din vânzarea sau închirierea bunurilor din patrimoniul afacerii;
 încasate în avans care se referă la alte exerciții fiscale;
 din dobânzile primite de la bănci pentru disponibilitățile bănești aferente afacerii;
 încasate ulterior încetării activității independente, pe baza facturilor emise și neîncasate până la încetarea activității;
 din alte activități adiacente (activitățile adiacente includ toate operațiunile care au legătură cu obiectul de activitate autorizat).

Nu sunt considerate venituri brute:

 aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activități sau în cursul desfășurării acesteia;
 sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice ori juridice;
 sumele obținute ca despăgubiri;
 sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat ori donații.

Regulile generale aplicabile pentru deducerea cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor sunt următoarele:

 să fie efectuate în cadrul activităților independente, justificate prin documente;

 să fie cuprinse în cheltuielile exercițiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;
 să reprezinte cheltuieli cu salariile și cheltuieli asimilate salariilor;
 să respecte regulile privind amortizarea;
 să respecte regulile privind deducerea cheltuielilor reprezentând investiții în mijloace fixe pentru cabinetele medicale;
 să reprezinte cheltuieli cu prime de asigurare efectuate pentru bunurile utilizate în scopul afacerii sau pentru asigurarea de risc profesional;
 să fie efectuate pe perioada deplasării contribuabilului care își desfășoară activitatea individual și/sau într-o formă de asociere, în țară și în străinătate, în
scopul desfășurării activității, reprezentând cheltuieli de cazare și transport;
 să fie efectuate pentru salariați pe perioada delegării/detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, reprezentând
indemnizațiile plătite acestora, precum și cheltuielile de transport și cazare;
 să reprezinte contribuții profesionale obligatorii datorate organizațiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;
 să fie efectuate în scopul desfășurării activității și reglementate prin acte normative în vigoare etc.

În cazul activelor neamortizabile prevăzute la art. 28 alin. (4) din Codul fiscal, cheltuielile sunt deductibile la momentul înstrăinării și reprezintă prețul de
cumpărare sau valoarea stabilită prin expertiză tehnică la data dobândirii, după caz.

Cheltuielile care pot fi deduse limitat sunt asemănătoare celor din cazul impozitului pe profit, dar există și diferențe. Una dintre cele mai importante este cea
referitoare la cheltuielile privind sponsorizarea, care în cazul determinării rezultatului fiscal pentru o societate sunt nedeductibile, în timp ce la stabilirea
venitului net din activități independente reprezintă cheltuieli deductibile limitat.
3
Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:

 cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum și pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul
determinată conform formulei:

Cheltuieli deductibile, altele decât

Bază
Venit cele de sponsorizare, mecenat,
de = –
brut pentru acordarea de burse
calcul
private, cheltuielile de protocol

 cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform formulei:

Cheltuieli deductibile, altele decâtcele

Bază
Venit de sponsorizare, mecenat,
de = –
brut pentru acordarea de burse
calcul
private, cheltuielile de protocol

 cheltuielile sociale, în limita sumei obținute prin aplicarea unei cote de până la 5% asupra valorii anuale a cheltuielilor cu salariile personalului;
 cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori potrivit legii etc.

La fel ca în cazul profitului impozabil, în cadrul activităților independente se pot înregistra cheltuieli nedeductibile, cum ar fi:

 sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
 cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate;
 impozitul pe venit datorat;
 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul desfășurării activității și a căror masă totală maximă
autorizată nu depășește 3.500 kg și nu au mai mult de nouă scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, aflate în proprietate sau în folosință, în
aceleași condiții ca cele aferente impozitului pe profit;
 donațiile de orice fel;
 cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate și neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliță de asigurare;
 amenzile, confiscările, dobânzile și majorările de întârziere și penalitățile datorate autorităților române/străine, altele decât cele plătite, conform
clauzelor din contractele comerciale încheiate cu aceste autorități etc.
4
Exemplu

O persoană fizică obține venituri din exercitarea profesiei liberale de evaluator imobiliar. La sfârșitul anului constată realizarea următoarelor venituri și
cheltuieli:
- lei -
Indicatori Sume
Venituri din prestarea activității de evaluator imobiliar 95.000
Venituri din sponsorizare 10.000
Cheltuieli:
– cu materialele 20.000
– cu chiria 12.000
– cu personalul angajat 10.000
– cu energia electrică, telefonul, apa și gazele 25.000
– de sponsorizare 3.000
– de protocol 2.500
– alte cheltuieli deductibile 4.000

Separat de cheltuielile de mai sus se înregistrează o cheltuială de 2.200 lei reprezentând o amendă pentru nerespectarea unor reglementări legale.

Ne propunem să determinăm impozitul pe veniturile din activități independente.

Pentru calculul impozitului pe venit va trebui să stabilim mai întâi venitul net.

Venit net = Venit brut – Cheltuieli deductibile

Venit brut = Veniturile din prestarea activității de evaluator imobiliar = 95.000 lei

În venitul brut nu îl vom include pe cel obținut din sponsorizare.

Cheltuieli deductibile = Cheltuielile cu materialele, chiria, personalul, energia electrică și alte cheltuieli deductibile = 20.000 lei + 12.000 lei + 10.000 lei +
25.000 lei + 4.000 lei = 71.000 lei

5
Cheltuiala cu amenda este nedeductibilă.

Cheltuielile de sponsorizare și cele de protocol sunt deductibile limitat.

Cheltuielile de sponsorizare sunt deductibile în limita unei cote de 5% aplicate diferenței dintre venitul brut și cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile
de sponsorizare și cele de protocol.

Cheltuieli de sponsorizare deductibile = (95.000 lei – 71.000 lei) x 5% = 1.200 lei

Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicate diferenței dintre venitul brut și cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de
sponsorizare și cele de protocol.

Cheltuieli de protocol deductibile = (95.000 lei – 71.000 lei) x 2% = 480 lei

Venit net = 95.000 lei – 71.000 lei – 1.200 lei – 480 lei = 22.320 lei

Impozit calculat = 22.320 lei x 10% = 2.232 lei

Impozit anual = 2.232 lei

Obligații:

Contribuabilii care obțin venituri din activități independente pot opta să organizeze și să conducă contabilitatea:

 în partidă simplă, cu respectarea Reglementărilor contabile privind contabilitatea în partidă simplă, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice
nr. 170/2015. Ei au obligația de a completa Registrul-jurnal și Registrul-inventar;
 în partidă dublă, cu respectarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate,
aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare. Ei au obligația de a completa Registrul-
jurnal și Registrul-inventar.

Din punct de vedere fiscal, contribuabilii pentru care determinarea venitului anual se efectuează în sistem real au obligația să completeze Registrul de evidență
fiscală, în vederea stabilirii venitului net anual.

➔ Impozitarea veniturilor nete din activități independente pe bază de norme de venit

6
În cazul contribuabililor care realizează venituri din activități independente, altele decât cele din profesii liberale și din drepturi de proprietate intelectuală,
venitul net anual se determină pe baza normelor de venit de la locul desfășurării activității. Ministerul Finanțelor Publice elaborează nomenclatorul activităților
pentru care venitul net se calculează pe baza normelor anuale de venit. Direcțiile generale regionale ale finanțelor publice au obligația de a stabili și de a
publica anual normele de venit.

Norma de venit pentru fiecare activitate independentă care generează venit comercial nu poate fi mai mică de 12 salarii de bază minime brute pe țară garantate
în plată.

În cazul în care un contribuabil desfășoară o activitate independentă pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei activități se
corectează proporțional, astfel încât să reflecte intervalul în care a fost derulată activitatea respectivă.

Dacă o persoană impozabilă desfășoară două sau mai multe activități care generează venituri comerciale, venitul net din aceste activități se stabilește prin
însumarea nivelului normelor de venit corespunzătoare fiecărei activități.

În cazul în care un contribuabil desfășoară o activitate pentru care la stabilirea venitului impozabil se ține cont de normele de venit și o alta pentru care
impunerea se face în sistemul real, venitul net din activitățile independente derulate de acesta se determină în sistem real.

În situația în care în anul fiscal anterior contribuabilii pentru care venitul net se stabilește pe bază de norme de venit au înregistrat un venit brut anual mai mare
decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor au obligația determinării venitului net anual în sistem real.

Persoanele care obțin venituri din activități independente impuse pe bază de norme de venit, precum și cele care obțin venituri din drepturi de proprietate
intelectuală pot să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real.

Ce documente sunt necesare pentru contabilitate PFA în sistem real?

Pentru a ține o evidență contabilă în partidă simplă, ai nevoie de următoarele Registre contabile și Formulare:

1. Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți

2. Registrul-Inventar
3. Registrul de Evidență Fiscală – trebuie obligatoriu completat!
4. Factura
5. Chitanță

7
Pașii Evidenței Contabile pentru PFA în sistem real

✅ Pasul 1. Ține evidența banilor (Încasări și Plăți) în Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți  – în acest registru se ține evidența tuturor veniturilor și
cheltuielilor legate de activitatea PFA-ului. Fiecare încasare și cheltuială din activitatea PFA-ului trebuie să aibă la bază un document justificativ (bon fiscal,
chitanță, etc.). La fiecare sfarsit de luna, inregistreaza toate documentele justificative pentru luna in curs in Registrul-Jurnal de Incasari si Plati, urmand
modelul de mai jos:

Ce încasări se trec în Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți:

– sumele încasate din desfăşurarea activităţii;

– aporturile în numerar şi prin conturi bancare aduse la începerea activităţii ori în cursul desfăşurării acesteia (dacă pui tu bani din alte surse în firmă)
– sumele primite sub formă de credite bancare sau de alte împrumuturi;
8
– sumele primite ca despăgubiri, sponsorizări sau donații
– sumele primite din fonduri nerambursabile sau subvenţii;
– alte sume încasate (de exemplu: restituiri de impozite, taxe, penalităţi).

Ce plăți se trec în Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți:

– plăţile efectuate în cadrul activităţii desfăşurate în scopul realizării de venituri;

– sumele reprezentând restituirea aporturilor în numerar şi prin conturi bancare (atunci când îți restitui banii pe care i-ai pus inițial în firmă)
– sumele reprezentând rambursarea de credite bancare sau de alte împrumuturi;
– alte plăţi efectuate (de exemplu: penalităţi, amenzi plătite ş.a.).

La fiecare sfârșit de lună, aduni sumele din coloana Încasări și cele din coloană Plăți iar diferența dintre cele două ar trebui să fie suma de care dispui și în
realitate.

ATENȚIE: 

– toate operațiunile PFA-ului (încasări și plăți) se înregistrează în contabilitate în ordine cronologică

– documentele justificative (bonuri, chitanțe, facturi, etc.) trebuie păstrate și arhivate împreună cu Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți
– toate operațiunile PFA-ului se înregistrează în RON, utilizându-se cursul de schimb valutar de la data efectuării operaţiunii
– în Registru se trec doar sumele încasate și plătite! Dacă ai emis o factură dar încă nu ai încasat de la client, aceasta nu se trece în Registrul-Jurnal de Încasări
și Plăți decât în momentul în care a fost încasată

✅ Pasul 2. La fiecare sfârșit de exercițiu financiar (adică la fiecare final de an), inventariază toate activele (laptop, mașină, telefon, sau orice alt
echipament cu o valoare mai mare de 2500 RON), obiectele de inventar, stocurile (marfă sau materiale de lucru achiziționate si neutilizate încă),
datoriile și creanțele (adică sumele rămase de încasat de la clienți) PFA-ului și notează-le în Registrul Inventar. Fiecare activ și element de inventar se
trece în Registru la valoarea lui de intrare conform documentelor justificative. În cazul datoriilor și creanțelor, acestea se înregistrează la valoarea rămasă de
plată, respectiv de încasat. Toate aceste lucruri se înregistrează după modelul de mai jos:

9
Registrul Inventar se completează și atunci când PFA-ul începe activitatea pentru prima dată, precum şi cu ocazia încetării activităţii (când vrei să închizi
firma). Practic, este o evidență periodică a întregului patrimoniu – toate “bunurile” si datoriile PFA-ului.

✅ Pasul 3. La final de an, înregistrează totalul veniturilor impozabile și al cheltuielilor deductibile în Registrul de Evidență Fiscală.

În baza datelor contabile înscrise în Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți și în Registrul Inventar se stabilește Venitul Net Anual rezultat din activitatea PFA-ului.
Astfel, pentru fiecare sursă de venit, trebuie să treci totalul veniturilor și totalul cheltuielilor efectuate. În practică, asta înseamnă că va trebui să grupezi sumele
trecute în Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți în surse de venit, după cum urmează:

Să presupunem că ai un salon de înfrumusețare unde oferi servicii de coafat, manichiură, machiaj (activități cuprinse în codul CAEN 9602), dar și masaje de
relaxare și bronz in solar (activități cuprinse în codul CAEN 9604). Deși aceste activități se desfășoară pe același PFA, în Registrul de Evidență Fiscală va
trebui să înregistrezi totalul veniturilor și cheltuielilor separat pe cele două categorii de venituri:

1. Venituri din activități de înfrumusețare (coafat, manichiură, machiaj) – o filă din Registrul de Evidență Fiscală

10
2. Venituri din activități de întreținere corporală (masaj de relaxare și solar) – o altă filă din Registrul de Evidență Fiscală

Cum se trec sumele din Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți în Registrul de Evidență Fiscală

ATENȚIE: Nu toate încasările din Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți sunt impozabile și nu toate cheltuielile din Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți
sunt deductibile. Din evidența contabilă a PFA-ului (adică din Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți) va trebui să preluați in Registrul de Evidență
Fiscală doar sumele ce reprezintă venituri impozabile și cheltuieli deductibile, după cum urmează:

Venituri impozabile (care se înregistrează în Registrul de Evidență Fiscală)

a) sumele încasate și echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfășurarea activității;

b) câștigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea
definitivă a activității;

c) veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de
taxi.

Venituri neimpozabile (care nu se înregistrează în Registrul de Evidență Fiscală)

a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activități sau în cursul desfășurării acesteia;

b) sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;

c) sumele primite ca despăgubiri;

d) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări și mecenat, conform legii, sau donații.

Practic: toate veniturile obținute din desfășurarea activității PFA-ului, cu excepția banilor pe care i-ai pus tu personal în firmă din alte surse la
începutul sau pe parcursul activității, a creditelor sau împrumuturilor de orice natură, despăgubirilor, sponsorizărilor și donațiilor, reprezintă Venit
Impozabil.

Cheltuielile deductibile (care se înregistrează în Registrul de Evidență Fiscală) sunt, în principiu, cele care sunt efectuate în cadrul activităților desfășurate
de PFA. Există însă o serie de cheltuieli ce nu pot fi deduse decât limitat (adică, doar o parte din suma trecută în documentul justificativ poate fi dedusă):

11
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum și pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din suma ce reprezinta
diferența între venitul brut și cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de
protocol.

b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din suma ce reprezinta diferenț între venitul brut și cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de
sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol.

c) scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legislației în materie, inclusiv cheltuielile cu bunuri cu termen depășit de
valabilitate potrivit legii;

d) contribuțiile la fonduri de pensii facultative, efectuate către entități autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului
Economic European, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, în limita
echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

e) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, plătite în scopul personal al contribuabilului,
indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

f) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât și în scopul personal al contribuabilului sau asociaților sunt deductibile numai pentru
partea de cheltuială care este aferentă activității independente;

g) cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații, aferente autoturismelor folosite de contribuabil sau membru asociat sunt deductibile limitat, la
cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane;

h) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice și juridice, altele decât instituțiile care desfășoară activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate
în desfășurarea activității, pe baza contractului încheiat între părți, în limita nivelului dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, pentru împrumuturile
în lei, în vigoare la data restituirii împrumutului și, respectiv, nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută, prevăzută la art. 27 alin. (7) lit. b) din Codul
Fiscal

i) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria – rata de leasing – în cazul contractelor de leasing operațional, respectiv cheltuielile cu
amortizarea și dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operațiunile de leasing și societățile
de leasing;

j) cotizații plătite la asociațiile profesionale în limita a 4.000 euro anual;

12
k) cheltuielile reprezentând contribuțiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizațiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, în limita a
5% din venitul brut realizat.

Cheltuieli nedeductibile (care nu se înregistrează în Registrul de Evidență Fiscală)

a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;

b) cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate;

c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate;

d) cheltuielile cu primele de asigurare, precum și cu serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, altele decât cele prevăzute la alin. (4) lit. f), alin. (5)
lit. h) din Codul Fiscal și cele efectuate pentru persoanele care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor

f) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispozițiilor legale în vigoare și penalitățile,
datorate autorităților române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepția celor plătite, conform clauzelor din contractele comerciale încheiate cu aceste
autorități;

g) ratele aferente creditelor angajate;

h) cheltuielile de achiziționare sau de fabricare a bunurilor și a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;

i) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate și neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliță de asigurare;

j) impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;

k) 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul desfășurării activității și a căror masă totală maximă
autorizată nu depășește 3.500 kg și nu au mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, aflate în proprietate sau în folosință. Aceste
cheltuieli sunt integral deductibile pentru situațiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgență, servicii de pază și protecție și servicii de curierat;

2. vehiculele utilizate de agenții de vânzări și de achiziții;

3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
13
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către școlile de șoferi;

5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.

Atunci când analizezi operațiunile trecute în Registrul-Jurnal de Încasări și Plăți având în vedere clasificarea de mai sus a veniturilor și cheltuielilor, taie
veniturile neimpozabile și cheltuielile nedeductibile, precum și suma stocului de marfă care încă nu a fost vândut (și pe care l-ai trecut în Registrul Inventar),
calculează suma deductibilă din cheltuielile ce pot fi deduse doar limitat, și trece în Registrul de Evidență Fiscală doar sumele reprezentând Venitul
Impozabil și Cheltuielile Deductibile, împărțite pe Surse de Venit, după modelul de mai jos:

La final, diferența dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor deductibile reprezintă Venitul Net al PFA-ului, din care se calculează apoi
contribuțiile sociale datorate. Aceste sume se trec în Declarația Unică, la secțiunea venituri și cheltuieli realizate.

✅ Pasul 4. Completează Declarația Unică în termenul prevăzut de lege – până pe 30 iunie 2020 pentru anul 2019.

Ce este Declarația Unică: Singura Declarație fiscală pe care un PFA în sistem real, fără angajați și neplătitor de TVA trebuie să o depună la ANAF.
14
Ce treci în Declarația Unică: În cazul PFA-urilor nou-înființate, acestea trebuie sa treacă doar Venitul Total Estimat si Cheltuielile Deductibile Totale
estimate pentru anul în curs. De aici, se estimează ce va avea de plată noul PFA (impozit pe venit și contribuții sociale, dacă este cazul) pentru anul în
curs. ATENȚIE: PFA-urile nou-înființate au obligația depunerii Declarației Unice în termen de 30 de zile de la înființare.

În cazul PFA-urilor deja existente, acestea trebuie să treacă venitul impozabil și cheltuielile deductibile totale realizate în anul anterior (dacă depui acum, vei
trece datele pe anul 2020). În funcție de estimările făcute în anul precedent, va trebui fie să acoperi diferența (dacă venitul net realizat este mai mare decât cel
estimat), fie să primești bani înapoi (dacă venitul net realizat este mai mic decât cel estimat).

De asemenea, va trebui iarăși să estimezi veniturile impozabile și cheltuielile deductibile pentru anul în curs (adică 2021) și să stabilești cuantumul
contribuțiilor sociale ale PFA-ului. În anul următor vei aplica același raționament la completarea Declarației Unice.

15