Titlul activitii : excursie

Tipul excursiei: cu obiective mixte

Data: 4 iunie 2010

Itinerariul: Mrgineni- Mnstirea Curtea de Arge - Vidraru Cetatea Poenari Grdina Zoologic
Piteti -Mrgineni
Propuntor
Mijloc de transport: microbuz C.C.D. - Olt

Justificarea proiectului:
Interdisciplinaritatea este promovat de nvmntul actual prin utilizarea informaiilor din cadrul
mai multor discipline, facilitnd nelegerea acestora i perceperea lor ca un ntreg.
Munca n echip antreneaz toi elevii: pe cei curajoi, stpni pe cunotinele i deprinderile lor, dar
i pe cei timizi, nesiguri, strnindu-le interesul i ajutndu-i s depeasc anumite bariere existente ntre
ei i restul clasei.
O activitate didactic bazat pe interdisciplinaritate i munca n echip este excursia. Coninutul
didactic al excursiilor este mult mai flexibil i mai variat dect al leciilor desfurate n sala de clas,
elevii participnd cu mult bucurie i optimism la aceste aciuni, lrgindu-i n acest fel orizontul de
cunotine prin contactul direct cu realitatea. Prin mijloacele atrgtoare pe care le are la dispoziie,
excursia nvioreaz activitatea colar, stimuleaz curiozitatea de a descoperi noi fenomene, formeaz o
atitudine ecologic pozitiv, prilejuiete triri adnci ale unor sentimente patriotice.
Astfel, cu ajutorul excursiilor colare se dezvolt spiritul de prietenie, de colectiv, de disciplin,
iniiativ, precum i deprinderi, proceduri gospodreti de la vrst mic, toate acestea fiindu-le
folositoare n via.

Obiectivele excursiei:

a) cognitive:
- s identifice principalele elemente fizico-geografice ale zonei;
- s observe principalele obiective istorice, economice, culturale i geologice ale zonei;
- s valorifice intra i interdisciplinar coninutul informaional dobndit.
b) afectiv-atitudinale:
- s manifeste interes pentru cunoaterea frumuseilor rii noastre;
- s-i reactualizeze lecturi geografice, istorice i literare despre elementele observate i identificate;
c) psihomotorii:
- s-i exerseze condiia fizic a organismului;
- s-i dezvolte simul de orientare geografic;
- s-i dezvolte capacitatea de educaie ecologic.

Rezultate scontate:
1. pe termen scurt:

- formarea unui comportament contient i activ fa de protecia mediului nconjurtor;

- dezvoltarea capacitilor de comportament, de integrare n grupul turitilor, de cooperare ntre
indivizi;
- cultivarea sentimentului de mndrie patriotic prin declanarea de emoii, aprecieri asupra
frumuseilor fizice, economice, religioase ale teritoriului patriei i mpletirea cu elemente de istorie a
trecutului i prezentului poporului romn.
2. pe termen lung:

- formarea deprinderilor de observare, de sesizare a aspectelor ecologice, de poluare a mediului i

cultivare a unei educaii ecologice;
- formarea deprinderii de comportare civilizat, corect, de integrare n structura unui grup turistic,
de cooperare i respect.

Beneficiari:
- elevii clasei I i a III-a a coala cu clasele I-VIII Gheorghe Popescu Mrgineni Slobozia,
Judeul Olt
- prof. nv. Primar Marinela Ene; inst. Laurenia Popa

ACTIVITI
ntocmirea proiectului
ntlnire cu prinii i stabilirea traseului
Excursia
Evaluare:desene ,portofoliu, compuneri.

TERMEN
15-30 mai 2010
31 mai 3 iunie 2010
4 iunie 2010
5- 10 iunie 2010

CONINUT INFORMATIV
( 1 )

Mnstirea Curtea de Arge

Mnstirea a fost construit de Neagoe Basarab (1512 - 1517) pe locul vechii mitropolii (1359).
Pictura interioar, realizat de zugravul Dobromir, a fost terminat n anul 1526, n timpul domniei lui Radu
de la Afumai. Ea este pstrat fragmentar n Muzeul Naional de Art din Bucureti. Reparat de cteva
ori, biserica a fost restaurat (1875 - 1886) de arhitectul francez Andr Lecomte du Nouy, discipol al lui
Eugene Viollet-Le-Duc, care i-a adus i unele modificri care au diminuat valoarea istoric a monumentului.
Construit din piatr fuit i profilat, biserica are un plan triconc, inspirat din planimetria bisericii
Vodica II, reluat i n alte construcii (mitropolia din Bucureti, biserica fostei mnstiri Cotroceni,
manastirea Tismana etc.).
n apropierea bisericii se afl fntna meterului Manole, constructorul legendar al ctitoriei lui
Neagoe Basarab, eroul mai multor balade populare.
Balada Monastirea Argeului spune c meterul Manole i-a zidit n zidurile acestei magnifice
mnstiri soia deoarece tot cea ce era construit n timpul zilei se drma noaptea. Tot legenda ne d o
explicaie i pentru fntna meterului Manole cnd domnitorul a vzut aceast mrea construcie i-a
ntrebat pe cei zece meteri dac mai pot construi o mnstire mai frumoas dect aceasta. Acetia au
rspun afirmativ, iar domnitorul, pentru a mpiedica posibila construcie a unei mnstiri mai frumoase, a
poruncit ca schelele pe care erau urcai meteri s fie drmate i astfel cei zece "meteri mari, calfe i
zidari" au rmas blocai pe acoperi. Ei i-au fcut aripi din indrile i s-au aruncat de pe acoperiul

mnstirii spernd s ajung jos nevtmai, dar toi au murit. n locul unde s-a prbuit meterul Manole a
aprut un izvor, fntna meterului Manole.

(2)

Barajul Vidraru

Situat pe raul Arges, sprijinit pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru, de-a lungul Tranfagarasanului,
la circa 40 de kilometri de Curtea de Arges, Barajul Vidraru este considerat de catre specialisti o
adevarata bijuterie inginereasca. A fost construit, cu mari sacrificii omenesti (circa 80 de persoane
decedate), intre 1961 si 1966. Pentru realizarea lui s-au forat galerii subterane in lungime de 42 de
kilometri, au fost escavati circa 1.768.000 metri cubi de roca (din care un milion in subteran), s-au turnat
930.000 metri cubi de beton si s-au montat 6300 tone de echipamente electromecanice.
Lacul de acumulare Vidraru, avand 465 milioane metri cubi de apa, are o lungime de 10,3 kilometri si o
latime maxima de 2,2 kilometri (in zona Valea Lupului Calugarita), o suprafata totala de 870 de hectare si
adancimea maxima de 155 metri. Centrala electrica se afla amplasata in subteran, in masivul Cetatuia, la
104 m adancime si poate asigura anual o productie de energie de 400 GWh..

In momentul inaugurarii, Barajul Vidraru era al cincilea din Europa si al noualea din lume. Dupa cum
spun specialistii, este un baraj cu dubla curbura, avand inaltimea de 166,6 metri si o lungime de coronament
de 307 metri. Noaptea, conturul este luminat electric, astfel ca se poate observa din avion.
Accesul la Baraj se face pe malul estic al lacului, pe drumul care urca pana la Balea. Din capatul barajului, la
stanga se poate merge spre depresiunea Cumpana.
Turistii pot urca pe platforma Belvedere pentru a admira frumusetea imprejurimilor.

(3)

Omul de Fier

(4) Cetatea Poenari

Localizare: judetul Arges, sat Capatanenii Pamanteni, comuna Arefu.

In cheile Argesului, pe un varf stancos se zaresc ruinele cetatii atribuita de traditie domnitorului Vlad
Tepes.
Cetatea avea o forma alungita, ziduri groase de 2-3 metri si 5 turnuri de aparare: patru rotunde si
unul prismatic. Cu toate ca in "Letopisetul Cantacuzinesc" se spune ca cetatea a fost ridicata din
porunca lui Vlad Tepes care, voind sa pedepseasca pe boieri: "...pe toti i-a dus la Poenari si au tot
lucrat la cetate pana li s-au spart hainele dupre ei...", se pare ca aceasta intamplare este legata doar
de refacerea sau completarea ei ulterioara.
Cetatea a devenit loc de pedeapsa si surghiun pentru "hicleni", ca din a doua jumatate a secolului al XVI-lea
sa nu mai fie amintita in documente. Probabil parasita sau distrusa, ea a cazut incetul cu incetul in ruina. In

prezent se afla in restaurare.

O scara de beton urca de la poalele muntelui, din sosea, pana la ruinele cetatii, de la inaltimea careia
apare una dintre cele mai atragatoare privelisti: scanteind sub soare luceste ca o piatra de smarald lacul
Vidraru cu barajul hidrocentralei sale, iar in ceata departarii se intrevad piscurile Fagarasului si plaiurile
Iezerului si Papusii.

( 5 ) Parcul Zoologic din Piteti

Grdina zoologic este n Parcul Trivale. Parcul se ntinde pe circa 7.000 ha i a fost amenajat n anul
1900. n 1939 Pdurea Trivale a fost declarat monument al naturii. Terenul variaz de la plan, la
accidentat, altitudinea fiind cuprins ntre 290 m (lunca Argeului) i 430 m n Plaiul Foii. Raritatea

pdurilor de stejari termofili, diversitatea vegetaiei, nsemntatea fitogeografic deosebit confer

rezervaiei forestiere Pdurea Trivale o importan major. Parcul Zoologic prezint animale din fauna
autohton i strin.