P. 1
Teste.pentru.concursul.de.Titularizare QS

Teste.pentru.concursul.de.Titularizare QS

1.0

|Views: 22,675|Likes:
Published by vioery
teste titularizare
teste titularizare

More info:

Published by: vioery on May 29, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/02/2015

pdf

text

original

T

FloricaMitu

Testepentru concursul
de tlturarLzare
Limba gi literatura rominl 9i metodica predarii limbii ;i literaturii romine in inviqimintul Primar ( institutori/inviqitori )
1. 1'

HUM AN IT AS

3 I ED U C AT ION AL

v

Cuprins
Fncrlercr CtP r llltrllotocllNrtlonrla r Romlnlel Ml't'u, I'LOtttcA Tutf prntru concurrul de tltulrrhrrr r Llmbr pl llteratura romlnl pl metodlcr predlrll llmhll pl llterrturjl romlne in lnvlflmlntul prlmrr 0nrtltulod / lnvlfltorl) : / Florlcr Mitu. _ Bucuregtl I lunrrtnllnr : litlucrrlirrrrrrl, 2007 Blbllogr. lsBN 97rt-e73-689-07n-9 371,31811,135.1 35,1 +821.1 .09:373.3(02e, I)

Cuvint-inainre / 5 Concursul Naqional pentru ocuParea .Posturilor didacticedeclarat limba Pro p.entru ateinidvigeminrulpreunivglsilal. grama vacante r ezerv / romine pi literaturaromane9i mdtodicapiednrii limbii gi liieraturii institutori/ invilgatori / 7 Probi scrisi de limba qi literaturaromani - institutori/ inviqitori. iulie 2006/ 13 1,7-18 Sesiunea Baremde corectare de not^re / 15 $i Teste/ 19 ri gi Raspunsuri rezolvd / 53 / Bibliografie 239

Redactor: DIANAGEORGESCU Machetare: ROLAND VASILIU Paginare: ROLAND VASILIU Coperta: RADUZAHARESCU

HUMANITAS EDUCATIONAL Piala PreseiLibere l, sector I, OI17O1,, Bucuresti Telefon:027 316 17 18 Fax: 021 3161,7 2l e-mail: educ@humanitas.ro www.hed.ro ISBN 978-973-689-07 8-9

lt
NA'IIONAL CONCURSUL DIDACTICE POSTURILOR I'ENTRUOCUPAREA VACANTE/REZERVATE DECLARATE lN lNvAlAtuANruL PREUNIVERSITAR Programapentru limba qi literatura romini qi meiodica predirii limbii Eiliteraturii romine - institutori/ invigitori ai (absolvengi $colilor Normale gi ai colegiilor lJniversitare de Pedagogice Institutori) .CAprobati prin O.M.Ed nt. 5287l15.ll'2004

Obiective generale de de -r Actualizarea;i aprofundareacunogtinqelor specialitarc, metodica specialitiqii 9i de psihopedagogie . Dez,rtlt"r", .o-p.r"tiqeior referitoarela aplicareacurriculumului, a strategiilor qcolare didacticegi a evaliirii performanqelor logico-funcqioprivind abordarea o Dezvoltareaunor comperenle corespunzitoare nali a conginuturilor inviqirii 9i Competenqede specialitate,psihopedagogice metodice de al . Aprofundarea conrinutuluigtiinqific disciplinelor examen cuno;tinqelor de specialitateqi de didactici a . til;ii;;r"a qi op.r"gionalizare,a specialitiqii a specialitigii in . a'.i;;;r; 9i aplicarea creativi a cunogtinqelorde didactici a lnol situaqii pedagogici soluqionarea . Valorificar"" iorrqin,i*lui disciplinelorde examensub raportul valorilor gi al ati tudinilor . TJtilizareatehnicilor de activitate intelectuali din domeniul gtiingelor . Asimilarea elementelorcu relevanqipentru specialitate educaqiei . i;;il;; teoriei gi metodologieisrudierii personalitiqiicopilului LIMBA $I LITERATURA Competengespecifice mesajelor qi r Utilizareacorecri $i adecvatia limbii romine in receptarea producerea tipuri de compuneri,pornind de la texteliterare:eseu : scrise redactareadiferitelor , analizi; wrliiatpa registrelor stilistice diferite strucf,uratsi nestructu"t, '"'i-'t normelor ortografice, de puncrespectarea comunicaqional; i" fu".ti" d. "orrr.krrll rnorfosintactice. tuaqie, ROMANA

Cuvint-inainte

Aceasti lucrare a fost realizatl din dorinqade a veni in sprijinul institutorilor-inconcursuluiPentm ocuParea susqinerii Posviqitorilor caresepregitescin vederea irivlqemint. Cartea poate fi de asemeneafolositi Pentnr miilo, vacante in pregltirea gradelordidaciicegi pentru examenulde definitivat.Temeledin prograde p.tttrit examenele oblinere a gradelordidactice;i definitivat carenu se re-.1i in aceastilucrarepot fi studiatei-nlucrareanoastrdMetodica-pred'nrit-try(drii glsesi prirnar (Humanitas Educaa Tntegrate limbii gi liteiaturii romkne tn invd.pdmhntul qional,2006). ln aceastioferti educaqionaliam cuprins 24 de testecu subiectede limba gi litera,ur" ,o,narri qi metodicaprederii limbiigi literaturii romine in inviqimintul primar'

ln fiecaretest, subiectulI propune itemi de literaturi romini, de tip eseustrucde genului I sp.ciei literare gi caracterizare persott"i:',"lPti,t: rurat: argumenrarea itemi de limbi co-ntine zind toaie opereleliierare din programi. Subiectulal II-lea vizind principalele referitori la ie*tul literar dat, iieml de construc[ia comunicirii pioUf"-. de lexic ;i gramatici,itemi de aplicarea regulilor ortografice,de construccareconlin abateride la aces ii.-gi a. p"""trr"gi., iolicitind-cor..t"r.J.rrtnqurilor te reguli gi principii. Subiectulal III-lea cuprinde iremi de metodicaprederii limbii qi literaturii roproblematici din programade concurs. mine care vizeazS.intreaga Fiecarerest esreurmar de ample sugestiide rezolvarea itemilor din celetrei su-

biecte. punctajul acordatPentru fiecare Nu am oferit baremede notare,ci am specificat a subiect,hsind la libera apreciere celui caresepregiteqtefolosind aceastilucrare'
,tutoarea
i. i'

I

I
t

I

ll
llulurirea ittstrtttttctrtclorirrrirlizi tle stilirri, !i nttuttriralarlil'eritelor literare: A a tcxte ' ielcrltjf iclreagi n.naliza principnlelt,r t.rrrgrorrerrre.rrlirr rtructural, de specifice tcxtultrittlrativ (construcqil subicctulrri,,:rirrr1r,rri1ie, perrorraje,limbajui prozei ttarativc), (clcmcntc cortrpozilie, liric clc irrrngirr*r podtic, figuridestil,elemente rlc vcrsificalic) drarnatic gi (subiccr,,',,rrr1,.izi1ic,'p..ru,rnl., textului lirnbajul d rrrrnltic); aPliclrca conceptelor operaqionalc aneliza in tcxrclornarative, lirice qi dramatice. . r Argurncntarea scrisa opiniilor pcrso'alc asupra in unui text literar: - ittcadrarca unui text narativ, liric, dramaticintr-o anumiti categorie(basmul eult, nuvela,romanul, comedia,drama; poeziapagoptisti,rom"antismul, clasicismul,simbolismul, modernismul, neomoder"ismut; ; - claborarcaunei argumentiri scrise,folosind elementeiespecifice:structuri, concctclri, tchnici argumentative.
I
a

le
rcalism,rouran,stil direct/ indirect,titlu, temi, vorbire pcrsonajlitcrirr, prctz.d, directit/indirectl. curent literar, enumeraarti poetici, autor, comparaqie, Poezie:aliteraqie, antitezd, retoric;, hiperboli, imagine artistici, interogaqie qie,epitet, eul liric, exclamaqie metafori, modernism,motiv literar, rerorici, laitmotiv, lirism obiectiv/subiectiv, repetigie, refren, romantism,paralelismsintactic,secvenle Poetici' simbol, sim(strofi, vers,misuri metrici, rimi, ritm). temi, titlu, versificaqie bolism,sinestezie, conflict,construcliasubiectului(intrigd,sceni, Dramaturgie: act,acliune,comedie, dramaturgie,dialog dramatic,drami, indicaqiiscenice, relaqiitemporalegi spaqiale), monolog, personaj,replici, sceni, tablou.

Bibliografie
Dicpionarde termeni Gheorghe, Anghelescu, Mircea; Ionescu,Cristina; Lazdrescu, Iiterari, Bucuregti,Garamond,1995. Petrag, Itina, Curente literare: mic dicpionar antologic pentrw e/ezi, Bucure;ti, Demiurg, 1992. pentrw elerti, Bucuregti,Demiurg, Petras,Irina, Figwri de stil: rnic dicpionar-antologie 1992. Cilinescu, G ., I storialiteraturii romkne de la oigini phnd in prezent,Editura Minerva, 1982. Bucureqti, Manolescu,Nicolae, Arca lwi Noe, vol. I - II, Editura Minerva, Bucuregti, 1980, 1981,19B3. Manolescu,Nicolae, Desprepoezie,Editura CarteaRomineasci, Bucuregti,1987' Simion,Eugen,Suiitoriromhni de azi,EdituraCarteaRomineasci,Bucuregti,1974, 1989. Cilinescu, G., Ion Creangd.Viaga;i operaEI.L., Bucuregti,1964. E.P.L., Bucuregti,1969. Cilinescu, G., Opera lui Mihai Eminescu, poeziei,Editura Minerva, Bucuregti,1974. Cllinescu G., [Jnhtersul Cioculescu,$erban; Streinu,Vladimir; Vianu, Tudor, Istoria literaturii romi.ne moderne,Editura Eminescu,Bucureqti,1985.

Literatura romini I I'rozi Basrnuf cult: lon Crcangl * Povestea Harap-Alb lui Nuvcla: Negruzzi - AlexandruLdpusneanul -istorici: Cosrachc -fantastici: Mircca Illiadc* I.a pigdnci -sociali: Ioan Slavici- Moara cu noroc Itcrmanul:Ion CreangF,, Amintiri din copildrie Ioan Slavici Mara * Mihail Sadovcanu Bahagul Liviu Rebreanu- Ion sauPddareaspknzurapilor canril Petrescu (Iltjma nod.pte.de-dragoste, tntkin noaptede rdzboi George Cilincscu - Enigma Otiliei Marin Preda- Morometii lI Drarnaturgie comedia: I. L. caragiale-_ o scrisoare pierdwtd sauo noapte furtunoasd Drama: Barbu $tefinescu-Delavrancea Apus de soare III Poezie VasileAlecsandri- Pasteluri M. Eminesct * Sarape deal, Reztedere, Lwceafdrul,Scrisoarea I Al. Macedonski- Noaztea de decernvrie G. Bacovia Plumb, Lacustrd' Lucian Blaga - Eu nu striaesccorola de minuni a lurnii Tudor Arghezi - Testament Nichita Stinescu - in dulcelestil clasic Notd: Pentru abordareatextulwi naratio, liric Sidramatic seaor daedin vedereurmdtoarele concepteoperaliondle : Prozd,:acliune,autor, basmcult, conflict,construciia subicctului, momentele subiectului, fictriune,final, modalitigi de caracterizare personajuluilirerar, moduri de e expunere(naratiune,monolog, dialog, dcsc:ricre), rnotiv literar, narator, nuvel;,,

Limba romani
I Limbi qi comunicare . Func[iilelimbajului . Stilurile funcqionale limbii ale o Comunicareaoral6gi scrisi II Fonetici gi fonologie o Noqiuni generale . Principiile ortografiei limbii romine . Aspectefuncqionale. Silaba.Reguli de despirqirea cuvintelor in silabe.Accentul . Particularitif fonetice ale limbii romine . Abateri de la normi si corectarea lor

r llelaqri scttratttit'c: orlonir.rri:t, sinorrirrri'r,;lnr()rurulir plrpnimia lrolisctttia, I Senrul colcctll cuvintclor; ncologismele r Mrflnaeo inrlrogilirca vocabularului rle lV Morfologie r Nulirtni gene''ralc r Sttlrstarttivr'rl(lcltrl, rrurn:irul, gcnul,declinarea, funcliilesinractice, locuqiunile subrtdntivillc) r Ar ticolrrl. lurilc rrrticolului lre Atlicctivtrl. xitutca lrle acljcctivului. Gradcle comparaqie. de Funcqiile sintactice ale ' rrlj cetivclor. ( )rt o gr;r crcirrrclj l'i cctivelor Irrotttttttclc. llrottutttelc: pcrsonal. Pronumclcde politeqe. Pronumele reflexiv. lrrotrttttrclc prxesiv.,si edicc:tivul pronominal posesiv. Pronumele intirire 9i adjecde fivttl ;rrortotttittirl intirirc. Pronumclcdemonstrativ adjectivulpronominal cle si rletttrlrrstrittiv. l'ronurt'rclc rclativi;i intcrogativ adjectivul pionominal interoga;i tiv iii rclltiv. l)rotttutrclc nchotiri.t;i adjcctivul pronominal irehotirit. Pronum"ele ncljcctivul Funcqiilc sintacticc pronumclui. alc Ortografierea pronumelor !9gat]u o -Ei Nunrcralul. Clasificarc. fruncqii sintacticc. Ortografiere ortoepie si a Vertrul. Vcrbe prcdicativc. Verbc auxiliare. Ver6e copuladve. Verbe personale si itttpc'rsonalc..Locuqiuni vcrbalc. Diatczele. Modurile verbelor.Timpurile verbelor. Funcqiisinractice. Valori sdlistice verbelor ale Advcrbul.Clasificarc. Gradede comparagie. Loculiuni adverbiale. Funcqiisinracticc. Ortograficrca qi adverbelor a locuqiunilor adverbiale a Prcpo zi qi Clasificare. a. Regimul cazual prepoziqiilor al a Conju'cqia. Clasificarea conjuncqiilor.Conjuncgii corelative.Locuqiuni conjr,r ucqionalc Intcrjcclia.Clasificarea interjecqiilor. Funcgiisintactice. Topica gi punctuaqia. Valori cxprcsive interjecqiilor ale

qi Ill Lerleologie scrrrnntici

| 11 I Cotnplcrncrrtul Propoz.il,it circurtrstirnlill consccutiv/ circunrstanqiala consccutivi I Complcrncntul circumstanlial concesiv/ Propoziqia circumstangiali concesivi Folosirea semnelor punctuatie de VI Punctuaqia. r Ortografia. Semnele ortograficegi folosirealor. Scrierea corecti a cuvintelor

Bibli.ografie
t * t' Gramatica limbii rom6.ne,vol. I, II, Ediqia a II-a, Editura Academiei, Bucuregti,1966. r * t' indrEtar ortografic,ortoepic;idepunctuapiel,Editura Academiei, Bucuregti,1983. fr * t' Sinteze limba romind (coord.Theodor Hristea),E.D.P.,Bucureqti, 1984. de Avram, Mioara, Gramaticapentru toli, Editura Humanitas,Bucuregti,1997. Ion, Limba romhndcontemporand,E.D.P., Bucuregti, 1985. Coteanu, METODICA PREDARII LIMBII ROMANE Reforma cuniculard tn tnvdydmhntulprimar 1. Conceptul de curriculum 2. Finalitigile invigimintului primar 3. Obiectiveleciclurilor curriculareale inviqimintului primar Curriculumul de limba qi literatura romini 1. Didactica limbii gi literaturii romine in contextulperfecgioniriigi modernizirii ' inviqimintului primar 2. Strategiididacticein srudiul limbii gi literaturii romnnein invigiminrul primar de oralagi scrisi- obiectivcen3. Dezvoltarea competenqelor elementare comunicare, metodologice ual al srudiului limbii gi literaturii romine ?n clasaI; aspecte 4, Ciclul curricular ,,Achiziqii fundamentale"gi principiul continuitdgriinrealizarea ' obiectivelorcadru ale studiului limbii si literaturii romine 5. Formareacapacitigiide citire /leu;urd.in clasaI I 6. Procesul scrieriiin clasa a 7. Tehnicile muncii cu cartea, perspectiva dezvoltirii capacitiqiide receptare din mesajului scris 8. Formareacapacitigiide receptarea mesajuluiscris,rod al efortului intelectual propriu al elevilor in 9. Consolidareagi sistematizarea procesul formirii capacitiqii de receptarea mesajuluiscris 10.Creativitatesi comunicareprin studiul limbii qi literaturii romine 11.Formareacapacitiqiide comunicare,orali, 9i scrisi 12,Elementede constructiea comunicirii
tlncepind cu anul gcolar 2006*2002 se vor respectanormele previzute de DOOM, edilia a II-a,

V Sintaxa
a a a a a a a a a a a a

Raporturilesintactice. Propoziqia. Criterii de clasificare. Felul propoziqiilo r.Fraza. lrcful propoziqiilorin frazd,. Rolul elemenrelor relaqie fiazi de in r Subicctul/Propozigiasubiectivi Prcdicatul/Propozilia predicativi Atrilrutul/ P ropozigiaatributivi Co mplementuldirect/Propozitiacompletivi directi Cornplementulindirect/Propoziqia completivi indirecti Complementul circumstanqial loc/ Pr opozitiacircumstan\i^ladc loc de cornplementul circumstangial timp/ Propozitia circumstaugiali timp de dc Complementulcircumstangial cauzd/Popozitia circumstan ali dc caizl, de r qi Complementul circumstanfal scop/Propozitia de circunrsrxntiali scop de Complementul circumstangial mod/ Propoziqia de circr.rr'starrqiati mbd de Cornplemenrul circumstanfalcondigional/ Propoz.igia circurnsrnrr[iali condiqionali

I

lrl
fllernerrtc proiectrrc activitiqii 1.1, de a diclnr:rice l{, livaluarea cducaqionala evaluarea pcrforrnrrrrlclor/ rcztrltrteklrqcolare ir Ei t5. l(cl;r1ia dintrc curriculumpi evaluare qi 16.Mt,terde instrumcntcde evaluare I /. l'llaborrrca administrarea rii testelorscrise itcrlilor 18.'['ipologia
,l l,

Itg
Probi scris; de limba si literatura romane - instituto ril inviqiltori Sesiunea77-78 iulie 2006

,l
rl

Bibliografie
rl:.

Varianta 3
't'

n""t (,)olccqia rcvisteiInadpdmkntwlprimar,Editura Discipol, Bucuresti,lgg8,1,gg9, 2000,2001,2002,2003. r'i't' Cbidul programului d.e informare/formare a institutorilor/inztdpdtorilor. ()unic'ulumpentru clasele a II-a,MEN: I Si Centrul de formare din inviqimint ul prcunivcrsitar, Bucurcqti, 2003. t't't' ()hidurile clecurriculumpe discipline, MEC - SNEE, 2000,2001. *\"1\Gbiilurile de eaaluare discipline, pe MEC - SNEE,2000, 2001. pentru inztapdmi.ntul primar, Comisia Nalionali pentru '\r'* Programe Scolare Curriculum,Editura Corint, Bucuregti, 1998. E.; Ccrglrit,I.; Radu,I.T.; Popescu, Vlisceanu,L., Didaaica (manualpentru clasa a X-a, gcolinormale),E.D.P.,Bucuregti, 1995. Ionescu,M., Didaaica modernd,Editura Dacia, Cluj, 1995. Landsheere, (trad.), EDP, G.; LandshecrcV., Definirea obiectiveloreducapionale Bucurcqti, 1979. Landshcere, Eaaluareacontinuda eleailorSiexamenele, G., Bucuregti,EDP,1975. Editura $tiinqificl, Bucuregti,1990. Ncacgu,I., Instruire Sitnadpare, E.D.P,, Bucuregti,1980. Parfene,C., Compozipiile Scoald, in Stoica,A. (coordonator), Eaaluareacurentd;i examenele. Ghid pentru profesori, EdiruraProGnosis, Bucureqti, 2001. Stoica,A., Eaaluareaprogreswlwi ;colar. De la teorie la practicd, Edirura Humanitas Educaqional ,2003. $erdean,1., Metod,icapreddrii limbii romkne la claseleI-IV, Editura Corint, Bucureqti, 2002.

sunr obligatoriio Seacordi 1Opunctedin oficiu'TimPul efectiv foate subiectele urmiprevederile 'Bel.rc* estede parru ore JRatpunt,.trile candidatuluivor respecta i,II-a,1,966) GA, I-II (ediqia Sarele instruminte normarivelIOOP (19B3)1, $:

SubiectulI (30de puncte)
personljul preferat Bcriegiun eseu,de doui-patru pagini, in care si,caracterizaqi

fi"irl""

sphnzwrigilor).lnr€alizarea Pddurea iu io*an de Liviu'Rebrea (ion sau

vegiaveain vedereurmitoarele repere: c romanului (temd,acpiune, onfolositein construcqia unor elemente evidenqierea , moduri de expunere); 'pr:"rLn conflictului/ peisot ajului ales,prin rapoftarela evoluqia ^r"^trisituiilor a conflictelor; a a exemplificarea patru mijloace/procedeede caracterizare Personajuluiales; naratiye,semnificativepentru evidenqierea .o-.lntrr." a doua situaqii/ secvittge trisiturilor personajuluiales ; exprimareairg.t-"trt"tl a unui punct de vederedesprepersonajulales. ot^i: ordinealntegririi repereloi in cuprinsul eseuluieslela alegere. :ntru conlinutul eieului, seacordi 20 di puncte (4 punctePentru fiecareceringS'/ oer). pentru redactareaeseului,se acordi 10 puncfe (orginizarea ideilor tn sctis Z puocte; utilizarea limbii literare -2 puncte; aUllltfi1.f analizd 9i de argumentare 2 puncre; ortografie Sipwnctwapie 2 puncte; lizibilitate Si alezare in pagind puncte). eseultrebuie si aibi minimum i vedereaacordirii punctajului pentru redactare,

I al IIJea (30 de puncte)

A. (14punae) cu cerinqe privire dintreurmitoarele la rispunsul fiecare de peToaia concurs, Scrieqi, la textulde mai ios.
rlncepind cu anul gcolar 2006-2007 se vor respectanormele previzute de DOOM, ediqiaa II-a'

,,PeurntA:e nrai invirtc cAtsc mai invirtc plirr r:-rsl, doar a rnei glsi ceva,dar nu gileqteninric,elci icdul ccl cumintet5,cca molcurrr lrorrr, iu .u,.rr tul pegtele borr; in la foe, t)eci vedclupul qi.vede nu-maigisegte ci nimic,igi punc in gind un", ,g.r, tele rfrruf,,eaPcr( dinlii rlnjiqi in feregti, qi se pereaid,rideau; pe urmi ungc cu de jc tgll pAreqii singe., sr factr mai mult in ciudacaprei, cu ca qi ;-apoi iesegi-gicauti ( ltttttr ieqittluqnrnuul casi,iedulcelmic r. de int. dl rrrir, din ios din horn si incuie u;* lrirre,A;roi iui:epcir sc scirmi.nade cap ;i a plinge ,u i, dupi friqiorii sii." Ion ^Creangd, Capra cu trei iezi | Menqioneqi un sittottittt r:f,te pentrusensul text al fieciruia dintreurmiroarele din ' €UviRte t.e*minte, ffialcum, dvza, iute. d 4 puncte _ l, Tflntcricli din tcrt un.cuvint dcrivatgi un cuvinr compus. 2 puncte l, Fteciarll valslreemorfologici din rcxr'a cuvintelor: ,,pi urmd ssmaiiniarte cht

Barem de corectare si de notare

Men;ienrgi furicqie sintacticl cuvintelor a subliniate: a ,Apoi tncepe sescdrmdna de np ,, d plenge dmdrclupd cn 2 puncte frdpiorii di". l.'fretuerieli dirrtextuldatpropoz.iqia subordo'ara circumstangiah cauie. de 2 puncte 6, (to pnncte) 1,Sc.rle1i,. pc fooir dc coneurs, r{spunsul fiecare la dintreurmitoarele cerinqe: 2. AlcAruili un cnun[potrivitpentrusensul cite fieciruia dintreurmi,toarele cuvinre:
4. Alcltuili doul enunquriin caresubstantivulperete sefie in cazul gerritirr, i.rp..tiv in cazul dativ. ,-, 5. Alcltuili o frazirin careverbul a (se) pdrea si iie regentpenrru o propoziqiesubordonatl subiectivi. 2 puncte Q. (6 puncte) Rescrieqi enungurilede mai jos, corecrind gregelile, indiferent de narura lor: t, iamd, ninsese pre.arnwb gi zdplda aaea carn optzeci centimetri. 2 puncte 4std 2, So-a.rdnit un genucbi ;i acum se bandajazd. la 2,puncte 3, Imi estecunoscutacestbazm cu Fdt Frumos, 2 puncte Subiectul al IIIJea (30 de puncte) 1. ln cadrul tehnicilor muncii cu cartea,din perspectiva dezvoltirii capacitigiide recePtare mesajuluiscris,enumeraqi a etapele componentele sau lecruriiixplicative. 24 de puncte 2. Enumeraqi tipuri de itemi fac partedin categoriaitemilor obiectivi. ce , 6 puncte

yis, .':.mi tnvlrtc slt4'. tl'

o Nu seacordi punctajeintermediare, alteledecit celeprecizate explicit prin barem. r Sevor puncta orice alte formuliri qi modalitlqi de rezolvarecorecti a cerinqelor, in in acord cu ideile ;i cu punctajelepreeizate barem. r. Rispunsurile candidatuin urmitoarelor instrumentenormalui vor fi evaluate conformitatecu prevederile tive: IOOP (1983),GA,I-Il, (edigiaaII-a,1966). Subiectul I (30 de puncte) .

l, {fiif

ilustra cuvintului I in:: i?"::::#",*'11'*uua polisemia atncepe

A. Conginut - 20 de puncte confolositein construcgia romanului (tgmd,acpiune, unor elemente 1. Evidenqierea 4 puncte moduri de expwnere): fliae, . evidenqierea romanufolosite in construcqia argumentati a celor patru elemente lui - 4 p.; . evidenqierea romanufolosite in construcqia parqialargumentati a unor elemente dintre cele date in cerinqi lui sau evidenqierea argumentati a doui-trei elemente -2p.; . evidengierea singur elementde construcqie subiectuluisaumenqionarea unor a unui necesare 1 p. explicaqiile aspecte corespunzitoarecerinqei,fdrl, 2.Prezentareatrls[turilor personajului,prin rapofiarc la evolugiaconflicrului/ a con4.puncte flictelor: . prezentarea conprin raportarela evoluqia argumentatia trlsiturilor personajului, : flictului/ a conflictelor - 4 p.; . prezenrare pa4iald,a conflictrisiturilor pcrsonajului,prin raportarela evoluqia a tului/ a conflictelor: - 2 p.; . simpla mengionare unor trdsituri ale personajului,flri referireexpliciti la cona flict - I p. a 3. Exemplificareaa patru mijloace/ procedeede caracterizarc personajuluiales: 4 puncte

'l

Irz
r e*enrpliliearca patru nrijloacc/ a proccdccdc crrrlcrcliadrc lx'rronajuluialcsn 4 p,; I exernPlificarea a doui-trei mijloace/ procedee caracterrzarc de a pcisonajului ales I p,l r tnettliortarcr unor rnijloacc/ procedee caracterizare de a personajului ales, feri exemgrle cxplicaqii- 1 p. sau {. (.lotnentarca doui situaqii/secven{e a narative,semnificative pentru evidentierea trAslturilorpersonajului ales: 4 puncte a narative,semnificativepentru evidengierea ' c()l'tlclttarca doui situaqii/secven{e tris{turilor personajului ales- 4 p.; I conlentarea unei situaqii/secvenge narative, semnificative pentru evidenqierea trisiturilor personajului ales- 2 p.; r cimPlapovestirea una-doui scene/secven[e narative,fir;, ?ncercare comenrare de -lp. 5. llxprimareaargumentatia unui punct de vedere despre personajul ales: 4 puncte r cxp.rimarea argumentatia unui punct de vederedesprepersonajulales;utiliz4rea mijloacelor lingvistice adecvate exprimirii unei apreciiri, ca gi a unor srrucruri, concctori sautehnici argumentative 4 p.; o exPrimarea unui punct de_vedere despre personajulales, in6ercare argumentarel cu de utilizareaunor mijloacelingvisticeadecvare exprimirii unei aprecieri- 2 p.; r cxprimareaunui punct de vederedesprepersonajulales,firi incercarede argumentare 1 p. cuvintclor- I p' cu parlial adecvatc, czitiri in sclcctarea r stil gi vocabular 2 puncte !. Abilitiqile de analizitgide argumentare: argumentePrezentate logici si sunt susqinute.Prin I ideile rrmeazd o succesiune critici. gi.personali- 2 p'; de'interpretare p.rrrr"ri"; i;;;-"" "Uitir",J" de elemente interpretare' dat rez;u]-od r lnccrciri de a susfne ideile prin "rgu-"t^r.; utneconvingltor-1P. (0-3 erori: I p')' 4. Ortografia(0-2 erori: I p') 9i punctuagia' ( t p')' corectea textului in paginl (1 p'), lizibilitatea 5. A$ezarea Subiectul al Il-lea (30 de Puncte) A. (14puncte) judecati erc,;molcwm liniqtit, 1. Exemplede rispuns: cuminte- a}ez^t,lini9tit,cu lin,domol etc';4areza'-arindui, aarania'aPune(intr-oanumitiordine)etc'; iute- promPt, raPid,in grabl etc' (1 p. + 1 P. + 1 P. + 1 P')4 Puncte cuvinte compuse_ cuminte, 2. Exemplede rispuns: cuvint derivat - frd.pioriietc'; cd'cietc' (1 P' + | P') zPuncte de reflexiv; mai - adverb mod; 3. Valoareamorfologici a cuvintelor: se- Pronume -' (comun)' jcompusi); casd- substantiv e;;;: ft"poriqi. (1 p. + 1 P. + 1 P. + 1 P') 4Puncte direct; sdi - atibut 5. Funclia sinrafiici a cuvintelor: a sescdrmdna complement al6 e. iJ.-pf" ae propozigiesubordonati circumstangi de tn iliceamol.cum norn. B. (10puncte) corecti a enunqurilor' 1. Coristrucgia Construciia corecti a enunqurilor' 2. 3. Construciia corecti a enunqurilor' 4. Construclia corecti a enunqurilor' 2 puncte 2 puncte

B. Redactare - 10 puncte (Punctele pentru redactare se acordi numai daci rispunsul seincadreazi in limita minimi de spafiu precizati.) l. Orga,nizarea ideilor in scris: 2 puncte . text clar organizat,coerent,cu echilibru intre celerei componente(introducerecuprins-incheiere); construcqia paragrafelor subliniazi ideile; succesiunea logici a ideilor-2 p.; o perqilecomponentealetextului pot fi recunoscute, nu existi un echilibruintre dar ele; ideile sunt, in general,subliniateprin paragrafe 1 p. 2, U ilizar ea limbii literare : 2 puncte

.Jl."ii""r.

catzd:cdciiedul cel cuminte 2 Puncte

(1 p. + 1 p. + 1 P. + 1 P.) 4Puncte (1 P.+ 1P') 2 Puncte (1 P'+ | P') 2 Puncte (1 P.+ | P.) 2 Puncte

t stil fi vocabularadecvate conqinutuluieseului, claritatea cnunlului, varietatea lexicului - 2 p.;

C. (6 puncte) decarn 4.7)ea. optzeci centimetri' prea mwh;i zdpada l: Astd-iarndninsese ( t P . + 1 P ' )2 P u n c t e (1 p.+tp.)2Puncte acumsebandaieazd' rdnit la wnge,nunshi;i 2,.S-a (1 p.+ 1p.)2 Puncte cw basnt' Fdt-Frumos' acest cunoscut 3. tmi este

TTI
Su blectulal llt-lea (fOdepuncre)
I, Sercordl punctajuldaci.rispunsul atingeurmiroareleidei: e citirea integrali a textului;^ pe fragrnentegi analizaacesrora; I . !'.:t.tq. rctlvrratea legiruri cu planul t."rului; in r conversagi generalizato.?. a ; r rcproducerea textului pe bazaplanului; o citirea de incheiere ?' Punctajulva fi acorda!pentru urmitorul rispuns: . itemi cu alegere dual;; . rtemrc.ualegere multiph; . rteml de tip pereche. Total test:90 de puncte. Seacordi l0 puncte din oficiu. Nota se stabilegtepri" i-p;rgi;;l; 1d;'punctajului obgnut.

TESTE
4 puncte 4 puncte 4 puncte 4 puncfe 4 puncte 4 puncte

1 ,,

2 puncte 2 puncte l puncle

TESTUL1 I Subiectul (30depuncte)
operaliterariAlexand'ruLdde intr-un eseu doui-patru pagini,_ci Argumentaqi, Ioan Slaviciesteo nuveli. pnsneinul de CostacheNegrtzzi/Moira cu noroc de eseului,veqiaveain vedereurmitoarele rePere: ln realizarea * precizareaa patru caracteristiciale specieiliterare; pebaza gPereiliterare; - exemplificariaacestorcaracteristici modalitiqi de (tipologii, raporturiledintre personaje, personajelor - prezentarea caracterizare); literare (modalitigi de a. de elemente originalitaye oqg.rei - argumenrarea.a.doui temel' particularitigi stilistice). construcge,vtzlune asuPra

Subiectulal IIJea (30 de puncte)
ifupnnrnl penrru fiecaredintre urmitoarele cerinqereferitoarela textul Scrieqi de mai jos. ,,Hanul era ticsit cu qlrani careseinapoiaude la un tirg mare.lndati ce pftirim iniunrru, privirea lui $tirbu seincrucigl cu a unui gdrantdndr,care consumain fundul silii, in tovir{ia unei femei frumoase. de fermecaqi propria lor privire, apoi tinirul iEi didu o palO clipi rimaseii aga, tuturer mugteriilor." mi pesti gold 9i strigi cu o voce cafe atraseatenqia
Panait Istr ati, Cialinii B drdganulai

puncte) A, (14

cite un sinonim pentru sensuldin text al fieciruia dintre cuvinte'1.'Mengionati le urmitoar e: tt.setncrwci;ar) consurna, feftnecdt, musteriu. doui valori morfologice ale verbului a fi, drferite de 2. Alcituiji enunquri cu alte din aceea text. prima propoziqieatributivi din text in parteade propoziqiecores3. Contrageqi punzitoare. +. Alcatuiqi parru enunturi in carecuvdntul o si aibi alte valori morfologice, diferite de cea din text.

--T

t0 I

Y
B, (101tmcte) pcntru fiecarc dintre cerinqclc nraijos. dc l.',j"-1,-lIt"nsul l ' Kcle va1i, prin cnunquri potrivite,omonimiileurmitoarelorcuvinte: coc, lame, pui, soldat, 2' Ar{ta1i,prin cxcmpleadecvate, doui valori morfologicealecuvintelo tot,tare, rt adinc',limpede, 3. Alcdtuiqio frazd,incaresi existeo propozigie subordonati predicativd. 4. Forrnulaqienunpri cu urmiroar"l.i.ruinr"i ai iri irfA. C,,(61tuncte) Rc-scricgi enunqurile jos, corecind gre;elile,indiferent de d9 natura lor. 3ai t. Mi-ar place si revid iar piaiul maramuresan. 2. Maieul seudasedatoriti ploii. 3. Arn intilnit la Muzeul de Arte acelag grup de engleji.

t21 cra cccilhanul acelaal Ancuqcitru cra hirn ,,'frebuiesI gtili clumneaaoastrd tEte,Avea nigtc ziduri groasede icipi.nd colo Ei nigte porqi ferecatecum n-am viiz,utde zilelemele.In ciprinsul lui sep*eatoplogi oameni,vite gi ciruqeqi nici habar n-lveau dinspre Parteahogilor"' " u, Hanw-Ancupat tihail Sadovean 1. Scrieqipredicatele din primul enungal textului, precizindfelul lor. 2. Stabiiiqifuncqia sintactici a cuvintelor subliniate in texul literar. valoareamorfologici a cuvintelor nhte, nicidtn text. 3. Precizaqi cite un sinonim pentru sensuldin text al fieciruia dintre urmi4. Menqionaqi a toarele c;'linte: ferecat,cuprins,a oploSi, na auea babar' B. (10puncte) de pentru fiecaredintre cerinqele mai jos' Scriegi-rispunsul diferite. l. Ftlrmuiaqienunquriin carecuvintelebancd,drept sl,aibi-sensuri 2. Alcituiqi doui propozijii in carecuvintul mai si aibi valori morfologice diferite. 3. Alcituiqi o frazlin caresi existeo propozigiesubordonati consecutivi. 4. Formulaqienunquriin care'pron,r-il. demonstrativace;tiasi aibi funcqiade nume predicativ gi, respectiv,de atribut pronominal Q. (6 pancte) de de mai jos, corectind gregelile,-indiferent natura lor. ,Rescrieqi "nurrquiile juvenile' din nouin Jurnal astpradelicvenqei 1. Vom'reveni care-amadoptat-o la congresaveaunele desavantaje' 2. Soluqia 3. in timpul cilitorieiin Italia, s-aireiat posibilitateaparticipirii la un festival folcloric, ceeace ne-a plicut la toqi.

Subiectulal IIIJea (30 de puncte)
1' Prezentaqi obiectivele ciclurilorcurriculare inviqimintului primar. ale 2' Relevaqi principiul continuitigiiin realizarea"ui.oi".r"r cadru alesrudiului limbii si literaturii romine i' ciclul ;;;;i;r-,1;;ir4ii f,rnar_enrale... 3. Exemplificagi parru ,ip"ri-a-"oercigii folositein ciclurprimar.

TESTUL 2 SubiectulI (30 de puncte)
Atgrr"Tari, intr-un eseude doui-patru pagini, cd operaliterari La gig,incid,e - -. Mircea Eliade esteo nuveli fanrastici. Ln realizarea eseului, i" ,edere ur-itoarele repere: -".gi "".i - precizare.a patru caracterisrici specieiliterare; r -a ale - exemplificarea acestorcaracteristic i,-pe bazaoo"r"i literare. - prezenrarea personajelor (tipologi., ,it.qiil. Jir,'t;;;;;;;jq modalitigi de ca_ racterizare); - argumenrrr"r elemente originalitarea.operei literare (modalitigi de de consrrucde, ",1:y- asupraremei,paiticularitagiriitirti..j. viziune

Subiectulal III-lea (30 de puncte)
l.Precizaqi, pe scurt, tipurile de proiectarea activitiqii didactice. restrins) al concepruluide curceledoul seisuri (senzullarg gi sensul 2. Relevaqi riculunt, etape(momente) ale procesuluiscrierii in clasaI. 3. Enumeraqigase

TESTUL 3 SubiectulI (30 de puncte)
intr-un eseude doui-patru pagini, ci opera literari Amintiri din Argumentaqi, drigoste, inthia noapte de rdzboi de Cacopild;ie de Ion Creangd/tJltima noapte-de mil Petrescuesteun roman subiectiv.

Subiectulal IIJea (30 de puncte)
A. (14puncte) ,^ l-"-ti:qi;uspu,ts.rl Pentru oe mal ,os. fiecaredintre urmiroarele cerinte referitoare la textul

II ln realitlarea eseului, vcli irveir vcclcrc irr unniltoarele rcpere: a - precizaree patrucaractcristici spccici alc ll,.rnr"-,'-r. - erenrplificarea accsror caracteristict, lir..rr' i,.-U"r. (tipologie, ?elagii"p.iJi int., p.rron"ie,,modalitigi

Subiectulal III-lea (30 de puncte)

t,,

iJ..i;il:::a.pcrsonajelor

deca_

- *rHurrre'tareadoui elemente a de originalitate operei a literare (modalitigi de eorrsrrucgi viziuneasupra c, remei, p"i,ir"f ;ili;;../, "ri,erj Subiectul al Il-lea (30 de puncte) A. (14puncte) ScrielirispunsulPentrufiecare dintreurmiroarele ceringe referitoare textul la rnft*!]i**f1.^?,9.:"1" , frrcs-o prrceapi",/ eraun intuneric.r_o;;; einici Cici ";:'ume priceputi irrr. ter_i ,uA/ Dar nici d.e vdzut rruf uscpi nici ochi cares-ovazd,./ u-bra ,*, ;';/;;;;riu]n."pur"_a sedesface / imprica-t{ stipineaererna i^r"t...t Dardeodat-un puncrsemigci... inl],t: :ll: cer ter$l smgur. Iatd-l/ cum din chaorfacemumi, iarit puncru_ace_ erderriie Tardr.../

pe formirii capa1. Prezentagi, scurt, tehnicilemuncii cu carteadin perspectiva a citlgii de receptare mesajuluiscris. 2. Exemplificaqidoui situaqiide dezvoltarea creativitiqii elevilor in lecqiiledc limba gi literatura romini. doui tipuri de itemi. 3. Prezentagi

TESTUL 4 SubiectulI (30 de puncte)
Argumentagi, intr-un eseude doui-trei pagini, cd poezia Testamentde Tudor Arghezi/ Eu nu striaesccorola de minuni a lumii de tucian Blaga/ in dulcele stil genului liric gi esteo arti poetici. clasicde Nichita Stinescuaparqine ln realizarea eseului, vegiaveain vedereurmitoarele repeie: - prezentareaa p^tnr caracteristici ale genului ;i ale specieiliterare; - exemplificarea acestorcaracteristici, bazatextului liric; pe - ipostazeleeului liric gi rolul mijloacelor artistice; a de - argumentarea doui elemente originalitatea operei lirice (viziune asupra temei,particularitiqi stilistice).

?Funoian ,. t";,

ll *:,:iu "",

mutt mai ca slab b;;a;'p"k|u ilrid;r

f;ri

pesre marginle ^rrgioi

t.::;r;:):::.e

Mihai Emines Scrisoarea cu, I un anronimpenrru urmiroarele cuvinre: intuneric,a i4cepe, etern, dintextul

riterar. 3' analizagi intac c gi.morfir ogic cuvinrer fi s ri e r"'uri"ir" i"?"r. 4' Transcrieqi propoziqiile subor?onate din,."rufiir.ra, Eipr..irrgi ferurror. B. (10panue) Scrieqi rispunsulpenrrufiecare dinrrecerinqele mai ios. de 1. Formulagi doui enunguri ."pr"rii/1il;il;'.o',iio".rrq, cdrorase afli ",, verbul a fiage. 2' rlw.sttagi,ptiire*emple/enunguri adecvare, valorile morfologice ale cuv6ntului 3' Alcituili o frazitin caresi existe o propozigiesubordonati predicativi cu subiect multiplu. 4.Formulagi enunguri cu urmiroarere cuvinre: fracpie/fraqiune, shmbete/zim_ C. (6 pancte) Rescriegi enungurile maijos, corectind gregelire, de. indiferent 2. Agreiezidea sponso rizdrii tinerilor muzicieni. J. Je anunli aversede ploaie in citeva zile succesive.

2' Pre*agi valorile morforogiceale verbului a

Subiectulal IIJea (30 de puncte)
A. (14 puncte) Scrieqirispunsul pentru fiecaredintre urmitoarele cerinqereferitoarela textul oe marros. ,,Eragreu si procedeziastfel qi, cttoricerisc,lordu sehotiri si spargi gitul pregioasei sticle.Trebui si se foloseasciinsi de un ciocan,cici substangele depusese intiriseri capiatre.In curind cioburile cdzuri"pemasi; tnlduntrul sticlei ziriri mai multe buciqi de hirde, lipite unele de altele.Glenarvanle scoase bigare de seacu mi, le dezlipi una de alta;i le intinse pe masi..." Verne, Copiiicdpitanului Grant Jules I hrd - titlu nobiliarin Anglia. 1. Menqionaqi cite un sinonim pentru sensuldin text al urmitoarelor cuvinte gi locugiuni: a proceda,prelios, bdgare de seamd. 2. Precizagi valorile morfologice ale cuvintelor subliniatein text. ' 3. Alcituili enunquri cu alte doui valori morfologice ale verbului a fi, dif.eritede ceadin text. 4. Rescrieqi propozigiilesubordonatedin textul literar gi precizagi felul lor.

t. In continuare adrudir,.. iid.r'o,,i"ai.ft

;;ffi;;,;

a.'a. neingeles.

de natura ror.

I laI
B, (10puncte) scLreli rilspunsul pcnrru fiecare dintre ceringclc rnaijos. dc l. tiormulagtcnunguricu urmitoarele paronime: anuar/ anual, rafie/ rapiune. 2. Prccizaqi valoareamorfologici a cu'iintelor subliniarein urmirorul enunr: - -- ------'' Nu-nri maipld,ceainrervengiilwi. 3. Alcituiqi propoziqiiin caresi existeun atribut pronominalinsoqitde prepozigenitiv si un nume predicativexprimatprin verb la modul i"fil"iti". llc lt caz.ul 4. Scricqi cite o locugiune:substintivali, verbali, adiectivah aduetb;aii.-_-_E; C. (6 puncte) llc-scrieqi enunqurile mai jos, corectind gregelile, de indiferent de natura lor. 1. Vroia sI continuiecolaborarea impreunecri cigtigiiorul concursuluide urbanism. 2. Ori ce artist isi creazd, lume p?oprie. o 3. ln numirul viitor al revistei,,frielenii nostrii" va apareun articol despreregenerarea celulelor. scoate/De duamintirii o vecie-ntreagi din tOrtevoluptoasaei vhpaie,/Ea noaPtea teri, pe caieinsi le simqimca-nvis pe toate"'
Mihai Emines cu, Sctisoar ea

26

cite un sinonim Pentry sensuldin text al fieciruia dintre urmi1. Menqionaqi to"t"l. cuvinte: a sufla,voluptos,durere,a simpL felul lor' propozigii(esubordonatedin text gi precizaqi 2. Rescrieqi utim" propozigiesubordonati in parteade propoziqiecorespun;: d;;;d"ti zdtoare. 4. Alcituiqi doui enunquriin carecuvintelede, tot si aibi alte valori morfologice decit celedin textul dat. B. (10 puncte) de pentru fiecaredintre cerinqele mai jos' Scriegi'respunsul antonimeleurmitoarelor cuvinte: lurninos,nemulpupropoziqii cu i. F.i-"flfi ' rnire, a regresll., zSomot' consecutivl. Z. Conrrrrriii o *:^riin caresi existeo propoziqie.subord.onati a cuvintelor subliniatedin urmitorul enunq: i. nr..i"rqi valoareamorfologici Mi-aminteam,, emo[ie creolt mi-ai povestitin aceaseari de vari. -S"ti.il ..f putin parru cuvinre din familia lexicali a cuvinrului gi'nd. +. C. (6 pancte) indiferent de natura lor' R;;;iEi ."unr,urile de mai jos, corectind gre.gelile, 1. Iar reveneain discuqieproblema dezdpeirli capitalei' la toqi sinistiaqiiceiacevaintreprinde guvernul pen2. Primul-ministru ".*plii"r tru a-i ajuta. de pictu3. Daroriti dificultitilor intervenite, insugi ideeaorgani zdrii expoziqiei ri era compromisi.

Subiectulal IIIJea (30 de puncre)
1. Prezentagi, scurt, metodesi instrumentede evaluare. pe 2. Relevaqi rolul exercitiuluiin formareacapacitlliide receprare mesaiuluiscris. a 3. Prezentaqi obiectiveleciclurilor curricuiare?n' invigimintul primaL

TESTUL5 Subiectul (30depuncte) I
1. Argumenmqi,intr-un eseude doui-patru pagini, ci opera literari O scrisoare pierdwtd de I. L. Caragiale.tt. o .o-"d^i.. In realizarea eseului,veli aveain vedereurmitoarele repere: - precizare.a patru caracteristici specieiliterare; a ale - exemphtrcarea acestorcaracteristici, bazatextului literar; pe - prezentarea personajelor(tipologie, ielalii dintre personaje, modalitiqi de caracterrzare); - argumentarea doui elemente originalitatea operei literare (viziune asua de pra remei,particularitigi stilistice). Subiectul al ll-lea (30 de puncte) A. (14pancte) Scrieqirispunsul pentru fiecaredigtre urmi.toareleceringereferitoarela texrul

Subiectulal III-lea (30 de puncte)
clasa, subiectullecaiei9i tipul de lecqie)' (la un 1. Realizagi proiect de lecqie alegere: in inviqimintul primar' 2. Mengionaqiiipuri de evaluare doul tiPuri de itemi. 3. Concepeqi

TESTUL 6 I Subiectul (30dePuncte)
lui P basmulcult oaestea Harap-Alb de intr-un eseu doui-patry Pagini, Prezentaqi, specii.literare. acestei de Ion creangl, relevindcaracteristicile l rePere urmitoarele in vegi eseului, avea vedere i' realizaria

de mal los,

,

sara urmeazi lung-a . "C.tld cu gene_ostenite suflu-n luminare,/ Doar ceasornicul timpului cirare,/ Cici perdele-nrr-oparte cind le dai, gi in odaie/ Lurra ,rarse peite

lfr

I * preerzareapatrucaractcristici e alc sPcciei litcr.tre; exerrrplificarca accstor caracteristici lraza.rp"r.i ritcrarc; pe pcrsonajelor(tipologie, relagiidintre ele,modalitigi de caracterif:::,t""tca
l,ArC )i

lzt
TESTUL 7 SubiectulI (30 de puncte)
intr-un eseude doui-patru pagini, ci opera literafi"Apus de soaArgumentagi, este ra de Barbu $tefinescu-Delavrancea o draml istorici. ln realizareaeseului,vegi aveain vedereurmitoarele rePere: ale a - precizarea patnr caracteristici specieiliterare; pe acestorcaracteristici, bazaoperei literare; - exemplificarea modalitigi de capersonajelor(tipologie, relaqiidintre personaje, - prezentarea racterizare); de a - argumenrarea doui elemente originalitatea operei(viziune asupratemei, particularitigi stilistice). modalitiqi de construcgie,

- ar8rlrncrltareadoui elemente originalitate operei a de a literare(viziuneaasupra rcrnci,particularitiqi stilistice).

Subiectulal Il-lea (30de puncte)
A. (14puncte) Scricqirispunsul Pentru fiecaredintre urmitoarele cerinqe referitoarela textul , rlc nraiios. ,,Atdralinigte-i in jur de-mipare ci aud Cum se izbesc de'geamuririz"l"de luni...
Lucian Blaga, Lini;te

Subiectulal Il-lea (30 de puncte) puncte) A. (14
urmitoare referitoarela textul Scriegirispunsul pentru fiecaredintre cerinqele mai jos. de de ,,Locuitorii ace$tia sub brad sunt nigtefipturi de mirare. Iuqi gi nestatornici apele,ca vremea;ribditori in suferinqica gi-n ierni cumplite, fara grrii il bg"9ca gi lor rii,qa gi-n argiqele de cupror, plecindu-le dragostea begia9i datinile lor de la lumii, ferindu-sede ahe neamuri qi de oamenii de la cimpie gi venind la inceputul birlogul lor ca fiara de codru - mai cu seami stau ei in fagasoareluic-o iniml ca se din el rupti: cel mai adesea desmiardi gi lucegte de ckntec,de prietenie".
Mihail Sadoveanu,Babagul

1. Alcitu\i doui enunquricu sensuridiferite ale verbului a izbi. 2. Pre.ci?agi valorile morfologice ale cuvintelor subliniatein rextul dat. 3. Stabiliqi felul primelor dou; propoziqiisubordonate. 4' Relevaqi, prin enunturi potri"ite, doue functii sinractice adverbuluirelativ ale curn. B. (10puncte) Scrieqi.rispunsul pentru fiecaredintre cerinqele mai jos. de 1. Daqi parru exemplede locuqiunisubstantivale. 2. Alcituigi doui propoziqii,una cu subiectnedeterminat, cealalticu subiecr multiplu, exprimat prin pirgi de vorbire diferite. 3.Precizagifuncqiasintactici a cuvintelor din enungulurmiror: Mi-e foarne! 4. Formulaqienunquricu urmitoarele cuvinre: odaiA/ o d.atd, numai/'nu mai. C. (6 puncte) Re-s9ri9ti enungurilede mai jos, corectind gregelile, indiferent de natura lor. 1. Ideile carele-a susginutin discurs,r"^r{ d"ruti in rindul opoziqiei, : 2. ln curind vor disparemonezilede cincizecide bani. 3. Si fi demn orideciteori imprejurareao impune !

1. Mengionaqi cite un sinonim pentru sensuldin text al fieciruia dintre urmitoarele cuvinte: fdpturd, rdbddtor, a seferi, neamuri. morfo-sintacticcuvintelesubliniatein text. 2. Analizagi 3. Alcituiqi doui enunquriin carelocugiunllefdrd griji, respectivde mirare si aibi alti func$e sintactici decit ceadin texr si 4. Construiqi enunquriin carecuvintul a.cegia aibi diversefuncqii sintactice, diferite de ceadin text. B. (10 puncte) de rispunsul pentru fiecaredintre cerinqele mai jos' , Scriegi ' 1. Formulaqicite doui enunguricu sensuridiferite aleverbelor: a semdna,a incolgi. ,i, " prin exemplepotrivite, doui valori morfologice ale cuvintului o. 2. Evidengiagi, 3. Alcituigi o f.razdin caresi existeo propozigiesubordonati concesivi. 4. Formulagipropozilii cu urmitoarele cuvinte: devreme,de ztreme. ,

Subiectulal IIIJea (30de puncte)
1' Prezentagi, scurt, strategiididacticede formare a.capacitigii receptare pe de a mesajuluj scrisprin efort intelectualpropriu eleviloi. al 2. Exemplificaqi rolul jocului didacticin insugirea cititului la clasaI. 3. P rezentagi conceptulde curriculum.

ml
C, (6 puncte) Itcscricqi cnunqurilc mai jos, corcctind grc9clilc, de irrclifcrcnt naturalor. dc l. l,ettslm un nou conceptcaresenumesc dialogurile democratice, ceea relece vtr progrcsulinainte pe drumul democraqiei. 2. Irrs.ugi Clubului Feminagi-a exprimat doringade a se reintilni, cu prc-gedinta prilcjul zilei de 8 Martie. 3. Vlz.usenu mai o segvengi filmului. a

I

l ze
3. AnalizaqisintacticAi morfologic cuvintelesubliniatein textul literar. fie 4. Alcntuiqi o f.raziin carecuvintul poate sd, regentulunei propoziqii suborsubordonate. donate; precizagifelulacestei B. (10puncte) de risputtsul Pentru fiecaredintre cerinqele mai jos' . Scriegi t. Alcetuiqi ptoporiqii cu doul forme diferite de plural alesubstantivelor arc, cot. 2. Scrieqiio.re iropo zigii caresi conqini forme afective de superlativ absolut. si insoqitde prepoziqie fie 3. Alcituili propoziqiiin careun Pronumede politeqe genitiv, respectiv la dativ. la cazul sintacticeale cuvintelor din urmitorul vers: ,,Ce-qidoresc 4,Precizagifuncqiile eu de, dulce Rominie ?" (Mihai Eminescu)' C. (5 puncte) indiferent de natura lor. enunprile de mai jos, corectind greqelile, Rescrieqi jos la staqia Reinvierea' 1. A coborit cu dificultate 2. Proprii lui prieteni il renegi. in gi chematla pre;edengie agtepta antecameri' 3. Fusese

Subiectulal IIIJea (30 de puncte)
1. Relevaqi rolul jocului didacticin dezvoltarea competengelor comunicare de orali. 2. Exemplificaqi doui etapelmomente didacdce formareadeprinderiide scriede re corecti la clasaI. 3. Prezentagi finalitiqile inviqimintului primar.

TESTUL S SubiectulI (30 de puncte)
_ Argumentaqi,intr-un eseude una-doui pagini, ci, poezialarna/ Mezul iernei/ Primfuiara/ Malul Siretulwide Vasile Alecsandriestepastel. ln realizarea eseului,veqiaveain vedereurmitoarele repere: - precizarea patru caracteristici specieiliterare; a ale - exemplificarea acesrorcaracrerisrici, bazatextului liric ales; pe - relevarea ipostazeloreului liric gi a rolului mijloacelor artistice; a - argumentarea doui elemente originalitatea operei(viziune asupratemei, de modalitiqi artisricede consrrucqie, particularitiqi Jtilistice).

Subiectulal III-lea (30 de puncte)
.i :

pe 1.'Prezentaqi, scurt, strategiididacticede insuqirea elementelorde construc, 1ia comunicirii patru tipuri de itemi. 2. Enumeraqi p.^ 3. Relevaqi, r"r.rrt,ielagiadintre curriculum 9i evaluare.

TESTUL9
SubiectulI (30 de puncte)
un Redactaqi eseu,de doui-trei pagini,in caresi vi exprimaqiopinia referitoaopeacestei re la ritlul romanului Mara de Ioan Slavici,avind in vedereci acqiunea 'i. iit.."t. se concentreazi in jurul personajuluiPersida' eseului,veqiaveain vedereurmitoarele rePere: ln redactarea acestorapebaza operei * precizarea momenrelor subiecruluigi exemplificarea literare; modalitigi de capersonajelor(tipologii, relaqiidintre personaje, - prezenrarea recterizare); - argumenraieatidului pebaza caracteristiciloroperei.literare: originalitateavidintre subiectulromanului gi titlu; concordanqa ziinii Eia mijloacelorartistice, opiniei personale' - argumentarea

Subiectulal Il-lea (30 de puncte)
A. (14pancte) Scriegirispunsul pentru fiecaredintre urmitoarele cerinqereferitoarela textul . clemal ,os. ,,Moromete aveauneori obiceiul - semn de bitrinege sau poate nevoia de a se conainge 9e gi ce!9 rnai tntortocheate gindtri pot cdpita glas - de a se rerrage pe undevaprin gridinl satprin spatele caseigi de a vorbi singur."
Marin Preda, Morome,tii

1. Scrieqi cite un antonim pentru urmitoarele cuvinte din text: uneori, intortocheat,spate,a ztorbi. 2.Precizigivaloareamorfologici a cuvintelor: sau,poate, se, undeaa,din textul dat' ,,,,

l0 l

I
Subiectul ll-lea (30de puncrc) al
A. (14puncte) Scr.iclirlispunsulPentru fiecaredintre urmitoarele cerinqe referitoarela textul , (lc
lltiu ,()s,

TESTUL 10 SubiectulI (30 de puncte)

t,.,

o.chii-aga.de negri incit seara/cind stau culcat cu capu-n poala .-,,lirurnoaso,/gi-s ta/irniparc/ctr ochii tii, adincii,sunt izvorul/din caretainic curge,ro"ptr" p.rre virilgi nlun$igi pestegesuri,/acoperind l)c.'ite piminrul c-o mared.-itrrrr.iic./Aga-s de negri ochii rii,/lumina mea." LucianBlaga, Izoorulnoppii 1. Precizagi felul predicatelordin textul literar. 2. Mengionagi cite un sinonim pentru sensuldin text al fieciruia dintre urmitoarelecuvinte: adhnc,tainicrd cilrge,a acoperi. 3, Precizagi felul propoziqiilor subordonatedin text. 4. Analizagi morfo-sintacticurmitoarele cuvinte din textul d,at: frumoaso, ara, imi, tainic. B. (10pancte) S,clieqi rispunsul penrfu fiecaredintre cerintelede mai jos, 1. Scrieqi doui exemplede paronime. 2' Formulagicite un enungin care si existeun -pronumede intirire, respectiv un adjectivpronominal de indrir e; precizagifuncqia sinractici a acestora. 3.Precizagivaloarea morfologici a cuvinrelor'subliniate urmitorul enunq: din .Nu credeam sd-nvdt, muri vreodati; / Pururi tinir, infigu rat tn manta-nti,/ a Ochii mei nilgam visitori la steaua/ Singuritigii...

Argumentaqi, intr-un eseude doui-trei pagini, cd poeziaSarape deal de Mihai F,minescu apartinegenului liric. ln realizarea eseului,vegiaveain vedereurmitoarele repere: a ale - precizarea patru caracteristici genului literar; acestorcaracteristici, bazatexfului literar; - exemplificarea pe : prezentarea ipostazeloreului liric gi a rolului mijloacelor artistice; - argumentarea doui elemente originalitatea opereiliterare (viziunea asua de pra temei, modalitiqi artisticede consrrucgie, particularitiqi stilisdce).

Subiectul IIJea (30 de puncte) al
A. (14 puncte) Scriegirispunsul pentru fiecaredintre urmi.toarelecerinte referitoarela textul mai jos. de ,,ln cimpia Dunirii, cu cigiva ani inainteacelui de-al Doilea Rizboi Mondial, tp Pqg ci timpul era foarte ribditor cu oamenii; viaqase scurgeaaicifdrd conflicte mari.[...] ln urmitorii ani gospodlria tilrdne:asci continui si se ruineze. Moromere intri lntr-o lungi staredepresivi din caren-aveasi fie scosdecit de marile zguduiri care te apropiau.Pestetrei ani izbucneacel de-alDoilea Rizboi Mondial: dmpul nu mai ribdare'" 'vea Marinpreda, Moromepii,vor.l tr:l.Precizagi felul primei gi ultimei propoziqii subordonatedin text. 2. contrageqiultima propozigiesubordonati in parreade propoziqiecorespunzdtoare. 3. Alcituigi enunguriin carecuvintul ckpizta aibi doui funcqiisintactice, si diferite de ceadin text. 4. Menqionagi cite un sinonim pentru sensuldin text al urmitoarelor cuvinte: coffia, a se ruina, a izbwmi, rdbdare. l; ',. B. (10puncte) rispunsul penrru fiecaredintre cerinqele mai jos. e'::Scriegi de 1. Alcituiqi enunguricu o locuqiunesubstantivali9i cu o locutiune adverbiali. 'r, 1, 2. Ilustragi,prin doui exemplepotrivite, polisemiacuvintului insemnat. lr 3. Formulagi propozigii in care pronumele nehotF'ritfiecare, insogit de prepoziqie,si fie in cazul genitiv si, respecriv, cazul dativ. in careo propozigiesubiectivi si fie inrrodusi prin conjunc+ 4. Alcituigi o f.razd,in tia dacd.

4.Alcituigifrazd"in si existe o care . nr.oo'|J:ffiffi
propozigiesubordonati circumsrangiah scop. de

::Sr;:;:rt::

C. (6 puncte) Rescrieqi enungurilede mai jos, corectind gre;elile,indiferent de natura lor. 1.4u convieguitlaolald mult timp, agaci iicunogtea bioritmul vieqii. 2. Cigi copiii lipses asrizi motivJqi ? c 3' Obseryi ;i remarci inflicirarea cu careprietenii nogtrii i9i exprimi opiniile _, despre muzrci.

Subiectulal IIIJea (30 de puncte)
1. Prezentagi, scurt, specificulprocesuluiscrierii la clasaI. pe 2. Exemplificagi aspectal creativitigiiin studiul limbii gi literarurii romine in un inviqimintul primar. 3. Mengionagi finalitiqile invigimintului primar.

nl
C, (6 puncte) Itescricqi cnunqurile mai jos, corectindgregelilc, de indifcrcntde naturalor. 1. Mai tacclio dati! 2. Bincinqcles, un guri,casci! era 3. $tirca ci sosegte stadion cel mai extraordinarfotbalist a crearun nea;reppe tat du-tc vlno.

133 2. Menjionagicdteun sinonim pentru sensulfieciruia dintre urmitoarele cuvinsfhnt, a seschimba' rc: addncime,a micSora, morfologici a cuvintelor subliniatein textul literar. !,Precizagivaloarea 4. Precizaqifelul propoziqiilor subordonate din textul literar' B. (10pancte) t,. Alceruid cite doui enunquriin care cuvintele oricine, respectiv cineva si aibi func$i sintactice diferite. 2,Precizalivaloareamorfologici a cuvintelor din urmitorul enunq: (Vasile Mezul iernei) Alecsandri, ,,O, tablou mire!, fantastic!'.." a in patru expresii/locuqiuni caresi existeverb:ul lua' 3. Scrieqi era 4. Formuiaqio frizFrin careexpresia lini;titor si fie regentul a doui ProPo"zi1ii subordonateaflatein raport de coordonare. C. (6 puncte) corect urmitoarele enunquri: Rescrieqi le a 1. Vor ditp"t" cauzele cdror consecin-qe suportim atdt de greu' grelede rezolvat. 2. AcesteJsint probleme un p.tfect de bine ci fusese cobai de experienqi' 3. lnqelegea

Subiectulal III-lea (30 de puncte)
jocului didacticin studiul limbii si lireraturii romine l. Exemplificagi eficienga la clasa I. 2.Preciza:1i doui instrumenrede evaluare. 3. Concepeqi patru tipuri de itemi.

TESTUL11 Subiectul (30depuncte) I
Argumentaqi, intr-un eseude doui-parru pagini, ci opera literari Bahagul de Mihail Sadoveanu esteun roman al transhumanqei. ln realizarea eseului,veti aveain vedereurmitoarele repere: - precizarea patru caracteristici specieiliterare; a ale - exemplificarea acestorcaracteristici, pebaza operei literare; - prezentarea personajelor(tipologii, relagiidintre personaje, modalitlqi de car^cterizare); - argumentarea doui elementede originalitatea operei literare (viziune asua pra temei, modalitigi artisticede consrrucqie, particularitiqi stilistice).

Subiectulal III-lea: 30 de Puncte
subiecrulgi tipul lecqiei). (la clasa, un 1. Realizaqi proiect de lecqie alegere: etapeale prederii-invigirii unui sunet9i a literei corespunzi2. Enumeiaqigase toare. (limite) aleunei metodetradilionale de pe 3. Prezentagi, scurt, douiddezavantaje evaluare(lJalegere: probe orale sauprobe scrise)'

Subiectulal IIJea (30 de puncte)
A. (14 pancte) Scrieqirispunsul pentru fiecaredintre urmitoarele ceringereferitoarela texml de mai jos. ,,Lumina ahora/stgruml,vrala nepdtrunsului ascuns/in adincimi de intuneric,/ dar eu,/eu cu lumina measporesca lumii taini - /gi-ntocmaicum cu.razele albe ei luna/ nu micsoreazi, ci tremuritoare/ miregte gi mai rare raina nop[ii,/ a;a imbogiqescgi eu intune catazare/ cu largi fiori de sfint mister/ Si tot ce-i ne-ngeles/se schimbd-nne-ngelesuri mai mari/ sub ochii mei - / cici eu iubesc/;i flori ;i ochi Si Ei buze qi morminte"' Lucian BIaga, na strioesc Ea corora minunia rumii d.e 1. Identificaqiun cimp semanticin textul literar dat.

TESTUL 12 SubiectulI (30 de puncte)
I Argumentali, inrr-un eseude doui-patru pagini, cd poeziascrisoarea de Mihai romantici' Eminescuesteo creaqie eseului,veqiaveain vedereurmitoarele repere: ln realizarea ale a - precizarea Patru caracteristici curentului literar; pe exemplificariaacestorcaracrerisrici bazatextului literar; p.oetice; ipostazeloreului liric gi a rolului mijloacelorrelevarea de a doui elemenre originalitatea opereiliterare (viziunea asu- argumenrarea pri temei, modalitiqi artisricede conitrucqie,particularitiqi stilistice).

tfl

I
Subiectul ll-lea (30de puncte) al
A. (14puncte) sr:ric1irilspu'rsulpcntru fiecaredintre urmitoarele cerinqereferitoarela textul . jos, rlc nriri ,,!)irri in clipa din urmi omul e dator si qini la rostul lwi, chh ci rosrul ism cittt ltic cc s-o alege ell [...] Ci tu vii de ;i-mi spui ci noi sunremuhimii girani de lunre qi_citrebuie si dispirem.-$ide ce crezi'cd,n-ai tu ultimul prost din lume 1r.e fi Eicri mai dcgrabi tu ar trebui si dispari,nu eu? [...] Aqa cdvezi,rJl.reMoro-.t. in glascu o admiralie.desine neacoperitifala de generozitatealui,eu r" 1", p. tirr. sil triicpti ' '. Dar riu fac, ci tu vii p- urmi gi-mi spui mie ci nu mai am niciwn rost asta..." llr,lurnca toarclccuvinte:a dispdrea, arelua, generozitate,rost. "t 2. Ilustragi,prin exemplepotrivite, omonimia cuvintelor oii, chit. 3. Precizaqi valoareamorfologici a cuvintelor subliniatein text. 4. scriegifelul propozigiilor subordonatedin primul enunqal textului.

l ss TESTUL13 I Subiectul (30dePuncte)
inrr-un eseude doui-patru pagini,ci poeziaLuceafdrulde Mihai Argumenraqi, curentului romantic' caie aParqine esreun poem lirico-epico-dramatic Eminescu avia in vedereurmitoarele rePere: vegi eseului, ln realizarea literar/alegenului literar; parmcaracteristiciale.curentului - precizareaa pebaza opereiliterare; caracteristici, - ixemplificrri" "."rto, eului liric gi i rolului mijloacelorartistice; rposrazelor - prezent^rea temei' partiasuPra de - argumenrare^ adoui elemente originalitate(viziunea cularitiqi stilistice).

r..Mcnlionaqi un sinonim cite penrru sensul text rtu?ilttJ"i^;{:;,":: din

Subiectulal Il-lea (30 de Puncte)
A. (14puncte) la texul S".i.qiiarp,rnsul pentru fiecaredintre urmitoarele cerinqereferitoare de mai jos. ripede pune capul lui Harap-Alb ,,1^rif^oimpiratului Ro9,ininvilmigagul acela, la loc, il incunjlri d.efiei ori c! cele smiiele de mir dulce, toarni "pi,To"t,1il vie, cu.aP^a 9i atunci Harap-Alb qi steiesarrgel" si seprinde pielea,apoi il stroPegte cu mh.naIa ocht, zrcesusptnancti indati invie gi Sterghndu-se ! - Ei, da greu mai adormisem zisefataimpiratului Rog' - DormJai tumuh sibine,Harap-Alb, de nu erameu' iar palo;ulin stipinire"' sirutindu-l cu drag 9i dindu-i lui Pouertea HaraP-AIb Ion Creangi, cite un sinonim Pentru sensuldin text al urmitoarelor cuvinte: 1. Menqionaqi invdimdsag, rdpede,a tncunjura, a seprinde' . .. . 2. Analizatiiintaitic 9i *otfoiogic cuvintele subliniate in textul literar' g. Ai.e,"iii propoziqiiin carepr"onumele demonstrativacelasi aibi doui funcdin qii sintacticediferite de aceea text' literar' din +,Frecizagif"lul propoziqiilor subordonate ultimul enunqal textului

B. (10puncte) S-cliegi rispunsul pentm fiecaredintre ceringele mai jos. de 1. Sc-rieqi doui paronime si formulagienunquri.., *..rr.". 2. Alcituigi enunquri cu urmiroarele cuvinie: nici o datd/niciodatd. 3. Precizaqi valorile.morfologicealecuvintelor subliniarein urmitoarele enunquri: r A ie$it glonp dinincipere. . Este singur orc. o Doarme bu;tean. o ,,Zoe,Zoe, fli bdrbatd!" 4. Formula.gi enungin caresd existeo propozigiesubordonati predicativi un ;i o subordonati circumstantriali cauzd. de C. (6 pancte) Rescrieqi corect urmitoarele enunquri : 1. Eu continuu si suslin creQrerea TVA la alcol. 2. ochii albastrii ai fetei ceanou veniti in clasanoasrri ne fascinau. 3. ln ceeace privescdeficiengeleintreprinderii noastre,estenecesar nou proun gram de redresare.

la un si, un si "t:xi"{{riif;lrr"9"ri in care existe adjectiv respectiv, adverb gradul superlativ. omonimia urmatoarelot cvvinte"noZ. Formulaqienunguriin caresi evidenqiaqi td, cdi, torturi, snoPi. dinaintea,mocite un antonim pentru urmitoarele cuvinte: credinpd, 3. Scrieqi rocdnos,a lccePta. subordonatipredicativi 9i o subo +. af"i*iii o fr^ieincare si exisre propoziqie de ordonati circumstanqiali scop.

Subiectulal IIIJea: 30 de puncte
1. Descriegi joc didactic eficientin lecgiilede limba gi lireratura romdni (la un alegere clasa). 2. Enumeragi tipuri de proiectaredidacdci. 3. Precizagifinalitigile inviqimdntului primar.

ill
Subiectul ll-lea al
A, (14ltuncte) Scrieli rispunsul pentru fiecaredintre urmitoarele ceringe referitoarela textul , (le ntiu,os. ,,llinc faccdar lumeacarevine la Maria Radnasi se?nchine, Marei ?i ride inigi rrracincl p.ela Sinte Marii timpul e frumos, ca lumea_si poati veni calede *pJrrrini clczilc, cu praporelein vint, cu crucile?mpodobire flori gi cdntind pril-i " cu pi litanii. Acum cind vin suteleqi se adunl miili pe locul cel larg din fagaministirii, rtum e.seceriqul Marei, caredimineaga iesecticogurile pline !i searaseinroarce cu clc goale. aceea De s.einchiniMarainfaga icoanei, ia copilagii, care pe "poiigi totdcaunaii poarti cu dinsa, ii dn puqininainte ;i le zice: u lnchinaqi-vegi voi, slricuqiimamei! '" loanSlavici,Mara 1. scrief alte patru expresii/locuqiuni caresi existecuvintul inimd. in 2. Precizagi valoareamorfologicr a cuvintelor subliniatein rext. 3. Gisiqi in text parru cuvinte gi ilustragiprin exempleomonimia acestora. 4. contrageqiprimele doui propozigii subordonate rexrin pirgile de propodin zigie corespunzdtoare. B. (10puncte) 1. Ilustragi, prin patru enunquriadecvate, polisemiaverbelo a ridica, a inghepa. r: 2. Scriegi cite patru expresiicu fiecaredinire cuvinteleurmiroare: carte,deietld. 3. Preciz-aqi valoareamorfologici a cuvintelor subliniaredin urmitorul enun-'q: "ln taina farmecelorsale/E-un nu ;tiu ce run nu ttiu cum"(Mihai Eminescuj. 4. Scrieqi litere urmiroarelecifre: 14, 17.lB. cu

l ge
TESTUL 16 SubiectulI (30 de Puncte)
intr-un eseude doui-patru pagini,ci operaliterari Moromepiide Argumentaqi, Mlrin Predaesteroman. eseului,veti aveain vedereurmitoarele repere: ln rcalizarea ale a - orecizarea patru caracteristici specieiliterare; p9 caracteristici, by1.operei literare; lxemplific"ri" modalidqi de capersonajelor(tipologii, ielaqiidintre personaje, prezentarea "..ttot. racterfl re); de a - argumenrarea doui elemente originalitatea opereiliterare(viziune.asupra particularitigistilistice). a artisticede construJqie subiectului, i"ii.i, modalireqi

Subiectulal ll-lea (30 de Puncte)
A. (14puncte) perrt* fiecaredintre urmitoarele cerinqereferitoarela texrul 3.ti"qi"irp"*.rl jos. de mai jos mun,, -'E,, re privescde sus,furnici ($i-rni-pariath.tde micd!/ Te vid cum c.qiil Uitt gr€rt,lCasi triieqti;/ Cind eu/ Stausus'staususcaDumnezet,l Pe frunStausus:ati'tatac/ Casicigtig zl'-*lt"l"i"opac/ Pecaretrlrp:u,-niserd.s[agi''/ comoda-miviaqi!" omida sifurnica Ranetti, George in 1. Identificaqi, text, trei omonime. ,"rrs decit cel din text pentru sintagmele:,,teprivescde sus", ,,pari i. S"ri"fi mici". atit de"lt S.Precizali funcqiasintacticila cuvintelor subliniatein text' 4. Pr ecizaiif elul'propoziqiilor subordonatedin text' B. U0 Danctel de..mlij9t' .. pentru fiecaredintre cerinqele Scrieqi'rispunsul 1. Foimulli enunquricu paronimeleurmitoare ,e.c.lipsd-e.l.ipsd,pr-oiecpie-proteclie. morfologicda cuvintelorsubliniatedin urmitorul enunq:l-a 2. Indicaqivaloarea fosr inminat premiul prea mult a$tepta,t. propoziqiilorsubliniaiedin vergulile.ulmitoare:,,Dete-ndeam3.'Precizagifelui Tu'rimii la toate rece". (Mihai Eminescu) . nd, de te cheamd,T cite un enun! cu o locugiuneverbale,respectivcu o locuqiunead+. i*-"l.ti verbiali. C. (6 puncte) corect urmitoarele enunluri:Rescrieqi nuanqelor' 1. Mi bizuiescpe proprii mei ochi in distingerea 2. Acqionaufaciori complexi in aceaexcrocherie. 3. Sedovedeainci odati dublicitar.

C. (6 puncte) Rescriegi corect urmitoarele enunguri : de cunogtinqe elevilorlasi impresiadesinteresului pentru lecturi. a lor 1. |livelYl 2. M; sfii si recunoscci o si aibe dificuliigi cu echipaadversi. 3. Nu pot penrru ca si spun ce m-a impresionatmai muh

Subiectulal IIIJea
1. Prezentaqi, scurr, strategii de formare a capaciti,jiide comunicare, ornli gi pe scrisi. 2. Tipuri de proiectare. 3. Concepegi doui tipuri de itemi.

t0 l
Subiectul III-lea (30de puncte) al
t' l)rcz'cnta{i forrnarca cap.acitiqiide receptare mesajului a scrisprin efortul in' tclcctual propriu al elevilor. 2' l'lxcrnplificaqi eficienqa metodei exercigiului studiul limbii gi literaturii roin rninc. 3' Mcngionaqi obiectiveleciclurilor curriculareale inviqimintului primar.

vl
41
4. Formutralicitc o propozilie in careun subiectsi fie exprimat prin interjccqia o, respectivun atribut si fie exprirnatprin pronumeledinsii. B, (10pnncte) Scrieqirispunsul pentru fiecare dintre ceringelede mai jos. l. Formulaqienunquricu urmitoarele paronime: airtuos-airtuoz, deferent-difcrend. valoareamorfologici a cuvintelor subliniatedin urmitorul enunq:,,PiL Precizaqi rea un copil docil, dar nu se comporta intotdeauna docil . 3. Construiqi doui frazeincare adverbul relativ cum sdintroduci propoziqii subordonate diferite. 4. Alciruiqi propozigii cu urmitoar ele clwinte:fr audd, in signifiant, moliun e, m uscutos. C* (6pancte) Rescrieqi corect urmitoarele enun[uri: pe 1. Fuseseriinoite marcajele drumul rutier. pei2. Abea am putut rosd catevacuvinte,fiind complectuluiti de frumuseqea sajului. in afa 3. Planul grupirii din opoziqiea fost desjucat, cum s-a anunqat toate mijloacelede informare massmedia.

TESTUL17 Subiectul (30depuncre) I
Argumentaqi,inrr-un eseu. doui-patru pagini, cd poezia de Noaptea d,ed.ecemurie de Alexandru Macedonskiestec.eagre romantlc; cu numeroase elemente simboliste. ln realizarea eseului,veti aveain vedereurmitoarele repere: * preciza.re.a patru caracterisrici a ale curenrului simbofisrj - exemplificarea acestorcaracteristic pe 6azar."r,rluiiii.r"r; i, - relevarea ipostazeloi eurui riric 9; tol,rl.ri - argumentareaa doui, elementede"originalitate a operei literare (viziune -iJt";J;;.rtirii..; asupra remei,particularitigi stilistice).

Subiectulal IIIJea (30 de puncte)
pe consolidirii qi sistematizirii in procesulformi1. Prezentaqi, scurt, strategia rii capacitiqiide receptare mesajuluiscris. a 2. Men$ona1imetode Ei instrumentede evaluare. 3. Enumera{i gasedintre etapelepredirii-invigirii unui sunet gi a literei corespunzltoare. .

Subiectulal IIJea (30 de puncte) A. (14 puncte)
Scrjgd rispunsul Pentru fiecaredintre urmiroarele ceringe referitoarela textul -, de mar tos. Jmpirecheri ciudatede slove...o, cuvinre! Ce farmec se degteapticind vi rosre$re gula... De n--aqi fost voi oare, atunci .., .. ,r.r,"-irrt" fi S-ar fi-mbricar pe lume 9i dragostea ura ? gi Ce-ar fi ficur un-sufler cu ror ce-aduni_ntr_insul, $i oare braqulvolnic, si buza ce siruti. luminogii,ce au cu dingiiplinsul $i o.chii, Ar fi putut si spuie ce race-oguri muti ?.. Dimitrie Anghel, Imn 1' Menlionagi cite un sinonim pentnr sensuldin text al fieciruia dinrre urmitoarelecuvinte: ciudat, sload,a rosti,aolnic. 2. Indicagi valorile morfologice ale cuvintului de in rexrul dar. 3.Precizagifelul propoziqiilbr subordonatedin text.

..TESTUL 18 I Subiectul (30depuncte)
''Arg.r-.rrta1i, intr-un eseude doui-patru pagini, ci opera literari Ion de Liviu Rebreanuesteun roman. ,l i" realizareaeseului,veqi aveain vedere urmitoarele repere: ,) - precizareea patru caracteristiciale specieiliterare; pe acestorcaracteristicl, bazaoperei literaie; { - exemplificarea - grgzentareapersbnajelor(lipologii, relaqiiintre personaje,modaliUqi de carac{, terrzare);
.i

nl
a de a - nrgumentarca doui clemente originalitatc opcrci litcrare(viziuncaasupra tcmci, rnodalitlqi artisticede construcqie, particularitiqi stilistice).

lot
Subiectulal III-lea (30 de Puncte)
specificulprocesuluiscrierii in clasaI. 1. Prezentaqi in dintre curriculum 9i evaluare inviqimnntul primar' 2. Explicaqi'relagia patru tipuri de itemi. 3. Exemplificaqi

Subiectulal ll-lea (30 de puncte)
A. (14puncte) referitoarela textul Scricqirispunsul pentnr fiecaredintre urmitoarele ceringe clc rnaijos. ,,De-agtrdi ca bradu-n munte, N-ag aveasupdriri muhe, Dar triiesc ca plopu-n vale, $i sunt plin de supirare. Inimi cz venin mult, arzh.nd Daci te-agvedea Nu pui mina si te sting; lli mai pun un braqde paie arzi mai cu vipaie." Ca s.d Doindpopulard 1. Identificaqipatru omonime in textul literar. 2.Precizagirrrio.r." morfologici a cuvintelor subliniatein text, felul propozigiilor subordonatedin textul literar. 3. Precizaqi dacd sd introduci doui subor4. Formulaqidoui propoziqii in careconjuncqia donatediferite de celedin text. B. (10puncte) de raspunsulpentru fiecaredintre ceringele mai ios. Scrieqi 1. Scrieqi cAtedoui antonimepentnr urmitoarele cuvinte: irnportant,Ioialitate. 2. Formulaqienunquricu doul adjectivecarenu pot aveagrad de comPara{ie' funcqiasintactici a cuvintelor subliniatedin urmitoarele enunquri: 3. Precizaqi $i deodati se auzi tosct. Studiind vei ajunge savant. 4. Contragegipropozigia subliniatl din urmitorul enunl: ,,De treci codrii d'earamd, d,edepartevezi albind/ $-auzi mindra gldsuirea pidurii de argint". (Mihai Eminescu) C. (6 puncte) : Rescrieqi corect urmitoarele enunguri curiqenieioragului. 1. Ori ce om igi poate aduceaportul la intreqinerea de a 2. I s-a comunicatnorei mele rezultarul la egzamenul atestare postului. 3. Continuu si cred ci acestarticol e de nednlocuit.

TESTUL19 I Subiectul (30depuncte)
de Argumenrali,intr-un eseude una-doui pagini, ci poezia Reaed.ere Mihai Emifolclorici. ncscuitt. o operi lirici de inspiraqie eseului,veqiavla in vedereurmitoarele repere: ln realizare-a - precizareaa patru caracteristicialegenului literar; pebazt textului literar; - ixemplificat"" acestotcaracteristici, eului liric ;i a rolului mijloacelor artistice; rposrazelor - prezenrarea de a - ergumenrarea doui elemente originalitatea opereiliterare (viziunea asuparticularitiqi stilistice). pri temei, modalitlqi arrisricede conJtrucgie,

Subiectulal Il-lea (30 de puncte)
referitoarela textul Scrieqi'rispunsulpentru fiecaredintre urmltoarele ceringe de mai ios. drumului pe Mattia gi cu mine ne sfltuisem indelunga:supra ,,lrr"int. de plecare, harta.giacum nu-9i careurma si apucim - cici il inviqasemEipe Mattia-si citeasci lungi pentrupicioarelecarestribat maiinrhipuia eaaltdddtd cI distanieleerau-mai dicit pentru degetulcaretrece de la un pasla altul. Dupi ce am cumpinit to $osea bine, am hoteiit amhnioi ca si trecemprin Clermont..." 1 HectorMalot,Singur lume Pe cite doui sinonime pentru sensuldin text al fieciruia dintre urmd,l. Menqionaqi

puncte) A. (14

toarelecuvinte:a sfdtui,d.cumpdni. in morfologici-acuvintelorsubliniate text' 2. Precizajivaloarea textului. frazi a. din felul propozigiiloriubordonate grim.1 Indicali' 3. cudin decit acelea textaleurmitoarelor ptdpoi4ii cu altesensuri Formulagi 4. vinte: mine,urma,Pds,cdre. i B. (10puncte) cuvinte:dojand,mild, urmitoarele neologice 1. Scrilgicite doui sinonime Pentru necitz,a-gitncbipui, din ,,Luni, sintacticia cuvintelorsubliniate urmitorul enunq: funcqia 2. PreCizaqi mirii, pe a lumii bolti luneci".(Mihai Eminescu) tu, sthpena

a aI
l. Sc.rieli citc doul cxpresii/loc,u.qiuni formatc cu rjutorul cuvintelor: foc,d.rept. 4. Alcltuiji enunquricu expresiilescrisela prrr,.trr[3. C. (6 puncte) Rescricqi corect urmitoarele enunquri : l.lrr sccoluldouizeci s-aurealizat'cele exrraordinare mai descoperirigtiinqifice. 2. Avea decit o slibiciune, dar i-ar displaces-o recunoasci. 3. Fumurii ochelariii dedeauactorului un aer misterios. Cht voi fi eu nu te las Cine mi te-a dat in dar Si-mi tot cint dorul amar? Cine mi te-a juruit Ca si fiu tot amdrir? Foicici, foaie lad, Murguleq,coami rotate $i cu coadainnodatd., Scapiri"din piatri-n piarri, Mai trece-mi Olru-odati, Scapi-mi capul de la moarre, Ci gi-oi facegrajd de piatrd..." Doindpopukrd

I

45

'

Subiectulal III-lea (30 de puncte)
1. Ilustragi,Pe scurt, tehnici ale muncii cu cartea, perspectiva din dezvoltirii capacitigii de receptare mesajuluiscris. a 2. Pr_ezentagi exerciqiului formareacapacitigiide receptare mesajuluiscris, rolul in a 3. Menqionaqi patru tipuri de evaluare.

"

1. Scrieqi doui omonime, identificatein textul literar. 2. Indicagifuncgiasintactici a cuvinrelor subliniatedin text. 3. Rescrieqi propoziqiilesubordonare precizaqi gi felul lor. 4. FormuJaqi enunguricu alte valori moifologice ale cuvinrul:ui cht, diferite de aceea textul literar. din , B. (10 puncte) r' Scriegi rispunsul penrru fiecaredinrre cerintelede mai jos. formate cu ajutorul subsrantivuluifoc. , 1. scrieqiparru expresii/locuqiuni ' i 2. Scrieqi patru adjectivecarenu pot aveagradede comparagie. i,t'3. flciruiqi doul propoziqii cu sensuridifJrite ale cuvintulur repede. 't' '4.Precizagi funcgiasintactici gi valoareamorfologici a cuvintelor subliniatedin urmitoarele propozigii: 'f' e. Y alor eazl"cdtp atru. a. Cu inci doi se f.acpatruzeci. | ? r-. f. Despici firul in patrw. D. lnmultrm pe clncl ctt nouil. g. Erau tot unul Siunul. c. Al zecelea va plecain excursie. h. O qinewna;ib:und. d. Adiugim lui Sase, trei. l.e ' ,n' C. (6 puncte) Rescrieqi corect urmitoarele enunguri : 1. Dis de dimineaqi s-a prezenratla bazinul de innot. 2. Seintinde o foaie supqiredin aloatul fraged. de fuseseriunanim recunos*, 3. Valoareadescoperirilorarheologice li Sucidava w cuti de citre toari lumea gtiinqifici.

TESTUL20 Subiectul (30depuncte) I
un de carac.Scriegi eseu,de doui-patru pagini, in caresi prezenrari terizarea unui personalprincipal dinir-o operi epic^i. -odalireqi o lon de Liviu Rebreanu . Bahagul de Mihail Sadoveanu c Moromegii de Marin Preda Ln realizarlea eseului,veti aveain vedereurmitoarele repere: - precizareacelor doui modalitif de caracrerizare pirsonajului: cara*erizaa re directi gi caracterizareindirecti pi forme ale acesiora; - exemplificarea modalitiqilor de carecterizare, bazatextului literar ales; pe tipologiei personajuluisi relevarea - stabi'lirea relagiilorcu alte personaje, gi ca a semnificaqiei acestuia; - relevarea doui elemente originaligatg gperejliterare(viziunea-asupra a de a remei,construcqiapersonajelor,particularitngi[!stilului).

Subiectul al ll-lea (30 de puncte) A. (14puncte) Scriegi rispunsul pentnr fiecaredintre urmiroareleceringe referitoare texrul la . de maijos. ,,Doini, doini, cint cu foc, . r, i Eu te cinr in oriceloc .. !, ". . $i in cimp cit 9i acas', r

f,,Subiectulal IIIJea (30de puncte)
{r 1. Prezentagi, scurt, aspecte pe metodologiceale dezvoltirii comperenqelor eleir mentarede comunicareorali si scrisi. 2. Menqionaqi metode;i instrumentede evaluare. Concepeqi 1. doui tipuri de iternl
ill
11,

,i ,

TI I

*l

lqt
TESTUI, 21 SubiectulI (30 de puncte)
unanim. intr-un consens 2. Ideiaunei cxpediliila Polul nord a fost acccptatd cursului de informatici' 3. Colegii sorei mele au optat pentru alegerea

prinun Itcc{acmji eseu, doui-patru pagini,in caresi caracterizagi personaj un de drami. ciprl dintr-o comedie/dintr-o ' ln rcalizarea eseului,veqiaveain vedereurmitoarele repere: dia doui modalitigi de caracterizare personajului:caracterizarea - prccizareaa indirecti ; rccti gi caracterizarea identificatepe baza textului limodalitigilor de caracterizare, - excmplificarea terar; relaqiilorcu alte personaje; - stabilireatipologiei personajului;i relevarea personajului; ti'isiturilor gi a semnificagiei - evidengierea - relevarea doui elemente originalitatea opereiliterare(viziuneaasupratede a particularitiqi stilistice). personajelor, mei, construcqia

Subiectulal IIIJea (30 de puncte)
obiectivelor cadru ale studiului principiul continuitiqiiin realizarea 1. Relevagi gi Iiteraturii romine in ciclul curricular ,,Achizigiifundamentale". limbii caeficientein formareagi dezvoltarea 2. Exemplifica{ doui tipuri de exercigiu, pacitigii de receptare mesajuluiscris. a 3. Menlionaqidoui tipuri de proiectaredidactici.

TESTUL22 I Subiectul (30depuncte)
un un Redactagi eseu,de doui-patru pagini,in caresi caracterizaqi personajsecundardintr-o operi epici, la alegere. lnrealizarea eseului,veqiaveain vedereurmitoarele rePere: - precizareacelor doui modalitigi de caracterizarea personajului caracterizaindirecti; rea directi gi caracterizarea identificate,pe baza texrului limodalitiqilor de caracterizare - exemplificarea terar; - stabilireatipologiei personajuluigi a relagiilorcu alte personaje; ' - evidenfereatrisiturilor gi a semnificagiei personajului; tede relevarea doui elemente originalitatea opereiliterare(viziuneaasuPra a sdlistice). personajelor, particularitdqi mei, construcgia

Subiectulal ll-lea (30 de puncte)
A. (14 puncte) Scrieqirispunsul pentru fiecaredintre urmitoarele cerinqereferitoarela textul dc maijos. ,,Aici, la Moara cu noroc, nu putea si steienimeni firi voia luiLicd'z afari de drumurile , Ei tn zad'ar arendagiSi af.ard stipinire mai ira gi dinsul, care stdpanea de te ingelegi arenda;ul,in zadarte pui bine cu stipanirea,cici, pentru ca si poqista cu la Moara cu noroc, mai trebuie si te faci gl om al lui Lici".
Ioan Slavici, Moara cu noroc

1. Identificagicel puqin doui omonime in textul literar. 2.Precizagivalorile morfologice ale cuvintelor subliniatein textul literar. din 3. Rescrieqi ultimele trei propozigii subordonate textul literar dat, precizind felul lor. 4. Notaqi patnr expresiicu verbul a seface. B. (10puncte) de rispunsul pentnr fiecaredintre cerinqele mai jos. Scriegi 1. Construiqidoul enunguriin carea fi sd aibivalori morfologicediferite de cea din textul literar dat la puncrul /. 2. Exemplificagi, prin sintagmepotrivite, patru tipuri de atribut. de. diferite,introduseprin conjuncAia 3. Consrruigidoul propozigiisubordonate 4. Scrieqi formele pronumelui demonstrativde identitate. C. (6 puncte) : Rescrieqi corect urmitoarele enunquri 1. ln calitateacareo am, le spun la biieqi sa lupte pentru medaliaolimpici.

Subiectulal ll-lea (30 de puncte) puncte) A. (14
referitoarela textul rispunsul pentru fiecaredintre urmitoarele ceringe Scriegi de mai jos. dar ,,Eu nu qi-amvorbit niciodati desprelucruri de aceste, trebuiesdfii Sitw orn, qisi te gindegti la viagi,cici nu pot si-qi vie mereutoate de-a gata.Astizi stau fno, aici 9i nu mi supiri nimic, dar imi fac eu insumi ginduri rele desprezhn de mine, gindurl nu-mi lasi tigna si mI bucur de ziua de astizi. $i poate ci gindugi aceste poateci ziua de mine aresi fie tot buni, dar o voi pierde temeleiunt degarte, rile poimine. $i cit vom sta aici, nu mai scapde nevoia aceasta". mindu-mi de ceade
Ioan Slavici. Moara ca noroc

din 1. Identifica$ adverbele textul literar dat,precizdndfelul lor'

arl

I I
2. Prccizaqi func$asintacticia cuvintelorsubliniate texr. in 3. ltcscrieqi ultimelepatru propoziqiisecundare textul dat,precizind felul lor. din 4. Scricgi cite doui antonimepentru urmitoarele cuvinte din textul litetar: a supdra, tibnd (in text tignd), a pierd,e, seterne. a B. (10puncte) Scricqirispunsul pentru fiecaredintre cerinqele mai jos. de l. llustraqi,prin exempleadecvate, alte doui valori rnorfologice ale cuvAntului aoi, diferite de cea din text. 2. F'ormulaqi doui enunquriin careverbul a rdmkne si fie predicariv,respecriv copulativ. 3. Scriegi formele pronumelui de intirire. 4. Formulaqipropoziqiiin careun numeralcardinalqiunul ordinal au funcqia sintactici de subiect. C. (6 puncte) Rcscrieqi corect urmitoarele enunguri: 1. Excaladarea Everestuluia fost ceamai totald bucurie pe care am trdit-o din plin. 2. Noul alessuccede pre;edenqia la unei mari personalitlqipolirice. 3. O dati ce s-aoferit s5, organizeze excursian un pretext nu-l indreptlqeasi nici se eschiveze.

lqg tcasupra a dc a - rclcvarea doui clcmcntc originalitate operciliterarc(viziunea stilistice)' particularitigi personajelor, mei, construclia

Subiectulal Illea (30 de Puncte)
h. (14puncte) -s.ri.qiiitp"rirtl p.ntru fiecaredintre urmitoarele ceringereferitoarela textul

de mai jos. legiturile lui de rupe senriment, carenu gi-!explica.bine,.ci ,,Fefi*aveaacesr cu Otilia, 9i de vecheintimitateii dideau dreptul tlt:loricit de indepirtate, denie, pentru.Ottha dar )urr""purririle ei. fascalopol nu-i eraantipatic, viditele lui atenqii ghiiise in Otilia o prietena de virsta lui, un D'" la ir.,ceput i ;;-r#;;-;;"r,d"lo"r.. Ci care-ilipsise. o iate-d. opttpt.tece ani ar.ltaatit interesPtTtIy i*Jti"-i.in nu pAteaciudat.Maicurios eracL ceilalqi erau scandaliin virsta, un om "rr"-ii. cu umilinqi aceasti Cort".he iar.a de-a dreptul incintat.gi specula iigi.i^.a-o; situajie,Aglae';i Aurica nutreauin priviri invidia"'
George Cilinescu, Enigrna Otiliei

Subiectulal III-lea (30 de puncte)
1. Relevaqi, scurt, metode eficientede insugirea elementelorde construc{ia pe comunicirii. 2. Explicaqiconceptulde curriculum. jocului didacticin invigiminrul primar. 3. Mengionagi caracteristicile

lor din 1. Notagipredicatele textulliterar dat,p.recizind.felul at;ibutivi din text in Parteade propo2. Contiageqio propoziqiesubordonati e. ziqie corespunziltoar atributivedin ultimele doui enunquriale ti.i 3. Rescrieqi pr"-p-iqii subordonate textului. di+. nor-.rlaqi un enunqcorespunzitoralteivalori morfologicea cuvintului el, feriti de ceadin text. B. (10 ouncte\ de pentru fiecaredintre cerinqele mai jos' Scriegi'rispunsul a excite dofi sinonimepentru urmitoarele cuvinte:antipattc,atenlte, 1. Scriegi plica, a nutri. 11069' 14,16,5018, cardinale: Z.'slrieqiin litereurmiroarelenumerale

;:i;;;;i;ii

p,"p;;iif*

qi invariabiledouiadp",^ r,1j*-,il::d:ui adjective

TESTUL23 Subiectul (30depuncte) I
Redactagi eseu,de doul-patru pagini,in care sd,caracterizali personajseun un cundar dintr-o operl literari aparqinindgenului dramatic (comedie). In realizarea eseului,veli aveain vedereurmitoar'elerepere: - precizareacelor doui modalitili de caracterizarea personajuluiz caracterizarea directi gi caracterizarea indirecti; modalitiqilor de caracterizare - exemplificarea identificate,pebazatextului literar; -- stabilireatipologiei personajuluisi a relagiilorcu alrepersonaje; - cvidcnliereatrisiturilor si a semnificaqiei personajului;

jectivecarenu pot aveagradede comPara[le' ! | un i; p.op'oriqii ;";. si existe atribut verbal9i unul adverbial' 4.'Formulaqi C. (6 puncte) corect urmitoarele enunqu.ri: Rescrieqi 1. Mog briciun aducedaruri la copiii cu minqi' 2. Si-mi scri daci vei venii la concert. Muzeul Mirii Negre. 3. Prieteniii unei colegede-a mele obignuiau sd.viziteze

Subiectulal III-lea (30 de puncte)
orade l.Prezentagi,pe scurt, strategiide formare a comPetenlelor comunicare li 9i scrisi.

!o l
2. lixernplificaqi dou.i rnodalitigi stinrulurc crcar.ivirllii dc rr elevilorprin studiul linrbiiyi litcraturiiromine. .1.I)rez.entali obicctivele ciclurilor curriculare invitimintului primar. ale

I
B. (10puncte) de rlspunsul pentru fiecaredintre cerinqele rnai jos. Scrieqi fieciruia dintre urmitoarele cupotrivit pentru sensul 1. Alcituiqi cite un enunq pensie/pensiwne,releoa/re'uela. vinte: insolent/indolent, eroare/oroare, 2.Precizaqifuncgiasintactici a numeralelordin enunturile urmitoare: de a. ln sali erau doudzeci parlamentari. b. Al optulea mi sepirea mai interesant. c. M-am imprietenit cu doi dintre ei. d. Muncea cit doi. din muzeu. e. Aceea eraa treia dintre bijuteriile celemai valoroase medalii olimpice mai adiugim una. f. La celegase in 3. Formulaqicite un enunq careverbul a devenisi fie regentulunei propozigii concesiv' circumstanqial a respectiv unui complement predicative, subordonate 4. Scriegi cite doul sinonimepentru urmitoarele cuvinte: intens,proiecpie. C. (6 puncte) : corect urmitoarele enunquri Rescrieqi in situalia de fati ! 1. Nu fii dublicitar celemai desd2,Ydztse cu proprii ochi cum se creazl, din sticli, frumuseqile virgite. turismului. 3. Administragialocali trebuie si-gi aduci aporfil la dezvoltarea

51

'TNSTUL24 SubiectulI (30 de puncte)
Argumcntaqi, inrr-un eseude doui-patrupagini, caoperaliterari pdd.urea spknzuragilorde Liviu Rebreanuesreun roman de inalizxpsihologic;. ln rcalizarea eseului,veqiaveain vedereurmitoareie ,.p.rJ, - precizarea patru caracteristici specieiliterare; a ale - cxemplificarea acestorcaracteristici,-pe bazaopereiliterare; - prezenrarea personajelor(tipologii, rela$i dintre personaje, modalitiqi de caracterizare); - argumentarea doui elementede originalitatea operei literare (viziune asua pra_temei, modalitr$ artisticede consirucqie, partiiulariteqi stilisiice); - cxplicarea tidului opereiliterare.

Subiectulal Il-lea (30 de puncte) A. (14 puncte)
Scrieqi rispunsul pentru fiecaredintre urmitoarele cerinqe referitoarela textul . oc mal ,os. . "filmatd din elicopter iarna apare/intr-un prim-plan atit de inrens/ ci i se vid broboanele sudoare de scurgindu-se/lent intre lujerii iegiqi brazde/prive;te, zidin pczile cilitoare se-ntorc/in escadrile tirile id"/ p. .a"a qiranul .r, o din 9*." " "rf.alvrfi,,/ jurul gil,lul, freaci parbrizul aburit/ al cerului, pini ies stelele/a venir in iarna spune qiranul, e timpul/ si legim rotigeleplugului irfoi de hirtie/ cu elegii de.propergiu, venit iarna/copii zice el si luim ascJnsorul/saupe scararulantaii a coborim/ pini in magazinele,subteranede aparate/electrocairice gi in sala/d.e proiecgie ridicinilor si mai vedem." a
Mircea Cirrirescu, Georgica a VI-a

Subiectulal III-lea (30de puncte)
prin careseformeazi;i sedez1. Relevaqi, scurt,tehnici alemuncii cu cartea, pe a volti capicitareaelevilor din inviqiminml primar de receptare mesajuluiscris' ale 2.Prezenlagi, scurr, doui dezavantaje unei metodetradilionalede evaluape re (la alegere, dintre probeleoralegi probelescrise)' finalitlqile inv;lemanrului primar. 3. Menqionaqi

1. Formulaqidoui enunguriin carecuvintul lent sd" aibi alte doui functii sinractice, diferite de aceea text. din 2. Idendficaqigi scriegi propoziqiileincidentedin textul literar. 3. Precizagi felul propoziqiilor subordonatedin textul dat. 4. Transcrieti,din texr, doui adjective calificative (propriu-zise)carenu por ayea gradede comparaqie.

$l
( ). (6 puncte) Itcscrielicorccrurmitoarelcenunturi: l. o.pii din clasa iutii invaqidecii punctul gi semnulintrebdrii. 2. ( )arc va si zici, daci nu intirziam, ,,"._", fii ii;;;i;;;;i in excursie. 3. Ilineingclcs, simgitsi ea cum adieo boare a plicuti de vinr. citc un sinonim pentru scnsuldin tcxt al fieciruia dintre urmi.1. Menqionaqi toarelecuvinte: mlddios,aninat, aiurare, cumpdnit. 2.Precizeli valorile morfologice ale cuvintelor subliniatein text. 3. Formulaqi un enungin cari cuvintul aSasd aibe aldt valoare morfologici decit ceadin rcxr felul propozigiilor subordonatedin textul literar' 4. Scrieqi B. (10 puncte) de iispunsul pentru fiecaredintre cerinqele mai jos. Scrieqi enunguricu urmitoarele omonimei caP,colg,marcd,ronlan. 1. Aldtuiii 2. Formulagicite o propoziqiecu un subsmntivdefectivde numirul singular9i, respectiv,defecdvde numlrul plural. 3. Construiqi doui enunquriin carepronumele relativ care (crt gi fird prepozigie)si aibi funcjii sintacticediferite. ' 4. Alciruiti o frazt.in caresi existeo propoziqiesubordonati condiqionaligi una atributivi. C. (6 puncte) corect urmitoarelor enunguri: Rescriegi vintului. 1. Codriii incepuseri si fremetela adierea unor documenteinegrite de vechime' 2. ln lucrare o6t"*"t" inserarea 3. Domnia sa nu a adusnici un argument.

37

Subiectulal IIIlea (30de puncte)
l ' Prcz'entagi aspecte metodologice formirii capacirnqii citire/lecturi ale de in clasaI. 2. Definigi conceptulde curriculum. 3. Mengionaqi metode si instrumentede evaluare.

TESTUL 14 SubiectulI (30 de puncte)
Argumentaqi, inrr-un eseude doui-patru pagini, ci poeziile plumb qi Lacustrd de Georg_e Bacoviaapargin..rr.rrrrrlrri,;Lbofir.. In realizarea eseului,vegiaveain vedereul_ero"r.l" reDere: - precizare.a patru caracteristici a .rrr.riri;tli-*-b;1il' "1. - exemplificarea acesrorcara*erisric p, b^i^ t"*r.i;, iiiir"r., i, - relevarea ipostazeroreurui riric ;i ,ol.rlui *iir.*"i", ,-rtiru..; - argument^rea doui elementede"originalitate a a operei literare (viziune asupra remei,parcicularitigistilistice).

Subiectulal IIIJea (30 de puncte)
1. Exemplificaqio modalitatede stimularea creativitiqii elevilor in studiul limbii si literaturii romine. relagia dintre curriculum gi evaluare. 2. Relevaqi in tipurile de evaluare invigimintul primar' 3. Menqionaqi

Subiectulal ll-lea (30 de puncte)

:

A. (14puncte) tuspunsulPentru fiecaredintre urmiroarele cerinqereferitoarela textul ,^ lt^tl:lt cle mal los. mari si am ingepenit. Regizorul dinmine rimisese buimic'it. Ni.ioa"s iil;; rearizare cine":;; y1og1a{igpentruintrarea personaj unui extraordinrrlnir-un feeric ivirea -li?.n"iru iilm ca tinirului.?igea.spre un erou^sorar,feclo, noi u1 9i *ridior, cupirul iIGGJ me.le curg6'nou,t*.tor,e, braqe cu lungiin rninecile'iei;;;-;i;"de minteanul sub anrnat umeri.Miilocul pe ,,A fost cevaagade.neagteptat, arn ciscat ochii ci

TESTUL15 I Subiectul (30depuncte)
intr-un eseude doui-patru pagini, ci operaliterari Enigma OtiArgumentaqi, liei de G. Cilinescu esteun roman obiectiv. Lnrealizareaeseului,vegiaveain vedereurmitoarele repere: ale - precizarea patru caracteristici specieiliterare; a literare; pe caracteristici, baza'operei - ixemplifi""t6" "."ttor modalitiqi de ca(tipologii, relaqiidintre personaje, personajelor - prezentarea racterizare)1 a - argumenrarea doui elementede originalitate a operei literare (viziune.asupra particularitiqistilistice). a teirei, modalitiqi artisticede construcgie subiectului,

sub.qire, hncins"cu chirnir"ii":;;i;;; qinte strilucite, sublinia gi mai mwltsrarura d)sdoi.rsitlu-p"ir; lui r"*" uoiii.i"-gi fr-,rseqe. uita_

[?:tT[il1it[il:f

tam; eapr'un e;, basm ,ou,ep s inc ".-i"i.-o ^,,,;t :; ;; ^iu,

Vasile Voiculesct, Misiune de incredere

lrs

RASPUNSURI REZOLVARI SI

'n
1l
l ,i

TESTUL1 I Subiectul ' I
"

AlexandruLipuqneanul Negruzzi de Costache

, Nu,velaesteo speciea genului epic in proz|', mai extinsi ca dimensiunedecit urmirind un conflict r.dtti decit iomanul, cu un iingur. fir nar^ativ, t.hiqi'qi desfigurati in diferite locuri, intr-un timp limitat,la care cu acqiune Unic, -ri "on".rrtrat, unele complexe' Darticipi personajenu prea numeroase' -. ["-i"l'ir.i"r.rr" ,roartri, lui CostacheNegruzzi ii esteatribuit merirul de a fi creaistorici. @rul nuvelei de inspiraqie estestructurati in patru capitole,fiecarecu cite r{ Ir*oriru Ldpusneanul Nurnela eu un motto: ,,Daci voi nu mi rrreqi, vi vreu..." (capitolulI),-,,4i si dai sami, doam(cafitolul al Il-lea), ,,Capul luiJvloqocrrrem..."(capitolul al III-lea) ti.'P.e ;;1...; indipie mulqi r- ti pop.rc gi eu..." (capitolul al-IV-lea).\uv.9la se. *t ".i!"litr, coffiarl toriai puternic (hp,ta ditttt. voievod gi boierii triditori' iiduelizeaz/prin alesMoqoc,gi norodul pe careace;tiail asupresc' pe de o p"rr"i ti dintie boieri, -ai personajelor.. alil parte), ca qiprin construcpia fe de ' Cr rp"ii. trurreh ari o dimensiunetemporaldredusd'Ea epic, aceaste i"""i"i " conevoci a doua dJmnie a lui Ale*andru Lipugneanu(1564-1569),iar acqiunease asupra p ersonajului principal. b im ensiuned spalitld cuprinde hotarul 9i ceitr eazd" ,oetatea scauna Moldovei' -1i de . se n;U,u"lei conrureazi conflictul social 9i sunt creionatePortretele *rJiti la p.rrorr"f"lor'implicate. Aj-ury_ hotarul Moldovei, insolit de armataotomani' Lialcituiti din vornicul Moesteiritimpinat'la Tecuci de o solieboiereasci, ,urrr..rr.t incercind si-l determine gi spirarul Spancioc Stroici,acegtia i"d, o.ri.t"icul Veveiige, lii"",""r! tr o"rr"" tui"eai"A gi sill atragi intr-o cursa,promiq6ndu-isprijinul boierilor. Intelisent, bun cunosciror al boierilor gi al situaqieidin qari, Lipu.gneanu descopericoilrplorul gi-giafirmi hotirirea de a prelua tronul, printr-o replici deverriti'-ottoul primului capitol gi rimasi celebri: ,,Daci voi nu mi vreqr,eu v{ v.r9q, rispunseLipugneanul, ai cirui ochi scinteiri ca un fulger, 9i daci voi nu mi iubiqi,

la
{'tl \r,1.ltll)('sc v()i,;i voi rncrgc cu voilr,ori ljrr.Ivoilrvoastri.Sd rni-ntorc? clri l)rc N4,rr tlelir,rlrl virinr.oarcc l)unirca cursulinclir:itl A! Nu mi vreaqara? ;i Nu mr vrt'Ii vrli,t'rtrrr inqalcg ?" Airr.rr.s tl.rttttt,l.ipugncanu ucidepe boierii triditori si le confisci averile, ii iar , ,1,,-tttrttci l{trx:rrtda, ii mirturisiseci erainspiimintati de ameninqarea carc uneiiot,'r,r,ritc v;xluvc (,,Ai si dai sami,doamni!"),iipromiteciiiva administraun,,leac tlr' lricrr"1i, clcascmenea, nu va mai ao-ita omoruri. ci aLingcpunctwl culminantin al treileacapitol,al cirui morro esre:,,ca.(,",tttf'lit'tul ltri ii 1'rrf Moqocvrem..."I ipugneanu convoacipe boietiintr-o zi de sirbit oa.rela I'i.scricii unclc, dupi slujbi, seinchini la icoanerila Sfintului Ion cel Nou r'trltrt'lricuta srncrenie, -oast.le ap.oi, pentru a-i amigi, le gineun discurs evlavios ,,de;in(o (.ll;lcr,lvirltarc", cum ocalifici autorul),recunoscindu-gi faptele singeroase tredin ( justificdprin grijasapentru linistea ..,.i: cereiJrtare, folosegte 1]t,l)(' ht.1l.. lnrii,igi sr l)rl(tct)lbllce n rnvrri la curteadomneasci, ospiqulimpicdrii : ,,Boieridumnea_ la vtrirstri! De la venireamea cu a doua domnie si pan; astizi, am aratatasprimecitr-cnrulqi m-am aritat cumplit, riu, vdrsind singelemultora. Unul Dumiezeu stie ; .1,c. rrri-apirut riu gi de nu mi ciiesc de aceasia; dumneavoasrrigtiqice m-a r*r dar silit nurnaidoringade a.vedea contenind gilcevile gi vinzirile unora 9i aftora,care lirrtcaula risipa qeriigi la pieireamea.Asi;zi sunt altfeltrebile.goieiii qi-aureverfff ffr cunostrnqi;au vizut cd. turma nu poate firi p;stor, pentru ca ziceMintuitorul: " !2gs-yoi Pistorul, si sevor imprdgtia oile ,,.' Boieri dumneavoastri! Si triim dt acumin pace,iubindu-ne ca nigtefraqi,pentru ci aceasra una din cele..zece esre porunci: *Se iubegtipe aproapele tiu'cipre tirrc n si si ne iertim unii pe.alqii,pentru ci sunrem rugindu-ne Domnului rostru Isus Hristos-_-igi fafe irrr.. - si ne ierre ,rouegregal'e[, -rlritoii, p;;;;;; i;i noi gresililornoqrri." . . Singurii boieri carenu se lasi amigiqi de artasimulirii 9i disimulirii voievodu- -lui sunt spitarul.spanciocgi.stroici.B"inuindprimejdia, ..i doi fug din g.^ie. la .Lipugneanudispuneucidereacelor patruzecigi gaptede voieri"venigi ospipl vo.ievodal, timp.ce,retrasinrr-un colt iu Mogoc,'se'delecteazd.vi,zind in spaima^acestuia. Apoi,.cu cinism, il intreabi pe vornic dacdapro..J"i ti"e omorindu-i. pentru.a-i ciqtigabunivoinqa, Moqocii aprobi fapu iingeroasa, spunind ci el insugi ar fi intentionatsi-l indemne.pe domnitor l" un are-Jrreamicei, dar ci irgelepc;.rneavoievodului i-o luaseinainte. acelagi singe rece,Lipugneanuil di apoi pe Moqocpe mi,namulqimii risculate. ^ .c: Satisficut pentru ci a scipaf si de acestdug-an, ,roi..,odri ii oferi doamneiRuxanda lcaculde trtci promis- piramidadin capetele boierilorucisi,asezare funcgie rang. in de ln cel de al tretleacaprtol,autorul surprinde comporramentulpersonajelor aflitc in situagii-limiti, pline d-e dramatism, pr"cu.n 9i sadismul Lipuqneanu, lui la;itatca lui.Moqoc, manifesti,rile caracteristiie personajului ale coleciiv,mulgimea, gi sensibilitatea doamneiRuxanda..Personajele to*arrti.e sunt prezent;r. prin antitez.i, scenele zunt singeroase,. replicil" - t'"l.rr"trtepenrnr fieiarc tip de personaj, iar rru$carea epici - plini de dinamism. Dupi si.ngerosul banchet,domnitorul nu mai ucide boieri, dar conrinui si ii pe, dcpseasci prin schingiuri gi prin confiscarea averilor.

luu
si poruncegte fie cilugirit. Cind igi rcLapuqneanu Pcnrruca sc irn[r<llnivc$tc, moarteape Vineinsi qi obscrvi ci esteimbricat in rasamonahali, ii ameninqi_cu tp{i, inclusiv pe doamnaRuxandagi pe fiul siu, moqtenitorul tronului. 'lloierii Spincioc gi Stroici,intorgiln gari,o sfituiescpe doamni sI'1 offiveasci' a a lmpotrirra ,rbinqeisale,cu congtiinla pecatului,dar cu incuviinqare tacitd. mitropo-' gi si pregiteasci incoronarea nolitului Teofan, care se gribeqte si-i acorde iertarca moarein chinuri, vegheat Lipugneanu.Voievodul ului domnitor, RuxandJil otrlveEte.pe fiind d.eznoddmkntulnuvelei' gi Stroici, acesta de ultimii sii dugmani,Spancioc Nuvela .rt" io-"ntiia prin remaabordati, prin dramati.mul acqiunii,prin sceantitetile. Personajulprincipal, Alex.andruLipugneanu, este,la nele9i personajele sa, iui, romantic prin personalitatea cumul de calitiqi qi mari defecte(caracrlndul singeros,cinism,iap"iittt. de a simulagi de a disimula) 9i prin destinul siu (iniQr clusivprin moarteaniprasnici). Nuvela esteoriginaii atit datoriti viziunii pe care-o-oferl asupraistoriei zbuciumatea Moldovel, cit gi datoriti modului remarcabilde construirea unui P9rs.o.: naj redutabil- Lipugneanu- gi a unui conflict puternic caresederuleaziadmirabil trislturi ale actelord-inpieselede teatru. De aseln'celepatru capitble care capdtd. gi se menea,briginalitatea videspe in miiestria de cared; dovadeautorul in pr.ezenpentru prima oari in literatura romini, a unui personajcolectiv (mulgimea tArea, tlrgoveqilor),precum gi din modul in carescriitorul comenteazifaptelegipersonadin jele'descrise, dintie intervenqiile salememorabilefiind aceea finalul nuveuna Lipugneanul, carelasi o pati de singe in lei: ,,Acestfel fu sfirqitul lui Alexandru istoriaMoldovei". vestimentaqie, mentalitiqi, ceremonial, Specificulepocii estedat de evenimente, arhaice9i limbajul in caresunt imbinate cu miiestrie elementele obiceiuri,dar Eide neologismele. Nrivela Alexandru Ldpuyeanul, apilrutiin primul numir, din 1840,al revistei Dacia literard, reprezinti un model di operi oiiginali, inspirati din istoria naqiocarese con{ormeazd.recomand;rilor ficute de Mihail Kogilniceanrtin Intronald", adeviratul articol-program al revistei 9i, totodati' o concretizare a d,ucSie, o creeze literaturi naqionalivaloroasi. romantismului rominesc careaveas5"

I

Moara cu noroc

de Ioan Slavici
Conceptulde nuaeld- vezi p. 53. ' Mare clasical literaturii .o-att", aliruri de Mihai Eminescu'Ion Creangi 9i I. L. Caragiale,Ioan Slavicia contribuit la dezvoltareaprozei,indeosebiprin nuvele gi prin romanul Mara, consideratcapodoperi a specieiliterare. 1 Nuvelele sale,adunategi publicatein volumul Nosele din popor ( 1BB )' reconpoporan". In realisti, a unui ,,realism din ardelenesl perspectiva satului stituieviaqa spa{iul transilvinean,incircat de tradiqie,se desfigoari drame puternice,generate de di diferenqele sociale,etnice,religioase, avereqi de mentalitiqi, de sentimenteapriDintre nuvelelevolumului citim: Scorrnon,Gura satului, ge gi destin necruliror.

ttl

I
llxiulea'l',tithii, Comoara, Moara ct't noroc,ocirpodoperl gcnului.Autorul acora rl6atcrrqie clcoscbiti investigagici psihologice, urmirind rcfleciarea evenimenrelor in lonqtiirr[l pcrsonajclor, dinamica sufleteasci. lor )pe nuvelei,degi,spre de1 r;r litcrari Moara cu norocintrunestecaracteristicile orelrire clc altc nuvele,aceasta incepe cu o expozigie, nu secvengi ."r", in io-porlrrrtfl.eiclescriptivi - prezentarea locului unde se afii circiumi- - apareabia in tleschide celui de al doileacapitol.Nuvela incepeabrupt, cu dialogul dintre doui rca Gh!1egi soacra care reprezintd.douiaritudini de viagi, doui lui, ;rcrstttttjccse-nqiale, rtrentrrlitili,doui poziqii etice,ceatradiqionaliintruchipatS" filozofia de viaqi a de lrtltrinci.gi.ceamoderni, a lui Ghigi, dornic de schimbarede dragul prosperitigii. (luvintclc bitrinei conginmesajulnuvelei,_exprimat foarte clar inia dl h inceput: ,,()rnul si fie mulqumit cu siricia sa,cici, dacZevorba, nu bogigia,ci linigteacolil'rcitc facefericit". Personajul argumente igi azS",incontinuare, oiitti", ,,Eu sunt acum btrtrini, gi fiindci am avut gi am aiit de multe bucurii in via1i, nu ingeleg nemulgunririlc celor tineri gi mi tem ca nu cumva,ciutind acumala b;irineqe.rn ioro" ,ro.r, sI picrd gi pe acelade caream avut parte pini in ziua de astdzigisi dau la sfirgitui vicqiirnelede amiriciunea pe carenu o cunoscdecir din frici... Mi-" gr.u si-mi pirlscsccolibain caremi-am petrecutviaga mi-am crescurcopiii 9i m"l cuprindeun si fel dc spaimi cind mi gindescsi rimin singurdintr-?nsa..." Aiiruiitrea bltrinei este perfcct motiv.atipsihologic,ea reprezinti gineraqia v6.rstnici, legati de varri, de ffadiqic,de stabilitatea de-o viaqi.Motivele pi ."r" le enumeri releie ingelepciunea populari carepune pregpe caleade mijloc, pe cumpitare gi pe acceptai.aunri situaqii modeste, dar sigure.Totugi, bitrina t u J. op.rrri proiect6lor ginereluisiu, esterolcranti gi admite. punctul lui de vedere, indimnitrd.r-l re lupie pentru a-giimplini nizuinqele:.,,voi 9tiqi,voi faceti, [..] voi facegi dupi ganduli'osiru' gi afiimind ci it va spn;rnr;i ii va urma ,,cu toat5. inima, cu tot sufletul,cu toati dragostea mamei careincearci norocul copilului iegitin lume. Dar nu cereli ca eu si hotirisc pentru voi". Pers.onajul esrcmemorabil,un model de ?nqelepciune dragostemateini. Ea gi lc di copiilor toatelibertateade a hotiri viitorul ior .o-,rn, dar ilobfigi si igi asume toati responsabilitatea luirii deciziei. Replicalui Ghige(,,[..J ti riminem aici aici,si cirpescgi mai departecizmeleoame.. nilor, careumbh toati sepdmina in opinci ori desculgi,'iari, daciduminecae noroi, \i duc cizmelein mAni pini la biserici, gi si ne punem pe prispa caseila soare, privini cu la Ana, Ana la mine, amindoi la copilas ,iard, d-tala tuitrei. Iati linigtea.oiib.i."; pune in evidenqd intriga qi atitudinea lui de viagi. Ca cizmarnu cigtigi iuficient pentru a asigurafamiliei o viaqi indesrulati, de aceea hotirfute si arende*ze circiuma numiti Moara cu noroc, aflad intr-un vad comercialbun, dar in locuri rele.Togi drume,tii seoprescla circiumi bucurogici au scipat teferi din pidurea nefasti. Desfd;urarea acpiuniirelevi destinullui Ghiqnsi a[familiei sale,murarela Moara cu noroc. Pini la ap3rigia simidiului Licd.,viaga Ghiqadecurgelinigtit, in fielui care simbiti searase bucuri cu familia de cigtigul realizat:,,Sim6iti de cu seara locul seg.qgf1si Ghiqi, ajungind si mai risuflel sepunea An" gi cu bitrina sI ",r num€rebanii gi atunci el privea la An4 Ana privea lJel, amindoi piiveau la cei doi copilagi,cici doi erau acum, iar bdtrinaprivia la citegipatru;i seiimqeaintineriti,

lsz
sprinteni,iara sporul cr:a Clci aveaun gincrc harnic,o fati norocoasi,doi ncpoqci Dumnezeu, dintr-un cigtig ficut cu bine"- el fiind un circiumar harnic, drt de la conflictul,lupta inde Fricepurqi cinstit, respecrat togi mugteriii. Lici va declanga al lui chiqe qi dorinqalui de a cigtiga rot mai mult. irc fo"d"i cinsrit Lici intuieqteslibiciuniie iui Ghiqa,dragostea Pentru Ana 9i Patima cfutigului, pentru a ;i-l face complice.Prima intilnire dintre cei doi ;i re va folosi de acestea gi.orgoliul. itte o rr.rit"bila lupti iniare frecareincearci si-qi impund. auto,ritatea cu cuminte, cautl si te pui la buni inqelegere GhiF il avertizeazi:,,Daci egti om ci lui ii estede ajunsca orice om si simti ,,ci nine", iarLicdii rispunde, cu cinism, adaugi el: ,,Mie nu mi s-a vf fivai gi amar de ei daci nu-mi facepe plac", deoarece, din drum"' Du lnci om in cale, farl" ca si mi-l fi curiqit ' Arunci cind simidiul ii ia banii fir; si-i numere,Ghiqi vrea si-l sfigie, dar se seaci singele din vine de rb,fne si-gi manifestesentimentele teamir ,,ii era par.cd-i legat.gi.trebudar acum.era at e Clnd ,r.d." pe Lici la banii ce-9iadunas Pa:.a para, repedela LicI batjocura gi se. totugi ir si se stip'ineasci". Circiumarul nu sup-orte conflicruali, de percare,penrnr prrma oari, igi manifesti rpiitn". Aceasti relagie manenteintrecere pentru a{irmareapuierii, devine caracteristicl9i revine adesea: dar prieteni ci ;Lici, tu rebuie sI inqelegi oameniica mine sunt slugi primejdioase, si intru la iniepr.irriqi" sau: ,,nu weau si crezi cdmi qii numai de frici, ci umblu voiali cu tine. Sunt gatasi-gi fac pe plac". Conform invoieli"idintre cei doi, in schimbulbanilor luaqide slmidiu, Ghigl va gi prirni porci furaqi de acesra de oamenii lui. Cu cat estemai antrenatin afacerile alelui Lici, cu ararGhiqi seinstriineazi de familie,seindepirteyddg L1a, h..rrr*. cd devineirascibil,gi gatasi izbucneas fdramotiv, iar in timpul procesuluilui Lici, Budoi sperjur, apliandu-l 9i accepdnd si fie pedepsiqi oameni ai acestuia, devine 9i gi SeiteBouarul, degi ;tie ci snmidiul l-a pridat gi bitut pe arendaq a zi-Ruprn omorit femeiaEi copilul. sferaconttiinqeicirciumarului; Conflictul dinrre Ghip 9i LicI se deplaseazdin proces,congtientde propria-i decideremorali, Ghiqi seautocondammai alesdupi irrrr. dorinqade rizbunare, dar 9i de cigtig, pe de o parte, ;i lucini, se zbuc^i.rri-ri morali (monologurile interioare degradarea ditateacu careconstati gi-gimotiveazd, nuvelei ,.rrrt .o*pl"tate de ampl-eanalizepjihologice realifrecvenrein cuprinsul zateden"r"tor) r ,,..Da - igi zise el - am primit porci de furat de la Lici, dari voi, fiind pugiin locul meu, agifi mers mai departedecit mine ori v-aqifi aruncatcu netoacuvinte'..Perduse aceste socotinqlin primejdie ,'. Era o amarnici dezamilgire.in toate le ficuse din dragostecitre dinsa, din dorinqa te brrcuriil.... L" ,rt-r urmelor, de a o vedeaveseli gi mulqumitd,de a o feri de orice supirare, de orice necaz,de ce-i orice gind riu. Ce-i pasi lui acumde Pintea,de judeciqi,de trebile arendagului, aveabitrina, cind Cici mare-dreptate va p*a ie gindurile 6s'-9i fi facind lumea. cind,la nevoie,ca lini;tea colbei: aici qi numai aici e limanul de_scipare vorbead"e ! ii ziseel. Iarti-micel puqintu, cici Ano ,totdeauna, lumeate pirisegte" ; ,lartd.-m6. pimintului. Ai avut tati om de frunte; ai neaeu n-am si mi iert cAtvoi irii pe faga muri oamenide treabi gi ai ajunssl-qi vezi berbarulinainteajudecitorilor' $i n-_am picituit nimic, Ano, dar cerul m-a lovit cu orbie Ei n-am voit si cred 9i si inqeleg,

$l
t'atttl ttti-itiaritlt calcaccabuni"; ,,siinrranilor copiii - zisc cl voi nrci nu mai avcti(:unr lvuscscripirinqiinogrri, rari om cinstir. uu nu mai pot sili pe ni_ un 1...1 -"- r-'-Ittetti rrulc z.ictr sa copiilorisrora:..Tatil vosrru u1 o- ticilos! ;.;'-'l'or nr:rihotirit si sc razbune I.ici, " pe Ghigdseimprietenegte jandarmulpin_ cu ira, dirr atnini si-l demagte simidiu pentru ci nri se simte in stare pe si renunte ln r:ip1igusi1. rcalizate.cu ajuiorul acestuii.se amigegte, h;;;;;"J-;-"r,a-i"ii, Moarjt nurrraiciteva.llni gi spunindu-gi ci apoi, i"-preurr; cu familia fi;; ;;;;;; csqtigati,sc va stabili inrr-un loc unde nn ,,$i - igi zicea|l - ,rr, eu putinqi ca purtirile bune si nu stribati"rt. vremea..... "ri" cu "rr.,osiut: Ou cit cstemai robit banului, cu atit il urigte mai mult pe Lici, al cirui caracter diabolic il descoperipe deplin. lncearci siigi linigreasci'congtiinq" pularrJ totul pc scamafirii saleslaLe:,,$^i ce si-mi fac ? igi ,ir. ct iF i, ..1. din ! urmi. Asa nr*aldsatDumnezeu! ce si-mi {ac, dacdein mine..t, t"r. J..a, u"i;;;;; Nici cocoqatul e insugivinovat c5.are nu -"i cocoatein spinare:nimeni mai mul dec6t dAnsul n-ar dori si n-o aibi". Punctul culminant al conflictului, lupta lui_Ghige lumea si cu sine insusi, cu se rnanifesriin evenimenrele timpul saibitorilor de pagti.Ghigl din ,,atit ,. ,i;;;; J; ticdlogitli de slabin el insugi,incdt nu mai putea sd-gideie seama poate gi ce ce nu poatesi faci, gi aga, incetul cu incerul, se liia in voiaintimphrii ;; ; i.9i ncqi nepisaresosirealui Lici". $tiind c5"Licv,, asuprasa bani, aur gi "jr.pr" are arginririe furati, o lasi pe Ana ca momeali.cu acesra, duce sd-l aduci p" j"rrd"i-ripi"i"" se aresteze, galdjn{ ci : ,,Aga vrea Dumnezeu! i9i ziseel ; a;a *i_" fort r.arrd,rit. :" :tl Dar ce si fac ? igi zise el in celedin urmi, daci Dumn.r"rr'rru mi-a dat gindul ['..] cel bun in ceasul potrivit. Daci e riu ce fac, ng pureamsi fac altfel...s" g1.;u?gi" ,i sc?ntoarcila circiumi, unde o gisegte Ana singurdsi o omoari, spuninju-i: pe ,simt numai ci.mi s-apus cevade-a curmezisa cap .; trr, in pot irii, iari pe ti". ii p.otsi te las vie i]r urma mea.Acu - urme .l p.rt. p.tfir, -'".., lred c-am ficut riu "" -"i gi daci n-agvedea dinfag.a ci eu re-am arurrl"t ." ,rn ticilos i" ur"q.l" i"t;;;;; ra ca si-mi astimprr serea rdzbunare. de Daci mai adineaoaril-agfi gisit, po"rJ .; te-ag ucis". fi "" Deznoddrnhntwl.mvelej esretragic: Ghiqi esteimpugcatde Riuq, Lici, intors la circiumi si-;i ia chimirul.co.mpromigitor, care-lr'rir"r",ordoni incendierea pe Morii cu noroc, apoi fuge, fiindcjeste in pericol de a fi prirrs de pinrea, se sinucide 9i lzDlnou-secu capulde un stelaruscat. Cind seintoarcela Moara cu noroc,bitrina vederesturileincendiului. pe o sti piatrr.impreuni cu.copiii, alituri de cinci cruci, plingind: le-a fost j"*rtl" ,,aga celedin urmi, ea pleaci mai departecu copiii. ' Imagineaestesimbolici, imprimind nuvelei un profund sensmoral: au rimas in.viaginumai cei neprihinigi gi iei cumpitaqi.A.eart'eimaginepune in evidenp mesajuletic exprimatla inceputul nuvelei:^cuvintele betrin"i"p.nJr., carefericireaadevdratd, estedati. de.,,linigrea c-olibei",idee pe care;i-o gi Ghigi inrr-un "-int"gt" moment de intens zbucium sufletesc, desi eanu il mai poate ajuta sl sesalveze, fiindci esteun om prea slab.Personajele sunt pirimag., d-. ,.."" i9i primesc p.i."pr",

v lsg iubirii, apoiva fi dominatde patimabanului;Lici cstc stipinit dc patirrra Ghili esrc $imat de patima putcrii, iar Pintea,de patima rizbunirii. Nuvela dezviluie dezum anizareaomuluistipinit de patimi. Firul narativ urmeagl destinul gi transformirile personajuluiprincipal, Ghigi, caredin om cinstit devine ucigag;i sperjur. Acgiuneaesteconcentrati in pusta arideani, loc unde circiuma rducenoroc, cu condiqiarespectirii legii, a moralei gi a tradiqiei.Dimensiuneatemun esteredusi la citeva luni, puqin Peste an' Dorald - ln nuveli aparpersonaje Cel principale,secundare episodice. mai complexper;i esteGhiqi. lonaj nuvelei pune in lumini atit destinul ragic, cit 9i mesajuletic.

Subiectulal Il-lea A.
a l. a setncruciSa: seintretlia) a se intersecta. a A consun'ta.i minca, a bea. incintat, subjugat' fermecat: vrijit, cucerit,fascinat, client, cumpiritor. musteriu: peisajuluimontan (verb auxiliar) 2. Era fascinatde frumusegea ca-n povegri,/-A fost ca niciodati, / Din rude.mariimpiritegti, / ,,A fostodati O prea frumoasi fati" (Mihai Eminescu)(verbepredicative)sau: lmi pleceasdfiu pemalul mirii la risiritul 9i la apusulsoarelui.(verb predicativ) 3. Hanul era ticsit cu giranii inapoiapi(tntorSi)de Ia un thrg mare. 4. ln textul dat cuvintul o estearticol nehotirit. Acest cuvint mai poate ^Yearffmitoarele valori morfologice: forma neaccentuate' a - pronumepersonalrpersoana III-a, numirul_singular, plim(ex.: Seintimpla s-o intilneasci adesea genulfeminin, cazil Botanici.); in Gridina^cuz^tiv bindu-se - numeral cardinal cu valoarede adjectiv(ex.: Pentru filmul Piciul selectase o fati qi doi biieqi.); (ex.: O estevocali.); - substantia (ex.: ,,O, tablou mireq, fantastic!" - Vasile Alecsandri)' - interjecpie B. l. Coatezai-a ficut un cocfrumos. l,n razelesoareluide iunie se cocciregele' La Gridina Zoologicd"au fost adusedoud lame. Cele mai bune kme sunt celemarcaGillette' Cdndigipuiin gind si scrii o carte,trebuie si perseverezi. Pe stinca din deplrtare amzdritunpui de ciprioari.

ml
lntrcccrcrr suldatcu un rczultirtncilltcptilt. s-a Mii gri.dcarn cmoqic fratelcmcu v:r{i soldatin trupelede eliti. cu ci

61 folosinddiferitelirnbajespecializate; capacitilii dc a comunica, - dezvoltarca .- dezvoltareagindirii autonome;i a responsabilitigii in faqdde integrarea mediul social. 2. Principiul continuitdlii in realizarea obiectiaelor cadrw ale stwdiului limbii ;i literaturii romkne tn ciclwl cwrricular ,,Acbizilii fwndarnentale" Ciclul curricular ,,Achizilii fundamentale"cuprinde grupa pregititoare a griprimar. gi I diniqei clasele - a II-a din invdqdminrul continuitigii se realizeazi prin: ciclu curricular,principiul ln "c"rt ,.-obiectivecomune; * continuturi comune sau aseminitoare; identice; - metodegi mijloacedidactice in primare. valorificirii achiziqiilordin invigiminrul pregcolar, clasele - necesiratea gi datoriti idealuluieducaqiovalabilitatea eficienqa Acestprincipiu igi dovedegte nal,particularitiqilor de virsti 9i specificuluidisciplineiLimba gi literaturarominl. predictivi are menireasi relevenivelul gi temeiniciaachizi, In clasaI evaluarea pentru o bunl orientarea cadrudemersnecesar jiilor din inviqimintul pregcolar, viitoare cu copii. lui didacticin activitatea . Etapa prealfabeta16, ca obiective dezvoltarea a capacitiqiide receptare meare a sajelororale 9i a capacitiqiide comunicareorald. copiilor. Activiti.qilede inviqare, etapl, asiguri: tn aceasti aparatuluifonator, pentru ca elevii si pronungegi si intoneze co- dezvoltarea 'fect propoziqii, cuvinte, sunete ; din deprinderiide a delimitapropoziqiile vorbire,cuvinteledin pro- dezvoltarea din cuvinte. poziqii,silabelegi sunetele de Deprindereade exprimareorali sedezvolti prin exercigii formulare a propode pebaz1^ suport intuitiv gi lingvistic (cuvinte gi expresiidate), ziqiilor/enunqurilor re 9i.a lrin povesti pebaza textelor literare (povegti,povestiri), pebazailustra-qiilor lxperienqeide viaqi a elevilor s. a., metode gi procedeefolosite in intregul ciclu de achizigiifundamentale. pregitegtecitit-scrisul (etapa alfabetafi),asiguri continuiEtapa prealfabetard, tateaintre aceastiperioadi ;i inviliminml pregcolar. . Etapa alfabetarl de ltt ceeace privegteinsugireacitit-scrisului,aceastietapi beneficiazd. achizitiale ciclului curricular, de pilde (inaf.ardde cele ile pozitive ale etapeloranterioare misuri anumitelitere, silabe;au ,,citit" imamenqionate), copiii cunoscin oarecare in I primare,in special clasele in gini (activitare careo vor desfigura toate clasele pe graficecarecompun litere,scriu chiar cuvintecu majuscule. - a II-a), scriu elemente in insugirealimbii gi literaturii romine sunt eficienteurmitoarele metode: (limitatd ca pondere) pol)estirea a'; s. expunerea - tradiqion ale: explicapia, , (de euristici), exercipiile - moderne, formative : metoda euristicd(conversagia diverse tipuri), metoda descoperirii, jocwl didaaic etc.

2.
l(, 1 i

tdrc i adinc:

-

limpede: -

pronume nehotirit: A crezut tot ceea i-a spus. ce adjectiv: Tot mobilierul fusese comandatla Paris. adverb: Ne fot povesrea desprecilitoriile sale. substantiv Era un tot vnitar. ; adjectiv:^lnimprejurlri dramaticese dovedeaom tdre. adverb: Ii eram tare recvnoscrtorpentru cuvinteleei afecruoase. substantiv: Simqeain adhnculfiinqei cutremurare./S-a o cufundatin adinc. adjectiv:Lacul era limpede 9i ad.Anc. adverb: Privind adhncin ochii ei sl-i ingeleagifrdmintarea. adjectiv: ln lacul limpedese zireau pesti. adverb:Vedealimpedeceeace voia sa obgini prin acqiunile sale.

3._Dupiatita ploaie pdreal/ cerulsetnsenineazd.t/ - propoziqie cd (P, predicativi) Riminel/ curnne-arn inpeles.2/ - propozigiepredicativi) (P, Situaqia devenisel/ctun1 ne drteptarn.r/(Pz - propoziqiepredicativi) nu 4. Propunerea lor nu-mi svSdea defel. Prietenamea era de fel din Ardeal,

c.
1. Mi-ar plicea si revid plaiul maramuresean. 2. Maioul seudasedin cauzaploii. 3. Am intilnit la Muzeul de Arti acelagi grup de englezi.

Subiectulal IIIJea
l. Obieaiaele ciclwrilor curriculare ale inodydmkntului primar A. Obieaiaele ciclwlwi acbizipiilor fundamentale(clasaI qi clasaa II-a) vizeazS": - asimilarea elementelordebazl"ale principalelor limbaje convenrionale (scris, citit, calcul aritmetic); - stimulareacopilului in vedereaperceperii,cunoasteriigi stipinirii mediului aProptat; - stimularea potengialului creatival copilului, a intuiqieigi a imaginaqiei acesruia; - formareamotivirii pentru invitare, inqeleasica activitatesociali. B. Obieaioele ciclului de dezvohare(clasele III-a - a VI-a) consrauin: a - dezvoltarea achizigiilorlingvistice,a competengelor folosire a limbii romide ne, a limbii materne;i a limbilor srriine, penrnr exprimarea corecti 9i eficienti in situaqiivariatede comunicare;

ttl

I
( )orrtlililrcttl;itci diclrcticc constituic o rccorrsidcrlrcr rclaqici cadrudidactic-elev tt';rttslortnrlrca clcvuluiin factoractiv,coparricipant formareeducativigi prin la lrli;r rsigrtrrrc;r ircccsibilitigii activitiqiidiferenqiate, gi personalizare, ce justifici diceea vcrsit:ttt';t c,ttcgoriilorcurriculare(curricwlum nrcler, curriculumaprofwndatqi cwrtit.ulwtt cxtins). o I cla. li1apapostalfabetari (clasa dupi inviqareaalfabetuluipini la terminarea sci .r I V-r) trcbuie si asigure insugirea cititului corecr,fluentJi expresiv,a scrisului t'orect,liz.ibil,caligraficcu ajutorul conqinuturilorgi activitirilorie invigare adecvatc,proprii gi etapelor.anterioare, metodeformative,deja enunqate. prin l)rogrcsiv,trebuieasigurati. activitatea conftienr;, continui, in ritm propriu a fiec;1ruiclcv, oferindu-i-seposibilitatearecuperirii, consolidirii gi dezvoltaiii aptiturlinilor prin variatele tipuri curriculare. Achiziqiiledintr-o etapl.a ciclului curricular reprezinti bazl,qi puncr de plecarc pcntru achiziqiisuperioare. esteo metodi bazati pe actiunereali, prin care se execut;,o ope.3.Exerci.giul rrli^cin mod repetatpenrru a dobindi deprinderi. In activitateadidactici, exerciqiulesteo metodi fundamentali, prin care,conse ;ticnt gi reperar, ajungela: - consolidarea deprinderilor; - insu-girea noqiunilor,regulilor,teoriilor carese aplici in situaqiivariate,asigurindu-se transferulde cunoqtinqe; - dezvoltarea unor capacititi gi aptitudini intelectuale fizice, morale gi trisisi turi de voinqi qi caracter; - prevenireauitirii ;i a confuziilor; - stimulareacapacitiqilorcreative,a originalitiqii, a spiritului de independenqi gi a iniqiativei. Exerciqiulesteo metodi adecvati tuturor formelor de activitate,care capdti o importanqi deosebiti in perspectiva autoeducatiei permanetrte. funcqieae aifeln rite criterii de clasificare, exerciqiile facepart. dir, mai mulre ."t.goiiit pot - dupd f uncpiile in de linit e: exercigiiintrodu ctive, p rodu ctive, deip eragionalip zare,de dezvoltare,aplicative,structurale,de evaluare, corective;tc.; - dupd numdrul elevilor careparticipd la rezoloarealor: exercitii individuale, de echipi, colecdve,frontale; - dupd tipwl de actiaitatepe caretl preswpun:exercitii orale sau scrise, ractrce p Ei combinate; - dupd gradul de implicare a cadrului didactic: exerciqiidirijate,semidirijate, autodirijate sau libere; - d.ulLgr/ul de dificuhare,exerciqiile pot aveagradediferite de complexitate 9i dificultate etc. In gcoalamoderni seimbini exercipiile reproducere,careasiguri auromarisde mele (formareadeprinderilor), cu acelea operatorii,prin carese reilizeazeffansferul de cunogtinte,sedezvolti gindirea, operafiileinteleltuale si motorii, imaginagia etc.

lrt
ln clasclc primrrc, prin cxcrciqiilc rcproc{uctivc formeaza se automatismul scrirului gi cititului corcct,fluent si rapid. . 'Iipuri de exercigiide citire folosite in clasele primare: - citire tn ;oaptd,in ritmul propriu fiecirui elev,prin caretrebuie si se realizeze citire conqtiend; - citire tn lang saucitire pe sdrite cu voce tare: fiecareelev trebuie si citeasci, in fiecarelecgie, puginun enunr; cel - citire seleoiad: pebazaunor repereprin carese asiguri ingelegerea mesajului scris,se consolideazicunosrinrele limbe qi de literaturi; de citireafluenti si expresivi 9i ii re, - citirepe roluri, carearemenireade a asigura lai.eazi pe elevi. o Exercifii de scriere: scrierea dupi model exteriorscrisde mini; estetipul de exerciqiu - copierea, folosit in erapaalfabetari iniliali; scrieredupi lite.rede tipar; lipsegte - transcrierea, modelul exterior de scris de mind, elevii trebuind si gi-l reprezinremental; " - dictareareprezinti o scrierein careelevii nu mai au niciun fel de model; ' - autodictarea esteo varianti a dictdrii. ln lecgiile limba 9i literaturaromini sefolosesc multitudine de tipuri de exerde o , cijii prin carese realizeazi, obiectivelecadru gi de referinqi ale inviqiminrului prifher.De pild;: - exercipiulde identifuare a unor elementede constructia comunicirii (pirqi de vorbire,pirgi de propoziqie, semne punctuagie, de elemente foneticegi lexicale). Ex.: Identifici, in urmitorul enun!, pirqi de vorbire (substanrive,verbe) pnrqi ;i . {e propozigie(predicat,subiect,parte secundaride propozigie): Dupi furtuni vine si vreme buni."; - exercipiulde exemplificare Ex.: Spune/scrie doui subsantivecomunegi doui substantive proprii, la numiplsingular gi la numlrul plural. Saudi exemplede substantive determinatede unu-doui adjective,atir la numirul singular, cit gi la numirul plural. . _Acest tip de exerciqiu esteurmat de exerciqii creaqie de prin careli sesoliciti elevilor si formuleze enunquri,/texte/compuneri cerinqe cu indicate; * exercipiide analizd morfologicd sintacticd ;i Ex.: Analizeazi substantivele urmltorul enunt: din ,,A mers yestea-nlume despreFrumoasa-Adormiti." Sauanalizeazisubstantivele, predicatelegi subiectele urmitorul rexr: din fost odati un impirat gi o impiriteasi. Ei aveautrei copiii. Mai aveau linpe ,,A palaul lor o gridinl.foarte frumoasi. $i atit de dragi ii erau florile acesruiim3l pCrat,..". ' Exemplelesepot inmulgir.
lCa exemplificare se aleg pttru tipuri diferite de exercilii riintre cele nrenqionare.

l*
TESTUL2 Subiectul I I La qiginci deMircea Eliade
, lncet-incet, vieqiilui: intr-o tragedia igi iese Gavrilescu din amnezie, arninteqte in (,,lovindu.-.mi o sabie cregca in il teribih devaril,dupl ceargila lovise cre$tet
, 't ^,

Conceptulde nuzteld vezi p. 53. Nuaela fantasticd se caracteriz eazdprin exploatarea situaqiilorfantasrice, conrtruite prin ,,.. alterarea"(ilcilcarea) cu buna gtiinqaa raqionalititii, a semniiicatriifOr gi a temporalitiqii. realitlqii se realizeazi prin interferenqa -"Incilcarea,, SuPrenaturalului naturalul,prinrnvaziasacrului in profan, prin introducerean miicu terului, in mecanismul cotidianalvieqii,prin intruiiunea imposibilului,a inadmisibilului,a absurdului, carefisureazi..'oriit ea exisrentl,."1 Nuvela La pigdn,ci Mircea Eliade intruneqte caracteristicileunei nuvele fande tastice. o replici la schiga Ca caragialianiCdldurd mare,in nuvelalui Eliade cildure e cea care declanqeazd, criza de congtiinqi a personajuluiprincipal, profesorul Gavrilescu, ,,firede arrist", cum ii pt".. re rri ."did;:K;[;];r;;;ri;; ;59 rominesti. ln unele creadi litera9i reprezinti o capodopgri a literaturii fantastice re ale lui Mircea Eliade fantasticulare ca suport practicileyosa si ranrrayoea (Secretuldoaorului Honigberger Ei Noppik Serampoie)saumituril"efolclorice iotianesti (DomnigoaraChristina,$arpele).In aceste nuveleexisti doui universuri distincte: real Ei ireal, sac?ugi profan. ln nuvela La gigdncicele doui universuri se intrepitrund, intilnim ,,camuflarea sacruluiin profin". ln spapiwl profan,Bucuregtiul de altidate, sunr ascunse semnele sacrului.in o.agul toropit de argiqiincepeciudataaventur; existengiali profesorului Gavrilescu, a careigi uitaseservietacu partituri la elevasa,Otilia Voitinovici (expozipia).Uitarea aceasta motivul intoarcerii din drum gi inceputul unor intimpliri stranii care este se deruleazi dupd.ce,atras'defaima straniea locului 9i de rlcoare, profesorul pitrunde in bordeiul gigincilor. Curind constati ci bordeiul esreun ioc iniqiatic; in caretrebuie si parcurgi.diferite ritualuri ezoterice,incepind cu alegerea fetei: el refuzi nemqoaica, trebuiesr ghiceasci dar riganca, grecoaiia, evreica. \intrtga) Desfdsurareaacfiunii: Personajul intri in acil spd.liu,interzis,purtAid cu sine, . obses_iv, imagineacolonelului Lawrencegi,mai ales,regretulunei vieqirarate:,,sunr a.rtisj'.', autodefinegte se Gavrilescu,,,pentrupicatele mele am ajunsprofesor de pian, dar idealul meu a fost, de totdeaunaiarta puri. Triiesc penrilr sufiet..." , La intrare totul estemarcat de cifra trei: taxade intrare esretrei sute de lei; ajunge aproaPede ora ffei, trebuie si aleagi trei fete. lntAlnirea cu celetrei fete inseam. ni lnceputul unei experienge in fantas:tic-ezoterice careigi amintegtede visul siu de artist,dragoslea pentru Hildegard. Gavrilescunu reugegte rreaci probeleqi seri= si ticegtein labirintul cunoagteriide sine.Feteleil poarti ca inrr-o hord a ielilor din care el,va iesi incurcat. in acestlabirint apar simboluri ale sacrului: somnul, cifra tei,labirintul 9.a.
I }:rlcrr:irr l<uiqi ;. a,, Limba ;i literatura rom&nt| Concepte opffali()nttle, p, 53,

capului,.),s-a rlrdcit pe drumul vieqii,a pi.rd.ti-o pe Hildegard. ln-parcul din bavrllescu Se,ustrlrca;',erarrr rn O banci, o tati Plangea lorrenourg,pe o oancd, fati plingea in hohote.Gavrilescuse iusdfici: ',efam lOttenbUrg, (autoportret). ,,O fati abandona, eram fru"*fr gi aveam.rtt rnil"t de artist !'1 A$a i *p." inima. A- st1t de vorbi, am incercars-o consolez-. a incepu! tra<< a fost si fie. Ceasulriu ! A;a ata rnele.[.,.],Mi-arn sPus: Gavrilescule, ia "ieiii Gavrilescuisi retriiegte povesln timp ce riticegte printre lucruri gi paravane, de cilduri (lucru careii aminteqte de iubire. Esrecind nelinigtit,cind teiorizat gol, sfianii, setrezegte ..Lawrence Arabiei), cind de coqmaruri.Simte prezenpe al ci el insuqi se metan-Iorf.ozase' i obiectep. aur.-n., le recunoagte, se pare a din labirint gi-i polr.tt"gte babeidi la intrate_cum venit la Bucuregti,cu Elsa,

Ajungind in straii. .r, un tinir ciruia-i pomenegti de colonelul Lawrence. se lui, aflece aceasta clsitorise cu inginePr.ot.r"lo, nr. 18, unde locuia eleva in FrAncugi ci plecase provincie' el^fiindconvinscd intirziaseJl-tl*t"t sporeqte, Nelemuiireaiui Gavrilescu :l: reflecti tocmai starealui de dezorientare: tva ore, nu 12 ani, Monologulinterior

d.e profesor pi4. tituii, cum el a devenit i insurlqei iqtri in planulrealitdpii;: urci in tramvai, realilAlil;se in Zgomotuiramvaiului il readuce somotui ramvaiului readuce

in in aooi a plecatla rude in Germania, urmi cu 12 ani' Gavrilescupersistd ideealui el s-aupetrecutin timpul unei-zile'El penduleaziintre trdite de li.u.ii-.tttele receledoui lumi, lumea reald gi cei ireald, bordeiul ligincilor' Respinsde lumea. de o'birja condusi de un fosi dricar. In dreptul bisericii,se urmar ali, sereintoarce, opi"r" si respire parfumul floriior. Di-umul acestacu dricarul anricipeaz| drumul inibordeiul qigincilo-rincheie experienqa" iii11t,i-pr."ie ." Hitd.gard. Revenireal-a si ii pentru ultimul drum. Bab.a sp.une meargl dtept lui Ga.Trilescu qi"ii"a,pregatirea p. .o.iior"gi si numereSopt, uqi,la a gipteasi bati de trei ori !i sl intre' Profesorul 'seritlcegte'din nou, vtea ie r. i.rto"t"e'gi si reia numiritoarea, dar esteprea obosit. culminant) - momentulre.pe Intri inti-un salonunde o giseqte Hildegard Qtwnawl dqi_de biriarul drij;siriip^radisului pierdut " 9i pleaci apoi J.r p1du1e, sp19 "c.irt" fata.$i miniincet. Nu ne.gribim"." sprepidure, pe dru*ul il maiiung,spuse iarr ,,Ii-o Deznoddrnhntul nuveleiestecon$i toi fata ii .*pli"e tiirro ciudatd ce-l cupiinie se. in ultimele enunquri,,Toqivislm, sp.tt.. Asa incepe'Ca intr-un vis."" centrat profan, este Ambiguitatea rextului trimite la semnticalii multiple: planul_real, pini intr-un dar omul, coplegitde timpul concret,nu le inqelege saruratdi sacru, moment d" g."qi" in caregr"triq"l! ," gt"rg gi t. poate ajungeintr-o lume a r.tiswlui'

de vorbegie colod, cu tii".h.se o discuqie o doamn cdreiaii ;;ri.-i;;;;;.e valabih,il' fost maj atenliaci baniilui n-r,rr su.nt I la*renc.. Taxatorulii itrage de cu cogidin circulaqie un anin uimi. $i biletul sescumpise cinciani' Nedumecu descoperi uimireabsende aitist Sositacasi, firii ireagi-opunepe seama sale ^., ^:-^: ^-: La in Trandafir, urmi cu cinci ani' T ^ madam gi unor cunottinqe, ta Elsei l-a ceElsa ciutat,l-a a;teptat tiTp: -ouit"u strizii, undelocuiseafld" , lar.iu-" din colqul Yl

,.1"1!'-1:i ilF!:;,"'ns9 i1strat'a, Gavrilescule, $opti " iar in uamvaipenru a se pierzi riremoria. adresele...Seurcdll::l'-:1:::?::l"ri:'J:" Confunzi si-ti

1 .,

"i''

It

I
Itr aee*sttr itlttl:lrc:ct r.irttp,.posibilrr c irt intr-urr splt(iu nutic,sc ajupgc rcgisirca la par adisulrripicrtlut. lntrc cc'lc. cktui, planuri, ,aui si'ir:r^t,iii drumul birjarul driear,sirrrlrol luntrasuluicaron,la intiarcain borjeiul"r^"^rii al qiga;ror se afli baba* oerberul -. celc rrci fcre, ielele careqesconfuzia p;r;;";t;1";, po, ri un simbor ar Qrrcii ofcri treiposibile.exp-erienqe.*;rr""r,;"i.,1",p"ql"rculmral ltrrcclttr', alGre_ t'iei,af ( )ricrrtuluiindic saual VechiuluiT"sr"m"nt. Dacd arfi ghicit 9i nu s-arfi ritacit in trccur, ,,arfi fost foarte frumos". semnificagiit. pot trimite gi spre l'.rsrrrrrl.ptlrular """.tEi Tinerete fdrd bdtrhnepe a;ap;fari';;;;";;;j si careMirrea Elia_ tfe il valorificase nuvela Tinerepe in firi tinerege. l'roz.alui MirceaEliadeigi rr. i;d;.inil e tn tradigiedar gi in prozaluiMihai Emi_ \cscu (sdrmanulDionis),a,lui.I.L. caragiale i""tJrii.";, innoieste lpouesiirile fan_ tasticulrominescadiugdndu-idimensiuiea mitici. Subiectulal IIJea A. l. trebuie - predicatverbal. sd Stipi- predicatverbal. nu era han - predicat nominal. era cetate* predicat nominal. 2. dumneavoastrd subiect. acela- atribut adjectival pronominal. de ici pknd colo - complemenrcircumstangial mod. de in cuprinsul lui - complemenrcircumsranqial loc. de 3. niSte- articol nehoririt, numlrul plural. nici - adverbde mod. 4. ferecat: inchis, incuiat, zivorit. cwprins intindere, spaqiu,suprafagi. : a oploSi:a se aciua,i se cuibiri, a sepripigi. a nu avea habar: a nu-si face griji, ,,rrr_i plr". B. 1. Mi-am depusroareeconomiilela bancd. Uneori mi agezpe o bancdin Cigmigiu gi privesclacul. Protesorulpareaun om drept. Privea dreptinainte. Mi lua drept cine nu eram. Mi doare piciorul drept. 2. mai - substantiv:Mai este luna florilor. - adverb: ce rnai faci?; .ce mai freamin, maizbucium ! " (Mihai ce Eminescu);Mi sepirea totulmaifrumos.

T

lut
3. Vorbca cu atita patos,r/tncdtne-aardjit'petofi'2/(Pz - propozilie consccutivi) Ne-am pregitit atit de intens pentru concurs,l/ inch'teram siguri de oictorie'z/ consecutivi) (P2- propoziqiecircumstanqiali ' 'Er" conne yiuiau urechile.2/(P, - propoziqiecircumstanqiali arita linigre,r/d,e !ecutivi) (nume predicativ) 4. cigtigitorii cursei ,,Formulaunu" eraua.cettia. (atribut pronominal) pr.-l;I" penrru ace:;tia pireau substangiale.

c.

juvenile' delincvengei 1. Vom reveniinJurnal asuPra dezavantaje. pe 2. Soluqia care am adoptai-o la congresavea.unele t posibilitateaparticipirii la un festival olatoriei initalia, ,-" t:i; ,#p;i "rJnt folcloric, ceeace ne-aplicut tuturor'

Subiectulal III-lea
l. Tipuri de Proiectare a acqiunilorgi.operade ,,Proi"cta."" didactici reprezintilactivitatea structurare a procesuluide invigi.mint la nivel sistemului9i tiilor care "rlgrrri-frrn.giorr"iitat." conform finalitiqilor elaborate gi concret/operaqional il;r;ilqp*fii./irrr"r-"diar in termeni de politici a educaqiei."l activitigilor didacticeia forma: ln practicagcolari proiectarea orientative; (1fplanificirii calendaristice pe (2) proiectirii secvenqiale, unitiqi de invilare; (3) proiectului de lecqie' proiectareaactivitiqilor didactice o realizeazS"inviqitorul/inviqitoareadupi ce a de dintre-obiectivele referingi corelarea a studiattemeinicprogr"-" gcolard, inqeles activitigide inviqare(cum inaayd?)' (cetnpapd?), 1i, ii t"oopA,leiulil,corrginutu.i ' pf""i{icareacaiendaristicianuali orientativi trebuie si fie un cadru in care: ii) parcurgeriiconqinuturilor; succesiunea - se stabilegte - se coreleazi conqinuturilecu obiectivelede referinqi; proiectatde cadrul didac*rr"o.drnqa intre demersuleducagional - sestabileSt. tic gi oferta de resursedidactice; de r. roUii.gr" timpul alocatfiecrrui conginutpentru a se realizaobiectivele referinqi. planificareacalendaristiciesreorientativi, permiqind modificiri ulterioare devor fi mencolectivuluide el.rri. Schi-birile efectuate terminarede caracteristicile qionatela rubrica ObseroaPii.

r(lristea, Srrrin, 1)r2:1roz de terrneni peclagrtgici, 385. p. ar

rl

Y

l .t
actiaitdpii didactice cuprind : Resurselb * resurse texte auxiliare(culegeri,antologii, enciclopedii,planmateriale:manuale, tabele,hirgi etc.), materialedidactice,mijloaceaudio-video,locul de desEe, figurare etc.; inviqirii gi sa, - r|surse uflrdne: elevul cu personalitatea motivaqia,capacitiqile comunitiqii etc. sa, cadrul didactic cu experienqa influenqele de exprimare, - resurieproced.urale:forma de organizarea clasei,metode de organizarea activitiqii, metode de invlgare,metodede predare,timpul alocat. O unitate de inviqare poate cuprinde 3*7 lecqii.

Planificare calendaristici Nr. crt. Uniriqide Obiective Nr. de ore invdqare de referingi alocate vrzate
Perioada/ Siptimina

Model Unitatea de inviqare: ... ... Nr, de ore alocate:

Il i

,,

Evaluare (2) Proiectareaunitdpii de tnvdpare o unitate de inoipare esteo structuri didacdci rv* deschisi si flexibili, cu urmivwow'rr4 tr r toarele caracteristici: - estecoerentddin punct de vederear obiectiverorde referin qd, - - -- -- --'l vizate; - esreunitard din punct de vedereal conginutului ; - se defiEoard coniinu.u o perioadeJ" ii-p (una saumai pe murte ore de curs). Al ocarea. dmpului se r ealiziazepri, piiin.area anuali ; - sefinalizeazd, o evaluar.^. cu de proiectarepe unitigi de invitare consri in succesiunea urmiroareroretaPe: "",I:::!:]ogia
,l

$

il

I
* {'

$
t

elevii cu

conqinunrrilor previzure programa; de !;-1"fjg*t - stabrhrea activitigilor.de inviqare ."t. du" i",e^ltizar obiectivelor ; - identificarea sffaregiei (modaiitegi organizare, "a pe grupe, Je fronral, individual, resurse umane maieriale) p.rrrr,., ,J^lir^r"^'ii,*iirli"., { b.i dee,,aruare, n.qi.' ilfi ;;;'j."p.,ro,_*,,ea. i" ru J ; prorecrar"" rn"]:lf::l l:: p" ilvitare sepune" ."..nrui p. obi..drr., ,,r,p..o'qi_ nururi.Demersul :l]:il.!; didactic trebuie raspunae si urmiroarelor intreb;.ri:
De ce voi face? Cu ce Cum CAt s_a ir." ? voi face? realizat? "oi _ Identrtrcarea unei unitigi de inviqareseface prin tema acesreia. Temele,,rrr, .rrrr*
^e rezurL4Lr wtLt drtaDza scopurllor.rnvigi.nr,

il
$
j\,

tr

5 il

esreo anticipareideali, o perspectivi globale9i completi (3) Proieaul d.elecpie deconcrete, obiectivele didactice, carecuprindeiuccesiune" a lecqiei "u"ni-.r,telor evaluarea' inviqare gi conqinuturilor,strategiilede talierea

Ce voi face?

t s
ii

a programei din manuar. !i_di,cri9, sau Actiaitdpilede inrdparereflecti corelarea ii"r* .uiJ*i""# l. ,;;riil; ;;;;: ginuturi;reprezintio.i"rrr"."" .ari""" r.op, ,.;;;p;i;;;_a acdvitdtii. """-;r

analiza'scop,,il-.,ii";-i,,-#ii.,_,i* originale, ale fie ale :::',:?Ttlf:::,:,tjt: preluate Iistaje .onqirr.rturi formuliri fie orisinale, cadrului fie *:l di"

t

Model ... $coala: Aria curriculari:Limbi gi comunicare romini Limba 9i literatura Disciplina: Proiectde lec$e lecpiei: ... Subiectul ... Tipullecpiei:

inviqitor/inviqitoare : ... Clasa:,.. Data: ...

rol
s.r,l'rri : Qhicctivt opcralionale:pc parcursulqi la sfirgitul leqiei elevii trebuie: (), sI ... , r, ;, ... n ". Sriategiid;1aaie'

lrt
Curriculurnul poetc fi : - cunicthm fonnal sattoficizl:. , de experienldor invipre qidezrn"cuprinde - ir"*t"-'aforrr-t -ansemblul comu_ cu aleinterac$uniieducrtnlul mrjlo.rcele_de rezultate ,oltareindirecre, al temrhal' economic, culrural, in mediulsocial, in nicare masi,inreraciunea etc"l qrupuluide prieteni'al comunitagu i"1orr*t (non-formal), careseteferl la obiectivele9i con$nuturi-kk*t -

'y;::t:X:!:",*nversaqia,exerci{uJ,expricalia.jocdidactic,activitateinl*Uif*"XU;iftH:[tT*";tr;T'fr'iffJ*:'S"-q.:I pregitirepro{esionall)

scenaiure4iei

. Mijloace indfimant: de ---------Ribliografie: .................

I

de ubere,centre spoitiu'lanistice, ia"itiil""aaii in de Maiexisti1ialtecetegorii curriculum, funt{" q"

'z

**i:S'*,,11 :i;j,#,$,'rtlp*iff#ra *f,tnfffirffi'ru'*1m::i":fj::':l :ff; ,','",t'r*to*t*
?*:,1*.-*",,i,1.
."f.g".i J. pro6l.-., culegeri de texre,

##r:'#xr!*::i:,J:i#:'i"-J:',L:iffi,Tfi.::#1i..".

-yi':

::'1,"-"1;.,--.,^^

curnctulunTul suPort se relera la ansamDrul I -:n:::;:x:,::;:;'::',:;;;L;#ili.'iH;;,erorcurricu,areaux indrumltoare didactice, atlas, dicqio-

etc.; nare,software educaqional de testatse referi la experienqele inviqare9i dezvoltate aprecia' - curriculumul qi evaluatecu aiutorul testelorsaual probelor de evaluare' te 3, Etape ale procesuluisuierii la clasaI J. forrn"r. a deprinderii de scrierepresupuneurmrtoarele ;it;; i;;ili lt4Pe: '; !,',--'^. irruirea literei,scrisepe o plangi, pebma analizeielementelorgraficecare o !,, compun; demonstrativi pe mbli. de graficeprin.scrierea b. rlroli"orio sintezeielementelor ... r::! grafice, numelte elementele citre cadrul didactic car. ,r.rbilii"azi ^"giunea' termini acgiunea gtahcl; spaliile pe carese scriu, de unde incepe9i unde se c. iirntifiiorro literei oroiiot, sunetwluireEectia in cuvinte exemplificat: ^d. :idecupatgi in alfabetarulcopiilor, in manual 9i in alte in rr. elerri, "lf"b"t"rulbenzi decupate; plange,afige'extrase, - i".r"iiii de i,,dlzirea mugchiloi mici ai miinii: ,,cintatul la pian", ,,friminminuEilor" I'a' I tareapiinii"r,punerea/scoaterea citre eleviimpreunl cu cadrul didactic careexpli, d. simukrea tniirii litereide in aer cu degetul'pe .cn .I.*"t*le lrafice gi gesturilescrierii: se simuleazi scrierea f, inchigi, apoi cu ochii deschigi; Lrrr.e, in podril palmei iu stiloul gi ochii litirei Ia tabld.de citre doi-trei copii; e. scvierea
I lonescu, Miron; Radn,Ion, ap' cit.,y.97, pcdagttgici' : Cristea,Sorin,Dicpionarde t,errneni

2. Sensurileconceptului de curriculwm Conceptul de cwrriculwm provine din limba ladnd (cuniculum- plural curricu, la ). ^,,alergare"r,rcursi."r,,dritm" modernd,in senslarg, curriculumul nu vizeazd,numai ,,In accepqiune conlinuturile instructiv-educative inclusein prJgramelegcolare universitare, pl"rr.rrii" Je 9i gi jnvitim{t gcolare u.niversitat., ptogr"-ele scolare giuniversitare, ma^nualele scolaregtuniversitare, ariile de studii, ariile tematice, subiectele punctualeetc.,ci gi sistemul.experienqelor inviqaresi formare,direcreji indir..t. aL elevilor gi uruae"tiior, de exPerlente corespunzitoarecelor trei mari categoriide educagie, care se imbini gi sc completeazd, reciproc:educagie formali, nefoimali Ei informail..r. A;adar, in sens l,arg,.conceptul cunicwlum descrie'ansamblul de proceseloreduca.. trverfial experienqelor de.invigare careesteantrenarelevulpe duraia gcolarizirii sale. in In sens restri,ns, curriculuminseamni ansambluldocumentelor;iolare de tip reglator care cuprinde esenqiale privind procesele .dr.r..tirr" gi e"perienqei.de {a.te.le inviiare oferite elevului de citre g.orie. De oLicei,acesre documenresiuntdenumite curriculum forrnal sar oficial.
I lrrnescu,Miron; Riulu, Ion, Ditlactica modernri, p.96.

rlI
I t', )t rr)t I i r(,t r.r' I i l, tt t t ln t i t t, pr gr.,firr,; | gu l trtt t ' t t ' , r it r c . t it ' 1, tl ttp rtrrro c l c l ,c l c c ri trc l i c c rr rcc()pi l ,accl puqi ptrci l i tere;sul t
I I (' ( ' , ( ' 5 , t t c :

l zg
I)clcnii VatraSatului, irnprirlitintrci pirqi,clrc sc qilltot dc uuor: lll marcgi vcscl, r1u un pi Bcjcnii.$-apoiHumulcatiigi pe vremcaaceca cranurnaiasa) satde oarneni intemeiatin toati putereacuvintului: cu gospoflrl cipetei, ci sat vechi ri.zigesc, tot unul gi unul, cu fhcli voinici gi fete mindre, caregtiaua invirti gi hora, dar drri ;i ruveica,de vuia sarul de vatalein toate pirgile; cu biserici frumoasi gi nigtepreo1i gi dascnligi poporeni ca aceia,de ficeau mare cinstesatului lor" (capitolul I). se de tltenii sedisting prin vredniciegi dragoste viaqi.Din galeriaacestora desprind individualizarc{iecareprintr-o trisiturS: pirintele eltevapersonajesemnificative, la pentru bineleenoriagilorsli, a infiinqatgcoala, carepredacu Ioln, careseostenea Vasile,fhc;ul ,,voinic,frumos gi ruginosca o fatd mare". In anil1re cinstebediga aparedascilul Iordache, ,,firniitul de la stranamare", care ,,climtczi cu acesta glneade bitrin" 9i ,,maiaveagi darul suptului"; printre gcolariseafli gi Smirdndiqa lopii, ,,o zgitie de copih ageri la minte", silitoare,dar gi zburdalnici, ea fiind priCalului Bilan gi a Sfintului Nicolae, ,,fic;torul de vinitii". irr carefacesafteaua sarului,a familiei, din alti perspectivi,;i compleFiecarecapitol reia descrierea galeriade personaje. lQazd a D esfdsurare actiwnii : azi ln capitolul I esteinfiqigat satul,acliuneaseconcentre asuprainstruirii lui Nicn anii de qcoali, in satul Humuleqti qi la Broqteni,cu vestiteleperipegii:contamigi 1treacu riie de la capreleIrinucii, gazdaacestuia a lui Dumitru, unchiul siu, disCapitolul al Ii-lea surprindeatmosferade caseigi fuga cu pluta pe Bistriqa. Fugerea ftmilie, emoqiaevocirii pirinqilor ;i fraqilor,jocurile copiliriei 9i intimpliri pline dahaz tiiatul porcului, uratul la sirbitorile de iarni, furatul ciregelorde la mituI Mirioara, intimplarea cu pupiza, la scildat, capitolul incheindu-secu un autohazliu.Satulnatal;i familiareprezinti paradisulcopileriei.,,Nu gtiu alqiicum Dorurer -trtnt, pirinteascl din Flumudar eu, cind mi gindescla locul na;terii mele,la casa la cuptiorul...si la altejoleqti,lastilpul hornului... la prichiciul vetrei cel humuit... nrri gi jucnrii pline de hazul si farmeculcopiliresc,parci-mi salti 9i acum inima de bucurie! $i, Doamne, frumos era pe atunci, cici ;i pirinqii gi fragii gi surorile imi ffeu sinitoEi, si casani eraindestulati gi copiii gi copilelemegiegilorerau de-a putureain petrecerecu noi, gi toate imi mergeaudupi plac, [Ar^leac de suplrare, de Dtrci era toata lumea a mea! ' $i eu eram veselca vremeabuni, gi gturlubatic;i copiliros ca vintul ?n tulburalca sa". gi domestici, simpli, pisUniversul copiliriei seconstituiedin spaqiul atmosfera aproapemitizate. trltoare de vechi tradiqii,exemplare, Chipurile piringilor;i alebunicilor seindividtalizeazdprinciteva trisituri: Smarmda Creangi, ,,plini de minuniqii", ,,vestiti pentru nizdriviniile sale",intruchiDoregtesi-gi peazidragostea materni, imbinind iubireagiingiduinqacu severitatea. fiul popi gi esteneinduplecatlin hotirnrea de a-l 9coli.Tatil, cu spirit pracvrdi fiul, ii transmitelui Nici care-iinstruiesc bisericegti tic, realisqneincrezitor in feqele viagi. Bunicul, David Creangi, estesusqinitorulinvide experiengei lngelepciunea prisosul ei iar flturii, prequind cartea, bunica seinduiogeazide orice lucru, revarsd de bunitate si iubire.

tttttttrtltrl buJiuidwal scvierii: al cadruldidactic.apreciazdcorecrirudinea, explir',lr(()rcct.crrzi, rccomandi,demonstreazi acolounde estenecesar; de 1tx dii,tctic clarelaxare, inleturarea oboseliigi de preintimpinarea plictiselii; rclrr;rrcrr, scrisuluicu alte trei literesauun rini: c()rrtrolul aprecierea si activitilii fiecirui elev,evaluiri gi recomandiri. irr lccliilc,lc'inriigare unei literenoi esre a necesar sereacrualizeze si litereleinv'11ittc ilrltcrior,si.sestabileasci asemini.ri deosebiri gi inrre acestea, pentru a seevir.rc,rrl'uziilc. Periodictrebuierepetare_;i sistematizate litereleinsugite. Itt Ittt>tncutul scrierii .rrrrir.telo,trebuie acordati ,.ri"rii'legiturilor din"r.r.1i" tl'c litcrc gi scrierii in duct continuu, f;ri intreruperi, perrtru a nota semnele diacritit'c' Sc irnpune repetarea.gi..explicareamaimulie ori a gesturilor de grrfi..,-" rlcrrrc'rclorcomponente liteielor si alelegiturilor dintre acestea. ale liortnarca.deprinderiide a scrie corect Jaligrafic f,rrra"1nentali evoluin . 9i "ri. a 1i;rirrtclcctuali elevului.

TESTUL 3 SubiectulI I Amintiri din copilirie de Ion Creanga

Ro,manul esteo specie a.genului dimensiunimari, cu acgiune fpic in prozd,,de 1:ornplexi, destS.surati mai.multeplanuri,inrr-o perioadi de rimp gi un spaqiu pe am_ plc, la careparticipi personaje nrrrrr.ro"r".-Romanul pr.ruprrrr.,rrr'n"r"ror,'obiec_ trv sau subiectiv, gi imbinarea modurilor de .*pun.ri, descrierea, dlalogul, rnonologulgi naraqiunea, estedominanta. ,rrril" ,o*rne descriereat;;-ii care in rcdusa,iar monoiogul inexistent. Opera literari Amintiri din copildri.e intrunegtetrisiturile romanului, ale unui r?mln memorialistic,,,roman al copiliriei copilului universal,,,cum il aprecia criticul G. Cilinescu. A.:t: roman.cuprindepatru capitole,fiecareincepind cu o expoziple: descriere , a loculur actiunii, schiqa portrete ale personajelor de implicate in acqiune. tr,.J.-.nt de originalititea romanu^lui relaqia este o)tor-norotor-personaj im. ,, phcat.Naratorwl adult setranspuneinpersonaj, de aici caracterwl subiicti,u,de'profur-rda rezon angi afecivd" .rr-o-ci.ii;i de mandil" p.nrr., ,p"rr.rr"rrg, l" ,rr, ,p"6.r li " la o comunitateexemplare:,,Stauciieodati gi-mi aduc,rrrirr" cevremi ce 9i iameni crau in pirqile noasrre,pe cind incepusem eu, drigiligi Doamne a mdridica 9i bi, icqag casa la pirinqilor mei, in satul Humulesti, din ti"rg jr"pt p"rr. apaNeamqului;

I

t4 l

75 Arlirrttc,t I'lt'trliirc'ltc dc;corLi clclrrI Irrrrulc;til;r l]ro;tcni,la lrilticcni(ca ;rnii nar:ltor.Accstc pi r6col)stiruirc rctraitc cu profundi luciditatcdc citrc pcrsorrajul la (crrpitolul lV-lcla), careseir-rcheic ixpcricngc viaqi au deterrninat lrrlolttlll lll-lcrr) pina la sosirca Socola gi al cg structuraromanului,celedoui pirqi reflcctatc de t,ttlt;rtttlfMtrltrivrcmccritic:rlitcrari a considcrat , Amintiri din'copildrie operi linarator,perpersonajului o opereifiind asiguratide complexitatea ln-titlu,unirarea t('r.rr';1 rrctcr"rnirrat.i. ln finali ronaj principal. Critica literari a apreciatci prima p^rte a romanului are caracter _rcalitatc,.imaginca estesimbolici: "jungi t, SJ.ot" i" r',lt lui rnogI,uca,Nici gi Zaharii Gitlan se adapostesc un plop mareundc ulir sub de de confesiune, jurnal intim, iar parteaa doua se inrude;te cu un jurnal de tdzrt' 't,lttttasc rnulqimc o pcstriqi:dascili,tineri, alqiirnaivirstnici cu peririqii lor, ,,pr"boi. G. Cilinescu consideri romanul lui Camil Petrescu,,o proza superioari. Perolr iir rrllrcni,gi mdrturisindu-gi unul altuiapicatele!...",un loc gib colectivitate de tonajul principal, $tefan Gheorghidiu, este ,,un om cu suflet clocotitor de idei 9i l.tt,trc itrccpca noui etapd. o avieqii.Romanirl seincheie-cu iegirea universul codin pmiuni, un om inteligent gi neprihinit totodati, plin de subtilitate,de pdtrundere lril;rrici ;rritr drurnul la Iagi si.inrarea in mareaviagd, atiniruiui (deznodAmaitulj. dragosdespre dar gi naiv,cu inocenqi(gi cu talent)de poet,vorbegte isihologica, f tt lccst roman cu puternici amprenti subiectiva, conflictwl stabilegte se intre o pimintuiealui, desprefemeie,afa cum o vede el, despreoameni,desprenagterea ctttlturtitate traditionali bineintemeiata, norme moralesffictegi cei caiele incalcu incetul cu incetul o viaqi lui din haoi etc. gi din acestmonolog neryossedesprinde .,,1,il ci accgtia.iunt copiii neasti-p;rr6 (intimphrile hazlii) ,.r, ;;;;;; f indeterminati dar reali, un soi de simfonieintelectuah,carete surprinlufleteascd, "d.riqii tlrcir.dc,la proprirlc lor indatoriri: preoqigi dascnli lacomi,viciopi,popa oslobanu, carete incintl prin plicedisparate intreqes, se cu dc prin exactitatea careelemente rl;rscif lordacheerc.,oamenihapsini (mogvasile gi mituga Mirrioira erc.).Biseul reace poate rezultadin calitiqilepsihice"'t ric,rEi qcoalareprezintl,qintaneciuqitoareicritici a nararorului.Pwnctulcu[minant capitole9i prima parte a romanului, compusi din gase Prii tehnicaretrospecliei, ,rl t:ttnflictului afli.in capitolul.alIII-lea - gcoala catihegi Filticeni gi bAse de din perrea doua cu gaptecapitole,fiecarecu clte un dtlu semnificativ,dezvlluie draa trril clin casa PavelCiubotariul. lui 'nra rizboiului, prin {ine gi lucide inexperienqei iubirii qi a cisniiiei din perspectiva I)crsonajele fi grupatein doui categorii:personaje pot evocare dragosre, cu respsihologice. vcstigaqii d,uiogie personijepe carcnaratoiul nn l" si infitigate ciitic, c"le;tcct.i;.i mocapitolul intitulat ,,LaPiatraCraiului,in munte", septecizeazS, bru f rtndportretul generic preotuluischiqat mogVasile:,,Vorbaceea: In expozipie, al de "gr.."zi, picioare (intriga) 9i sedescriu, (retrospecpie) primlvara anului 1,916, guri de lup, obraz de-scoarqr menrulinceperiiacqiunii, gipintece de iapdse cei-unuipopd...'Bine-ar 1jc.1al' l'i, Doamneiarti.-mi",.ca fortificaqiide pe ValeaPrahovei,intre Bu$tenigi Predeal. feqele.bisgricestisa mai aitfel!...Dar...vegi'fiauzit voi, cu subtih ironie, celebrele fie ei pop.a.are mini de luar, nu-de dat; el mininci side pe viu gi de pe morr. vedeqi din acestprim capitol esteposterioari intimplirilor relatatein parteaI-a Acqiunea c.it de.binetriiegte Mecetul,feri si munceascidin'greu'canoi..." Sa^u romanului,scriitorul apelind aici la un artificiu de compoziqie.Intimplarea de la celebrulTristrca,elwul incapabilsi inveqedupi manualele ribufnirea pitimagi a lui $tedeclangeazi popori, discutarea unei crime pasionale, vreriii ;i Davidici, mindregede flecau de la munte caren-a avut parte si sepreoqeascl., murit, sirmanul, inainte de sii. de Gh.orghidiu, exasperat pladtudineagindirii camarazilor Personajule sulrn ,,a vrclne,inecatcu pronumeleconjunctive,peritu-le-arnumelesi le piari, ci au mi.ndii cauzadoiingei de a-gi vizita soqia,pe Ela, a{lardla Cimpulung ;i a rcscitat cat juvaerde fliceu!" incertitudiniiin privinqaprimirii permisiei.I se destiinuie prietenului siu, Oriqan, Romanul.Arninliri d'in copildrieseremarci prin arta naratied el Clruiaii explici ceinqelege prin iubire: ,,O iubire mare e mai curind un proces liportretisticd,prin umor.qior.alitate'Creangi a fost un neintrecui minuitor al vorbirii populare:'lexic timp 9i trebuie complicitatepentru formareaei. [...] IuTrebuie de autosugestie... popular gi regional,,construcqii (f.ya7e) tip popular, a valorifi."t pro'oerbele,zide beqtiintii-din mili, din indatorire, din duiogie,iubegti pentru ci ;tii ci astao face ccri (expresii)populare,interjecqii. Pentru caricierizarea unor personaje s"r.,situ"fericiti, iqi repeqici nu e loial s-o jignegti,si ingeli atita incredere.Pe urmi te obig[ii, naratorul are la indemAni zicitori, ex-clamagii folclorice, uieori imprecaqiig.a. cu Ouiegti surisul gi voceaei, agacum te obignuie;ti cu un peisaj.$i treptat iqi treApar frecve hiperbola,ambiguitatea, nt jocwl cwainte io"t" a."rswbtnpelesul, d.e buie;te prezen\aei zilnici. inibugi in tine mugurii oriciror altor prietenii gi iubiri' "tc. tca constituieelemente originalitatea operei. de ei. Toateplanurile de viitor gi le faci in funcqiede nevoile si preferingele Vrei sucmonoideism,voluntar Ia inceput, cJ Cese si ai surisul ei. t...] Orice iubire e ca un t Ultima noaptede dragoste,intdianoapte rizboi patologicpe urmi"; ,,Trebuiesi se gtie ci gi iubirea are riscurile ei. Ci aceicarese de lub.r."",r itept d" viaqi gi de moarte unul asupraceluilalt". Dorinqa lui Gheorghide Camil Petrescu diu de a rispunde chemirii soqieisaleesteatat de mare,incit, dacdnu obqinepermisiacerutl, estehotirit sd dezerteze. Conceptulde roman - vezi p.72. caredetermini drama evenimentelor Restulromanului reprezintd,reconstituirea Opera literari Ultima noaptede dragoste, tntdia noaptede rdzboi de Camil Pepersonajului,drama absolutului,consumati intr-un timp relativ scurt, de cind s-a trcscu intruneste caracteristicile romanului, ale unui riman swbiectia, realizat din pentru Ela gi cisnicialor de doi ani gi jumdtate.in prim-plan apar pcrspectivaP infiripaidragostea ersonajuluinarAtor, Gheorghidiu. Scrisla persoana romanul I, sc axeazS, doui experienqe -stefan de viaqi, experienqa pe fundamentale iubirii ;i a cisniciei, pc de o parte, si experientarizboiului, confruntareacu moarte", p. d. altd. parte', f 0. Cilirrescu, IstorLt,literatu.rii,xttzine dc la arigini p'irt"i iu preztnl' p. 661.
t t' I L'l'I vl, --

ttl

I frlmintlrile gi sufcringcle $tcfanGheorghicliu, lui rorturarde incertitudine: ilingah roqiasa.orinu(conflictul.intterior): timpulspionindu-i priereni,,lmi!erreccarn ile,urmlrind-o, ficind problemeinsolubile din interpretarea unui gesr, nuan[a di; unei rochii gi din informarealiuntrici desprecine gtidce viziti,lar,rlur," dintre mitugileei. Era o suferingide neinchipuit ."r. ,. hrinea din propria ei subsranqi'., fost . .singuracertitudinea personajuluieraci secisitoriseri iin draeostesi ci a.u fericigicit timp, ca studenqi siraci, au dus o exisrenriboemi. tq; ceputul prieteniei iubit-o pe Ela,intirzia la intilniri, dar"iri"r"ii;ili;,. si-q." lot l:" cl esteiubit ,,atit de pitimag" de cia mai frumoasi mai rivniti studerrte -aj"ii, d.e lairni9i versitate. acliunii p.rimei pirqi a romanului ilustreazi concepgialui Gheor. .Desfdsurarea g.hidiudespreiubirea absolute. D."gost.a lui s-a clidit pe orgoli.r, J'"i ;;;;";C; timr, unitate sufleteasci:,,femeiarc""rt, incepuseseimi f[ scumpi tocmai prin bucur.ia. care. i-o dideam, ficindu-md si cunoscastf"l pleceril pe. eu ".rr"r"al"i; dc a fi dorit gi de a fi eu insumi cauzd. voluprare... d.e Odati cu primirea.mogtenirii lisate de unchiul siu, TacheGheorghidiu,gi cupitrundereain aga-zisa lumeluni, high-life, $tefandescoperi,r"pr"ridurrnlrt.rl ctip al soqiei sale,are revelaqia discrepanqei dincie realitategii-"girre, pe careel gi-o fe'cusedespreEla. Cu impresionanti lucidimte, $tefan Gheorghidiu surprinde aceasrirevelaqie si . deci drama: ,,Mi cuprindeao ne-sfirqititristegi vizind Jn nioi femeia p.'""r" "rru, o credeamaproapesuflet'din sufletui mey, ci lu inqelegea poqi si lupqi ." f"aa4ire gi firi crugare pentnr triumful unei idei, dar in acelgi timp re-qili" rila ra o" iiemnn_gi pentru o surni.,fie ea oricit de mare,si lovegti aprig cu .o"t"l"t . Gheorghidiu descoperi, interesulElei pentru batti,perriru lux, penrru petreceri. le in bandi, or.ganizate verigoaralui, Anigoara, atricgiap.rrt* drrr, gi^frivolitade te' Pehffu snobismul noilor prieteni. Observi .o-p"r"!i" pe care Ela o faceintre el, so.1ul preocupat de filozofie qi dezinteresat lriiqa ei, de si ,nobii dirt noul loranturaj: ,a[..J -ondeni, viaqa mi-a devenitcurind o rorruri conrinue.$tiarnci nu mai pot trii feri, ea".O suferingide neinchipuit a devenitexcursiala Odobesti. oreaniz^te de Anigoarade Sfintii Con-stantin Elena.De la plecareGheorghidi., ofisergi vi manevreleElei pentru a se afla ahturi de tinirul Giigoriade, vag avocar;mare dansator;i rivnit de toate doamneledin grup i ,,aminrelesirai tirziu, 'i-r"i *ort, ci intrusul, in patima apropierii lor, eram^eu".Conversaqia timpul drumului ii -.rli in includeanumai pe ei. La O.dobegti, timpul mesei,a avur penrnr brigoriade gesi-n turi pe care$tefanle consideramanifestiri de intimitate: ,,d.."r" credlm cn feireia care ne iubeste are, pistrate pentnr noi, anumite mici gesturi de mingiiere gi frumusege, gesturi cfuoianoi le iem un anumeinqeles ne e o suferingl crincenb si si vedem cd,learegi pentru altul". Descoperi ,,cuuimiie dureroasi" calp',la plinge Pentru ci Grigoriad e ctrteazd"alti doamni din grup : ,,Mi chinuiam huntric ca ie par vesel, rrigti". *t-tl Puteamsuportaprea mult minciuna gi ochii imi deveneau Gheorghidiu igi amintegte cind soqia i se diruia total, il insoteala cursuri asculsa tind atenti teze dificile sauil ruga si-i explice iilozofie,iar acum o vedealicrimind Pentruun om superficial frivol: ,,Niciodati nu m-am simtir mai descheiat mine Ei de

77
tmi, mai nenorocit.Am crezut atatavreme ci eu sunt singurul motiv de durere de bucurie pentru femeiamea,iar azi descopeream ochii ei sunr garasi plin. ci pentru altul, ci suferea;i ea,plipindi, ceeace eu induram ros in adinc, de doui e, dar eapentnr un om caremie mi sepirea cel dintdi venit". Conform doctrinei de,la facerealumii, [...] pesrecatasrrofele ,,sotpl gi solia sunt predestinaqi ii, unili gi egali unul cu altul, fagi-n faqi unul cu altul, ca in aciasti viagi, vor fi vegnicia viitoare. E 9i una dintre celemai frumoaseimagini createde gindirea ". Spiriti nsetat de absolut,revelagia careo triiegte Gheorghidiu duce ndneasci". Spirit insetatde pe trii gireliuntricd". Durerea sufleteasci repercuteazigi asuprafizicului: ,,mi-ese rpribugire uscati; capul dur 9i gol si poqi lovi cu ciocanulin el, parci tot gitul plin IIri scurt timp, la alti petrecere ,,bandi", ?n $tefan,carenu sesimteln largul siu, soliei salesi meargS. iSFe' acasi,eanu accepti,de'aceea va petreceseara comel in unei femei de moravuri ugoare pinl,la sosireaElei. Aceastl"Iapfi,, drept are e prima lor despi4ire. $tefanGheorghidiudescoperi cdviagaferisogia eJte sa tadeviratchin. Sldbeqte esrenefericiq dar, si din orgoliu, rispindegte zvonul ci cbo viaqi de petrcceri.O va intilni intimplitor, desiadesea frecvenra locuri unde I poate apirgaqi ea.Ela nu ascunde durereadespirqirii, ,,induraparci o sufepesteputerile ei". alti intilnire cu Ela il facepe Gheorghidiu si ingeleagirolul acestei femei in Si: ,,Simqeam femeiar."itt" .r" ci in exemplari.rnic, ca eul meu, ca aga " -." hd iirea,ci ne indlnisem de la inceputul lumii, pesteroaredevenirile,amindoi, sI pierim la fel amindoi"; ,,Pentruneineinsi, carenu triiesc decit o sindatd in desffuurarealumii, ele [intdmplirile] au insemnat mai mult decit rlzdecit ciocnirile f,,lle pentru cucerireaChinei, decit girurile de dinastii egiptene, iqtii in necuprins,crci singuraexistenqireali e aceea congtiingei. in organia $i a4gi ierarhia congtiinqei mele,femeiamea esremai vie gi mai reali decit rt.l.l. rirgitor de uriage,al ciror nume nu-l sriu". ester,rrmatd alte tribulagii.Dupi impicare, au perrecut o luni la dcarea de nla, ca alti luni de miere, dar curind teitrcepierturile. Ela nu vrea si aibi La petreceriincearci si-l evite pe Grigoriade,dar $tefanbinuieqte ci sevid
I rn vreo garsomera,

ln februarie,fiinJconcentrar la Azuga,Gheorghidiu primegteo permisie,so.peneagteptate Bucuregti, in consrarici soqia lipse;tede-acasi"intreaga lui noapS.a ficut in mine un pustiu imens, un nucleu de dureri"), iar la sosireaei filrd,alte explicaqii,ii comunici hotirirea de a se despirgi, convins cd ea a ineaga, :cutnoapteacu Grigoriade.Ajurrsese o ristd, dureroasi cgnvingere:,,Niciola femeiaaceasta mi iubise". A doua despirqirede Ela estegi maichinuitoare: nu rtam din nou, in toate localurile,ca s-o vid, dar daci o giseam,plecamnumai[, ca un cuqitinfipt qi rimas in piept. De zecide ori pe zi deveneam ca v^alb ,din catza unui ami.nunr, care ar fi putut fi in legituri cu ea in cea mai banali tre convorbiri. De altminteri,toati suferintaastamonstruoasiimi veneadin niMici incidentecaresehipertrofiau, luau proporqii de catasrrofe"

tf l

I
Clutr oriceprilej de-ao vedea Ela,oriceintAlnirecu eaii erabeneficl.Niciodapc t{ nu o v{zuse in prezenqa altui btrrbat.La un momenr dar,Gheorghidiu afl; ci Ela erte bolnavl, sc grlbeqtesi-i trirniti cirqi, un buchet de flori gi o scrisorici. Ea r5spunde cu demnitate,ascunzind atit stareasinitiqii, cit Eijena financiari. Sprc dcosebircde Ela, carenu ascundea suferinqa despdrqirii, Gheorghidiu, din orgoliu, mascheazd durereacoplegitoare, afigind cind indiferengi,cind viaqa pede treceripc careo duce.Alteori, dedicindu-se studiului filozofiei, areimpresiaci existl ,,o lume superioarl dragosteisi un soareinterior, mult mai calm qi muk rnai luminos in acelagi timp" - lumea metafizici. lntt-o zi, iiutind prin sertare,descoperiscrisoarea Anigoareip,rin careo ruga pe Ela si doarmi la ea,soqulfiindu-i plecatlagard.Era tocmai noapteacAnd$tefan, cositde Ia Azuga,nu o gisise acasi.Cei doi se?mpacisi in scurt timp Ela se stabilegtela CAmpulungpentru a fi mai aproapede locul unde era concentratregimentul lui Gheorghidiu. De la C0mpulung,Ela ii trimite o scrisoare chemindu-I. Este momcntul cu careinceperomanul - incidentul de la popori. Gheorghidiuobqinepermisia,dar ajungind la Cimpulung triiegte dezemd.girea Bl constateci a fost chematnu din dragoste, din grija penrru viirorul ei, Ela ceci rindu-i si-i asigureexistenladindu-i o!"tte din cap"italui la banci. $tefandevide ne cu atat mai furios, cu cit afle cftgi Grigoriade estein orag.Riticind pe strizi se intllneqte cu locotenentul-colonel care-i comunici intrareaRominiei in rizboi si se oferi sI il duci la unitate cu trlsura sa. ,,Simtcd sunt intre viaqi gi moarte", iqi spuneel, pentru ci trebuie si piriseasci ora;ul inainte de a o pedepsipe Ela ;i pe amantulei. Pe drum, i separe ci toatepovestirilepicanteale colonelului o au drept protagonisti pe Ela: ,,E in mine o fierberede gerpiinnebuniqi".Suferinqa atroceil determini si plinuiascS, dezefiarea pentru a-i pedepsipe vinovaqi.Nu va reugi si lnflptuiascl acestgind, ultima noapte de dragostedevenindintiia noapte de rizboi, agacum atrageatenqia titlul romanului, Eroul devineparticipantla campani carevizaalungarea a trupelor Imperiului din Ardeal. Noua experiengide viaqi, rizboiul gi permanenta confruntarecu moartea, di alte valori dramei personajului,careva trii alti revelaqie alti deziluzie: .D:zgi ma rlzboiului nu e numai amenintarea continui a morqii,micelul qi foamea,cdt aceastI permanenti verificaresufleteasci, acestcontinuu conflict al eului tiu, carecunoa$te altfel ceeace cunoastea intr-un anumit fel". Primele impresii ale mir;iluirii, vegtiledesprearuncarea aer a unui pod cu in soldagi romini, convingerea va muri constituieun conglomeratde trniri psihice ci gi biologice.Gheorghidiu?nqelege de chinuitoareesteasteptarea cit morgii carepindeEte oriunde. Observi lipsade pregitire militari a comandanqilor, de ordinelecontradictorii, deplasirileabsurde, artileriaajungind si tragi in propriile trupe. Soldagi sunt fascinagi ordineagi exactitatea caresedesfiguraumanevrele de cu ina9i gradagi micului. Li se ordoni si treaci Oltul sub tirul intens al artileriei nemqeEti, astfelci unii vid cI un soldat ciruia ii fusesetetez^tcapul continui si fugi. ln timpul unui atacputernic, soldagiiigi ascundcapul sub un pod ori sunt acoperiqi plmintul de riscolit de explozii (capitolul ,Ne-,a acoperitpimintul lui Dumnezeu"). Naratorul esteterorizat de zgomotul asurzitor al exploziilor: ,,ln clipa astaam aWt impresiaci s-auciocnit doui locomotive,cu un zgomot de iad si am vizut doui
revini imediat ca si vedem ci am scipat. Nu indriznim totu;i si dezlipim obra-

intr-un munte de fum. Origan trebuiesi fi fost ficut praf, cu oameule crcscute l cu tot ,,I\ervll Plesnesc,pimintul gi cerul sedespici,sufletuli iegitdin trup lui cu tot",, ,,Nervii plesnesc, pamanrul $l cerul se desplca, sulletul a lesrt dln trup

t,

de pimint"; ,,$uieriturile groazniceau cevade garpede fier, de venire intinsi, n direct ameningitol in "... cici plesnesc detunituri memlice,care sunt ca niqte i deasupra ricnetul din rirunchi al intregului fier din univers"; omenescului, m asa,sub cerul vast 9i pimintul nu vr€a si ne primeasci.Trisnete vin mein noi dar fhcirile nu le vedem,cici inchidem cu incle;tare ochii"; ,,Animalic, neniise string unii lingi altii, iar cel de la picioarelemele are capul plin de sinNu mai e nimic omenesc noi"; ,,Exploziile,ca pribugiri de locomotive inroin una intr-alta, imi infig, cu lovituri de baros,cuiein timpane gi cugitein miduva inirii"; ,,Creierulparci mi s-azemuit, nervii, de atitaincordare,s-aurupt ca ni;sfori putrede. Nu pot nici mdcarsi-mi dau seamadaci oamenii din jurul meu t mereu aceiaqi,daci au cdzttt,gi ciqi" etc. Din discuqia un prizonier neamq, cu Gheorghidiuafli regulilerizboiului, iar acecarenu le cunoscsaunu le respecti,precuma ficut armataromini, provoaci jertinutile. nu sunt eroi. Asemenealui Stendhal(in romanul Mdndstirea d.inParma, descrierea luptei de tUVaterloo), Camil Petrescucreeazd, imagine zguduitor de realistda rizboiului. o nticitateaesterealizati 9i prin includereain structura romanului a unor fragde ordine militare, a unor extrasedin presavremii g.a. Grozdviarizboiului il facepe erou si-gi schimbeperspecriyaz dramaincertituii esteacum estompatl, locul ei luindu-l dramacombatantuluiaflat clipn de clisub amenintarea mortii. Gheorghidiu e rlnit in lupti, iar dupi insinitogire pleaci la Bucure.gti, unde infrea cu sojia sa nu-i produce nicio bucurie. O observi cu riceali, ii judeci gesile gi vorbele: ,,[...]totusi imi treceprin rninte,caun nour de intrebare... Dar daci b adevirat ci,mi ingali? Daci din nou am acceprat serie gregiti de asociagii? o e o simpli coincidengi,ca de pildi atunci cind am intilnir pe colonel, ca atain viaqi ? Dar nu, sunt obosit gi mi-e indiferent chiar dacde nevinovari". :Serisoarea anonimi p'ecareo gisegteil ingtiinqeazide infidelirareasoliei, precirdu-i momentelerendez-vous-urilor:,,Cen-asfi dat altidati pentru ca'si am cerineaci mi ingali. Crrm agteptam pindi, cu fruntea arsi gi pumnii crispaqi". la Deznoddmkntul aceStei drameestedespirqirea. Trecut prin experienga rizboiui, Gheorghidiu e calrrtgi privegtecu luciditarein urmi: ,,Mi gindesc halucinatci fi putut ucide pentru femeia asta...".Ii deruiegte Elei i-ncno sumi ca aceea pe 'e Ela i-o cerusela Cimpulung gi casele din Constanga. scrie ci-i lasdrot .ee" Ii existi in casi, obiectede preg,cirti, lucruri personale, ;i amintiri, ,,adici,tot dar utul". Ca ;i iubirea lui Ei despdrtirea esteabsoluti, $tefanrenunqand tor, de la totul, desprinzindu-secu torul dd povestea de iubire. lor "anulind Coffiawl interior se desfisoarl pe fundalul unui conflia exterior, realitateaso-polidci a vremii, pe carenaratorul o reconstituie cu un acut siml critic: dezbarrilepolitice din parlament,lumeapoliticienilor;i a afacerigtilor reprezentatide unchii ache;i Nae Gheorghidiu, de VasilescuLuminiraru, discuqia din uen (?n timpul oriei la Curtea de Argeg),participarea Rominiei la Primul Rizboi Mondial.

*1

lsr
Orntrl curi6s trdgeacu urecheala cccacc se auzeadincolo de u|i' l)up.i un antrctriment dur, abia isi mai *dgea sufletul' Sc hotiri sd *agd un Pui de sornn' Vizindu-l pe margineapripastiei, 4 tras o sperieturdgtozavd' a B!r.ru.l 2.lwi - pronume personal,persoana III-a, numirul s.ingular, 11as99lin' liudabile (cazul genitiv) / Lui i s-a ior-" accintuad: i"t".tgia /zi fusese incredinqato misiuneimportanti (cazul dativ)'.. literari.a luiMihai Eminescuteprezin' lwi - articolhotirit, proclitic:^Creaqia ti contribuqiartmheasci la patrimoniul cultural universal. 2/ cerul Sipdm^,ntwlalcituiescun templu maiestuos. 3. imi pdreal/ c5" P, - propozigiesubordonati predicativi. ' 4, lntr-o fracgiunede secundi se produsemiracolul' Era o irac;ie cu mai multe zecimale.
I

f)lementelede originalitate decurgdin conccplia scriitorului despreliteraturd' lut din idcalul sdu artisic de autenticitateaflrmatin eseulNoua structurdSi opera ce ce decit ceea vid, ceea aud,ceeace inregistreaza nu MarcelProust:,,S1 descriu care singurarealitate,pe o?ot povesti"' ce gindescen... Aceasta-i riiluiif" *.1., ".." Din psibologi,c.... mine inmele,conpinitwlrnew ijii u..rrtr -i'realitateZconftiin{ei a9i".. ..r.r,., pot descriedecit propriile mele senzaqii, ; pot ie9i...Orice ;r;i; intAi..."r. p.opriil. rneieimagini.Eu nu pot vorbi onestdecit la Persoana

Subiectulal Il-lea A.
l, tntunericvs. lumini a incepevs. a sfirgi, a termina, afinaliza etern vs.vremelnic,temPorarrtrecitor, efemer,pieritor cel dintki vs. ultimul 2. fu - verb predicativ. 'n-a fost- ,terb Predicativ' era'verb predicativ. nu fuse - verb Predicativ. e (stdpknul) - verb coPulativ. 3. de vdzut - subiectexprimat prin verb la modul supin'. iitoi nrpt"re - atribut adjectivalexprimat prin adiectiv,precedatde articolul adjectival. iatd - predicatverbal exprimat prin interjecqie'. '*itt -'""iplement .irc.r*rtattiial de mod exprimatprin adverb de mod. 4. ,,s-opriceapi" - propozigiesubordonati atributivi' ',,Caii int rtt.ri" ca o mare feri-o r^zd" - propozilie subordonati cir"r^.rn de cauzi. cumshnqiald ,,Care s-o vaza" - propoziqiesubordonati atributivi' '"Cu- propozigiesubordonati subiectivi. din chaosfa." *n-i" ,,iari el devineTatil.,' - propoziqiesubordonati subiectrvi. B. 1. Dupi atita efort depus, trdgea n(d'eid'eci va reugi' Seibserva pe t.tett .n* ju-atorii trdgeaude timp' Penrru fiecarefapte reprobabili, orici om trebuii tras la rdspundere.. Vinzitorul se obiq.tuii. sd-i tragd pe sfoard pe cumpiritorii neatenqi' Mi uimea cum trdgeafoloase din orice situaqie'
pentru to1i,Editurn Mincrva,BucuBitrliotcca r Orrrnilpcrr.cscu, Eseurialese, antiteze, |'eze gi, p. l ci rti ,l ()71, 22,

.

la Doui skmbetela rind mersese munte. feqele copiilor apiruseri zhrnbete' Pe

,, c.

" 1-. conrinuarearitudinealiderilor sindicaliera de neingeles. 1r, sponsorizdriitinerilor muzicieni' 2, Agreezideea . in 3. SJanunqi averse citeva zile succesive. ",.
I'

Subiectulal III-lea
i din l. Tebnicile muncii cu cartea, perspectiaa formdrii capacitdsiide receptarea 'ulwi scrls ! mesaiulut scris , ln lecqiilede limba gi literatura romini integrate,famlliatizatea,orientareain sem-

;il';;hrt

iil;;ii;;;;].,

li i. *-""icare despreconstruireacomunicirii orale 9i scrisecu anumristice,a cuno$dnqelor repere. 'iiinr.ttit." ale comPonente lectutextelor literaretrebuie tealizateurmltoarele explrcatlve: , Titirea integrald a textului literar: prrn.efortpropriu, individual, textul literar, citireazd, - i"rai, ti.""?e elev descif reain s,oaptiurmlrind rezoliare" .rrof ..ritrg., de exemplu: si identifice cusau necunoscute numelepersonajelor 9'a'; vintelegi expresiile - citirea integiale cu voce tare a textului de citre elevi; La.clasaaIl-a, fragmentele o citireape fragmente Ei analiza acestora. :""J:ii!] ,

decu seTmbini formarea dezvoltarea ei '".t."; insugirea, citre elevi,a cunogtinqelo strnqeror de prin orah gi scrisi

personajele :."Posi 9i eleviirrebuind recunoasci Sriirt didactic, texftl literar invaqisi delimiteze a ln clasa III-a, elevii textulnarativ. ".rr."r.a al constitutiv textului diaiogulca element i.fi." 9i si identifice i;?;F;" ii;;;;:tJ*

t2 l

I
llilt'ilriv' clas,r lV-a, clcviiidcntifica lrt ir rlctcrnrinanlii spaqiali tcnrpolali qi ai ,rcliunii, rriisiturilc fizicc i moralealcpcrsonajclor; o ltrtttcstirea rtralda textwlwinaratia (clasaa II-a) gi formwlareaplanulwi simplu rlc idci (clasaa III-a), a planwlwidizaohat du iarigt^ra a IV-a); planwlwi de id.ei, planwl simplw(clasaa III-a), planul d.ezaoltat ' scric_rea (clasa l lV-a); t c'itireamodel cfectuati de cadrul didactic; o utnuersapia generalizatoare bazatextului pe o c'itireaseleaiz.td rextului literar; a o J'ormularea mesajwlwi texrului literar; t citirea integrald de incheierea textului literar; ori de cite ori esteposibil, se poate realiza citirea dramatizatd, foarte agreatd elevi. de literar; . cxcrciliudc alcituire a unui text folosind: expresiicarecongincomParaqii; figuri.de stil inviqate; anumite expresiioferite ca suPort etc'

Irg
anumitccu. cxcrcitir.r sutrstituirc: intr-un tcxt clatli sc ccrcsi inlocuiasci tlc nrc/atrtouimc vintc ctt sinotri ;

modernecare Penrrustimulareacreativitigiisepot folosi mijloaceaudio-vizuale optim. asiguri un climat educagional -- "R1," elevilor sunt comcreativitatea activitiqi de invlqarePrln careses-ttmuleazi cu suport intuitiv (pebaza aif".liJ. ini.p.rd.ngi.: de la compuneri p";;;ii;gr"i narative9i deilustraqiiigi ,rporrl"rical (iuvinte gi expresiidate),la compuneri ie la compuneri t1U9a"i, compurrericu temi/titlu indicat, cu'inceput/sfarql, scriptirne temei;i a titlului,la fiU.'i"r. iniqiaiiueielevilor (de la alegerea ;;:T";;il;;'d" " tipul de compoziqie). cel 3. In sensul marlare,eaaluarea" r --"i --- -:-----" caremisoari naturaqi nivelulpergr proceselor proouselor - vizeazS,totalrtatea formanqeloratinsede eleviin invilare; cu obiecti- apreciazi-er.r* in care rezultateieinvlqirii sunt in concordanqi ; vele educagionale ProPuse vedereaadoptlrii celor mai bune decizii educa- furnizeazi'datele ^...r"r"-in qionale. influenqeaziinviqarea. Evaluarea viabilitatea,9i anucareisi dovedesc ,. folor.r. metoderradiqionale ir, complementare' "u"lu"r" qi metodealternative, me probele scrise,probele orale gi pr".ii.. "'"ff;;;-.i;i;;;;.i; diferite tipuri de de evaluare r;ri*,r. foior"r. ca instrumente itemi. '-comPonenteale unui instrument elementele i" ttry:--fS@*rlr!!gf9P.{ezi14 de evaluare. pot fi: Acegtia simpleintrebiri; grafice)urmat de o intrebare; (cu sau fera elemente - t.t "n.rnq probleme; gi - exerciqii - intrebiri structuratesau de tip eseu' de elementele mai sus' dar 9i tipul de rispuns lttt-l*rl,-!:yil:"Prezintl;i attePtat' deci item =.tntrebare+ rdspuns piriea?e"ului, .gt$ili?i" ,", mai mrrlteobiective.Formulareaitemilor estepreOrice item testeaz1.6.ri cedatl de formularea obiectivelorce vor fi tesmte' Tipul itemului estedeterminatde patru factori: - nivelul gi tipul de rezulmte aleinviqi'rii; tesconcreteprin carepot fi valorificaterezultateleobqinuteprin -.a"fitlqili tareacu ltemll resPectlvl; elevilor carevor fi testagi specificuldisciplinei; 9i - caracrerisricile
1 +- fi 7 _ ,@*

lrt gcncral,texteleliterare se studiazi in unirigi de invigare,mai multe lecgii,cel pulin doui lecqii. Prin texteleliterare se imbogiqegte se activizeazd"vocabularul gi elevilor; acegtil iqi insugescsensuri conotativ-e unor cuvinte9i.*p..ri;, sinonime,,rrrlrri-" al" i;i orrtonime.Elevii pot memora unele expresiicare le-ru plecur le por i.f"ri r" 9i vorbirealor curenti. l)rin.povestirea orali 9i scrisi a textului lirerar;i prin formulareaideilor principa. lc,.clcviii$iinsugesc srrucrurigramaticale, formea^zi J";;i;t;;;i#;;;:; igi gi Texteleliterarestudiate constituisuportpentru diverse Pritnare. pot dp"ri a" "o-p"".r;. 2'.ln lecgiile limba si literaturaromini crearivitatea de elevilor poate fi stimulatii prin activitigi de ?nviqareagr-eate elevi,de pildn si compuni o convorbire de reIcfonici saf. printr-un J9.^*d9 rol: ,,Report"rrl gi i"i"l"i.""qii,,, ,,GhiJ-i" rrruzeu/Gridinazoologici". in funcqie nivelul clasei, acordi de se r rlr; rro-"i puqini libertate de inigiativi copiilor. Daci estenecesar, -"i creativitarea poitc fi stimulati gi orienrati prini-un plan de idei, sub forma Je intrebiri: "..tior" Reporterul: - Cum te numesti? - Unde locuieqti ? - Ce aptirudini considerici ai ? - Cum igi petreci timpul liber? - Ce reprezinti sporml pentru tine ? O caracteristici.aacestuijo_c constituieposibilitateaschimbirii rolurilor o ;i a antrenirii in discuqie mai multor participangi. a Alti posibilitate- a stimula gi valorificapotenlialul creatival elevilor o consride . tuie compunerilelibere nararive,descriptivegi mixte. Pornind de la textul literar narativ, li se soliciti elevilor si-gi imagineze ale intimphri;i personaje alt final. sau Creativitateasepoate dezvolta si prin diverseexerciqii lingvistice,de tipul:

ul
pcntru Prriccrarca rrdrrrinistnrr"cir gi ircmilor,ca gi pcnrru admi_ ::l::11.:,:ctiv q.r prclucrarca rczultatclor obgitrutc. , .,ntstr.ilrcA ( itstlrcarca itcrnilorsc rcalizcazd,pc mai rnultor critcrii, 'f baza ceimai importanti liind: obicctiuitatcain notare tipui de rdspuns o;;ripi*.--"$ r l)irr punct de vedere al obiectiaitdpii tn notare, {g!$iisc-qladlliin urmiroarclc carcgorii subcategorii: gi (l) itcmi obiectiai:

lru
TESTUI,4 SubiectulI I Tesrament de Tudor Arghezi

corect-incorecr); : f:l cu alcgere _ trcml :: 1:!:l: multrpli; - itemi de tip pereche;(2) it emi semiobii aia i : - itcmi cu rispuns scurtl - intrebiri srrucrurate : (3) itemi subiectiai: - itemi de tip rezolvarede probleme; - itemi de tip eseusrructurat; - itemi de tip eseunestructurat. t.ln funcai.e tipwl d.erdspwns de atteptat,itemii se clasifici astfel: (t) itemi al ciroi rispuns irt. r.[..irt a"rr-o tirriJ"'"ptir"i, (2) itemi al ciror rispuns trebuie.l"bor"ti. Exemplificare (1) Item obieaia de tip perecbe eleviivor fi capabilisr aleagidinrr-o listi adjectivele ' obiectiv de evaluare: potrivite penrru substantivele indicate. _, Enunq:Alegegi coloana adjectivele din B potrivite penrrufiecaresubstantiv , din coloana A. A.
oameni pisiri copil vestmi,nt

d"111(,1de"irat-fals, da-nu,

B. scund
cdldtoare inalqi mtcr cintitoare inqelepgi albe alb mic ascuhitor

(2) Item subiectia 'obiectiv de evaluare:elevii vor fi capabilisi prezinte trisiturile unui personaj dintr-un rext narariy studiat Enung: Prezinti principaleletrisiruri ale personajului...
| [)intrc ircesre tipurr' clejtemi sc aleg dtxrrii

$

Genwlliric cuprindetotalitateaoperelor literare,de obiceiin versuri,in careeul atitudinilefaqi de lumeaexstirile sufletegti, direct sentimenteie, creit@@rime terioari gi faqnde transformirile saleinterioare' Arta poeticdesreo operi literari carecuprindeun ansamblude preceptereferi,; poetici. toarela creaqia in Tudor Arghbzi gi-a exprimat convingerileartisticeadesea, poe'ji - arte Poetice, unele a;ezatein fruniea cite unui volum, in eseuri;i interviuri. Poezia Testacare deschidevolumul Cwvinte potriztite, apdrut ment estearta poetici argheziand 1927. in Ewl liric aparein ipostazapoetului congtientci menireasa estesi lasecarno;i^r" r"ptrrrnti o inilgarepe treaPtaspiritualitigii. i;i implinegtenirevalori 6stetice prin cartea niscuti din ,,searardzvrdtitl", din idealurile stribunilor care te menirea ,pe brinci;ru iegitla luminl, s-auinilqat pe treptelevieqiidin ,,ripi gi.gropi adinci". ,,robilor,cusaricilepline/ De oseminteifoetul estedepozitarulvieqii9i aspiragiilor m]ne". Ca purtitoare a acestuitezaurde istorie ;i spiritualitate,cartea le virsate-n poetuluidevine,,hrisof' gi ,,treapti" pentru urmagi.Procesulde transformarea bu,,sain nurilor mareriale valori spiritulle implici trudi, sudoare;casi se,preschimb-e pa-n condei Si brazda-n ielimu5,,/Birrinii-au adunat, printre plivani,/Sudoarea muncii sutelor de ani". La rindul siu, poerul, in laboratorul lui, trudegtela fiurirealimbii poetice;printr-o indirjiti gi indelungatl striduinli, din graiul ?:"-1+"Tnuri pentiu vite" plimide;te ,,cuvinte potrivite",- sintagmi care semnifici limba poeric; Si defineftevolumul in fruntea ciruia se afli poeziaTestament. ' Prin abundenF de verbe: ,,amivit", ,,frimantate", ,,ampreficut", ,,ficui", ,,am preschimbat",,,torcind", ,,si-mbie", ,,si-njure" 9i de metafore: ,,cuvintepotrivimuguri si coroane"' ,,veninulstrins te", ,,leagine';, ,,visuri gi icoane", ,,din zdrenge, iesela iveali miracolul creaqiei Poetice. [,,.] miere", ' morqilor 4i1."?de IJniversulpoetic se-nalglca ,,Dumnezeu piatri" din ,,cenuga inalt, cu doui iumi pe poale", aminiind datoria ,,fiului" (urmagului) de tri", ,,hotar Poetice. a-i continua opera. Versurile ripiezintFt o definigiemetaforici a creaqiei ,,Dumnezeu"6stesimbolul spiritualitigii, epitetul ,,depiatrl" sugereaziduhul pottic ridicar din factorul rerest;u,cele,,doui lumi pe poale" pot semnificacoexisten- ta lutului, a materialuluigi a spiritualului, prin carelutul se transfigureazd'. Cealaltl componentil a ,,cdrqii" a poeziei,esteconqinutulei ideatic' sentimente , tr: si aspiratiiale omului cu careeul liriCse identificl. ,,Durereanoastri surdi gi amain fI" ievine sunet de ,,vioard" careconqine, armonia ei, acidul care-lfacepe sti$. pfin si se zvircoleasci, simqindu-i lucrarea corozivd: ,,a ittcat/Stdpinul, ca yn laP cu injunghiat". Cuvintele ,,stipin", ,,rob" nu trebuieinqelese sensullui social,ci cu

a6

I
t rl t'orrot:rtiv: cititorul,ccl cirrclcc(:pteirz,i ,,stlpinul" esLc poczia,iirr ,,robul"ccl ( Jr('.;r crcrt-o prirrsr"rfcrinqi;i rrspiraqii -,,striiburrii",,,bi.trinii"gi poctultruditor. Arglrcz.i dcscopcrit a frumuscqi pocticoin spaqiul urirului gi al degradan_'l'ttclor trrf rri;.eslceclcptul aga-numirei a uritului" pe c".e a reprezentat-o ,,estetici genial CharlesBaudelaire volumul Florile rdului). Universul uritului (in lrtretttflritttc:cz rgr,uc clcl'irrit poeziaargheziani. in printr-o suiti de metaforeinedite: ,,Din bube, rrttr.cllrritrri noroi/Iscat-am si frumuseqi prequrinoi./Biciul ribdat se-nroarce si in , trvinic/$i_izbivegte-ncet pedepsitor/Oarrit"vie-a crimei tururor./E-ndreptiqirea r'.rrrrurci obscure/Iesitila lumind din pidure/$i dind in virf, ca un ciorihin de rrt'1ii,/l{oclul durerii de veciiintregi". lrr fragrncntulcitat, ca de altfe'iin intreaga poezie,aproapefiecarecuvint devirrc rrrctafori,verbele,abundente, exprimi fascinantulpioceJde poetizare vieqii,a a sirrrlirii.Ei.gindirii umane,de nuntire a inspiraqiei (,,slova foc") cu rruda geniali de .r poctr.rlui creator al unui univers spiritual (,,slovafiuriti"): ,,Slovade foc g'islona f .ttrritri/Irnpirechiate-n carte se mdritd,/Cafierul cald imbriqiEatin cleqte./Robula scris-<r, l)omnul o citeqte,/Fir-a cunoa$te ci-n adinculei/Zaceminiabunilor mei." Vcrsurilc finalepotent eazS, semnificatia termenilor-cheie ob - domn- b wni (strd"r lrurtii, batrini-i),cei trei factori implicaqiin arta creariei:depozitarii,sursi de inspi| poetul, fiuritorul de noi universuri spirituale,,eceptorii,consumatoriide arii, ^\ia, crre vor.fi rulburagide mesajul;i de frumusegea dar nu vor putea pitrunde in ei, ,rd;rncul laboratorului 9i al semnificaqiilor. Mesajulnu esteinsi pentru cititorul inocrrlt, pcntru ,,domniga intinsi lenegipe canapea". Originalitateapoezieiconsti chiar in forma de tesrament (titlul si primele doui strofc) in careestescrisi, in viziuneaasuprapoeziei,in lexicul inediq de o prt.crccxpresivi prin cele citeva cuvinte populare,prin conotagiilecontextuale:nu-"r. r.ncroase.metafore, (,,caun gap comparaqii injunghiat", ,,caun ciorchin de negi", ,,ca f.icrulcald"), epiteteadesea dublete,unelecu sensde personificare in (.seira rizvrltiti" - de fapt, tot metafori -, ,,durerea noastri surd; ii amard",,,izbi,veste-ncet pcdcpsitor",_,.raTura obscuri.", ,,intinsi lene;i" etc.). Sintaxapoetic; poaiU gi ea flfrlprcnta originalitnlii:inversiuni(,,Pecareascultind-oa)ucat/Stipinul caun qap injunghiat", ,,Intinsi lenegipe canapea,/Domniga suferi in ."rt.r ,,cartea fiulc, o treapte"r -."] g.a.), repetiqii (,,amluat", ,,ampus", ,,cind...cind" s.a.)enumera-.r-i, qii ctc. Versificaqia contribuie la crearca armoniei acesteipoezii: versurileau mdsurr dc 9-10 gi 11 silabe, rima esre imperecheati, ritmul -iambic.

l8 tlcr acccrl ttitr"rdirti, cclor cir!utttsc,risc clouii ilrrstr.rtit tttctrr[t,rc op()Z.ilie,;rrnplu llrilt sc co'-tt"xt collturcaT'i lurnii.1t-, a ll tillncr$r ircccir.lirug.u,r."rc tttistcrului !D()rlrc aqa paradisiacd, cum rea : cuioaste lucifericdqi cwnottterea tttctirf'orci ,,lutttirl:r" tl,trul racunoagterea iparc i,.,opcra filozofici a lui Blaga.cunoaqterea,paradisiaci.este de intuneric"; prin aicuns/ in adincimi [i',r,r.fer;o,]",,rrrgrrrrnivraja nepitiunsului tainade careestepatrunsunipoetul sugereazi aonorrriua cuvlntccu nuanqc Dntru tainei' La polirrrf. ,,l""rina alrora" refuzamisierul lumii, ,,sugrgm.a" larmgcul cu liric. Poeziadebuteazd o a lul oprrcse situeazi nizuinqa de cunoagtere eului minuni a lumii/ si nu ucid/ cu mincorola de a" .r.Ji"qer ,,Eunu strivesc ,.fJr*". din se cunoagrerii constituie multitudini de taine,este il;;;i.;i;;... u,rirr.rr.rl-rupur forme: ,,flori, ochi, buze ori morO ,,."r"ie a" minuni" ; tairreleau celemai diverse 9i metafore cuprinzindu-se lumea umani in frumuseqea comtnl',.,t.",prin aceste plcxitatea ei. care ' Eul liric esteaiciexponentul tip al lucifericului, acelui de cunoastere inseam-

lua. mi,iunia lumii":.,,sporesc-a ni i'treqiner"", 'raielr"aa'J#Jr;*;;;i;i'"-"."r"i.i ei albe luna/nu micgoreazi' , ci cu inii taini/gi-nto"rrr"i

I

Eu nu strivesccorola de minuni a lumii de LucianBlaga

".rzare/ctt imbogiqesc euintunecata ;i trcmuriroare/mire;tegi mai taretainanopgii,/aga lareifiori de sfint mister". '''"E;;;;;il*ilJ."r"r expresionistal permanenteiraportiri a poetului la dimen,,tot ce-i ne-nqedevenirea universului,de aceea cosmici, coplrta; la vegnica Siunea in univers ies/seschimb;-n ,r"-rrt.f.suri gi mai mari/ subochii mei". Menireapoetului grmal mlnuin transformindu-le taine;i maiprofunde ist. d. a potentamisterele, meniri p.rovinedin dragostepentru.taiunei asemenea ;;;;. ili;-Ei-i*pii"ir.a urmare' trpul nelelumii, ,,cici eu iubesc/ gi flori gi ochi 9i buze 9i morminte". Prin intr-un fel asepoetici' eul liric estecunoagterea da .rrnorgi.re cltre ""t" "er"i.gte gindirii magice. mlnltoare utilizat'Verestesubliniatigiprin.registrul.verbal Opozitil luciferic-iaradisiac se ,,iubesc") opun ,,mirestei',-,,imbogdqesc", o bala-.t" .o"ot"gia poritivi (,,sporesc", celor cu o conotaqi;negativi (,,sugrumi"-,,,mic9o.r-eazi")' urmireqte f luxul afectiv 9i p oezia Veisificaqia l1n?tr"ri in."g"le, "lbe. "rt.,"rir avind rolul de accentin discursulliric. idcatic,versul scurt '-"i;; sa: ,,veacuride-a rindul' filo;;;;.;;;;;i;;.H"g" ""pli"i.atitudinea lumii. Astizi filozofii n-o mai zofii au ,p"ri, ce lro, prrt." odrii pitrunde secretele qi nu pot si gtiu ce ;;;J,;i ;il pfa"g a.'r,.p.rtinq"loi. nu insr mi bucur ci nu gtiu jurul meu, cici numai aV Pot sdproiectezin mt'sterullumu sunf eu si luirrrriL din -un 9i tnpelis,un rost gi vaiori, care-izvoriscdin celemai intime necesitiqiale.vieqii renun! cu bucurie la cuun creator- de aceea sd duhului m"u. o*ul trlebwie fie " absolutului. noagterea

Conceptelegen liric ;i artd poeticd- vezi p. 85. Eu nu striaesc corola de minwni a lumii deschide primul volum de poezii al lui l,ucian BIaga,.Poemele luminii, apdrutin 1919.Poeziaesreo arri poetici. Discursul liric se consrruiesre jurul memforeilurninii,""" car" di titlul intrein gului volum. Relaliainrre ,,lumina mea"(a eului poeric) gi ,,lumina altora" estede

t

in dulcelestil clasic de Nichita Stinescu

Conceptelegen liric qi artd poeticd- vezi p' 85' 7970,,,aratl'unNichitaStinescumaita V.[*'"ii"\rlceleriiltlotit,apirutin p.ttt.t, mai retoric. un ochi lduntric se deschide9i dru li ,.rrti-.nt"l gi, pini la ,rn

3!l
tiv qi cu tr nrctaforirnaiabruptd, Nichitasun.r.u prrnJi. u"rrrrri .tr-ut q; lcrrltclriliVicircscu"$ivarsi cu.preficirorielacrimiin trigt. "i-"11"i lalrric"..-""9i, J. ,;-" cririiul Eugen simon (Scriitiri'r:iia"; de ozi, ry rr,ri".,. ;rlitrtc rafinari", definegte sul pocricdin accst volum. l)oczia,carea dat.titlulintregului volum, poatefi interpretati, deopotrivi , caerotrc'l 9i ca artd poeticd, iubireafiind o .al. i. cuno"gr.r. .rniu.r, al'creaqiei poetiii cc. lrrtilnireacu iubirea,a eul ,,pov€st€" liric o exprim; ,,in dul."ie ,;ii.i;i.;, -cirei clevirtcinspira.qie. Iubirea insumeazi frumosul din toale r}.r.t" *;rr."qiii.,;;;"1 rialc qi spirituale,toate configureazi evolugia ,,idilei...e;;;;;;;; 9i id""l to;;i;. "D;; iubid ;i muzi, s-aplam;dit ,,dinti-un bolo""rr;;, ,dirrrr_op^rer" ; 11v11ra.', .rccstc sintagme metaforizeazd,inefabilul ^^^r;;; feminin gi poetic.versul ,,p"r^rrl il;;;l ti" reperarde patru ori (laitmotlz), sugerea re iu'6irii ,i;;.;;;;i; '-r,rj:l.ti'j rf tccva,in.slerapoeziei; de asemenea, ^p^ti1i^ poarti iarcadulcelui'stil clasic,'o ..renronic curtoazre. pi """-" Strofa a teia exprimi revelagia poetici, iubirea devine muzd, se va rransDune ce i, vcrs.printr-unfenomende.rransfigurlTj ,o secundi., ,".""aa/irr;i;i;;i;; o revclal-ici] eu l-am fost zdrit in unia./ El avea.og."ri f""aa.z Inima / incet mi-afundi". cuvintul wndd semnificidubla reflectare il;;ll";;j;poi in poezie,;"iu.r_ surilc au valoare incantatorie,-prin care se pregetestetrrrri.rrd"rrtalizarea dupi scufundarea adinc in inimi ;i dupn anihilar." titfig"rilor;i-"eilil;ffi. .;;""sirc blestematisi zeiasci a.creaqiei (,imi-este fo"ri. re"'.j,Jrpe;;r";;t;;;;;;5; cretuluiin abstract. Starea d" r"_rpi;. .;n b";4;J"il in actul creariei sale, clrr_gi ipostazade damnar, d exisrenri gi in poetica cu care se incheie discursuliiric .rt" "r.ti"i. acontemplatorului: aceea - .lpostaza ,,Stau i1ti1s ri lung''.Sub oriz,ontulpoeziei,,,pe soarele sub pitic, aurit si .rr il: rubrrea, desrrreci.roare, -oz"ic.. poeru_ trece,.,.nasre ,,pasul poezie,de viage il.:.t"t:l-"B.".e lur; ,,eu ramin" consemneaziabsolurul pe care-l ..t..i.9t" eul creator prin iubirea-muzi gi prin crealiasa- poezia. Sttu.tnt"l, poeziain dulcelestii clasic esteclasica, cuprindecinci catrene, primele , doui strote cu aceeagi monorimi, in celelalte strofemonorime diferite,i*i u.rrul rrei iz,olat,,Pasul treceeu rimin", vers concluziegi versul,t doil."-,,p"sul tru i. a"*"1_ goari", vers laitmotiv, conferS. modernitatepoeziei, amintind d,e^tehnica simbolistd. poem, Nichita stinescu ne surprinde,igi relevi i""p"ir"bll.i.;; $i prin acesr tcnle creatoare, atit.prin intuigii gi.viziunipoetice,cir gi prin instruirente jongleazd, genialcu ideile gi cuverbul (slovapoetici). ' ' "rtirtice;
itl 'l ccst cv c l' s t lr ic oll8c s ti o n a tc c i d c i , d a r c c c u d : e c donri nl estcj ubi l rrl ,i a;;i afcctarc,r ttrrt'i. trtitri srrfcrirrlccroticc. Sub accstaspcct,pocrrrclcigi rneritltitlul. ivtai rp..uio

2. astlt'l ,rtlvcr dc nroc{. [r rtritt' nrljcctivprouou'ronxl nchoti,rit. Jc -- pr()r)Lurrc rcflcxiv. inlduntrwl(sticlci) * prcpozitie

3. ln text, a fi este verb copulativ. Intre aspectulBucureqtiului;i al Parisuluiesteo deosebire de la pimdnt ca la cer. (aerb predicativ) Pelt^1 apor-tulsiu la dezvohareaaeronauticiifwsese rdspldtit cu prerniul Nobel. (verb awxiliar)

4. ,,si procedeziastfel" - propozilie subordonati subiectivi. sticle" - propoziqiesubordonati cornpletivi ,,s{.spargigitul pregioasei
lnolrecta.

de subordonatisubiectivl ,,si sefoloseasci un ciocan" - propozigie depusese intariseri ca piatra" - propoziqiesubordona,,cici substangele ta circumstanqialide cauzl.. B. 1. Anual se decerneazi premiileUNITER. A apirut ,,Anwarulastronomic". Nici in situaqii dramatice nu-qipierdearapiunea. isi lua ratia zrlnic|.de vitamine.' 2. mai - adverb de mod. lui - pronume personal.

3. Acuzagia tmpo*ioa fiecdrwiadintre delincvenqi sustinuti cu probe teera meinice.(atribut pronominal genitival) Dorirya lui estede a cdntala pian. (nume predicativ exprimat prin verb la modulinfinitiv)

Subiectulal IIJea
.

A.
l. a proceda:a acqiona, aface. prelios: valoros. bdgared.eseamd:arenqie, griji, precauqie, prudenqi.

lj-

c r
t
I
t:

4. Locuqiuni: . swbstantivale:bl,gare seami, aducere de aminte,luare-aminte. n verbale: a ducecu vorba, a facecu ochiul/mina , a da de-adura, a da mina, a-gibiga minqilein cap,a da bir cu fugiqii,a-gida seama, aduceamina-gi te,- o lua,razna,a o lua la goani, a spila putin a, a o facelatd", aveade gind. a a . adjectiaale:de geniu,cu minte, cu stare;(betaie)in lege,cumsecade, din cale-afarl,. . adverbiale: calea-valea, de-asila,cu totul, din nou, pe neasteptare, cu de-a gi cor 'pururi, din cdnd?n cind, din cein ce,pe ici pe colo, aga aga, la cor, pas c,upas, cu dinadinsul,intr-adevir, gata-gata, mai-mai, de jur imprejur, de aceea, de alti s.a. nu C. 1. Vroia si continue colaborarea cigtigltorul concursuluide urbanism. cu 2. Orice artist igi creeazd, lume proprie. o

:! I
}il. I

s0l
.1 .Itt t t t t t t t ; ir ' t r l iit or i rl r" c v i s tc ,,1 )ri c tc rtirro s tri " vi r i l l )i i rcaun i rti col cl csprcrcv i i tcrrrc:l ccl u lclor. ll(:t

I

Strbicctulal III-Iea l. Mctode instrwmente evaluare de Si " !lr'i'"q4c'r'j;d1i;4d$.-ir'!
I rr cvaluarc se folosel c :

t

c metodetraditionale: -- probclescrise; - probcleorale; - pr<>bcle practice;

\i . mctodealternatioe/complementare : * obscrvarea sistematicS. a comportamentului elevilor; * invcstigaqia; - proicctul; - portofoliul; - :rutocvaluarea. Mctodele tradiyionalevor rimine mult timp metode de evaluarefrecvente.Se ptrrrc problemaasiguririi unui echilibruintre probelescrise, oralegi practice. Probd inseamni orice instrument de evaluareproiectat, administrat 9i corectat tlc:c:rdruldidactic. Probeleorale reprezinti metoda de evaluareutilizatd, mai des in clasi. Prin cel ,rccstc probe se realizeazd.: - interacgiunea directi profesor-elev; - flexibilitateamodului de evaluare: posibilitatea a alternaintrebirile in funcde qiede calitatearispunsului; justificirii rispunsurilor; - posibilitatea - evaluarea comportamentelordin domeniul afectiv; - feedbackulimediat. Pentru realizareaprobelor scdse trebuieindeplinite urmitoarele cerinqe minime: - stabilirea scopuluiprobei si definirea obiectivelor operarionale; - alegerea tipului de item corespunzitor fiecirui obiectiv.In aceeagi probi scrisi esterecomandabil sefoloseasci si doui-trei tipuri de itemi; itemilor, respectand - scrierea principaleleceringe; - elaborarea adecvatia schemei notare(analiticisauholistici); de - comunicarea discutarearezukatelorcu elevii 9i pirinqii; si - proiectarea unei strategiide ameliorarea dificultatilor constatate. Probelepracticeau o aplicaremai restrinsi in cadrul evaluirii. Prin intermediul programei,elevii sunt informaqidespretemaricalucririlor practice. sistematicd comportamentuluieleztilor timpul acdvitiqilor did. in ,,Observarea d acticeesteo tehnici de evaluar carefurnizeazd. seriede informaqiiutile, greu de e o obqinutpe alte cii".1
I Stoica, Adrian, Eta|uarta scolar,p.I25 1trttgresu.lui

(ladrul cliclirctiirtrcgistrcirz.;i i t:rqii nccstc nl'orrr irr: c (calitativi); - figadc cvaluirrc dc - scara clasilicarc; - lism dc control (vcrificare). celemai date factualedespreevenimentele ln fiSa de eaaluaresunt consemnate de importantcobscrvate cadruldidactic. unui elevintr-un nucomportamentelor con{ineclasificarea Scarade clasificare mir de categorii,de exemplu: ? - in ce misuri elevul participl la discuqii . niciodati . rat . ocazional ' frecvent o intotdeauna - in ce misuri comentariileau legituri cu tema? pot fi numerice,graficegi descriptive' Scirile de clasificare prin carecadrul didacticineste Lista de control/aerifica.re o rnetodi de evaluare de sau unei numai prezen\asau absenqa caracteristici a unei acqiuni, exemregistreazi etc. cu ceilalqi a plu, elevula ur-ainu a urmat instrucgiunile; cooperat/nua cooperat mult, nu doar una-doui ore de LgsgiSgjg-este o activitate carc dureazi mai sarcinii necesio ; curs.Elevuf'primegte sarcinl prin instrucqiuniprecise rezolvarea are posibilitateasi aplicecreativ t[ o gami laign de cunogtinlegi capacitiqi.Elevul gi cunogtinqele si explorezesituagiinoi. unui produs sau/giatitudinea Cadrul didactic poate urmiri procesul,realizarea elevului. se lnsemnirile investigaqiilor referi la: - strategia rezolvare; de cunostinlelor,principiilor, regulilor etc.; - aplicarea inregistririi gi prelucririi faptelor; - acurateqea - claritateaargumentirii si forma prezentirii.

incepein clasi prin deo PrciesJelesre activitatemai ampld decit investigaqia; elevul se ionsulti de"rezol'"arel sarcinii,chiar piin incercarea fiil;ilffiFlegerea in permanenr cadrul didactic.Proiectul seincheieprin prezentarea faqacolegicu fi proiectul poate,"pottului asuprarezultatelor obqinute.Ca qi investigagia, lo, " saude grup. Tidul/subiectul estealesde profesor la inceput; dupi ce eleindividual vii se deprind cu iceit dp de activitate,igi pot alegesinguri titlurile/subiectele. In timpul realiztrriiproiecrului se evalueazi: metodelor de lucru; - alegerea - utilizarea corespunzitoarea bibliografiei; - rrilizareacorespunzitoaregi in siguranqia materialelorgi echipamentului; tehnicl; - acurateqea - corectitudineasolutiei; alizareaproblemei ; - gener materialuluiintr-un raport; - organizarea - calitateaprezentirii ; figurilor. - acurategea complex careinclude rez;ulta reprezinti un instrument de evaluare ,,PqrLshkul Aceste rezultametode gi tehnici de evaluare. teleielevanteobqinuteprin celelalte

e2I
lr' 1rt ivt'st' pr=olrclc orirlc, scrisc prlcticc,observ:rrel sistcrnici corlrp()rranrcnrc a ;i r l,'t st'.,1,u-t', proicctul, autocvaluarca, prccun) s:rrcini q;i spccifice fiecircidisciplinc" f )rrtololiul, ,,cartca dcviziti" a elevului, urnlirc$tcprogresulacestuia la urr de :;('nr('str-ualtul, dc la un an de studiu la altul saude la un ciclu de invitimint l:r l:r ,rltrrl. Strttctura elernentele gi componente portofoliului sunt,in mareparte,sraale lrilitc tlc cadruldidactic. Totusi, elevularelibertatea adauge si materialele conside| :tt('rtcccsarc. 1n cualuarca portofoliului cadruldidactictrebuiesdaibi in vedere urmitoarele: - srisc asigureci portofoliul a fost realizatde citre elevi; .' si adunepiesedin portofolii penrru a comparareahzdrile diferitelor generalii; - sa ccarl elevilor si"autoevalueze portofoliile; - sriinformezepirinqii asupra portofoliilor elevilorpe mi.suri ce ei le realizeazS,. A tttoaaaluarea (ladrul didiitic trebuie si sprijine elevii in dezvoltarea capacitiqiilor de auroe vrrluarc, raport cu obiectivelesi standardele in educaqionale. n utocvaluarea comportamentelordin sfera afectivi se realizeaziprin chestiorrirr pi prin scirile de clasificare. c Informaqiilerezultatedin autoevaluare vor comparacu informaqiiledeqinute se clccadrul didacticdespreelevprin alte metodede evaiuare, caresepun in poitofoliul clcvului gi sevor ptezenta-,periodic, pirinqilor. Un portofoliw cornplet trebuie si mai contind, informagiidespreactivitiqileexrrapcolare elevului,orienrarealor profesionali, datelepersonale, ale compedqiilegcol,rlc, rczultateleobqinute,feedbackuldin parteapirinqilor g. a. Existdportofolii elaboratesub indrumarea cadrului didactic qiportofolii standartlir.ate,a cd.ror formi estedecisi de un centru acreditat. 2. Rolul exercipiulwitn formarea capacitdpiide receptarea mesajulwi scris Receptarea mesajuluiscrisin clasele primare,adici procesulinsuqirii cititului corcct, constient,fluent gi expresivse realizeazd.prin variatemetode,pondereaceamai rnareavind-o metodeleformative,intre careexerciqiul gi-a dovedit eficienqa. ln clasele primare sepracdcemai multe tipuri ale exerciqiului citire: de - citireain Eoapti,in ritrn propriu, carepresupunedescifrarea textului literar de citre fiecareelev.Pentru a se asiguracitirea conEtienti,li se cere elevilor realizareaunei sarcinide invigare: de pild;, si reqinl numelepersonajelorsauake nume proprii, si subliniezecuvintelenecunoscute si scrieexpresii/strucsau turi lingvisticecarele-auplicut (le-aureqinutarenria), srructuri lingvisticecare exprimi dimensiunea spaqialisi temporaldg. a.; - exerciqiul lecturii integralecu voce rare,in lang,pe sirite g. a.; * analizatextului literar presupuneexplicarea cuvintelor gi a expresiilornecunoscutegi exerciqiulde utilizare a acestora noi structuri, povestireaorali, in exerciqiul formulare a ideilor principale qi a mesajuluietc.; de
I Stoic:r, Aclrian, op. cit., p, 131.

-. r'tnalt tip derexcrc_i1iu acclaclccrcativitatc, Ia tipul ccl rnai sirnplr-r cstc dc dc excrciqiu lirrrttullrcaunor cnunguricu cerinqe indicati -, la alcituireaunui tcxt, pii.ni" conrpunerilibere. la I')xcrciqiul, fiind o metod5" executare unei ac{iuniin mod repetar,duce la dode a .unor deprinderi,de pildi deprinderea receptare bALrdirca de scris- rex" motiice. tul literar. Prin exerciqiuse repeti funcqii minrale (psihice) gi -.ral.rlni ln activitatadidactici, este'ometodefundamentali,p.i., careconstient "".r.iqinl se ;i rcpetat, ajungela: * consolidarea.priceperilor.gi deprind.erilor; - insu-sirea nogiunilor,regulilor, teoriilor careseaplici in situalii variate,asigurindu-se transferul de cunoEtinqe; - dezvoltarea unor capacitdtigi aptirudini intelectuale fizice, morale 9i trisigi turi de voingi qi caracrer; - prevenireauitirii 9i a confuziilor; - stimulareacapacitigilorcreative,a originalitl$i, a spiritului de independenti. sr a lnrqlatrver. Exerciqiul esteo metodS, adecvatS,tuturor formelor de activitatecarecapiti. o impprtanp deosebitl in perspectiva auroeducagiei permanente. 3, Obiecthtele ciclurilor cwrricularein inadpdmkntwlprimar Pentru rezolvarea acestuisubiect,vezi Testul 1, subiectul al III-lea, iternul 1.

TESTUL5 Subiectul I
I pierduti O scrisoare de I. L. Caragiale

' Genul dramaticcuprinde operedestinatereprezentiriiscenice. Modalitateafun* dlmentalede expunere estedialogwf iar struciura operelor dramaticese compune scene gi-tablouyi.DupS,aspectul viaqi surprins,naruraconflictwluigi'serrde dlnacte, lmentele vezite in sufletul spectaitorului, respectival cititorului, oierele dramatiin dram/,farsd,aodeail, meloiramd.ln teatrul !f pot fi clasificate : tragedie,contedie, godern, opereleliterare dramaticenu mai con{in scenesi tablouri, ci numai unul u mai multe acte; chiar dialogul poate fi diminuat in favoareamonologwlwi. esteo specie gentilui dramaticcareprovoacl buna dispozigie risul prin a ii - -Comedia t#qigarea rno."r.urilor, ,r-no,tipuri uman" ,"., unor situagii,r."rr"pr"r., amuzan" " Asadar,comediaare acgiune deZnod;mint ve3ln comedieseridiculizeazd.vicii. gi dc; .a forme de comic,umorul 9i ironia ;.a. Comediapoate'fiinprozdsau in versuri. Sursacomicului o consdtuiediscrepanga dintre aparengisi esenti, dintre ceeace ilOrsi pari gi ceeace sunt in realitatepersonajele. Sursede comic sunr mora','urile, ca fllacterele, situaqiilein care apar personajele, 9i limbajul si numele acesrora. in dc elemenre, comediapoate fi de caracter, moraowri,de intrigd. funcgie aceste de

tf
pierdutd,aptrruttr 1884,estc in crcaqici L L. Caragiale, suisoare lui O Capodcrpcra a scrisoriide dragoste lui $tco conredicde moravuri.Titlul indicl intriga,pierderea animeazi campania electorali, scrisoarea f*n Tiplttcscu,adresatiZoei Trahanache, gefulopoziqiei. fiind folositi ca armi politici de citre Nae Caqavencu, candidaturii dc Prin ternacomediei,lupta lui Nae Caqavencu pentru obginerea poliautorul dezviluie coruplia din viaqapublicl 9i de familie, manevrele elcputat, tice clela sfirgitul secoluluial XIX-lea. pencampania Acpiunea estesimpli: in capitala unui judeqde munte se.desfigoari Doui gruplri politice se lupt5'pentru a-9i impune cantru alcgerileparlamentare. in elidatul: gruparea guvernamentale, fruntea cireia'se afli'prefectul $tefan 'f ipitescu gi ZahariaTrahanache, comitetegi comigii,susprezidenrulnumeroaselor condusi de Nae lui din candidatura TacheFarfuridi, avocat, gruparea opozigie, 1in 9i fiind susqinut discilime. de Calavencu,caredoregtecandidatura, Autorul, caremirturisea: ,,simt enorm 9i vid monstruos",intrebat de un prieten cine invinge in aceastilupti polidci, rispunde ci unul ,,maiprost decit FarfuAgamemnonDandanache, ridi gi mai canaliedecit Cagavencu": ,,Gagamiqi". gi situaqiicoscrisorii pune in evidenqd carac[ere moravuri, creeazd, ,,Odiseea" pierde precum: intrunirea electorali gi bitaia in viltoarea cireia Caqavencu mice, Lipsit de aceastiarmd, electorali, Capiliria in ciptugealacdreia afli scrisoarea. se fiind ameninqat lavencuse umilegtein fagaZoei, rugind-o si-l ierte gi si-l salveze, Accepti si conduci manicu d,eZahariaTrahanache o poligi pe careo falsificase. gineun Agamigi Dandanache, in festaqia organizatS. cinsteanorocosului adversar, celebrudiscursimpiciuitor: ,,Si mi ierqi gi si mi iubegti! pentru ci togi ne iubim !ara, toqi suntem romini!... mai mult, sau mai pugin onegti! In sinitatea iubitului nostru prefect! Si triiegti pentru fericireajudequluinostru !", ,,Dupi lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iati visul nostru realizatl... Iati avantajele progresului! Iati binefacerile unui sistemconstituqional". ramolismentul lui DandanaApariqiaCetiqeanuluiturmentat, ca;i senilitatea, alte situagii comice. che creeazi" Coffictwl apare clar din prima sceni a actului I. ln ziarul Rdcnetul Carpapilor, anunqe va fi sus{inutin alegeri ci al cirui director coproprietarera,Nae Cagavencu premarcanti a judeqului,pe de alti parte revarsl critici la adresa de o personalitate fectului. $tefan Tipitescu nu se lasl gantajatugor, cu atit mai mult cu citZaharia Prefecii credeci e plastografie. Trahanache,ciruia Cagavencu aritasescrisoarea, pe rul comite abuzuri: ordoni poliqaiului,Ghigi Pristanda,si-l aresteze Cagavencompromiqitoare,ii oferi eze pentru a gisi scrisoarea cu gi si-i percheziqion casa siu, in schimbul scrisorii, diferite funcqii gi o mogie aparginindjudeadversarului plui. La refuzul acestuia la rugiminqile Zoei, amantasa,$tefanTipitescu cedeagi Va candidaturii lui Cagavencu. cfutiga lupta electorali zi, promiqind susginerea nu de care,spre deosebire Caqavencu, va inapoia scrisoarea Agamigi Dandanache, compromiqitoarepentru a o folosi ;i altidati. moPunctul culminant al conflictului esteplasatin scenaintrunirii electorale, lui Urment in careZahaiaTrahanache anunqicandidatura Agamiqi Dandanache.

95
iar picrdc amra dc Aantaj. Deznoddmhntulil repreneazl incitierarca, Caqavcncu manifcsmqia cinstca in noului deputat,momentin careadversarii impacd. zinti se Comicul d,emoravnri estedat de triunghiul conjugal: TahariaTrahanache-Zoe Tipitescu gi de moravurile politice. Trahanache-$tefan Comicul de caracter, gi cel de limbaj sunt amplu reprezentate ca prin tipurile de * p personaje: refeaul abuzivcu aparenli de onorabilitate $tefanTipitescu; tipwlpomoralitatea,dar esteun so[ incornoliticianwlwir)ersnt,desi zaharisit,care clameazS, - Zaharia Trahanache; tipwl politicianulwi demagog,fira scrupule, ,,lirritor" p veros,senilizat*Dandanache; comenteaziautorul) - Nae Cagavencu;oliticianwl pliticianwl prost, ilogic, incoerent- Farfuridi; femeia imorald - Zoe; poli;aiul wmil dupi bunsuofulos"la datorie,corupt pentru ci are ,,familiemaresi renumeragie, mici" - Ghiqi Pristanda. Singurulpersonaj cinstitesteCetiteanulrurmentar, perj simbolic,intruchipind electoratul turmentatde politicienii corupqigi demagogi. Cel mai savuroscomic este comicwlde limbaj: celebrele discursuriale lui Farfuli gi Caqavencu. excepliaZoei gi a lui $tefanTipitescu, toate celelaltepersoCu je vorbesc incorect: pronunli gresit neologismefranquzegti, cunosc sensul nu ra, construie f.raze sc incoerentesi incorecte: Farfwridi:,,Am n-am treabi, la douisprezecetrecute fix sunt la tribunal", ,,Iutridarea, dar urisc pe triditori", ,,Din doui una, dagi-mivoie; ori si se revisci, primesc! dar si nu se schimbenimica; ori si nu se revizuiasci, primesc! atunci si seschimbepe ici pe colo ;i anumein punctele... Din aceasesenliale... dilemi nu puteqiiegi... Am zis!" Capavencw: ,,Industriaromini e admirabili, e sublimi, putem zice, dar lipsegte Soqietatea noastri dar, noi, ce aclamim ? Noi aclamim munca, rradesivArgire. iul, care nu se face de loc in lara noastrd!", ,,Pdni cind si n-avem ri noi falitii rgtri?"..., ,,Scopulsocietiqiiesteca Rominia si fie bine gi tot rominul si prospe1", ,,Dupi lupte seculare, careau durat aproapetreizecide ani, iati visul nostru
1..

personajelor Nwmele gi esteo modalitateindirecti de caracterizare aacestora surde comic: numele Tipdtescu relevi faptul ci personajulreprezintdun tip caracistic viegiipolitice a vremii, Zabaria Trahanachesemnifici zaharise'ala,incetineala gindire;i in reacgii,agacum sugereazl. ticul sIu verbal: ,,Ai puqintici ribdagi cuvintul ca", ,,Si n-am parte de Zoigica"; Cataaencu- numele areca rd"dS.cini rea Farfuridi - nume cu sensul,,femeie cicilitoare", deci estetipul demagogului, in gters, scoate evidengipladtudineagindirii, prostia,Brknzovenescu personaj gastronomicd., eprezinti politicianul incapabil,nulitate; Agamemnon r in sugestia Dandanachereliefeazd", compaGagamiqi,cum spuneTrahanache) prin 'gamiqi, gi, prin contrast,senilitatea ridicolul percu celebrulconducitor grec antic gi iului. Numele Dandanache cuprinde in structuri cuvinwl dandana gi, ir, aparigia pretengia de politician imparqial,cu toate partidele gi in sa, sa incurcituri,,,dandanale". ,te' parlamentele,creeazd. Titlul comedieicompleteaziintengiacritici a autorului. O scrisoare privatd, inare etectcritic sporit: demascl imoralitateain viaqapublici (;antajul politic) viaqa personali.

l9?

ta
Subiccttrl ll-lea nl
A. l,asuJ'la:astinge. a oI ulttos (a oluptwo : senzual. s) durere: chin, patimi, suferingi. a simpi:a percepe, trii. a 2. ,,cind cu geneostenitesarasuflu-n lumnnare" - propozigiesubordonati circumsranlialide timp. ,,cici [...] ea din noapteaamintirii o vecie-ntreagiscoatede durerir' - propozide 1iesubordonaticircumstanqiale cauzl.. de ,pcrdele-ntr-o parte c6ndle dai' - propoziqiesubordonati circurnstanqiali timp. in odaie luna varsi pestetoate voluptoasaei vipaie" - propoziqiesubordo"gi uatl circumstangiale timp. de rpc careinsi la simqimca-n vis pe toate" - propoziqiesubordonati atributivi. 3. [,..] dureri simpitetoate ca-n ois. prepoziyie. 4, de - in text este t conjwncpie swbordonatoare: ,,De vorbiqi, mifac ci n-aud." (Mihai Eminescu) o interjeclie: Seauzi optit: de! t substantizt:De poatefi prepoziqie, conjuncgie, interjecqie... tot - in text este pronwrnenehotdrkt (aparela forma de feminin - toate). , adaerb: Md"tot intreba... t substantizt: Iot esteadverb" . adjeaia pronominal: La miting se adunase oragul. fot B. l, luminos vs. intunecos,obscur,innegurat in biografia lui era un moment obsiur. nemwlpwrnire mulqumire,satisfacgie, vs. plicere, mingiiere O confruntare de idei ii oferea satisfacpie. a regresa a progresa,a avansa, evolua,a inainta, a propigi vs. a Cit. a esolwat omti! zgornotvs. linigte, td.cere; calm, tihni In peisajulmontan giseaintotd eauna tibnd qi implcare. 2.Era un gerllde cripau pietrele.z/ P, - propozigiesubordonatl circumstanliali consecurivi. Mi fascinaapusulsoarelui,l/incit mI credeamintr-o lume de basm.2/ P, - propozigiesubordonati circumstantiali consecutivi. 3. mi- - pronume personalcu valoarede pronume reflexiv. cu - prepozigiesimpli. ceeace - pronume relativ compus. dcea- adjectivdemonstrativde depirtare, numirul singular,genul feminin

gindit, ginditor(oarc),negindit,rcgindit, regindirc 4. gdnd - girrclire,

c.

problema deszipezirii.Capitalei' in a. Revenca discuqie i."" c" va intreprinde guvernul b. Prim-ministrul a .*ili.., tuturor sinistraqilor

de zdriiexpozigieipicorgani insiqi inrervenite, ideea i#i?"rruq1.r B:lT# ". turi era compromisi. Subiectulal III-lea
l. Proiectd'elecPie
Model orientativ de Proiect pentru clasaa II-a Scoala Aria curriculari: Limbl 9i comunicare Disciplina: Limba gi literatura romini lnvalator..... Clasaa II-a Data............

Proiect de lecqie in Subiectul lecpiei: lara Pro;tilor de Alexei Tolstoi (II) Tipul leqiei.'mixti Scopuri: - d""rnolt"readeprinderii de citire coredi, fluenti gi expresivl,in ritm proprtu; scrlsefl orale; a capacitiqiide receptare mesa;elor - dezvoltarea cor€ctt fonetic, lexical9i gramatical. J.piind.rii de exprimare - f;;;;;;; elevii treblie.-, pe obiecthte opeiapionalet: parcrrrsul;i la sfirgirul lecqiei de.punctuaqre; gi expresiv,resPecdndsemnele O, si citeajci corect,fluent proPrie cuvinteinsylng drn,texl; 02 si foloseasciin exprimarea O" si rispurrdi cor..t, fo.retic,ie"ical 9i gramaticalla inrebirile adresate; unui ionqinurul acestuia/pe.baza plan; . J i.,.J frerar, reqinind o; ;;;;;.a rap Ca*p uI mir a.colelor, ortind-o. I a conqinurultextului ; *p, O: ;;rli;;; "u pe fizicegi moraleali personaielor bazainformaO:; #;;i"Jf*rer"rile furnizate de text; tiilor formulate; O, ie ..tollre in scris,corect' caligraficcerinqele r.**l.tiilr.rar (invigltura pentru viaqi), apreciind ,i a.rpri"ae Ol -"ri;"i intimPlirii' consecinqele Stratepii didactice -." joc euristici, exerciqiu, didactic,explicaqie, conversaqie M;:"';;;; jroiratt ' instructai. . Actiaitat;e;frontali, independenti,pe grupe' . Mijloace de inadpdmi'nt: - p;p.rg" Buratino, ilustraqiicu personaieanimale, diapozitiv/diafilm, casetl audio etc.

r Nu se vor re alizatoateobiectivele intr-o lecgie,ci numai aceleacorespunzitoare tipului de leclie'

Itl IlibliograJ'ia: - Alcxci'l'olstoi, Chcipa aur; de - Irraqii Grirnrn, Poaesti; ursulpdcdlitdeawlpe (pcntrutextgiindrumiri metodice,vez.r l,tltl9*i?gi,, rlo.ca l4ftu, Lrteraturd pentruceimici.Lr.sslsgie texte de comentate, in_ sopited.e sugestii metoditr. Gr;dln4a - chsere'I-Iy, H;;;;itas Educa2005, 48-51 pp. lional, ).

l. Momcntul organizatoric

2. Verificarea temei scrise

l. Captarea atengiei

4.Anun(area titlului lectiei ei a unor obiective

5.Dirijarea invigirii

* instructai: realizarea climitului educaqional - material didactic: s'Juete personaje, de plange, casetiaudio, video, diafilm etc. . Enunturile exclamative - activitate frontala si scriseacasi vor fi veri* individuali ficate din puncrul de vedereal continutului si al regulilor grafice. .5e pot prezenta siluete - vrzlonare de, persona.ie animale: - ordonare/plasare a vulPe, motan, urs etc. siluetelorih plange sau,planfe cu im.agini - conversatle oln oasme, povestlfl cu - joc didactic acestepersonaie.dia- - audigie vizionare sau pozitiv, diafilm'sau ioc didactic: Recunoiste personajul . Aprofu^ndarea textului - expunere hierar in lara Pro5tilor de Alexei Tolstoi ' . Obiective: - si povesteasci textul pe bazainsugiriiconqinutulur; - si citeasci pe roluri, inqelegind .iomportarea persona;elor; - sa mveqe ceva.Pentru viati, apreciindionsecinieleintimplirii: - si-gi aleagiun personaj preterat, . pityea integrali a textulul llterar

scnsa individuali formativi orali frontala individuali Pe gruPe tormatlvi

r Se analizeazitextul pe bazaintrebirilor: vorba - conversaqre - Desprecineeste in aiest text literar ? perso- - exerciqiu - Ce facefiecare nal t - Ce trisituri alefieci- - materialul didactic desprinzi pregitit rui personai. _ I I ' t, | 'e d1ntaptelefr vorDele sale? - Citeste fraementele- exerciqiu de citire selectivi din iare se?esprind trlsituri alepersonaielor ! - Explici de ce vulpeai - problematizare se idreseazi lui B?a- - exercllru tino spunindu-i ,,deg! teptufegiinqeleprule" - CumsecomportiBu- - conversalle ratino ?

* orall - frontali - formativi

- orali - frontali - orali - individuali

formativd . Citire selectivi: - exercrllu orale ultima replici !" ,,Citegte o Citire pe roluri . Joc didactic: Jocul rime- - joc didactic lor; ,Spuneqigi alte cuvinte iare sl rimeze cu ix, mix, drix, de exempl:u: fix, chix, pix, tix, dix, nix etc." - orald . Citirea integrali a textu- - exerciqiu - frontali lui literar - formativi oPovestirea integrali, orala a texrului literar r Imaginali-vi ce s'a in- - problematizare timplat in continuare ! - exerciliu de creagie - orali . Joc de rol: Iniqiaqio dis- - joc.derol cutieintre doi colegide- - actrvrtatePe gruPe - frontali - Pe gruPe sprepiqanialui Buratino' in discuqie Pot interveni qi algielevi,adresindintreberi, formuhnd rispunsuri;i aprecieri. r Momentul de scriere: -'pregetirea printr-un - scrrsa - Iormatlva joc de,migcare - Transcrie ultimul - individuali enun! !

D
2

I | 101 )
4

5 - frontald - orali - formativi

6.Irccdbrckul 7.Arigurarea retenqici a qi tronsfcrului

o5

t. tncheierea rctivitlqii/lecqiei

mentul lui Buratino ! - Explici titlul ! . Conversaqia incheie- - conversatie de re: Ii se cerecopiilor si - explicatie spuni proverbe. . Temapentruacasi(exerciqiile 9i 3 de la pagina 2 67, Limba fi literatura romind. Manualul pentru cksa a ll-a,Marcela Peneg, Editura Ana, Bucuregti,2004). . Defilareapersonajelor - elevii iau siluete de personaje si interpreteazl, un joc de migcare. realiza Pot aceasra firi siluegi te sau migti, doar mimind. - joc de migcare - joc de mimici

-::"'#l' l",i;:::::

- exerciqiu - problematizare

poatcfi: Eaaluaraa r fornrali qi informali; . formativi gi sumativi; r obiectivi qi subiectivi; . criteriali gi normativil concursusunt-examenele, Eaaludrile forrnale, realizatede instiruqii specializate, verificlrile reelizatein cadru! inspecgiilorla clasi. rile, evalulrile naqionalegi chiar desfigurati de cadreledidactice.AceastarePreEaaluareainformald esreaceea zinti strategiade evaluareceamai frecventi, se realizeazdzilnicin activitliile cu eleare evaluare funcqieformativl. ," vii, prin 'b,oalrorra asiguri feedbackulcontinuu. Aceasti ""r". care relevi progresul unui foriatiud esteaceastrategiede evaluare evaluiri nu este sale deficienqele in inviqare.Scopulacestei acesruia, elevsaulacutrele gcolare'Evaluarea norarea,ci feedbackulimediat, cu scopul cregteriiperformanqei formativi trebuie si fie permanenti, continui. E'oaluareasutnativd esteperiodicl, dupl un anumit interval de timp al inviqlde rii; are caracter bilanq,finalizindu-se cu note' calificative. intre cele doui Eoalwareaobiectiad.qi eaaluareasubiectiad -labazadelimitirii tipuri de evaluaresti criteriul obiectivitiqii in notare. ' prin carerezultatelesunt comPade criteriald estestrategia evaluare Egalwarea rate cu standardesau criterii prestabilite' Eoaluarea norrnatiad repiezintd strategiade evaluareprin care rezultatele elevilor sunt comparateintre ele in vedereaierarhizlrii. 3. Tipuri de itemi Penuu,definireaconceptelor ettaluaregi itemi, vezi pp.83-84 din prezentalucrare, itemilor, cu noi exemple. ln continuarevom relua doar clasificarea multor criterii, cei mai importangi itemilor serealizeazdpebazamai Clasificarea a$eptat' {iind: obiectivitatea tn notare qi tipul de rdspuns Din punci de vedereal obiictiiitdpii tn iotare, itemii se clasifici in urmitoarele : categoriiqi subcategorii (1) itemi obiectivi: duali (adevirat-fals, da-nu, corect-incorect); - itemi cu alegere multiph; - itemi cu alegere - itemi de tip pereche; : (2) itemi semiobiectivi - itemi cu rispuns scurt; - intrebiri structurate; (3) itemi subiectivi: - itemi de tip rezolvarede probleme; - itemi de tip eseustnrcturat; - itemi de tip eseunestnrcturat

2, Tipuri de eaaluare Evaluarea esteparteintegranti a procesuluide invigimint, in interacqiune cecu lclaltccomponente: predare, invatare. ln r.nr.tl cel mai i^rg, uoolrorio, toalitatea proceselor produselorcaremi,soarinaturagi nivelul pergi ,,- vizeaz6, formanqeloratinsede elevi in inviqare; - apreciazimisura in carerezultateleinviqdrii sunt in concordanqicu obiectivele educalionale propuse; furnizeazl datelenecesare vederea in adoptirii celor mai bune decizii educaIionalg."l Pentru cadrul didactic evaluarea reprezinti orientareain planificareainvilirii giin alegerea metodelorde evaluare. Evaluareainfluengeazi inviqarea rezultatelepozitive intiresc motivatia inviqi; rii gi sporesc increderea elevuluiin propriile forqe; arati ce trebuie si inveqeelevul, cum sl invege,relevind eficienqa activitiqii sale.
I Strrit:ir, riiur, l:]valuat'ca A<f progrcswlu.i p, Scoh,r, 14,

0rl

I
ln funclic de tipul dc rdspuns ageptdt,itcmii sc clasifictr asdel: (l ) ircrnri ciror rispuns esteselectat al dintr-o listi de opliuni; (2) iterni al clror rispuns trebuieelaborar. Iixemplc: o Itemi obieaiai, adici itemi al ciror rispuns trebuieselectar dintr-o listi de op1iuni. Obiectitt d,eevaluare; elevii si fie capabilisi recun-oasei definigiasubstantivului. o . [lnun1; Cum senumestecuvintul caredenumegte fiinqi, un lucru, un fenomen al naturii? Opgiuni: a) adjectiv;b) adverb;c) pronume;d) substandv. o Itemi semiobiectizti elevul trebuie seconstruiascirlspunsul. Acegti itemi se clasificiasdel: - itcmi caresoliciti un rispuns scurt; - intreblri stnrcturare. f)e exemplu:eleviitrebuiesi adauge cuvintul/cuvinrele carelipsesc definigie: din ,,Vcrbulesteparteade vorbire carearatd....,,....." sau ,,Pentrufiecareliteri scrie,in spagiul liber, litera mici de mini corespunzi!iv, basrnulsc clasific[ in cult Eipopular. Ca structuri, basmulcult, degiesteo creajie originali, nu seindcplrteazi foarte mult de modelul basmuluipopular. Existi o propriu-zisi;i deznoddmint. Caracfiruagieinigiali, urmattrde intrigi, de acgiunea teristiceoriclrui basm sunt: ptizengaformulelortipice (iniqiale,medianegi finale), d-e gi o gami ,,demetaforespecifiCe de personaje-cheie"r, obiectegi cifre magice,o iemi narativi carecuprinde trei probe de voinicie gi finalul, nunta ca incununaa virtugilor dovedite de protagonigti. Basmuleste,,o oglindire a vieqiiin moduri fabuloase"(G. Cdlinescu). Povestealui Harap-Alb a apirutin revista Coworbiri; literare la 1 august 1877. Un elemenrde originalitatea basmelorlui Ion Creangi estetocmai impletirea lui losului cu realul li aceasticaracteristici esteevidentdin Poaestea Harap-Alb. Ca orice basm,incepe cu formula iniqiali: ,,Amu cici era odati intr-o qarl un inipialdcareplaseai, careavearrei feciori". Expoziyiacuprinde acestiLforrnwld gi gi in acgiunea aremporalitate aspaqialiglls di citeva indicaqiidesprepersonaje. rtele mai mare al Craiului, Verde-impirat, aveanumai trei fete ;i niciun fecior e si-i urmeze la domnie. De mulqi ani cei doi fraqi nu se mai vizuseri, iar verii secunoscuseri.lmpiratul Verde, fiind bitrin, i-a scrisCraiului, fratelesiu, si-i pe cel mai vrednic fecior pentru a-i urma la domnie (intriga basrnului).Craiul ttn;tiinqeazipe feciorii sni gi-i suPuneunor incerciri de voinicie. L'Desfd;urarea Urarul ll a.cltunu. acliunii basmului cuprindeincercirile la care Craiul ii supunepe basmulutcuprmde incercarlle lui peripegiile Harap-Alb. lor gi mai ales curajul;i destoinicia i sii pentru a constata lui par atitudineagi gospodiriaunui qiran inrmportamenrul Craiului, impirlgia estepopular, iir, a unui pirinte nemulgumitde feciorii lui; limbajul personajelor din popor. Fiul omului gi numeroasi zicalece relevi menmlitatea ingelepciunea mare, alungat de un urs grozav carel-a ,,virit in sperieqi",s-a grlbit si se inrci; ,,duci-sedin parteamea cine gtie", ,,doarn-am a trii cdt lumea,ca si mogfiul escpimintul", Craiul, posomorit, iqi caracterizeazd prin proverbe : ,,nici tu etti de impirat, nici impirngia pentru tine; gi decit si incurci numai agalumea, sunt i bine si gezideopartecum zici, cdcimila Domnului: " lac de-ar fi, bro_agte celui de-al doilea {ecior le ,... Asa-i ci ne-amincurcat in slibiciune ?" Es,ecul intimpinat cu batjocuri: ,,- Ei, dragul tatei, a;a-i ci s-a implinit vorba ceea: mincarea, mai stricaqi ,iri-mi de giini, ci de ciini nu mi tem rr", degeaba "[...] voastri, 9i si vi ii mei... Si umblad numai aqa,frunza frisinelului, toati Yiaqa feciori de craiu,astanu miroasi a nasde om'.. Cum vid:eu, frate-meu dagici sunteqi poateculcape-o urechedin parteavoastri: la Sfintul Aqteapti s-aimplini dorinqa inainte,/ $i la rizboi, inapoi"' I Uahl de nepogice are!Vorba ceea:La placinte, ,Numai fiul cel mic suferi, sefriminti cum si indeplineascidorinqatadlui. Poit de Sfinta Duminici, pe careo milostivise,ii cereCraiului hainelede ginere, Astfel pregitit, fhceul inqi :le din tinereqe alegeacelcal careminincd ji',ratic. e, e grozavulurs care-iiesein calela un pod. La despirqir tatalsiu, Craiul, ii di cu si a ursului in caresedeghizase il sfdtuiegte nu seinsoqeasci omul spin 9i ;i sefereascide omul rogu.
I .\ ^ ' I

103

'"*i:..p

R... r

v...v

2... z

ln evaluare recomandisdseformulezediferiretipuri de itemi. preferabilitemi se cu inalt gradde obiectivitate,.degi existd, cazulacesr&a, in riscul ghicirii rispunsului. Pcntru a se realizao evaluareeficienti, in cadrul disciplinellimba iiturrturu ;i romAni, trebuie utilizaqi gi itemi cu rispuns consrruir de iltre elevi, itemi subiectivi de tip eseustrucrurarEi eseunertruit,.trat

TESTUL 6 SubiectulI I Povestea Harap-Alb lui de Ion Creangi

Basmul esteo speciea genului epic, popular saucult, in carese nareazi,intimpliri fantasticeale uttor petsonajeimaginare(feqi-frumog'i,zf,ne,animale ndzfl;iy,ane etc.),aflatein lupti-cu forge.ale riu[ui(simb olizateprin balauri zmei,vrijitoare , ctc.) pe carele inving in celedin urmi.l in funcqiede autorul individual'saucolecI Dicl:ionar de termeni literari, p.49.

Idetn,p.49.

I
t04 | l)r'trrtrtrl l'cciorului sprcirrrp:irnqia Vcrdc-irrrprirlt sprcirrrp:ir-atul cstc lui qi l{o; r.irrtlrolic,_r"cprczinti tlr,umul tindruluipcntruviaqi,lupta dlntrc binegi rnu, l'ormdrii ,lrunr inchciatcu rasplata fireasca: nunta si pedepsirea riului, a Spinului. l,ipsit rlc expcricnga vielii, fliciul riticegtedrumul spreunchiul siu si va fi nevt'it srl-ltoctncasci slugi pe Spin. Hnqigurile pidurii in carerlticegre t|,.nd,ru| siml',iltzt:,tz,i tlificuluqiivielii. Naivitateagi imprudenqa rransformi, slugi a Spinului. il in Irrt'lrisdc rccstain fintini, unde fusescatrasprin viclegug, fi elibeiat cri condiva srr schirnbe identitatea. Din acest feciorul craiului devineHarap-Alb, mornent, 1i,r q;i ^ i.rrSpinul sede drepr fiul Craiului. Ajuns la impiriqia lui Verde-impirat, prinlesele privesccu antipatiepe Spin, il vilzind cum se comporti cu Harap-Alb ,,gidin ceasulacelaau inceput a vsrbi ele irt dc-clc, gi..Slinul de fel nu samini in partealor, nici la chip, nici la bunitate; si c;t I lrrrap-Alb, slugalui, are o infigigaremult mai plicuti gi samini a fi mult mai ()ttlcllos. Pcsemne inima le spunea Spinul nu le estevir gi de aceea ci nu-l puteau rrristui.Aga il urdse_ de tare acum,cd daca fi fost in banii lor, s-ar fi lepidat de ele ar Spiin,ca de Ucign-l Crucea". si de . Spinul va incerc_a scape Harap-Alb dindu-i porunci tot mai greu de indelrlirrit:sa aduci ,.siliqile"dln gridina ursului,capulsi pieleacerbului"b;tutcu pielrc scurnpc in fine,sii-o a4uci pe fataimpira^tului gi, Ros.De fiecare dati este ajutat tlc Slinta Duminici gi de calul siu nizdrivin. in drumul spreimpiratul Ros,'Harrp-Alb searati milostiv,generos bun gospodar: cruqiviala fuinicilor si impro9i v.izrcaztr stup pentru roiul de albine; carlsplati, va fi ajutarsi indeplineascidoui un tlirt inccrcirile la care-ilva supuneimpiratul Rog: si aleagd"macul nisip in timde -doui grulnop{ii gi s.iidentificepe fita ceaadevi,rati dintre cele identice." inf;gig"le. Noblegea darul prietenieiaparevidentlaintilnirea cu_cele gi cinci personaje grotegti, irr lrrczentareacdrora naratorul relevi artaportretisticS",fantezieinventivitite vergi bali. Acesteasuntpersonaje anapoda,au irisituri supranarurale, simbolizeazl,calrunitili. naturale (Gerih, Setili), calamitiqisociale(Fliminzili) sau aspiragiiale ormcnilor, doringadepigirii limitelor (Ochih, Pisiri-L;qi-Lungih), cu ajirtorul cirora indeplineste toate corvezilela care supune impiratul Ro!: supravieguiegte il in casade araml,inrogiti, datoriti lui Gerili, consumi uriagacantitatede mincare si biuturi impusi de impirat sub amenintarea mor[ii, ajutat de Setih gi Fliminzili, irrOchili 9i Pnsiri-Liqi-Lungili descoperi cwzdtoareafeternl,zdrivane9i o aduas cc impiratului..Trecirrd toate_probele carese contureazi un portret complex, prin t:orespunzitoridealului moral popular, Harap-Alb mai estesupusunei incerciri de cdtref.ata impiratului Rog: calul lui pi turturicaei trebuie si seintreaci in incercarea de a aduceapi vie si api moarti gi trei smicelede mir dulce ,,de unde se bat mungiiin.capete*-. Izbinda-va fi a caluiui,intruchiparea experiengei viaqi, a inde ciudaqii pelitori la curteaimpiralclepciunii gi devotamentului.Fataii urmeazdpe tuftriVerde,undeildemasci pe impostor.Acestaiitaiecapullui Harap-A16(pinctul culminan.t). Calul il omoarl pe Spin (il in;facecu dingii, se inakd,in-vizduli gi-i di drumul de-ac_olo), fata impiritului Ro; il readucela viagi pe Harap-Alb. Uriar rneazd, nunta lui Harap-Alb cu fata impiratului Roq (deznodimintul). Formula de incheiere.lipsegte basmullui Creangi. Ultimelecuvinteale basmului sugereazi din similitudineadintre universul real qi ceIimaginar: cinc mai acr-rur qincir-rca; sc duceacolobc gi rnaruri ,,$ir lirrurvt,sclirr irrtr.clii,;i gi minincd,iarcinenu - seuiti qi rabdi""Cular nirrc:ri. pc la rroi,cittcarcbanibc virrtclc,,pcIa noi", ca gi forrnulamediani ,daria si mai vedem" [noi] ce sepetrece speccititorul/ascultitorulin acest lui h masi dupi plccarca Harap-Alb", antreneazi tlnirului. tacol al formirii gi al maturizirii Personajele grupeazlin mai multe categorii:Harap-Alb,personajul,principal, se calitiqile personajuluiprincipcrsonajul."." rJfoi-eazi; personajecaretesteazS, la gi, in felul lor, il ajuti si seformeze: SfhntaDwminicd pu-ne incercarernilospal fizicului gi forgaspiritului, Sph.nwl feciorului de impirat, apoi izbinda saasupra icnia destoiniii testeazionoareagi-l ,,ajuti" si-gi dezvoltecalitigilatente:inteligengd, In de curaj qi mai alescapacitatea a vedeadincolo de aparenge. mod cic, bunitate, o cind qi cind mai rostegte incurajafaceacesrlucru gi calwl:el vegheaza, spccific, nizdrivani pentru cI rc.Fata tmpdratulwiRogreprezinti farmeculfeminitiqii, estede sunt manifestirile experienqei intuigii-gidarul anticipirii, in realikte, acestea are viaqi.Rolul ei reprezinti putereadragosteide a facesi renasci omul iubit, si treaci intr-un cerc eiistenqialsuperior, marcatprin nunti. JurimAntul impus de Spin fecioruluide impirat de a-l sluji ,pini vei muri gi iar vei invia..."anticipeazidestinul personajului,afa cum fata implratului Rog qtie ci va aveanevoie de cele trei de smicele mir dulce,api vie gi api moarti. sprealti lume: trecerea sunt profun de:podul marcheazd. basmwlwi Semnificapiile podul sub care agreapricraiul deghizatin urs, podul cu nunta furnicilor-reprezinpddwrea-labirintincarefiul craiuspreo mai profundi maturizare, in rlte rrecere, imatur, nu o trece,este9i inceput al lui se riticegte esteo probe pe careacesta, drumului iniliatic, fknti.na semnifici coborirea in infern, eroul pierzindu-gi idenspirituali noui la capitul cicare-iimpuneo traiectorie devinerob, condigie titarea, reia esredeplin format. Coborirea ?n infern se incheie cu moarteainiqiatici, o cxperienlicapabil;si duci la un nou mod de existenqi. gi descrierea diade Spredeosebire basmulpopular,in carepredomini naraqiunea, dialogwriamwin lwi absente, Poaestea Harap-Alb exrstanumeroase loguffiind aproape (de celor cinci zinte (ceatiadin casade arami) si ampledescrieri pilde poftretizarea de Alte elemente originalitatesunt wmorul;i stilul oral datoratabungrore$ti). personaje calambumri. populare, exclamagii, onomatopee,zicale,constnrcqii denleide interjecgii, expresiilortipice in scrisullui Creangi zugrivegteo naturi rustici ;i ,,Mulqimea estetical cazului lui folosi"d formele oralitlgli. Int"eresui 1o"irh, un stilist abrrrrdent, artisrulindividual incintat si populari a devenit Creangi esreci in el colectivitatea pe pluteasci marileapeale graiuluiobstesc."1. neasiminatalui putere de a evoQr.eangi.apare,_p_rin ,,Unic prin geniul-lui.ora1, lui un ca viaqa, scriitor din linia realismwlwi Negruzzi, riminind un reprezentant artisticecareil gngtle aqad.estrans vigoare a congtiinqei tipic al Junimii, prin acea cn M"io..rcu gi iu Eminescu,bucurogidin primul moment a fi ghicit in el o congtiingiinruditI".2

105

l' 2TuclorVi;rnu,.l rra'pro 1. ini, zatorilorrc.'rn l, pp. 15 | si | (>

I

t0t
Subiectul al Il-lea A. 1, lrr luptl.a izbit cu toati forqaflanculdrepr. Nc-a izbit infigi;area lui rivisiti. 2. i-vcrbpredicativ. in jur - loculiune adverbiali. r/z - conjuncqie subordonaroare (,,incit,,). de - prepoziqie simpli. 3. ,,dc-mi pare" - propozigiesubordonati circumstantialiconsecutivi. ,,cdaud" - propozigiesubordonatoare subiectivi.. 4. S-aintimplal agacum mi-aminchipuit. cum ' adverbrelativ,introducepropozilia subordonati circumstangiali mod; de in subordonatd, funcgia complemenr are de circumsrangial mod de Nu qtiu curn se numegteacestcastel, dar mi-a plicut mult. curn - elementde relaqie, introducepropoziqiaiubordonati completivi directi; in propoziqiasubordonari are funcqiade nume prediCativ. B. l, aducereaminte, bdgarede seamd, lwarecwasaft. facere de bine, tragerela sorpi, Ploui in averse. 2. (subiectnedeterminat) Ew si Maria m€rgemdes la teatru. (subiectmultiplu exprimat prin pronume personal;i substanrivpropriu) 3.foame - subiect. e - predicatverbal. mi- - complementindirect gi subiectlogic. 4. Odatd plenuisemo cilitorie in jurul lumii. (adv. - ,,cindva") Iqi spun o datd, nu de mai multe ori. (art. + s. f.) N wmaitu ai puteasi-mi spui adevirul despreceleintimplate. (adv. -,,doar" ) Nu mai frecventaclubul artigtilor! (adv. i adv.) C. 1. Ideile pe care le-a susginur discurs creeazd, in deruti in rindul opoziqiei. 2. In curind vor dispirea monedelede cincizecide bani. 3. Sefii demn ori de cite ori imprejurareao impune !

| 107 l:rontalcpc grupe, gi individuale,bazatepe efort intea. dctiaittili dt inv,ipare lectualpropriu al clevului; preponderentmoderne, b. metodedidactice formatiae precum: metoda exerciqiului,metodeconversative, problemaeuristici,brainstormingul, conversaqia tizarea,metodede comunicarescrisi; jocul didactic; inviqarea dramatizatl.etc. c. mijloacede tnvdpdmhntmodeme,audio-vizuale. Condipiilerealizdrii acestuiobiectiv cadru sunt: oparticipared. propriu, in ritm propriu conttiantda eleaului,prin efort intelecrual limba gi literaturaromini, fiecareelevsi citeasqi constant;de pildi, in lecqiile si de ci congtient,corect gi fluent cel puqinun enung, asemenea formuleze cel pu{in o propozitie referitoarela mesajulscrisreceptat(textul literar citit). Actul ciritului rebuie imbinat $i cu acelaal scrisului.FiecareelevsI scriecuvinr nou-insugitegi si formuleze enunquriorale 9i scrise' si-gi exprimeopinii referitoaOri de cite ori'esteposibil, elevii trebuie solicitaqi la textul citit si analizat. . relalia siimwktipd acadrului didactic cu elevul,rolul inviqitorului fiind ace. la de diriior, iar al elevuluide participant activ gi congtient. fireassuccesiunea Cadrul didactic trebuie si asigureclimatul educativadecvat, inviqarebazatepe obiectivede referinqi clare,corespunzitoaa acriviriqilor de materiale mijloacelede umane;i i; valorificeresursele si mobilizezeresursele si este De asemenea necesar se creezecondiqiiPentru afirmareacapaiqimint. ilor tuturor elevilor. de Exerciqiulde cirire selecrivl9i dramatizati imbinat cu exerciqiul exprimarea elepireri personale;i cu metoda conversalieieuristicedezvolti capacitatea >r a ui de receptare mesajuluiscris. creativelnsu;irea iemeinici a ie*telor literare constituiebazapentru exerciqii de puneri libere carevalorificl in grad maxim capacitatEa receptare de expri9i re a mesaielorscrise. il de ln activitatea invigareun aPortdeosebit arejocul didactic.Sepot realizajo,i didacticede tipul: ,RegineCit mai multe expresiifrumoasedin.textul literar", impresiile/pipeisonajul!", ,,Spuneqi ine reciti cel mai expiesiv?", ,,Recunoagteqi e despre..." 9.a. 2. Rolul jocwlwi didaaic in tnsu$rea cititului la clasaI conttiente,de lungiduracomplexe, Citirul giscrisul sunt activitlqi intelectuale depuni efort congtient;i concu implicagiivolitive gi afective.Copiii trebuie si tt, reb.ti" si ingeleagiceeace citescqi ceeace scrlu' Cititul gi scrisui,rrnl inrtrrrtttenteale lucrului cu cartea'ale muncii intelectuale, memoria,limbajul, imaginaqia voin9i dezvolti gindirea, spiritul de observaqie, voinpresuPunexersarea suti difi.il., necesitl efort congtient, Aceste "ciirriUqi motivaqia jocul didactic,Aceasti metodi creeazd. eforatl, este si congtientizeze voinqaI' a. dezvolti imaginagia, eazdtrisilturi de caracter, igdrii,model

Subiectulal IIIJea
l. Strategii d,idaaice de formare a capacitdpiid.ereceptarea mesajwluiscrisprin efort intelectualpropriu al elevwlii Formareacapacitiqiide receptare mesajuluiscrisse realizeazdprin a strategiididacticemoderne carepresupun:

I 106 | itt jocul sc .lrltcglilt<trganic -stru.cturalcclici, diclactic poatcdcsfagur:a dc cirr. ori st'solicitii c{orturiintclcctualc mari,oriclc citc oriexisteposibiiiratea instalirii 'r'i rrr.rr.r.rrici'.a plictiselii a oboscrii si elevilor. clasele ln priraare pracrice se iocr.rl sc'z.orirlc,vizual-motorii,tactilegi auditiveprin care,e^t"st."zi-J;;;1;;;";,, r,rtrrluiauditiv,a sirnqurilor vizuai-tactil..r.. D. o"-plu, prin auzsi prin pioiir c()l)lllrcculloscanumiteobiectedin naturi, le denumesl, denu,nire",rl fir-onunqd sau alegpropozigia potriviti din enunqu.i,;ril;;;l;i;i";, :lll]::.':,p':pozigii ctc' Un asemenea poate preceda/incheialsau poate irt.r."l"irrtr. joc flt/bclr7'l se cxcrcigiilc citire. de jocurile didactice/ocul sunetelor, . Prin Jocwlsilabelor,Formdm cuztinted.insila ,r,,; r" formeazd" se dizvolt e ckmpwliizwal de.irir.'J" 9i o silabaqi ,. ,r".. j"j,, :r:.,

| .,on
Oa viziunc,cilrrl(:terologic qi rnodalitnqi cstcticc, trilogialui f)clavrancca poatcfi piati dc clrlrttclcshakcspearienc. Scriitoruladucein teatrulsiu caracrcrc draicc imprcsionantc,$tefancel Mare, protagonistul dramei Apwsde soc{re, esteo i" coplcaitoare in celelalte doui piese,a rimas adinc in memoriasi in ;i ul multora caun simbol.Unitateatrilogieio asiguri rocmaipersonalitatea montald" lui $tefancel Mare. Personajele a principalegi secwndare celetrei dradin jurul personajului$tefansaual testamentuluisiu politic sedefinesc;i graviteazd,in Viforul qi Lwce afdrwl). O caracteristicia drameiApwsde soareo constituietipwl de conflict.in primeactealepieseise contvreazl,unconflictpsihologic, zbuciumirile personajului$tecelMare, congtient slibiciunileomenesti, perisabilitatea biologici 9i de de de sa 'ile responsabilitXqi voievod. Acest conflict esteexacerbat conflictwlsocial, de de domnitorului preocupatde soartagirii gi a poporului impotriva boierilor anrtrioqi,dornici de putere gi de bog;qii. Acest conflict devinernanifestabiain acal treilea. lntors din lupta pentru apdra.reaPocugiei bolnav (calul Voitig alunecase, mai ciprinsesesub trupul siu piciorul rinit si nevindecatal domnitorului, agra;i r-i situagia), $tefan cel Mare afle de la fiica sa, Oana, desprecomplotul urzit paharniculUlea, stolnicul Drigan gi jitnicerul Stavir qi gribegteinsciunareafiu: i siu, Bogdan. Punctul cwlminantal conflictului il constituiescena incoronirii lui Bogdan,scedin carese desprindemonumentalitatea $tefan.Domnitorul il oblige pe palui ri^cul Ulea sI participe la insciunare.ii trimite, prin clucerulMoghilA, meiaje cu . Ii vorbegtealuziv,apoi ameningitor,impunindu-gi implacabilavoinqi, provedin con;tiingade voievod patriot, agacum relevi discursul,rrecerein revistda telor saledin timpul domniei si testament politic: ,,[...]cum vru Moldova asavrugi eu. Ci vru eaun domn drept, gi n-am despuiatpe unii ca si imbogdlescpe alci vru eaun domn treaz,;-am vegheat si-gi odihneascl ca suflemlei ostenit... vru ea ca numele ei si-l gtie gi sn-l cinsteascicu roqii, si numele ei trecu graniga, la Caffa pini la Roma, ca o minune a Domnului nostru Isus Cristos...". Recue infringerile, gi mai presusde orice situeazi nevoile qirii: ,,Eu am fost biruit Rizboieni gi la Chilia, Moldova a biruit pretutindeni! Am fosr norocul, a fost ti!... Sunt bitrin..." Elogiazi,jertfeleostenilor sii si recunoagte patriotismul aces. ,,Oh ! pidure tiniri !...Unde sunt mogii vogtri?...Presiraqi...". Domnirorul e pentru ci incercarea de a-i uni pe cregtini lupta impotriva piginilor a eguat: lui in cercatsI unescApusul intr-un gind, ci zic ci sunt crestini,qi trimiqii mei betut din poarcd poarti, rugnndu-semai mult penrru ei ca pentru noi, si lase in zavistiegi si seridice impotriva primejdiei obgtegtia cregtinitiqii...Le boaielede ia un om ?...Era... A fost...Aiurn e bolnav...Yl'zind ci rimii cu figiduiclilc, ciutat si unescRisiritul". Patetica tiradi esterostiti. pe fondul unor teribilc fulsi trisnete (decorromantic), sporind emoqia. Congtientde misiuneasai;i rr polui moldav,ca tampon intre Orient ;i Occident,$tefans-azbuciuma[z.ldirrnic; u ficut cdriri bitute drumurile pustii oameniimei gi degeaba. invoicli crrpcccji-n apoa,Je, iscilituri fudule gi praful s-a alesde invoieli". Ca bun cn';;lin, va sta in

suaD a ta cuvan t.

didacticeEu citesc, observi,Ew citesc, rdspunzi,Ew citesc, .fcrctrrile tu tw tu con, tinwi, Gdseste cite;te Cite;te cht mai multe cut,intecareiorpin !, ;i sunetul/ktera,ca rc delwmesc .fiinye/lucruri! etc. dezvolti gi consolide de citire a rncsajului ^ii-"^p^"it^tea sc.ris prin e{ort intelectualpropriual elevului. Accstor jo.curi didacticetrebuie r; li s" asociezejocuride intonagie expresivi rr cnunlurilor citite,.completate jocul gesrurilorgi ul de .t i"rlol-a" rot Accsteasunt activititi foarte agreare -i-i.;l,rrr deiopii, au calitatea--- a-i antren, gi a. ,. - de laxa,de a-i determinasi inveqJmai usor gi .., ple..r". "-i jocurilor didacticeestederermio"ia de miicstria Efigignfa didactici a invrti. 9i torulur/invi.gitoarei,de creativitatea acestora. 3. Conceptul de cunicwlwm Pentru rezolvateaacestuisubiect,vezi Testul 2, subiectul

al III-lea. itemul 2.

TESTUL7 Subiectul I
I Apus de soare de Barbu $tefd.nescu-Delavrancea

Dramaesteo specie genuluidramadc, prozFtsauversuri, a iy in cu un continur scrios, uneoritragic,adesea prezentatintr-o formdi"-ifi"r;, neexcluzind elenici mente,comice, specrarorul trecind de la comicJatragic,de la ris la plans. compusidin drameLip"t a, soare (1909), .Trilogiaistorici a-Moldovei, viforul giLwceafdrwl (1910)repr.ezinta.rn deosebit ,.riitorrrL;;;;$":ffi;#; "pon Delavrancea dezvoharei "t la literaturiiromine.Pini la trilogii,dr"-. istorici romineasci, valoare ^p^riij^acesrei de d9Ri;"r; i V;ar" irniga;;;;f "r_?r:pr?z:!t1g; triceicu-.Hasdeu (1862) Despot-vodh deyasjleat..r*ari ittzsl, vtoaliiai , i, Alexandru Daoila ( 1901 ).

-l 110 | judecnqii apoi cu congtiinqa dc faqa datorieiirnplinite:,,Doamnc, singurqtii cc-r tu pe inima mea,ci-n tine am crezut,ci nicio degirticiune nu s-a lipiide sufletul fost meu,ci am statzid neclintitin faqa piginilor... Dar toli m-au pirisit... Doarnne, os6.n. degte-midupi picatele mele,ci nu mi osindi de pacea turcii spre mintuirea sircu rnanului meu popor!" qi le transmiteurmasilor un principiu de polidci interni gi extcrni, desprinsdin experienqa unei domnii indelungate zbuciumate:,,Bogdanc, 9i turcii sunt mai credinciosi creqtiniicuvintului dat,,.fineti minte cuvintelelui $tcca fan, carev-a fost baci pini la adinci bitrineqe...cd Moldova n-a fost a strimogilor mei, n-a fost a mea gi nu e a voastri, ci a urmagilor vostri g-aurma;ilor urmaqilor vogtri in veaculveacurilor.A ! nimic..,Bitrin, bolnav ;i neputincios... Mantia asra c prea grea... poarte altcineva S-o mai tinir... Bogdane $i voi, mirturie a ceea ali !... ce vizut, spuneqi girii [...] ci voinqameae si seungi Bogdande cind sunrin viaqi...Cil voinla mea$-aei a fost purureauna..." Dupi ce agazd" Bogdanpe scaunulgirii qr pe ingenuncheazi., rostogolegte trepteletronului. se pe Domn, autocrat,dar cu inalti congtiinqipatriotici, oferdo lecgie istorie $i res. de ponsabilitatecontemporanilor si urmasilor (finalul tiradeiin caredefinegte sentimen. rul patriotic), areforgamorali de-ainsciunaun domn tinir gi de-a-giimpune voinlr (,,voi mirturie a ceeace ajivizut" ), igi creeazicadrul legalde pedepsirea cornpio. tigtilor. In lupta dintre $tefan-domnulgi $tefan-omul, invingecongtiinqa datorieiim. plinite cu pregul vieqii.Pwnctul cwlminant al conflirtwlwi socialse plaseazl in aceastl scend maiestuas romanticd, dupd, cumpunawl culminant al confliaulwi interior il con. ard,eriipeviu a rdnii cangrenate. stituiescena frcfan igi domini slibiciunile biologi. ce, igi depigegtesuferinqafizicl, rostind rugiciunea Tatdl nostra gi povesdnd cum e fost ucis tatil slu, Bogdan,de citre propriul siu frate, Petru Aron, la Riuseni. Ca om, $tefan a picituit, are copii nelegitimi gi nu le-a spus adevlrul. Datoria de pirinte gi-o indeplinegte,trimiqind pe Raregla mama sa, Riregoaia,pentru a-i cereincuviinqarea se cisitoreascS, Oana, fata de la curteadomneasci.Aceste. si cu ia ii mirturisesteci-i estetatI, simulind ci vorbe;te in somn. in acest cei doi afll fel cl sunt fraqi. Deznoddmkntul creeazd. sceni'intensdramaticit,tragicS. altl chiar. Aflat pe pa. tul de suferingi dupi operaqie, $tefan aude ovaqiicare-l aclami pe $tefinigi, nepo. tul nevirstnic. Boierii complotigti, crezind ci el a murit, incearci si-l ristoarne dc Pe tron pe Bogdan,incllcind voingalui $tefan.Acesta,cu prequlvieqii,ii va ucidel ,,Pel-Ilea l-am mi,surat cu privirea...Murise inainte de a-l izbi!... Dumnezeu si-l ierte...Dumnezeu?...Dar cine e de vini ? Io, $tefanvoievod am suit pe Bogdanpc tron.., Io, $tefanvoievod, i-am a;ezatcu mAnameacoroanastrimoEilor mei...El fu qi de fagi^ vizu ce vreau eu, ;i tot sfatul, ;i toati ogtimea... Sufletu-mi nu vrea, gi ca un scosdin fire se arunci in sabiamea...Cine e de vini ?...Se cutremura Moldova gi-o pripastie sedeschise... cu acestsfint oqeloprii curremurul gi umplui pripas. $i (S-aud.e: trdiascd 1ixt. d.omnwl Bogdan!) i... i... i... Da...! S-aimplinit legea (Sco. ! "Sd board trepteleSiaruncd sabia).li-ai implinit menireaca gi mine !a ln stil romanric estesurprins ultimul procesde congtiinqial lui $tefan-domnulcare moare rosdnd numele Moldovei.

| 1t dcja nre.njionate dramaticc, gi accsty'nal ca ca tragic,daraporeoric atri, .sccnelc burc accstei opcre literarecaracterde dramd. Aceastl piestrde teatru arein centrul acgiunii personajmonumental,roareceun . . lelaltegravitAndgi evoluind in raport cu acesra. $tefan cel Mare simbolizeazi voievodul p.ajrio-t,.congtiinqa lucide, treazd", slujba intereselorgirii. De la primul in moment (fin/ul actului tryth.i), cind se bucuri de sosireaort..rilo. care rispunseteri prompt la chemarea domnirorului (,... O ! cum ," lr"rri apelein Siret, lga vin raiele Suceava chemarea in la voievodului lor !" ... ,,Si nu sece izvorul nostru !,,), fiind in prirnejdie,la ultima fapti, ucidereatrideiorilor, personaliratea acesruapare- comple-xitatea mireqia sa. El se bazeaztr forga fidelitateaarmarei in gi pe Ei a noii boierimi formateprin recompensared bravurii gi a pairiotismului dovedit lAmindoui m-au slujit cu credinqi.P-amindoui mi-am pus nddejdea"), ciuda in rfidelitngilor; feteleorfane,aleciror tagimuriseri pe cimpul a. t"pd, esteadeFe.Irrru lg.cregte curteadomneasci.Stirnegteadmiraqie la chiar gi dusmanilor [liriltei complodgtii ii recunoscmareqia: ,,Marea fost...ci de mlrirea lui nu mai sufla iciun boier...",il numesc,goimanul", ,,ochiulvulrurului bitrin clipegte inci... vdrt vipii, mi frigea cu privirea lui". Cei trei boieri, paharniculUlea, itolnicul Drir gi jitnicerul stavir, vor purerea,sunt nemulgumiqi politica lui de $tefan: ,,Boier, igr, qiran supus era rorJrn-1 fagalui", ,,Mogiilele impargea ?n numai la ogteni...", n supugiii ficea r5;zegi, rizegi boieri sadea..." din Aci;tia pindesc moarreavo,dului pe-c-are inrrezrrescin semne,prevestiroare: o gipEtulbufnilei, miqa care inci bufniqa,apoi aceasra inhiqati de un vuhur, iaiun ogrean esre sigeteazivulI gi el cade-npripastie, o vacddin turmele domnegti a singerat inligtar, luna un cearcin ro;u, ciinii au urlat, o femeiea niscut un copil cu picioare de ied, ea carese schimbi brusc (,,sebolovinird rrori negri cufiLe catrinul, ci se-nruca noaptea"),iar in formele pe carele iau norii, boierii complotigti identifici balaur careinghite un motneagcu plete lungi. In construireapersonajului$tefan,aurorul valorifici legende, eresuri.pentru fe: de lacurte,-pentruDoamna Maria, 9i pentru oameniilui credinciogi, $tefaneste sonajlegendar.Fetelecred ci, aruncicAnds-aniscur, $tefanafost scildatin sinde gerpoaici gi de vultur__ca se srrecoare_gi se inalqe... Este si ,,si ,preaslivitul ru.stlpin", ,lmpiratul", Doamna Maria il vede pe gtefan cirlare'pevoitig ca arhanghel". Titlul dramei, metaford, reprezintd" alti modalitate indirecti de caracterizarea Moldovei". iului carea fost ,,soarele

de lupd. Degibolnav, pleaiasr apere gara. ti fi" rogpenrruDoam$tie -clmpuJcare Maria,.la apreciazi sprijinul (,$untfurtre devotat doui sibii ...'io"-rr", g-"*"

Doctorul$milii admiri curajulgi sripinireade sine:,,oqelir... aer,in lupti... in trupul dumnealui numaicresriruri... mili n-amgriinqa... Am Rana la picior ii de
te trupu_l dumnealui...in viteazul ista, o purerecarescapdmedicinei...b voina voit slobod pinl la sfir;it..." Credinciosul Hirman mi.rturisegte:,,voinqa miriei-tale, voinqaqirii ... De n-as eniqn-agfivrutcevreamiria-ta.$-apoi,,,",,,,pot;....

1 1 2| Subiectul al ll-lca A. 1,fdpturd:fiinqi, creaturi. rdbddtor:rezisrent. a seferi: a seapira,a seproteja, se pdzi, evita. a a
nealn:PoPOr, natiune. 2. lor - pronumepe-rsonal, persoana III-a,-numdrul a plural,cazulgenitiv,funcgrasintactici" arribut pronominal de ahe - adjectivpronominalneliotirit,-numirulplural, genulneutru,cazulacu'" zativ,funcqia sintactica atribut adjecfival. de , cel mai adesea- adverbde timp, gradul superlativrelativ de superioritate(cel de ci,ntec- substantivcomun,simplu, genrrl.n.u_t.rr', numirul singular,cazul acuzariv,' precedat prepoziqia de simpli de, neatticurat,Tunciia sintactic; de complemenrcircumstanqial catzd,. de 3. E un omfdrd grijr. (atribut adjectival) E de rnirare cum a devenit o celebritate. (nume predicativ) 4. ln text,ace;tiaeste atribut adiectival. Acegtia eraucampionii.(subiict) i. C-ampioni er au i ceStia.(trr.tr. predicativ) (complernenr indirect) M-"- intilnir cu acegtia. intrevedere cu acert'ia ftrt .fnrir".ii"a. (atritut pronominal) a " B. l. Semdnau doui picituri de api. ca Pe doui hectaresemdnaugriu'. Pe o stradi inrunecoasii-aw tncoltit ciinii. Au incolpitzambilelein jardinieri. De mai multi vrem e ii tncolpiserd minte nigre idei ciudate. in 2. Seanunga vacan\dde vis. (articol nehoririt) o A cumpirat o cartegi doui caiere. (numeral cardinal) O, nu lua hodriri pripire! (interiectie) N-o mai vizuse de^multtimp. (pronumepersonal) 3. D-es1 eram conainsd.eimportanpa proiectulwil/, totnu mi hotiramz/si particip la realizarea luiJ / P, - propozigiesubordonati circumstantiali concesivi. Orice-ai spunel tot nu mi convingi.z/ /, P1 - propoz.iqic concesivtr. lubordonatl circunrctanliah Fiet/ce-ofi/z, ev tot nu cred/3 P, - propozigicsubordonati circumstanliale concesivi. Nu a ob$nut Oscarull/, cu toate cd era un actor renumit.z/ P, - propozigiecircumstangiali concesivi. 4. S-aintors deoreme.(adv.) Nu se sinchisea arernei putea si ploui, si ningi... (pt.p. + s. f.) de

I 113

c.

;ffi"J*ff

ceea democratice", cc 1. Lansim un nou concept caresenumette,,dialogurile pe relevi progresul drumuldemocraqiei. cu de 2. Inslgi pregedinta gi-a dorinqa a sereintXlni, ClubuluiFemina exprimat prilejulzilei de 8 Martie. :.'ff:::'"ffi;i*;*)'ru"ceiasintacticidc3. Vlzusenumaio secvenlia filmului.

Subiectul IIIJea al
l, Rolul jocului didacticin dezvoltarea contpetenlelorde comunicareorald aplualuluj curiculum esrcdezvoltareacomPcUnul dintre obieclivele gadru.al.e dur19q prgcesului intqfsh dq comunicareorald,obiecdv realizabilpe inqreaga l Itrucuv-eclucatlv. ""Dintre metodelemoderne,formative, eficiente?n inviqiminml primar, un rol important il are jocul didactic,fapt deterrninatde particularitigilede virsti ale elevilor gi de specificiulprocesuluiinstructiv-educativ. de competenqa coObiectivelecadru ale inviqimintului se intercondigioneazi, de mesajelor scrise9i competenga comunicare municareorali determini receptarea

scrise.

ln clasaI, dar gi in celelalte, II-a - a IV-a, trebuie sporiti pondereajocurilor a didactice. motlvaqia didacdc s.ecrge^ap{ -dezyolti gindirea, 1e.moria, .IdT io. irrv494rji,.sq voinqa.Prin dezgi atenlia,limbajul, imaginaqia, tpiiitul de observagie de cooperare, v6lfareastipinirii de sine,a spiritului competitiv gi de respectal coechipieruluise modeleazitrisituri de caracter. Pentru dezvoltarea de competenqei comuni careorall sepot desf;;ura jocuri divorbirii/de educare limbajului: Jocul sunea dacticeprecum: jocuri de dezvoltarea telor, Jocul silabelor,Jocul cuointelor,Jocul rimelor, Spunepicht mai muhe cuvinte care incep/conpin/ietermind cu sunetwl.,/silaba/ sau care denurnesc fiinge/lucruri, cuai.ntul/propozipia! , Ew Sd credm cht mai rnuhe cuainte din silabe!, Complete'azd tntreb, tu rdspunzi", Sepot organizagi desfigurajocuri orale cu tntrebdri, de tipul: Cine gtie ckpigd !, Cine dspunde mairepede chstigd!,jocuri gbicitori, jocuri d.effealie, jocuri de rolin carecopiii trebuie si-gi construiasci,,rolul" 9i si-l interp etezecdtmai convingitor, ln acestdp de joc surlt antrenategindirea, memoria,limbajul, mimica, gesticulaqia,

I I |l

I

irrragirralia clcvilor.-sc (leslivurrr li irlcctivitatc'l por jocuridc rol prccu' lleporteprezenpi dcschitriie) ral ilt ,tt'siurte!, ra targrrri/iipLriiu';)u ,orru,La muzeu at. s. t;; rrr carcsc alrorucazi rolurilcvorbitor-as.itrarur, vJrvrJe' i. .l,l"u"uea"pri"a.r." ;; vv ' rrrt rrric ; rr c
rlrali,

r3

t)trttl'ru i'rboqilirea ;i activizarea vocabularuluielevilor se por desffuurajocuri tlitfacticet vcrificare sinonimiei,antonimiei, cle o*onliiii (fi,rit asefolosi aceste .a ( onccprcopcra{onale). lificienqajocului didacdcesteconditionatnde. gJ.a{ul careelevii congti entizeain -ze situaqia ir,vilare gi de crearivitatea de cadrur"i?ia".ii.. 2' Etalte/ monl'entedidacticede forrnarea deprinderii d.escrierecorectdla clasaI Pcntru rezolvarea

acestui srrbiect,,r.ri reit.rl-i, r"ui..*i lirii:r.liffii

3. Finalitdpile tnadpdmintwlwiprimar sunt: - aslgurarea educaqiei elemenrare pentm tod copiii; - formareapersonalitigii copilului, rer;*;il;i;.il Eirrr-.rr siu de dezvol_ tare; - inzesrrarea copilului cu acelecuno;tinqe,capaciriqigi atitudini caresi stimulezeraPortarea la mediul socrar naturalgr sa gr si permiti continuareieducagiei.

TESTUL8 Subiectul I
I larna de Vasile Alecsandri

Pastelul o specie este a.genurui riric,?nversuri, eminamente descriptivi, care in secontureazi tabloudinnaturi:.p.riveligti, un momenre din universul plantelor al animatior,pii" irrr"r*"JiJ;er"i" se "t" """i ""oilil';il;; sau exprimi senti_ rncnrele stirile sufletesti euluiliric. ' gi ale Incontestabil, maivaloroasi cea creagie lirici a lui Aleclandri suntpastelurile, in care poetul.surprinde aspecre naturii'rural" ale irr-..l" p";*-";_pun, trecvenr in anotimpuliar_na (Mez.uf.iernei,.viscotyr, saniq,variiiif**;ii, momenre. z;ei are (Dirnineapa, Noaptea)
tenomeneale naturii (Tunetul, Viscolwl) q.a. Poezialarna esteun pasterin ."r", pri' descriere,poetul creeazd, imagini preponderefi aizuale,domiriated. .rrlorr.i,iu;, ,p.ai*i.".-"""r.r iernii, de dan_ sul fulgilor de qeadin timpul ninsorii "6rrrra"rr,., ,,Din vizduh cumplitaiarni cerne norii de zdpad,i,,, Lungi troiene cilitoare, adunare_n grdmada... ce, Epitetele,,cumpliti",,,lungi troienecdldToare'.(al doileaepitetarevaloarede personificare),ptrtoiifirorro,,ce:rne norii de zdpadd" fixeazdtunasp.ct al anotimpului

cottt,,zbor",,,pltttc'sc.", ,,ccrnc", gi Verbclcla tirtrpulPrcT,cnt - rrirrsolreir lr"igul, Primul tafenomenelor' dinarnica paraqia un roi'clc fluturi albi' configurcazi ,,ca 'blor'rr^rrrlnitc fiorul frigului, sporit qi di verbul la gerunziu,ca 9i de personificarca din versul ,,llispdndindJiori de gheaqipe ai qirii umeri dalbi". fenomenspecifical momentului, sunt sugerateprin repeNinsorile abundente, ningc prin adverbul iari: ,,Ziua ninge, noaPteaninge, dimineaqa tipii,enumerapie, prin iarl!" Contemplind mirificwl tablou hibernal, eul liric igi comunici fascinaqia minmijloacepoetice: epitete, ,,Cu o zaleargintieseimbracl aceleagi Personificare: nostalgiefilo.Iilirrro"r"" produceinclntare, dar$ u;oard nelini;te, c-hiar dra 9ard" printrc ,,rotund qipalid" seghiceqte treceriiviegii: soarelepersonificat, zofici"Lagindul -ninroar., utmeazi are incircituri nostalgici: ,,Ca un ca.re it cornparapia norii de printre anii trecitori". vis de tinereqe naturii; memfora ,'oceande ninsoarc" Natura eite t.ansfieuratade fenomenele in albul imaculat.Impresia esteamplificatl de repetiqic peisaJului exprimi inecarea enumeraqie^: camp,pe dealuri,imprejur,in depirtare", ,pe intindereapus,,pe 9i irin tie", ,,firi urme, flri drum". Peisajulmiriiic infioari sufletul sensibilal eului liric, prin cromaticagi misterwl siu: ,,ca fantasmealbe plopii in;iraqi se perd in zare",,,Sevid sateleperdute sub strilucire: ,,doritul soate clibucii albi de fum", Sub iazele soareluitabloul capdtS. strilucegteEi desmiarddoceanulde ninsoare"' Enl iiric'aparein ipostaza de contemplator extaziatde naturi, revigorat de apaa riqiasanieicu zurgilii, ca manifestare bucuriei de viaqi. iarna incinti gi infioari, deopotrivi. Anotimpul Versifica;iaconstituiealt mijloc poetic de exprimarea sentimentelor9i stirilor stimulate de farmecul'naturii.Versurile sunt lungi, cu misuri de 15-16 sufleteSti ritmul trohaic, iar rirna imperecheati. silabe, VasileAlecsandriesteconsideratcreatorulpasteluluirominesc.Rimine remarcabili apreciereaexprim at|,de Titu Maiorescu in articolul Direcpia noud tn poe.zia sunt un gir de poezii, celemai multe de o simgipro"i ro*hnd (tiZZ): ,,Pastelwrile intr-o limbi agade frumoasi incit iii" ,9" de curati ;i de puternici a naturei,scrise au devenitfa.A comparareceamai marepodoabi a poezieilui Alecsandri,o podoabe a literaturii romine indeobqte".

,"tur"i ,,imunii_specifi.. ( iiiirr;ir,'i,ik';"ii;rii,'cirii)ij,

I Mezul iernei

Poezia,,Mezwliernei" seinscrie in seriacelor mai frumoasepasteluriinchinate anotimpului alb. aces caracteristicile poeziei indici faptul cipeisajul hibernal infdgiqeazd .Titlw!. atotstlpinitoarur anorrmp,surpnnsein pienitudineamanifestirilor acestora'Tarna re, pe pimbnt Ei in ..r, ,^"anunli printr-un ,,geramar, cumplit", prin ,,trisnetuf' siejarii; . ,,rng.t amar, cumplit". Cele patru strofc .op".iior. ,,ln pdduri rrasnesc descriptiae comPunun,,tablou mire!, fantastic",rcalepoeziei- p"rtn secuenle Natura insigi devineun temPlu inrprcsio maicabil prinirmonie gi echilibru clasic.

faI
nent' liste a imagincpanoramicd intr-o noaptegeroasr, cdnd ,,stclclcpar ingheqa_ te,cerul pareojclir". Epitetcle,,amar,,, ,,.u,nplit:i,,,i;;fi.i;;;;., ,,oqelir., plasticizea_ zAimaginca staticr,inciemeniti, a iernii .8rji.ira prin merafori: ,,Iar -ono..o-n pare-un lan de lir-"r,t.,ri ce scarqiie sub 1*:*::tt:i}-11:.a*piisrrilucitoare/ rlLlPtiil: alzu/e, mergnnd spre translucid, se asociazd,,rnrogilo, o,n_ tlLrllTr--f cltwe redate prin verbela timpul prezent, structuri sonori acuta: cu -capiti ,,trisnesc.., ,,scir_ i 1Ae". I magilea panoramici amploare,."pri"a-'.-.ri-pon.r,r" ale spaqiului p.rduri,cimpuri, sate, ghiciteprin fu-urile arbe"r.'. r" inalgi in ler:stry: :,,;.i hul scintcios" al unui ,,templuir"i"rtor". Natura ,. ,"cr"liz."zi: sateledevin fielii, muniii devin altare,copaciicodrilor-tuburi de orgi din carecrivigul scoare !'note-ngrozitoare".In acesttemplu impresionant aprinde farul tainic de ,,luna"igi lurnini"; ,,O ! tablou TnI.!, fantastic!... Mii de steleargintii ln nemirginitul templu ard cavecinice feclii. Munqii sunt a lui altare,codrii organesonoare Unde crivigul pitrunde, scoqindiote_ngroziroare... Enumerapia;i repetipiiledin strofa finali readucimaginea srarici, incremeniri, eare fascineazdeuf liric contemplator: ,,Totul e in .rZ.lirrrir., tare ri^tiiiiri glrs./niciun zbor in armosferi,pe zepad,i'n;.i"" f Ultimele versuri alestrofei finale exprimeideea'Je "r:;. miscare, specifici vieqii: ,,Dar vld?...inrazalunei o fantasmd arata.../ E un l,rp'c" ec se r. iu"je arr;;;;il; rplimintati'. Interogapiaretoricd subliniazi '-----t-- ."iui ill", surprins de apariqia "-oqi" ,,flntasmei" gi licengele poetice, ,,lande diamanturi", ,,organe sonoare",sunt modali- ,chiar tlgi de realizare armoniei,a echilibrului.o-po"ifio"1l-- l-^ a Poezia,in ansamblu,ilusreazi. caracterisricii"rp".i.i f"stel, esred.escriptiod,imaginile de naruri exprimi stiri sufletegti, extaz,dai gi fion irr"ti.risrii. versurile celor patru catreneau misura a. is - r o ril"u", rii-"lit.rr"ic, rima imperecheati.

I
I

dc mcnt circumstanqial timp exprimatprin adverbde timp. 3, uneori - cotnple de a se conainge- atribut verbalexprimatprin verb la modul infinitiv, timpul a prezent, diatezareflexivi,precedatde prepoziqi simplade. exprimatprin adjectivprovenit din atribut adjectival celemai tntortocheateverb la modul participiu,genulneutru, numirul plunl, cazul nominativ, gradul superlativ relativ de superioritate.

prinsparetecasei-;?T:ff ffi ffi:fff'e'*f:iJl?l1li,iil'l,il1 prin spatele, prepozigionale genitiv,.precedat locuqiunea de

prietenaei intr-un moment de e 4. Poatel/cdnu inqelesesrc*/ ceeace-i spusese sinceritate3/. poate - adverbpredicativ,regentulpropozigieiPr. P, - propozigiesubordonati subiectivi. B. l. Tcoturi: Dunirea mai flcea doudcoturi pini si seversein Marea Neagri. cot (coate: Haina era roasi in codte. \ coli: A cumpirat d'oicopide stofi' erc 1-arc€: Pe cercul din dreaptaa trasat doudarce. \arcuri: Mergeade parc-ar fi fost pe arcuri. 2. ln haosul din sali, profesorul se dovedisedin cale-afardde calm. ,,O, pagi, cht de darnic egti." (GeorgeCoqbuc) cu echivalente suprijituri ! (propoziqiiexclamative aceasti Vai, cebund este perlativul) Era o splendoarede rochie. Frumos d,emarna focului. Alte exbmple:puired de bogat, fript de sdrac,swpdratfoc, frumoasd rdu, o bltzd cu totul si cu totul albd, arbicunoscut. (ca;zul genitiv) 3. in sali se auzeauvociimpotiaa dumneaei/d'umnealor' e A reugit la examendatoritd/ dumnealui/ dwrnn aooastrd' (cazul dativ) 4. ce - complementdirect. -pi - complementindirect anticipativ. pie - complement indirect. doresc- predicatverbal. ea - subiect. dulce - adjectiv in cazul vocativ, firi funcqiesintactici. Romknie - substantivin cazul vocativ,firi funcgiesintactici.

Subiectul alll-lea A.
l, uneori vs. deseori tntortocbeatvs.clar spate vs. fatd, a oorbi vs. a ticea 2, sau - conjuncgie coordonaroare disiunctivi. podte - adverb de mod. re - pronume reflexiv. undeva - adverbde loc.

tfl

I
(:. l. A coborit cu dificultatcla staqia Rcinvicrca. 2. l)ropriiilui prictcniil rcneagi. J, lruscsc chcrnat prepedinqii agtepta anticameri. la in 9i

It
noi; lexicale diversea achizigiilor it"r - cxcrcilii clcutiliz.arc conrexre joc - iocuri clidacticc, de rol etc' mijloacelede inviqimint moderne,auJi-a".ri. cep1taimportanql tr'i;;;;;l gi-i creeazlun climat agreabil,ii relaxeazd sendio-rrir.r"le carefaciliteaz5,invdgar6a, sibilizeazi pe elevi. 2. Tipuri de itemi subiect,vezi Testul 3, subiectulal III-lea, itemul 3 9i Pentru rezolvareeacestui Testul 5, subiecrulal III-lea, itemul3'

Subiectulal IIIJea
l. s'trategii didaaic.ede.insusireaelementelorde constrwcpia comunicdrii Itrsltptrca elementelor constrrcgia de comunicirii inseamniinvigarea corectaa lirubii rornine sub aspecr fonetic, lexical9i gru;ud.J;if;;;;"a.p'ri"a.rr J. t_ rrrunicarc orali 9i scrisi. eleviiigi insugesc noliuni foneticegi gramaticale d,e6azd,,igi im_ ,,,.,I::l:l^Ojimar tro[iticsclr act*rzeazi vocabularulprin sinonimie, sl omonrmle. Irr irctivitatea "rrto"rri-i. didactici la clasele IV-a ,..."r"ir" i-a f"rrl p" ."rr.rerul aplica_ tiv-funcgionalal elementelor construcqia de comunicirii,i. srrategiile didacticc adoptate s}n! preponderent """", formative.se imbini activitiqiled" irrrr;g"?.1r;;;[, Pc Hrupcai individuale.Sefolosescdiversemerode pe descop;r*;;i rransferde informagii,.pe acqiune reali ori simulatil aJi.a -;i..;;';"ate gi-probiema tizdrii, metoda -..arl;;;;I;;i';: didactic. a joc,rrui '',t,1:^.1: .{::coperirii insugireanogiunilor de fonetici metodade",.;r;i,j;l;i'ii analizagisinteie fonerici au". t" . ,l.n rcallzarea ortoepiei;i ortografiei-erevilor, completati, prin exercigii d" ,rali gi de scriere,cu variaiele.sale ";;;;;; tipu': coplere,transcrlere di.t"r"z".r;;i;;;: gi re' Dc asemenea' se.utilizeazd'larg exercigiU a"rpetqir. ; .""i"relor in silabe. b" n..l.r.yr,t-bogigirea gi activizirea vocabular"tri'.i"rii*, ur, ,ot deosebitil au c.xercrjiul (exerciqiul.de identificare,de exemplificare, exercigiul ,.rbri;irrl;,;; d" dc creagie) jocul didactic, de tipui: Ne jucim, ,pi*"r*-rai'*oi gi *rrt" cuztintecu ac.elas.i (cu sensopws)/ crvinie cu aceeasifo;;;,i;r:";;riaryurirr sens r^it"rrt r* aintelor q. a. ln insugirea noqiunilor..gramaticale, strategia didactici estemai complexi gi sub complexitiqii 9i diTicultaqilor conqinir"nlor 9i r"U metodelor di1:p::'"1 a r_o:m:lorde organrzare resurselorumane(elevi)"rp..r.rt a si materiale:miiloaceil."tjtitlinvitimint, tc de siruaqiile. inviqare care presupun inqelege;; ,;ii;;il;;, de recunoa$terea contextenoi, transferul in in situagiinoi dJ comu"i;";.. iij purile de exerciqii de jocuri didacricesunr mai yariare. "."rtoru gi Je pot realizaactivitigi de inviqareprecum: - formulareade enunquriinterog#ve, excramative, enundativel - formulareade enunguri-rispun"s intr.ban t;;;;;;;ilrifi.a'd,r_r. l, elemen_ ,rt tele de construcgia comuniiirii insusite: - exercigiide descriere unor obiecte,ferro-erre,fiinqe; a - exercigiide realizare unui dialog; a - exerciqiide inlocuire a unor cuvinte gi expresiicu sinonime, antonime etc. - exercigiide redactare unor te*te ,,aiatirr-e: a - activitigi de comunicarepe bazaunui plan de idei; - exercigiide consrruire apropozigiilor s^imple dezvoltate gi ;

3. Relapiadinte cuniculuyt si.gr)4\ilule.',, prorectare,lmcurriculumul, in sensextins, ca proces,are trei comPonenete: evaluare' ( oltjmentare predare-inviqare), t'"R;ffi;d;';;;;;;iJil* se relevi din perspectivacomparaqieidinqi "rr"l,r"re de evaluare' tre starriardelecurriculare9i standardele de zutoritiStand.ard.rl,,nnirik , se referi la curriculumul intenfionat, PtgP."t didacticela clasi' realizatdecadr.ele implementat, qi l^ iiirl"*ul Uf. adici la rezultatele ele"J"""ti.nale ;; ;;t"tare se referii" c""ic"i"*ul ;;;;;;;;;i; "atins"' .:'" performanqeminimale sau pe nia vilor; aceste aratd St;, elevul sdfacd. Ele sunt "i velul de dificultate' 9.o1"1:'... . I.T. Radul distingepatru tipuri de rezultate definiqii'formule 9' (dite, fapte, concePte' - cunogtinq. "?1 ".,rirrrlrr. a cunogdnqelor realizarea unor acllunl practrce'a unof in aplicare - capaatatede concretizatiin priceperi, deprinderi, stipinirea unor modemersuri teor^etice, duri de lucru (tehnici); puterea de,atde - capacititi irrt.ie.t r"l", e*primatein elaborarea raqionamente' de in gindire' capacitatea a etecg.r'-"rrr"r"..gide interpretare,independenqa tua operaql logrce,creatlvrtatea a' I' trisituri d. p.itott"litate, atitudini, conduiteformate' -

curricukre vizeazd: Stand,ard.ele pe gi - oili..ri r"le generale obiecrive_le cicluri gi ani de studiu; opgionale; .,. - disciplinel.ibligatotii-9idisciplinele pe gi _ obieitiveletransdisciplinare obiectivele dtsctplme; (de exemplu,limbi moder- .orrqir,.r'.rril";;;ilipiin" 9i grupe de discipline ne, gtiingeetc.); - numir orientativ de ore (unde estecazul)'

Acestestandardesunt cuprinsein Curriculumul Naqional' ,ef.ritoare Ia rezuliateleinvigirii; standardel Obiecrivele..p;;i";;'";noze relevi qinteleobligatorii de atins' Obi".tirrele dJevaluaresunr sinonime cu obiectiveleoperaqionale.
I LT. Radu,Eoaluareain procesuldidaaic, p' 80'

rI0 |

I
St rtrItr . tc lc c t luc r r qio n rrls u n I t.l c c c s a rcc n tru r l c p -r : .lsrlltil.urerl cgalitil.ii d.ci;anscir"rmatcric dc cducaqie; rrro n ir or iz ir r . cc aliti q i i e d u c a ti e;i a suslincrca rcformei in invigimint ; t'ir.sl)lrcr{a evaluirii gi varietateaabordiriror metodologice;

w
TESTUL 9 SubiectulI
agt"ptrt.for-

'r rcrllllcllorde evaluare'-t'mbunitiqirea calitiqilorinstrumentelor evaluare. de I i fccrul pozitiv se realizeazd,si : prin - oferireaunui feedbacL prompt gi eficient; corecti a..io, inietesaqi' elevi,piringi, public, asupramodului de l*m": dcsfisurare examenelor: a * comunicarea diferenqiald, rezultatelorexamenelor; a * alocarea resurselorumane si financiarenecesare, Procesul evaluare de presupune: * mdsurarea un demersevaluadv cantitativ: caredateleob.qinute prin misurar€ sunr raporrarela un ser ,,^ crlterll sau norme' _ (lc --,1!J!r,11!lo^!ri" Pentru a se emite o judecati de valoare",ezultateloi. scopul.final al evaluirii esreruareaunor decizii .arr"gioirr.,- "ru^pt" Evaluarea curenti.9i examenele drept scop: au - monitorizarea progresului gcolar; - dngnoza rezultatelorscolarel * certificarea nivelului de cunogtinqe capacitigila sfdr;itul unei gi perioadelungi de instruire; - selectarea elevilor superioari de ?nvigimint sau Penffu un Program particr,", ;3ffj;;?rf,t"O'U - prognoza performanqelor viitoare ale elevilor; - orienrareagcolari 9i profesionali; - morivareaelevilor pentru activit;gilede inviqare. Evaluarea realizeaid,printr-odiversitatede instrumente se de evaluare.

intcnlionat. aceea De rrebuie foros.ite arte gi forme;;;rli;;5ruffi;::, cv;rluriri pe parcursul unui cicludeinvegm-ant)5 n.r"r"ri definirea :urgnre cla_ ri. r,stlrqt'ard;lor a obiectivelor "il operaqionale, ;i pr."". qiilurrritrt", merodelor si

rrrulalc standarde; in rc.irlizarea comparaqii de internationale. I i virIr.r rca rczultatelbr gcolarese r ealizeazd a : c]asa, parteintegrantia procesului predare_in ca de vd\are; 11cxarncne' l'l efectele acestora manifestindu-se cadrul sistemuluieducalioin nal qi in plan cultural,.gcolar, chiar gi politic. R";;i;r;;[ exameneror infruau t'n1i asupra activitiqiididactice desfeguiate clasi;pirinqii qi elevii.unt ini.r.rrri la rl:-..:"1 la.examene, aceea de cadreledidactiie igiia'.pi.rre i;;r;;ir*;; ;l:. lurrcIrc cerintele de examenelor. f rrflr'rcnqa examenelor asuprl curriculumului estedenumiti efectutbackuash, penI r'rr'r irvca cfectpozitiv,curriiulumul evaluat trebuiere fi; ;t;;;i apropiatde curricuIrrrrrul

,lcrirca clcsprijinrecuperatoriu elevilor care *i"ir.fr?ririile nu

I

Mara de Ioan Slavici

operaliterari Marainfdtigeazi destinulMaRoman al unei familii gi al dragostei, lui rei Birzovanu Eial copiilor ei, Persidasi Trici, 9i reprezinti o izbindi a creagiei literaturii romine. Ioan Slavicigi un moment important in dezvoltarea Mara, personajcomplex, personajului Titlul romanuluiestejustificatde prezenga voluntar,memorabil, aflat in prim-planul acqiuniiintr-un numir de capitole,semnificativ intirulate, mai apoi cedind acestrol Persidei,dar riminind permanento prezenqi.Mara intruchipeazdtrisiturile unui personajexponenqial al unui cod ;i moral propriu scriitorului ardelean,carefaceelogiul viegii,al dragostei,al muncii, religioase nagionale. rl tradigiilor,dar gi al tolerangei 9i Mara, ,,muieremare, spitoasi, greoaie,cu obrajii bitugi de soare,de ploi gi de romanului. Rimasi viduvi cu doi copii, ,,siriv0nt", domini o parte din acgiunea cuqiide ei", voinici gi harnici, lupti cu greutigilevieqii cu voingi gi persevereng dorind sI asigureun trai 9i un viitor bun copiilor ei, cu carese mindregte chiar gi cind zburdilnicia lor ii pune in pericol: ,,Mult sunt sinitogi gi rumeni, voinici gi gi plini de viaqi, degtepqi frumogi: rii sunt, mare minune qi e lucru gtiut ci oameni de dai Doamne numai din copii rii se fac", ,,Tot n-are nimeni copii ca mine !". pentru copiii ei. Din munca si priceperea AcgiunileMarei artlabazl. dragostea cu ei cigtigi bani pe care-ichibzuiegte griji, zilnic pune bani in cei trei ciorapi: unul pentru Persida,alul pentru Tricl gi al treilea pentru zile negre.S-a spus cI Mara tot devineavari pe misuri ce agoniseqte mai mulqibani, cu atit mai mult cu cit spiritul de prevederegi chibzuinqi o imping uneori la fapte reprobabile(momentul in careil sfetuie;tepe Trici si profite de slibiciunea pentru el a soliei lui Bocioaci, sumade bani oferiti la botezul nepotului ei gi o pistreazi cu saucind micEoreazi, cumpltarea,dar gi vieqii a invigat-o pe Mara prudenqa, marebucurie). Experienga i-a toleranga, dezvolat un puternic simqal demnitlqii. Mara s-a sriduit si faci oameni respectaqi copiii ei, gisind modele pentru fiecareintre oamenii care i-au din mea!"; ,,Agaaresi fie Trici al meu!". plicut: ,,Agaare si fie Persida in alte imprejuriri, pentru copiii ei are multi inielegeregi, odati Fire autoritari Cind Perdreptul la independenqi. ceau crescut,le lasi neingriditi personalitatea, sidaseindrigosteqtede Naql, Mara, deginu estede acord cu aceastilegituri, nu-gi lesindu-i fetei libertateaopgiunii:,,Eu,ziseMara, umiliti in ea,sunt impunevoinga, Am ficut ce am o femeieproasti gi nu gtiu ce si-qi fac ;i nici cum si te poviguiesc. putut 9i dupi cum mi-a fost priceperea;acum insi mi-a venit rindul si mi uit in Mara areun sufletsensibil, incontestabihdrao gurata". Degi pare duri, in realitate mulqumirea mea,ci fericireata, caremie-mi este gostematerni: ,,Dar tu n-ai si cauqi mai doritd". Desigur, nu aprobl fuga Persideicu Naql, dar, intr-un fel, estegi mindri de fiica ei, ,,cici nu e nimic mai frumos decit ca femeiasi se deaintreagi birbatului pe care-l iube;te ;i si iee asupraei, cu ochii inchigi, sarcinavieqii grele".

I t |rI
ln ccle nrai dificilc alc crsrricici Pcrsidci, Mara o consolcazi, asigu 'n,',ncnt"le r ittrl-o cl-pi va gisi ugorun alt barbatpentru ci eaareo zestre considerabill:,,Aost,r s ou$tii, sI n-o spui niminui. Nu egtitu oriqicine!., dar tiPdl faptului ci la un momenti"t n.qinniiMara rrecein planul al doilea, ,11 "l ei tttfttl principalrevenindu-iPersidei, prezen\a rimine semnificativi,, intruchi ea lui Iteazrintcrr{iamorali, mentalitatea Sla"ici.Persida mirturisegte-, ii ,,bac-a, fi toli ex tine, n-ar fi in lumeaaceasta decit fericire!". $i Hubir ,a " "ili;;;;ii g[ cind sc uita in fagaseninr a Marei. cuprinsi de simgimint"t "."* i_;;il;;, "ri,, pe toli la un loc ai cicopiii ei sunt cheaful.care-igine'srringi.;";[l; "e'aarrr" upoilrii,oarecumpe zburate gi vorbea rir gi apisat ca o impirdteasi". -a"ari'i; Mara a fost eapabili si-i accepte Hubdri gi si recunoasa pe ce gi'obiceiurif. jir"figi" i", taqrul sunt frumoase,fiind, in intengiaaurorului, model h" b,rrrj.orrvieguire;rgi";;i;.G' Cilinescu formula urmitoarele aprecieriin Istoria literatwriiromkne de la oriprezent:,,cu muh inaint^ea Rebreanu,slavici zugriveqre lui yt:i!:f!,t: ;";.;;. sufletul girinesc p":j: munqi gi cu atita dramatismincit roman'ul 9-" cap.odop.eri.[...] ";dr*p; " fdrd.cea mici pirtinire, dupi firanii lui, observag.i mai a. mli tirziu al lui Rebreanu, sunr egoigti,avari,indiritrriJi, d,rE-jnogi gi-.'roaril totdeodata icrttrtori b.uni,adici au acelame-stec bine gi a" r;" ." r" afle la ie oamenii adevi;i regi' ['..] Mai vie decit togi esteMara. Ea infagigea ripul comun zi," al femeii marurc mynq,igi in genereal viduvei intreprinlitorr"';i aprige.proporgia *""rri, 9: zgircenie dc !:::. materni, de hotdrire barbiteasii qT s.nti*"rrr 9i de afecgiune d. liabiciunii femeiestie frcuti cu o arti desivirgitd gi intr-un stii secce ropegre "l rermeniidialoguluidi"lectal,|e','a"J"-r".tqiculoare^|o,.^,|e.,..i.----'-r-Y.

sintactici cazulvocativ,firi funcqie provenit din adjectiv,, 4, frnmoaso- subsmntiv -asa prepoziqiasimpli de formeazdgradul superlativ ab- advcrb,impreuni cu solut al adjectivuluinegri, careestenume predicativ. I, persoana numirul singular,cazuldativ, forma neimi - pronttmepersonal, lccentuatl, funcqiaiintactici de complementindirect, subiectlogic. de sintactici de complementcircumstanqial mod. tainic - adverbde mod, funcqia

B.
1. emis - omis manej - menaj concrzre- concesre stajie - staqiune areleva-arevela solitar - solidar (pronume de intirire, funcgiasintactici de subiect) demisia. 2. insusiqi-aanungat si,-qi expuni proiecrul de urbanizare. I-a indemnat pe ei inSiSi (adjectivpronominai de intirire, funcgiasintactici de atribut adjectival)

Subiectulal Il-lea A.
l. -s aSade negri - predicat nominal. sta,,t predicat verbal. pare - predicat nominal incomplet. sunt izvorul - predicat nominai. curge - predicat verbal. aSa-s negri - predicat nominal. d.e

de 3.nu - adverb negagie. s/ - conjunclie simpli, marcl a modului conjunctiv. a - prepozigiesimpli, marci a modului infinitiv' simpli. tn - prepoziqie I, -rru - pron'me perional,persoana numirul singular,cazuldativ, forma neaccentuatd. I, mei - adjectivpronominal posesiv, Persoana numirul singular,un posesor' cazul nominativ. mai multe obiecteposedate, nu 4. Segribeal/ si ajungi la srudioul de inregistriri,z/ dacd. voia3/si ratezemarea ocaziea lansirii.a/ de Pz - propozigiesubordonati circumstangiall scop. condigionali. P, - irrofozigie subordonatecircumstangiali

2. adh.nc: profund. tatntc: ascuns, enigmatic,misterios. a curgeia se scurge, trece. a a acoperi: a inveli. 3. ,,incat.imipare" - propoziqiesubordonati.circumstanqiali consecutivi. stauculcafcu capu-n poarata"- propozigii ,rborJorrate .ir.r-,,cind seara stanqlala tlmp. de ,,ci ochii tii, adincii, sunt izvorul" - propozigiesubordonardpredicarivi.

\\

c.

bioritmul. 1. Au conviequitmult timp, agaci ii cunogtea 2. Cngicopii lipsescastizi motivat ? , 3. Obierv; inflacar^reacu careprietenii no;tri igi exprimi opiniile despre rntzicd'

Subiectulal IIIJea la procesulai sctierii cksaI 1.Specificul

i"a ff'j'J:fffi::n::nlp*'"'*''";ffi ;iilffiffi ;:Jnffi'Jff

Demersul didactic de forrnare a deprinderii de scriere(etapa alfabetard) Presuurmitorilor paEi: re parcurgerea elementelorgraficecare o - intuirei literei (scrisepeb plangn)prin analizarea compun gi pe carecadrul didactic le explici gi le numegte;

tl4 |

I
sin.tezei elementelor - realizarea graficeprin scrierea demonstrarivtr cadrului a didacticla tabh, insoqitd uerlaiizarea de acqiunii; - identificarea literei asociatesunetuluiin cuvintele exemplificatede elevi,in al fabetaru mare.decupat, alfabetarele I in copiilot, i,,' il ;* ;i;;;#; benzi decupate a.; -rrrir;i $esauextrase, $. - exercigiide incrlzire a mutchilbr mici ai miinii: ,,cnnratul pian,., la ,,frimintatul piinii", El'r.o",.r"" *;nrrEilor" g. :,Tillsiierea'i degetelor,.Dpunerea - simulareasrierii literei de citr-eelevi,impreuni cu.Jrul did;;;i;,;;jl "., cl elementele grafice;i gesturilescrierii:^se simuleazi scrierea in .., d*. t.ul,p: banci, in podul palmei,cu stiloul inchis, ." ;"hii i;;rrti, "", ." ..i;, deschigi; "p"i - scrierea literei la tabld de citre doi_trei copii; - reamintirea regulilor tebnice ;i grafice; - scrierea caiet,.dupimodel, a catl trei litere, de citre fiecarecopil; tn - controltrea indfuidiald a modului in care a scris fiecare.opil d" iatre cadrul didacdccareapreciazicorectitudinea, explici, demon"or""t"^ti,recomandi, streazd, acolo unde estenecesar: - iocul.didacticde relaxare-.rt. preferabil sI sedesfiqoare ioc didacdcdiun namic caresi.comPenseze caractirul statical actului scrisului,[rirg.l"J fel nevoia de.mi;care "" gcolarului i"ri*ra"J".il"r.J""i; i' - -------.specifici preinrimpinind plictiseala; -i., - reluareascrisului cu alte trei litere sauun rind: - controlareagi aprecierea activitiqii fiecirui elev,exprim aiea evaludnlor resi comandirilor.

I'
optriorrali Orligrafia,Abia in clasaa lV-a elcvii por ajungesi scrierepede, tr dcprindercdeslvirgindu-se clascle in ulterioare din ciclul de dezvoltare. 2, Creatiaitatea tn studiul limbii Si literaturii romkne tn tnztdpdrnhntul primar. lecqiile limba gi literaturaromini, creativitatea de elevilor poatefi stimulati prin ivitnqide invigare agreate elevi,de pilda si compuni o convorbire telefonici de priltr-un joc de rcl: Reporterulgi intentieaagii, Gbid la rnnzett,Grddina Zooiczi'. funclie de nivelul clasei,se acordi mai multi sau mai puginl libermte de In iativi copiilor. Daci estenecesar, creativitatea acestora poatefi stimulati ;i orienprintr-un plan de idei, sub formi de intrebiri: Reporterul: - Cum te numesti? - Unde locuiegti? - Ce aptitudini considerici ai ? - Cum iqi petreci timpul liber ? - Ce reprezinti sportul pentru tine ? O caracteristicia acestuijoc o constituieposibilitateaschimbirii rolurilor gi a rii in discugie mai multor participanqi. a AltI posibilitatede a stimula si valorifica potengialulcreatival elevilor o consti: compunerilelibere narative,descriptivegi mixte. Sau,pornind de la textul lite* narativ,li se solicitl elevilor si-gi imaginezealteintimpliri si personajesau alt se lingvistice,de tipul: Qreativitatea poate dezvoltagi prin diverseexerciqii r exercitiu de substituire:intr-un text dat li se cere si inlocuiasci anumite cuvinte cu sinonime/antonime: o exercidude alciruire a unui iext folosind: - expresiicareconqincomparaqii; - figuri de stil inviqate; - anumite expresiioferite ca suport etc. ' Pentru stimulareacrpativitdqii, pot folosi mijloaceaudio-vizuale se modernecare ri un climat educaqion4l optim. Alte activitigi de inviqareprin carese stimuleazi creativitatea elevilor sunt comrerilecu grad diferit de independenqi: la compunericu suport intuitiv (pebazi' de ilustraqii)gi suport lexical(cuvinte gi expresiidate),la compuneri narativegi decu inceput/sfirgit dat, compuneri cu temi/dtlu indicat la compuneri libecu maximum de libertate a inigiativeielevilor (de la alegerea temei ;i a dtlului,

ln lecqiile invdqare unei litere noi estenecesar se reacrualizezeliterele de a si invlgateanterior,si sestabileasci periodic (la inasemlniri gi deosebiriinrre acestea. tervalede dmp stabilitede cadrul didacticj trebuie t.p.rrr.li sistematizate literelc lnsuglte. ln etapaalfabetari elevii invagi si scrie lirere, c.u.vinte propoziqii. gi Dupi insu. gireaa doui litere, de exemplu liierele d rr.rn,coprr pot ,.rr. ,ii"u.';t ;;il;.'i; tervine dificultatea de a .reiliza legitura dintre lit"r" gi mai apoi scrisul in duct continuu' fird intreruperi, pentru semnele diacritice.Cadiul didactictrebui. "'trot" dintre si demonstreze scrierel,c*plicand.l"gitura lit"r.. Tr.btrie reperaride maimulte ori explicarea gesturiloide realizirea elementelorgraficegi a'ele-errtelo; ponenteale literelor gi ale legiturilor dintre ,."rr"r. " ";; cadrului didactictrebuie orientati spre amintireareguli,^_11ltt-"1"n{?'atenqia lor.tehnicegi graficeale scrisuluigi sprecontrolarea modulur rn careacesrea sunr aplicatede citre elevi. Pe misurd ce scrisulseautomatizeazd,, atengiaelevilor va deplasa la elemense de telegraficegi reguliletehnicespresemnificalia cuvintelor91 fop"riqiilor. La aceasli poerformangi ajungedupi un timp indelungatgi dup; "numero"r. se .*"rrlri.jtl .,":" I se pune accentulpe scrierea corecre, lizibili gi, pe cit posibil, caligrattci' ln clasa II-a secontinui exersarea ", a scrisului corecrgi-lizibil, se dar portangi scrierii caligrafice. curriculumul la deciziagcolii ln (cds) p";;"".ordel-fig*;;,

tipul de compoziqie).

i. Finalitdpile tnvdpdmi.ntului primar sunt: educaqiei elementare pentru toqi copiii; - asigurarea - formarea personalitigii copilului, respectindnivelul si ritmul siu de dezvoltare; = inzestrareacopilului cu acelecunogtinge, capacitigi;i atitudini care si stimuraportareasa la mediul socialgi natural gi si permiti continuareaeducagiei.

-ir I
TESTUL 10 Subiectul I
t Sarape deai de tvtihaiEminescu
pe in timp. AImioritici 9i cminescianl, acelagi Atmosfcrapocz.ici Sara deal este desoiereacadrulii impregnatde vrajI, mai amplu in primele patru strofe neazl, iversuri din fiecarecatren) cu exprimareastdrilor swflete;ti,atribuite persona-

(4, masculin 5), Pentruca ulti1,2), apoipersonajului ri liric feminin(strofele triirile cuplului. strofi si consemneze de turprin rustic, panoramic miscarea inilgare, peisajul devine Cadrulexterior, jalnic-duios buciumului, cumina9a al in seara, ritmul sunetului le urci dealul,
Irnagineacosmicdapare itul va trebui si-l urce minat de ,,o iubire cd,parau. bati de stirile sufletegtiale fetei indrigostiter pe cdreiubirul gi-o inchipuie agversurile iare comin'strirfa a doua akerneazd" indu-l coplegiti de sentimente: indrigostitei. Elementele carecomunici emoqia cadrulexterior cosmiccu acelea trditea omeneasci: ice vibreazi"de uman gi sacralizeazd sfinti gi clari, ,,Luna pe cer trece-aga Ochii tli mari cauti-n frtnza cer rard, Stelelenascumezi pe bola'senini, Pieptul de dor, fruntea de ginduri qi-eplini." imbinare intre cosmic si omenescregisim in strofa atreia, imagine exAceeagi prin sunetelecloivl a cadrului exterior, marcat de vechimegi taini, sacralizat risuni mai tare, / Cloporul vechi imple cu glasul rlui;i ale toaciii ,,[...] toaca 'mrarl Sufletul rnetr arde-n iubire ca para". Murmurele fluierelor de la sdni se viii;devin tot mai intensearmoniile rnuzicaleale satuerd in depirtareaqi ceaga i arhetipal,corespunzitoare sentimenteloreului liric, comunicatedirect prin comAh!, alocuqiunii adverbialetn i.a,,arde-niubirecApara",rePetilidinterjecgiei qi prin simetriaversurilor l-2 din strofa a cincea.Impresia de strivechi, de ind nu Ei simbolistici mitici se realizeazd" numai prin metafore-simbol: deal, 2m,clopot,ci ;i lexicalprin fonetismulpopular sara,prin arhaismefonetice:tmi , h 6uri, p rin inVers uni : sta-o om, spwne- yi-aoi. Eul liriC, pentru a acce{ela implinire, trebuig s{ urmeze o cale,o migcaremiti1 ; din vale a;ungI pe deal sub salc2mulstravecht axrsrnwnclx este clnetl1{!n vale si a;ungd pe deal sub satcamul stravecnl - ax6 rnuncu - €st€o clnetlmeu arde-niubire capara", dfectivl,a spirirului caretinde spreintregire: ,,Suflerul h ! in curind pasu-mi spre tine gribqte"; ,,Ore intregi spune-qi-voicit imi egti ". Gesturilesi goaptele ili gi tandre conduc spre extaz: ,,ne-om rezemacapetele" refacerea intregului spirivom adormr" ; somnwl (metafori) marcheazd" reci;tigarea sentimentului totalitigii, exprimati in versul final, interogativ gi prin lui mai impresionant: ,Cine pe ea n-ar da viaqa toati ?". Verbele la Eminescuarribuie timpului verbelor sporiti incdrcituri emogionale. o prezent,un prezent etern,consemneazd starede fapt: nevoiade intregire, Sunfdouizeci 9i doui de predicatela dmpul Prezent,patru predicacuno"gtere. o timpul ca careexprimi nosibilitatea Eioredicatul-.n-ar dV",llmodul la ri-nitl viitor cere.exnrimiposibilitatea si predicatul,,n-arda". la modul conal -optativ, timpul prezent.Jocul acesta timpurilor verbalerelevi, pe de o pe aspiraqia, de alti parte,posibilitateaimplinirii dorinqei. iniqiali a pola intenqia poeziei cipdtd"profunzime Semnificagiile mnrtrca(ule poezlel c pata prolunzlme pri raPortarea ra lnten[ra rnrlrala a-PoPrln lui. Aceasii idile ftea pirte din poemul Eco (1872),varianti a poentei Ondina, i. Aceasti idili ficea parte din ooemul Ecr I clntecul tinlrului indrigostit, ceeace-i atribuie valori mitice gi de triire erode arhetipali.Spredeosebire poeziaLacul,incareintilnirea nu seproduce(,,Dar
-f.1t. f . t I I t I ^ f I' ,'

uneittiiri totale9i a uneinevoide absolud. "unoagt.rc Liricaeminesciani tovird;ia ,,cunoagte a omuluicu narura adorEi -mdngdietoare mirea chinuitoare a.congtiintei sinein ritmuiile gi legindrile *"**..:; de .i Grdor Vianu),armonia eminesciani expresir este cornuniunii omului cu natura. Sentimentul iubirii este -.tri.id " calea refaclriiintreguluisufleresc cuplular[eprin tipal gi prin integrarea naturi. Poezia in Sara de"al, t*,gin7 o;"i)ir, )"iiripe prin o{er{ gi +i propice ye_ cinet-ice, spagiul atmosfera implinirii, poribil" impti"i.i. ".mi ln aceasti poezie, ipostazierea liric esieacee" indrdgostituiui. lirii, coneulwi a Eul gtient scilrdarea deintregulcosmic, de sa existenqial, Ia reciptigarea tinde intreeului prin iubire.lntr-o atmosferi iiilice,la ceasul t"i"i. "ti"a;dE;;;iffi;;;;-;;";;is posibiliimplinirea iiu sacru,.axrnundi,este cuplului ;.r*e zldemelancolie,-pulseaziinritmuliuiosaldorului: "-i-b;r-iticlintrl"g. pe ,,Sara dealbuciumulsuni cu jale, Iurmele-lurc, srele scapiri-ncale, le Apelepling, clarizvorind in fintine; Subun salcdm, dragd, m-agtepqi pe mine... ru George Munteanu volumulSubsemnil lui Aristarc) (in definea d.orulinsensul cu careil reglsim in lirica eminesciani, ,,.< ctr starede spirit'r,necodificati,.r"r.a.rd caiarbagiperpetuindu-se imemorialul obiceial pimintul ca n ", i"i"t' iipiit "_ ti poateo-mai ingeleapti, aEezare a raporturilor dinre * parre>"i ..intreg,,"] ,.pr.gi zintd" nelimirati ,,deschidere lduntru afard,rpr" .,lrro"gterea o ,re"stinghiritl Fj .spre de nimic ;i prin nimic impiediiari", ,,Dorulro-arr"i. e sirijuit in partea Jirrii sprevechime seninitatea' de Mioripe4 in partea dinspreiontr-io."neitate de iar lui seninitatea Luceaf5.rului".

stele-g.a..), sentim.trull i,rbiiiigirinat.rrii, ryagylui.cdldnytn d,ilieiexistengiale omului gi sensulistoriei (poemul Mernentomori, Rupdciwhrooru, a -.air.gi"ffi;;;;;dac, AndreiM"l,tl,ofl,("v.r.;".5i cod.rul, icrilorileI,IIl)1,rr.air"gi" E' lui (cu rnQrye zilele.-pi adaogi) asupra morgii (MaiamL'nsingur' "ffi;;il;; 9i d.or).^ rominesii' (Constantin Noica) spagiultimgi ,,_ ,,9-ll {"pltnalculsurii " ""}lorrt caqiadincimile spiritului.r-.rr,, Pljg:li:' 1i.pri-;r;[',r.i.,,ir,rr-.oriiii"t.i;i "iDra[tlle lnlmll' totul la tncandescenqa

Conccprulgen liric- vezi p. 85. G. Cilinescu afirma: ,:9p.i" literarda lui Mihai Eminescucre$re toate ridicu cinile in ceamai plinr tradigii ;i esteo exponenrideplini, cu roate roman"sp".tel" tice, a spiritului autohton". Ca.poet romantic, Eminescuabordeazd temele9i speciilelirerare caracreristicc acestuicurent literar: soarta omului de geniu (Luceafirul, Scvisorile fi, iiirrtro I

rnl
nu vine,..Singuratic/ zedar suspin suflr/ Lingl laculcelalbastru lnclrcat gi / .In cu flori de nufir") $.d,c Floare alb)sti,retrlirc a uiei iubiri totale, desrrrmare in ("fli te-ai.dus., dulce.minune, murit iubirea / $-a noasri.- /Floare-albastril Itp ilosre-albastrd!... /.'I'otugi e.ste in lume!,,), rrist Sarape dealseapropie poezia de ca.rc cxprimi nevoia permanenri iuiire 9ia.,..afri;'r;;;;ri;;_ de P?:inr1, lul totalltelllPrlnlntegrarea natura in ocrotitoare o mami ("A-dormind armoca de niE/ codrului biru^t, ginduri,l de de rei d.-arupra noasri,/ or si cadA {ori rAnduri-rinduri")' Alteori-natu ra/pedurea apare iposrlzi de iubiia in rc, careincearcisi-l re.gini copilul-pring univeisulei de basm "e;;;ri,*j. i.piirir. pe fn ti (,,o, rimii, rimii la mine,/ Te iubesc demult! / Aletaie i;;;i;;Ji(rr-ri atir eugtiusi.le-ascult; Anii tri separ caclipe,/clipe [...] dulci,. pa, caveacuri...). Versificaqia alti modalitate ."re pb. rit ,"itii^r^armonia, este prin muzicalitateacadrului ^ exterior perfecticoncordangi triirea interioari. in cu conqine;ase catrene. Ritmul estecomple*,lrrr.oii"-b urmatdedoi dac,,,P.oezia trh grun rroheu; rima:imperecheati; misura:12silabe.'
Subiectul al IIJea A. l. ii cimpia D"T.|L cu cigivaani inainteacelui de-al Doilea Rizboi Mondial, :,,.: umpul era toarre rdbdiror cu oamenii" - propoziqiesubordonari subiectivi. se apropiau" - propoziqiesubordonaii atributivi propriu-zisi. "care 2. ,rcare apropiau" - apropiate. se 3. lntext, ckpfuaare funcgiasintactici de aribut adjectival. 'Castelul cei.prezengi hotirir sd, peles.(subiect) au viziteze 9:f:::d!l:repe L-am cipioa dintre olimpici. (complementdirecr) .zair Am discutatcu cipiaa dintre grevigti.(complemenrinJiiect) Ace$rrcopii erau numai chpivadin lotul de gimnastici. (nume predicativ) Era distrat din caleafard,

It*
influent; (2) mardeosebit, fundamental, 2,lnsemnat:( 1) important,mare,decisiv, cat, notat. lui. (1) A trnit un moment tnsemnatdin viaqa un at de bacalaure a reprezentat mom enttnsemnatdin Obqinerea diplomei Ylala er. (2) Pe harti, obiectivultnsemnatdadea perspectivi asupramisiunii de inalti deplinit. 3. Seexercitaupresiuniasupra fiecdruia dinjuriul interna{onal. (caztil genitiv) moderni 9i impresionanDatoritd fieidruia dintre ei va rezultao construcqie ti. (cazul dativ) 4. Ar fi fost minuna{l dacdar fi petrecut aacanla tn Delta Dundrii'2/ P2 - prodacd. poziqiesubordonati subiectivl introdusi prin conjuncgia

c.
1. Mai ticeti odati! 2. Bineinqeles, un guri-casci! era pe 3. $tirea ci sosegte stadion extraordinarul fotbalist a creat un neagteptat du-te-vino.

Subiectulal IIIlea
Pentru'tezolvarea acestuisubiect,vezi Testul 6, subiectulal III-lea, itemul 2. 2. Instrumente de eaaluare subiect,vezi Testul4, subiectulal III-lea, itemul 1. Pentru rezolvareaacestui 3. Tipuri de itemi Pentru rezolvarea acestuisubiect,vezi Testul 3, subiectulal III.lea, itemul 3'

I joculuididaaic studiul la limbii;i literaturiiromkne clasa l. Eficienpa tn

TESTUL 11 B.
l. t localiuni substanthtdle: Au fost sisrateludrile de cuai.nt. Ca totul si fie corect,soluqiapdrea fi trapereala sorti. a cuvintele lui deveniseri,o luire in derideie /o luare peste picior. Atitudinea ei pirea bdtaie d.eioc. o locutiuni adnerbialez Nervos, se plimba de colo pind colo. Seintilneau din chnd tn cind. Siruajia se schimba de la clipd k clip,i.

SubiectulI I Baltagul de Mihail Sadoveanu

Conceptulrornan -vezi p.72. unui roman obiectio,c! naracaracteristicile Opera literard Baltagwlintrunes,te a la tor omniprezentSiomniscientgi esteo naragiune persoana Iltr-a. lui Romanul esrealcituit din 16 capitole.CapitoleleI-VI prezinti agteptarea NeGheorghiqi); lui, chifor Lipan de citre familia sa(soJia Vitoria, gi copiii Minodora;i

tml
capittrlelc.Vll-Xlll * rcfaccrcir tlrunrului rrccsruiir cirre Vitoria,insolititdc Ghcorclc glril.t;ulti.rclc rrci.capitolcp-rcz.i'tigisirca pedcpsir.aucig"lilor. I'spirat dirr ;;i vnriarrrc baladciMioripa,-f.apt ale evid"e'qiat d.,rro,rorrl ,,sri;A;;;;;i;;7M;; ii t'hearnlt ci'c", romanul arrao apopae transhurrrangei. u' a llornanulirrccpe oparaboh UiUii* din caresedesprindcaracrerisrici cu aleoierikrr.qiale viegiilor, paraboli pe care, amintegte igi vitoiia, o spunea plicere Li_ cu 'rehnic".r.trorp".qiei ierrirre pan.la.pctrcceri. adesea, fiind mijlicu J"."iu"i;;ir;" a celui disprrut - Nechifor. i*"p"t"! capitolului x-t.r .opt"n^ta "t r,arca gcncrici a ciobanilor,oamenide la munte,punindu-se in evideng; "^-ri"rrri-i";.;;;;;^ Acestora ciclurile narurii, modelarea de citre condigiilenarurale. ?n lor h."gd ,;;; ,,lu1igi ncstatornicic.1 apele,ca vremea,ribditori in suferingica Ei-n ierni cumplite, {rtrr grijiin bucurii ca gi-n.argilele de cup.ror, ror pi#;il-i; Lry*;;;'il5;t; gi datinilc lor de .r.r-rrri 9i deiame"ii a"'i" l" :"::p*yllumii, ferindr-r. i. clmpic gi venind la birlogul.l or ca fiarade codru "ir. stauin fala ,."..I,ri ;-. ;i: [...], nrtr din ca cel se l"c.ite d..ant". a" pr.i"n". al" 1l_rupg1: mai adesea desmiard;9i eragi acelNechifor Lipan careacumlipsea... capitolein carese precizeazi, locul acpiunii,satulMdeulxpozipia ]Prinde Ease re de pc valeaTarciului,.timpul -roamna cind N.iill;; il;;;;:; "ste "gr.pr", dupd-asigu-rarea la locul de iernat.sunt prezeritate oilor personaj.l.;ri;.i;;[, ::.ut.l Vitoria gi Nechifor ira;"'.a.."1"r] |p"n,.."-":l: personaje,r.urir.., Gheo'rghig;, gatulMitrea,preotul Daniil MilieEetc. f n roman apar numeroase descrieri naturd, de aspecte caracteristice anotimale purilor: roamna' iarna,-primivara(de exempru., mo-.nr.il fr.cedent J"r..p1ri.i; osemintelorlui Lipan ?n ripa de la Cruceatafienilor), in Jrmonie desivirsiti cu starcasuflereascr eroinei.la plecarea a vitoriei pe d*-"1 hi N;"hif;r, ;ii,'';]';; lii (hotirirea ei provine din dragoste"p.rrtru^r"og-;i pentru ,a*erj ,"-i-fril;;; ra, soarele strilucea; pe misuri ce perunde in iniern - drumul f"pt"; .riiri""r. _ vremease inriutiqe5te. cu cit;e apropiede adevir,de locul crimci,naturaseprimenest e, aparein r splen, ctoarea drn primivari, de aceea er suferinga vitoriei .rt. Ei ,fhgieto".". f)escriereaaparegi in reali"areaportretelorfizice gi -"i p.rro"";ao. Necbifur,,,omul cu ciciula bruniirie.., ,,merterla vorbi.., .r" -or"i. "r. .hip";, .ri _.rrr"_ neagri,,,groasi, adusi.a.oali[...] inf;gigareindesati spitoasi...1tr gi vltgrra Ltpln, cu,,och_iiei c;prii in careparci se rarfr|ng.n lumina castanie a pirului, erzu dugi departe", ,,Nu^mai erat6,nira, aveao fr'rr-.rr.g. dar neobisnuiti in privire. ochii ei pluteau ca-nrr-o usoari ceaqi dor,.rlg.rr.lo;il;t;t in ;;;'fra"_ te in cirligage". Acpiwnea desfigoari prin interferarea se planului retrospectivcu cel al prezentului narativ, dimensiunea iemporali gi.cea spaqiale-este l" d.sf;gurJ;;;;; nimentelorparticipi .t r-".o"rdpersonaje, deiipuri diferite, i"r"to*l "-pie, utiiizeazerc,ar" modurile de expunere naraliune obiectir.td : (povestire persoana III-a), descriela a rc, dialog, monolog. Intriga-romanuluiconsti in hotirirea Vitoriei de a refacedrumul birbatului ei pentru a afla adevirul. Desfd;urareaacpiuniiincc.pe pregitirile cu Vitoriei p.n;; J;

I

L
mul ,,vic1ii itl nror1ii",la capatulciruia, sivirEind ritualul tradilionalal inmor;i ili igi demascaqr, mAntirii-cci rioosrt isi va eisiiinisteade veci,iar criminalii,demascaqi, vor primi manterii,'."iripps;ttigi g;siiinigtea de iniqiaticnecesitipurificarefiz-ici gi su{leteasci, pedeapsa. Acest drum sim6oLcai seinchini la icoanaSfinteiAna, de la care ic.., .roir," mergela minlstirea Bisiriqa,

douisprezec. posre$te Ja primegte ,,sfar,., gi de la pirintele.Visarion, Y.1t: i;i nrg. lasala ur Srrla vinzindproduie, aslgura gosPoqarla, lisati in grija luri Ul"ii ,recesari'drumuirri, CUri banii necesari drumulut, lrdnzdnd Prgctgse)asigurigoqpodaria,
rrgaului Mitrea, pe fiica sa, Minodor* 9i z.tt.." acesteiale duce la ministirea Vi-

raticului. romanului estedestul de simpli, drumul adevirului estemai inDaci acqiunea la torrochear:'de Migura la Fircaga- Dorna * Botca - Cruci - Vatra Dornei - Suha. Sabasa Nararorul zugrivegte locuri ;i oameni,inf{igeazi dadni gi.obiceiuri,romanul de psihologicegi chiar caracteristici roman de avenetnografice, av0ndcaracteristici gi polilist. turi osemintelorlui t, culrninan descoperirea C"pitrt.te XIV-XVI constituiepznctw.l inhumarearimigiqelor Nechifor,,,impuqinatde dingii fiarelor" Ei deznoddmh.ntul, crimei lapr.aznicprin povesreconstituirea datinei cregtinegti, pe-attr"t,ri'"onfotrn 'tirea trebuiesi continue:voDar viaqa gi Vitoriei, demascarea pedlpsireaucigapilor' iunt".a, Vitoria il va sprijini p. ?irl seu, Gheorghiqi,devenit birbatul familiei, si conduci sospoderia. principale: Vitoria - expersonaie pcrsonaje; ln ro,i"n se perinde numeroase sufrumuseqe a intruchipare moralei-populare: arhaice, ponenti a unei colectivitngi figa.de tradilie, isteqime, dragostede adevir'^devotament h.r."r.A, dar gi fizicd,, de intuigie,mai p.resus toatedragostepeninq.l"p"i.rn", silpanir.d. ,ilrr.,renacimte, dispirut, este.Prezent a!s.ent, u; N echiforLipan, degi in tru so! ;i credinqa Dumneze Anastase seiundoie,Gheorghili, subprefectul personaie pe rot parcursuiacqiunii; 'Brl-.i, pirintele Daniil, do-nui Iorgu Vasiliu gi mai alessoqia cucoana acestuia, baba Maranda,negustoepisodice: personaje Maria, b"litrt", Bogza;i Ilie Cuqui; ucigagilor' rul David, Mo; Pricop,sogiile vieqii,aduceo din RomanulBa6agwl)1nspirat ioi.lor, dar mai alesdin cunoaqterea esteinonumental,o adevirati monografie' vieqiigi a mortii, viziune profundi oiepii r.urale,impregromanului consti in aceastiztizinneasupr-a Origi"alitatea "iri." miPaleologua descoperit.elemente mitice. Criticul Alexandru nattde'semnificagii L)strts, zeiteiIsis, care-gicrutl sogul,.zeul : tice egiptene Vitoria ar fi alt[,ipostazda ainllgat in soareori a curs pe o faceVitoria (,,rrebuiasi afle daci Lipan_s_.g" ",iHorus' apa'),ciinele Lupu ar fi Anubis, Gheorghigi^ constd,ii arta nd'ratiad,arta portretisticdqi mdiesspecificitatea D" "r.-.nea,Nu trebuieneglijare stilistice:fraza stdovenianieste particularitigile tria descvierilor. ampli, are un c racterceremonios' ^Criti".rl George Cilinescu observa:,,Acum suntemin Dacia,in.teritoriul munIntriga romanuluie antropologici'In virtual renesc oierilorila punct de plecare. in ciini, migreazi in timpul anului calendaristic, pirrori, tur'rne, teatranshum".rq"i, intru vesniciefixe' Caciurar. de p;gutregi adipost, intorcindu-r.'i" *.tttt. la dite zul din Baitagwle, in punctul de plecare,aceladin Mioriga"'

Iul
Subiectulal ll-lea A.
1' cimpul semantica.l rnisternrui: nepdtruns, ascuns, ad.kncimid.etntuneric, in_ tt4ne cdtd (zare), taind. 2, adincime: afund, profunzime, strifund. a a a ^micSora: dimin-ua, scidea. sfAfi: ceresc, divin, d.r-rr.r.i.rc, sacru. a seschimba:a sepreschimba, ," pr.fr.., a a serransforma. l, ahora - adjecdvpronominal nehotirir. nepdtrunsului _ substantiv provenit din adjectiv. pi - conjuncgie coordon"to"r" .op"l"tiu;. tot - pronume nehotirir. 1i (mai mai) * adverb de mod. 4' ,,cumcu razeleei albeluna nu micgoreazi" - r'vrvzrrL propoziqieJuuu subordonati circum_ stanqiah
de mod.

133

c.
le 1. Vor displrca cauzeleale ciror consecinqe suportim atit de greu' 2. Acesteasunt probleme greu de rczolv*.. un perfectci fusese cobai. 3. lngelegea

Subiectulal III-lea
l. Proiea de lecpie Model de proiect pentru clasaI $coala Aria curriculari: Limbi gi comunicare Disciplina: Limba gi literatura romini Proiect de lecqie Swbieaul:Sunetul;iliterelei de tipar gi de mdni formarea de priceperi gi deprinderi Tipul lecpiei: Scopuri: deprinderii de citire corecti, fluenti, in ritm propriu; - dezvoltarea a capacitijii de receptare mesajelororale gi scrise; - dezvoltarea - formareadeprinderii de exprimarecorecti fonetic, lexicalgi gramatical; - formareadeprinderii de scrierecorecti. elevii vor fi capabili: parcursul;i la sfirgitul lecqiei Obieaioe operipionale..pe O, si citeaJciin mod corect,in ritm propriu, cuvinteledin coloane; 02 si recunoascilitera de tipar gi de mini corespunzitoaresunetului I in pagina din Abecedarsi in alte surse; O, si pronungecorect sunetul i silabeqi cuvinte in care se afli aces[sunet,Pe baza modelului invigitoarei ; Oo si rispundi corect la intrebirile formulate de cadrul didactic; litereinvigateizolat in cuvintegiin propoziqii. 05 si scriecorectlitera I gi celelalte Strategii didactice . Metode Siproced.ee: euristici, analizasi sintezafonetici, explicaconversaqia jocul didactic,exerciqiul. qia,demonstragia, . Mijloace de tnvdydmknt.: - ilustraqii,plangecu imagini gi cu litera i de tipar gi de mini, alfabetar,jucirii in a ciroidenumire se afla sune$l i in diferite poziqii (iniqial,in interior, la sfirEit), caseti audio, video, cirqi de pove;ti g.a' lnviqitor.... ClasaI Data............

tremuritoare mi.regte- mai tare ,"ina gi nopgii..- propoziqie subordona_ "cr' rI circumsrangiall mod.' de ,,ce-ine-nqeles" -propozigie subordonati atributivi. ,,cici eu iubescri b"r" ,j _or_ir,t.i _ propoziqiesubordona_ {.^.i;1"-.ii ;i tI circumstanqiahoe cauzd..

B. ,, O.!:j::l,oarespera. ci-9tig lorerie. un la (subiect)

2. o - interjecde. tablou - substanti

Agvrea si-ntreb cinev inr""-ie tff tr."?hplement pe a.. direct)

rarronul nu era o.yicine. (nume predicativ) ln domeniul medicinei eracineia. (nume predicativ)

;;;; : :;i:iiffi;,11;i,:'*o'"
'

lantastic -. adjectivpropriu_zis. Lonstruclla exclamadvi are valoaresuperlativi. 3' a lua in serios,a lua pe nimic, a o lua inainte, a1i Iua nasurIa purtare, a serua de ginduri, a i se lua o piatri a"p. i"i"ra, a-gi rua r4'Yu'ucrsi E Yr rs. rispundere^a, a-gi lua cimpii, a-9i lua tilp{iga

4' Era-linistitor 1/ si asculgi muzicdde Mozarr 2/ gi si,visezi o croazierd,pe Marea Neagri. r/ - propozigii subordonare subiective. * llll

i{ft|l\.rlllt"rrl

si contemple 2/ piscurile muntelui 9i sd,asculre cantecul pisi_

Pz ;i P: * propozigii subordonatesubiective.

r||l
Bibliografic: - Ilralii Grimm, Albd-ca-Zdpada; - ltrn C.rcangi,, Capra cu trei iezi (a sevedeatextul Eiindrumirile,metodicc dtn Lfierat,,tyd pe-ntru.cgi mict Ant-ologie tuxtecomenta.te, de tnsopite su_ de gcstiimetodice.Gr,ndinipd claselet-Iv deFloricaMitu, FiumanitasEducaqional, 2005).
I

2

3

4

5 - frontali, orali

Denu- - joc didactic: Iocul didactic'. , mefte llort, antmale, copiii trebuie si
Persoane

Scenariul lectiei
ObiecFltnpclc /Errcnimente tive leitici / didactice oPeralionale

Conlinuturile inviqirii

Strategii

Evaluare

1

2

fr

l'""'"'
3. Anunfarea titlului lecqieiqi a unor obiective

l,:::"
r. pirjjgqS
rnva[aru

5

. Rezolvarea unui puzzle

sau . Completarea unor desene a ciror denumire conline sunetul I

rnstructal pregitirea materialului didactic;realizarea climatului educational din fragmente de ImaSrnl, Prrn asamblare, se realizeazd. imaginile unui animal, aleunor personaje din basme cunoscute, cdror al rum.e. conline sunetul , desene incomplete

o2 r Pronunqarea scrierea qi
sunetelui/literei i . Serejine din enunt o propozigie, de pildn, pra aveatrei iezi". "Car Identificarea sunetuluii in 9i a.poziqieiacesruia cuvrnte

eonversatre eunstl^X

anali'2tr sintezi,togi ne[rca
l

ol

o3

delimitarea cuvinte, ] ror carecontrnsune-| rul I din,propoziqie I oespar[lrea cuvln- | telor in silabe I pronuntarea sune-| tului I demo.nstragie I exercrtlu I

o2

' Intuirea imaginilor din I Abecedar II 'Ghicitori; de exemplu: ,,Cui ii pare dealulvaleI deal?" Si valea I ' (Iepurele) | sau: I ,Fie mare,fie eui, , . .. Fugesusde umbra lui.' ] (I.purele) , Formulare de propozitii * exerciqiu I cuvant: EPurerc cu acest I I iau t Reproducere versuri de .rriorarrta, adecvate imaginilor . Seintuie$te I Iiterai mici - al{abetar - benzi decupatedin de tipar I . Corelareasunetului cu zrare I - plan$ecu litere de I litera de tipar . Alcituirei de silabe 9i iipar 9i de mini I cuvintedin literelealfa- unde sunt desenate I grafi- | qi elementele betarului, la tabh qi de fiecare elev in banci I ce din carese com- | I prr acestea I I - observare I explicagie. |I - conversaFe I | - exerctllu . Citirea in goapti a - conuersagiepebaza coloanelorde cuvinte | . Recitireacu voce tare a I cuvintelor din coI loane coloanelorde mai multe ori . Citire pe sirite, selectiv - exerctltu . Intriirea literei I de | l- d*-orrrtr"qi. mini - pregitirea. r Simulareascrierii .scrierii | oe . Actualizarea regulilor I prrn exerclqll rnmugchilor cF'lzire.a tehnice;i grafice I I mrcl al maln[ r Scrierea tabli la

spuni cit mai multe cuvlnte, oenumln de flori, animale, care persoane. congin sunetul, - frontaii, observare orali euristici conversalie ghicitori caresi.illgoln treze rmagrruIe Abecedar conversaqie

I

I

I

5. ljeedbackul

o5
6. Asigurarea rctcnfici gi a trEnsferului

ol o2

7.lnchcierea s$ivirifii/ lecgiei

o4

- cxcrciqiu - explicalie - demonstraqie r Moment de relaxare - joc didactic sau - joc de miscare o Reluarea scrisuluicu alte - exerciqiu trei litere, apoi un rind - explicaqie r Sescriu cuvinte - controlul gi evaluao Recitireacoloanelorde rea scrierii cuvinte din Abecedar r Recunoa;terea literei de - decupaje din revisuPar te pentru copii . Conversaqie inchede lere r Tema pentru acasi: - citirea coloanelor copiii desene azd,/ colode cuvinte reazd obiecte a ciror - scrierealiterei gi a denumirecontinesune- cuvintelor tul/litera i

Scricrca lit.r.ilnEiG

evaluare formativi individuali scrisi orali

C)1, cxplir,cscriercir si unclrcuviutccu litcrd nlarc,pc bazareguliiinsugite; O, si citcascisclcctiv, corectsi expresiv, pebazacerinlelorformulate; O, si idcr-rtificc tcxtul literar ;i si pronunqecorect cuvinte cu grupurile de liin terece,cl qi cu litera x; O, si formuleze corect,in scris,cite o propoziqiecu cite unul dintre cuvintele identificate. Strategii didactice: o Metode;iprocedee.: joc - conversaqie euristici, exercigiu, didactic,joc de ro1,joc de miscare,explicatie,problemalizare, instructaj; - activitatefrontali, individuali, pe grupe. . Mijloace de tnadpdmknt:pdpuqa Buratino, planse,ilustragii,casetiaudio, siluetede personaje etc. Bib[iografie: - FraqiiGrimm: Poaegti; Bastne; - PetreIspirescu: - Ion Creanga:Capra cwtrei iezi, Pungwtacu doi bani (vezi textelesi indrumirile metodice din Literatwrdpentrw cei mici. Antologie d,etexte comentate, tnsolite de sugestii metodice. Grddinipd - Clasele I*IV de Florica Mitu, Humanitas Educaqional, 2005 ). - Alexei Tolstoi: Cbeipade awr. Scenariul lectiei
gtapcle /tsvcnlncnte

Modelorientativ de proiectpentru clasa II_a a

Ariacurricuhrr; iil;;

$coala

Disciplina: Limbaqilireratura ;;t;

;; ;;;;;;;;

lnvigiror
Clasaa II-a Data
Obiective operanonale

Proiect de leclie S11b;e,c1ul pro;tilor de Alexei Tolstoi (I) le9ffi: in lara rormareade priceperi gi deprinderi; achizigie de informagie it!";:::f*'" - dezvoltarea denrinderiide citire corecri,fruenri, expresivi, in ritm propriu; - dezvoltrrea capacitiqiid; ;;;;;.1"'il"r"jrrtui oral Ei scris; - rormarea deprinderii.de exprimare orari pun., de ve_ dere fonetic, lexicalq; gr",ri*ir"i. - "'*- $1r.;iJ;;r;i^iii, _ obiectiae operarionare.:p?;;;;;;l gi la sfirgitul lecgieielevii vor fi capabili: O, si citeascicorecr,.flllnt;i expresiv cel pugin o unirarelogici, respecrand semnele punctuagre; de o, si explicesemnele puncruaqie de din text, pe bazacuno$dngelor insuqite; O, si foloseasciin exprimarea proprie cuvinteleinsugitedi' t"*r; o, si rispurria la intrebari,'pe banainsugirii/ingeregerii conqinutului "or..i textului literar; or si reqini core* numele personajelor din textur lirerar:

leidci/

didactice

Conginuturile invilirii

Strategii

Evaluarc

2 l. Momentul organizatoric !. Verificarea ' temei scrise i. Captarea atentiei

3 4 .Realizarea climatului - instructaj educaqional - pregitirea materialulur drdactrc

5

- pregitirea .elevilor pentru Ieclle - conversatre - scrlsa - exPllcalle . . -individuali . Prezentareaunor ima- - mlnrexPozrtle .cle gini din povegticunos- carte Penffu coPlr - Planse,.srluete cle cute . Completarea unor plan- Personare -t
se care reDrezrna oecor ctrn Dovesil cunoscute cu Personarele Potrrvlte sa u : . Si recunoasci povestea - casetiaudio cu inre- - orali gistrareunui basm - individuasr autorul tDe Daza rnre-

grstrar[ auoro.

t.

- conversalre - joc didactic

IA

rl
'rc.;;;; i"u.Id"pi"i
4. An u n g a r ea titlului leclieigi a unor obiective
trei iezi jE Ion Creangi). r Textul In lara Pro5t'ilor de Alexei Tolstoi:' - si citeasci corect si expresiv textul; - sd recunoasci personajele textului literar; - si explice semnele de sr PUnCtuatle ortogra_ tla etc.; - si observe.;i.si analilntultlv lmagmea - conversaqie euristicd - frontal leze oln manual: - oral - si citeasci'textul in - formarivi mod conEtient 9i si. - exercitriulde citire - orali retind numele persoindividuala in - frontali najelor; - formativi

(Pungula cu doi lani) (t'unputa dot banil

rnoriecintccul cocosului

uctrdirr mc-

1

7

J

4

5

blFeedbackul

o7 o2

t. Dirijarea lnvlgirii o1

toaPti - si identificecuvintele necunoscute: - galbeni; - preJdcuti; - rniracol: - vrclean. r Se explici cuvintele,se - explicalie tormuleazi propozigiicu - exercr$ru acestea lr secerecoplsr ilor sI le scriein caiet^e. . Copiii citesc cu voce - exercigiu de citire tare cel puqin o unirate
lo q lca .

- scrisi * individuali

- frontala - orali

. Copiii spun cit mai I - exerciqiu multe cuvintecarecon- | qin grupurile ce, cl. I . Copiii spun nume de - joc didactic I persoane care conlin I grupurile de litere ce,cz.I . Elevii spun propoziqiiI care rimeazi, de exem- | plu, uldmul cuvAntesteI gru- | carecuprlncte acela pul c4 sau.licerax:cincil *Pang[c, ]- oPlnc, -| dulcl - culo, - pit -l fix - linx, ir (x) - dx I etc, l . Citire selectivi: - Citegtepropoziqiiin! terogative - CiteJteformula de sa- - exercrtlu lut ! - Citegteceeace spune .vulpeacu voceapreficuti ! | - Citegte toate propozitiile exclamative! I l. Citiva eleviprimescbi-

- orali: - individual; - perechi gruP: Pe _
- lormatlva

- orali - individuali - formativi

desep".".d sunt I t.qJt.
I I I I I I I I I I I I 01, 03 | . . Asigurarea or' ouI reten{iei I 06, 07 I |. | I | I 8. incheierea actil' vitiqii/lecqiei I

o,.o.
o5 o6

o Li" se cere copiilor si - exgrciqiu rispundi la urmdtoarele intrebiri: - Care sunt personaiele din textrll literai? - De ce Buratino seintorceabucurosacasi? - Cu cines-aintilnit el ? - Ce l-a sfituit vulpea? - exercltlu - De ce creded ci-vul- - conversatre
pea-aveavocea prefdcuta i - Ce vrea si faci Buratino ? o Citire selectivi . Copiii citesc gi.scriu cuvlnte care contln gnrpu:-ile ce, ci qi lirera"x. ^

nate migti/capete de copii careexprimi diver- - joc didactic seitnri suflitegti.Elevii prin mirebuie si redea staresumici respectiva si fleteasci, apoi formuleze propoziqii. Copiii caren-au primit sunt ,,spectatorii" bilegel careaPrecrazPfrnaPtauze saunote lnterpretareacolegilorlor. de Citirea 91 conversaqia -.exercrlru. incheiere - conversadre Tema pentru acasi: - re ciieascitextul literar cu atenqre; - r e t r anscr ie doui enunquriexclamative. CoPiii .deseneaziun rnctragrt. Persona,

llI l-

oral; individuah formativi

- Citesc gi scrlu enunrul carele-a plicut.

08, oe

sr
Morlclorielrtntivde proiectpcntru clasa a lll-a
t 5
T

$, , , a1, r
Ar i'r t'trrr.iculari: Lirnbi qi comunicare Fis,'iltlirr;r; l,irnbnpi litcratura romini

5

lnviqitor Clasaa III-a Data.

l. Captarea atengiei

subiectut - Ftgrite tccpiei; tn,nescu: "*,,,!o'ili:r* vorbire. -----' * Substantivul, de parre
Tipul lecyici; mixti.
,\t'tlturi : dcz'u'lrarca canacitiqii de receptare a mesajerororale scrise; ;i d1'ruolt"rca

f. Anunfarea titlului le4iei Ei a unor obiective 5. Dirijarea invilirii

capaciuiiid. .or".r;. ,. r)t't('cItae "^;rl;;r. operatronarert'pe parcursur.;i Ia-sfir$itur lecqiei eleviivor fi capabili: (), sircitcasti corecr, fluenigi.expr;;i";;ipugin o unitatelogici; t'r,;;'.I],i.l"rteasci/si

or
o2 or

. Audilie: un fragment din Rapsodia 1 sau din Poerna rom6.nd de GeorgeEnescu . Observarea unor reproduceri dupi tablouri de $tefanLuchian . Florile omeniei dePetre Comarnescu (consohdare) . Substantiaw/, parte de vorDlre . Florile omeniei dePete Comarnescu . Formularea mesajului pe baza rispunsului la intrebiri. . Selectarea textul litedin rar a unor enunturi care cuprind substantive. . Exemplu: a) ,erauhcrimidebwcwrie gi induiopare..!'; ,la.crimi.ce. linigtesc r.nund 9L llmPezesc oclif (substantive comune); b) li se cere copiilor si spuni numele personajelor: Paulina Cocea, George Enescu, $tefan Luchian (substantiveproprii) . li se cerecopiilor si alcituiasci propozigii cu alte nume de persoane sau de animale care si aibi diferite poziqii in etc. ProPozlgle . Formulareadefiniqieipe baza exemplelor care ilustreazicaracteristicile acestei pirqi de vorbire: felul, numirul. . Aplicareacunogtinqelor insuqitein alte contexte

album cu reproduceri dupi tablouri de $tefanLuchian Petre Comarnescu, $tefan Lwchian

rispundi i"itJi.'; i"

textului

definiqiasubstantivuluica parte de vorbire ".i"r.".."i"'l3iiiir,.,rul pebazaexemplelor :l.I;lfleze On si identificesubstantivulin diferite conrexre; c)q si foloseasci. in .or..i*Lrr*c.iti i' Jir.rir. ,ituagii de comunicare; ()o si scrietexte date -od createp. b"r"-r.ror sau cerlnte (repere). ,Strategiididaaice

t',

diferite exercigiide citire: in lant, selectlv etc. conversatie exercrqru exercigiu problematizare analizd. conversaqie conversatle eurrstl. elevii trebuie si spuni ce exprimi urmitoarele cuvinte: lacyimi, bwcwrie, induiosare (diferite stiri sufletegti); inirna, ochi (organe ale omului); . elevii vor descoperi cd unele cuvinte denumesc obiecte,au forme pentru numdrul singulargi plural.

'

o Actntitdpide invdpare; frontal, pe gmpe, individual. ' Mijloacede inadtdmknt: arbum/r,elroduceri dupi tabrouride $tefanLuchian, fige cu citate.fise de cu ".tiuit"t"ina.'rr."l."ra, caseri. inregistri.ri din muzica lui Georgedr,"r.r, ,.". Bibliografie,. - Album de reproduceri dupi tablouri de $tefanLuchian; - Pcrrecomarnescu,$tefa; LuJl"i, nir"uTineretului, Bucureqti,1960.

exercisiul, anatizasi jocul sinteza, di{^ii?!,'"!gr:::ri:';::::,'iiT,tl'euristici,

o4

Et,rpclc/Eucni-".rt" lcctici/ didactice

l. Momentul organizatoric Verificarea temei scrise

nRealizarea clirnarului educagional - pregitirea materialului didactic . P rezentareatextului na_ - conversaqie - formativi rativ - auorlle - individua. Cuvintul - parte de li vorDlre

ol

o1

o,

exerclul: . de completare

i" l
I

2

Lo,
I

5

Adrcsa: . Completeazd tabelulurmitor cu substantivele punctate: scrisein spaqiile Substantivul Felul

r de ffansformare . de identificare . de creagie

o5 o6

6. Feedbackul 7.Asigurarea retengiei 8.lncheierea activitlqii/lecgiei

o,
o5 o6

. Un exemplude exerci- - descoperire: elevii qiu de completare: Fisa ingelegcaracterisrinumirul 1. cile substantivului: felul; numirul . Formulare de propozi- - exerciqii tii/ textecu urmitoarele substantive:Bucurestt. Fdt-Frumos, mknd, iooe;tx, catete,.a. r Li se cere elevilor si - joc didactic spu.nicit mai multe insusrrlPotnvlte obrectelor denumite de urmitoarele substantive: chntec,oacanyd, jucdrii, prieteni q.a. . Se desfigoarl jocul di- - joc didacticFrwmudactic Fr um usepe cwlo a seyea culorihr: elevii rilor. denumesc uneleculori gi le folosescin colorarea unor desene (realizatede elevi la lecqiile educaqie de plastici) o Se rezolvi o fiqi de activitate independenti: Fiqanumirul 2. o Tema pentru acasi: - explicaqie Fiqa de ictivitate independenti numirul 3. . Audilie

Numirul

ANEXA 2
Fiqade activitate independenti numirul2 din a) Transcriesubstantivele textul urmetor, precizind felul lor. b) Scrieforma de plural a substantiveloraflatela numirul singulargi invers: forma de singulara subsmntivelorla numirul plural din textul dat. ,,Lupul ii spuseci eraimpiratul pisirilor. Ci el cind veneaa fura merele,adunapIsirili celemai agerela zbor gi cu elein stol veneade le culegea". (Petre Ispirescu,Lwpwlcel ndzdrdvan)

ANEXA 3 Ffuade activitateindependenti numirul 3
Temapentrw acasd judrii, Scwfipa-RoSie, povestire. a) Formuleazi enunquricu urrnitoarele substantive: din b) Completeazi tabelul dat cu substantivele textul urmitor: Substantivul

Felul

Numirul

rirl ffililliilliiliiiirll ; u.:ir. i,',',ll

ANEXA 1

fusese cirmuitor al qirii' il izgonisedin fruntea im,,Demult, mo;neagul acesta z.tteu ."te-o ripise gi pe Dumitrana. lngeleptulsta cufundat in acelagi piriqiei ginduri, risfoind cirqi din vechimegi sehrinea cu lapteleunei caPrentmiri,Zoica, aciuatdpe lingi el de mulqi ani". (Victor Eftimiu, Pdwnasul-Codrilor) Vocabular: ckrmuitor = conducltor, domnitor. Proiect de lecqie Model orientativ de lecqiede Limba qi literatura romani integratd clasaa IV-a r Unitatea de tnadPare' pokr de CezarPetrescul 1. Texrul narativ Frarn, wrswl . Delimitarea textului in fragmentelogice;

Ffuade activitateindependenti numirul 1
FiSdpersonald o Completeazd spaqiile puncrate: Numele elevului Numele pirinqilor: - mama - tatdl Calitatea: elevla

ffi l
r l(ccu'.i.grc'rcav LL r r r r r r r < u r yr ( r - r spaqiali v @ dcrcrrni'anqilo'. p a tr la ll qi tcmporali u b sl r cm p oral l ar acqiu'ii ai ac{runl l ; r [)crsonajrl litcrar - trasituri fizice, tri.situri morale; 2. Acordul adjectivuluiin gen qi numir ,rrbrr"n-r-i*l dererminat; "., J' (lornunicare temaleciurii saua unui specracol .ir.. Pe d. -r\' iElevii vor iniria urr dialog.); 4. (Pc.rtrucE - curriculumextins)compunere narativi cu dialog. 'l'ipul lec;iei: - mixtl; - dc evaluare. si elevii vor fi capabili: f)-biea;yeoPera.lionale pe p.arcursul la sfirgitul lecqiei O, sa citeasca fluent, .",t.:l ii expresiv, ,.rp".iand se-rreled. p;;;r;;i,i.,"' or si povesreasce textul citit, folosind in exprimrr", p;;;ri; crrrri.rte expresii gi insuEite; o, si delimireze textulin fragmente logice pebazaideiror principare; o, si identificedialogul ca elementcoistituti,, ,t ,.*J";'rr.."ti,r, pe bazacu nogtingelor insusite; o, si formuleze ideile principale,inqelegindcontinurul textului narariv; O,, si recunoascienunrpri."?, prezinti"momentul si locul acqiunii ; " Ot si identifice crisituri fizice gi morale ale personaj.lorp. baza conginutului textului narativ; O, si identifice adjectiveledin enunturile careinfigigeazd,trd,sdtun le celor doi
coPil;

r [)i a logul c a c lc n- rc n c o n .s ti tr" l ti v t. i rl u n u i tc x t n arati v;

| 1 rePrezen- Buliculc, mai gii rnintcpe beiatuldc lingn noi, de la circ, din seara taqicidc adio? - Ei ? Ce-i cu dinsul ? - Grozav l-a mai amirit pe el tor ce s-aintimplat atunci cu Fram ! - Mi-a pirut rlu gi mie...Asta-i tot? - Mai estecevacu dinsul. - Ce anume? - Grozavii mai placelui s[ citeasclistorii despreurgii albi gi desprecilitoriile la poli. - Foarte frumos pentru el ! Am vlzut eu ci are o privire de baiat degtept. - Da, dar nu are cirqi, bunicule! = Cum asra,n-are cirqi ? $i, ma intreb, de unde stii mddluqi cd n-are:itlt ? lui la un afigvechial circului,cu desenul Fram". - Mi-a spusel.Ne uitam "*attdoi pe unde o mai fi acum?" ["'] Pe urmi, mi-a ,,Bietui Fram - ziceael-, oare de la mata.Am ficut riu ? i fou.rtit cum n-arecirqi 9i eu i-arnflgiduit si capit ! - Ai-fa".r, foarte bine, foarte bine, qireato M; mir de ce mi mai intrebi ? bunicule! - M-am temut si nu te superi, - Cnnd m-am mai supiraf eu fiindci vine cinevasi-mi ceari cirqi ? 3. Cu adevirat,multi lume din oragse perindaprincasa lorsi capetecirqi de citit. De data asta,fostului profesorii flcuse mai mire plicere, aflind.ca se giseqte polare'" expediqiilor urgilor albi qi toateperipeqiile un biiat dornic sI cunoasclviaqa Scenariwllecgiei sI . Dupi cirireafragmentuluide mai multe ori, elevii vor fi ajutaqi sefamiliari,"t" ,u t""tul pI bazaurmdtoarelorintrebiri: textului literar ? 1) Care sunt personajele 2) Cine estePetrug? 3) Ce a ficut Petrugde dragulursuluiFram? 4) Cum obqinePetrugcirqi de citit ? 5) Care esteatitudineafosrului profesor? din 6) Ce invdqaqi acesttext narativ? . Alte activitdpi de tnodpare: - Citiqi dialogurile! - Numigi perionajelecarediscuti ! din dialogul lor! desprinse - Identiiicagitrisirurile acestorpersonaje, din textul literar ! - Delimitaqifragmentele fiecarefragment! - Povestiqi - Alcntuiqi planul simplu de idei! potrivite pentnr urmitoarele perdidaiic; Spunegicitmai multe adjective - Joc cu sonaje:Petruggi Fetiqa pirulbalai' la alegindu-sealte subsrantive celetrei genuri,la numirul ;o."i1o"t" "orrtinrr", titrgnLt ;i plural, p.t t.n-cat. trebuie gisite adjectiveadecvate' antepussubstantivuluideVoiionti, r" po"r" schimbalocul adje"ctivului,'fiind termlnat.

t...1

adjectivuluicu substantivuldeterminatpe bazacunosti' :1,:yl::acordul qelorlnsuslte; t3 explicepunctu.agia specifici dialogului pebazaachizigiiloranterioare; --'9to se inigiezeun dialog oial pe baza reierel- drr"; 9rr si redacteze compuneri sclis.e ba-za anumi toi ,eper"/cerinte. ge -o, Pentru realizarea acestei unitigi de invigare am ales din textul litc"n?r"grn.rrr Cezar Perrescu. Aceasti unirate de iivlqare se poate d.esf:.:::f, ih 5-6 lecqii(mai ta$ura trtit,lilfr,de j. multe sau mai.puqine) funcqiede nivelul eierrilor, in temei'icia achizigiilorcognitive gi a deprinderilor format. "rrr"rlor. Fram, ursul polar de Crznn Pnrnsscu Da, undeva,departe,in oragulsiu, perrug,beieqelul ochi sclipitori ,,1. cu gi cu nasulcirn, nu-l uitasepe Fram. [...] albr9rdespreexpedigiile ";t.rnrr. ^,"PirdllrytIl-1r."1 polare. una gi incepeJalta. urmi, seinrorceadin nou la celepe care Pe le-a mai -,-,lfutu"" cltlt. Iar a doua zi povestea mare aprindereprieteniror acesre cu peripeqii.

or

r"

in toatd legea citit felurite la cirqidespre urgi

2' Fetila cu pirul bilai gi cu ochi albagtri, nepoara fostuluiprofesor,seqinuse cude ^ vint. Vorbise cu bunicul,luind povesrea departe, mici'si pe cu n.uirrorrrr.siretlicuri.

rr l
dc - ln jocul rol^,P:-" inrerviur", doudpcrsonaje, ccre ,,rcporrcrur., ,,inrcr Ei por infiripaun diarog clcsprc rccturi, rarguriif .*r*'rol.i"..i'r i. l:"]l-lif': a. u c c lr c $.
,;^,:::f_:.? p'reddrii-inrdpdrii unui swnet Sia literei corespunzdtoare rcnrru rczolvareaacesruisubiect,vezi restul 2, subiectuial Ilt_lea, itemul 3.

t

tn senstarg, iaatuarri'i;ir^ii'r";;itr;;;;;;',:d*"riirod,rr.to, , caremisoa_ r! narura ginivelulperformangelor adnse ir."ii"i"u"igo:rr, a. misurain cererczuhatele invigirii sunrin concordangi ;bi;;rili;.a;";i";;i";;;;, ^pr"riazi ; furnizeazf' datele necesare vederea in ra"prall ."r";;;i;;"" deciziieducaqionale ( Adrian Stoica, aluarea.p grr rulri rilo;. Er D ; i;,; ;;;; i; p racticd). ; Evaluarea intereseazi deop"otrivi eriii, p;ri"6 i; .rar.i; didactice. Evaluarea influenqeazi ?nrrigarea. .rr"irr"r. r. idfor"r. etod.e lr, tradipionale care gi-au doveditvalabilitat.", prot" ,.+, pro[. or"i";GiJb;- practice, qi metod.e ca alternatioe comPlementare,-p....robseiaarea sistematlicd acomportamentului elevilor, inaestigaiia, proie i "rr"fA:irt, autoevaluarea. lvre[odele ffadtponale vor fi metode de "ii evaluare frecvente,
in ciuda unor deza-

l' l) ezaaantai e/aaantaj e,areunei metode trad.igionare de eoaruare

qi cu rezultatelor ele-vii pirinqii; - comunicarea discutarea 9i constatate. proicctarcaunci strategiide ameliorarea deficienqelor gcolar carerelevi, periodic,.p.rogresul t. .pti.? tuste t";;;l;.f"ie formatioe (finale) adminjs,,"..i". conrinlerii activitiqii; testesimative ,i .fir|i..JU'""(ri ciclu de inan-gcolar, rfargir"l r;.i t.rioade lungi de instruire (semestru, ;r;;i; in carese evalueazi inigiale ." p.i'.r.ipal scop,rlt"r." elevului; reste A;#;;t;i "" p..iotttt"ntilor inainteaunui program de instruire' nivelul -in diversi tipuri de itemi. Iternii reprezintd, sensrei" oioU"le scrisesefolosesc pot fi: r"a*i.ot"ponentele unui instrument de evaluare;aceqtia - simpleintrebiri; - un enunt urmat de o intrebare; gi - exerciqii probleme; * intrebiri siructuralesaude tip eseu. lirg, itemii reprezinti ointrebare,.plus.rispunsul aqteptat. ln sens sau Orice iteni t esteazdunul mai multe obiectivede evaluare. gcolar'Din.acest are Orice evaluare drept scopmisurareaobiectivi a progresului n9 pot.asiguraobiectivitatea pun.i J" u.J.r. itemii sdmiobiectivigi cei subiectivi Itemilor obiectivi li seobiecteazdporeprezentindun dezavantaj. in notare,acesta sibilitateaghicirii rispunsului corect.

rimba riteratura rom,nrevaluarea re?llizpvzinrrqprs 9i ]ti'iii;o^rl discinlinei se bc orale gi
probe scnse.

dr:;:r!'":3fii[ffi:r:iIe

instrument evaluare de pro-ieet1t, 3{q1in-ieqrpt ;i 99r99.gat

TESTUL 12 SubiectulI I I Scrisoarea de Mihai Eminescu

Pro.ba orald tiprizinti metodade evaluareutiliz,r,drcel mai desin clasi. prin aceastl- probi se realiieazd.: - interacqiunea,directi profesor-elev careuneori constituie avantaj,alteori un d,e avantai, daci.relajia nu es productivi z re ; - rlexrbrlrtatea modului de evaluare datoriti posibilitnqiide a alternaintrebirile in funcqiede calitatea rispunsului; aceastarep-rezintd aaantaj,oferind wn elevului suporr suplimentarpenrru r".ilu^rr^sarcinii .sprijin,. didacdce ; - posibilitatea jusiificarii raspunsului ,"prezi'te d;;;.;;;., un aztantajar aces_ tei forme de evaluare: - evaluarea comportamenruluidin domeniul afectiv;aceastr caracteristicipoate fi un dezaaintaipentru copiii emorirri,irrt..iorirrtii' - feedbackulimediat constituieu r;;;;;i i;;;;;'ffi: ln practicagcolari ,r"u"i. i-ui""i. " dt.;;il;re tradiqionare acelea cu moderne, alternadve, scopul.ealize.iiurreievaruiri obi.;;. cu -o.aa, prin careseva orien_ ta activitatea predare-invilarein etapaurmitoare. de I'roba scrisdtrebuie.si indeplineasciurmitoarere condigii/ceringe'--'---"-' minime: - stabilirea r""Lyl,"i probei 9i definirea obi..ti.,n.lor-opi,. gor"ie; - alegerea tipului de.itemcorespunzit;, fi;;;t;;i#;:i, aceeasi probi scri_ si esrerecomandabilsi se foioseascidoui-trei;tp;; ;; it"rni, of,i..ii"i ,._ miobiectivi gi subiectivi; - elaborarea adecvati. sciremeide notare (analirici sauhoristici); a

spirituali, cultural-artistici, de mare complexiRomantismul a tost o ,,migcare *"nif"rt"tintoate domeniileartei:literaturi, pictur^I, tat.;i;;;pH.*tinJ.r., poltttci economie llltl= istorie,lingvistic{,d,rept, iilosofie,esretici, rure,*rrri.i coregrafie, alxvlll-lea pregltit ia sfirgitul secolului ,o.i"l, Drecum siin modi, .;;p;;;;;.;tul '(preromartismul),dardeznoltatplenarin prima jumitate a secolulut XIX-lea' culal minind intre 1810gi 1849"t. romantismului: Caracteristicile opn, obiectivismului clasic,adici primatul eului - cultivarea r"bi;;;irr""i.ri, sponaf irrdirrid.r.l,al viegiiafectirre, sentimentuluigi pasiunii,al sensibilitlqii tane gi sincere; descituqa , interioari, dorinqade evaziune fanteziacreatoare - ,"-", nelinigtea melancolie'nostalgie'pete, p.rrdrrl"r." i*" \rirtuqigi vicii, nonconformism, penrru naruri, pitoresc,feeric,exotic,dar ;i pentru mistere ;ir"'i;;, predilecgia
tl)ictionar de t(:nninologie literari, F.clitura$tiirrlifici, Tlucuregti,197A'p' 284'

rl
fatttitsttrc, cxirltitrca trccutului istoric.nllionrl, prcguirca --- valorilor naqionale (mi " 'turi, e_rcsuri, istoric, naturd, folclor)ctc.; '- extindcrca univcrsului artistic prill tcmcnoi, categorii atitudiniestetice si inc. dirc(uritul,
P'a');

I rcs
gro.rcscur, ti;;;;L;"*rrii.rfu..l, prinperson vaaje riate categoriile -a.abrur, din sociale jos(artigti -------;-''rv!r' de ;b;ilr;$qi,-...9.ro.r siprostituatc \
ana tcnraprincipale meditaqici..Prin constituic a inqclcptului, savaurului, Soarta imaginea apoi prin rnizergi mintea.geniali, fizic insignifiant, titczadintrc'aspcctul premisadramatici a destinului omugiapocaliprici, p6etul stabilegte cosmogonicn girbovit gide nimic,/ Universulfiri margini e este, luide feniu, ,,Ut.;qiu ig" ".tlui ln dege"tul mic,/ Cici iub frunte-i viitorul gi trecutul seinchea.gl,/Noapte-adinc-a Atlas in vechimesprijineacerul peumdt,/ vecinlcieiel in qiruri o dezleagd;/Precum Asa el spriiini lumea 9i veciaintr-un numir." - -' in cu in odaiq"siricicioasi, cu hainaroasi in coate, ,,bumbacul urechi", ,,intr-un in tainelefacerii lumii' calculfiri'capit tot socoategi socoate",savantulpitrunde odih: cind Totwlerapotenqialitate,,lips! de viaqi si voinli", ,,pitruns de sine.insugi geniali frimintd min-tea n."..1 nepitr-uns".intrebiri irridr-.trt"ie,.impenetrabile intreveeternaPa99")l in care, iniunericulinceputului(,,in sineimpicati stipanea mitic (suportul eazdgeiezainfiqi;ati d. ,,pun.r.rl de miqcare"^ Tatii caredeclanq se Rig Veda).Cosmogeneza constituieintr-o imagineplasfiiii Imnut c.reayiiidin in tici dominate de lumini: lDe-atunci negula eterni se desface fegii,/ De atunci gi pini astizi colonii de lumipierrisarelumea,luni, soaresi stihii.../ De itunci $i dute/ Vin din surevii de chaospe ciriri necunoscute/ in roiuri luminoaseizvoin rind din infinit,/ Sunt arrase viaqi de un dor nemirginit". Aceasti imaginea genezei va fi reluati in Luceafdrul. A doua intrebare fundamentali al cdreirispuns il cauti cu infrigurare savantul estemenireaomului in univers.Rispunsul reprezinti o satiri tipic eminesciandt,,Tat in lumea astamare,noi, copii ai lumii mici,/ Facempe plmintul nostru mulunoagenera-, ie de furnici;/ Micioscopice popoare,regi, o;teni ;i invigaqi/Ne succedem ii pe-o lume mici de se misuri cu cotul,/ Mugti de-o 1ii qi ne credem o -inuttaqi;/ tn ,.." nemlrginire ne-nvirtim uitind cu totul/ Cum ci lumea asta-ntreagi.e cligi-nainte-iintuneric searati". Dominat de dorinqenepi suspenda Ce-ndxriru-i ai necrutetor' *erginit., orrnrl devirregrandoman,lipsit de misuri, de aici sarcasmul intreagi, condamni la neastfelde iameni, societatea ittd..priqit crl cnt .r, "ia, mingilesirilucite, geniilepreocupate trecurul qi viitorul universului. Cude fericire-"i imagine zguduitor de apocalipsului,_inflgi;at.intr-o getitorul intrevede -o-eintul de joc cromaric ce .edi^treceiea la dinamic gi vital la inert: soareledeun frlastica, ca irirr. ,,riirt si rog", apoi ,,se-nchide o rani printre nori intunecogi", planetele.se pier lumii" (metafori a cerului) seinnegreqte,-ste.lele inviri haotic, ,,i"i"p.t""r-a displrind mort gi-n-tindetrupul 9i devinevecinicie.", cafr..g61zeleto"-rr"],,Timpul nefiinqei",,,Cici in sineimpicati in lumina, principiul vital, t6tul recade ,,noaptea pace ...". reincep-eterna filosofici schoin io.ietate"^cliditepe,,dorul nemdrginit" (metafori pentru ideea i, i trAi1, geniuleste neinqeles nefericit: ,,Poqizidi o lupenhauerian6,voinya 9i lopati de qirini se me-ntreagi,poqi s-o sfarimi... orice-aispune,/Peste.toate.o valoaqi depune".\ici contemporanii nici urmaqiinu-suntdispugisi recunoasci meritelor, ci prilej omului de'geniu.Necrologul nu va fi tec.rttolgtetea rei, care a de afirm"are valorii ace-luia il roste;te: "[..']- tl vorbi vrun mide -eregi" "lustruire", titei,/ Nu slivindu-te pe tine ... lustruindu-sepe ell Sub a numelui tiu umbri. Iati Ba'sdvezi... posteritat.t .t1. inci ;i mai dreapti./ Nepudnd si ,o, ." ," aqteaptl,./ vrea si te aimire ?" Neputind si inqeleagistrilucirea 9i sacrite ajungi, crrLi "-o,

moment).Folma definitivi eite eraborati intre ta)g--igc'"In scr$ortleI, II, III aparedestinul social al omurui superior: savantul, poetul, ia societatea caresesimre.rr, .*i1", (scyisorile in I,II),iar Il^tl-*t:Tln_raprorrare /' --' fn a trera'pnn contruntareatrecutului eroic cu prezentul decizut, epigonic. sctisoarea-I debuteazdcu o imagin. ,,o.rrrrri, d-;i;;;i d. luna care stimulea_ z'I meditagia infiripareavisurui,ti...r., a;" gi u,nfri ob;;;(,,Doar ceasornicul urmeazi' lung-atimpului.cirare" in timpul subiectiv. j, Eliberatde sub tiraniatimpului, generalor durerii, al rransgreseazi spagiu timp, pini la cossi "ut -'.a;ir,it mogoniegi istorie umani in totalitatea Luna,. ei. ,,stiphna-mirii..(astru specific romanrismului),a imensiri.tii,,,varsipeste_toare volupto'asa r.epr.) r" ii"t"""p: .; tea amintirii o vecie-ntreagiscoare/D. d";;;i, Ir._r^ll. ,rrnp_ ca_nvrs pe 19 toate"'schopenhaueriana voinli de a_ trii, sursi.a'dure.ilor, irrrrins; prin medi_ tagic; Iuna,,,sandirilor "rte dand .id;;gr" ."1il;;;;;in .eterori"astrari pen"iaie';, tru a dcscopJri tainele iihe;;;;;;,'p"ter'ic siu ,r"u, fog* ori sirac,genial "ieqii. teu netor,pulseaziaceleasi dorinqe. Indifeient d. for-" J. rrr"li"rrrr", esenra uma_ nr esteaceeasi, si,egalitatea ca oamenilorin fata ;D;;i'rr"pr. osebirere_au iegitdin urna sortii-/Drcopotrivi-i,rffi"qte -;.iii, r^zata;; g.n;ut morqii;/ La aceragi sir depatimi deopotrivi

srisoarea darcazddin srudentiei I anii u.ri;r.r.i is] {-it):il, ra,,d.p"eyr pre_ se cosmogonia indici,9ichiar ,i""o".^t,prn careva :]:.lp_1de mo_ trvc $r tragmenredin sfera poemului Memento'ii-r^ir"^pe -"ii"";"r.i:;;; rerminat in acel

- irnbogiqir.. prin forosirealimbajului popurar,arhaic,argo_ -' ---'-"-.'-'*^ t IPIFartistic tic; stilul retoric,exaltat: - cultivarca precum antiteza,hiperbola, alegorias.a. "i::11,":.dee I'lxisti un ,,romantism.permanent", spirit un romantic, ca si un clasicismatem_ Poral,dcfinite,primul, prin.subiectivism, sensibilitate, conrraste, aldoilea prin_ec.lrilibru, iobrietaie,olimpianis-, "*ir"r., l'udor vianu aprecia rom'antismi -orr-.ntalitate. ci ,ominesc a fost in buna misuri un roman, tism clasic,intruclt cuprinde *-t ra origini, curentur ""-..o"r":l;..;.;;i;;;;;, romantismula apirut ia o reacgie impotriva .r"trrir-"r"i1 Jvrarere nostru romantic,Mihai Eminescu, avuro a aspiratie crasici(,,E1 frin_ ar se'n vers adonic limba lui ca.9iHoragi"",- sni'oiu)iif.,f,; perfectiune:a creat celccinci scrisori,scris.oarea o speci.."r;i;;;;;;.iJrtj;;. fii"d Georgecirinescu considerr ci ideea scrisorilori-a fost'suferati poetului d. Hlr"qiu (model de per_ fecgiunc artistici) 9i a evidengi"t depistabile intreagacreagie in eminescia"r"-a"atri nI' Influenqaceamaievidenta,p"r. ir i'-^ oarea Il,incepurul poemurui rrimigind la inccputul scrisorjilui Horr4i .air. tut....r". Pcrpessicius stabilegte ciclul Scrisorilora ci fost definitivatin 1gg0gi proiectat in rltr ordine decit cea.incareau in revisraconaorbiri tfterare. "pt;;;

rii;; ;;;i/ F;,ffii;i;; *?;rli;"

!., *.lii ",, neghiobi

-r

FI
ficiulomulu! 8eniu, d9 urmag.ii vorcruta shbiciunile gi omenegti vor minimaliza mcritele, reducindu-l dimensiunea medio.rl ,,C-"ifolif*ni .u- sunt la lor si dinsii.. . ' e.ficcare/ n-aifostmaimult cada'sul,;, CI ,,T;;;. ;;il;;trjiffii;fyllgulit tl€tehtnuiilMult mai vor atrage decittor ceai gindit... Tll! 1i 'fonalitatea discursului trece liric de"la compasiunea diioasl: ,,O,srrmane Drin !... earcdestraml,iluziasavantului a-i fi recunoscuti-genialitarea,l;i;i;;i;;r;I#, de prin chipurile pedant-ridicole careli asumimerirul?e tr"Uiiivaloarea savanrului. Medimiia incheie trei ideifilosofice set.ger.r.1" i"rreaga " se cu care .uo ----ttegcianl: "r."6.
r ,,Clci e vis al nefiinqeiuniversul cel himeric..... t togice-nasti lume sunt supusiputerii sorgii/Deopotrivi-istipinegte raza "$i Pe ta gi geniulmonii". r ,,Neputind si te ajungi, crezi c-or vrea si te admire?.. l'nmul vers relevi p:rpetua devenirea univ-ersului,al doilea _ soarta omului, in 3. lui - pronutnepersonal. cine siiece - loiuqiune pronominali. uhimii - adjectivpropriu-zis. niciun - adjectivpronominal negativ.

I rcr

4. ,,omul [...] si qini la rosrul lui" - propoziqiesubordonati subiectivi. #;;i". ;;i;.. ,-t "ieg. d" el!" - propoziqiesubordonati ;ahi;drorr.ri circumstantiali concesivi. B. l. destins- distins ll priveam cit erede destVh* Profesorul a aplrut distins9i surizitor. insolent - insolit penibil' Tinirul vorbea insolentgi gesticula Sdlul insolit al ultimului siu roman ne cucerise' Provene* - Preuenea houl me,, coleg de serviciuproaeneddin qinuturilemaramuregene. vreun pericol' prrornro oii d" cite ori blnuia ci mi Pagte MF, nici o datd dintre celeProPunu-mi convenea expoziqiei 2. Pentru inau.gurarea se cteorganrzatotr. Niciodaid nu mi-am dorit mai mult ca acum si vizitez Venegia. prin conYer3. glont, cuc,buStean adverbede mod provenite din substantive valorii gramaticale)' iie (schimbarea bdrbatd - adiectiv. ci 4.Pdreal/cdnu va cigtigaintrecerea,2/pentrt luasestartul gregit.3/ P, - propoziqiesuboidonati predicitivi. P, - propoziqie circumstanqiali de cauzd".

supus morgiifal ireilea destinul nefericit a. g.ii",;il;;;;: F::?:il' rnletes. "t "-"1"i

tiv comun:,,recunoasci^-1",/ ,dasi,Frl,,..;plgrf-i:.I;r# ; ;.1U, "i.ii..V;;;;;;:;, gi *djectiv verb: ,,-nrre / ,,seleagd"';"dj..d" agd" dimi";;i;;i9fu;;""me: ,,miriter../,,e1.. l,e. Subiectul al IIJea A. l. a d.iEdrea:a pieri,a sestinge. a relua: a reincepe, continira,a urma. a generoiitate mirinimie. : /ost:Sens, noimi. 2. vrei s|t inPiaqa vii Festivalului, concertul la tinerilormuzicieni ? tn piaqn gisesc se qipuivii. Ji-am dat banii,acumsunrem chi, Am fixat geamurile chit. cu Pescarul Iona a fost inghigir un clir urias. de

Poemul esteromantic prin temi, prin motive: motivur nocturn, selenar, cosmic (cqcm,ogonia giapocalipsui), motivuiii-pului 9.".,prin,Jrrr"*r fil"rofi., pri" oropnn hmbajur poetic, in careconstrucgiile interogative,e*clariati:^:o-:1|lirezer' ve $ punctelede suspensie marevaloareemogionali. au Poemulc rPrindegaptetablouri, uldmul reluind t"blo.rl nocrurn care declanseazl- meditagia. Periplul.temporal pornegtedin prezenturmeditagieir;;";.;;;;i_ cosmogeneza, viitorul indepirtat gi reintoarcirealaprezent- iaUtott no;;;;i ' t i"vocffea lunii, verirabih mule. Versurilepoemului au misura de 15-16 versuri,ritmul estetrohaic, rima imperecieati. In poem aparrime inedite,de marefrumusege: _,i#;_ / ,,Tatdl,, ,,Iatd,_|,, t-Lrf:f:!1: tr pronume cu un subshnriv comun, devenit substanrivpropriu; verbe :: cu substantivei ,tece"/ ,,p1ce", ,,gindesc../,,omenesc..; Eiprorrrira aa, verb ,ubrt"n_

c.

TVA la alcool' cre$terea 1. Eu continui si susqin 2. ochii albasri ai fetei celeinou-venirein clasanoastri ne fascinau. un estenecesar nou Prointreprinderii noastre, ce 3. in ceea privegtedeficienqele gram de redresare.

Subiectulal IIIJea
l. Descriereaunui ioc didaaic simulati (metodede simulare)in invigiminDinrr" metodeleblzarcpe acqiune tul orimar sunt eficiente: iocul iidafuic qi tnvdpareadramatizatd.. "-' intelectuali cu elet"pririnti o metodi carei*bitti activitatea i"l"rii, [ia.iiii j6", ajutorul cirora copiii nu mai congtienrizeazdefortul, de "r, -;;;aiil.ii',r", pentru ci invaql jucindu-se'

ilI

J" .iri..a. , ,rirl;'$i;;lr.a corecrd, tc reiliz.a titot111i, Se Jorit iv,lnra*'r)iiuuii,' r"r*i*"r,|riirretc. fruenti, poa_ peunjeton/oc talrf cstcscris, lt
dentJd;,cr1* t"l *niiun

Luceafirul lliry,Tlil,,J#::#ffi',',fJn:kir:x;'i;;.il''*uiii;ffi Eminescu #;.:: deMihai l)c'rru asisurarea;a*p,"rli

Pe dcrageneral ,ji.ili;lijlcc t, I)c excr'plu. crasa p"t;",.."ii.i1j".ji;;p la r, recumJo.cur swneteror,Jocur belor, s,a_ sd 'u'i,Dunr,*^rrr;iili"i"ti.l.o-pt"r"r. cujocuri miscare, de evenrual o.,

""' a. ll'li'";f [i!Qll,;;:t;[' l*ii*l*l1]1"ri1r;,;ii'il""i.."-;1."..' ladc'scopcrirea cunogri'1r, ]. unor tr.i, .ii l.au.,,uc,

llr lecliilcdc lirrrba litcratura pi rorrrirril rlcsr.rp.,rrrr s. j'curi dc clczvoltarevor. a

I "'rt
L13 biectul I

;il?JHT:*;:.ln:a"i,

pl-",

siiabi, astfel "ioi" doua .,,,t,.1", in.lts;.",_
I V

elevdosparte cuvintur sirabe, in ceilalri

c4rrc

ca.r-te

Conceptulgen liric - vezi p. 85. existenGenul epiccuprinde opereleliterarein carenaratorulprezinti realitatea faptelor unor prin succesiunea mijlocit, prin intermediul evenimentelor, Umane epicului sunt: Prin urmarecaracteristicile tonaje intre careexisti anumiterelaqii. Aristotel). Semai poao poveste",,,nu e limitatdin timp" (dupi cum susqinea (povestirea perdoana III-a) sausula a obiectivitatea in nelimitarea spaqiu, I), acgiuniiin funcgiede careseclasifici (povestireala persoana amploarea iile genului epic. pe afireprezentate sceni.He)enuldramaficcuprindeopereleliteraredestinate in cd susqinea genul dramatic ,,uneste sine obiectivitateaepopeii cu principiul conceniectiv al liricii", esteo sinteziintre epic gi liric. Se caracterizeazd,prin al conflictului gi prin rolul esenqial dialogului,uneori gi al monologului. 'ea :.Sintezia gindirii poetico-filo zofice,ca gi a temelor 9i motivelor romantice,emiqi, timp, culme a rafinamentuluiexpresieipoetice, poemul Ln' lgciene in acelagi 'uI arelabazdbasmulrominescFata-n grddina de awr,culesde Richard Kunisch, icat de Eminescuintre 1873- lB74 (perioadastudiilor la Berlin). Poemul are intre anii 1880-1882,etapaapogeuluicreaqiei versiuni, autonome, realizate I-Y, Glossd,Odd (in n'tetruantic). gi ,inesciene a capodoperelorsale:Scrisorile basmului,poetul opereazio seriede modificiri: zmeul nu mai este Versificarea monstru puternic, ci pirsonaj romantic - demon,fiinqi chinuiti, ,,IJn mort frufeminidin Oscu ochii vii"-, tinirafatl, prinqesa basm, seamini cu personajele

fe-te fra-rc

Pdr-te pe-te

sa-te se_te si-te su-te

car_ne car_tof car-tiler car_na_aal etc.

cidre, cind seconstari. de_ citirea sitabe p" ;fi,i.g,"ii ilil;;fi, sau incepe cind :f:..',t;ljt;:n:t.#jn ori de cite ori esteposib', acest joc poatefi.completat.cu-joc de miscare, de joc emtterea unor onomatopee, funciie in d. .r"rtrrrrt"tea cadrului didactic. 2. Tipuri de proieaare Pentru acestuisubiect,vezi restur 2, subiectul 'ezoluarea al III-lea, itemul 1. 3. Finalitdpile tnadpdmintulwi primar sunt: - asrgurarea educaqiei elemeniare penrru toqicopiii;

acesrea fiind substandve, se cereco_ Ii piilorsi spunicit maimulte "l"s iniugiri pii.i"ir" a"""Xie deacesre te,apoisi formuleze cuvin_ propozigii i""-glii*,.-,''i ;i "u;.*.rr. joc t" otg ni."irad;;t;;;:lo.ra.r..r,"r,_qe """"'qiriiu" ,, .Acest de

Dintre acesre cuvinre r,l

trei-patru,

Poetul eminesciene. creaqiei i specifice g4o.-"*:1, i,li:y ,".dy""lj"rdiJoeul

re-miurgul poemul'Lwceafdrul),a finalul basmului,,,zmeul' din poem schimbat din nu razbriepefaiade impirat rostind un blestem, prlvilind o stinci (finalul bas-

lui popular). folstrivechi elemente sintetizeazd" prin iubire, Lwceafdrwl Poemal cunoagterii
peste sa, in reprezentat plan cosmicde steaua dragostea ice (credinqa omul este ci de ce dintre un pimintean gi un astru,elemente seregisesc, exemplu,in Legenciockrliei);1motive romantice(motivul cosmic,motivul mirii, motivul nocturn, motivul iubirii interzise' I visului, motivul codrului, motivul cosmogenezei, dvul inger-demon, motivul florii etc.) intr-o ultimi gi totali aventuri existeni, inceriare de cigtigarea unidqii spirituale,prin depigirea,,cerculuistrimt". Prin tema iubirii gi a cunoa;terii, poemul este o creapieliricd ctt un fir naratirt epicegi dramatice),dar gi epice) cu peisonaje(cain creaqiile racteristicia creatiei Luceafirul, eon, creanajelesunt lirice, ipbstazeale eului creator/eminescian.
I . I . .' ' -

;:.i;i qiritmulsiu de dezvothre; - lnzesrrarea copilului cu acele capacitigi caresi stimure_ ii ze raportarcasa ra mediul sociar "urrogtirrq., "lr"a", gi ,,atrriari,ip;#ril;;;;""r"" educariei.

- tormarea perso"aiitig:1::llt:t'1.'p."a"a

rr4 |
ri rlintii,nspir la.irrrpl:::::-:::ll pri' iu'irc,triieqte 1ie visur ,,screa rcpaos,,, de in oglindinrlu-sccxisrc'nqa prcafrum.as"i 'rorqii, fcrc'd.l;il;;;;, ;;apabilsi renunqe rar,,, tnurirc pc'tt'u. ,,ori dc iubire";,,Da. voi rni nr;.nndo alti lcsr.;/ sunt cu vccinicia lcgat,/ voi sr mndezle "5::i;";!.""i, ci -f ge.,, i,ni,rtr irri, ?nfrumusei.. *, aspiraqic, conrcmpldnd luceafirur, r.rr.l"'t,ia ,r" "";.a
versurilordin l'inalulpocrnului:,,'I'riindin ccrculvoscstcAi scrnnificaqia petrece,/ cu in lumeaureami simt/ Nemuritor i;i rccc." Ci Strimt/ Norocul vi muritor-nemuritor,inger-dcrtrott. pe antitezalimitat-nelimitat, construit mul este

155

rniurgulii oferio lecgie .uno"Et.i. d. punand r" exisrenqiari risrnurui) condigia "rrii*?p;;::bd::#i:;._"r; . ,r"-.rritoril., ;-;;;; ,,lri numai dureazi'..y Deserre vint/ doar "-l"lr.ril"r, murirori: id:iF -71q,:j;i;; ausrele prigoniri de soarte,/Noi nu avemnici timp, nici"d,/bi;cunoagrem cunoroc/gi moarre.,,. nasc a muri/$imorspre sena;re,.. spre ,,cici tolise a Nr-ir.,di-_^r"iiro.r;ffit.i Demiurgul reaminteri. dedeasupra"), ii ;,rl"r;i,#; r ornurtarea sinc de {iind.contaminat uman, carc-lstipinea -"r,i.""1 de
Fata de impdrat (numiti astfel ori de prrn eranur erotic. sdu

se rearzeazd. ztisarr prin gi uls; pcntru Luceafir visul seteide ,epaos, ,,O;r, .hror, i. am arary($ nr-aq intoarcc1cJrao.s..-./ din..pro, m-am niscur,zl,rn-.'11^n1 $i

t"b#';#hfi; ffi;i'iil:rf,1' din rilin,,,Biiar florigidepripas, t Oar ..o.r.o'erd sirre pe prin catilina 9i seinalgi spiritual'Pentrutogi cunoasterea 171:-:-yn,"i."..frrf:,i"

seara, marea cerul, conremplind si ..rno"gt".,,.,rir"l d"lrr.-.]lli). p"r,duland intre ccinrre lestgi teresrru, chemirile Luceafirului'l ..r. eaigi desriinuic zbuciumul:,,Dar luceafir,rdsdrit/ un "r.j";'Eaterrr, Dir,ri;d;;rrj;;;iiil orizonnemirsinit/ Singuritiliimdrii;//.girtainic genele r9.p_recl cect r.l-pr#insul/ c6nd areapei valuritreclci.ritorind spreddnsur; /iLucegte.-rn -r ,re'spus,/ Durereasi_mi alunge,/ seinarqitot maisus,/ca sanu.-f "-oi Dar plrr,,'d" rrisr cu razc 99;";r"l..zi reci/Din rumea desparte.../ veciil voi iubti ce-r rn -nvici/ va rimineadeparte...,, Ea insl,si aceasri numegre iubire,,farmec sf6nt/ i;"iio. pri."pe.,, farmec care triir trebuie prin depiqirea cercurui rr_11Tr9! n'pri" ,rfuepa$rrea i"iqiri, carepen_ tru om rindnelimitati. Fatadeimpirat nu-l poateurma in v, pe Luceafar, poare pdstreze i-piii-;iiiiorrt., r;trr numaisd, ,,visul tu..r.lillttte de uldmainvocare/chemare a ruceafirurui,.roriire i"rrl. i-perar, J. devenitici_ tilina, matcheazd.limira a. umani cunoa;rerii $i.;.;il;"irii"'i.ru;rr" cu un conse_ nerfatadepi;ise ,,cerc un strimr",casa (prima.$i d;;; .l;_;";h.;;f#l"t),r;; descoperise identitatea, gi rimita dar " iniiurii, tilgaqi^r.*ui'inrr_.r" cercmai larg. spagiur ,,cringul" /pidurea, mitical cup_rurui;rilio"i.i" ;;#u ipostazdluceaf;1 rul trebuie devinisreaua si norocoasi a^cirerinei; ;6il;l;,iu.eaf;, blind,/Aru_ necindpe-o razd,/p.drrunde-n si ?" gind-,iivo;;:;'t codru d; ineazd,!,, penriuciralin, esre fata sreaua norocoisi,.r;-i;;i.iliui, i-pri"irii, ,,iubi_ readint6i";i ,,visul urmi": ,,cu farme."f r"-l"ii,..;z'cii,airile din " stribate_mi,/ Revarsi de linigte vecil.P.e no_aprea-mea deparimi.,. lirice,Luceaferul. deimpirat Celetreipersonaje faia - cdti.lina,citilin, acced la o cunoasrere superioari. inbazacnreiafiecare i;"il;#1'd. rorrrrllui, o alti remi apoerrului tema fiind proprie romanrismului soarta,omului _ _ degeniu temi menqionatdininsemnarea poerului o fili pe Luceafirului reprezintidesrinur ".*rn.rr.rffi,^iJg""a, omuluide geniu caredevine nemuritor, drr-rrupoatefi fericit.

u ffi t::: if:i:*,o n,i,r;, u i: +FiffJj:i1:il,li:::3: | ;;: ;I ll -" *,, i*,1

doui tablouri,al cloisimetri cu dar;ii simetrice celelalte in gi Citilina, pirgi antitetice, zborul cosmic al Luceafirului gi dialogul cu Demiurgul (cadru cosmic) - i;i I al patrulea- idila din codru, careseapropiede planui_cos-mic-prin.spaqiul rostul celor doui lumi. Luceafirului consfinqegte ic al cringului, iar prezen\a lntre spiritul univeisal,Demiwrgwl- MareleTot - qi om - parte - se interpual Luceafdrul(Hyper-eon), ca mesager destinuluiuman. ln actul cunoagieriiprin iubire, Luceafirul a descoperitimposibilitateacoborilui in cercul strimt si menireade a rimine steacu noroc pentru obiecrulpatimii destinuluiil face ,,nemuritor;i rece",adici senin'Aceasti interprclnqelegerea magwlwicdldtortn stelein careEminescu estesulqinuti gi de poemul Pouestea dc ci mi convingerea geniilesunt fiinqef;ri stea,f;rl ing er de pazd,neinqelesc nii [or, solitare,dar steleluminitoare pentru oameni. lnilgareaspirituali a lui Citilin prin iubireapentm Citllina, deveniti steapenmitici a autodepigirii el, ca gi a fetei prin ,,visul" ei ,,deluceferi", esteexpresia omului in permaa mdreqiei afle,a stripungirii cercului strimt, ?n acela;itimp strimt intr-altul' incercaie de treceredintr-un cerc operi emiSintezi lirici, epicdgi filosofici, poemul Lucea{irulincheiegrandioasa lui meteorici prin lumea efemeritigii.Intilnim in poem ciand,realizati in trecerea aiswl(crt multiple semnificaqii), le-cheiealeuniversuluipoetic eminescian: ochii, zborul, steaua, Poemul Luceafdrwl estedesivirgit gi sub aspectul rcalizlrii artistice.

Subiectulal Il-lea A.
1. tnadlmd;ag:invilmigeah, ingrimideali, imbulzeali, inghesuiali,aglomeratie' rdpede:rapid, urgent. a tncwnjura:a da ocol, a ocoli. a seprind.e:a se lipi. circumsanqialde mod, exprimatprin numeral 2. de trei ori - complement adverbial. de ;tergi.ndu-se- complementcircumstanqial timp, exprimatprin verb la modul gerunziq diatezareflexivi. cu mi.na - complementcircumstanfal instrumental,exprimat prin substantlv comun, simplu, genulfeminin, numirul singular, cazvl acuzativ, precedatde prepoziqiasimpli cu, articulatcu articolul hotdrit a' de suspini.nd- complementcircumstanqial mod cu nuanqide timp, exprimat prrn verb la modul gerunziu.

r$l
m'4ltti bina - cotrtplcrnctrt circurnsrnnqialtirnp,exprimat cle prin loculirr=

L,,
1. Copiii din clasaintii invaqi doar/numai punctul gi semnulintrebirii. Caievasizici, dacdnu intirziam' ne-ar fi luat gi pe noi in excursie. 13. plicuti de vint). a 3. Bineinteles, simqitqi ea o boare (adierea

iar- compt,"::l*:f#1fiiiTf

-"r,

exprimar adverb m,,l prin de

3. ln text, acela arefuncqiasintactici de atribut adjectival. Liderul grupului este acela. (nume predicativ) Pe acelal-am intilnit adesea concert.(complement la direct) Acclaimi vorbiseprima oari despre clubul Fiorr.r-d.-colil (r"ur..t) De la acelaam cumpirat doui cirgi interes""r.. indirect) 1.o-pr.-."r 4' ,,denu eram eu" - propozigiesubordonati circumstanqiali conditionale.

Subiectulal IIIlea
de l. Aspectemetodologiceale formdrii capacitdpii citire/lectwrd in clasaI a Citiiul esteun p.o".t psihomotor de transpunere unei structuri graficecu inintr-o structurl sonori cu semnificaqie. intr-o structuragraunei structuri sonorecu inqeles reprezinti convertirea Scrisul cu sens. complexe,conltiente' de lungi duraCititul gi scrisulsunt activitigi intelectuale Copiii trebuie si depuni efort congtientgi concu implicaqiivolidve 9i afective. structuri ce , trebuie si ingeleagiceea citescgi ceeace scriu,numai astfelaceste precum gi gi transferuride sens, permiqind conexiuni isticedevin funcqionale, creatividqii. nifestarea Cititul ;i scrisulsunt instrumenteale lucrului cu cartea,ale muncii intelectuale, memoria,limbajul, imaginaqia voindezvoliAgindirea, spiritul de observagie, 9i presuPunexernecesitiefort congtient, sunt dificile, Acesteactivititi intelectuale eavoinqeigi o motivaqieinterioari. Scrisulesreo activitatemai dificili, intrucit necesiti,pe lingi eforml intelectufoarte mare $i un efort fizic maimare decdtcitirul. $colarul mic depuneefortfizic cu analizatorineimplicagiin acest mudle, participi la activitate r cauzaunor acqrum (buze, limbi, picior g.a.).Imposibilitateacoordonirii migcirilor determini ritoboselii' instalarea migcirii miinii gi,in consecinqi, intreruperea lll"trr i. scriere, unur inceesteasigurarea Condiqiareugireiin formareadeprinderii de citit-scris in t bun, pozitiv, createaincrederii sine gi a motivaqieiintrinseci' penamotivaqiei de Cadrul didacticdispunede variatemijloacegi procedee creare virstei gi de la caracterisinviqarela gcolaruimic, pornind de'la caracteristicile (acele particularitiqi afecdvitatea curiozitatea, individuale:nevoiade cunoagtere, chiar pe-parcursul in copiilor descoperite etapaevaluirii predictive9i -activitiqidiiadice desfi;urate in clasi gi in afarl clasei).Spreexemplu,se pot.folosi: . - metodamodelelor: copilul esteatrasde adult 9i, in special,de celebritiqi; i se pot oferi modele de pirsonalitiqi 9i de copii geniali din diversedomenii:_gtiinql, artl (scriitori, muzicieni,artigti plastici,ictori), sPort etc. Cadrul didactic insugi esre un model. in funcqie-deprofesionalismul,tactul pedagogic, gi sensibilitatea de aptitudinile sale,inviqltorul/inviqitoarea devin un exemplu de urmat in viaqi sPrecarecopiii asptri; cu unor casete inregistriri ale unor fragmente - iecturi expresivesau "ndiere" actori indrigiqi de copii); acestea trezesccele unor literare (in interprerarea I lor mici emogiicarepot constitui motivaqia Pentru invigare; animate filme pentru copii, desene gi ..- inregistriri video atragdtoare educative, nevoiade cunoaqtere curiozitatea;colarilor; saupoveqticare stimuleazd" 9i

B.
1. S.osise clipaceamai emopionantd dinviara mea. (adjectiv la gradul superlrr tiv relativ de superioritate) ceea ce-mi povesrea vecinul mi inreresa mai pwpin (adverbla gradul su cel perlativ reladv de inferiorirate) 2. ln interpr etarea solisteiam sesizar notd falsd,. o Fetiqacareplinge a obqinut o notd mici la test. Mi sepirea ci existi mai multe cdi sd. rezolv'Improblemeleapirute. - --r Secl'l imediat ce-i relari scenariulspectacolului. Glumele lui risuflate mi supunea la ad,evirate u torturi. Unele torturi expusein galantarnu mi imbiau. Pe mirigte rimiseseri snopide griu. O snopiin bitaie. 3. credinpd: ne.credinli, ateism; infidelitate, inseliciune, trddare. d.tnatnteadrnapoia;posterior; dind;r;tul. : morocdnos comunicativ,prietenos,sociabil,expansiv, : exuberant. a.accepta:a respinge,a dezaproba,a reproba i ,efiiza, a recrrza, ; a renega. 4' Intengialui era t/si-gi dea doctoratul2/ca si-si creezefaimi in domeniul sociologiei.:/ P, - propoziqiesubordonati predicativi. - propozigiesubordonati circumstanqiali scop. de f1 Nemulqumireanoasrri afostl/cd nu s-a'aprobat.r.dit.rl solicitat 2/ca sd,inceapi construireaunui centru cultural modern. 3/ P, - propozigiesubordonati predicativi. P, - propozigiesubordonati iircumstantiah de scop.

-Trl
nulne;teun coleg cc iu de tip ,,ptafcti", carcun elev,c{upa a citit o propoziqie' I, O[continuelcctura.ln clasa textelenu trebuiesi conginidialoguri,de aceea de nu sepoatepracticacitireape roluri, foarte agreatd copii. Citirea in lang,in At'esrc ordinea aqezdriiin banci prezinti dezavantajulcI unii elevi sunt atenqinumai ;rctivitiqi tr:cbuie fie ffiedare sauurmare se de scurteconversagii crrB dirr r li la fragmentul (unitatealogicn) pe careil vor citi, dupi aceea se diminueazi nccesiratea 'rl)trisitinqelcagi alf"bet;rerl. Ltsttltrca interesul.Condiqiainsuqirii corecte,congtientea cititului de citre elevi esteexercititului implicnparcurgerea urmdtorilorpagi(realizarea urmeroar(,hrf ('.nrl)onclrrc cititului): de sareacitirii in fiecarelecqie Limba qi literatura romini de cltre fiecarecoalc rcc"',od$erea pil, prin efort propriu, in ritm propriu. Daci existl elevi cu dificultigi de literelor dupi forma, orientarea locul gi lor in cuvint. Recun.;r5= gi pronunqie,citire gi/sauscriere,se creeazS, alte posibilitiqi de realizareaperasociata i"toia."una cu recunoagrerea sunetutuip" .ri5 iormangelorminimale sausunt cupringiin proiecrul curriculumului de aprofun:::::rl;.::rTebuie elevisepot organizajoctrididactice,precum: Sdculeywl/Caseta dare.Cu acegti cinzpwtwi'uizuatcitiredeo sitabd; de s,taba; in - trecered, la silabdla cuah.nt. i:,:::,t:;:l:'":i:;:j1':^i.'.'::li':'u A.";#;;cu swrprize, care existi jetoanecu imagini de obiecte,iar pe verso litera de de lcasicontir'r'r'i..-"-.,^ ^r ^-.--r.-- -'-Potenti ii ajuti pe copiisi inle= tipar saude mAni cu careincepesaucareseafli in structuracuvintului-denu, r. """"'.{J'ri"",iili'"^!' -^;: r, .i pas este Un act tli jetoane,copiii alcituiescsilabe,apoi ^sarrzarea aCeStUl ntit. , imaginii. Cu literele de pe aceste t]:..ttrd. efort sp.orjt din partea elevului, se realizeazdT" ,:::ltl re.,^,,i,i pentru a compunecit mai multe cuvinte. Ei trebuie combini diferitele silabe '.,.," 'I'ocmai dificultatea cuvinte vor alcitui Proposi citeasci silabelegi cuvinteleformate. Cu aceste acesrei com jocuri didacticeli seformeazi elevilor cimpul vizual de o siziqii.Prin aceste m propnu, congtientqi co_ rcct; labe si de un cuvint. o.secvenqele citire vor fi urmate de o conversaqie prin care: de cuvhnt cua6 din propozi. l;'.11.r:TT?1:yl,^dtficit,constiin.d.etimitarea fiecdrui tteyy.diy insu;irea conqinutuluitextului de citre elevi; ,rrrilri orrirrio. - se consolideazl frazd ;i inpelegrrro * sepregitegtedescoperirea, citre acegtia, mesajuluitextului; a esre de rpr;ji*i;i fr.if ir"i J" .hectivele reatizare f :::l 1l,t:'tui i de - seioniolideazd deprinderea comunicareoraltr;i de receptarea mesajului scrls; memoria; - se exerseazl, .- se stimuleazdimaginagia de din prin raportareatextului la aspecte experienqa a viagtr" elevilor; la 75 de iuuint" in total. gi - seincurajeazi spontaneitatea originalitatea; inviqirii' pregititoare a cititurui, elevii descifreazd - seinliturl monotonia, sepistreazL motivagia ' texrur,prin efort pr." 3jl:::;nga trecare pnu' crrrnd in goapti.cadrur didactico"uii.,e,";il;. o Mornentwlscyierii:in funcqiede etapadin procesulde insugirea citit-scrisului ci fiecare co. pil descifreazitextul torrsri"rrr. de de in carese afli elevii, exerciqiul scrierepoate constadin redarea litere, sigipatru-cinci labe,cuvintesaupropoziqiisimpledin doui cuvinte,apoi din trei 'Y:f;^'i:;::f:;a^textwlui cu voce tare de citre copii, prin citire in lang,citire cuvinte.Cuvintele pot fi mono-, bi- sautrisilabice.In etapapostalfabetari,copiii pot scrieun proverb adecvat texrului,un enunqdin text carele-a plicut cel " Familiarizareacu textur se face.prinanalizafexicard, prin expricarea unor cu_ in vinte gi expresii,daci este."rrrl, mai-mulr etc. irr timpul desfiguririi activitiqii cadrul didactic va avea perprir-ir*eDarl sl raspunsuri. manenqlgriji: ' Recitireade citre ereviarterne cuexercigiul azd. cidtului demon- si controlezegi si indrume individual eleviiprin aprecieri,explicagii, sau logul/ dis cuqia tici, p.'rr'" .i .i"; ;" b"t;;ili si cu povesrirea diaeuris straregi evaluarestimulativi; i', ;r:"d;sprinderea viqirurii penrruviagd/ amesajului ,rrr,rr_, de rexr. dupi un efort intelectualgi fizic mare; r se practicidiversele - si ii ajute pe gcolarisi se relaxeze formede cidre:;i;i;; ,,p. sirire..,citire selectivi, - sI asigureinceputul bun gi continuitateain activitatecon;tienta; citirer uneiunitigilogiceca.rispuns penrruo i'tr.b"r";;;.;;"i;;r"J"r. penrruun - si alternezemetoda exercidului cu alte metodeformative. rispunsal cadruluididaitic r* rt .t.v. cu cit,."J"ri" mai complex, in fiecarelecqietrebuie realizatfeedbackul(conexiuneainversi) care direcqiocu atit maimulteactllltedformative "trui ii.r""r.. po.r s" .rrit]r.""e-gi curenti, formativi care citirea didactici in continuaregi asiguri evaluarea i activitatea arternadvi saucirireacu vocet".", ,rr-"rg a" liiir*i" ;#ffi;? gand, citirca relevi nivelul de performangi al fiecirui elev'

p.,rrru il.:llli:':*:,i:".1T,jrl iJJrri, de.simdare, pcr:spicac;r"r", i,tr'trri clc licar.c J. lvltate $.a.care pot duce la :tFg= r ilir rrror ivirlicipentruinviiare. "r..ri"l

::l:]i::::l:"* :::f::jli r:':l'lll:ir.r sunr ti,a,.tc,ur.,rg,{,",,,"

i s,rtr poveiiti dccopii, crcare activirag

I trt

i";:i::.'#;"":ffi : iffi:nfi :'Ji,'"",'":?:l:;'*::i:l:Fr'::iyi;;:;;"ff creop',.;,.",. ac a
iri1l,l,ill,iJ.?lliffi Iif lilT|:;f*:m :l l:

Ica c nqi ruls gi o nu emanri..,.,,an n#;** :J ri'"T ".:r"Jif i.,i;; I xJJl[= " "l s.e prin revc,riri ll.:!"n..':fff:::nl "1i1,;1;i;1;i.,,,,ii, .reatizeazd,lent,

:H:::"#'".?i;J,'i*|1l;, ;:':':'?"::::':r:::':ii+;i;1rr**rilffiffi jJHH:'ff i j;"I;::"'i j":i:1":l::*:'','ry:l:F:tril;. ';"ii-T; ;;il#;".#ilf fTffiT*#::f,il' '.,ii:,T"?J:::,t^yt':r;;fi ":".'iil'fl ::iT,1'Jr3i'::i:1:::::Ii;:#il:#;'Ti"iffJ""'Jl&.,',,, r#;::':,iTil.;i,',:'''.#li; '!il:',?.'ff r".iu,;;;;;I;.;1. iiTi::"i#,lilifl;iia""t"

||0|

I Ptin temapentru acasd va asigura sc atit rcqinerea, qi transfcrulachizitiil,r cit lllevii trebuie si citcasci gisi scrieacastr penrru .or,roiia";;;ril.].]ffi].",,. te 9i pentru a sc asigura continuitatea inviqiriigi "-gi in ..f insrituqionaliz.at, "li.li-rt.d,ri"giorr"ia..a, LecqiadeLimba.giliteraturaromini sepoareincheiaprintr-un joc de relaxr'e seuprin alt mod de interacqiune comunicatirri1no've.u"ti i.-"Jl;;;;;;tr;i:,; sonori ctc.). 2. Conceptulde cuniculwm Pentru tezolvateaacestui subiect, veziTestul6, subiectul III-lea, itemulJ, al 3. Metode Siinstrumente d.eeaalware Pentru rezolvarea acestuisubiect,vezi Testul4, subiectulal III-lea. itemul 1,

TESTUL 14 Subiectul I I plumb de G. Bacovia
r", ca ,,decadenqilo reacgieimpotriva roma'tismult'fi 1n1r"*irirr-"r..il;:;". ezia"sondiriieuluiinrim pe careirswgereazd ,i*iorrrr, corespondenre, ptin rnuzt_ calitate,prin sinestez:1, imaginiiogi, n"ia^"rir., .""""r."rri., yi:y prin'repetiqii,
Simbolismwl estecurentul literar apirut in Franga, dupi. 1gg6,in cadrul miscirii

imposibili' ducela deznidejdea deprimat sufletului in I CoborArea proftinzimile terifiantia singuriintorsamorulmeudeplumb",la spaima ilgii inbiriir ,,Dor^mea singurlingi morqii: gliii (,,gi-am incepursi-l strig"),culminindcu sentimentul "SjaT de atirnauaripele plumb" gi erafr{g..." (ideeahorqiitriiti senzitiv), ,,$i-i mori... de de zbor, ,,aripele plumb" atirni,invinse,neputinestecapabil - sufletulttn -"i croase.

poezii Pentru lirica bacoviani se numlrul poePrintre cele mai reprezentative I Plumb, care a dat dtlul prirnului siu volum de versuri, apirut in 1916' un ln celedoui strofe alepolziei eul liric sugereazi universliuntric terorizat de ritate. Discursul lirii evoci o realimteexterioari macabri (cimitir, cavou,sidecor morfuar) in prima strof6,corespondentipustiului sufletesc deznidej9i Construit prin tehnrca inrerioarea eului, sraiee"ptimati prin simboluri sugestive. plumb")/ 9i a plu s' v$ ,,aripi de r------t rruvlsrsr iei, a simbolului (,,plumb"' ,,caYou", ,,amorulintors",,, tr"'rt ,rar:^v^ -t ,rv4' \rrrrsrrrv ei, versUlbacovianesteconcentrat,simetric,cu repetiqiicare creeaZd muzicalitatedeprimanti, obsesivd. poetului, Agatha Grigorescl BaPoezia arelabazd, agacum mirturiseqtesoqia la ia, o impresieputernici triiti de acesta irrmormintareaunei rude, cind vizicarroulSturiegtilor din cimitirul din Baciu. Atmosfera sinistri, stranie' care obsedatpe poet, a fost transpusi in poeziaterrninati in 1902' plurnb, t"p.t"t de gise ori in poezie' estecorespondentulstlrii Cuvintul-cir eie, rece 9i infioritor, cavoul. rfleregti de insingurare gi paiesire idtr-un spagiuinchis_, in sufletegti: lini;tea morminul liric iqi comunlci o gami largi de senzaqii stiri 9i auditive,scdrqiide ili, senzaqia frig amplificatl(,,era vint") se asociazisenzaqiei (,,sicriele plumb", de iil coroanelorde plu-6, gi celei vizuale,decorulplumburiu sensulmede flori de plumb", ,,cor,oarele plumb") sugerind aplsareasufleteascl' iforic allimbolului ,,plumb", repetatin fiecarestrofi de trei ori'

L.

"b"rl;;;, descompun cadavrele orig gi al pri-a.t din pl,ruio"r.gi ,r.rrrori.",B;;;;i;"altul,sentimentul "rilor srarea prnbugire singuritiqii, de inr"rio"ri I, 1"r:::3,^::^::meni oe lnadaPtare drsperata.

dezolante,iernilor copreges_comerul al care prin

ulterior, zuprarealismul. Simbolismul rominesc,apirut la sfirgitul secoluluial"r-.tir-uigi ;"nit""q" xlx-le;;;ti i.""1a (susqindtor asiduu al curentului gi primnl t.o."ri.ian a -ir, "*iiIi" fost Alexandru Macedonski),_a p^rintr"po.glid" pr"stigig cunoscurmai multe etape. senumiri: Di_ r - -i-- --mirrie Anghel, Ion Minulescu,Emil Isac g.a. : AlexandruMacedonskigi-adorit sddevini poet simbolist, a cultivat tehnici simboliste in multecreaqtll:::l::., de pild; i" p;"^"i i;;iea r - d.edecembrie, rotuqr, structural,rimine un romantic celmai maresimbolistromin, a fosr caracterizat d.ecririculNicolaeMa-Bacovia, nolescuasder:,,simbolistprin formagie, Bacoviaifi a.fffir" epoca,apartinind noezieiromine modernecaunul dintre marii precursori...i;;;;ir;;;;;t:j;;;'.rfi",

laitmotioe, refrene. simbolismul-a p"";l; e';;qt;;;;;i;; curti"'ai g'a' Din simbolisms-au desprins,

irirr, ffi^r

;il;il;;iilrt;5;i#;r.

. ln sferasemnificaqiilor poericeseinscriu gi verbelela timpul imperfect,marcAnd durabili, ceeace ielevi izolarea eului liric intr-un spaqiuliric inchis, ostil, acqiunea firi putingi de iegirela lumini (,,cavou"): ,,dormeau",,,dormea",,,stam",,,era",,,scirverbului ,,a dormi" 91 st1- repre"jnti.alti giiau", ,,Stam",,atirnau". Repetarea "a mordficirii spiritului' modalitatepoetici de sugerari a captividqii eului in spagiul nu versurilor se realizeazd numai.prin sensurile gi Expresivitatea melodicitatea concentraeului liric, ci gi prin construcgiile conotitirrece relwi hipersensibilitatea liniuqade te, prin paralelisinsiniactic,prin repedqiigi inversiuni,prin punctuaqie: paizd,mai alespunctele de iuspensie.Cele doui strofe sunt construite simetric: ,Dor-."l, adinc sicrielede plumb " / / ,,Dormeaintors ainorul meu de plumb". Prede circumstanqial mod, ,,adinc"/,,intors", acest dicatul esteurmat de corfrplementul apropiede surprinzindiontinuarea pribu;irii eului intr-un somn_ce-l complement sintagmei,,flori de plumb" cu careincepeal doileavers din fieRepetaria -o"ir.. univers interior ttaumatizat care strofi reveleazd"un acestortriiri ale eului liric: contribuie,in bunl misuri, la sugerarea Versificaqia 10 silabe,ritmul iambic 9i rima imbrlqigati, cele doui strofe-catrenau misura de masculini (accentul cadepe silaba care rimeazd).

1t2 t l,acustri dc G. Bacovia
sitt, sara aura.fanati dcstirrului poctului lc-a adiiugat 6lrora apoi rcnrpcramenrul dainnat". (I. Ncgoitcscu' ,,Poczialui dccrcpita,funebrul -acr !ar*"t li rnant'ia I 9(r(r, $u.oui"'1,in vol. Scriitorimoderni,Studii Siinsemndrictitice,EPL, Bucurcqti, p, 137.)

de silabe. poezia bacoviani aparqine expresiilor maispecifice simbolismului. celor "["'] ale sa $i tehnica serezolvd excrusiv.cu pe care;.o"1, simbolisri le_a i oferit, acea sumi a sugestiilor vin din muzici,di"."lo"r.";;;;i; care -ii.r..r" j;il;;;i;i; atmosfera confuzl, inconstientului, a toatecorrsecinlele impresioniste, -"rTpi.*ri

,,atatea", riilrratua nopti,,, ,,de '.;;ifi.a;^dJ;"J;;Ti atita ploaie"), repeti se l" ,B[";;i;;plasat in rimamaslerbyl cea culini. Rima nu -oJuig"*y|., rimi este mai ex"presivi alciruiti din ver_ "rtd.onr.t"nti; (,plouind",.gla"gal.rJ;.,-,oi'r.prand..)aceea 9isubstantivul Ritmul *,llg:lfi.u rarmisurae g_9 ,,g6.nd.,. cste lambrc,

intrare in panicar;"guriragii, iar gorur isto,c pune.in evidenti o damnati nevoie de repaos absolutl Din cele saisprezece predicate, cincisprezece sunr I" d-puffr ezent,parceunprezenretern, unur la tim_ pul trecuqdintre acestea ,,aud"se,"p"ie de trei ori, ,,suntsingur..de doui ori, ,,md duce-un,gind' de doui ol. pri-r ri.olll" ,.p.r;, ugor modificari, in ultima stro_ ti, versul diferir fald. de nlma rtrofe ,.r*; srarea psihorogici a eurui riric; ,,Tor ffe_ sirind, tot aqteptind", e^',rident ,r"r,rf"..ao" pr"rrrl i"r"ri8r. s. ,"peti, de asemenea, atributul adjeciivar

:-111i:-*"eti: nrtestarea exterioari,a]i"]-:.i:ibilitaqi

dargiun rivnit sf6rgit, asemeni,emi_ rrcscienei de rep.aos". pt;b"ji.."'i.rlr ,,sere azi cupatrunderea euluiin sine, ""r"rior;;;;hi;il inrr-o riire de ,Ji".i-b. Ail;;r, a" pr"n"r exrerior inrr_un interior hipersensibilizat".u;""]r; (,,Toiir.Crj, ,., asteptind....,), senrimentul singurata_ qiiil trimiti menral inceputuri';;-sr";;l"gu.r,'Ei la medr..1;;;;;ils;""i;ilft:_ Ic Iacusrre." Locuinta.racui.;;;;;il;;;rri;;t;rl#,;rrirr,i.rui, cu singuritatea ontologici gicu unicitar.",Jt;i,""ririrlo_-.rrrrr.. ,i i In discursul seremarci liric tehnica corespondenqei : planulexterior meramor_ fozatde fenomenul pl"ui"l .tt" rr"1 interioriziri, naturiiatribuindu-i-se ,Audmateria "*fr.i" pl?.".gi"i;.

lccrcqtc gradar, lasenzaqii de organice p?.;;;;;; (,,$i #laili rrriizbeqte-un val-.. ,,gi simt...?),d;i p'rih;i;iliilliiro*r,, ffi;;;i;;;;; parel il ermrse ci n-am podur iamar"), tras de ;ili;;l;;gi"a"du;;;;_'o io.ui,",g; racustri. Tre_ sugerari pri-irt,ri :::i,?jiTpylui, care, p'in repetar"" sen_ 7'alrtlc' sparmele cumulate, Ij sentiment"t ";;r;;;l;;r],rofa, amptifici duc ,i-rr.i ;;;;lilri il$; simt cum atita de -9rra la ^o Acest "t::i1^l!fti,ai;:Ilitugesc..), conduc ,,ungolistoric... ,,golistoric"este consecingi a"rr;rui.ii lumii,

us SrrrsrdLc oDsesla Pluvlali: sittquritate, tristeqe apisare.' gi rn poezia Lacustrd, la titru,gi ie pini la urtimurvers,sesugereazi univers un irr rlisolugic. Prima imagine il;louand,/ Aud mate_ ".rt. ".rditirr;: ,,De-ar6rea ri.r plingind". Teroa"rea ""pd ploii i;;;;*"ili1" (;;D;:;#;'r.;i;, si incomensurabi_

:\,:,1,i:!^',:::',:(::::,1*-'"'^'::)''t";i'iio.';iil"t.l;;ru;.;#ilobsesiapruviah: suplu, graqios,mlidiu, zvelt' l. mlddios:
anin at : agdgat,atir nat, dnit : potrivit, echilibrat' cump aiurare: delir, halucinaqie' 2, inele - substantivcomun' ie;ind - verb la modul gerunziu' mai muh - adverbde mod, gradul comparativde superioritate. d,esdvhr;it- adverb de mod. de 3. in text, ara esteadverb mod' N-am maiv6zut ata omincipiginat! (adjectivinvariabil) 4. ,,Ce am clscar ochii mari", ,,gi am inqepenit" - propoziqii subordonatecirin consecutive, raport de coordonarecoprrlativi. cumstanqiale ,,si inceapi un basm" - propoiiqie subordonati completivi directi. ,,ci trebuie" - propozigiesubordonati subiectivi' ,,si-l turnez" - propoziqiesubordonati subiectivi' B. 1. cap Alat din cap aprobator' CapwIrlscoalei a fost pedePsit. colp Ciqelul mi-a infipt w colgin,deget. supirat intr-w colP' Stdtea marca e fn C.t-""ia nu se mai folosegt marca,ci euto. Produsul estede marcd (de firmi)' roman desprecilitoriile cosmice' A apirut rtnronlan excepqional pini la Pontul Euxin' Imp^eriulroftian se extinsese :

Plwib, gi aicisuntdoui planuricareevolue . Ca giin poezia azd.paraleldar ;i se rrtersecreazi semnificagie: ca p.ran.wr exteriir, t"-ii ji a;;;;;i, cuprnsede po_ "i

ln univcrsulliric bacovian revin c'teva motive (noaptea, ploaia,aspecte depri tlattc qi morbide ale anotimpurilor, irrrtr,r-.rra. muzicale)coresponcrente nevr() z.ciqi scntimentului singurntigii.

Subiectulal Il-lea A.

.

si_b.[il;.; ;iir';T)"*consdtuiema_

Am o casi de vacanglin Bu;teni' (defectivede drurnegiiin Bwcegi. 2. . Eacdese singular) . Pir"eaun om de o mare bundtate.(defectivde plural)

irl
r Am cumpirat din pialarnazdre, pdnwtjer, ntdrrtr,pdstdrnacpi arrczarzav.r ruri. (defective plural) de t, o Nu fuscse un.spechcol care sd.miinc6nre. (subicct)

| 1C5 forgcolare. Evaluarea performanqei cregterii cu imcdiat, scopul ci feedbackul continul. sl ntivl trebuic fie permanentl, in pe gi se ,.Eaaluarea obiectiad subiectivd baze.azl criteriulobiectivitiqii notare.
prin carerezulhtele sunt comPa, Evaluareac'riterialdestestrategia evaluare de sau cu criteriile prestabilite' 1tecu standardele Evaluarea normatiad reprezinti strategiade evaluareprin care rezultatpleeleierarhizirii' . .. )r sunt comparateintre ele in vederea P.;r* a-j,riealiz^o evaluaree{icienti in cadrul disciplinei Limba 9i literatura rotrebuie utilizate cit mai multe tipuri de evaluare9i de itemi, cu rispuns conde citre elevi, itemi subiectivi de-tip eseustnrctura! 9i eseunestructurat.

'

r De la Tirgul.decarre am cumpiratpublicaliile careavearn de nevoie rru lucrarea doctorai, pc' de 1""_ir._.nt indirecr)

kil::l'il;;ii'e

p'of"o'i tin"'id'u care'aveamlari la p..te'qii. (comprc,

: P, - propoziqie subordoffi;#;stanqiali - propoziqie principali. llr t,J- propoziqie subordonad aributivi.

voiparticipa 2/ cu picturlepe ca* ilX?::i?i:i;XX:H:d7ti:t.':,^07'1/
condigionali.

' TESTUL15 l Subiectul
Enisma Otiliei de G. Cilinescu
Conceprulromdn - vezi P.-72., romaOp.i"'tir.r" rd Enigma Oiihei de G. Cllinescu intrunegtecaracteristicile omniprezent$.o.mniscient, a nol titbi.rtiv, fiind s&isala persoana III-a. Naratorwl, obiectiv,dupi un plan prestabilit,de aceea i. Jir4.r* dq acdune,conduceacqiunea incheie cu o imagineaseminitoare,descriecircul"ti, incepe gi se to.O"iitit CosmcheGiurgiuveanu. reaiasei lui "ste menqionind momentul inceCilinescu recurgela tehtiica balzaciand,inexpozigie lainceputul lui iulielgOg, gy puqininaintede orelez.e2e"), p.tii r.ti""ii (,,intr-l searide lui hibrid;, casa CosAntim cu arhitbcrura strada lo".tl' Bucuregtiul, l!5g;iile"Cin principale,Felix, ,,un tinir. de optqi pe unul'dintre personajele i.rh. Ci.rr*iirn""rru in unifoimi de licean,,itrinsi bitt. p. mlie,caun vegmint_militar",-iar t*"... ^"'i", foarteinalr gi gapca umflati ii dideau un aerbirbitesc 9i elegant"'taqa ,g"1.*l nr. Ei grecesc.. feminini", cu piru! lung, misliniu la ten.gi.nas irivenill gi ,,aproape Giur'-- O.*i"i, ihnetitt,abiasosirin Capitale, tutorelui sau,Costache cauti adresa pune in i-o siuveanu.Primirea pe care acesta face teptezintdintriga romanului 9i rrdsirura piincipaln a personajului:ititudinea neprietenoasi9i temitoare, Evidenga La i" se gtiepindit de aceiacare-ivor avetea' intrebareatromului specifice ^i^, " Costache un rispuns nlueitor PentrUace$ta: ,nNu-nu-nu ie riasctra tinirului, moq qtiu...nu-nu stdnimeni aici, nu cunosc.,"' ' Desfdsurarea de actiuniicuprinde experienga viaqi Pe careo triiegte-Felix,* la otig"cur.sti p.rrri., a urmaiaculatea de 9i pinr la plecarea rorit"i'i,iiii -edicin; lui Costache' dupi moartea : cu Leonida Pascalo-pol, liei Corfllaul, predominant familial, dar cu implicaqiisociale9i morale, se concretizeaz|-in lupta pentru averealui Giurgiuveanu. EnigmaOtiliei de sph.nzurapilor Ca Eiroman elelon gi Pddurea sphniurapilor Liviu Rebreanu, $i roman '

c.
t. Codriiinceouseri freamite si la adierea vintului. 2. ln lucrare otra.u"rairrr"rar.a,..rrrl, ao..r_enteinnegrite vechime. de l. DomniaSanu a "du, "iri"r,I.ffi.nr. Subiectul al III-lea

':fi:{fi:!:';:i:X:;:::te

a" elevsau lacunere, unui deficiengere in inviqa.e. """i;d;.*. ;i:,'i prosresul sale ^,;*i:(^::TI;:;il.g;" scopur acestei evaluerrnu estenora_

$i.hi";;d}rii.dfu";;dH;ilnspecgi'or racrasi. , Eaatuarea,e,\:.? #ii*",u d"-;;i.";;ir.ri.". ztntistraregia evaruare maif...u.ii, :;;" Aceasta repre_ de c.ea ," ,"^Iir.izi,;tffi;; activitiqle vr pnn care asizuri cuere_ se feedbacrrur .onunurr. Aceasti.;;il;;;; funcgie Eaatuarea formativi.

Eaaluare ao."r. 1l,o - fgrmal;9i informatd; - lormatiod Ei sumatiad; - obrcctiztdqi subieoiad: - criteriald gi normatioi. Eaaludrile forrnare, tyri.za19 de instiruqiispecializare, sunr examenele, surile, evaluiriie concur_ nationare

ce :l,li:iffiI"ll-f"*:': etrcrenqa siinveee :ilt:'';' il'^"'tti':j^.i:,,arari rrebure erevur, activitdqri acestuia'

Pentrurezorvareaacestui subiect, Tesrul3, subiecrul vezi al III_lea, iternur 2. \ Relapia dinne curriculum evaluare $ Pentrurezorvareaacestui ,"L;iir-,'"'J)irestur g, subiectur arIII_lea, itemur3. S.Tipuride eztaluare Evaluarea infruengeazi inviqarea; r.4r1r."]:-oozitiveintdresc. motivaqia inviqi-

destimutareneatiaitdpii a eteoitor studiut tn tim-

prilej de portretizare Giurgiuveanu, lui salonul Costache cu incepe o scen1-cheii:

evariqia devenidinumani Agr".i, ,irt. iirl'.rrru, in riu, pot si jur. Birbatuleiinnebun." " fir?;;i..r,i.. b"b" ""u'r9-rrr;, i.; ti "r"ri.ir,il"ji.r.o,.;rrr", dein-geri.,,

secundare *p.ir."q" s"afla n"ri,., cuGeorgeta, erotici .e.c,rr ilu;afrliu;i;i,,l'lffii"T,lis,m.u criza 9i luiri; i;l;; 1};;i;;r".iil"'X'i; sohaqki, nebunia Simionii-,;;;;; rui -"iil-ori"l "l irfi;;;;;.i;;;;i,"""r caredovede;te

ei, lui {si". n..,oiqine aceea inmormintat""o ri". irr.ioasiii trebuie arrerea Giurgiuvea_ gi ri.ir.tr.ri"r.; feresefi ob11lt ceea ceurmS.rise. [rnut Momentulinmorm6.ntirii o est. tragi_comici. concomitenr acesr cu a.rfaqoat; pran,.s.e povesrea "rri-r.."e d" iobiie dintreFerixEioti_ lia,Blecarea cu n"r."ioporir p-""rii,irrf..inta fetei gi deruta rinirurui. Inptanuri

,elil"# si pizim, s; ii_ n_o 'l'j"tl"*: srmin casiun bolnav.firi_simltire,,r.,,"d;,;:;i;, .rr. ., ,riu;ri in casi... opi_ rn niaci,srriinisunt otilia giFerix. sra";.;i."qiu.ir ,p;"".";e i. ilar.a", qtiind aceita ci arebani mulqi p;iil-;; ,riu;.i,r'"."-oriiiip."rru ascungi casi. in cosmeticqde pi nevoia deaiesi armosfera ei din r"iolr"ta p. mog cos_ tache in lipsa gi, "a"r..i.ra"f#i ,i'rlru, fetei,.cotrobei; ""r";;;;f#r;-fi"gr,"r" provoa_ 9iastfel c{ moarrea pleaci t.i;;;r;, anun{e bi.trinurui. riniqtit s-o peAglae o;ird;;;;;f ,;;;; .e companie bitrinului. cu toati vigilenqa

r..;;;i";'#."rr;rr s-oinfieze dti_ pe li.i:u n"qi",!i""r.r9. lia,lnccarcd totusisi-i vr.a. ," ;;;;;;; ri ."r., iar cu baniiob_ "rig,rr"'uiif,.ui qi'u1ivrcasi-i construi"rb our.i;;"rij;fi;;j;ili r"r."ropor, cu greu eccepti depuni o sumi de banid.rnrr d.i#;;;;1.i.r.,, si ada_ \a caremai ugl 9i Leonida ceva. Naratorulprezinte."r"";r"riaiil;:;""td" avarului. Pentruconstruirea casei, costache cearricu qiganii cirimida mog se pe dela de_ mollri, eventualele cheltuieri r.;r;;; i" conrullui Felixiumbli imbricar necores_ punz.rtor vara,faprpenrru careareunaracd.^rp;eL;J;.: C;';;;;;';;';;;;;::;;::; lceea care ttl mosCostache, imobilizat pat,igi.Jr. lh.iu g"ilutern la vd,zindcu cdri phccrcgolesc cimara.rude[ r;i;;;;;i" r^rr,in timp cesavureazd.bunititile, vorbesc despre moarrea bornavului. Agli. ;.upa casa milirdreste: ,,Nimicnu semisci ajci c"ie nimeni in

rrulotitici, fiica vitregi I"i e;;;;i;r;*u: " sideavcrrizirile rui

rfi i ;o^ lL? il',ln'ilT,:'J#;$T 4;i;r;;;;;" ""i"i.' i" ;;;;;:;;"ry' ;; H'J$" 'liratc pcrsonaiele, prin caracterul qi

I )easupra tuturor se afli ?nsi prezentabenefici a otiliei, de careFelix seindrigrf*egreimediat si cireia ii cere dovezi;. i"bi;;;;;;;;;;.', interzicevizitele rui Pasc*l opol, considerat rival. Acliuncasedesfigoaripl.doui planuri principare, dererminate cere de doui temc: tcrne balzaciand a.,mo;teniriigi a paterniugii i.-" i;;i;ii;;-"ntice ;i dintre Felix

j'1 ;. . ri;;:il;J i iillll J:.:ffi ';jll';*r pa"dd;"iar, ;;t rilil;;:;il .,,

Hcgt0rvA pcrs()rirje.: r,c'nidir I)lscrrrrprr rrr,,qrcrrrl *. lrogat, Agr;rc,r"ulc:r rrrr (,^rlc'c, si'ri.rr 'r'urca_--.s.1ur -- s.ra AgrJ"r, Auric,r- riica sotilor Turca. l)in prirnul rnorncnr, dcsco!.;;lip;.i. ,r".ii""il,r;r. I'clix aceste familii, Giur gruvoanu gi'l'ulca, imprcsii confirmate,nni ,aJi* ,il f ,."i.i".i falAglaei], Cos mos taehc, turorclc mcu,cstetot aga avar. de .lipsit de gi. de sirnq familial. ceeace rurprindc ci pe-toqi, csrc aiciin'Bucuregti,'ii r',p!rg 'ri i."roiia"ri,"rea sinse. y;.a de lr

acqiunile decid sau influengeazi lor, desricostache,;;;;;"_r" de sorasaAsrac

ei

;;";;;.. ir.uri.

l 167 u'isurr' ln acclaqi lrr c,rrc-lcluscsc spitrrl;;i rrtrcbuit si pLitcrrsur unc \Wcissrrr,rntr sc siruelzirviirll gi cisnicialui Stinicriltaqiuqi a Olirnpiei,cealaltifiici a soqiIg 'l'ulca,nr()ilrteaiului lor, Rcligor,din lipsi de ingrijire 9.a. f GiurPunctwlc'ulminantal conflictului estern"rcatdeimbolnivirea lui Costache gluveanu. ' Mo"rr"" bitrinului (deznoddm2.ntwl) romanului' Otilia incheierapid acqiunea tinirului, dar acesvine in odaia vrea si-i dovedeascilui Felix iubirea ei, de aceea A tA o respecti preamult, incit nu vor aveao-noaptede intimitate.. doua zi, Felix la qlseste bilit de la Otilia, careplecase cu Pascalopol Paris. definitiv un ' F.li* va face carierd, o cisitorie striluciti; rizboiul esteun prilej de afirmare gi p-arDrofesionali9i sociali. Siinicl, imbogiqit prin banii furaqide la mo; Costache, 'Vine De prin politic;, se desparte Olimpiiqi se casitore;tecu Georgeta' la Stide de nicn,Felix afli ci Otilia a divorqat Pascalopol a devenitsotiaunui contein Spania ;i America. iau in Felix seintilneqte intimplitor, in tren, cu Pasca. irrrr-o cilitorie la Constanqa, foarte imbitrinit. Acesta ii-aratao fotografie in carelelix nu.o recunoafte iopol, fata: ,,noi nu trlim dece-i p.^Oiiti", atit de schimbatiera.El igi amintegtJ spunea ii tiq.in.i-g"te.ani". Pascalopol confirmi lui Felix ci Otilia l-a.iubitrnult. Retriind vdttti r-i"tiri, gnndindu-t" l" Otili" ceade demult,Felix conchide:,,Nu numai Otilia erao enigm?,ci qi destinul insugi." Revine pe stradaAntim,. revi".Andcasalui Costache:,,eraleproasi,innegriti. Poartaera lin.uti cu un lan!,9r curteatoa,trnoq f.{u ti'nipidite de scaieqi. mai pirei si fie locuiti". Felix retriie;te momentul sosirii la^tutorelesiu: ,,I se peru ii 1."ttt lucioasi a lui mog Costacheaparela uqi 9i vechilevorbe ii risunari limpede la ureche: u Aici nu sti nimeni ! "" Ca elemenrde originalitaie,in romanul Enigma Otiliei, dominant realist,seinelementer6mantice,virsta gi iubiref lui Felix ;i a Otiliei, vizim la,conaterfereazd Bdriganului, cu de intilnirea cu cireada bivoli, imaginea cul rustic al lui Pascalopol, psihologii patologice:Tid 9i mai alesSimion Tulea. moderniste, elemente Clasicului tip.de dat-detipologiapersonajelor. Alt elementde originalit"i.it. dodl;i z[ircenia rirnine caracteristica individualizante, ad,augd.trlsitirri avari se nu *oE-Costrche,Aglae.Tipul arivistului,Stinici Raqiu, esteun monstru' minanti: sunt Felix 9i Otiv6rstei, gi ci o licheasimpatici.Fermeiitori, iu instabilitatea enigma lia: rational qiambitios, dar inocentin problemasentimentali,ca 9i in ceaprofesionala,primul, lili"le, inconstanti,sensibiiigi cocheti,fire de artist- Otilia; eale pare o de cit atatiui Pascalopol, gi lui Felix o tindrl, fascinantl_9i neinqeles, enigmipentru lexicul neologicsi ftazaingri, Stilul romariului esteelevat,cu predilecqie bine construiti, deseoriampli' 'iita, incinti descrierileample,discriereaoragului,a caselor,a interioarelor,a peisajului, dar gi portretele

Subiectulal Il-lea A.
f . inimi albastri, (om) de inimi, din toati inima, a-i ride inima, a-i mergela iniinima tragerede inimi, a-;i deschide mi, cu inima uqoard,a avea

2, rwela, miile- numerale cardinalc. ele aceea locuqiune ;J;il;il'' fufapa- locuqiune prepozijionah. 3, l:,iain inrotdcauna timp. la Anr biut un ain foarte i,1... lrr faqa nrinisdrii s-a.c_onsrrui t o poartd nov|.. "*' Anapoartdazi o rochie ^ti^rrri,.t Vorn-agi fost invitagi petrecere. la Voi plcca miine. $m. primit un dar frumosd.eziuamea. Poqisi pleci, si nu stai_r.rir.--'^"' dar 4. ,,care Iat":,f,l1ir vine _ propo.ziqie subordonati atributivi;sepoare \* trage atributadjectival: in con_ ,rrenita irtariaRadna... la seinchine"- propo.zigi" r"Lori"nrte.ir",r-riangiari "sd de scop(finali); se poareconrrage complemenr in .i".,r_s t"r,r, *i;;;;T;;:* a se?nchina... B. l' s-aridicatprin munci.gi corectitudine. promovar, (,,a s_arearizatprofesionar.,) A ridicat paharul.in ci;:i;irilii#ir.r,,ui 1,," toasrar.,). La somaqie,ridicatmiinile i"-;;. a predat..) i; Frrr si-qideaseama " a!:tj;;;A;;;!.,i,"" uorbi rare..) La congresur ecologigtil s-oi rid.icat"maimurte o, probreme stricti actuali_ de tate(,,aaduce discugie..). in

4,14 - paisprez,ece. 17- gaptesprezece. l8 - optsprezece.

'c.

al dezinteresului faqide leczuri lor l. Nivelul de cunoqtinqe elevilorlasi impresia ci cu 2. Mn sfiii sI recunosc o si aibi dificultdqi echipa adversl, mai 3. Nu pot si spuncem-aimpresionat mult. Subiectul al III-lea

l. Strategiideformarea capacitdpii comunicare, de oraldfi suisd poatefi considerat forml specialI comunica Procesul predare-inviqare de o de didactici,comunicare comunicare $colari. I formatein familieEiin gridi$colaruldin clasa aredeprinderide comunicare

trebuie si se rcalizeze activitatea de copii, totugi la;coali intercomunicarea in lactici, prin influengele din acestcadru organizat,Comunicareagcola educative se desfigoari intr-un cadru instituqionalizat, sistemic,care asigurl egalitatea de

;egi tratarea diferenqiati, personalizati. Emiqitoruleste cadruldidactic, deqini * iar de informaqie suficientipentrusituagia comunicare, receptorul elevu de

grai mult pargialcodul, trebuie s[ decodeze, o anumiti motivalie, carecunoa$te

ffiiil::l:H*fl'*t
L:i In decembrie aa

rutier'simsit ingheapds^ngele a ci.-i invene, in(,a

*rb:efr miiniiesipicioarele d" s"r.

fost tngbepate r"i"tiit?1.",., fost mentinute la acelagi nivel..)

rolul care, maipuqinfidel,mesajul si accepte succesiv, schimbi: se Ei se elewl trebuindsi devin6 partisi - rolul celordoui surse schimbialternativ, ' pantactival unui dialogproductiv; (R), nu sun (E), - codurilecelordoi factqriai comuniciriiemipdtor receptor identice, aicirezulti necesitatea adaptlriipermanente partenerul dialog la de de intervinperturblri; - in canalul transmisie de ele o acceptati, activi la comunicare partea - nu esteconstant participare din vului,uneorigi a cadrului didactic, fapt determinat de:
. . . .

2' carte: carte de identitate, cartede munci, om de.carte, cartepogtard, vizitit, a da cirtite p. f"f;, cartede ; i; ;;#, ; o" in cirqi. deget(e):

;# ur' ;L'fi ;1,; p,i,,,," ;r ;i ffi f i,, #l;;:: J*:::: d"g"*;;;i
3. un nu Stiwce \ r un nu.' gti, ir*)locugiuni substantivale'

a aveariq;:{$ pe pe (,,a pula"),a (nu)r" d1-lypu i:;F;;.i:" juca cineva degete mani_ leget(,,a .iur" ,;.rri."rJe."d;1, a gti/acunoasre (:".":)pedegere (,a stTiuno":er"io"rr" pnr"),aumbla virful degetelo, ut"ia;3-;;;;;;Ji:s"re (,,a pu_ fi in f ," ,. fu,r;grrr), mrc, pune a ^i"il.l^ra"glru,

natura mesajului; interesulagenqilor comunicirii; calitateacanaluluide transmisie; in contextul s.itugqional, cazul comunicirii orale, qi de contextul obiecrului , comunlcanr,ln comunlcarea scnsa, prin obiectivelecadru, obieeti' Procesulcomunicirii didacticese concretizeazd vele de referingi, conqinuturile gi activitiqile de invigare prev[zute ln surriculum. Specificul comunicirii in inviqimintul primar consti in insuqi faptul s[ elevii pa receptorigi ca emigitori trebuie si-gi insugeasci instrumenrul comunicd.rii, codul,limqi elementele nonverbale. ba Experienqa comunicarea elevuluiesteredusi, deficitari sub aspeetul de pronun" qiei,a deprinderilor de receptare exprimarede mesajeorale gi scrise.Caracteris !i ln ticile comunicirii la clasaI sunt deteiminate de factori psihopedagogici. clas I, elevul igi insu;e;te cititul gi scrisul, instrumente ale muncii cu cartea,prin efort

;:r#;j:ff;1il::;x:,i: :::g:nitarea itrlluc'1erc pozirivi ,,.griiue, pJr fi.r, ,ru i"T#).gi., deindiferenr, ,";,".r11T-r.r" r"r,, .i;:ilil*:.ffii. .,",r.i,i";;.il;ffi:.isie, *,,
l 'aclmcle * a IV-arr.uui.riij" I merodere, mijloacere activittrgilctr"irlr:-;l;i;;il5i.ii pr.a"-inanre didactic. Ei or .o,r...r-intriti.,.., grat*rqici scurti i-aginagiei, dc memorici durati "i"pi'3r, i.".r r.r J";ilil;r;'ui defanrastic. Acri

,ricil:rtr foarre,narc i, il,,.1;i:'l'i.ffi:'il|l"illli:;jl';l1:.1.,1,', pondcrc Itrieidcua'.i.tatc,-i,'ril;;b'
j! sru r,,
tc,^,earrebuie si alrr

I aclriziqia li'gvisti,,r i"";;;;, r.,.i..ii;s;J;;l;,,i:t'rcttt'st'irrrb,grllcqrc 'ulr.urpi.t

irrtolectunl fizic tle lurrgi gi clur.,rril, c:orrr

de domi"";"_;ifiiespingere,

i,' u."a*,. n.;;;ii;;:3:[1:::','.-::,::*:,*:,."utu'"*in""asi

lnvltagie, scrisoare, t..hp1, afig 9.a. texte non-lirerare: ' Eficienga srraregiei didactice arese esrecondiqionati creativiratea, de uecreatrv vensa demiiestia de consec_

i'* i ;?,i ?.4* :::1 ;Tfi i::t i1|{p i"J: J?:il 1"t :: r* ;;:i il i#,.' u? .;,
si pr"f.r;onrti;;-;;;i;il:,il., ! I'enrru rezorvarea acestui subiect, vezi restur 2, subiectur al Tipurideproiectare
III_lea,itemur 1.

srrategia didacticitrebu;. ,el".r"ii'il".rr.r,, situaliiirecoriunicare simurare a realitiqii, exempl", de de .,.;ii;.;."* .orrrroruu*r.];;ibe, dialoguri tarecaresi cuprindi formule utili_ a. ,rni-rii" J;";;;; ri,r".i_u si si lirseasci

"jl;i-;ie;;iilil',"'.i#:,',ffiru,.":rukf ltii:*.f .,:..5 l1tirff

y,,"":lilll';ffi:fiu:il:,i:J:::::1!;,i,if s.,i"r-it"ffi aioia"irtniiritcititutui Exemplificare: corecr, ^:;'ueroLr ,_,.,?iftL.r3;,T.J;ru,*Uri. conerient gifluent, .

e;; i" ; i; ",,.jo. i i. : :, *o, fi !:;.:iH/:# : ;';:; :,'i* :::'"!:!:.i' E" intyeb, rdsPwnzi,u,idd i; iu spriii;;;;; ,urtn,rii"J|2i:,':: ltarte, Jocut
clcvii igi formeazd, r::::.-'nk;i

cipiul,ac$une simuratit^ t;**', In fiecare lecqie pot.crea i"*ii'ArAoniu, inadparehramatizard se E.a. situagii .o-un. J. pc cxpcrienqa viaqia din manual. de ^ubir^r"i.-r.*r.t. p. a;a"m.ffi"f*. pri,' variate "l.u'or, tipuri -t;;;." in,.,i. i i
sens'Jo.cul cuainrclorcwlnpeies opus,Jocurid.erol.

]j)tr?);|i,,n*,oratd,.ii,,t eo s I T:'T',".: ;jmTr f ;;t [ -l li''^'",mv d a,* * )n o es is :rns i r cyd rru ii ff rid;,;il;;;*lXl".*::i::!fr:::':^:;;;TT:,4,;::::;;:/,;,:i::i:;;X:,

I:il,]j, *"i *:ffii:T-: [*lff# [:,J.li:: :;; ;.ff -"i,imizi,in,. :i:]:rl carrrctodedidacdce,'"b;i;:;;;ff;:H',f

!.'l'ipuri tlc itntti ale dc clcrncntclc componellte unui instrument ln ,*, rastrins, irantiircprczinta gi Accqtia pot fi sirnple intrebiri, enun!urmat de o intrebare, exerciqii pro,luarc. sau mc, intrcbiri structurate de tip eseu. gi ln ttrt larg, itemii reprezintdintrebarea rlspunsul agteptat, de Conceptul de item estestrdnslegatde acela obiectiv; orice item testeazlunul mai multe obiective. multor criterii, celemai importantefiitemilor se realizeazS.pebaza Clasificarea : obieaipitatea in nota.reqi tipul de rdspunsatteptat. tn a. Din punct de vedereal obiectivit,igii notale, itemii se clasifici in urmitoa: categoriigi subcategorii (1) itemi obiectivi: duali; - itemi cu alegere itemi cu alegere muldple; - itemi de dp pereche; (2) itemi semicibiectivi : - itemi cu rispuns scurt; - intrebiri structurate ; (3) itemi subiectivi: ' - itemi de tip rezolvarede probleme; ' : itemi de tip eseustructurat; - itemi de tip eseunestructurat. ayeptat, itemii pot fi: ' b. Din punct de vedereal rdspunsului (1) itemi al ciror rispuns esteselectat dintr-o listi de opgiuni; (2) itemi al clror rispuns trebuie elaborat. '

r::",:r"x,:'nT*:['#t[*r:rI"]:,1,:."conceperii ff''ffi

item obiectia cu alegereduald: A incercuiegte dacdenunqulesteadevirat gi.Fdaci enunqulestefals. de A - F Personajul Albl-ca-Zltpada aparein basmul Cenwsdreasa Fragii Grimm. A - F lJn text poate fi format dintr-un singur enun!. . itemi subiectizti: - Alege cuvintelepotrivite din lista datdpentru a completaurmitoarele versuri: ,- Ce te legeni, vint ....... ploaie, ....,.. ?" Cu ciengilela....... . (MihaiEminesc (cod.rule, plopu,le,bradule, fdrd, d.wpd, fdrd, pdmint, mal, sol) - Identifici, in lista urmitoare, doui perechide cuvinte cu sensopls: cutezdtor e e, deschide, ii cep m ulpumire, tn drdznep, secundar, curajos, sfh,r; St princip al, e, inchide,nemulpumire. cu cuvinteidentificate. - Alcituiegtedoui enunquri aceste . item semiobiectia: ' Parteade vorbire care denume;teobiecte(fiinqe,lucruri, fenomeneale naturii etc.)senumeqte

H

-

TESTUL16 Subiectul I I Morometii deMarinPreda

sc parcipepiciordeplecare. timpulcinei ln tindtr afll fiii ccimari,aflindu-se
lui discutl desprcplecarea Achim la Bucuregti,pentru a vinde oile, de unde si iti bani pentru plata datoriilor. Cel mai fericit esteNiculaie, cerescapi de oi gi duce Ia qcoali.Inci din aceastisecvenqi intuiegteconflictul familial, rna>ate se in tat in citeva familii prezente actiune:Moromeqii,familia Bdlosu,Bogoghi-

L,,

careaduc psihologicq inedite p.nr* lumea ,,rr^1i.""'.' ilspecte wPera uterard Moromepiiintnrnette caracerisricile roman, unui Naratorul obicc tiv (naraliunea lap"rroarr" rri-ri,urprinde este imaginea complexia saturui . si " ligtca-Gumepti, cimpia D";erii,;;;-"" din pareci dmpurcra ,,se foarteribditor ru o"-.rrii; ,i"t,;;;;;gea -o-.r,tierrd aicif;r; conflicte mari,,. Volumulaldoilea.surprinde disparigi"l*.i,rralAl""f., *i"rmea,legati dep;t_ m0ntgi de tradigii. Noui sat.riiejte doui momenre istori.. _retorma agraridirr 1945 rransforrnarea 9i ,,soc,ialisri"'a agrifultr;il;;;'iffi]lruni-.rrre violente qi nedrepre, venige un rivrlus p.r* ca acqiunii semai afri Moro_ ti?;i. In.centrur nu mete'ci saruf rominrsc.intr-6 perio"d; dte *iza,"ruh;;i;;;oriu, a. ffansformiri radicale sistemului,-instituqiil".'1;;;"lrril.;$i-4ip.;;j; ale specifice acesrora, prec.izeazd.momenrul.d..lrnjirii ,.qiunii,L ir,."-Eiiur ,,.lr"pozeio verii,intr_osim. brri seara, cigiva inaintea cu ani izbucnirii a;-;i'D;il."ri;;1"; vi""irj ..fi i""j, I)' Prin tehnica comPortame-ntisti, naratorul realizeazd.schige de porrrete: trci cei fii din primacisitorie a lui Ilie M;r;;;;;, p.araschiv, Nili 9i Achim,seculci unul pe prispi, altulin casigi al treilea ieslea in cailor, agteptarea in cinei,$i lisindu_lpe Morornete deshame' apoi;r* si gari,. ri po^rtei"ui.pra^"a aparitcineua li si, cu caresi discute. "".r, ^ Fetere, Ilincapi rita, mergl";;ild;;. dit"", .., de_a douaso_ giea lui Moromete, pregiteste.in*, l-p ceNiculaie, irr copilulei cu Moromere, <r tot*g;l^r-11-.:nvingd p. r."ri" si-l lase fJoau casi nu piardi la anul. Moromere nemulqulit,cf este apare vecinur Tudor'Bil;;; ."* vrea siu, si_icum_ peresalcimul, adevirat simbor familiei. al Disimulindu-gi intengiile, Moromete nu_i dt unrispuns pen^tru co'uffi il6;ii;#il1. clar. u4zi vaveni "-l ,,forrJir"i . puil, agenrul Ju_ fiscal, incaseze si ua gl romanul de,Liviu.Rebreanu, lon ;i M.oromey#incepe sceni-cheie cu o cina Moromerilo radu-i ni."ii i;-;;;:";;; ;;; ff r (ho ffii;,i'in s.,romanu i I lu Marin Preda este replici l^ r;;;";i'il:;'.' o La cinaMorometiLr (cu substirJnri., naoromere fi ,,tridar.., va pirisit defiii ceimari) este semniiicativi agezar;;;;r-

o,capodoperi a.prozei de .l ooit." niri.ili."irar. Romanul aJ,,rr precedat nuvele de (publicate ,rolum 1948, titlu,tin in ,ub inia'i)ireo pamantur.t) din

Concep.tul roman_ vezi p.72. In activitatea literari a lui'Marin Preda,ca gi in literatura romini, romanul zly', romerii (volumul I, apirur in 1955 volumul al II-l;;;;ei) 9i o.up; un loc aprr te,fiind jupr

Birici q.a.
poacpiunii prezintd" evehimente tiierea salcimului, discuqiile ca: Desfdsurarea din poiana fieratului Iocan, izbucnireaconflictului socialintre gdraniisdraci,

Ion Jugurlan,gi qiraniiproprietari pdmint,unii cu dorinqa imbogide de
premilitara,incasarea : Bilosu, primarul Aristide g.a., ,,fonciirei",Rusaliile,sfiranului gcolar,premiul intli obqinutde Niculaie gi de Irina Bogoghini,seceriqul ieratul,fuga lui Paraschiv a lui Nih de acasicu caii, cu o part€ din banii obgi i pe vinzarea griului gi cu lucruri din ladade zestrea fetelor, conflictul din faBilosu, fuga Polineide-acasi., cu cisitoria ei cu Ion Biricl, b5taiaacestuia Tudor ictor Bilosu, la secerig. Pentru a-gi obqinezestrea, Polina va da foc caseipirinAlt plan narativ urmiregte familia lui VasileBogoghini care,fiind bolnav, vinde ,artgdin pimint lui Tudor Bilosu, pentru a se intirna in sanatoriu.In lipsa lui, iii, V;tice gi Irina, trebuie si iasi la munca cimpului, la secerat. Cind tatil lor cd" vreaca Irina si devini asistentimedicali, V;tici sebucuri, stiind ci-i ar lui restulde pimint. Problemapimnntului estesursaconflictului din familii. Majoritateagiranilor din tea-Gume;ti sunt mici proprietari de pimint, improprietSriqi dupn Primul RIzMoridial. Jelul lor estesl-gi pistreze pimintul in ciuda datoriilor la banci qi a :iirei". Unii dintre qlrani, precum Moromete, sunt mulqumiti cu ceeace au,i;i it si faci politici. Alqii, ca Tudor Bilosu gi fiul siu, Victor, vor si agoniseasmultd avere.Bllosu vrea si-gi mirite fiica, pe Polina, cu un giran bitrin 9i urit, acesta cere avere.Fatail iubegtepe Ion Birici, fhceu harnic,dar sirac, gi nu la el acasi.Pentru a-si obqinezestrea, intri in conflict cu familia. Conflictul social devine sesizabil relatiilelui Ion Jugudan, qiranul silrec,r5"in s neimproprietdrit, cu sitenii gi cu autoritiqile. Punaul culminant al confliauluiilreprezinti fugalui Paraschiv;ia lui Nili de-ade i, aqigaqi mituga lor, Guica. Asaltat de ,,fonciire",trebuind si pliteasci datola primarul Aristide, nevoit si cumperea\i cai gi si-l inreqinl pe Niculaie la gcoali, Moromete se vede obligat si vindi o parte din piminc, ceeace va produce o funda schimbarede atitudine.El nu ingelege unde a gregit,de ce nu a reugit si pimAntul intact ;i familia unit[. Nu-gi inqelege 9i doringalor de indefiii i. Nu mai participi. la intrunirile din poianalui locan, nu se mai bucurl de sarului ca de un spectacol, retragein t[cere. Din Moromete cel qtiut timd* se chipul din lut, asez^t o policioari din fieririe, ficut de Din Vasilescu. pe lumeailuzorie a lui Moromete sepribugegte. lnsinSub impactul evenimentelori nelinigtit si derutat, se refugiazi pe piatra de hotar a lorului siu: ,,fugisede guritateade acasi gi din sat tocmai pentru a gisi aici lini;te si o singuritate desdsiti". Moromete igi creaseiluzia cd avind pimint esteliber. Inqelege primejdia

ritateal;ili Jii, p; ;; r"er'.'"lqi ff ffi'#fi::triiil*?iliHl_ ;;ffi

Itt I

I
175 cotcl<lr. l)cznocliiru.intul volumuluial doilcail reprezintimoartea Moromelui lumii qirinegtitradiqionale dispariqia dcvcnitsirrrbolul acesteia odari cu el. 9i RomanulMoromepiiiLr intregimeaduce literaturaromini o realitate in rurah inecomplexi, confruntlti cu istoria, un procesdramatic de dispariqie instituqia rurale,a relaqiilorqi conventiilor sociale tradiqionale, rtnui cod moral strivechi a I unei filosofii sinitoase,in armoniecu glia srrimo;easci. Inconrestabil, MoIlie ncteesteexponentul acestei lumi. Marin Preda es[eun remarcabilstilist, imbini modurile de expuneregi dezvolotilul indirect liber, monologul inrerior. Ca scriicor,Marin Predaesteconqtientde rolul lui in literatur;: ,,Putemspune, si gregim,ci toqi invaqi de la Balzacsi. nu ignore rolul mecanismuluisocial,de ictor Hugo si cauteexcepqionalul surprizavieqii,de la Dosroievskisi nu igsi :e adincimeafiri sfirgit a sufletului omenesc, ciutindu-se in acelagi timp pe ei i9i cu viziunea lor unici, cu experienqa unici, striduindu-se sI dea o formi lor iviti, adici unici.,povestirilor si romanelorlor." (Marin Preda,Note ocazionafaaoarea romanwlwi).

tudiniinverse acelora rebreniene. giric/n" .;.;;;;i; d. o"*.r,,re: Dersonarur ton v-olunrar, cap.abil infruntelicomiagiauroritare" irJ'", rif*;::;;lt;;:;; si tri sl Anci,victimda etdhti ei, vasileBaciu, ;"f ii"t"i]." ;itil';;;;il;;J;,, 9; " o simpli surli de obqinere plmintului mult r6vnit. a Originali-este viziunea satului: gi ,,crrrzimea,citjosnicia, omorurile spdrrsi zuririle intilnite d.es,la "tnpru gi sadoveanu, e*isi"ir., a"?,r"1i;;il; Rebrianu gi i# nilor,nu gi-au gisit loc gi in lumea meascildaiji" f"-i*'ererni a zileid,ii*e;, spune Preda. ln ambele volume evenimentele principale desfigoari rimpulverii,prezen se in tul narativseinterfereazi trecut"l.i" cu "ol"r"rl "iilil.; ",r"ni-.rrt.le suntdramatice sesdcced gi rapid.Ilie Moromete_d".rri.re prr.iet-"i-o..l"i p"p"l;;;;;;, idealuri strdvechi, ,,oinulsi rimini om", cum,ierr"rir.ii.,.riito*1, ,r" .umr Ilie Motometei,,Pini in clipadin urmi omul e darorsi qini la rostul "nrlui, chit cr rostulism cinegtieces-o alege el!", iar ceea..-r de J.i".gl. p" i;;;p;;denga: ,,Domnule... rordeauri" a"r'o ui"iil"J.o""i."re r.. "i;;; eu "- interioril'r.pr;;i;;;;.Jitrqir, Punctulcwlminant conflictului al mireqdrama_ tici, a l'i Ilie Moromete:,,deceseintimpli..""'."r.li"ii-pre si cu- ,. puteagd daci tot ceea avea se?nrnmple viitor ce si in -ai "t., re se'intimpleori".-ri face oare asta fie schimbarea ? si veqnici.a L-ii p. lrr: ""." ."*iri ta"ei ri-;i;.;t poate alqii ci "-J bitrini cind tu n:.9tiai ni-i" ?,, li ri".Lrr- I Agasi fie oare Funaul cu min1nlal conflictului "or.ri.ii* farnitial(volumulI) il constituilfugafeciorilor lui Moroinere Bucuregtiiara coffictuiui sociail Ia ("oiu-"l ,r a.li."iril;;; ,

plulIon Birici-Polina Bilosu, persona;"i. dar tr1-ni"ri; i;;;;';ru#i,,J;;;;

,,doa-pipicrdc Pcntrutotdcautta linigtca clt'ir rrr rrrrri purcasi seintclcaga .,r $i cu Inrrlll'-;o prtme,;dte marcdccit accca a picrdcpirnintul tnal dc este prim{dia clcr nu.sripaniabisuldin congriinqa de a zdrurrci,-,a sa, credinga pacea armonial*. in gi - --r-rrrii,.(vol. I) romanuluiestedensi,alerti, sedesfigoariintr-un intervalscurt, , Acqiunca de sapl bsti prl':i durninici seara,.fuga Po_linei Birici. ffi;;.;;omenr la acqiunea clc se ruleaz.lt pin^i la fuga fiilor lui Moror,nete, lcnt d.rpeJ"r. s. rfarq.gr. brusc,nararor.ul nten[ionirrd ci in urmitorii ani gospoaetir qa.;".rr.l.otrUn.ri si se ruineze,M,, roltlctc intri intr-g lungi, staredepiesivi din care-l vor scoare marile rs.rd.riri ll.. cc aveasi izbiucneasci pestetrei ani, ,,U-p"f"u ,"""l;Ua"#l'i;;:; :Y.rb"t_"]"j noqdm4ntuD. -l l)imcnsiuneatemporah se extindeprin imbinareaprezentuluinarariv cu rrec' r--"-' tul,.tirnpulamindrilor gi al povegtilor M;.;;;;;. iui I n roman exista numero.ase personajeprincipale- Ilie Moromete,personai : corn plex,.liran inteligent,un tip .ro' in liieratura noastri, Y""''" carc lupti penrrupisrrarea proprietiqii;personaje -ir"ip;;;;i#il;,;ii,;,,, ,.;;;;;;;;i originalitatearomanuluiconstein noul tip ie persorr"i 6#;;' . ci."ide auror.tiranul nric proprietg dlpirninr, in complexit"t.", d"rrrl'r;-"fari;;i-;iril;;;i';;i;; personajuluiMoromere,arranaiativi, i" g"";r;i;;;; :f_:_ql:._,Tllativ5.,{armecul a satulut;r aceleaspe-cte pot fi considerate care q':t,t_l replici la iomanul 1or, il"*,i oe Llvtu Kebreanu. romanulMorornetiiechivalenrul In cuplului Ion-Ana estecu-

Subiectulal Il-lea A.
1. Omonime din textul dat pari, micd, care,comodd. 2. te privescde sus - te privesccu superioritatc, ingimfare,cu sfidare; cu pari atit de mici - e;ti ne?nsemnari, fdrd,valoarc. . , ".: 3. -mi - complement indirect. ' pari atht,de micd - predicat nominal. -mi -rtr - avrDut Pronomtnal. atribu inal.
.qtAtu - complement direct.

L:,,"tT

jos munce;tilDingreu" - propoziqie subordonati circum'stanliah de

moo, subordonaticircumstanqiald scop(finale). ,,ca^si..triie;ti" propozigie de eu/Stausus," ,,Cind frunza-naltului copacl' - propoziqii subordonate ,,Staususca.Dumnezeu/Pe clrcumstantrale tlmp. de ,,Pecaretrupu-mi ,. ,isf"!i" - propoziqiesubordonati atributivi. viaqi" - propozigiesubordonati circumsranqiali de ,,C" si-9i91igcomo.da-mi , scop(final;).

B. i.' i.r an.rl 1998a fosro eclipsd totalade soare. Prin elipsduneleversuri devin mai expresive. Am inviqat la geometriedespreelipsd.

ti l |

I
La Multiplex s-a inaugurar noutrsah cleproiecpie. o Le Muzeul Jrranului Romin se anunlase proiecSie o de imagini etnograficc. la alte forme deprotecpie consumarorilor. a !9 findcau Marrorului principal i se asigurap,rotecfie. 2, a fost - y.rl auxiliar; ajuti la formarea diatezeipasive. prea - adverbde mod. rnuh - adverbd9 mod; impreuni formeazd, gradulde comparaqie. dlteptat - ad;ectivprovenit din verb la modul participiu. 3. ,,De te-ndeamni.. te cheami" -. propoziqii subordonatecircumsranqiale concesive nua' ',dc cu de condigionale. 1I 4' Adeseatsiaducea aminte de apusulsoareluila marginea mdrii. (locugiune ver-

l1 opiniilc rcfcriOri dc cite ori estcposibil,clcvii trcbuiesolicitalisi-9i exprimc rc la tcxtul citit qi analizat' t relatia stimula.tiadacadrului didactic cu elevul,rolul inviqitorului fiind acela de dirilor, iar al elevului de participant activ 9i corytient' fireassuccesiunea Cadrul didt.U. trebuie se asigureclimatul educativadecvat, coresptnzil.toar activitiqilor de inviqarebazite pe obiectivede referingi clare, materiale- mijloacelede sl mobilizez. ,.rrrrr"i. umanegi in valorificeresursele si este int. De asemenea, necesar secreezeocaziipentnr afirmareacapaci-

ilor tururor elevilor.

bala)

Din cknd tn chnd, (locugiuneadverbiale) lua in seamd(locugiune nu verbah) observagiile riuticioase. ei II urmireap ds cupas. (locuqiuneadverbiala)

c.
1. Mn bizui pe propriii mei ochi in distingerea nuangelor. 2. Acqionaufactori complecgi aceaescr-ocherie. in 3. Sedovedea incl o daU duplicitar.

de Exercijiul de citire selectivi ;i dramatizati.imbinatcu exerciqiul exprimarea elecapacitatea euristicedezvolti r p;i"lip.tsonale gi cu metoda conversaqiei scris. ide reciptarea mesajului in*q;r"" lemeinice i.*t"lo, literareconstituiebazapentru exercilii creative" gi de iiif.r. ."r. valorifici in grad maxim capacitatia receptare de expriscrise' re a mesaielor jo-pot il .a de inviqareun aport deosebit arejocul didactic..Se realiza ii din textul literar", -lii"iil i diJ".ri". de tipul: ,,R.qin.qicit mai multe expresiifrum-oase impresipirsonajul !", ,,Spuneqi-vi r.ri r ?';, ,,Recunoagteqi ine iecita cel mai "*f ile despre..." 9.a.

Subiectulal IIIJea
l' Forrnarea capacitdyiide receptarea mesajului scris prin efort inteleaual propriu al eleaului Formareacapacitiqiide receptare mesajuluiscris a se realizeazitprin strategiididactice modernecarepresupun: e' dctioitdri de t\o,ilaye frontare, pe grupe, gi individuare,bazarcpe efort intelectualpropriu al elevului; b' metodedida.aice preponderentrnoderne, formatiae precum: metoda exerciqiului' metode conveisative,conversagia #riru.i, ur"irs-torrrri'gur, probrematizarea,metodede comunicarescrisi; j.oculdid"cti., ir*ap*" ar""-jrir"re c. m_ijloace tnodpdmint moderne,auiio_rrizurL. '- "' de "ir; Condipiile realizdrii acestuiobiectiv cadru sunr: o participareaconstient.d eleoului, prin efort intelectualpropriu, in ritm oro-a pnu gi constant' pild; in lecaiile limba literarura de de 9i citeasciconsrienr,cbrect;i cursiv cerpugin il;;;;;. --l"iii"i-.'"rJ",,formu_ ,r.-.r,"" si leze cel Puqmo propozigiereferitoarela mesajul ,"ri, ,"."ptat (te156ul literar citit). Actul cititului trebuie imbinat gi cu acelaal scrisului. Fiecareelev si scriecuvin----tele nou-insugitegi si formuleze enunguriorale 9i s.rise.

pe 2, Exercigiulesteo metoddbazatd" acliunereali' prin carese executi o actruin mod repetatpentnr a dobindi deprinderi' esteo metodi fundamentaliprin care'con$tient ii r.ii"ir"i* Jii".tiA, exerciqiul se repetat, ajungela: j consolidarea deprinderilor; in*q;., noqiunilor,reguliior, teoriilor carese aplici in situaqiivariate,asigu; rindu-se transferul de cunogtinqe gi unor capacidqigi aptitudini intelectuale fizice, morale qi trisi- dezvolmrea de voinqi gi de caracter; turi ' - prevenireauitlrii 9i a confuziilor; crearive,a originalitiqii, a spiritului de independenq - itimularea capacitaqilor gi a iniqiativei. care.capiti.oimn*'.r"iqi"ieste o metodi adecvatltuturor formelor de activitate itt permanente. funcqiede diferite por"*fn ieosebiti in p"rrp..tiva.autoeducaqiei pot acestea fi: de clasificare, iriterii -- -* de a*...iqii irrt.odrr.tive, pioductive, de operalionalizare, dezvoltare,aplicaitc. (dup; funcqiileindeplinite); riru.g,rrale,de ..,ri1.r"..,corecrive ,iuq - exeicitii individuale,de echipi, colective'frontale; * exercigiiorale sauscrise, practice9i-combinate; exerciiii dirijate, semidirijate,autodirijatesaulibere; - exerciiii cu gradediferite de complexitategi dificultate etc. careasiguri automatis seimbini exerciiiilede reproducere, ir;;;;i; carese realizeazitransteru -odErnn mele (iormarea deprinderilor), cu celeoperatorii,_prin etc intelictuale9i motorii, imaginaqia sedizvolti ginlirea, operaqiile ;;;il.r,riie,

se rorrncazi rrrrr q.i ituhri..,r..,,ri;*ilirlp,.r. I ll,;'lil[iij,'::i::;,1'ilj],::':i:1.1i,,"]rr,rtu,:rive autonrarisrnut i. eit 5-c,,

I rze
primar 3. Obiectiuelaciclurilor curriculareale tnodpdmhntwlui (clasa qi clasaa II-a) vizeazd: I r. Obiectiaele cicluluiacbizipiilor fundamentale (scris, clementelor debazdaie principalelor limbaje convenqionale asimilarea citit, calcularitmetic); - stimulareacopilului'in vedereaperceperii,cunoa;terii 9i stipinirii mediului apropiat; imaginaqiei; rii*.trl"re" potenqialuluicreativ copilului, intuigiei9i a lmagmallel; - Stimularea potenqialului creattv al coptlulut, a lntur9ler 9l
- formarea motivirii penrru invlqare, inqeleasi ca activitate sociali.

',i;l,i:,,1", ii,.'i"i c rnare ::,:T'.r:,g;propriu;,"incIasIcpri : ,r ',.::':i,i:",:::,i1;,:H:. ", ri..a,,iliJ,il;Tl. trebuiese ze crtrrcacongticnti; si reariz,
' r v L rrrr sd u u l l $ ttcn ta: 14 J s l c al l z ( '

;; - Hi: ::i::'i:Y: ""'$ ffi ;'::::'i:l-'ffi ;: ":::: ff i ;;:':;:;:':,:;:* " "; ;';i;; il ;ry,l':' .::'i'THIJ iu ei;.. ; ; e"*p,", i . Exercilii
de scriere:

* citire selectiid pe baza unoi ,.o.."

rc lcclic,ccl iJ'r'fr'i"'::l:#,::,:::::,tu puqinun enunq;

voce tare; fiecare trebuie citeasci elev si in ricc;r

nrin .^ ^^i^-- ^ , ","o .$cn.s,.onsolid.aja:##T"i:,q:i:il.-Jr,.,asiguri .v ingelegerea sc mesajului

i{i';ii;:;:fi1*:tT':'",1!lt"do' - transcrierea, scriere dupi
mini, elevii*:.b":rd,a

scris mini; tipur exercisiu de este de r,,

;lH

r , .l rcclrrede limba gi riterarura romini sefolosesc mu*itudine o de tipuri de se

u in d o r - :::::;:,:::: :,lT,T,:rT 'r"' "*" r""ii "'? r a nicu rerem de; if
tJ'JrT[

literede tipar; lipse-Ete modelulexrerior scriscrt, de ,.i*rir,r" _.nr"l; 9;_f

a b. obieoivele ciclului de dezvoltare(clasele III-a-a VI-a) constauin: de lingvistice,a competenqelor folosire a limbii romiachiziqiilor - dezvoltarea corecti gi eficienstriine, p"trtru exprimarea ne, a limbii materneqi a liribilor ti in situaqiivariatede comunicare I capacitiqiide a comunica,folosind diferite limbaje specializate; - dezvoltarea in faql de integrarea me- dezvoltareagindirii autonome9i a responsabilitigii diul social.

. fi'#3';?i;'ii::?la"; Lxcrulw de exemplificare

o Exercipiur identificare de a unorelemlTedeconstrucgia comunicirr lpergr d. de piopoziqie, puncruatie, eremenre fonetice lexica[j:ot*'pirgi "o'n"'J. si r Idcntifici pirqi de vorbire(substanrive:,:ii!:r pnrgi,de propozigie (predia.lffizisie) 9i
:

reat,izeazd' obiectivele eiJ"-'.iJ;;;il;".eirninturui exer_ l"i* pri-

TESTUL 17 SubiectulI Noapte de decemvrie de AlexandruMacedonski
Atras de curentul simbolist,pe carel-a flcut cunoscutin lumealiterelor romi;i gi l-a teoretiztt, Alexandru Macedonskia aspirat,sl d.evini el insuqi scriitor 'ri*bolirr, totugi, structural, rimine romantic. Ciclul Noyfi-lor reprezintd.un arguIdeea simboliste. influenqe ment cl Macedonskiestescriitor romantic cu numeroase 'Noppilor romantic, tematicaacestuiciclu este o gisise la poetul Alfred de Musset, sunt romantice. romantic1,in-ato"-ra mijloaceartistice,de asemenea, model de imbinare a viziunii 9i a un Poemui Noaptea de decemarie reprezintd" mijloacelorartiitice romanticecu celesimboliste. Poezia arelabazd poemul in prozi Meha Si Meka, publicat in 1901,in ziarul exotic,atractivdeopotrivi penRomhnul,carevalorifii; o l"gettdeorientali, spaqiu Poemulin prozi esteo paraboli; unui prinq gi tru ,o-"rrtici, parnasieni si-mboligti. arab,Ali-berr-i4"ho-"t-ben-Hassan, tatil slu ii tlansmite in ceasulmorqii indemdreapti. Visul prinqului esteacelade a de nul d" a nu se abateniciod attr la caleacea mergein pelerinaj la Meka, urmind dr.rmul cel irept,.plin de primejdii..in acelagi Urmind un drum ocoPocitan-ben-Pehlivan. timi"r, piinqul, pornegte cergetorul 9i la Meka pimdnteascl.Prinqul gi alaiul lui strilucitor pier in delit, bocii"r, "1""i. in rEipri"qirt areviziuneacedqii, ct o fatamorgana. timp ce prinqul accede l.n, rot fiind semnifiPocitan ajunge'la,,Mekaplminteascdn, aceasta i, ,,iVI.k"'..reasci", titlului poemului. cagia

inu,mfro,ul ,,Dupi enunr: iurtu.

J"r..-inare de unu-doui adjective, ra numi_ rul singular, gi t" atit c6t . Acest dp de exercigiu "r*a.ripfrr*i."' este.rr*"id. exercigii ,. de creaqie prin careri sesoriciti ere_ vrtor si tormulezeenunluri/text"Z.._j"r.n cu cerinqe o Exe cipiidea indicate. r ,,A mers vestea_n lum""despief*_.rrr_ndormid... t si subsmntivele.' -analizeze fost odati un ilpt-r1, gi o impiriteasi. "A rrei Ioro gridin;ro"r.J'J-o"ri. Eiaveau. copiii. Mai aveaupe r6n_

subshntive lanumirur sidoui proprii, ^.rufiii"'""#*ffil1"]: '"-""e Di' exempre substar,'riu. de '
natizd * *l i"ei;' ii li"i, n tr;,

t si. analizezepredicatele: o sd" analizezesubiecteleetc.

iXrt;]:::'

g;

dedragi erau ii ftorile acestuiim_ ",a,

froI
ltttet'ia^N.oa1ttu dcccnzaria de aborc{cnzl\ rn',1,r frrrrdnrncntali rornantismulrri. a tonrtn nefericird a.gcniurui- poctur,p.i,.,p,.r,.:...r;"i;;;;;i;;r*. (specificromanris nrului) se construiJsc doui imaginiopuse:'cadrrr,";r.r,-rlricicios rArrc^ p.ctr.rlui- qi decoruleitic, opulent,,r;t;;i;;;:nagaaaui qi dezolant _ ,,.0 teqte emirul' l)e asemenea' andtezesunt prezentate in "*"a. odaia,,pustiegi albr,., ,,morrl'1"' cu focul ,'scrumit" in vatri qi inspiragia.po.trrlrr;, li i^retevie.., ,,arhanghel tr. nril" crre-l rranspune iposta.za in emiluruidT; B;;;;j:"no-"nri. este;i finarurp., crrrtrlrri carc,iontra, idealului.rr.ri.,imuoliri, irr p iri"l'i.ptird simbolurile po,: rrrtrltti' [)incolo de aceste elemente, po"-ut..rt" consrruir prin mijloacesimbol'isrc, l)rin rehnica corespondengei, spaqiull;itrr.riorirr;;;;;{;; poeturdamnat c' ii rerpu'dc cadruleiterior: .urot." purtrte d".';;;i;; ,"u-"gii.., ,,rupiigroaz *o rrici"'criv{qulcare,,qipi",.rrrgi", j-r"'orrri, ,,urgia. *r..'gi-n g;ndu-i, ;-afard,/$i lurr,r c rccein.cl, 9i pe 9lI.:.7 $i beinarutrg.gt"'o #"i"i.a g[;"s,7i; trr-it. umbrei chiar lrunrcai-o cer.../$i luna e recein .i ,i p. cer... intaini_ ,ia, versullaitmoti,r,iz<t hr, spccific

I rar
cqmnlid.../ -,ochii suntdcmoni Ilar rrrai iJt ..rul s-apri'cle rarc.../ tirnplclc... 9"r"t:
sc frcc tnai marc -- mai marc,/ $i, zilnic, ce ,$i tot nu s-ilt'ilt.t tatcadc visc",,,$iltlltrtcr

de Siiaruri pietre ftaJari ,ori; i^nsi^r";;;; il.Ji; ;i.rll aur,/ de ." J. t

i'"-,jlrl' tc - / ln eiaiduri..cairepezi .r i".'rr-.o pi.te, / $i ochi imprejuru-r _ o, sDuzd. orr fl.ri",

unduiroare:,,Deasupri_i "t ir"ir"-urlor.qr eaur, aurc-nzare,,, qi palatele fantas*""t[",,,i;n ;;;, par ;;;il;il;;ffi::::;: rndrrsurilc-pi etale.azd,.jocur havuzurit. deape, ,,.ania.i-;'rfi;;,,. rnarre cre_arernt sl

simboiismurui,. cit $i,rii;;;;r;;il;;ffi:icali. versur'e,,Fip rrrra humidemulta pi.eiit./ de r oari;;;r;;;ffiffi'..... trecercr irrlunrca ficqiu'ii,.a -orrre po"ri.i,ir,,p"qi"i ;,,",i.;'8il;;"hrt *gerat(altitehnici -"r.heazi sim.
bolisttr) prin jocul culoriloi, al mrsci.rii

.r. ,"r"",'q-n foarncisimlire/ E $"..p;,ducindu-gia ei zvircolire / ln pintec, in sin" cumpliqi." , in neruii-ndirjiqi... / Battimplele...- ochii suntdemoni Popitrunde in cetate. in pustiu avind i'irirltr." omului pocit care E,-ir"t creatoru-. nu este,propriu ce -o"r. poemului,ceea I explici simboluiileqi semnificaqia sdt.Lcie/ r""",g-aceaiugminie/ De lupi careurle - 9-acea ,i-6ofirr, ,,Dar luna "" caleaceadreapti,/ $-aSunt toate pustia din 6e-rl.rrr."e ziirri. ,pr. ultima treaptFr/ sunt Meka cea mare.../Murit-a Aezol^r" / Suni Meka cereasci, ii^ir,ol^r",g-acea confefiit"i t"U';arul pustiei." Acesreversuri explicativereaducplanul realitlqii, unitari, circulari. rI r. . ! ..r --,: -r - _^ -- poemuluio stiucturi figuri de.stil, mai alesmeii-b";.rl poetic esrefasruosgi rafinat, cu numeroase inversiuni.Tudor Vi1n, puneain evi-, reperiqii, tafore,dai ;i epitete,cu enumeraqii, macedonskiene: ,,ReJrenwl o denqe tehnici poetici originali, sp"cificemultor creaqii t.h"i.a pieticl a^luiMacedonski.in tehnicarefrenului se declari ;;i";1;;;;"li po.riilor lui Macedonski,virtutea lor inffuuritoare 9i obsedan;;;;;;.rrt ;g1l "l nenumiraii, i{.o"i"*a iri-.ri.ri vers la sfirgitul strofei de patru esteu-nmijloc de ficuti dintr-o alternanli este compoziqie ;;;r-ifui;ti; J! u"..do,rski t...1incbrinrreaga ,"fr.rr., intre care ,,rrrt irirrr. versurile"rimasenerePetate'Structura unor. astfel Je da esen{al muiicale.I-am.putea numelede compozi{e impletiti". ;; ;;;.;rte (repetarea unui sunetsaua unuigrup gi Muzicaliatea sereaLizeazi prin aliteraqie

dini,/Argintdeizvoarelgi zare-aurii;-'/n:rgjlti;po,;;ti" rozesi crini_ /Dja_ rnii- minar.r.- r::::l:"_lilp1i". Imaginea,rlg, dar'str;irr.iiorr" oragului a oriental esrc pcrceput sine:stezic,prin erementJuir.,rl"l'rrdil;;;;;ile si kinetice. Emirul, picl strilucitor, tinirl e farmec, trisnet,e zet),,,nu'r;l"-geriii"dr"", ,,E e r"'i"gt_ le liilc pc care nos1d,a,tanjegte i-pii";r. ,pirir""i; ] ?or"rr" un pererinaj ci arpe ra Meka:,,spre Meka-lripe;te credinia-voi'rqr,rb.iri", in i.."rfi',rr il cheami ea,/ li ceresimqirea, c"r. f1i"9i ii ,-iii;;;i*-.rr.g."----;-- - toi sufletu-i vrea_/ Din tilpi pini-n cregtet cerefiinta?.. ii Apare alti antirezd.in*e o infloritulBagdad, pe pim0nt,si imaginea cos_ rai de mar,de inferna pustiului care pe trebuie traveiser. si-l .-i*tir,ffi;;iilj ;;; Meka:,,Pusria ma.eaprinsidesoaie,/ e-b Nici c6ntecJ" pomr, ntcr tzf"r.r,, nrcr voare gi dulcee vialain rozur Bagdal./ i"1." -/ ;;iii"'rer; si de_arabastru..... Pornesc acelagi in rimp, emirulcrialaiulsi; e;.;;i d^_.q"f Jo.-ii-;;hirp gi searbid, abiase tird"qte-.../.$i drumu-ocolesre - ,lt Antite_ z,adintreinfiqisarea doi pelerin!- emjruj -ri -"ri _, -ri muh1.. celor i, 9icea 9i."r'.io-t dintremijroa_ cele dea-;iimplinivisur, lor diumuldr.pi.gi ."r"" o.j;t;, ;;".; evidengi doui tipuri umane:.om'rl superior omul.obisnuit, gi dou; ;if.;;,'i"i a*"iiil;d;;;:;;_ cl) 9icelmediocru (Mekaprminteasce). "ir;;i oranratirmuilir".iiri.iil.l*pir. J.a*-"r dreprsuntsugerare simboruri: prin fo,c, rru11r,.yoTnt"'oaani;,'urka etc.,reperiqii qi construcaii simerrice, versul izolat, construcgii .ripd.", d".r"rberatimpul prezent' anaforasi "gi;r";;;re" epifora (repetarea emistih ...p?r*i,;;p;.,i, unui i" h;far;*i#;; versuri): tot.rrtr-"rrti oragul ,$i pr.rrfant-," ,,$itot nu s-aratinilucasublimi.....,.

,,Bisdadut'! *, g'"I.b;rlt ;;;;;ilp"i,i iil;'_';".#;.""i;;i'#;""#l

cumplite", girr.-" ,o, locui,oqeluri ,,Djalqii Sqinarete ;i sgl cepalpitr" E'a' unecarerepetS' "- Po.-rrl-.tt. i.npe.qit sirofeinegale, uneleversuriizolate cu in cu.ochi luna-lprivegte ochiu-adormit", ,,$i ,,$i l. rr..rrrri din strofe^: ,ri"io schinreiJin cu-n?:'i]_ urgiaseface. aP Llll d ue rr(irt"l a" mult a pierit. , ,,Ut haos, olcut r ,rI . :,{ ce-aduci?", lacrima ,$i de el, gi pe cer", ,,- Arhanghel aur,cu tine iri"" n 'ti,,''ir-. o-irril subjarul pustiei." au Versurile misurade -t---: f-.^^^.^ gi ^:^x lucegte, ,,Mrrrir-"e-iril "rrh iarrrl nustiei." Versurile au misura de clari,"'."."in ^: pici.."',, ,,Muri
ll-12 silabe,,.i-" ,"rr"rie, "o-fi""qi" mul esteamfibrah. intte rime perechegi rimi incrucigad, rit-

Subiectulal lllea A.
' l, ciudat: bizar, insolit. slovd: lfteri. a rosti: a articula,a Pronunqa. oolnic: liber. simpli' 2. d.e (,,implrecheri l'..) de slove") - prepoz.iqie (inroduce o subordonaconjuncqieiubordonatoaie i, i,iOt'n-aqi fi foit"i ti condiqionali). de subordonati circumstanqialS timp. gura..."- propoziqie 3. ,,Cind vi rosregre -condigionale. - proporiqie subordonati circumstanqiale fi fori "O. "-"ti "#

l ml
,,Cc-adurrtr-ntr-irrsul,. \ ,,()cstrrutl" t subordonate atributive. ,,Cc au cu dingii plinsul., J P'opo'i1ii ,,SI.spuic" I ,,Cc iace-o guri muri" J - ptopozigiisubordonatecompletivedirecrc. 4. Dcodari se a.uzi:o (subiectexprimat prin interjecqie) Discuqia dhnsiine-alimurit rrnpra iituagieicieatecu (atribur pronominal) B. 1. Bunicul meu era un om airtuos, Ascari a cinrat la radio un airtuoz al pianului. ln orice imprejurare,un om educatse comporte d.eferent, Degi erau cei mai buni prieteni, adesea apiieau d.ifirende. 2, docill - adjectivcalificativ. docil2 - adverb de mod. 3. cum vremeaseinriutiqis e,t/ am aminat 2 {rym9da pe muntele Fdgiraq. / P, - propozigiesubordonati circumstangiale d,i "iuze,. Estebiner/cum te-ai gdndft.z/ P, - propoziqiesuboidonati subiectivi. lntrebarea etal/ cumva rezolvadificultngile ivite in timpul experimentului2/, ) P, - propozigiesubordonati predicativi. t/curn sd-ispuni 2/ceo nelinigtea se gindea adesea in relagialor.3/ P, - propozigiesubordonati completivi indirecti. 4. S-a comis a fraudd de milioane de euro. Mi sepirea un proiecr insignifianr. Partidul din opozigiea irrtr-odus moliunea,,Sinistraqii,.. Era un om musculos, suplu. dar

I trt
corcct9i concitit-scrisul se forrnativc i'suqcqtc didacticc l, srrategii l' clasa cind. se ulterioare, in clasele :nt, dcpriricl*r".unrolidati gi perfecgionati 'rirr ":Tdprimare sepractici diversetipuri de citire: citirea n. ii .iiir". cxprcsivi. ln clasele pr!n.efoJtt:.Xi:t"ti:9i elevsI descifreze, goapd, prir, .a.e seurmdreqte. ".ifi""^r"voce tare,in lanq,pe sirite, in gtafeti etc., li,ri fripri", mesajulscris,citirea cu Povestirepentru ci mati ie &pli""t"" unor cuvinte gi expresiigi de conversatie' contexrului sefoloseqte aprofundarea textul citii. Pentru i irebuiJ seinqeleagi te:t jocul didactic,de pild; Gd^se$e,tn qiaeuristici, citirea selectivl gi :dspun-, tnttebare,Intoneazd careexprimd.o enunSul Citegte lotriait pentru intrebdrile..., bucuria'..(enunt exclamativ) st enunl pentru a exprima u,imirea, .. . I "1t' Exerciqiul pentru a i se descoperisemnificagia' Ori.. t&t citit trebuie analizat orali prin de a tului (receptare mesajuluiscrisiseimbini cu elemente comunicare literar sau non-literar impune insugireaunui text ," *rrrolid" azd receptarea. transfein :rarea sistemulcunoltintelor acumulateanterior,necesitl realizatea activitatePe gruPesau Atit prin activitili frontale, cit 9i prin .fi d. ..rrrogrinqe. anterior' Aceasscrisereceptate ividuale se'vor stabili ionexiuni cu alte mesaje situajiedeinviqareserealiz'eazdinlecqiideconsolidareqidesistematrzareacuprin,lecturi' a textelor studiate,ci ;ri;;;ior ""re nu trebuiesi fie o.simple'reluare, '; i^;; Ji" p"rrp".riva unor alte conexiuniposibile intre ele,pe bazaunor noi euristici, imconversaqia i"irlti a. i"Jeg"r. 9i a unor metodeformative,Pfe.cum problematizarea gompletati cu exer,"te.L citireaselectivi gi citirea dramat',zatd,cu sau iul oral gi scrisde exprimarea unei opinii evaluative a unei pretennqe.argumentate de un joc didactic, de pilde Cine stiechstigd- joc concurs! iotiurte), pot constitui supgrt, modelepentru diMesajeiescrise,ecept"r. gi "p-f,rndate la de la simplurisiuns la intrebiri legat:de.text, comdescriptive,iar verbele in sunr numeroase texte. ,]'',1;;;r;;;i".t. 9i adjectivele acestortipuri de compuneri etc' ri le va facilita redactarea textelenarative, """^ conqini siruaqii9i materiale trebuie.si. .;nsolidare 9i de sistemarizare i-;;iiifi; puqin sefie folositein situaqiide comunicare9i de recePtail. i""air" saucel dezvoltl 9i se nuanqeazd",memo-. rip I noi. Frin acesr de lecgiiseinlituri uitarea,se inigiativaliberr ;i se stimuleazi creativitatea, l,'t.-J"r6fre gatidir.r divergenti, pe lecqfitrebuie sI fie dinamice,si actiuizeze toqi elevii' Aceste lorrt"ni a elerrii'or. estecondiqionatide nivelul.de sistematizare niifi.tiq, lecgiilord. 9i "onroiidare formativi a metodelor si materialelor gi temeiniciea elevilor, de valoarea [etir" cadrului didactic' actice,de creativitatea 2. Metode Siinsnumentede eaaluare subiect,vezi Testul 4, subiectulal III-lea, itemul 1' Pentru ,ez,olrarraacestui 3. Etapelepreddrii-tnadpdrii unui sunet,;i a literei corespunzdtoare qi la i" p"r';o"d',abecedari, clasal,eleviiigiinsugesc_cititul scrisul,printfort proprocesde lungi durati prin careei trebuiesi parcurgl urmitont pagt: congtient,

;fi;t J"-"o-pnti.ri, pot.fi.utilizatePentru studiate din fragmente textele i iibere; d. "i"-.rr.a, comunicirii..Aceqtiavor ?nqeelevi a elemenielorde construcqia ,rSir." de citre

c.
1. Fuseseri innoitemarcaiele rutiere. ,. putut rosti citeva cuvinte,fiind complet uluiti de frumuseqea peill:1.:salulut.
3' Planul grupirii din opoziqiea fost dejucat,a;a cum s-aanuntar in mass-media.

Subiectulal IIIJea
l' Strategia mnsoliddrii ;i sistematizdriiin procesul d.e formdrii capacitdpii receptare a mesajului scris Formareacapacitigiide receptare a_mesajului gi oral reprezintd,obiective scris ca, clru ale lntregului procesinstructiv-educativ, acesrea fiindba)e a autoinsrruirii 9i a autoeducatiei permanente.

"ru I
n' recunoa$lerca $utlctului/litcrci divcrsc irt ('o'tcxtc,in vorbircacurelti, in irrr.r e tc.
Bttll ;

L,,
de se I)upI un momentde relaxare, trecela intuirealitereiscrise mini pe o plano compun. Cadrul digrafice.care elementele ;1, ahruri de nrodcl fiind reprezentate graficepe carele ,lici literei, aridnd pe plangi litera gi elementele ic explici scrierea la apoi exemplificl scrierea tabli, verbalizind gesturilegr1fi9e. lor miinii, prin slmulareascrierii literei (metoda acAiuniiprin simulare), scriereain pe scrierea banci, in podul palmei cu stiloul inchis etc' ter cu degetul,verbalizAndu-se dupi caresereia scrisul. momentede relaxare, g. Sciiereaa trei litere alterneazdcu fiecirui copil penactivitatea trebuie si indrume gi si aprecieze badrul didactic citit-scrisului) corectl' invigarea(insuqirea tru a se asigura sunetului din inregistriri audio, recunoafterea ln inchJierealecqieise realizeazd din revistepentru copii' literei in benzi decupate recunoa$terea

.^..: a sunetului/literei exprimarea in proprie. ::l'jli:i, :: :g.li

b. pronurrqarca/scricrea corecta:

din experienla de viagia elevilor,lauprin ."d;"r.".rrrii-i'registriri -.dirrii*l'rrj-*a,or, scurtevizionirr audio,aunei de film, diapozitiveetc.,.printr-u"j;.-;;;-r tizarc,printr-o surprizi - apariqia unui personajde basm(copil, adult), J,eghizaterc., erc.-, se poare delimira,din vorbi rc' o propozigie,apoi un cuvinr.car-e conqinerrrtr"r.rl'.. i"uui. i"";j",. d. Prin metodi fon-eticd, anariticoui"rlryar. pro*le J.rrrirrrut, desparte se in

sideragie particularitiil"^* ii rp..;ri.ir"i." Jir;ipii"i. prt" con ersapie ribr r4 dc pild;, bazatdpeobservarea -:l-l;ru aspecre unor din

l)crrrcrsuldidactic al predarii-inviqirii unui sunet/aunei litere trebuie si im'irrccrrrrrunicarea cuiceea scrisi.. orald" Prin rnetodeformarive, activitigi fronrare gi.individuale, gi prin materialecri ca clactice adecvare' .ofiii rrebuiesi pronunge si scriecorect, gi si "ti:::,.j-:ri-drriu., exprimarecuvinrecareconqinsurreiul/ritera ce rrebuieinvihtc. 't"i:r::^:1Lr^"1rria il] sccventa caprare atengiei, creeazi de a se motivaliainvigdrii daci sei"u i;;;,;.

asie cititut; ei converti ; ;;;r", ;;; 1 re I::;:,::;:::: : srrucrurigr aficd in1ec"- tr-o "'::::i I i' ; ;.Ji ;r;i;.

il:;, :1I::,. Tlh: T ::: :,,.mnific I

;;*'" ari, g fi Hl:l::.y.,.:, o, a.,,,",f ff i ;#;1,H;::':lH;i,:', ::,il::::!l j:i: ."_pr o,ii ,i".'.^" #i'5 J;,,in,erec,u

"

;;;;.

:,,

:I

de scrierii,prin exerciqii incilzire a mugchimomenrului preg;tirea Se'realiiea4i

TESTUL 18 SubiectulI 'l Ion de Liviu Rebreanu

;j:h;:

identirici p'ozisia';;.;;i;1i" .";", ai"iir.ffiin,.,ior,lairireit),

cadrul didacdc trebuiesi.pronunge mai multeori sunerul, de explicindmodul dc articulare, arengie cu deoseb^itifrf t" consoaneror. Eleviitrebuie pro_ si gi ei de maimulteori ,rrr,"trrl, ^*g"rea maipugin cor,;; ;;t;: in 'unge individual. Eleviivor trebuisi spuni cuvinre ' .., gi ,i r.Jo.-.rt.r" propozigii cu acele cuvinte, dupi ..^1.-".,despirgir "..1 """., aui;;;;i'fi;;, in silabe pozigiasunetului. ;i Acesr momenr lecaiei al det'i'emaiatracriv qr.iur: J.rr"r,"-e subformi dejoc didactic, cind esre iar posibilr.rbfor-" unuijoc d. onomaropeeror. e. seasociazi sunerul litereicoresp unzdtoarepe copiiio vor vedea o pran_ care ";;;; pe qi, o idendficiin alfaberarul mareEiin ceip..ro";:;;li'ir, ,u.".d ar. taLa bli 9i fiecare in bancialcituiegte elev ,ilaf.'9i;;;il*"iil ^ Secvenga f. urmiroareconstiin intuirea "lf"brrrr*. imaginiidt;;il;;, o scurri. conver_ sagie bazaacesreia, caresevor f"lori';;;;;;;;;; pe in sunerul invi_ de ----r-' gat9i carefigureazd,in coloanele manual. din se citesc: ritlul,literade ripar,apoicoloanele cuvinre, de descompuse"in silabc, urmatede citireacu"intl.lgrirrtegr"l. primele ln lecqii cirire,cadruldidactic de va face lectura-model. lecaiile in urmitoare'*ro, d.r.ifr" inili.i,^;'*t"d fiecare goapin efortpropriu;rJrmeazd, citirea vocetare,in l"ng,p. ,lrrre, selecrrv, cu 11 P-ttl pentru a tr.anrrenaqi copiii penrru cafiecar,e toqi si citeasci id"qii*rrr, si seformezc certitudinea fiecare inzugit ci sila sunerul litera;;;;;;;;;#;.. gi

*vezi p.72 ConceptulronTd.n romanului obiecOperaiitera ri,Ion de Liviu Rebreanuintruneqtecaracteristicile se a III-a). Naratorul, omniscient omniprez.e.nt, detativ (fiind scris la persoana ,Ei obiectiv, dupi_un plan .prestabilit,de aceea geazi de acqiune,conduce acqiunea romanului estecirculari, incepegi seincheiecu o imagineaseminitoacompoziqig drumului ,r, drrnirrra drumului care duce in satul Pripas;i respectivdescrierea simbolici ce semnifici innagionali,imagine careiesedin sat gi sepierde tn soseaua a individualein marea viagil omenirii: ,,Drumul.treceprin Jidoexistenqei tegrarea viqa,pe podul de lemn acoperit,de pesteSomeg, pe urml.se pierdein goseaua.cea 9i m*t* Ei fern incepur..."; enungulconqinedoui simboluri literare consalrercidrtupodul, mul/soseaua, G. Cllinescu apreciaasdelromanul lon:,,opera unui poet carecinti cUsolemnunta, moartea.Romanul e ficut din ale nitate condiqiilegenerale vieqii,nagterea' in ,,Hora in sat,bitaia intre flic;i, cinturi, vidit cad-enqate stilul marilor epopei...'". la nunta qirineasci gi nunta invdqitoreasci,na$terea cimp pentru zestte, tocmeala moarteabitrdnului Dumitru Moarclg, spinzurareacirciumarului a copilului Anei, miqcitoareprin calitagi a Anei sunr rnomentedin calendarulsempiternal satuluin o epic,solemnca Un fluviu american, capodopeiea lot elementarl.Ion eunpoem linigtiti". rtr de mtrreqie capitole Romanul e compus din doui pirgr: Glasulpdmfrntulul (cuprinde 9ase. fiecarecu cite un titlu semcu titluri semnificative) gi Glasul iublii lgaptecapitole,

tl l f
9ip,r,i,,,,,'i.,iri,.;i]"""'o' ()onl'lictul sociir.izb,ucncEte rat oi a tablour:r .i;rrrn,,,..',er.r",cic romanului, rrrg,r'afai al stratificrrii ic sociare ,".ai"t;;il;;;b'r"i" in 1r*poripia).Bogdrand vasiletsaciu batjocoreEte il pe Io,.plrr;;';;;rr. siracsi deaceea $i-l rrrr qi'l tl'regrccagincre' cio.nit." "-.";"qe dirr,.. uog",Eisiracsemanifesti nivelul la qirari |'r,.dar.gi i nrcli al ghengiei ; pr"otul"gi fi,";gr.r"f ."'" _sarului D esfdurare acpiun : Ion, fric;ui hil;;ffiltr# a s ii frumos,iubeste pitim,r. Pdnrintul ,"un:1' oi o priviresetgas;, cuprinseu,locul,cnntirindu_r. Ion tot Sin,' . plircerc de19u uizarrdu-pi atir mare 1ca pim6nt"r,'i"la, ii si cadi in genuncrri ri-l irnbrrgigeze.sepdrea 9i I ".ri.a ;;i-fi;.r, p€nrruci eraal lui. Iarbadeaii, grasi, presirattr rrifoi,unduiaosreniride cu ricoaieadi-i".rji:N" sepuru sti.p6ni. Rup $eun snroc fire gi le mototoripitimag dc i" p"r,"J;. lotur tle pimi'r carefusese r.r gi ;;;- ii'"pgg1"ea ni-i;;il ." maretrisreqe vecinului, si-io' Lungu.Nu rc "l o z'istiispitcide a recupera parredin lotl T;ilL;il J^)i"," care ge la judccaticu simionqi i'" fi rri;*r;q;;'ir;;;;;'iriliir." r^prpenrru. ajun_ pedepser acesta nrl ittdrlz'rtcatc si-liainapoi.'Deji ;;;;;"ir eradraga, oricit ar fi fostde aspri. ca. rf,vrra ispititoare",_Ion-err..ongri.ni r;rnan"-tot ra.,ra sirac,'ci istegimea nu u, lui nimicdaci,nuarepimin,, ,,-ut, pe."a"i;. iri?#", gi de Titu Herderea, 'rreazi fiul irrviqitoruluidin.prip;;;;;; i. sa, zenobia.,carereprogeazi: ii la sirlcic tra'i, dra'ul-r;ii.-;;;";;'unar ,,Tot -"in". de v*il. Baciu,Ion hotirigse tc s-oseduci Ana,fiicaacestuia, pe "rri"i renunqand.Florica, trumoasi,dar la fata siraci. pecarco iubea' Naratorul prez.intifrF,,mintirile sui[*rt Ion: ,,Deodati Ion ,JJ[[,;T|J?,HX?|'.J: i,-b;;;;;asi "i.iU
nifir'ativ)' prim'pln'ul ncqiuniiafllindu-sc in l.rr rl (ilir.rctapului, pcrso.ajsfiqiat tlr, r'ele t'ruAparirni:.[,rtirna pe'"anturui

L,,
intcrvcnlicipreotuluiBclciug, tatil Anei prornitecava da pimintul dupi nunpromisiuncpc carenu o rcspecti,de aceea Ana estealungatide la unul la celigi bituti dc amindoi. Ameningat Ion cu judecata, VasileBaciuacceptlsitreacl. de nintul pe numele ginerelui siu. Nici viagalui Ion, nici a Anei nu vor fi mai liuscati, cu ochii pierduqiin tite. Chiar la nunti, privind-o pe Ana, ,,fata aceasta , de plins, cu obrajii gilbejiqi, cu pete cenugiigi care,impopogonati cum era asi, parea sl mar urata--, se mlra caod,ata cu pamantunle trebure s-o accePte fl pe r, pirea gi mai uriti", se miri c5" odatl"cu piminturile trebuie s-o accepte;i pe
Ion ar fi dorit si fugi in lume cu Florica pe care inci o iubea, ,,Dar tot atit de

:jtfi

piminturile adormite, ca cind ingini si

o srilceste uet*" p. ai,", u, i" Lupta +-T *u"a.ii.".i'"9" ii trebuie. dinre bogat sirac.esre gi invergulati. g"r;u'ii.rreri"l" Io.,,in vasile care ,,simre un vrijmas. cum a fostdinsuii" ,ir"r.{ rui";iElf,i..r4.,tu i azi.ii vrea everea. aceea De fierbea uri .hi". r,.r-"i "; de revarsa asupra Anei it;a,rd;:i:!t;;;; maiaprigd, penrm:-r-.1.r1 d. a cu Ana, pretinde pimintuttu;va's;ie ,rfl"irri'l-Li-.;p.rrr" secisi.tori Ion tor -lirer_"*. Br"ir. ii;;;i"air"rg; zbuciumiri, da_

daci tr-arpenffu cine si-l zdu aga.|.,,,,,." rorosc fy":.ir.i, parcd,... ola"' r "Lc folor-i" pimint, daci cine gi-epe.lumedrag nu-i al tdu ?.. Patimii pimintr,rlui Ion ii sacrifici iubirea. o seduce Ana agteapti pe ca vasi_ ;i le Baciu se vine la er si:;.;;;;;il"rr" zesrre.Nu esteimpresionataflind ci vasile Baciu

m"r.u- igi'ri.." dil.;il;. a", ci, robodndori_ cit, nu va aiunge niciodatir; .i.."ur. ya sdzicd,u, -"i ir.tri si fie vesnic sluea pe la allii, si mirnceasci'!.:,;"ili;rt "tpa.gi p. ?-r;;;i;;;;;"" lui nu preteste-o ceapi degerati, n-are erpaminimuir,;i;.1;.r#;, "l,j; daci si ,,dragosreaajun_ nu tirF Dragosrea gl-il . adaosul.,A.ir"..,r;,r;Lil;il temeria. gi ?ndatice zrcea sepomenea ginduriledupi a$a cu "rr-"i Ana-." E;"ldi; p"rr."";"r"i, desdnur siu seinscriuinrreacesr gi acela'ir, h"l.;;;il.te?r ."r. arvieqii:,,pi_ -o,i.nt B,, "a.r,a, ;;il;,#:;i :il:'l : a",pu,"1"l1!:: ! n;_1",,i;; ealtiu... Dar

- Ce si fac?...-Trebuie iau pe Ana !...Trebuie s_o !.. Muncegte rivni, oscileaziitirr. ;uuir.";;;;; cu FroricaEi nevoiade pimint: ,,Gindurile insi il framantair

ii venird in minte piminturile gi adiogi in sine, dispreg:" $i si rimin tot cu Dumnezeu din senin? ,r". ic...pentru o muiere!... Apoi si nu mi tri.sneasci Ana va nagtela cimp. in faqamiracolului nagterii,Ion triiegte stlri contradicto: ,,simgindu-se gi cind s-ar fi inilqaq igi ficu repedecruce de trei ori", ,,in suca remugciri de-abiastipinite... Stitea stingaci...iar sudorile bdrbatuluiqigneau curgeaude pe timple...", ,,Ion se uiti lung ;i aproapeinfricogat de omulegulcit r pumn, foarte rogu, cu ochii inchigi din pricina luminii, cu buricul negriciosleia, cu o agi murdari. intinse braqele-si-l dar se opri deodati uimit...i; ,,Ion se rsomori,fir; se inqeleagide ce. Gindurile i se zbiteau in minte incurcateca inlo plasa.Plinsul copilului siu il supira gi-l bucurain acelagi o timp. Simqea minie ci odrasla ricnegteaga poruncitor,dar apoi indad i selimurea ci de-acum, lui de in fiinqa aceasta gingavi, e inlinguit pentru totdeaunade Ana. Atunci seinfuria i seinfiqigain suflet chipul Floricii, rumen, ademenitor,careil chemagi apoi se geabrusc, ca o sperangipierduti firi sclpare". La nunta Floricii cu GeorgeBulbuc, vdzind comportarealui Ion, Ana inqelege n-o va iubi niciodatl", cd o urigte gi nu-gi dorise altcevadecit avereaei. acesta Bucuria triumli de violenqasoquluigi a tatllui, Ana sesinucide, spinzurdndu-se. pitimagi", planui de-a fi obqinut tot pimintul lui VasileBaciu, ,,mulqumirea e de a-l face mai roditor nu au durat mult timp gi Ion estecuprins de disperare, inndu-se ci moarteaAnei s,i,mai tdrziu, a copilului Petrigor(carenu fusese ijit cum se cuvine) il vor face si piardl ceeace a cigtigat cu atntazbucium gi cu crificareaiubirii Qtunctulculminant).Ion iubeacu patimi pimintul, ca pe o fiin: ,,stipin al tuturor piminturilor, rivnea si le vadl si si le mingiie ca pe ni;te Dragostealui aveanevoiede inima mogiei.Dorea si simtl ovnice credincioase... de Iutul sub picioare,si i se agaqe opinci, si-i soarbi mirosul, si-gi umple ochii de lui culoarea imbiti.toare". ' ,,Suflerul era pitruns de fericire. Parci nu mai rivnea nimic gi nici nu mai era ii nimic in lume afari de fericirealui. Pimintul seinchina in faqalui, tot pimintul... i tot era al lui, numai al lui acuma..." ,,Lotul negru, lipicios, ii qintuiapicioarele,ingreunindu-le, atrigindu-l ca bratoati ii era scildati intr-o sudoalele unei iubite pitimage. Ii rideau ochii, iar faga re caldi de patimi. Il cuprinse o pofti silbateci si imbriqiqeze huma, si o in crimpoqeasci sirutlri. Intinse miinile sprebrazdeledrepte,zgmnluroasegi umede.Mirosulacru'ProasPItgiroditoriiardeasingele. Seapleci, lui in miini un bulgire gi-l sfariml intre degetecu o phcere infricogati. Miinile ii rimaseri unse cu lutul cleiosca nigte minugi de doliu. Sorbi mirosul, frecindu-gi palmele.

rrl
voluptate pimintur $i-; ;'.;;;rl.."rr" de u.r. r^t j:t:brr.t.cu Il(lr rcce, amcutor...
cuccrnic, fir:i sii-gidca scarn,r, l;lsliu genunchi, sc . A.poi.incct, igicoborifruprc,r

L,,
ale trisiturile caracteristice pergi Criticii l.l.l,ovirtcscu G. Cllincscupun in evidenqi lipsade scrupule. hirnicie, viclenie, donrirrat ncvoiade pimint: isteqime, dc rajuluiuvrrrrr 4rsrur creatorulromanuluirominescmodern. Liviu Rebrcanucsteconsiderat Subiectul al IIJea A. adversativi. coordonatoare l. dar - in text este conjuncqie (,,cadou"): Am primit un dar frumos de zi:uameadar - substantiv pui - intext esteforma regionali a verbului ,,apune" la indicativ prezent'perI soana singuiar' pwi pui - substantin: curte erau m:cJgi de giinl. in mai -in text esteadverbde mod. mai - substantiv:Mai esteluna meapreferatl. 2. de (-a; trdi) - conjunc$esubordonatoare. ca - adverbcu valoarede prepozigie. mwlte - adjectivdeterminativ. simpli. de (supdrare)- prepoziqie cu - prepozigiesimpli. arzhnd - verb la modul gerunziu. con3. ,,De-agtrdicabradu-n munte" - propoziqiesubordonati circumstanqiali diqionall. vedea trzind" - propoziqiesubordonati circumstanqialicondi,,Dactrte-ag qionali. de '' ,,ri te strig" - propoziqiesubordonati circumstanqiale scop (finaln)' de - propoziqiesubordonatl circumstarrqiali scop i ruudpaie" ,,Ca si ^rii ^ (finala). potrivit Pentru munte'2/ echipament 4. o Erabine 1/ dacd aveai P, - propozigieprincipali. P, - propoziqiesubordonati subiectivi. . intrebareaeste1/ d.acd cigtiga la concursulTinerelor alente.2/ va P, - propozigiesubordonati predicativi. B. neglijabil,mirunt, derizoriu, neimportant' l. irnportant: neinsemnat, nesinceritate. loialitate : necinste, eficiente, 2. Propunerile lor se dovediserd Mi se pirea solugia Perfectd. aplaudi frenetic. intreago asistengi alcituiau un covor moale' Frunzele rnoa.rte

gribitisimli,,,

fifiiril pas'aspecte vieqiidin oragul ale Armadia,.ale vieqii polidce, gi corrflicml.,a intreromini giungurietc.Aspecte pt*"i Jri".-nr,"i "p"r. lional, jer;.r.gtiauechivalerrr ii" in planulintelectualilor:-echivalentul a'"-i"l.J. horei th"r dilA;;;i;-;; lagiile conflictuale,dinre ;i vasile8".i" ; ;;;;rp.;;"ril in animozitatea Ion di' tre familiaHerdelea preo;yl Berciug. casa familii H"ra"r." ,. ,?r" p. ,*"",,r 9i bisericii; setem.cipriotur le va luaJ"t" ei fi-; ;;i;;g;. i;girorur zahariaHcr. delea este suspendar ,rr-"r. a unui d"n"nr,;fi;3;r;.'ron i" ,. cisiroreste cu Ana Pentruaverea I 'arlr.a, ceamare inv;qitoruluise ei, fiica a va urit" ." pi."*i d_,.Einu-liubegte' ci acesra pretinde penrru nu-i zesrre. Totusi, accs 9::iq:lt|?1l ta luDlncr-o'
trrnd om cumpatat si demn, o va face si-llndrigeasci.

carefuseseriale lui Vasile Baciu. romanuluiautorulfoloseste rehnica interferirii planurilorsi telr . ln construc{ia ntcaechrvalentei. Concomitent cu derulareavieqiilui Ion a s;te"i, ,#.; ,i 9i bogagi,relevarea"o"fli.i,rlui;;.;;;p", cu aspecrevieqii "ho" ale t;ffiffiifi

termini pe-sireni rill^.orpi imeasci si-l laude r"" Jer"r.r; ;6;;;r; p" Ei J;; nic".,,Ion coboritinpimintul."r. i-, fostprea fu l*g;,-uir.ricaaclgtiga, ior.rrii.

Se ridicd dcodati rufinat gi seuiti imprejur si nu-l fi vd,zutcineva. Faqa insi ir rArnbcadc o plecerene.sfirqitl.".Imaginea aceasta o rranspunere este artistici a urrcr Bcene petrccutein realitate: scriitorul vi,zusein satul Prislop un gdran straic tlr. in sirutind pimintul. Romanul Ion are.;,"*t;;;spiraqie r.aii"r"" ::*l"ir: rulut ardelcnesc, ", Naratorul continui notareasenzaqiilor a gnndurilor lui Ion (analizapsiholt, gi gic{): ,,sevedeaacum mare puternic, ca un u"riag din basmecarea biruit, in lu' 9i te grele,o ceati de balauri inerozirori. Igi infipsemai.b.ine picioaiele pamint, ca;i cind ar fi vrut si potoleasca in .. cc1 dirr urmi zvircoliri ale unui dugmandoboiat. pe"ra"r"iparci se clitina, se i. $i chinain faqa lui..." estetriiti cu aceeagi intensitatepdni in momentul in careafli ci, i, ..l)isperarea calitatede mo;tenitor al copilului, nu va pl.rde pa-a"*i. i"rrgi, ,bil, p..or.rin,,t cilq obdnePentrubiserici iedareadreptuiui d. p.opr;.i"i" irir"r.rt in careIon mor re raraa avee urmasl,ceeace seqi intimpli. Odn:l saqisficuti. patima pimintului, se reaprindecu aceeagi intensitateiubirc.r " pentru Florica,degiaceasta miritati cu GeorgcBulbuc, ira ,,i\rli. Florica", ,,cefolos de pimint, daci cine gi-epe i,,i-r.;;; -r-";;;;-"^ ;-i tn,., a; hp;;; i". "l -.r"b prerexrulci arenev6iede sfaruripentru cuhivar., peia,, ::.1:i,. :l ^9::lg. tulur - Pentru^a o.vedea Florica.AflAnd ci birbatul ei pleacn acasi., pe de '1rirr. i-roror.,, ta ca.oloaga savista, cye. se oplogise casalui George,,fla plrnuf lui I"" la ;;:ii; gtiingeazi soqulFloricii, pe. ," inroarceacasi,il Ju.prirri. p" l* i" i"i.i" g; r "..it, omoari, lovindu-l cu o sapi (.deznoddmintu,l). Aceas" i*u i"lri*gar.-. ii a.

pers.onaje: principale, secunda'reepisodice. gi Actir.r "l1t^fy-.1oase neasedesrasoara,;urul in --"r:t::il personajului principal, Ion.

ilol
l, trosc- subiccrcxprinratprin intcrjccgic, studiind - complerncnr .irru-rtrnliai instru,ncntal. 4. ,,De treci codrii d.e aramd, de departevezi albind.. +-,,trecknd. .u cod.riide gram(, de departevezi...."(complemenrcircumsrangial condiqional,echivr lc'tul propoziqieisubordonate.^ir".r-rt"nqiale condigionale contrase)

1, ,
distanleidintrc litcrc, cuvinte,propoziqii; - respectarea - agcz.arca corccti in pagini: titlul, alineatul. elevilor cu cornponentele citirului gi ale Insugireaacestorreguli, familiarizarea isului reprezinti instrumenteale autocontrolului. urparcurgerea Demersuldidacticde formare a deprinderiide scrierepresupune elementelorgraficecareo com- intuirea literei (scrisepe plangi) prin analiza grafice; pun; cadrul didactic explici si nume;te elementele graficeprin scrierea,demonstrativi cadrului a - realizareasintezeielementelor acliunii; didactic la table qi verbalizarea - identificarealiterei asociatesuneaiui respectivin cuvinte exemplificatede elevi, manual,in alte planin alfabetarulmare decupatgi in alfabetarele,elevilor,,in benzi decupate din revistepentru copii; afigesau extrase, ;e, de - exercigii incilzire a mugchilor mici ai miinii; - simulareascrieriiliterei de citre elevi,irnpreuni cu cadrul didactic,careexpliin grafice;i gesturilescrierii; se simuleazi scrierea aer,pe banci elementele ci, in podul palmei cu stiloul inchis; literei la tabli de citre doi-trei copii; - scrierea reamintirearegulilor tehnicegi grafice; in - scrierea caiet,dupi model, a trei litere de citre fiecareelevl - controlul individual al scrierii,de citre cadrul didactic careapreciazS.corectirecornandi,demonstreazd.,dacd" necesar; este tudinea,explici, corecteazi, - joc didactic,joc de migcarerelaxantl - reluareascrisului cu alte trei litere sauun rind; - controlul 9i aprecierea activitigii fiecirui elev,evaluiri 9i recomandiri' litereleinsi ln lectiile de invitare a unei litere noi estenecesar se reactualizeze aseminiri si deosebiriintre acestea. anterior. si se stabileasci corecti, lizibih 9i, pe cit posibil, caligrafici. in clasaI sepune accentpe scrierea in actul scrierii seutilizeazi trei forme: - copierea, de scrierea dupi model.exterior. mini; - transcrrcreA, dupi model exterior scris cu litere de tipar; scrtere - dictarea/autodictarea,scriere firi model exterior. 2. Relapiadintre curricwlum ;i evalwaretn inadpdmkntulprimar Pentru rezolvarea acestuisubiect,vezi Testul 8, subiectulal III-lea, itemul3. 3. Tiowri de itemi componentealeunui instrument de ln rirs ,rrtans;, itemii reprezintd,elementele enun! urmat de o intrebare,exercipii Acegtiapot fi sirnpletntrebdri sau evaluare. Ei probleme,intrebiri structuratesaude ip eseu. In senslarg, itemii reprezinti intrebareagi rispunsul agteptat. Itemii se folosescnumai in probe scrise.Uneori se extindefolosireaitemilor gi la probeleorale.

c.
1. orice om poarecontribui/aveaun aporr la intreginerea curdrenieioragului. 2. I s-a comunicatnurorii mele rezultatul la examenulde atestare posr. pe 3. Continui si cred ci acesr articol e de neinlocuit. Subiectul al IIIlea l. Specificulprocesului scvieriitn clasaI Conform CurriculumuluiNaqional, elemenre scriere insusesc de isi cooiii in in vrgrmintul.pregcolar, scriu elemente graficeEichiar litere de tipar.'in .l*;i;; "; lortftci achiziqia pozitivi de Ia gridiniqade copii, in etapapr"^"lfrb.t"ri exerseaz1 scncrea elementelor..grafice: pun-cte, linii, noduleg, bastonadi,oval, cirlig, semiogi combinaqiide elementegraficecare compun litere. concomitJnt, copiii I1,l|tr corecri a sunerelorlimbii, ;tiut fiind faprul ci, in generalli' lllr,nsuleslpronunqia llmDaromanase scneagacum sepronungi. Etapa alfabey|rd, ce3mai importand din clasaI, se desfd;oari in intervalul nc, cesar.inviqiriialfabetuluilimbii-romdne,insusirii citit-scrisuiuiqi muncii cu carrca, cititul gi scrisul sunr activititi intelectual-morrice, .o-plo., trebuie,t J;ri;t actividqi congriente, conrinue,de lungi durari penrm elevi. peiangl.fort,rfd". citi gi a scrie,acegtia trebuie si inqelea[i rt*.rrrril. lingvistice,,r.r-""i ...rt.^ devrntuncqronale, "rtf.l permit conexiuni,transferuri Ei creaiivitate. Scrisul,convertireaunei structuri sonorecu ingeles intr-o strucfuri grafici cu sens, trcbuie corelat cu cititul. ln predarea-invigarea integrate,in aceeagiiecqie realise zeaz\,dtire/lecturi, scrie-re comunicare. gi Actul scrierii ieprezinti urmarea fireasci a cititului. Elevul ingelege reginemai temeinicceeacel citit, dau gi ,;ri;. gi Atit in.etapa.prealfabetari., mai ales,in cea alfabetard,elevii irrrg"r., cit, igi . reguli tehnice: - pozitia corpului in timpul scrisului; - modul in caretrebuie si qini gi si foloseascd inscrumentulde scris(stilou, crcion); - manevrarea miinii.fdri migciri inutile careconrribuie la instalarea oboselii; caierului(suponul scrisului); - orienrarea . reguli grafice: - inceputul gi incheiereamigcirii grafice; - resPectarea formei, a dimensiunii,.agrosimii, a inclinirii elementelorgraficc, iar in etapaalfabetari,a literelor9i a-elementelor legdturi; de - respectarea;iincadrareacorecti in spaqiile grafice;

r rl
Conceptuldc itcm cstestrins lcgatde acela obiectivgi cle esteprecedat obicc . de tul de evaluarc. Clasificarea itemilor serealizeazi funcjiede mai muhe criterii, in dintre careccle nrai scurt b. itemi scmiobiecti'tti itemi cu rdspuns

t18

t;ff:::'du

inrpcrrranre obieaiaitateanotare tip"t ir-iliiini'osrrpror, sunr: in qi

- si aplicecorect conceptuloperaqional' formeaza . ct"i"ia. propoziqii legatepritt inqeles c. iterni subiectioi (l) item de tiP eseustrwcturat Exemple: Obieafu de eoaluare: - tiia."rince doui trislturi ale personajului' eaFata babei Sifata . prezentali doue tresituri ale fetei *ogrr.rg,rLri din povest moyeagului de Ion Creangi' Obiectirt de eaaluare: - si alcituiasci ProPoziqii"" doard' timp wrie' soap . Formuleare .rr.rnqtr"riifi.ti"a urmitoarele expresii : rim ,t *la"sairtor,plimbkndw-se pe malul mdrii'

,ootno,,:

Din punct de vedereal-obiectivitiqiiin rrotare,itemii se clasifici in urmitoarcle cntegorii subcaregorii: gi t, itemi obiectiai (l) itemi cu alegereduald Exemplu: Obiectia de er.taluare : identifice,in celedoud liste,verbele. ^sI lll::r:ui.Ute .,{ daci enunjul esteadevirat F dacdenunqul estefals: 9i iIn ltstele,.. sunt numai verbe. r A - Fl merge,scris,citire, indoire. r A - F: deseneazi, inalqi, incintar, qintea. Q) itemi cu alegeremultipld Exemplu: Obieaia de eaaluare: - sI identificecorecrparreade vorbire. Cu$ senume$re paitea de vorbire caredenumegre obiecte? : A. adjectiv; B. adverb; C. pronume; D. substantiv. (3) itemi de tip pereche Exemplu: Qbiectitt de evaluare: - si recunoascd cuvinte cu sensopus. . de cuvinte .rri"r,, opus, rrasind o sigeati de la prima la a *?]t1i,ryrerhea OOua coloani.

(2) item d'etip eseunestucturat' i,*emplu: Obieaia de evaludre: oPuseale celor doui personaje' - si prezint. intr-rri't"*t propriu trlsiturile Fata alebasmului babei "tir5#ffi#birile

:

doui i*, pJttttaie dinlrecele

de Ion Creangi' Sifata moSneagulul

, TESTUL19
SubiectulI Revedere de Mihai Eminescu

domestice

I

veseli

noi
inverzit trigti

I
I I

uscar
vechi silbadce

pl;pinde

gTyl-lt:i, - vezip' 85' Conceptul fol' creaqia clorici.Din copitnr.,","l tttiMitt"i Eminesqg.pentru Estecunosc.r, cimiliruri' poascultat fil"perst\ii"a lirie l-au incanr",porr.i'iit,^i;;;;;t;*ai"q" eresuri, doi.t , ghicitori, *!.iie7 Povegti 9i vesri:,Cici ,-,., (Trecu1 de-nqelesuri-" pline abia-n1elese, d. 1y Cefruntea-mi-;-r,Ja"r,;;;il;a "opiii-"r*i"*ajArdeal'la Blaj pt""'1 Provrncr in pti" qarl', i";ii.i"iieti*tif" 1:l^1t^t-"^t::"-tte' pointregidecreagii caiete caefect ;;t"1 ;;;il" ,trebet.rre ile rominegri ""ut orientul,in 1869;i-aasuma sociedqii de pulare consemnate poet.Ca membru.al la ln;1dout.i" perioada.studiilorViena'dar p.p""lfi;f p..ii iarcinade a aduna etrricl'il interesea psihologie de 91 la mai ales Berlin, atdiazltcursuri clteltelucriri

r6 tu n, ll:,:';l,,llir'J#i rnr,,n-', i.$i ??ff j H,[[ :*: epl;]fl rffi I'i ]i oreagia cmincsciani .ongiri. "u.ilro"r" eremcnrc p p popurare niveruridifer.ir.. opurai pe i; il'ili*i,i : Lt',T;;AffiiF oetic ri,i,i,,"iLT.ril.u *T1., i,
,,V{d cerul, lan albastru,sidit cu griu de srele.. (MureSanu,lg72) ,,Cind rorsul s_aude vrijilor caier.. l_al --.'^4v^ vqr
es\ lgTl)

legile dcz,volt rle a unui.prlP't, ct.$tiinqa sinc unuipopt,r de irr rellqie .rrr'Llt;,1vr^qii-spiritu3lg a .u

pentru acesteia timpului9iconsecinqa au ii.. r* gramaticale, rolul dea iugeratrecerea euluiliric, existenqiali sa umani. iodrul, in iposta"za eterni,oferi o lecqie J*irr.nfi .---^-:.^ :J ^^^ .:* ^,,1,.: :* ^l ^^^k :l

vremcau treverbul ,a trec€"la plural: :risticl lingvisticiarhaicl,apare "Yylla fdnesubiectivla timpului.Arhaismele, pluralul vcrbului cxprimepercepqia ,

(Mortua

p"-un fir dj 1,p.u ' lgTlniqi/Voi cercade mi iubesti.. (I'loare albastrd,7g73) '-" "' de Surt-isara cea-de :r"_13,^J.;i";# ;;. r"re lnfunda migcarea_.r creaqi intre stuf ia ,,Pc-undeal risare luna ca o vatri jeratic...

Atunci intri in ."fi a;;';;'.rj;"r",i*r,.i rczdturd.... t"ir; Luminacu muculn"g-intr_urr frarU ,;, oDair...., ," ( Cdlin _ file din'poaeste, tB76) folcrorice ryi91T *"agiaeminescipi ra . Elemente poezia De-ag burulin revisra p"m;ta, id{ej'i" aoea... (d,e{e p";_' f Luceafdrul(l 8s3). Reoedere, apiruti ti nz g,'ini" *rre a" j"*tft : ;#a popurario rio rio, _ drupute care din ,1111.1.nn.i,!;],; co

"ara esre adaos existenqiar .r..-r

,,cemi-irdnea,

3. ,,pecareurma" - propozigiesubordonati atributivi' tItet ;'il iy., u, en,eu, ; ;,ii p ru ::n ;;::*J H';;;lff ;;i*,r ,,si apuc;m" iir,: " btar"),r',i-p".i"i;'-;#ri;;;i;';'#:1,.;:fi:i,',t"Xt::,j:j#1,:.t*.t",1.: ptopoiiqie'subordonati completivi directi.circumstanqiala de ,,.e"fit invljasein gi pe Mattia" - propoziqiesubordonati

pjt"d""r nruniunii ideea omurui narura, cu "rlrriij"r.g"r cucodrul, co_ c;reia adaugi.;;t;;;il"Tiosofici, ii timpului, senrimentul unele eremenre poetice: t"*rllidri il;;i, ,il;*; po_ ezia originali ru[rtil'ririr?ri.'este io.ri.a forcrorici. p'in ;;i;ili;l# r o-.,rri raportat naruri- si prinrafinarea Ia n..r5"iv..J;h;;'rl"re ,,oriorio, codru_ lule!/ ce maifaci. ar;gri"i"'i7ii"iil -ijror."io. .u"a nu te-am iut/ Muk.tvreme vi cut/$i decindnu'te-am a ffe_ c;tatlMuitliu-" ,- u-brar...L a""i" r, poezia Reaed.ere codrule, codrugule,/ c" f;;;, at"srgrr.J-a-"d.'.ari tl vreme trecut/ vdzutl au -ri __"_ q.pe"at,/Multi lume ne-arn $ll,O^::.lO "" imblar... Mul_ am Marcarea diarosuruiprin semne qi de^punciuagi" ."r;;;;rur medirariv_filoso_ fic alpoeziei June^in;prr;rj;l;iJ.r-"rri, care efemerur-qi eternur;eur omur in general, ciriroritt liric, este ,ira"iro.,..um definii-de codru, repre_ zin,' eternut' ciuda,famiffiffi,^;i.gd*rii esre "*i*.nie, care ln "f*i;;;, #;;;"te prin diminutive_ a"r."."riii,ffir
"p-ropi.

con^^-ii imaginea succesiuniianoiimpurilor, transmiteideeatimpului.implacabil, efemeritlqii: ,,- Codrule cu riuri line/ Vreme trendu"-lcitre conqtientizarea [a, ur.-" vine,/ Tu iin tAnlr precum egti/ Tot mereuintinere;ti". Pentru codru, ca in circtritul existengia init.g, vremeanu are ,.nr, ,,^C.mi-i vremea".El seinscrie cicluri: stelelese risfrnngin lacurile sale,vinJt.rnl'd. veacuri rreceprin aceleagi iul igi ,rrrn"azi, calea,dind glas frunzelor, Dunlrea :urg:, ceeace exprimi conticu sfereieternein opozigie. circumscrise rrlttt elementele vieqii; toate aceste" nuarea omu-i schimbiCri. .oatU .orrr.-rr."ri menireaexistengialia omului: ,,Numai tor./ Pe pimint riticitor,/ Iar noi locului ne ginem,/Cum am fost aqariminem". omul i;i inlelege in .i.td"^l"giturii de suflit dintre om gi naturi, raportatla acesta, vremelnicia. surprinde cri.mijloaPoeziea cunoagteriigi a sentimentuluitimpului, Reaedere pe sine raPortatla codru, eleeului liric careseredescoperi ce folclorice, mediiaqia ment etern, eu taportat la noi, acel noi care ,,locului ne ginem", r_eprezentim 9i durabilitateaexistJnqiall,ne comPunemdin plan terestruqi cosmic:-,,Mare.a cu riurile/ Lumea cu pustiurile,/ Luiagi cu soarele,/Codrul cu izvoarele". Eul uman cu igi capiti identitateade sine numai in relagie universul terestrugi cu cel cosmic. ' lvieditagiatransmire o aritudine senini, de constatareinqeleapti a unei realitlgi trei gi Tonalitatea stenici a poeziei se realizeazd. p-{il versificaqie..Cele oxistenqiale. au misura de ;apte silabe,ritmul trohaic (spefluxului afeitiv, srofe inegale,adecvare populare) gi rima imperecheati. cific creaqiei Poezianiaidrrt remine un model de valorificaregeniali a folclorului.

Subiectulal Il-lea A.
1. a sfdtui - a se consulta,a chibzui' a cumpdni- a chibzui, a gindi, a socoti, a judeca' 2. asupra- prepoziqie ;cere cazulgenitiv. adverb de timP. altddatd ahul - pronume nehotlrdt. amkndoi - numeral colectiv.

r.a*.i" p"ifi;i;. penffu dmpur om, a. ,rarp;r"r
inevitab',de aceea, forosindo ca_

cauzd,. ,,si citeasciharta" - propoziqiesubordonati completivi directi' nu-gi mai inchipuia ca altddati" - propozigiesubordonati circum,;i ".nma ' stanqiali de catzl,'

,,clresrrrbar_o gosca.. -,iropor;qi" subordnnatl rrccede la un pasraaltul" propoziqie arribudvi. 'cere u"u*Jon"ri atributiv'. 4. A vcau ur^::::.:Iosite. (,, expres ie..,,,infi.risare,,,,,chip.. S-au ", ) descoperit ruineleuno,iirc antice. (,,subreran,.) l* i
urn a clf, $i-a multi dibicie. r\_a tasatmc.r urrnd de tristeqe. o (,,umbri..) , Dc cc ai venir la urrnd?("il;i;;;,c.\"'"'" Nu gtiamcare dintre.er cngtiga va concursul. Sc auzea scartd,rt care.(,,ciruqd..) un d,e

l"'Ic{ec^r dcgctur" ;:1fl',l.:lt*.iffiiliiilf'.t''#:1#il:-*'' pentru - p.,
cititulyi;o-adici siris mesajului in clasele.primare, procesulinsugirii Receptarea
variite metode,pondereaavdnd-o congtient,fluent gi expresiv,se realii-e:aziLp.rin gi-a dovedit eficienqa' formfltive, intre careexercigiul citire.:citireain primare se practici mai multe tipuri ale exercigiului.de ln clasele

trebu *i" i iit-ii ie ^;;;#; gtcrs

pixuri,

din cauzaviscorului.(,,rreciroare..) Trcbuia ftcutin pasd;il;r.il*.rr..,,,acgiune..) B. l. dojand: admonestare,. impuhre. mild: mizer)

circulatia orinpasurTihuga fost a

inchisi

,

c.

d-tiincbipui:a_giimagina,r_Ji'rlpr.r.";;;;:9;;;;,rrr,"r.or."p". 2, tu: nu arefuncqie sintacdci (*,. exprimatipri'pror,.u.. p.rrorrrl, pers.a II_a,numiru-l singulai, ifl:]liq cazur vocatrv.l. a lurnii _ atribut,.rbrtrritiil' ffi tiual. 3. foc: a seface^{o,c, a^trece prin foc gi sabie, foc g.a. cu drept:dreptca r"-a""r."I .r ii!, ..rrrant,a luape cineva drept... a'fscultind discursur adversarurui, pregedinrele crubului ,,oamenii obezi,, fdcu se de-alungulistorieilor, au {o* ilecute prin foc;i sabie. $illf,rY%:e' Aveaun t up drept caluminarea )-a supirar,r: r. nr!.,(,p buni drepmte,. : ) Yroiasdfie luat diept rp..irrirt'in.ib.r,r.,i.;. -(r:! 1", 1si fie considerat)

necdz: "i.i,'i',:'d11,.;,lll',lli,filff::',:;ffilH.;,i',111,,j;.tlrantropie.

lingvistici caie le-au plicut (le-au sau ,r?curror"ute si scrieexpresii/structuri gi spaqiale temporali;.a. careexprimi dimensiunea structurilingvistice atenqia), . Exercidullecruriiintegrale vocetare,in lanq, sirite,s.a' pe cu r Analiza textului literai presupuneexplicarea cuvintelor gi a expresiilorneculn noscuteqi exercigiulde utilizire a ac-estora noi structuri, povestireaorali, nOSCUte $l eXefClFUl Oe Utlflzafe a aCeslora in nor sLrucLulIr Pt,tvsrLrIsa urcrdt ' exercitiui de formulare a ideilor principaleqi a mesajuluietc. . IJn alt tip de exerciqiu de esteacelide creativitate, la tipul cel mai simplu de indicate- la alcituirea unui formulareauner enunquricu ceringe exerciqiu'' text. pdni la compunerilibere' in a E*erciqiul,fiind o merodl de executare unei acgiuni mod repetat,duce la doa de unor deprinderi,de pildl deprinderea receptare mesajuluiscris- texbindirea rul literar. Prin eierciqiu se repeti funcqii mintale (psihice)9i motrice. ' In activitateadidactici, exerciqiulesteo metodi fundamentali, prin care' conse $tientgi rep.etat, ajungela: r , r , : - consolidarea priceperilor gi deprinderilor; 'r - insuqireanogiunil&, regulilor,ieoriilor careseaplici in situaqiivariate,asigu' rindu-se transferulde cunogtinqe; unor capacitiqigi aptirudini intelecruale fizice, morale gi trisi;i ' - dezvoltarea turi de voinqi qi caracter; ireaul - Prevenrreauitirii pi confuziilor;

elev. terului literardecitre fiecare descifrirea in ritm propriq,cite p.erupune sarcini inv[de realizareaunei Ii secere elev.ilor crurea conqtienta, a seasrgura cusau personajelor aftenumeproprii, si sublinieze ; de pilde,Ie reqininumele

a a crearive, originaliriqii, spiriruluide independeng capacitiqilor timularea - stimularea
$r a lnlqlatlvel.

carecapitfl o Exercitiul esteo mercdi adecvatituturor formelor de activitate, permanente. in autoeducagiei deosebiti perspectiva imponanqi 3. Tiouri de eoaluare vezi al subiect, Testul5, subiecrul III-lea, itemul2' Pentiu rezolvareaacestui

descoperirigtiingifice. 2. Aveadoar/numai steu;.; r; ;; o u" ;;qpfi;; ;:"1:".'Jnoas ci. 3. Fumuriii ochelari did.;;;;oli,lu, un aer ii misterios.

1' ln secolulal douizec'g1 s.-aureali-atextraordinare

TESTUL 20 SubiectulI I

Subiectulal IIIJea
l, Tehnici ale muncii cu cdrted Penru rezolvareaacestui ,ubi..r, vezi restul 3, subiectul ar III-rea, itemul 1.

Ion de Liviu Rebreanu p ersonai I on ului Caracterizarea in a personajele suntficqiuni care sale Dupi cummlrturise$te Rebreanu, Liviu

reale. trattspustrlsituri ale unor persoane

H

rill
ftersonajul principalal romanuluilon reytrcz.int{ clestinul glranuluisrrp6nittlc prtr_1a p{mintului gi de patimaiubirii. G' crlincsc u, in Istoria literaturii rornine le ctr ,,lon nu c insi decit o bruti, crreia giretenia la .origini pand tn prezent,afirrrrl ii gineio.6e d.gtepriciune.,,,,r.?l comia lui de zestree_ cenrrul lumii gi el cere.r, ir,o..rrqa,irrri dovedind o ingrati tudirrecalmi"' Nu din.intelig;it i-;q;, seducerii, din viclenieinstincrual:r vr ci s'r Yrlrsrutruslrucf,ual;l, caracteristici "rr" oricirei fiinte riduse". E' Lovinescuspuneinsi ci ,,Ion esteexpresia instincruluide stipinire a pimi' tului, slujba in .u'l:1._e:1"_"

I
I

parcl..' ziu a9a",",,,ce cAndc al tlu... l)ar dacl 1-ai pentru cine sl-l munceqti,

din senin? ,r.. Dominat de patima pimintului, Ion consideri ci ,,dragostea ajungein via_ nu qi! i'umai

,,b"r.ror ,.i"J. itiil;;.#rniii" l" sine dispreq; si rimin roJcaric... cu gi "rar'J. :ql t;il;;;e!... trisneasci Dumnezeu "
- .Dragostea Al;"

strinsi,o viclenie pr<, ceduraliqi,cu deosebire, voinqfimensi:nimic o 1ii;1s9;li ..,,(Istoriariteraiuru, ntmine contemporane). ""-i';;;i;;' Isteq harnic, gi frunieafhc;ilor din sarur pripas, iubegte Ion pim6ntulcapeo fi inqtr, pe o ,,ibovnici'. Disp.regui ["tj_o.ura ca gi bogitanurui vasileBaciu,o ,rorb. aruncatr Titu Herdelea, de iiiimpezsc lui'Ion."1."?" o[qirr",,i.rt, piminr: sedu_ ""t" cerca Anei,faralui Vasile Baciu,'fata J", U.gI; " Ion misoari "rarn pmattt"til" r.,l-\rasil" pe simionLungugi":.p_TiTlfcomi rifeas obiirii,f*;;r" Baciu, arevecinului, nu rezisrisi nu care face va inchisoare. "a sufletullui Ion^se-zbuciumi,inrre glasur pdmanturui iubirii. Mamasa. zcnobia, reprogeazi trageIa siriiie, vezand,ci ;i grasul ii ci Io-nol,rbegt"pe Florica,fata frumoasigisiraci: ,,Gindurile insr ir frimi;;;;;;".];j"ri*" ai' cein cemaides cl, robotindori.eri-1|:a ajunge nicio-dati aib; gi erceva. si zici, vatrebui ya si si rhgi pe laaliii, si.mrinceasci sp.re.a imbogigi algii Toati istegimea pe ? L: ::!li. lui nu pldte$re ceapidegerad, o daci n-aregi el paman"t, ,nulr,*"ri.;iv."liru;;minr esre atit mai ir"r", .u .a;;; cu saavusese avere, atil siu, Alexandru dar Glanetapu, Ieneg, perrecirei iirra'd.rr.. I;" ;;;;;;;" 9i_begiv, ci trebuie seci_ si strroreasci Ana: ,,Deodati cu Ion'ofti rung;i iqbragi$a"d ; ilbir.;ilff;; minturileadormitsingini cagi cind fi;;;Li;;;-r;;i;;ir",r, ", - Ce si fac?... Trebuie i"u peAna!...Trebuie ,_o !.. Dupi seduc"*i*T,::l-TT"pq peVasile B";i";; serocmeasce pentruzesrre. Esteingrijorat deintdrzierea acestui". e,RarrrJ;;;;;.-;; i^txede tatir ei,cre_ de ci aqa secuvine. i lngeregere gi--itn p""rru Ana ,ru ',r" nici mai tirziu. cu atitmaipugin cind, arunci dipr Vasilen".iu --"rr., i"fr*-r;;ilffifi,#rr1?# 1unti, ' mise, considerind fata.s-aingeles tarir ,i-ii";;1.: ci cu La nunrasacu Ana, vdzind-ope "i Etoiici,;t ;;;;l; fugi in rumecu ea,darisi domini slibiciunea:

ascugiti,.rr;;;;; .

lretexte pentru a-lviiitaqi pentru a o vedeape femeie.Afldnd ci Georgeva pleca vine noapreala Florica. ingtiinfat de intenqialui lon de citre oloaga le acase,'Ion tlvista, George seintoarce acasi,il gisegtepe Ion in_curtegi-l omoari cu o sapi. de Astfel seinchiie destinul tragic al giranului dominat de setea pimnnt cardcteizarea directd,po.robiecdv folo seqte personajului,-naratorul ln realizarea ind,ireAd:-comPortamentul,.faptelc caracterizarea tfetul fizic Ai moral, gi mai ales inlimbajul, monologuriie interioareale personajului.O modalitate de caracterizare personaje. cu direcieo constituierelaqiile celelalte pe calitiqile,pentru cI serecunoagte sinc VasileBaciuil urisre, deqiii recunoaqte aqa in tinereqe, e feciorul Glaun fliciu: ,,Simqea vrijmag. Cum a fost dinsul ln acest fierbeade url chiar numai vxzindu-l' !i ura De netaguluiazi.li ureeaverea. aceea aproapede sufletul lui"'" I serevirsa asupraAnei mai aprigi, pentru ci ea,eramai dc sirac gi se iesitorise cu o fat{ bogati, dar, spre deosebire $i VasileBaciu'fusese nevasta. Ion, el igi iubise gi-gi respectase pini la urmi fli, inr il irbrgr" pi Ion, suferi b;tai de la tatil siu in speranqa.ci CIul o va indrigi. Cettd t. va convingeci Ion n-o va iubi niciodati, Ana seva spin-

pe lolosde plmint, daclcineqi-e lumedragnu-i al tiu.?" la patimade plmint, izbucnegte fel de PitimagiubireaPcntru Satisflcindu-9i diversc Floricii, gtrsegte Bulbuc,soqul .t, Viclean, frnprietenugt. George se Blorica.

zura,el fiind autorul moral al sinucideriiei. piminsi Petatil lui, Ion il uriEtegi-l batepentrucI n-a fostin stare pilstteze turileZenobiei. intelecualiisatuluiausimpatiigiantipatiiin funcsocialia satului, ln stratificarea il bogitanilor, admonestea interesele bogat,.susqine Belciug, Preorul $e deavere. sisiienilor. FamiliainviqdtoruluiZahariaHerdelea, peIon in bisericl,in prezeriqa Vizindu-i sfituieqte. il il incurajeazi, simpatizeazl.Ei'l d. p.rt.a l,ti lon, L.A, "rt. se lndlrjireaqi iatima p€nrrupimint, Tiru Herdelea infricogeazi. socialiampli.Ion el reprezintlo categorie Numet. p.tronrplui relevlfaptulcI literaturaromini. ln memorabil r[mf,neun personaj I Baltagul

;;iili';il

Sadoveanu

pe-anrur1eada_ gi Apoisi numi

numaigarangia "t;ll,l'_:"flii:i::::oiul, pimintului. cind ajungela convingirea cd,numai il va face si piardi pi_ mintul, Ion inqelege ,,piminr"t.] a"... ci -o"rr", pimintur... Bun e pimintur gi drag mai

rentla moarrea

"d"orri. Pini si obqini pimintul mult rivnit, Ion se zbuciumi inrens,trece de la bucuria izbinzii Ia disperare;. rreprarse dezuman ir";;;-;\';;"p.'arr", rimine indife.rr" p"niruel reprezinti

;r"b;; r#d;;,rfii;. "

CaracterizareaVi.toriei LiP an transhumanqe ,,romanul Ooeraliterari Bahasulesteun romanpastoral, se romanului Acqiunea gi ernice fsihologice. sociale, f C,-iefii.r.u;, .., implicaqii Tarciului, din prirrcipal,-girancd Jvligura ieazepe drumulVitoriei Lryantpersonajul ei, destinal sogului NechiforLipan.Drumul este nipraznicului spredescoperirea pentru 9i. rinul simbilic pentruVitoria, confruntatlcu moartea un drum iniqiatic fiul ei, Gheorghiqi, pistritoare.l unor strivechitradiqi Viioria, ,*iorr.nt al uneicomunitigiarhaice, naturali,modela intruchipeazi'trisituri aleomului din popor,attiotatin realitatea

U

-iil"i;;;;; ca sogie, Vitoria unorconfricr" r unorinfidelitrgi "rr"-ria.ia'ir;#1111:1.In ciuda do_.rrir" ,r. rogutui, ;r*.iiii."rrifor ." se ir,ro.ri#rordeauna ea ri ra ,,ia ""

ca mintei ei se ajute gi bragul "Totugi va gisi t" lui si lucrezrcrtatea'

;i::#?.',1f:,tJi,ti:Hfi'#[l;"1;T;:,t'."

- minisrirea penru Gheor_ "" Y*:l^.^:l.ir viraticur. ghig aredragosie li $.r,"g9r.. aparre, o.roti'd*i. iil;;ffi'itor mapenrru pentru for_ viari.Eagtie iiur.,r"'re#,i"-,,."pur a_I ci r"-ili"i;i#""b'.r. ,;_tcireasci, cultive increderea si_i oamenii si sedescurce siruatii l,:r.ri t;:i;;;#J"asci gi limiti (ucidereatatilui, descoperire. in or"-irrt"lor acesruia ripi, in neasci' vegherea inmorminhrea, .r"sri_ p"d.piit.r.r-i""rib;i;ir;";;* rir,i"r,,, Gheorghiqi iese A,r;;i;;;i;;'i,io,

portarea ffi;dmite nourin com_ copiilor,daraccepticeea qesalr dupi moda.noua". ceimbunitigegrl caii, vezide tn"in* gJorrr""r.e i'ciurarea -r"."i"r,*.Gh"orghigi... ruiNechifor, grijr si o duie viroriaare r"..li."rt

rt ;:1H;U;:Tl';'.L,11X$ryi,,l*: nigoarr" scrisoar* ciiqn'a.T;;.r, din rri u.i .*"r ,*-i"i91r1, arireu vali9ibluzi,rrde-r"1r"r" ,,Iqi coc, fffigtiutde acesrea regea ,,ic, rii:i "-u, bunici-ta, our,,.;_mea qi-n ti.i n_am noasrritrebuie tre;egu;t-;;?. se

oadmonesr""zi ciincearci p"r,rr,r.

d en ;iu i];:i:TiiJ evi s*asii- o,a*,- "-a, ff"' if:llqi[T::i:L::; respe*area caoameni si faci ",,. i"unitliii J" oiJilr,opur," care "" r:11:llt:
"i;;;;;:

vr,de$i inteligenqt nestiutoare de_:"r:";;iiliqp.l*r rrqu o"Ji6.9i.,i'or.a,rar,_9i nad_ a. si bine sogul. stie ac[ioneze ^Vitoria peceidoi i";irurri'i;;r.g", airli;il.f;il*_ut ttdescoperi ruiNechifor si asasini, di*;;;B;;;#ji:cJili,li"i,.prae decir auto_

crima'''"'i".[ii;J;;;;,;*" il ;,".":il,il?:;:,T::l;.riur de ei afaceuiu-i. ,Lair", tr sta faqa 'e ,,cu "-Jiiirr, in soaretui o;";u *'ii'n,*'+F;:^fi;ii,illr,";i "r,r"iil##::fffi*1JffH:l

,.,:;It',::'tr:LT?:J:i:-T:il;j g{1i,,",-.1i,,.,,i-"n,eror, in ipos;r*nr" riunca sociar, a. .; ;;;;-

goric, frcandu-r s-o "o"ria.r*.;lrJrt, ,,r.*.;r;r;;i;il; si fiedepeal,u eele peIanoisunt pri.r.no*],'i"r*.,'rnril de rume; rnai ri-#i"rr"gut.,'

d I o uu o oamenilor:,:M;;;r;,tiorebuie safie f;rm;l u mr i.. i il;# *rj i ":l; L:_ "*,"po.,.;;;;ili l.iil;il ill,l"lll; i iiiii;:'.'':iiflf'.:?ftffi'i::i,;;.Jigensavitorili,fli."p"."ain:regocier""p,Jsrpuir'nraf i;;"onunri..cario,-ui#di:t}::t"il.f;

r citi in suflitul

[[fi T:nni:,':ln:"'*5f ";'1;,';;"'*14.'!;'"iiiill,i'i; ffi*'aauf siici.Acestpo*.,",,.,."-fili",i""di'"1,
*f,llli"*:"!?ff il:tf;f;;;i:: ::#lrrui#;;Th:

n.redirectr) ."::1:.rr:..azi frumusiqea j;rancii,o.aiii',',,ochii ei p*er serrsfr'nge ciprii,in care lumina cas.ranie farriqi,'.i;"d;;".p;*e....Nu maieratdni_ rl, daravea frumusege rruitiii o ,r.obir, " pri'ire.Ochiieiplute

i;iq!;"'il"f#l[i$r$,t1"-*;;:*:i,l'ffi itiiftii#{i:
,b:nixrir

viallstrrvechi' perso'aj-cornprex, rparc exemprarimtea prirr in sa arit

l,o
lndrziereanejustificatl, dozl de gelozie. epecea bunl, Totugi,existl o anume

(vis_ul ,,care riu numaideeagtiute plrstijiile,visul premonitoriu, anumitesemne uperstijiile,visulpremonitorru,anumrte semnenumar de eaguute(vrsulriu ,,care lmpuns-o in inimi g-atulburat-o gi mairmult.Seficea ci vedepe Nechifor' Lipq llare, cu spateleintors citre ea,trecind spre asfinqito revirsare de ape", cocogul a sfirlntat ,,intors cu pliscul spre.poartil" ,,semnde plecarel')ii dau.convingerea solsti$ului itului uagic al birbatuluiei: ,Timpul stitu... Sirbtrtorile qi.petrecerile iarni i-au fost pentru intiia oari striine gi depirtate.., Ea insl se socotearnoarei ci ca gi omul ei carenu eralingi dinsa. Abia acuminqelegea dragostea sepispentnr so!, Vitoriei sunt'anirnate d'ragoste: de ca-n tinere[e.* Toate acqiunile pentru tradiqie,pentru ade. rtru colectivitateadin carefaceparte, adicl,dragostea pentru dreptate - aceastaestecaleavieqii ei: ,,N-atn si am hodini cum'n-are ,: Inspirat .din variante ale baladei I Tarceului,pin'ce l-oi gisi pe Lipan'!. rale Mioripa, Sadoveanudezvolti motivul ctrutirii oierului (mottoul ,,StiPaunor semnificaqia stipine/ Mai cheamigi-uncine", rolul ciinelui,al balugului,

dezviluie incdrcitura mitici a romanului). ..i .,.i nimente gi a unor personaje Izbinda itt t"*eraia ei incursiune in viaqasociali, coborirea tn infern, iriipune urificarea.Vitoria merge,insogiti de Gheorghiqi, la ministirea Bistrila, unde se sfaturi de la pirchini la icoanaSfintei Ana, de la careprimeqteputere,^primegte poste$pirintele br"iitJinainte'depli:bare, ntele Visarion. Visarion. Sfatoi intirire ii dAti detir.rcl.Daniil. Inainte de plecare,pottegSfat si intirire dn si rirrtele

com^tVi,oiiei

intirire dela SfintaAna cere vineri.In drumulei,adesea giprimegte fi douisprezece lui ziledin viaqa Nechifor Drumul de reconstituire ultimelor a si dela Dumnezeu. lgi Vitoriei:inteligenpd tenacitate. pregitegcalitiqimoraleale lelev; adeviratele Ei Minodora impresionantil stdphriire sineqiperseoerentl. de plecarea, cu te minuqios la miniitire, gospodiriao lasi tn grija irgatului Mirea. Nu are 6paflnin siguranqn tn iste lncredere auroritigi;de aceea convinsi cl numaiprin prirpriile'fo4e vaafla poposegte circiumilein careseoprlsegi Nein in Seamestecl mulgime, Edevirul. vredupi semnele se cunoscuser5, orienteazi de Ehifoi,aduni informaqii la ceicare-t forqacredirigei sale.Cigtigi ajutorul circiumaruluiVasiliugi a mii gi sebazeazdpe din de cucoinaMarioara, la careafh cI doi oieri din apropigre, saacestuia, Soqiei le sogi noapte prin viclenie tragede limbi P-e peste ful Doi Meri, seimbogiqiseri pe ll acestor". g;segte Lupu, ciinelelui Lipan,Ia un gospodgli. cu ajutorul iiile Intuiqia, Talienilor. birbatuluiin ripa de la Crucea osemintele descoperi acesruia, tecirnoas' pe psihologici ajuti si-i determine ucigagi'si-gi o gi inteligenqa a6ilitatea Anastase subprefectului la celordoi oieri,ii'sugerase Asisrase interogarei ci fap1a. lui La tsalmbz cum si conducialrcheta. inmormintarea Lipanii cheamigi'pbucipretext detectiv:'sub de de gi iar f;agi, pe subprefect, la praznic dovade calidqi:de riil peBogza. indeamnlsi bealn cinstea il ii vreaia-i vadabaltagul, dezarmeazd povestind.comicrima, recbnstituie posatului, apoi,cu uimitoare stipinire desine, Prin miregi-litrfioari peucigag. insinuiri inteligente, fapteiiu o e:iactitate care-l ierea acuzaimplacabila apoi Viroria'il determinipe Bogzasi seautodemagte, rostegte e pareci pebaltag scris singegiacesfemeia, se mi gie:,,Gheorghiqi, vorbi cu mirare ta-i omul carea lovit pe tatu-tiu",' crimagi-i recunoa$te Bogza ale de ,Sugugat" ciini in tiltimelemomente vieqii, faptI, de ierteo asemenea ceieieriareviduvei. Vitoria gtieci nu sti in puiereaei str
aceea o replici semnificativi: ,,Dumnezeusi te i'erte". di

il l
e*le, biE,*e, a nu,aavuttrirnpde dczntdcjdcpi de boc. u { trp n:::iii| i;: g;Idi: J; sripi'negtefiinqa,d, pildt ttrs I tntenscisufe-rinqe ;I,.;rj,; il:ilff ffi,#iJ:: [ ;;; oescoperl IJ; care-i tuiNechifor, ln rcgiunilc

203 jde a-l plrlsi rapidpe Bllosu,ferea-ida rlspunsclar,degisehotlrlgteca.a ii il Decizialui Moromete mirtrpe Nih, ciruia acesta di t zi sLtalc salcimul.
rlspuns nea$teptat: semire proqtii", repetatde Nih atunci cind 9i Paraschiv ,,Si lui si gtie cauzaiiierii salcimului, Adeseacomporta-rea Moromete le pare Ca* :

ill;iiTi'd#fi :::Tiilll{:_t!H?iru,ff ffit'H,1il;l::tl:,1;il,*xi f; ;f,,i:ifff I'j:Tillt,i"ri.,,,uiut'i;;,;.aritozo,rasidea
t,l-*lt'l;l;ff

l!1Til'fffflnl*i#r,-l#t'.',;i.-a;i;ii'*Lr,i?ilti;rjp"#: ce ro".i ci aE i'*, ;;;i;ii;il##T lH,Ti ze ffi ;iitrJiJlt:: :;n tru::i
E

m4ma, fetele*- pfinn9i ceitrei fii toqi, poiana Iocan,,Descoperau Cocoqiltr, lui lucruri carelor ciudatuldar de a vedea hari ai lui Moromere- i; tatil lor avea roirncu'.'ie ;i; aviesii't;i\ffi ff l,fflrtffi:l',:,H victorio;l ;; este pregttiti cgo vglui ,i; pe i scipau, careei nu le ?edeau" Chiar sosirea la fieririe ). r o n r j c l o r fem in in e vol;;.;;di;liil"?u."romintr . ' c in s t e in g a le ria p e rapropiau fieririe de simuleazimirarea:,,Se itabiieinirarein sceni:selasi agteptat, Iocanabiadeschisesepoiana departe exclamaqii, cu iMorometefu intimpinat de 9i I illoromerii nu nl*i lut ln seam[, ira plinl....to$ gehgiogi parci neribditori,Dar Moromete Ei preda li ei. Seopri din nou pe o podigcI,il pirxsi pe Dumitru lui Nae deMarin rc gi'abisi seduii proaspit. iegi Era.ras Abiapeste jumitatedeceas de acolo, o cuiva. I intrain curtea Carecterizarea IIie Morornete tn se C" e, mi, ce v-aqiadunataicea? miri apoi clnd ajunse poianafierlriei, lui , .Buni dimineaga!" Romanul MororTepiia considerallflnur fo^st fiseali, ve-rornan din psihorogic rumea abilitate disimul;rii sedesprinde rolul jucatcu agengii Aceeagi a lui,in care din complexiarer saru_ rufl.ruluifrJnrr. decurge fieririei,Moromete intrtr dirriar""te.ul de Chemat Ilincadin poiana si incaseze ,,fonciirea". lrqiilo*o.i't-'.b"omirejif;til;il;ffj: nid complicat re_ al la il degigtiaci eaeste biserici, strigl pe Parasehiv, rlbdltor fn'cutt" 9i o strigi pe Catrina, ero or*rnii; viaqa scurg€a p_",i"il;";;;;.n;ilr, ,,,,_pur foartc se aicrtird conflicte spreei gi se "u apoi giel absent, ignorindu-ipe ceidoi agenqi, pe neagtePtateintoarce preda rnari... adupe r";il;;i&ft. . Marin o imagine indiferent privegte cumJupuitulcompleteainediiJ"'r"rurui noutip ipunesec:,,N-am!" Le cereo qigari, eiun gi pe meticulos o agazi prispi,in timp cefumeao o zl chitanqa, primegte, privegte spue n-am?! ci ingenuu Peinu qi-am rdspunde agenrului ,zi linigtit.La insistenga apare mai pu'in caracterizarea - rn rorn4n nevinovat. si-f faceudaci n-am! De undesi dau?N-am!" JoCe Moromete zise notariifugirive, doordin mo'a[predominr-ca mai dai,;uo,[o /ire*d,doar lilrp"rru*enrari,ares i,iii,iii'riirln qirlneasctr; plata datoriiloreaminatiin sPe.de culcontinui,suntmanevre viclenie pre_ adeuilltit"' p"rro,'";rfi;iiffi" in agenqii In aga ci ranqa statulle va anula, cum semaiintimpfase. momentul care rduatizareaacesru""".-*prrilo, ffi:iliiJiff:lor' ?", intii intreablironic:,,- Crezici ais-opoqiduce vor si ia lucruridin casi,ciruqa, romanului, nararorur - In oxpozitia contur^eazi ci Achim personajere corrlporrarnenrul mai incoloaEa, discutlmnoi!", explicindu-le apoideo miedelei gi ,,mai prin dipieacila Bucuregti oile 9iva trimite bani,Exasperat, cu Jupuituil caracretizgrye nu egti Copii mici n-ai! ! I n-ammaipomenit Slrac iect: ,,Raside om cadumneata p loturile,numaidumneala ln-pltrtegte ! Bolnavnu egti Atunci cum? Toari lumea rcmnificative aititiil^iFil[r.1Ti:,.tr ani!,.," de ,!l pe tinzica gaia-maqu maibinede cincisprezece '"u" prag.ca supraveriJ"'iuna se unsripin, i,e.,,olt cu vecinului, satisfaclie ii eofiscali, Morbmete spune agenqilor Dup;'plecarea familiiva?esrrima fftxff'Jln$!!frffi fi ";b;';il;; ii va pilareaici, naivitite: ,,L-ampicilit cu doul suiede lei',' I-am dat numaio mie, cu pe etteazd Tu= gicu o vocesctrzuttr" ceil decone idAuglapoicu ciudativeselie , ceea qi flloiu gi-l facesi-l urasci: ,,Bilosuseuiti la el cu o privire-rece buimaea, dor ? Gln-er Moromete lqi blteajoc de el? FIrl sl-qideaseanadaci se Nu inqelege". irrg"li ,"rr"rru,vecinullui Morometeavuptnt* intiia oari binuiala ci Msromete nv4lrfl darwlduim!!!:::iqi mascheazi Bi= la aga, neplicere4 a discura vecinul la se'gindegte el,la Bilosu,cums-argindi Bxlosu nirnic,adiefl caEieAnd de cu sXu. om Bilosu simqi deodattr il urigtepe aeest gi ei c[ losunici'n'ar fi... gindind astfel iar ii doregte vadi venindla el la poartl ca s[ seroage, el, Tudor Biloeu,s,ice si-l Atitudinea ium seuita de asti dati Moromete", in uite surd,disprequitor, aer,aga pe il lui gi glumele Moromete iriti qi-linverquneaztr vecin,
lavt

iiptomiri., l.f ir

iiiTTiilffi ilTi;#llli'itf T:lii'iffi ";#i,1:'TJ:'yi:frf,fmai.ares si arre pi qliffilHi:1111ff::ff'J?ffiHl-cade. personaje indirecr ff
interioare),'prin iil;.i li-b;i, umil, rir.r-.oljlo-Tri dar "oi, iese

llff"i1?,1fii;;i11i'i";ffiil;r,ijllif,ri,,

osemintcl,, Dupi,iniru;;;.;;rffiii'rrr.rr",ir*,ririir.ruiui, Virorir, av6nd r,.,iifri"ii,oarereco,r

parasrase, c,,

aceasta explici se , fiilor sii ori unor consiteniciudati,,,suciti",in realitate, are rtmorude care, personajului, spredeosebire ceilalqi, simpul complexitatea in pocalittrqi demonstrate discugiile de cunoigte ,,plicJrea a glumiinteligent",
--

+

t.

t'

w

gi in comenrariilelui lJcitirea artiiolelor din presl (la intrunirile duminicale

iop'i i*a",, ;;;';;". *srd ou ei iif,ii ilXf#T,Hiili: p eii'a'p u isr si m "i,n'

lm &iitrT,'ifii,Ili:::ir:U,* momcnrauroriratearuiruro,l*r[ffi',,:1!i[*|;#,ffi ,rff i'*:':li*:

aeariir,","i"1i.1q*"h pa,n, rup,.r* h-

l0|I
nile'reacliile sunta..*iri.' ,,i-i lui tttullunrireiritare eiii srirnea ut6"r-i;;;;;';il; gi care rds"i . riil" cilililre
I')irinrulatria pcntru Morotnctc.'u.'ur'ai c$te o ar'i doua lui uerurr,de accea pr* ..l"rii";". l* ,*li;';;;;, clcapirare,ci a devcrrir a imprevizibil. Atiturlr

il aceasta - c., "J;; "p,;;;;. starea il'l:i:x:r:,'i,lil' T':^"dea.satisfacsia-cind

Morolrreteera ir.rtr-adeua, o.,.."rn dar eraparci, nemuljumit mai nrtrlr "..ulgr_ii tlc i'sugi faptul ci cra nemulqu-it J.-"..1 cevacareii itirnea de fapt nemulqunri

srarea aceasra dc ea numea 'r. o succarr,

gl rr durilc ,

0.,",".0i" de se ,,nevoia convinl;,. a ct $i cclcmaiinto-rrocheate gindun p"r .i'pei"';;;.-i;r;.'i", o. ce vorbegre sirr gur,el rispunde n-are.u iirr" discuta, ci Et in q vr r r u r .; ,ri_.rrl nu r r r sensilv4 rr|rl l grl l merid str-iasculte

Moromc," *.,J:ffi:iliT::T?rliil!!i

ista?De'und;ildr#i'ii.j povesrea a lui asta cu gcoala? cevroiaIa ur-, ur-.il"ll,,pripldirul $i ",cdndl-am de e1.,. vizur pe scena acolo, aia mi-a secat inima.,. nici nu spune... ?iceam ci eu c_osdJ lase repi. uimit gitulburatd. seagezi tacutlln"eobip'J;il;;hr., ,*";,i:.y"romete'

ir", li&^rr.r"q ffi ; ;fi ,i in linisteane_ *,1.1'::.1.r.r,r,,,f ".-urrp,ii, sa rulburati, eracu Nicuraie ce

;". pe aceasra "-ti-"i orrrr."., apa a lor cu atita seninitate., eracu neputingi i;j;ili!#li incit s.i-nu-gi seimaci acesr de a fi dai fel crade fapt bucuria ribertatea olie gi ror. a1 fi parare, cumspunea Dumitru lui Nae,n-ar mai fi d;;;;;.-nici Tai avut;i.nigte pentru- nici penrruargii. ei, Moromctc separeci chiarajunsese acoro; adici si-;i rri'i;;;,,|., ceavea. srni_ Era ros'avea copiii sinitogi,avea ";r"ge doui loturi a" p-l"i degtepr care cu iqi f{ceaplrcere staia1;9f9;:f"g"'r'" r*u"il;;;;t"i;;;"i;;;_ si o- supdrar punu tcr asculhpovesrirea Morom"ae lui J;;;r: pisicefares;;;;r. o cripi desupira_ r.ca - qipe lingi roare lui u" om bun.,,[...]ce om ciudat Dar ra ! urmaurmei,de ce.se "..:;;;;-ri.r', ;i purta el aga. de.prierenos intreba ? se Jugurlan.Nici rudi nu eracu Jugurlan,nici prieten, pri^eten nici cu un priege" a.-ifili rugurlan!.. Moromere di griu i-p*,,,uJlui1.rgurl"n,-iar ii acesra exprimi direcradmii9i ragia: ,,Moromere' suse er'cu intensi.uite, ascurti-miaici.,. dum_ ";;;;;rti,jou; erti r"t*trt.ir..i:'E"irrr ci Moromete 1;11a lingurul caremeririrn ai nu isi a,;uri consireanul. acela pe caresecerra cu,"qi, i;;;;;;" ili;;;iffi"T# lumea gi se afla 9i ." i"g.r.r. ,ri-i'o,n acea.sri neobi;nuitiint6,mprare.,. Dar aceasd -ii; seninjtate iluzorie.rr"-u,r..or; ,.rtu.,rrri,J. fira; a. piemierea rui NiculaieMoromete, caretatil siu ,,u-t pe ur" i" f*Jili;J;..., seagtepta fie si

celc doui loturidepimdntii daului Moromere iluzialibertiqii, seninirare ol,i si cerea a contempra dc satur, viaqa, sr"r.r,i.11.u;;;;;?rce g.1 poliricdoi de a_ri pe prispi cu prieienii, Co"coeile, o.,,i;t* tlrj jv"r, spunindisrorior l-.::::-_q::lile re ca aceea despre familia numeroasi'a piri.e ,"u pcrvesrea r"ii;;; 'osrrme' aventurii tui ta munre, plecai f""e.o;,rr:;;;;;"i;; ;.ajrig.^urni buni,cum. ".,,a proccdar Bilosu,ci din spirit a. atras d; Intr_unasemencir momenr seninitati_1i-ite"er" "".r,iu.e.gi de ";;;;;r:ur. r p"".gril"r rr-*i*9r;;;Tugurtuo, venit si_icear! lui Moromete imprumurporumb.,,b.." .."ir ,i-i* p.''frgr.r"r, gi ir ficusesI prrlscascl

gindul g6

b"t.

a. .i

'l'ributarurrciirnirgini pcrsonalc dcsprcfarnilie giviaqi,autoiluziondndu-se, Monu inqclege conflictulfamilialgi socialcaremocnegte, se ostenegte nu si-gi toasciqi si-gi inqeleagi copiii,de aceea lumealui iluzoriesepribugegte prin flga iorilor la Bucureqti. lncearci si-gi pistrezeumorul, spunindu-i lui Scimosu,de careafli despreintenqiabiiegilor: ,,De ce se* fugigi,friqioare? le-agfi spus.incet putegisi mergegi?"gi cu o tristege aproapeduioasi, iicatacterizeazl.,:' Bniegii i! exclami Moromete cu un glasde parci n-ar fi stiut ci aveablieqi. Bliegii mei, le, sunt bolnavi...Snfugi de acasi? De ce asta? Nu i-am lisat eu si faci ce '? Absoluti, absoluti libertatele-amlisat !" lnsingurat, nelinigtit gi derutat, seretragepe piatra de hotar a lotului slu ;i measupraevenimentelor pentru a le inlelege9i a le stipini: ,,Eracu desivirsife singur", ,,fugisede singuritateade acasigi din sattocmai pentru a gisi aici linigte un i o singuritatedesivirgiti [...] se crezuse om liber, stipin pe linigtea;i bucuriisalegi iati ci libertateain carecrezusesepribugea,iar nelinigtea spaimaamegi ilinqausi-i ia locul. El, carenu seindoiseniciodati de limpezimeaminqii lui, cizuse igi singurcapcana iluzia ca mica pioprietategi inteligenga sa ln capcand". crease tezintdo lume stabili, crainici, ,,Se dovedea gre;isehsindu-se atit de mult in ci voia firii lui. Nu trebuia acum si gre;easci,lasindu-sepribugit in nelinigtesi teaprimejdia care-l pindegte.El, cel senin,sociabilgi comu.mi." Moromete inqelege erain pericol ,,dea-gipierde pentru totdeaunalini;tea gi de a nu mai putea ,nicativ, p[ geingeleagicu oamenii', o primejdie mai mare decit aceea a pierde pim,inde Revigorat de contactul cu pimintul,,ca o regisire de sine,Moromete inqelege 1tul. caleace trebuie urmatl; ii trebuie stdphnirede sine, acea,ghndire necrupdtoarecare pini la capit gi carelove;te gi arde pini la os credinqa paceagi in dliceinSelegerea ,armonialumii. lugurlan d avut intotdeaunadreptate".Moromete gtieci trebuie si ,pitrunde in intunericul careseadincisein sufletul siu, si-i inqeleaginoima gi de-a:colo si iasi revigorat.ln zadarle explici fiilor, ,,bolnavide avere",ci munca lor gi lui qi de strddania au fost aceea a pistrapimintul ?ntreg familiauniti. li mirturisegte lui Nili in stil moromegian;,,* O, mi-e sufleml plin de bucurie, Niln. Me duc si mi laud!" Nevoit si-i vindl pimdnt lui Tudor Bilosu, acesta ,,nu avu totugi satisfaqiape rcaregi-o dorise: Moromete ardtaca gi atunci cind vinduse salcimul, nemlburat gi nepisitor". Totugi Moromete nu mai pardcipdla discugiile poianafieririei, nu din lnai estevdzut pe prispl saupe stlnoagi, nu a rndi e auzitpovestindsaurispunzind lui ),cumulte cuvinte la salut". Lupta pentru apdrareavechilor bucurii sesfir;ea. Se reffagein ticere. Din Moromete cel de dernult rimisese pe policioarafieririei doar Descrierea capul lui din lut ars,fecut de Din Vasilescu. acestuichip, realizati la inceputul romanului, esteo anticiparea destinului dramatic al personajuluigi a evoluqieisale:,,Eracapulunui om careseuita parc[ in jos. Faqa erapugintrasi. Nasul ii seprelungeadin fruntea boltiti in jos spre birbie, drept gi scurt, cu cevadin linigtea ginditoare a frunqii. Era el, Moromete, agade...a;a de serios,gi de...Da, el era, dar parci era singur, firl familie, fire Iocan gi Cocogili, firi Dumitru lui Nae gi... firl parlament".

n| I
IlieMorome,:_:::!:rrf: parcursul pe acliunii, scnr in opus ,fugurlan, eir c lui cu rv.r ur elenrerrt comun: ga".rd;;;i;;;;t;;,;r. avea feruimit.r acel rl rtu dca fi, dea vca.r"MirJ,".i., [u.*rii.li-i"pr"r.;r;.;iil;;;u rugr. ochilimpezi rrr, si tulburrr-1i, dovcdea nu ingelegJ se cl preaj bilrrn{icstric, Marin (re72): ,,Sctt indr totdeauna am admir* aau",o -eit#'." ::.":::*,}i*iiioirro*nr, termecat ar""Fe preex$tentd, care ml-a nu nullJl c'piltrria, qimaturitatea: pr"i"i1t;.'u.or";;;;,-;;;;" ci eroui rearirare, ar,,rr lrttrl Accst sentimentrimas ,r"aif9i;;;ilfi il'iJ "trr"rin roariviaga, deacct,* 'rcu,cat gi josnicia, a 9i c,ruzintca, omorurile
Ei spinzuririle intilnite ni*i. cind altcine eralafel cu eI... ve llie Mororncrc esreut p.rror,r] memorabil, ,;;li;;,;"-;tre scriitor cu ineg^r,r

un imaginar Biznae,.Moromere ii; rp"i"' ,,pa; il;6; iir,.rr-u omur dator e s,r qinrla rostul chitci rostul lui, nJt"L". 9ri; i;j-;3d;t"."rt.., ,,ci ru vii gi-mi rpuicr noisuntem ultimiigirani p. t.r-. gi.i rrebuiE airp;r.-. de r; $i dececrezi cl n-aifi tu ultimur prostdepelu,i. gi a.ir"u; i.,I. tr"u,ri.sidispari, nu eu ?""' ,,Aga vezi,ier."1"poi "e'-ri ci
Moro-te in glas;;;;;;gre

il':;i'";A; TJ:: ".,i"i religiea acestuia cu cit .tr" si ,o.i.t"t., careiesfiingacategoria giranil.r proprietari de pimint prin cooperativizare, -"iluii sistemin *;.;l-;;, caremunce$re cel si cerenu munce$re esterecompensar fel..observi p"rindrr* Ia uimitoare ;;*;;; lor gi nedreptifile comise.oi"a pri""ipii " ,e-an ,.il;li;;*rJi sare;rifuindu_se .,,

des la Rebreanusi s.r rrrrveanu,existente, alder.gi viaqa ei de in liranil.r.;;;;;;ir l *^i;-i"iiiJ)i,, sctrldari luminaeiernd ,ii;;;, ;;;i,. ciat.,l in a .rr! " .ri-a.rinire a arteisi ori ginalitlqii Marin.preda, lui demonstiri.a";il;;^r;l* " --" Irr volumulal doilea nu areaceeasi strrlucire. )r I fapt,evenimenteledepigesc. il ^t'uoiolrntiio),personajul -mai r"-iiil;t"""^r"iri r;f"";rrrrir"t.* familiei, ducirr du-scla Bucuresti s.i-9i^convin# ;e.seintoarci,p.r-iii"ar-re fttt o parredin pi rninr.(rcficuse din lotul ; stirnegte Lar'ner care rerr(. ura se ""r";;;ili;; eI bticlii o vdr alunga.,ri "inde), iii. ;:iil;f,. Pr Ni..,t"i" si meargira r rco4 "rt.-"*rriq"-is..t fco4i, depiareposi6ilitatea fin"";i;t ;_r i"rrdi"t. Dinamica ev^enimentelot piedcNicut deveni"."gr.p,rie-giabsurieii d"r.rt."re; incearcisi seapr. aie

Subiectul al ll-lea A. l. cine - in text estepronume interogativ-relativ. A cigtigat la concurs doudcine romarttice'(substantiv) d.ar- in text estesubstantiv(,,cadou"). adversativi) d.arnu stau mult. (conjuncqie Vin la petrecere, mai - in text esteadverbde mod. Mai esteluna mea preferati. (substantiv) Bunicabltea rufelectunmai de lemn.(substantiv) voi - in te)ft esteverb auxiliar. a ? voi nuveniqiin excursie (pronume personal,persoana II-a, numirul plural) cap - in text estesubstantiv(parte anatomicl) Hbria a f.ostcap al riscoalei. Am inviqat la feografie despreCapul Horn. (denumire geograficl) 2. orice - atribut adjectival. cht - complement circumstanqialde timp. cine - subiect. tor - adverbfari funcqiesintactici, timp' 3. ,,Cit voi fi" - propoziqiesubordonati circumstangiale.de de subordonaticircumsmngiali scop, tot cint dorulamar" - propoziqie ,Se-."i scoP. circumstanqi Cn si firr tot amdrit1" - propoziqiesubordonatl circumstantialide scop. tm;Liit?" orooozitie fiu ,,Ca -con,,Ci qi-oi facegrajd de piati6" propoziqiesubordonati circumstanqiali secutivi, valori: 4. ln text, cuvinrul ch.tareurmdtoarele * prepozigie(,,ch.t acas"') qi idverb (,,chtvoif{') duYgrt de repede.(conjuncgie) Yenea cat plltee de rePede. (conrunclle/ Venea ckt
Rezultatufunei impirqiri se numegte c,ir. (substantiv)

-

t

J il *"il;-; i

;i *j#ffi

bazatd.pe - tradiqiemilenard,pe proprietate,muncr, pe o morali -----;-- ""' gi o_inlelipciunepopular-.r cehlalt princiniu de viagi carer-.acdrduzitse regis.egte declaragia carei_o in pe facedoctorului:,,bomnul.... ." iord..iii" dus o viagi independenti!.. Miregia tagicd,a personajuruiMoromete "- consri in procesere sarede conqtiinqd, intrebirile p.

asta... ce-o si minr,nci, mi, Biz_ $i nae ce-osi mininci,.mi ? rimpitur., .i.i"*irur.r.-.1. cuun ferde nesfdrgiti, aproape peiinteasce ,iii-"r .""a";;.;;;f,t#a "pa"rind cujale m1i p. p"r.e mize_ riamintati i"."1,,i barn^";"'ii,;;;;;;;;;;ilffi;ffirpre soarra reera care rezervatd'viitorqiranil.or....Maiar, tvtoro-.t" in zise i"ia"p"rr", euror amficut ceva'am crescutsase copii gi re-amginut pimintul pini in m'omentul d"-f"r,;.- d;; petinesi tevedem.d"igq;ii' ri*J';i'pyqi'a.-.iail... or ra-;isteargi picioaren-aietiur faci;i;;;;i..." s; uoro*.i" r.'r._. ci vadispirea J:,-ry^::t:: civtrrzar'"girineasci

:i_3[*,r:t11,:T1I,:.':.:il;;;,i"..,n gr-mrspul mreci nu mai am niciun rost pe lumea-

iiaieeri... rac, tuviipe D;;;;; ci urmi

cresrneneacoperi_

c-"..9ii. pur,.i,,d;;;;;;;;i-pr"a'.t'.""r."i"r"-pri

cum Eimaiares

l0l I
(Jt e ceasul? (pronurnc intcrogativ) CEt I fost s-a,tcrminat. (pronumenchorir6t) Cdr btnct a obginutl (adjectiv nehotirit)

Lo,
familie qi in grl$colaruldin clasaI are deprindcri de comunicarcformatein trebuie si se realizezeinectitotugi la gcoile intercomunicarea diniqadc copii, g,i din educative acestcadru.organizat extragcolare. vitate didactica,prin influenqele sedesfigoari irttr-un cadru institu-tionalizat,sistemcareasiComunicareagcolarl gi de guri egalitatea ganse tratareediferenqiad,personalizati. Emiqltorul estecairul dldacric, deqinitor'de informaqie suficienti pentru situaqiade comunicare, iar receptorui - elevul, cu o anumiti,motivagie, luttoaqte parqial codul, trebuie sl decoheze,mai mult sau mai puqin fidel, mesajul 9i si accepterolul care' succesiv,se schimbi: , - rolul celor doui surseseschimbl alternativ,elevultrebuind si devinl participant activ al unui dialog productiv; iden- iodurile celor doi facro.Iai comunicirii emipdtor(E),receptor(R),,"Y su-nt la permanente partenerulde dialog; adaptirii tice, de aici rezulti necesiratea - in canalulde transmisieintervin perturbiri; - nu esteconsranto paftlclpareacceptati,activi la comunicaredin parteaelevului, uneori qi a cadruluididactic, fapt determinatde: - natura mesajului; comunicirii; - interesulagenqilor * calitateacanaluluide transmisie; in . - contextul situaqional, cazulcomunicirii orale,gi de contextulobiectului co, municirii, in comunicarea scrisi. Procesulcomunicirii didacticese concretizeazdpr\n obiectivelecadru, ob.iectivele de referirrqi, conginururile gi activitiqile de invilare previzute in curriculum. Specificul.co-unilerii in inviqiminrul primar constl in insugi faprul ci. elevii, instrumenml comunicdrti- coca receptorlgr ca erniqitori,uebuie si-gi insugeasci non-verbale. dul, limbe ;i elementele Pronunb"p"rienqa de comunicarea elevuluiesteredusi, deficitari sub aspectul orale gi scrise.Caracterisgi qiei,aieprinderilor de receprare exprimare-de-mesaje ln de ii.ii. .o,i',urricirii la clasaI sunt determinate f"ctorf psihopedagogici' clasaI, elewl igi insu;egtecitirul gi scrisul,instrumenteale muncii cu cartea'Prin.efort inlingvistici sub achiziqia ,.i..r,rrl qi fizic de lungi durate,con;tient. I seimbogigegte aspectfonetic, lexicalgi gramatical' ^ Trebuie avut in.ued"r-.gi faptul ci la virsta gcolari mici au ponderefoarte mare gruimplicaqiileafectiveale relagieide comunicare,provocategi de eterogenitatea influengeloreducaqionale' puiui ti de varietatea ' sau Raporrurile de comunicaiepot fi de-influ€ngare_pozitivi. ne€ativi, de atrac.de relaqiide colaborare, emulaqie competigie,de^irrdiferenlisau de respingere, 9i dominare-supunereetc. tie. de ' trebuiesi aibi invdgltorul/inviqitoarea didactice, strategiei ln elabormea/ale[erea caracteristici. acetti factori gi aceste in vedere La claseleI - a IV-a trebuie si fie predominantemetodele,rnijloacelediimaginaqie.i, dacticeEi acrivitiqilede invigare adaptati gindirii concret-intuitive, nevoii lor de afectivitate gi de gi ar"r,ii.i de scurie duratl co--piilor, " -.*orili fantastic. Activitiqile de comunicare trebuie si includl togi elevii, 9i pe aceia

B.
l' a sefacefoc (de supirare), (a avea) un focra inimd, (a se face c pard), (a /o si cinra) cufoc '' careprin.originea sunrforme de comparativ lor sausuperrati anlr !j:.r:i:e vi nor, exter"r.or, inteior, rrfri:,r, optim,posteior, ,upiir, suprern,)t n, utiiri,',, 'asen-?.enea, - adjecrive careprin sensur ror'n" compaiaqia: cornpret,itt 1*-i, ,rug, *o!^,,,lrr:l:-1nh, general,perfect, desivirsit, aefnxc, popesc, muncirtt resc, petrolqer etc.

3.

repe(e(adverb). Mersul r.eryd.eobose9te. (adjecdv) Ygtg:l pe $efulil repede subaliernululuirde aceasti *"nif.rt"r". (verb)

4' a' patruzeo'- numepredicativ, exprimatprin numeralcardinalcu valoaresul, stantivali. b' cu noud - gomplementindirect, exprimat prin numeral cardinalcu valor re substantivali. c' al zecelea- subiect,exprimatprin numeral ordinal cu valoaresubstantivali, d. sase- colglementindirect, ixprimat pri" ;;;;;;i.ardinal;

,;:i;:T:;til:i':::i!ri,"#,T#L:::..#iff *ff*_era,cardi nal cu valoaresubstantivali.

f, tn.patru - complementcircumstangiar de mod, exprimatprin numerarcar dinal cu valoaresubstantivali". g' unul ;i unul - nume.predicativ, exprimatprin locugiuneadverbiald. h' una'- numeral cardinal carbinrri^in ,t*itrrr" loilgiunii verbaleo ginea una ;i bund, predicatulverbal.

c.
1. Dis-de-dimineagi prezenrat bazinul s-a la de inot. "'"2. Seindnde o foaie gu.pgire din frd"J3' Valoareadescoperirilorarheologice li "l""tui de sucidavafusese unanim recunoscuti de citre lumea stlrntrtlce.

Subiectulal III-lea
l' Aspectemetodologiceale dezoobdrii competengelor elementarc d.ecomanica_ re orald ;i scvisd Slrategir.d3formare a capacitdpii de -comunicare,orald ;i scrisd Procesulde predare-invigare poatefi considerat:c, fo.-i.rpeciali de comuni_ o care'comunicaredidacticd,comrlnicare;colari

l;i!.:ftt''

;;"!;i:i:ii*ii*:ifiii:i:::ii:iiMi':::;n;:ril)i;*;:. ji".:.".:T*=+l'ru;mt1ffi ;.,?,ffi ;:"; ru;ri#3"*y!!fi
dil'?i"q"si 'in"qii ',:1,-.,$i",,il'l"uf;iiTi1l,f3:::,1::J.:'oire ro,, rormureHtrcren[a sffategie
Si,instrurnenrc eaaluare de !-!:"d,

if;llT{llxfi

',0.:: :lfii[*l":';iii,i'!;:r:::];::i:;g;;i1{'/;;i!"i,;,ffi :ft1ffi1',:.';'J:,'"::r,:1",*:i,:a* 'f:ila;;'".,p"dff
f tfttt,,Prin televiziune;r;;;;;;'i7:::^:' o"" cu acek;i t"t, *r*rrti, efevii tl; t"r^"^Zt!r capactarea 1ory,l. ,u';;;;L, Jocuri d.e rot exprimiriiorale;i ..ri;;;;;.re, opus, sc va imbin...r3 fluenre.
;;;";"

t.il;;;;"ji;:T:,:,li:*),ffi;,;:,:,-",o,t,-J,'io;;#:;':f;;,{l(;,:ii. ;;r,i,, c3munic?rg ;dil;"-il;l;i"i"i oral-oizuatd, i"r,rrir.

didactice trebuiestraibi r . terergrtivc cleinstruir";;i.;:.,1u.., Pnontatcmebdclede , gi

nrriintcriorizati, anrrenindu-idircrire in j'euri didacricc, jocuricu Cleruetode

I .tt
preal director'proprietar ziarului ,,RlcnetulGarpaqilor", avocer, [.{aeCalavcncu, economici romA,,Aurora .l So.i.tigii enciclopeiice-cooperative il:f;;A;;, de il i*'U"re pe ietlqeanul tur*ettaq furi scrisoarea amor :'r;i;i;;.zitiei,

presa, cu ;;;r ca armi'electorali,ameninqind publiiareaei in gazet^ daci este Personajul catacterizarmai candidaiuta*.rsqirre fri; H:;;;tt ""-i ""i cu ,^iiiiii;rrn, prin fapte,atitudini,relagii alteperso-naje,limbaj,;ru*l,,_, Constitugiei in ;;d;;l pi.i"","t"i, C"q"-r.n..t-pro.teiteaze nurnele i;;;;";;i" decit cl Ameningat va fichinuit, nu vreasi vorbeasci domiciliului. i"u "iof"rir gi de violenqi, Pristanda,poliqaiul.vrea si , Congtient de abuz

judeqului, luiTipitescu,prefectul ei i;;h"i'".h.9i iubita

;;; b;#;i;ta

Joiqica..

lui Caiavencu, c.ie iertar.punindtotul pe seaql,dif:tl?^ ti

o ;' fi:!ii:'*o'";;Hili::. hnecesariin '; il*"Tiill i :I i l.:!it:,,: ::j:lrezintd' etapainstructtviG;; i:':, diu.rscli. il;t;:

(?.e:" ri.u'",""" i"ii"iJ,"ie. i::ifi::::':d;ii" o:grupe tcrtcle ri"ffi::b#f litcrarc riind

;"#t"t

puncte a"pi".#pJlil:il:ll:Jj:.1"TffTf:-"t"-"1;;inuent,

i i.il _ti :.:l_:l: De ::.,tI:,: :".'Jffi j,i j:l':.d'fi i1,-.;1; i" rie"r"l :tme*_upardonaqi...".fapt,il admiripeCaqarogs; l.'o"'^i^ffii;riiiiirl
";i;";;^J;G

gtiqimaibine la f# scrofuloei datorie'D-vo-astri

con.,_orbiritJ-L'iJii", ,r .upliiJ. rorn,ilI;'t"Y'si conceapi l["*r, urili,"re tlyq care ,l fu.l ,.iT-bdt, ;i deadresar",:1]lr.l.qilah.gl"sci 9i,e pardciparea 1i.l"i, la ,.

gll JVlon"b invingitor. se i Calavencu.9 vede. : i:-gll: ipocrizia'9ivanitatea:,,1nsfirqit, capiruleazi! Se erridentltrisiiuri ." i"""ttut", Zaharn nenea g*ci-I,*z de, ;;"-lrf'.l i.- r"[ii"t, r"u-f"t,'"^.nerabilul !ra.d,e.). il;;l; ;;pJ**t"i,
proclamindu-mi candidat al

gazeta : ,,Mare pigicherl Srajnic prefect ar-fi ista"; ii spune slugarntc: "eu totdeawe" ' 'oastri o citesc ca Eoanghelia

ce-i M3.loB'n-ai curesPect"' si-i iril--i gata sirut ;t;iililiti.or, u.,,1.ei,iiJ;il'ft1',:f"','i:1f#tTr.,:*#:,?["'.ffitllfftj':#;.""Jntul,f':"Neplecut miniintilnindu-lp. Ttp;'ttl' 911 surprins i."a'*.ii."6 an

mai binepentrumine! l;i pierde.minlile,.atit riu Pttttt ; J;;;;;;...'"tai ca mal -"i binepentrumine! coanaJoigica, cumrnte toql'ma mai 25., ! Mi arestea atdt

;'i;.:;::';::;""'uil"i#fTJ';rexut4,
'entru

subiecrur rea ar rrr itemur 1.

caiegoric: ,,Ei ! pe tavencuincepe .rn dirc.rrs demagogic careprefectulil intrerupe istea sunt bune Pentru.guri-casci"' Eu"sult Cagavencile"! ;'il;;-i;"l", func""". imi'eii rpe rece RezistiofJrtelor flcute deacesta, ?". d-ia ,a-l

rezorvarea acesrui subiect, resrul 3, vezi subiectur III_rea, ar itemul3.

TESTUT21

t

Subiectul I

8ffffio*,ri,lo"'u
Iersonaj urai Nae cagaoencu

ale comedie i o.1,1is9ne ,i*:[:"."'i1i:tiij':tt"" pierdutd siNae seari oe parvenire declangeaz; r;rurgii.oii.i,'r".r.9ii cari ."m. J. il-ililt" conflicru_

f::::**":

;;i;;;";" "" ce ceea meritin ;tt ,To ;-J,i-.i" i"Ai, ;tEi'for-,rl."tr ferm preten-qia: v191u "[';;1 politici""" "["'] vreau"' ;;;"ii;r;'J; *&;;;;i, u.de suntceldintii"' intrefruntaqii scrisorii promite.inapoieiea. d" i;p";r"c' ;Mi secuvinel".gi-i ffi;;;;l lfli itr"^t la devineameninqitor;t.vtolent strrga re$l inspiiminti cind prefecrul Se fi ales. o,*::]asasin! vampirul!prefectul siriqi! Mi omoare ;;siJ -: : "aj"iiir amabtlttate 1..-x de 9rbunaeti*ai"ea lui TipitescuseschimbitrePtat, la aparenta. domn"' dJe el. ao""aa ap"laii't 'iubite gi stimabile Caqavencu" "onorabile viola izbucnirea ""i"il. caqavencule', deapropiere: onenc ;;1;'fil;il#;lilFi;'cel" susqrnereacanii Zoecare declari ,Migel!Migel!".Intervine lenti: ,,Mizerabiie!", ?"'" Primeqti scrisoarea"' meu;miesi-mi.dai ;fiiltt. ,,Eil;;;; .i.l;.J 9i.u barbatul eltt DomnuleCaqavencu, hotdrh.re ) rca Zoei,fipatescu cedeazd:,,(cu i;;;;" al.meu!Poimi.tii'""riaiaatul lui neneaiahari3...pti" ;ilffii'Z;ti, "lflt.9i pe Tipitescuil disprequieEte cagaDegiaccepticompromisul, ne estideputar!..... ii spunesi-l votezepe turmentat 1r.rr.Lfi toate lumea'politiie. Cetiqeanului ci mai bun ales,nici seputea,"' _alegitor, a. Crir"""iu.., Pentruaga ".".r"t'ifJ c^ractenzarea completeazi discursul la Comportameniul intrunireaelectorale, TacheFarfuridi, esteturbusiu, i" if-p"i Jir*rul,ri adversarului ,";.;;'j'"i;i.

ilIl cu suslin]rrorii ir intrcrur)r stri, pc or*or, ii crri h[il:H:eunit reprici ironicc, rr ?r Ifircursullui caqavencu' atitudinci]li t" timpurcuvinttrrii de demagogi., reprezinti in.rrtu.i;j};fr"#'T'*r1roo* m.tr"rc indirecte cardderizare, EeAdAugI ie caracterizarel cir.r,r ri diiea,i, pr;" ai;r"ilit, ;;;;"i;"ri:rSizorareare (ia aurorurrrr "caqavcncu pozd, prne pdtdriaIa o p)rte, ",r, ,'u'i*)ononpapr;nirr'*;'tr,rrii si suiera tribund: rtt sr,; i;; i'rirrrt ii lp;,""r,r")i, ;l,r*f a, hhrtii ;i saz.,tr pe si Ie asaz.d trib)_',i,;p";;;;i[ u"i,iy.i,1i;trrg, ,y ,irgonpa tea' Estc aaocdpeascd emogionat, t"sty,.'pirufi;-"irrr*r* cu emopia po* a-r birui. frutt roT" cumplctd' sras Cu tremuia)':o,i-rirrrr idr,,,, o""r"t;ri'."rJ.

Lts
aj j*:":3: 1""t:: ::* _ Limbajul pers.onul ui, modalitat: .t: -r.11,.r.1.]j..T: d9 sursi p.rtiirafutui9i'demag.ogia,-fiind-ti savurgasi ::ii:' !:^::t:;
'a p.rronnj.lor comiiJi,
, - - . , , : - . ^ l ^ . ^ ^ ^ l ^ ^ : ^it-r'I"i"*i.'r*ofogi..,
r..^.

( r--r-.^.-:^ lipsest e - ^*a- x ad-it.bih, e cr r hlim i putem zicerni.,,". .,Industriaromini - ^^, . t *: ". kili o sublimi, nr r t em zice' dar Pse9te || t "r dar le atribui e altor personalitigi nu ,,nemuql: i evergl re'- | citeazl max l mc desivirgire" 1 cl teaz a maxime, qar rc aLrruurs 4rLU r y w ^rv r' .' .^' "* 1.^.:' a spus ,,scopulscuzi mijloacele",ci Machiavelliin lucrarea I Gambetia"

r ajungindsi foloseasci nu ^ ,,- n a cte sensulce sto r a - .e i u n si n d si fo l o Se a sci - ., cunoagre "r r l acestora, ""r v r -^ ---1 --^ tterzecr -- seculate.care durat aProaPe au ,brrrrd., il"riirrt.', ,,Dupr lupte

N"" Caqavencuvorbegte incorect, -pronunqi

'iir:I!';'tr1#::'3;to::,rffil';rr:r-;;;@;,;::)r;i',,.ie'i)ii',^
;pil;t;;; cit (Ptinsi" t ibot. Aplauze &r;;;r";;i.l]t'"t sc dcclarr ultt"ptoir"r;* ,lii"itrir*isq

(in lvtihalEminescu poeziaCriticilorme)rv;si surr!", .o"ai :::l'.**;;;":iifi"^eamiapuciaqa,,r .rrrr,"rp.rn"" cal! ".i decuvinte.,, c;:yanni iit!|,'rJkr"::i#*i*"ff in fl"irra. Calrye.ncu gonqinei;qp1ne t.a ) caoric iom iii re' ,\f;;

iigJ4, .Fragiror!... (pr,i,

cu plicerea care N';;;i;;".sonajului sugereaz6{9T"gggit Tqili.:""iry:, "-9' este limbuqie,i personajul * ,,imb"ti"deplicerea

"

ar,, ;.i.. ;iuft'rtT,]r . ::'rt"Hl'"T ;r{!::: :ll! :::rrr: : "
ei!"' la progresul !... la ei

.r;i6r.;;;;1. i. *i.'"U.qil - , ', i"i-;ili.. - :- - - - '- : - -

u' discurs,caracteristic nurur demagog, poridcia_ incurr, adevirad."""til,.,,v";"r"b;i.;; o caacestea TL^r;^trn impreiuriri micilepasiuni trebuie,nJirp'"-r+;", r"iiil?,.r.""1.su iubegti l meiergisisama q:1*" ci togin. ir'ui- qara, ,unr.-(expansii) to.gi marpuFn onesrit(r,!::::::,ii,l ,olini,-mai murr,sau iubiJ;t;;;; prerecr! triiasSi lui nos !" gi conti ud,.etari tru .3,"ji"etatea n ndu eiincur :,,Dupi tu ;i i.".ltli::::'J:? :"* tura o

"f i1lir;nini;;;tr!r;;if'rruor..,.., "rre urnreezd inciierareaerigipi"ra"piri*i" dupicarc gi ir, .iptu;., ra cdr:eilse scrisoarea. teva seascunde,'r"ga1jy-rl;il'"ill ali zile c6_ polijeifarsificate, vinera satveze, in *""u".ii i,, rr;'i;i apoi cade zoe sF,_l :::re rerrare: scoard-t.,-"ju u;iu"tl.u gi-"rusine. "zoe(rkzind"): (cuton-aspru;) dignitare): un om_riu... scoali_re!.,, Egti ".(cu mi-aiiorr.air-o... E;:;ffi;emeie buni... sd p-odovedesc. Acuma r"ri.ire... am su", p"qt3-i p"rea".a *i"r,ir ru__ifaciriu gin_ai putur' qi-a Nu aiutatDumnez.", p""r.l'., torcreauna, rtl,l::I-11.";ip;;;;.3m.,. .1r,;i il;;:, .- ru ajute "gii Ca{*,oencu euvoisi_mi trrtl' ii.promite esre mutqumit cd,Zoeil sprijin in_rriitoarele,rr."*iI! seum'egte acceptind conduci, si organizadtin ma_ cinsrea alesului ,orr"gr. iJ 'rrcsta.lra

r{'eischimbe aritudinea; ,,c^s^u"n

trttgttnogtri?""' odati .n*grra .r"aidatura, surprir"

fjtemzice,l;!Ltr:.u,:*a",a"a.iil;:ilifi ,H::r;,^;::^1*#lili.Xr,,*
nu el cel numit il facc

i:6Tn ff#il*#ffi

ca,,,"'u"riu .","' ,t' 1 "mi,,^mur, ;,;r;i;

'ii;;;,,1 spune vrea,,progresur ci cu oriceprer,,.

- ^^*^^lio . l personaiul t i t e rn rt l Ce f i rrturCedqeanul de -x ,"pr"r.r't"tl :in comedieo ^ o . " ^ -o i rrl "i;;;;;'i, voteazi' nelimurit Pentru cine

''

prinreplica poligaiurui, priir#;, ;, crriti care se.incheie ,,curar gtonal piesa: ! Muzica**::1,:, priniffi consdtu_ ! 9i ii, r^la aid lut :,,7o aitindiniurullui Capaaenci "gizoiu,,rr-irhfiT;i::;::f;r;r;t; siluifi"iiyirlrr,

,,uin.r,"",irililt,t,:,1j3il!tfi:.jiii.:t,il:,"',1,,'";il*"l::T:H*i',?,,*lf;i:
gestur ,upTrri;.7ir'i;"r*"nache face * conte*fu raoparte a, mi5_

Tff!:.*"e

personaiului$tefanTipdtescu Caracterizarea politici, din personaie sfera o pierdutd apare O ln comedia sctisoare -ii".'i"dividualizare. galerie.de doui modalitlqi cele -' Aurorul foibsegte rePre,zentatlvet ;llPutt r :.-):..^^+y. ^-*.^-^i^lo crrnt caracterizate -e r::--r --^ indirectd:pcrsonajele sunt cr'creriT-rfe '#;;;;;;;iit, pr"p""derenti fiind cea_ directdconstr limbaj,nume.Caracte:rizarea oiii".qi""., fapte,"rii"Jini, gesturi, inindicayiilescenice;iregizorale. , ,. judegului, este $::{T Tipitescu. Unul'dinrrep".ronrjil. principale prefectul aDueste Agacum sugereizinumele Tipitescu-, prefec.tul ttpul Polltrclanulul asuPra are paliduir, ziv. prezent ,o"r.l.i. p"rr,r'a"t."1"coirediei, autoritJte cu de determinate relalt't'le gi judeq, tiiiegte situagii sentimente lui si a intregului ' tenului e pri-, i"r'.qin e relaqiiamoroas cu zo e, soqiapri e ;; ; ;; ; ;;;;i": E;'i ";;'l toql a indulgenta acestura' trer strdancl obladuirea sub siu.'ZahariiTrahanachi, iipropune si fugi scandal pentrua o sa"lva.de ili.;;. 6il;il;i;.;''peZoe 9i de amor: de i.pr.,r'e, dar o ;i do;*.!t. p.nrt,rneglijenga a fi pierdutscrisoarea Lui mi aqteptam!""' rrahanatpt' ai'pt, Je-qi d; il;;;ii, '''' "#';,at;itp;i comuneei compliciin prin interese ;ilti;;;rtTou.riau f;i;;."i.; fiind legaqi manevrele "'"e;;;lfii"i,politice' (afacerea cu este Pristanda, ingiduitor,tolerindu-inecinstea Cftiqn dar steagurile), Eiautoritar. "* gi ilegah a lui Nae Casave.ncuperchezitionarea.lofil;i;,;U;t;;;;;rea Tipitescu esteimcompromigitoare. ii p" c"t"-l disprequiegte,stopeazi gantajist pulsiv.asresiv adversar -"i;i;i;;;il;il-i-otfi".irrisoare.a "., "..r, ii oferi diferite funcqii(un in Comitetul pe-rmaiar il;;;"J;-.*"eifr, Jo.c locul de primar,cel de epitrop-.eforf,.:'ti starului, ;.il:-;;*,fi: Il "";;;l rup publici: ,,Nu sepoate!O sd^-i oasele!"' rmproprietate scrisi-l omorim!") in schimbul trebuie -oqirZivoiul, p"E;iif arr1"I, i-, lVreasi neomoare, sorii compromiqitoare.

H

Itr I
zrhrrirTrahanache recunoa$re insugi impursivitrtea sru: r Altminteri uliti-a.qt.pr,cu.r.r., prietenurui ,,Eiure bun i.. iute,nu face lr;:.tf:IP:t! pcrrrrri utzoesuntsingurele personaje vorbesc care corecr, niEre sunt ,.rll:fitliffit:t Prefectul nir^1a;;^1Tlir-"r tli gTi cite ori tulburatinteresur. ccr.l lernur,urmenrar enerveazi di-afarl ii este ir qi-r {. elcctoratul democragi"tr.fui ioiiri.i"" carerespccri iiil; si ,i ,ite o uinJ"-o'iro"re, milcar prniaelectorali. ", Orgolt* "riiuJi,l" .".portamenr concepgii stipinin corrr gi de "r. "" absolur jf, ; i"ii" j

l,

1i;;;!:q;'';i:f#+:8,il!:t:';lTH:i'ili1'jj[ilit**lf *l'c se r""ai'"e ;; ;;**;:r raaltul, rotosep ;;;; ci t fiL}J,3-danache,ienilizat,
depilJepe cagavencu, nlndu-i c"rer."r,ul'-ft:.1j:t]-d]Treguiegte spu. I"t;;";i#; c.j.*n.J--.;;;#:"] jurmentat: 1e-fu' :i-li daivotul^ "f';J

:l *t' :l.ll:,: i: :d;

;;;i; ati,a e "ihr.,; ;;; d. ".,,,*, vre',

,", ff:fi:::tlffilllt:

atitudinea, dupi ii intere "gTryliTenrul. .cum dicteazi p.e adversari,

un o e p naj fimt':lltlmn'.*t# i ;m ie" i;#"':tffiT"eers m
I __ _ . -EtE Hvulr!4.

AgamigiDandanacher p.ntt"i. .ii. ,*rffi;. atitra vreme linrgtea gi a femeii mea pc care_o iubesc... lumeti. t"-.,""i.r_"!.. Ce De fapt,ironia.:igl r"i.*rrir.i.rprjra. gi din apelativere (ticuri verbare) ono b ",,, timabil" u ra ile s e'.r ilt't&ffi :r,lffi:llr.r,i, advers :'-.^": :l ari. Tipitescua gtiutsl imbine'amoTrr $tefan gi isce'siu'eapoliticr. Ghigi pristan"., da il caracte iizeazaeTacr.: *ogi., f;iF, frd;:ffi gica, neneaci, banii:T$i": coana trai Joiqica, cu Joi_ f"i frrir"r"til... babachii...* concluzionind' person";"iar*tr;**i."r pri" i;isituri si atitudini individurlizanre impulsivit.t., ,uio,it.t.-,, .f;* .;;:iii;;"riJl:,un"r" aprieteniei - grpnn trisituri comune arfl-politicieni.cu necinsre, rmorarrtare, parvehirism.

mcepori,iciJr;;;i"il1.'i,-,.?11"T,1i:tiiT:LH1::,:il,**f,T,,ff jI

C_aracterizarea personaj ului 1oe Trabanacb e capodoperi a creagieicaragiariene . a literaturii rom6ne, comedia 9i pnrdatd gi-a o scrisoare nu pierdut

direct prin ind.icapiire scenice^si ye{izorare, ,tnecatf , ,se repede el stigind*, Zoe .i;i ra fring, *ai,ni[r;, "-i.ipna sdsejeleascd cdzi.nd.u_i lesi_ si ca

i:';:ffi ;:1'"ff1,ffiT1'rfr;.::f'Jiil;i;"il;;;JJft arrahanaclie,ei caracterizatd

ffi,fft,"i,*. poritici, ar_ t.';:ir-li:liei ardstice:".r,r"iir.r.r, ,i tipologie, ,: s;r;;i. comrc. rn gare'ade personaje' aparte. personaj c,a 'roanaJoigt.r" principarar aceitei comedii moravuri. ie 1t:,ri-_loc o*gi r" politici a viemii femera are nu drepturi "i.qa

d"r;:!{';d"i

natd in brdge",,singurd,agitatt', ,zdrobitd", nhotdri,td",4l6ngi.nd"', ,,rerteninqeschndd',rugdtoare foytl ernopionatf ,t'iu.?: , energia,", eneigia , Si du-i toatd ,,cu pierdutd.in toatepdrpile"; pipdtsi uiti.ndu-se un fdtoare", ,,rn2rzgirt", ,,d.hnd ' spre Si ,duperati' , ,,nerioasf , .intorchndi-se' el cu o.prioirede'disprep' ameninPdei, prin io,rir' , ,,rAzAid" ,,cudigiitate", personafiarcaZoei-seimplinegte ac1iunile , voluntari, Zoe gi prin limbai. Femeie prin aiiindiruo oJto,peionaje faia de ea,ca cuvintul duios,dar 9i feminitiqii, folosindarmele gi igi impuneinteresele deciziile, i firmitatea' dar autoritar,lacrimile, mai ales nostru"inseamde recunoscut toqi:pentruFarfuridi,,partidul Rolul Zoei este noi Zaharia, 9iai.no;tri..." nenea dumneata Trahanache, ni ,,madam [adiciTipltescu], chiarin poau eZo.ei prioritate, ordinel GhiqiPristanda, poliqai, Pentruslugarnicul absoii acordi incredere ZahariaTrahanache iia" lif"f"T siu, prefectul'Tipiiescu. carese.tem dati acestuia lui Farfuridigi Brinzovenescu replica luti. Esterelevanti : opoziliei candidatura susgindnd partidului, cdZoe gi prefectulvideazeinteresele ori pe zic: ,,Ai p.rqinii"irlbdare... pentruminl.sl vie cinivasi binuiascipe.Joiqica, lui a*iiul b;ni.i, tot unae...Di opt anitriim impreunicafraiii';:" Replica Trahasiu prietenului cu Zoe qi acrelaqia e ambigui,nu e evidentfaci el gtie-de nache e naiv' sau cepti aceasti *Lucid6, iituaqie, daci pur gi.simplu sl-l ordonalui Pristanda elibereze.pe.Cag dtrza qi autoritara,Zoe'ii inPoarti-tebinecu el. Ia o-birje9i-vino si nu vii fdr|,cagavencu. vencu:,,[...]si Este si de gi bineinteresele dispune mijloace gi le satisfaci. ,r-.tipe".iii ".rno"gr" Lui onoarea' Tipnlui itotarid si sprijinecandidatura Caqaven{pentrua1i salva induioqarea acesultimativ,dupi ceprin lacrimiincercase respicaq ii tescu declare iubegti..., sjap[-mi, scapr-m{de rufine.!"' lasi-mi in tuia: ,,Finice, daie mi iubit, cateamje1Omoari-mi pe minecare-te-am si nenorobire..; mor in rugine.'.. la moarte.-Pel1* .." (bo9ar(1)mi.omorinainfit qotulpentrutine...M-ai adus ori aicil-Qtknge)... mi iubeqti eutriiesc, astizi,acum, 9i scandalului, redeizbucnirea voi fi luptat cu toateimpreju.- ori nu, gi afuncimor.,.dar nu voi si mor pine nu cu rtrrilegi am si lupt ! cu tine am si lupt din toateguterile, tine..." meueutoatevoturilelui tree,i.Eu sunrpenrruCiFvencu,baibarul ,,b;, il "l.g lupti cu mine.'.Aide, cinelupti cu. In buil st iie p.rir* Caqarr.ncu, sfargii, !ata191cu [' cI tu, Finiqi, lupti, zdrobegte-mi, cate,ziceai mi iubegti Ferml este cind afleca 9i O tt*ti.nea dlrzenieil facepe Tipitescusdcede2e' tot de candidatul li centru,a obqinutsusqinerea prin 9l"t"j' Aeamiti Dandanache, !" Devi! ,,fr t ;J sepoate Vom lupa contraoricui..'vom luptacontragu'iernului scnsoarea catear ci ii Pe ne ironic-incisivicind Dandanache spune nu a restrtult folosigi alti dati' putea-o ^ falcu gi dupi cea pierdutscrisoarea fiind ameninqat poligaAflarin mareimpas ii il il iautn sprijinliZoe. Aceasta umile;te, dojene9te,pretinde sificatl,Caqavencu : alegeri dar alesului, ii gipromiteajutorin viitoarele in manifestaqiacinstea ri.o"Ju.a pxi daci ai vrut si-mi faci riu qi n-1iputur...eu am si fiu tot buni ca 9i ffii"iii din fii mesei: zeloi,aitanu-i cea urmi Cameri!" oattl..n-.- Du-tesi ia locin capul ' Finalulfericiral'comediei ceva se --toqi adversarii impaci Pentruci ii unegte in in prin politicS,ir, ,"rt togisunt corupqi scoate evidenqi, doting"Ju parvenire

rf

t* in hrtat.. iI ffi'tri,*nT:ff ;trff - e;;"" t"u''"nt -' i,iJ il Ins "o"n
,,rrf]?i'ij:H:?ift,

rcel.li rtil rubtil aruziv, imoratitarea viatapubricr privrtr.rcrsonajurcer din gi mai

I 217 |
4. a i se facefrici, a i sefaceo favoare,a sefaceluntre qipunte, ase facefoc, a i se face dor, a se face galben, a se face stipin, a se facedeEtept,a i se , , , facede duci, a i seface loc.
B.:l

unpersonaj dui'1{dcauror si-i,"tirr; a;;;iiJ'rpr"r"ror. -;r;;;il1;i;;;ffi;i;;;"u"r, ei I Apusdesoare deBarbu$tefinescu Delavrancea
Caracterizarea lui $tefdn cel Mare Pentru ,"rol"i-riacestui subiect, vezi

( lrncte rizatl direct gi indirect, mai alesprin relagiile ei cu toate celelalte naie, r{mine persozoe

nume comun, relevi faptulcd, reprezinticategorie ea o so_

p'vrt cuingi_

Tesul Z, subiectulL

Subiectulal Il-lea A. l. ln texr, esteadverb rnai g..*9i. emaiera dinsul..) gi mai- substantiv: trrii i,"""rr;;t"-fi;.j fi"at1r.g.; e Vroia.si plece Iralia l"i ioi."-' in lyT"lg in o ln atelier, lalgi altl unelte fg dedulgherie, giun mai. --'y' r ln uneleregiunificatul ' era sL'"'qh
estedenumiirnai.

1.tntext,afiesteverbpredicativ.(,,maieragidinsul,.) (verb romineqtiqiuniversale' corrrori culturale La Muzeulde Lrtdsint exptuse auxiliar) Risiritulsoareluilamaregs1gimpresiondnt,(verbcopulativ) 'l * atribut pronorninal doringa : fiecdruia/ei/aceleia, doi - atributadjectival: copii. : le genitival copertele cdilii, plilcerea clurii, atribut substantival prepozigional: ciriri de munte, atribut substarrtival iubire cq de.a hotiriqea de-atunci, de,acolo, - atribut adverlial: casa p sik, ivirea/aparijia,e nedrtePtdte pleteleabia in' pe nevoirdea Sti, - acributverbil ; Interesul ntru citit/tnvdpat, cu rnarind,, ochii lucind. cdrangind,lebada 3. Ningeacu fulgi maril/, de rednai2/ cd, $untstelecdzdtoare,'l consecutivi' circumstaniiali P, - propoziqie subordonad r/dete infiora.2/ Privea at0tde intens, consecutiv{, , ' circumstanqiald spbordonati P2- propozigie 2/ ndzd'rdrtand $i de-afi sdmor t/" (Miorifa) ,,Qi1I blrsanL,l / De egti corrdiliona'le. circumsanliale Pr gi P, - propoziqiisubordonate ,De aorbipi1/ MI fac2/ ci n-aud.3/" (Mihai Erninescu) circumstanqiali condi$onaltr.i Pl - propozigie subordonati rl Nu gtiu 1/ cum s.aintimplat?/ de am nitat florile newdate, subiectiad. subord.onatd , P3- propozigie serbdri ierdle are organizeazd Primiria Municipiului Bucureqti obiceiul1/de ?/ period,ice, thrguri de carte, nii, expozigii atributivi. subordonati P, - propoziqie de pronumeluidemonstratio identitate 4. Formele Sg. N-Ac M. acelagi
aceluiagi
acelat_l-.

r,rl i''ihi.if ix,H:i1:*l#:;-a

de indicativ, imperfect, a timpur persoana

,

'::;:

ira - subsrantiv: Triim tn ei r.hi_berilor. u.i esteverbulpntealaformade indicativ, a timpulprezenr, persoana ,-.1l,Hlrl a prr - substanriv: curresunr ln mulgi puide ragi. ln rext,lui este*r:::t_f,r:1it proclitic. (,firi voia luilici..) - pronume personar, persoana III-a, numirur ,iril;rlli a 2. nimeni- pronumenegativ. tut - arficolhotirit proclitic. ,u - conjuncgie.coordonrrori. copulativi. era - verbpredicauv, in zadar- iocugiune adverbiali mod. de
pl - adverb de mod. 3'

daurui cartea.

subordonati circumstangiari "cici ["'] mai rrebuie" - p.ropozigie de cauzd. re faci gi om ar rui rici" j "si oi*""itie subordonati subie*ivi. Dpenrruca si pogi sta la Moara-..r'orot., _ pr.;;;ir,i.;"#il;;ri circum_ stangialide scbp (finali).

G-D Pl. N-Ac

F. acenaqi aeeleiagi
acaleagi aceloraqi

acelorasi

n! l

l' ln calitatee care,o. pe ar, .sp-un bnicairorruptc s6 pcnrru medalia cxpediiii polJl"No;;' i;;"..cp tatrunanim. orimpic,r la 1.l1^.ll i.i
r. \,oregn suroru mele au optat pentru cursul di informadcl

c.

Subiectulal IIIlea

Pentru rezolvarea icestuisubiecr, resrul 1,subiectul III-rea,itemurI vezi al 3_, Tipuri deproieaared.id.acticd Pentrurezolvareaacesrui subiect, restul 2, subiectul III-rea,itenrrrl vezi al r

romhne cicra;t tn cui;i;uii,,aiiiitriiT|"'iI*rrrrtr" - si rezolvareaacesrui Penrru subiecg l "*rir*rrut r,,,iui.r*i"iiii_r.r, ite'rrrr 2. Tipuri d,e exercitii

1' P.rincipiulcontinuitdgii in realizarea obiectivelor-cad.ru ale studiului lirttl,tr literaturii

TESTUL22
Subiectul I I Alexandru Lipusneanul de Costache Negruzzi

Portretul realizat autor secompleteaza descrierea de cu aminunqit a aspectuhtt d, oestirnentar:.,,era.ir4lricate pompa cu roatl cuu.nite unrir"iiiJif* ursuroridedomn,, Principalul miiloc de earacterizirr ri^eifapt;;;i;;;;:;;;;r'rrut, ti*bo1ut p* sonajului, rel.dtiile doamnei Ruxanda ai.*rna* Llpugneanu, mirropolitul, cu cu cu bot:ft,-f,lqrri, Sp anciocAiSroici --'&"i i"* erizarea indirectd. r\oorelea originusare regise-gtenoblegea " comportamentali. se in pe Lipugnearru ar fi vrut si-l iu6eascr, dac6 el-arfl-;;;;t;" simgire aleasi. mai Doamna Ruxand.r

stefan, stietoi.iii de i.,i.oin motive p. litice, boiBrii hnreziseri ".,,,r,iiu,nIil;i;;il o ,,.;;;;Ti,,i;]it,;i;i;;in rocul gtefa', lui '.tiu,,*i ca, cele urmi, Ruxanda de"inE, in din sl so{i;l-i Ad;d*iipuq".rnu, care_l bi pe ruise aeel Jolde,

Caracterizare doamnei Raxdnda a ln nuvela istoriciAlexand.ru Ldpugneanul costache de Negruzzi, capodopcrl a literaturii romine,doamna Ruxandi.rr, u' personaj secundar, ierme' antiretic pcrr tt" personajului.principal, At":<^""a* iip;;;;;il" i:::ilt:_.1 rn realrzerea nersonajului, aurorulfolosegte ,oroitriirorea diread,portretullt zic (,Fingaga Ruianda"'^"r'ir"iii*"rlq. rard. carefrcuse seduci vesrea si tie sprefemeile romince)Eiportretal*iiit;-,"r^-rri::." q: ." floarea expurr argi$isoarelui, nu ce hi-i.a ,-o urnbr."rci-, fiindci ,iii-r. rno"rrea "";-i*"ru radlui s?ru, "rb PetruRares, rrecerea,frarerui Ili;s, i; ;;ii;.' ;;ir;-i.4il siu, ir,rr ii,r"idere" ceru r frate, domnitorul

| ,.,, esteimpresionati jalea, qi de ameninqlrile de boieroaicelor ciror soqifudar ai seseriucigi,de aceea incearcisi-l convingi pe Ltrpugneanu inceteze si omorurile amintindu-ici in jari gi la hotareestelinigte,el a dqvenitfoarteputernicqi temut,copiii le sunt strnitoqi frumogi,iar eail cinstegte iubegte o soqie qi gi-l ca supusiqi ci nu numaiprin consiruirea lui bisericilor obgine va iertarea Dumnezeupentnr faptelestrvirEite, cu lnglduingi gi indurare.O tnfricogeazl, reqcgix ci lui minioasi, mai alescI acesta, punemlna pe pumnaluldin cingitoainstinctiv, sX lui re.Degio avertizeazl nu maiincerse intervind treburile politice,doamsI in na Ruxanda1l infrunti, spunindu-i ctr vlduva unuia dintre cei ucigi de el a ameningat-o: sI dai samtr, cu doamnl", 1l roagl si inceteze omorurileEili ,,Ai vorbeqte obsesia careo arevilzlnd imaginile de pe boierilor singeroase, capetele ucigigintuitepe zidurile curgiidomneqti. ii Zimbind, Llpugneanu promite ,,un leacde frici", Trisiturile antitetice celordoui personaje maipregnantinscena ospdale apar palui,cind Lipugneanul oferi leacul frici promis:piramida capetele din boieii de rilor ucigi, aqezate dup[ rang. ,,Bunadoamni", cum o nurnegte naratorul, era qi din inspiimintati dezgomotele zvonurile palat;serugaimpreunicu copiii,cind apare Lipugneanu o ducein sala ospil aritindu-i piramida.Yilzindgrozacare de igi va priveligte, doamna zdmbet diabolic, Lipugneanu Ruxanda legin{;cu icelagi arati disprequl pentruslibiciunea doamnei tot femeie; loc si sebusaler in ,,femeia cure,easesperie". Gingaga, si-l miloasa bunadoamniRuxanda trebuisi accepte oFiveasci va ;i pentrusalvarea fiului lor gi pentrubineleMoldovei,a$a cum o sfltuiescceidoi boieri, Spancioc Stroici,qi cu aprobarea caresegrlTeofan, taciti a mitropolitului Ai qi begte ofereiertarea strpregtrteasct si-i nouluidomnitor,fiul minor al lui ungerea Lipugneanu. ',,Duioas4 gisili6 mai maml" trebuie aleagi si intre bilrbatgifiu, "Mahinalicegte paharul Lipugneanu, este mult deboieri",doamna Ruxanda toarni otraviin lui dar pentrupicatul sivirgit, cup-rinsl remugciri de -ln inRuxanda rimlnc un chipluminos, personaj un literatura romini, doamna teresanL Cardcteriz4reav ornicullti Molo,c modelde nu-vell, Negruz2i, Capodoperi crealiei Cosrache a lui istorici, opera literarnAlexdndru apilrurin rcvista literard,cailustrarea proLdpugneanul a Dacia gramului in de rornantismului romlnese €nunl4t Mihail Kogilniceanu ,,Introducqia"din nr. 1/1840. 'Dintre personajele partevorniculMoqoc, personaj ceface secundare nuvelei al gi de cide lebruin istoriaMoldovei,Personajul cdracterizat este d,irect citre aqtor gi tre AlexandruLipugneanu mai alesindirea, prin fapte,atitudini,relaqiicu alte gi personaje prin limbaj. i - Mogoc bsietipul boieruluitrdditor, intrigantgi lag,lncl din primul capitol(cu estecaracterizat indirect mottoul ,,DacIvoi nu mi vreqi,euvI vreu,..'i), personajul

FI
Vo.rnicul partc- aliruriclcpostclnicul facc grin frptc |i limbaj, Vcvcrili,sptrtarul lptncloc0l)trolcl- dtn solta venitisi-lintimpinc Alcxandru Tccucigi pc la sr-i somunicc laranu--l ctr vreadomn,Fermitatca tlpuqncanu, lui voinga de ficr d. lui *.1i redobindirronul,ii determinlpe boierisi-l arragiintr-qcursi, ,feruinau-t ,r,l rcllunle ,_.]]:lf lr sprijinulo6reiturcesti s; s.e o6rei turcegti seincreadi eI.cunoi;il:iti";;dpi,;Lxnus qii; increadi in Cunos"ana"-i Ei bine. h'prijinul in zilerele,d"piittr'" ir [iocoi l" toffin,
Caracterizareapersonajului colectizt(mulgimea)

unpo*r^er sugestiv-pi,ales, mai lui .;r";;;;; d;il;il;;J,, i1,l-Li boieri c6qrige-bun;voin1a,Moqoc, l:,1..c i{-i celorlrlli r;dir". irui.rt "L,in;i;;;;t;Iitffi;,;;; u{ravulba", ,,Dartu, Moioace invechit ?

rrrr *r f .urLru,L nii, aivindut preDespot, prE r.,c$por, m-aivindut gipremine, m-arvanout sl pre rnlne, vel vlnde gipr. i;;;;, st pre I'omsa; ,drr:rn;, spung_ml
l r n n X +X -X ', )^ t-,.^ -^ I ^r .^- f - - - ^ increde^ ".i.,ilnd. n'ag ftr run ndrrriu de frunre, cind m-agi- , in tine ? Eu tjiert inse, c-ai indriz - -o .

nit r crcde iar mi vei putea cfl ci fii"a"_i trl ii lngela" ii fegedu;egre 4u-l va ucide, buitor: ,,ca mi ugureiide bleitemurile sd nJrodului". cu obginutd, Mogoc comporri se lingugitor lipsitdedem. Sadsftrcut promisiunea 9i nitate, spredeosebire ceilalqi de boieridin solie:,,sirutimina]aiemeni cinelui,carc, ln loc si mufce, lingemina care-lbate". In capitolul treilea mottoul ,,capullui Moqoc (cu al vrem...,,), conflictuldintrc -. Moloc ai Lipugneanu de o parce, Moqoc mullimea pe gi d" 9i "er. domnid3 .alta parte,.ating punctul culminant..La osprguiin "r.tptli; care, porrrr,." "r.rio, iin ry torulul suntucigiceipatruzeci gapte boieri,acesra ia deopJrte Motoc si, de il pe Ei llltsflcut, ,,savureazi" spaima boierului. Cinic,il intreabidaci a ll.ut bineci a sclprt de ac^egti_dugmani, slugarnic ipocrit, incercind si-giascundE groaza,,,silinai du'sea ride", darclinginindu-i dinqii, Jvlogoc rispunde elinsugi ci iniengionaie si-l rfltuiascipe vodi la aceasra, inqelepcirrrr." insr io-nului i-o i""r. in"i"r;.;Mtcum.Precizeazi+naratorul (caracterizare ;rvul gurtezan", directd),incearci cigtisI bunivoinqa Llpugneanul, lui neEriind soartiil asteapte. ce te asdel Alarmati de zvonuriinfrico$itoare, mulgimea vine agitetiri".urt." domneastrimite armagul.ca aflece.v.re.a sd mulgiriea. Dupi un momenrdc 1|: l-lpuln:anu uluire,mulgimea, glas",cerecap_ul lui.M9!o.-, cel caie-oasuprea gi-o "intr-u.n jecmlnea. Incercind-si-gi viaqa, salveze Moqocdevinelag,se lamenteazd., ,pd"cd,tosuldemine",promiresi construiasci biserici, seroaleNisciro"r.i a.'b"-o sr nezeugi si posreasci pini la sfirgitulzilelor.Sestridu-iegte induplece si-l pe voievod argumentind este ci mareboier,iar ceicare-i capul cer suntpro$ti. Dezgustat, Lipugneanu trimite la moarre, il rosrindo replicrrimasi celebri:',,progti, da mulqi". Dispregul vqievodului total,,,nuremaibocicao muiere Fii romf,n esre ! verde !,. -_ vreasi cngtige timp gi bunivoinqi, motivind ci nu esre pregitit sufletegre. *p: t1 te maispovedegtice-ai si spuiduhovnicului ci egtiun tajha,pi ur, .,in? ? "9. zltor? o gtie.toati Moldova. HaideI luaqi-l de-ldaqi norodului, ipuneqi qi-i ci frl3 rcestfel plite;te Alexandru vodi celorce pradl,gara,,. direqti a personajului realizeezi prin aprecierile si qi narahru- Caracterizarea lui.t,,ticditulboipr rdcnea putea"ldusmulqumii cft ,,rnii mult mort decer;iu;, ,;; cdlowlboier,.,"este lingatdelceasta, care-lovaqioneazi voievod, pe realizare",p.tronil.lor principal.9i ,ecuodrre, individuale a personajului $i ,ln colectiv, Costache Negruzzi demenstrat gi.a mliestria ."r. ii aiigur; ,ol artisticr "" importantln istorialircraturii romine.

ci:un artistic careacqioneazd Personaiulcolectiareprezirrti oamenitransfiguragi sp.ecifice' grup unitar, cu manifestirigi ps.ihologie . --^._y ' bortn.h. Negruzzi erte tcriitorullate introduce ^ ,. in literatura romAni_persona capitolulal III-lea.(cu tirgoveqii)careapare,-in id J..ti" tin n'uveli: mulgimea, ca urmarea zvonurilor curreavoievodali, ;",r."i ,,Capullui Mogocur.rrr...";,"1" ciudate' ci acolo se pett'ecevenimente dgfinitoriu al acestuitip de personaj(caN"r"ror^.tl surprinde conTportarnentul arma;ul trimis de Lipugneanu ce vor' oarnenrr ructerizareindirectd).lntre6aqi de Ia agtePta a;er;masecu gura ciscati. Ea nuose clif; uluiqii,,Prosrimea ;;;a;; Venisefira si gtiepentru ce a venit 9i ce vrea.Incepu a se.strlnintreiare. menea a sfirEit,.incepuri Striga-"" gein cere, ceteqi a seintrebaunii pe ilqii ce si ceari._In de se din Revenindu-gi uimire, mulqimea jeluiegte povarablrurtlor, de,eturnle conboier, toqi cei prezenqi .ornir" J"lrorrricul Motoc. Odatlrostit numeleacestui se ficurd un glas estedupmanullor comun gi-atuncitoate glasurile stati ci acesta si acelslasstriga:,,Capullui Moqocvrem!'

'' i'"i3r"i it;:;; ;;i.;;d;;;

dispreq neascunzinduli proeti, ;tli".ide ci sunr

de si ura fali de multime.Voievodul estecongtient forqamulgimii:."Proqti,.da.mulit devineinspiimintitoalg,,,,Jicilosul boter crzu Forqadezlinquitl a mulqimii agitate careintru o clipeali il fecu by.."t"' Sintlqin Ur"q.t" idrei acestei ,nrrli. capete, "u persona o cu multe capete"consemneazi trisiturd caract€flstlcma ,,idrei acestei forqa distiuctivi. Scriitorul a intuit.gi a infa$9,atcy-t,al.t, iui"i ..t.lriv haotlcala ulcomportamentulpersonajuluicolectiv caretrecegradat de la.agttaUe sale ci.faptele. n.'ig"." la cruzime.iip.,er,.rr',., bi'nuise ;;;:;1;;;;;f;i'i;i;'*ii", ii de ace€a promises de ;;;;*i;;Jii-"" ;i civa'avea"neuoie ,,un qapisplgitor", de lui M"ofoccI nu va pieri de sabiasa,fiindu-i trebuitor si-l uqureze ,,blestemur le ^M;i;t;;i.r,'nJUt.""" I). -- norodului" (capiiolul l."duc. personajulcolectiv in literaturi - qiranii rlsculaqi(in romanul Rd.scoala).

Subiectul al IIJea A. (repetat pari.rori in text)' de de 1, riu - adverb mod,de negaqie de adverb tirnP. niciodatd de pl - adverb mod. 'rnereu de mod de continuitate. "drr".t de adverbiali mod. de-agata - locuqiune de astdzi- adverb timP. o de aici - adverb loc (repetat datd). predicativ. Doa.te adverb 'mkne* adverb timp (repetat dati). o de o de timp (repetat dati). astdzi- adverb de adverb mod. tof de poimhne- adverb timP.

II
cir - rdverbdc mod. mai - rdvcrbde mod. 2, trebuie predicat verbal. sdfii om - predicat nominal. pi - advcrbde modfdrd sintaaicd. funcpie tr - subiect. Ano - substantiv propriu in cazul vocativ, sintacticd. fdrd funcaie l' ,,str bucurde ziuade.asrizi"- propoziqie mr subordonati atributivi. gindurilemele sunrdegarre.. { "cl - propozigii subordonate subiective. ,cl iiua demiine aresI fietot b,-'*7 ,,cit vom staaici" - propoziliesubordonati circurnstanqiali timp. de 1, a supdra a bucura, mulqumi. vs. a tignd (tihnd) vs. agitaqie, ,,eiinigte, frirnintare, ingrijorare,teami. a pierdevs.a cigtiga, reglsi. a a setemevs.a spera, avea a incredere. B. l, Voi in text este verb auxiliar. o voi pierde..) (,, Am discutat zoiproiecrur modernizarei cu Je oragurui. (pronume personal, persoana II-a, numirul plural) a El ao,ttd'mr convinga iunere sare de intenqii. (verbpredicativ ,,adori..) 2, A rdrnas incintat de frumusegea silbiticia peisajului gi monran. (verbcopulativ) Fiind bolnav, rdrnas a acasi.(verbpredicativ) !, Forrnele pronurtelui d.e tntdire
Persoana I Persoana II-a a Persoana III-a a

I

I

| 229

c.

1. Escaladarea Everestuluia fost o bucurie totali pe caream triit-o din plin. unei mari personalitiqipolitice. 2, Noul alessuccedi la pregedinqie 3. OdatI ce s-a oferit sd organizezeexcursia,niciun pretext nu-l indreptigea si , se eschiveze ,

Subiectulal IIIJea
I 'l

I

'7.Metodeeficiente tnsugire elementelor construclia comunicdrii de a de vezi al acestui subiect, Testul8, subiecrul III-lea,itemul L Pentrurezolvarea :), 2. Conceptul cuniculwm de ,Pentru al rezolvarea acestui subiect; Tesrul2, subiecrul III-lea;itemul2. vezi
: ' : 3. Caraaeristicile jocului didaaic in tnodpdmhntulprirnar In inviqiminrul prirnar jocul didacdc capiti pondere aparte at$t datoriti parti. lariti$lor de virsti ale gcolarilor,cit,si datoriti specificuluiprocesului instruc. v gi al disciplinei limba gi literatura romini. sirnulatl prin carecopilul.invafi jucinJocul.didacticesteo metodi de acqiune participant activ; igi satisfanecongtientizdndefortul intelectual 9.ifizic, este, , rnotivaqia rnotivatia roie ioc. relaxare,dar gi cunoagtere.Iocul didactic creeazd, nevoie de joc; de relaxare- si de cunoastere. Jocul didactic creeazd, citit"scriir, conferi atractivitate activitigii de inviqare, facrlheazl,irtsugirea Prin joc didactic se dezvolti g6ndii gi dezvoltareacapacitigiide comunicare. memoria,limbajul, gi aten{ia, cu operaliileei, spiritul de observaqie de cooperare, ginaqia, voinqa.ln jocul didacticseformeazi trislturi de caracter:stipinirea de ribdarespectulpenttu coechipiergi pentru adver$ar, , spiritul de competiqie, spiritul critic gi autocritic (micar incipient). corectitudinea, Jocul didactic trebuie integrat organic in structura lecqiei;se desfegoariori de monotoniei, mai mari sausesimte instalarea e ori sesoliciti eforturi intelectuale elevilor, sl dinamizezelecgia" ofere rela. si avind menireasi captezeatengia sl-gi dezvolte deprinderi si-i determinepe copii si-gi insugeasci cunogtinge, ri a congtientizadificultatea,efortul psihomotor ln inviqdmintul primar se pot rcaliia mai multe tipuri de jqcuri. o Jocuri senzoriale(viz'ual-nrotorii,tactile,auditive),de exemplu,pina:uz /vitz/pi" piit copiii trebuie si recunoascianumite obiectesau aspecte naturii, sI le ale si realizezeanalizagi sintezafonetici, si spuni'irtsugiriale ace.denumeasci, poatecorttiriuacu joc de rhiglor obiecte,si forrnuleze'ptopozilii.Jocul acesta , i:' careprin carese redau anurniternigciri riunice ale unor fenomeneale naturii, ale unor animale,insoqitede onomatopeecaracteristice. o .Jocurid.eobserttaiea naturii, ca pregitire pentru activitbgide cbmunicare orali h,9i sctisi (compdneri descriptive9.a.).Intr-un anumit fnoment al lecgiei se ^priveasce pe i.r"arira !i si spuni ce aspecte naturii obser' tle cerecopiilor si , vi, si descrieaceleaspecte. . Jocar|d.e dezooharea oorbirii, prin intermediul cirora se reilizeazl'ortoepia copiilor, de exemplu: Jocul sunetelor,Jocul silabelar,Jocul cuoirttelor etc.; se

t;rr*,

;:i'o'" '' "
,

'

4. Au venit doi dintre concurengi. (numeral cardinalcu funcqiasintactici de su_ biect) Al cincileadin rindul din fagi a fosr un sportiv faimos. (numeral ordinal cu funcjia sintactici de subiectj

il| l

I zz

IJrindez.v'lttr deprinderilc co.municarc,pildi j.curilc:spune maimult, partidului", prictcnulsir"r dc Ei o rrc tridarca,,,claca ccr intcrcsclc Ijarfuridiaclmitc cit u. ointecareconlinsnnetul,../silaba/ aratdacpiuni/insisiri noi" ! Farfuridi are o concepqrc care , etc., cred,t,rl sd ,o*,."rc' completeazi ,,D^, cel puqins-o gtirn9i mai muhecuaintecu silaba/silabere..., cu strabuniinoqtri' cu Mihai compleieazi,iriiirt)propozipia !, I r .l-' toti"""'" t ,,De si mai ,,nobild" "- "pt'"t pe tredatorl"' "ce.a lntreb,tn rdspunzi!etc. dar brauul ;i $tefancel Mare: iubesctrd'dare.a, urisc . pentru a anunqa la po,,desfigura jocuri. oralecu inrebdri,de tipul : CineStir,,t; Brinzovenescuvor si trimiti o scrisoare centru Farfuridi si P.,^.l,rT:"""j f " ,!!!,,,,?!!f^r^pundemairyele cijtigd!,Jocuri_ghicitori,Joturi tare" si nu are decrea1ir.,1,,, trf;;; C"nqinutul J.f.r,"i ii p"re amicului BrAnzovenescu ',Prea curtdero, ln care copru trebuie ,Jrebuie saai curai' si-;i compuni iiina"ttnni s-o semneze: rolul gisi-l interpreteze rrror ;J;F;rd;ai cir curaiuls-o semneze. ln acesi dejoc suntanrrinai.ririil"lrr. g}"i^ir.", tip ,r, trebuies-o iscileqti:o dlm anonimi' ." ;,o1vi1qlto1. gesriculaqia, imaginaqia, afectivitatea. p"ot -*,,,, se a.rragu.";,,.,,,i -ir,.! BRANZOVENESCU: Aga da, o iscilesc! llT_ol/l! Timica, or RE ter ul tn acpi e,p r ezenpik de chi dei ea Tir gu,ui/' t:x un s l FARFURIDI:Oiscilim:Maimulqimembriaipartidului"' :.-....:,-p^t::i1 Muzeului... 1,,, ztgrct carte/a de g.a., carese arrr.erneazdrolurile.ro.f,itor-rr.1,,1 BRANZOvENESCU: Da, daci ne cunoaqte in slova la telegraf? tiltor,seexerseazi deprinderea cotnunicare de orali, FARFURIDI: Punem pe altcinevas-o scrie"' t Jocuti didactice siionirnie,antonimie, avocaqi' de de meserie omonime (fitrit asefolosi acesre c:()' i"."h";;,;;"rii^ iif"qir"ea celordoi politicieni, Esteevidente cepte operaqio.nale) careseimbogiqegre, aciivizeazdgise se desprind prin se prostr?. incultura lui Farfuridi si dezvolti v,, de ^9i Incapacitatea a gindi, incoerenla, cabularul in elevilor. n-am si-ntilnesc pe cineva,la zecefix mi duc ,.fri"i, ,,Eu, am il; J;;;;J. oJocuri-concurs caredominanre interrelagionarea in este tr^".rrt.fix mr duc la tribunal"' qi pardcipangilor. Ace,rr ,r-'| itrltiii"ro ti doisprezece eu, rirg...", tip.de activitate trebuiesi.creeze "$i atmosfera/co"aigiit" .oi"p.,igii srirrru. Discursul esteincoe"* mai alesdin celebrullao Jit."tt de la inirunirea electorali' "'""i Acestei9c11isefinalizeazi stab-ilire";;;.1";Girlri^9i cu auditoriului din mijlocul ciruia seaude ;,, ll,.-':: rent, intrerupt de rumoarea9i de enervarea "'uno, urmi nu trebuiesi fie inhibaqi, inc*urajaqi particrl,e ci si s1-9iexpunl propriile idei politice' Epuill?J':,i|.ill$]ra.d1n qi vocealui Nae dffi;ner.ab$i.tgr la alteintreceri gi-sifie cigtigitori.Recompense 9r irebuieseprimeasci fic,i* incearc; te dit.ut" proble'tta revizuirii Con;;l;l;;r;ruperi, in funcliede participare, performanqele si de "r.raa'J,'frrfuridi inecindu-se, reu$e$te rosteasci realizatc. o.1.,.1*n.d"r ;ilti"i 9i " i"gii "i;;;;.;i.. intrerup6ndu-se' r'rlclenla $i.fe,1en9iat,condigionati constientizarea dtdacuc este bea, roculul se de asndat, sterge, siruaqiei invilrrre, de p.or,i" eiincitura: ,,(Foarte ;;;ffidi;;;"41..;;;]il;;;; ora' cwmi'nataaul sacadelor a urntdrit iar seyergeSis4u loni't irr".iknonoi, 'iorlrr' rased'e tn nr:ry"riill.--nioro;i aplawze funl, condwse .Brk'nzottenescu; otr'lul; ; TESTUL deabiasernaiawde. 23 n te ;i skshituri grrpi,;i'ht e;;.;;;rr,, ctoioirkliri Trabanache ! Terminindavoie ," *"ti; )prind.ere:)Daqi-mi Dwpdces-amai (in "pili"ig?;;lrl,, lzgo*ot,l-i'oce)'Iatir'dar opinia mea' ypyemd' Subiectul I ti! mai am doui vorbede zis. ori si serevizuiasci, voie' ireri ,, iU"rrao ,o'ir-t*i;*1',) df doui una,daqi-mi primesc!dar atrnci nimic; ori sI nu serevizuiasci, primesc! si rr.rr. r.hi-be dar dilemi Din esengiale... aceasti in ii," ,.rrr-u.";;i ;;;.io, 9i anume punctele... subliniazi scenice Am nu puteliieEi... zis!..Dupacumsepo,t. ob,.,va,indicapiile mai areputeTotuqiFarfuridi i""I'r*irrr." inr.t""r.r"ieg .i,tru*fn a',rorbitorului' Cnracterizdrea personaj nlni TacheFarfaridi ideileliberain timpul discursului sI comenteze 9i reasi-l intrerupi pe caqavencu avocar, membru almaimultorcomirete comiqii, tipulp. gi confuz'Chiarif acuzide corupqie:. esre e*puse le aleacestuia, ,,",}:-li.l?dTldi, coruptgi utlclanulur rncult, ! d-tale onest d-m?Pe prost. cu moTturile : DI ,,FARFURI (izbucnind,)Iascutegte-mi pede d!ryc1, garayte.!.iat prin indicapii scenice regizorale ind.irctr gi a. ,r,iparrechiverniseala_confraqilor,o parp. dr;;;;; R;;;r"i c;;;;;l;, __,_n:1t_:Tjll"t1." Ei pnn tapte'atrtudini, relaqii celelalte cu !'.'Urli tirgul,d.omnule""' personaje, la opiniaalto, pirsonajedesprc cl, pe Ia te opoziqie toarta, dealti p"rt. t.q.hirea buzunar * prin limbaj9i nume. toastindin cinstea paharde eampanie, un F"'i'iiai ffil;l;i;i;;;;til, 'iJ'^a di" gruparea guvernamenrali, prerendent deputigie. gticc,r esre la Er _--If: l1l: lui AgamiqlDandanache. 'neneazal-ta secompune ,,madam din Trahanache, dumneata prin prezen:areafaptelor, [Tipirescu], lTttdYl gi caracterizarr^iriilr'rraa personajului " l.::"ili!: rra'nor ai noqri". Observindvizitelelui ZahariaTrahanache, a cianeiJoi;icapi salegiarelaliilorcualtepersonaje,colegide.p.artidgiadverl"l:'.comPl a poliiaiuluiGhigi Pristanda NaeCagavencu, temede rddare.Incercirile gindirii sale' la platitudinea se dc-r Numelef'"'rf.,tidi suger.eazd limbajulgi numele limuri chestiunea TipitescugiTrahanach" ,nrirra.,J" *..u Brincu cu "c"r*ir. este n"-r de.piietenia Iordache ," t oreia;r.,l personalitar." F"rfrrridi pusi in evidenqX 9i l,rl trimiti o depegi cenru. la lag, gt.rr, iiptit d. personalitate, incult' .., zovenescu, ."."'"jJi;t;;;;;Gl,r.

inolprtrit, Iordrche ur:li::.r.scu comprcrcaza personaritstea ruiFarftrridi, nuan ?i pr.eltrtrrturilc,gi numere BrinzovenerJ, 0..,"i,.,'u,r;;;i;;;;;;nomicr, sugercazil rulltrtee intelectualr; face n. r-inr-iiot"xprcsra: ne rE ,,nuface o brinzi... nici ee.nctcrizareapersonalului Zabaria Trabanach e zrhariaTrahanache, ,prezidentul comiteturuipermanenr, comireruluielectrr rl, eornitetului $colar,'c-Jmit:!,iir1i;#i'ui comitetesi comirii.., prc cum ireazfrutorulpepagina prezentari "t "tro, de ap"tronrj"ior,;{; r,p"r;Jiiu.irn,.,r.r; .,reisrt,

ilriilT;tji:.:ii;.n'r,

desiincet reacqii, cum in ara relevi siuverbal pu_ ticul ,,ai

Personajuleste caracterizat direct,prinindicapii.sceniceregizorare: si he e mi$at" gi ipi exorimi pd,reread"rpr. ,,Trahana_ corupqia-societi.gii, 4lacid. (calm, bla_ n)' clnd li vorbestetuirip;i"r.uil;;;;;r;r o1r.r,, ,,innuntot:,,"),o-bio stdphnindu_5t tdignerea", ,,biruitdi" ,;;;;;;)i i)L"i)-;"d.iglare*, ,,si mai--indignat, pu_ : ,,Ai nticl rrbdare"' zic: Denrrumine si ui. .irr*" sr binuiascipe ori Joiqica, pe amiul Flnicl toruna.... ^Eu' om cu care nu rriiescde ieri, de aLhlieri, rriiesc de opt ll' o jumltate de an dupi ce m-am irrr.rr"t doua oari..De opr ani triim impreuI cr f*gii, 9i niciun rninrtrr-;-.*rtr il;;ul" isra micar ard.,cariu..,.. ,

{uledilrili ri:,ff:tl*,;fiI'i.?,Y'11' "'ui,,s.-r'.,*;r. scot "..",i{rnlici in i.i.i'itaiJ.;i;;'J-fl%",,|H:?i;il,"i.T:l?'ft
^dJr. lui, fi prietenul giefan Ttpr;;; ir,r.r.rulperso'aiir :^?-no' determini insi prietenie,. convieg"ir. ofi;;i.'fi"*;, a. :!:,1f sa;vrzind aceasti. ::.i.'rt i.' ,,.fir."rci pare vrtrtea rf rrrTo.,11." ripiiescucetrizoe,o.or,riJ*i rui pr"rirg*l5, i" himbareabilitarea a,descop"ri de o poriie farsificati Naecaravencu. de

iux.#g,r"''J1,:x3fi

Depiimoral,Trahanach. .orrdr-.ri .o i'dtgrr"r" corupqia personajul societigii. ftec intrarea sceniprirr.rr*et*"i-.".r.g: in ce corupti soqietate!... ,,A! Nu ti e morat, maisuntpringip;;;;;;"i-i.,'i#r*;;iiJ"r*resul... nu Bine :cfiu'meudela facurtai.rtitl;i.rilr,;;;;;*, vezi,t6"ndr,tinir, copt,serios dar irtl zice:<Tatigo, ;;. c.oryntie o ,or;.,"te f^repringi9;, "na" "",, " -o;;i;, fl, ve sI zici citnu le are! Auzi a_r, *iqJ;", " irrf"lrri"...-, Pnn caracterizare Aair^"-rr;, t^1lr;:,:.";;.-rramenrul, per_ trje, limbaiul,numele, pun i., euid"nqeirisirurile relafile cu celelalte se ;r,ai";j.rhiranrealepersopriereni.;r;; l;il; ." ripur"..,r, Trah"r,a"he .:I: ldmitind esteimoral, da, rdamnrcorupgia sociell11-in esre care sdrp^al yt;rji ;;lrt*. ii*i";.,r relevd inrura.: pronungigreEit numeroase c.rrrinte,',,soqi.rir.[, ,pri;6;;;.., ,,enreresul.., rrp'mareasaaparcacofonii, nonsensuri ,."., ti.uri ,ri.b"i.1 ,"i puginrici rdb_ e", ,,sIn-ampitte deJoigica... "r" cu Farfuridlii,nra"ro-oenescu, suspe care-r cteazd.pe Tipitescu ridare in fade rcr ,,nifilistului"decagavencu, .o''porid ," autorita.,ii I va"bo"fi "a,'orr.rt.azd: ,,ce sun_

122 Noi votim pcnComitcrului pentru statuialui Traian,ai Comiquluiagricol9i eqctera' tru candidatulpe care-l Punepe tapet partidul intreg...pentru ci de la partidul intreg atirni binile qerii Eide la binele girii atirni binele nostru"'" irahanache prezideazirintrunirea electorald9i cu greu pilste1ztr ordinea, amincu tindu-le ci,,Sunt cestiuni importante la ordinea zilii", adresindu-seasistenqei apelative.orrr"r" meritelor lo'r: ,,stimabili! onorabili !", apoi ,,rwgdtor", .,,foarte.afaf,ir' , ,1oorr, dulce" incearci si-l dererminepe Farfurid"iii.-gi incheiediscursul' La semnalulstabilit de Tipitescu gi dat de poliqaiulGhiqi Pristanda,Trahanaceeace va deDandanache, numelecandidarului-surpiizl,Agamgr_nn9n cheanunqe tridare, Trahanachetiposteazl'vehement: clangabeiaia. Acuzatde Caqavenctr,de din ribdare, siimabile! Mi scogi qiqini...Eu falsificator?Pe mine, ai puqindci "Rpti, orn venerabil,s[ vie inir-o adunarepublici, si mr faci p" ;#rp;;.';r"bil, -ine, mare) cine?(Cu energie:)Un plastografpatentat!" . falsiiicator.. cine'?'(rumoare alegerilor:,,D-ta ii Lui Agamiqi Dandanache vorbegtecu mindrie despresiguranqa la noi opoziqienu incape...suntem tari, stimabin-ai niciJ grijl, rnergemla sigur, o ,,unanimitaie si ai, stimabile"' 4lt1e... tari... fru o sa aimaioritaie, stimabile^"... incit grupareaguvernamentalis; aga gerilesunt bine organizateEi supravegheate, obqini victorie siguri. luiAgamiqi gantajullui ii cu naivitate,iesigur, sirnulari,Trahanache povestegte de amor a prefectului,amicul siu citre o Caqiu.rr., care apla'stografiat scrisoare accepti urlin Zoe. Torugi la matrifestaiia cinsteaalesului,condusi de Caqavencu, imparqialuluinostru prezident,Ttaha;1" ;";;;i": .ln sdnitatla venerabilului9i sinitatea prietenului siu,,Finici, prefectul. nache'. El insugi toasteazdin -Prenumele estealti *odaiit"te indirectdde caracterizare. N"-.t"p"rro"rj"lui accentuati de ticul verbal ,,ai Zahariasugireazi zahariseala,imbitrinirea, trisituri puqinticeribdare". Numele frahanache,prin sonoritategi sens,subliniazi aceeaqi trlsituri. ului Agamigd'D andanache Caracterizareap ersonaj politicianului coAgamemnonDandanache, ,,vechiluptltor de la 48", este_tipul ceeace crepe Tipitescu de Trahanache, rupqienil, ramolit, incapabilsi-l distinge eazdmereusituaqiipenibil-comice. ;i P.rrorrrjrrl esi. iorocterizat direa, prin indicapii scenice regizorale ;i indirect opinia altor personajedespreel' personaje, prin fapte, atirudini, relagiicu celelalte prin limbaj gi nume. ' peltic gi sisiit", are ticuri verbale,.,,puicusoruAgamiqnDandanache,,vorbegte 1",,r.t,rro*Ie", povestegi.irr"o"r.* cum erasi rimini firi colegiu,el care-s,iafirnu politice: ,,Cum iqi spui, si nu m-aleg,pu.ictmorule, merdza"' mari rn'ase lupla,lupri;i d;-i,;i da-i qi lupta"' 9i eu mi-nqeEu, familia-erii" d" la patruzsopt... si acumasd iemii pe iinafaia. .. fdrd coledzi!.'. ;i cit p-aqi,neicusorule, legl tocmai-.", nu m-aleg,,." . . a ironia Zoei Ei relateazdcum obqinutsusqinerea Dandinache nu inqelege 9a.ndi; un mi-nqeledzi, coledzi,ori ,,Gisegte-mi, daturii, folosind g".rajnl,""" gi Cagavencu: ea dau scrisoar la Rdzboiul..."

;:il'i nu-. Zavragii cauzaei ?nu... .11?::,'u, ?nu..... Itmrnte$te -i.'os de.,1na{ $:;: calirarea poriticieni:

,,D-voastri, ,ali.a ,""tem cedgeni, lnule,sunrem onorabili... ;i;;;;i ffi sunrem Ivti "ui, stilpii prr..ii, proprietari, nbriiComitetului permanent,ComireruLi ai ;i;;;;r;i, ;ft#;r"tui ai scolar,

r|
crr Prrliticirrrr fl$xrrrcritc,,,irr tr: ^.,,,1,'ar, crt t'rtc prrticlclc, rurrri rrrtl..irrrparlial...; ca ;;, Putc a adrrrirc.si 'u;;::t:l.l''il"''clt.' '::'::iit;.'.':l-'.:]tlttttt.scrisoarca spuncrri t at Z.ei: ,,ourrrr. pnrr., gi-i .oni;;;.;

I zze
nu din prima sccnl csteincultura.Pristanda A doua trisituri caresc dcsprindc sensul'Limbajul tt.t-l Ptot nttqacorect,nu-i cunoagte illclcgc cuvintul ,,vampir", se personajului distingeprin incorectitudine' cu Mai in glumi, mai in-serios,Tipitescu verifici cinsteapoliqaiuluiin afacerea justifice hoqiapini ce prefectulil aducela ordine: l\..rt, incearci si-gi steagurile. apoi nu mi orbi de la obraz". Ghiqi aplicl sfatul inqelept-alsoliej sale, ,,Gh"iqi... poliqai'..$i conu plingindu-se ci misiuneade poligaiestegrea:,,Greamisiemisia de_ Tot vorba bietei neveste, mai Fmiie cu coanaJoiqica stausi-mi numeresteagurile... zice:,, Ghigi, Gfiige,pupi-l in bot gi-i papi tot, ci situlul nu credela ;l flimind... " Zic: curat! De-o pildi,-conul Finici: mogia mogie,foncgiafoncgie,coana.Joigica, (luhndu-Siseama)babachii". cu trai^neneaci, banii lui Trahanache... coanaJoiqica: dupi buget mici". Dar eu, unde ? fameliemare, renumeragie Pristandaii rapofteazilui Tipitescu ce e a{lat spionindu-i adversariipolitici, exeii cuti ordinul abuiiv al prefectului: il aresteazipe Caqavencu, perchezigioneazl_casa Cind pentru a gisi scriso"r* ,,4- p,tt mina pe d. Caqavencu... "o-p.omiqltoare: beieqiide l-a umflaq striga cit putea: * Protestezin numele Constitu"- ! Asta e violaie de domiciliu t. 7ii:. Curat violare de domiciliu ! da umflaqi-l! ' qiei"r-rrfi, " M-am intors cu birja acasi.lael, $i l-au umflat. L-am rurnat la hirdeul lui Petrache. soamdestupat-urloaiele am am ciutat prin toate colqigoarele, ridicat dugumelele, M-am intors la ,"obi, cripiturile zidului: pesteputinqi sI dau de scrisoare' bii, am am nu poliqie,l-am scotocit prin buzunaie,Pestetot: nu e g_i e. I,-am ameninqatcd" nu.spunedela conul dnice si-l chinuiesccaPe hoqii de cai". degeaba: po..ttril de iat ,ru-"i gi numai coanii Joigichii.O caut ;i nu o gisesc;acaslnu-i, aici nu e..'" ordinelechiarincilcindu-le pe aleprefecZoeilconvinge pe Ghile ,l-i qii la """.nt. tine, daci qii la familia ta"..., formati din ,,unspremlui, cu ,,Daci "rg.r-.itnl zecesuflete", vreasi-i cigtigebunivoingacerindu-i iertere;i motivindu-gi Lui Nae Caqavencu Nicule, poftiqi...(umilit) Eizl,tn,lipa.tmisiei: ,[...] cocoane fapteleprin obiigaqiile si.fim scrofulo;i la dato.riemisiei mele,care ordond,(serios) dorr"qi,itt consid"eraqia si-qi fie - trebuie si-l ridici ? D-voastri gtiqimai bine ca mine...agae poliqaiul:tati il ridici! n-ai ce-i face: e misie.De aia(foarterwgdtor)mi rog si pardonaqi".Din slugirnicie qi interesatsi obqini bunivoingalui Capvencu, Prismndail asiam a guri ci citJqte gazetaluitotdeaun ca Evanchelia,cd,,altele eu in sufletul meu' dupl buget mici'."' $i chiar il adi"r. d" ! ,r-"i ..li face: fameliemare,renumeraqie arunchndprirtiri furi;e de admirl: ,,Marepigicher! Strajnicprefectar fi dstal(I ese . miraqiecdtre Capaaencu)' la Permanenr datorie,poligaiulestecel caredA semnalul9i conducediscretincizot : ii Lui la ierareade intrunirea electorald. Trahanache spune ,,ConeZahatio, d5.-i I ordinul lui conul Flnici.'. Trebuie si-l lucrlm pe onorabilul, pe d. Nae Cagavencu; Sunt la uqi, cind oiiugi de trei ori, d-ta proclami candidatul9i iegi pe portiq;..' qi pe urmi-i treabamea..." ' pe. Pristandail minte pe Tipitescu pentru a-l putea ad-u9e Calavencul.aZoe. e t..tt.l fapte,gtiind ci astfelarede cigtigat: ,,Am minsuporteconsecitrqje dispussi qit...nu-i adevirat ci-l cheami minigtrii. $tiu ci o si mi ocirasci, o si mi bati ci

a", om e ,'.,1[i;';;ii:i:TL$J:ttffi;;i., ,,E,;,,,pi,,un onesr.., asa cu,,,
recunoasteci ar fi fost r tr: de pc Dil;:;"._1"."'p"nr*'.in.-j,..;ri. preferat catavc' "gi I 'rlcg a' agrn,ige lrfrFteirnca a fcmeiipecare deatirea pi vremc ;"U"r..- Uld.:ilgrr,"*ii""r", urrtc cari, si te vezird,zbu. " gi-am si-ti cerierrare ci ''rr' pe nr^efe.ritneicusorur, puicusorur pe Dan_ llllr'tlll ttlon.log, Tipitescu insu$i

rraui ;;ffi#:.1:"fi-:J:1il.iil ,,"r,.,i. si asa r ;;n;i;:;i,p;;". rac pr",,;,

s1,trc,scr,ii;;;;il, ilil,H.ll::,lf re i.",r; illil1,,,",.,,

:tl ;"'-: r ". ilI; :inT:*il;;;;. ljifi:#ra.."-";, ;, ij.';t#
i.i,Tlllt;';Ti"tff;**'
.,.-1'il1*iichc gi Zocc ,,agicati..: "ai ""1r, rin.ul n; r";i,;-o;.:r"iru" d. Agamiti, carc pisrreazd'l'i-,*..r.'. repetd mereu esre ci amegit;i obosit ciritorie, eresre, de dar mai

c" t..b.,i" rni".aor,"rr,rr caraven-

i:Ti:H:{ffi il:H,i' "t'i
,,PRIsTANod i o"

*',iii:illtaiiffi:*?i:i?,'";''iii*i:**i;:*rviff :; *[]ri]ff
comice : su :'1*e poporuluia.1""i... r... - "]"]]' "::i":: irp^rEi &1 ffi l?"eata gisangele an cteeazd situagii
PRISTANDA : Curat murdar !..

Cdracterizdrea personajului Ghitd pristanda GhiqiPristanda este.tipurpoligaiurui.servil . ,,scrofuros datorie.., ra tlc circ ori partidur prezenr ori (adici ,,m"dam t;;h;"".h;;;."*;#i" .onr Finicd..) executidocil ordiner.n'"; 9i i[;:]'t"' a"., ,."rt"" ,r,.,, ",".'r.;;;;il;.ii". Personajul caracterizat este direct prinindicapiire s.ceniceregizoraregi ares indire : fapte,adtudi"i,r"l"gii ct si mai ;; rfrJp..l.""ie, Iimbaj,.,rr_"., Ghiqipristandaapare.ru". iffi-it..ru rezcmar sabie, ordinere;;f;;ffi:sr.r* , p,*"i, i'r,;;;.., maispreugi, sti in Ia rior,.rJ^Ei;;;obi reacqiire -,i pre_ If i'"ir"

afosrca_racterd" ou J..iiEJj.lilj?i*:ff_ lieclccjir caqavencu". ^ui'Jr_ ,,maip."r, N.r-"r" or;;;;i" r;J",rtil."*#;, Jr'd"r,"u"pe provoaci apariqia in regedinq" care rui o a" i"i.r'."ra"* i" iip"ir'Jr*.ir, torald' bazatd'pe luptd gantaj, elec_ rdJil;J;;i-;;or, "prig" cer lipsitdemerire, mairiu. mai cer

[:-.._ll"-frinlos flAn, exacr cum

,r,i:ryrylii#';*kT:^?LI,:|_,;IH;,ff ol,,,illl,",,j,le1li.-",n,p,ri, personajului, esre p"rron.yui;;;;;;';" atit de ramotit
.rr" '.o,r,

R et d a h^ s nri ^1,"r cntw corp pi ncareeanu

misel! IT|TANDA: Curat TIPATESCU: Murdar!

H

FI
Picsa irrchcic se cu.oreplicir.-"iriJii'ui a poliqaiului. manifestagia La organi EetA ci'srcaalcsului, iu Agimigd Darrda'alh", ;;J;;J;'d;;;;".u,Ia care accs ta [irreurrcliscurs care in eiogi riri.-"irii."'"i*ii"nal giavantajcle ^Lebi"et^iitii. progrcsului, rcplica Ghiq"a reia lui care fir,"tutdiscur. rului,cste ""ro-riir;;iddr'illifi., un pairr.e'-"c"ry"rconstitugionMuzicalMuzica al! ".."r,r {..;1tife !.. A dcvcnit rnemorabil limbajulp.rrol";utui,;;;;;;;;l; p?""""qii gresire, deptc olllsnlc'tronsensuri. cacofonii-g.a.: itr-"ia..ai, ,,vine ,,scro. f uloq.i darorie",,,renu-eragi..,,,,rurp"rarfi -",ri"r'oij, I ,,nimni.., ;-;;-"''r^v'rwtrl.r la personajului, rizare,sugereazi ...,Iutt.b reprezinta alti'moialiti'r.ind;r..d de caracre fap tut cr accsta categoria slujbagilor lYpqi EJr"r, ""..r,;;;iil"Ji!,:#;ir irrculji, oriiind gata Iagi, si-"qi tred,ei.eriapirii ,q" r. ai;;;;;r.prure rnreresc. i"s ca roarcpcrsona'iele comedia d.in ilic;;"g"L, il e;# prtrl'd" .rr" memo_ Muheii'tr. replicile ;;;;;;Ll r;i" citirorilor/spectarorlor. 'abiI' -"-ori" Subiectul al IIJea A. l. aaea sentiment -.predicatverbal, exprimat prin expresie verbali. nu explica predicat verbal. dddeau drepal - predicat verbal, exprimat prin locuqiune verbali. sdcenzureze predicat verbal. ntt eraantipatic predicat nominal. se.pdreau _ scandaloasepredicat nominal. ghicise predicat verbal. lipsise predicat verbal. ardtainteres, predicar verbal, exprimat prin locuqiune verbali. pdreaciudat- predicat se nominaj. mai curiosera - predicat nominal. nu eraw scandaliiapi predicat nominal. pdrea,tn chntat- pr edieat nominal. specula predicai verbal. nutreau- predicat verbal. 2. ,,acest sentimenr,e carenu p explica bine,,_ inexplicabil Si-l
l'*m trirttisla caivcrzi pc ptrrcqi, lasrsi[rrrii dar ecdrasc{, md bati...Nu e mai-'r.r str relenrcu? Nu c stlpinul rncu,j. fr.rr. " ctr$runsprczecc sufletc L-arrr ? .t;': il.;;fii,ct" d-u,oa*ri, -1,j:l'jjJ]]: coani "'i',tii,

l,
("purtirilc el") 4. ln tcxt, cl cstcpronumcpersonal. ? copiii cini le-ai .o-.rtti.rt rezultatulconcursului (interjecaie) Ul, ce-^uspus B. respingitor, scirb o s' il, l. antipati c, dezagreab neplicut, rr._t_"|:Iit' vigilenql' atenlrcicurlozltate, interes,preocupare'ptecauqii,prudenqi, griji' bunivoinqi. arezolva' a a explica:* le-rrri, , clarifica,a limpezi, apteciza,a demonstra' soluqiona. pentru"')' a a nutri: a (se) alimenta,a (se) hrini; a avea, Purta (sentimente 2. 14 - paisprezece. 16 - qaisprezece. 5018- cinci mii oPtsPr€zece' . mrl 11069- unsPrezece galzecl noua' tl

r.oz, 3. . ad.jectiveinrtariabile: a.serneneA' a*oce' eficace' comportdrt' Ne revoltau tsernenea Si in acestsezonse poartd culoarearoz' in iurnaleleTV se prezintS'intimpliri utroce' elevilor' in ,rrnr'eficace formareacomPetenlelor ir;J;;;i";ia".ri..'-oi.rn. grade.de cornParu[ie:anterior/posterior, princi. adjeaiae ca,renu pot ar)ea_ perfe.a, tragic etc' pil, oral, orr*rrio, cornplei,wnic,aesnic, subiectivi' am invigat p-ropoziqia f i.cqiil. anterioare " p.i;"Ir";"te rinipal din romanril Ion de Liviu Rebreanuare un destintragtc. Examenuloral estestresant' Orice om esteunic in felul siu' ! neinqelegere VeSnicd Mi se pirea o sculpturi2 erfectd'. Nu-qiixprimase gindul complet/intreg' 4. Avea plicerea de a citi. (atribut verbal) r ! ,\ Concirtul de ieri a fost o incintare' (atribut adverbial) C. 1. Mog Criciun aducedaruri copiilor cuminqi' 2. Sn-mi scrii daci vei veni la concert' Negre' l. Pii.r""ii unei colegede-alemele obignuia.usdvizitezeMuzeul Mirii

t".ro. feminin care-ilipsise.. absenr 1,1,1 3. ,pe carenu ;i-l explicabine.. ,,cilegirurile lui de rudenie,oricit de indeparrate, Otilia, cu gi de vecheintimitate ii dideau dr"prrl. ,,si cenzure ze,purtdrileei care_ lips'ise., i lipsise" ,,care-i

propozitii subordonate atributive

Subiectulal IIIlea

orald $ scrisd 7. strategii d.e formare d cornpetenlelord,ecornunicare *bi".i, vezi Tesrul 15,subiectulal IIIJea, itemul 1 Pentru ,""olu^r"i i""ruri

-1

r,o,u1,,,.;1;:,:l::;:::,;,;:o;i::;i;ii,,li,ili,,r';,ilX;;:H:)rrr_rea, itcrnur 2
pen rc?.o rru Ivarca rui:ff;r; r..r r.;i L*,J i',' ?*i{"*tar III_rea, iremur. |

2, /u!aelalitdpi stintulare a tle credtinitdlii elcuikr [rentru rez.o

TESTUL 24 Subiectul I
I la!1rea sphnzuragilor de Liviu Rebreanu

Rizboi Mondiar) esrererevati nu prin scenede lupti, ci prirr armosreri ilil'.ai'ia4r; ,t y.11y i;;;;;;;;f,i!,1po,,",,ei"1, Apostol Naratorul este omnisc;""' r; zent, nareazi.obiectiv

,,,lfrffl"i;!#7";r#'"f :;i;;;i;"p;;s#;#ffi :i:i.rpicg,rat,dezert ema rdzboiurui (primur

rea romnn ci.aflatd n eas rab a" nearop n.."rlri :i::::;Hffii,l p r'. primurui tirnpul Rizboi rtrr"Jl"i, "r"me -e,i].-i-. r. prezintit?n romanur carztarur.

lrir,liogiru, sphnz,urag,or romanul (1922). si lon, d'esprecirui ^iii ca a i";;;iri".rr vorbegte, .oir"rr-ut pddurea 9i spknzura_ ruor ercmai murtesurred"Inspir"g., i-pr"r;" irr.i"iJ *'.;* vlzindo fotosrafieo_ped"r. cu i" ffir"*gi, ,r+il;;;;#i";"rrr., autorur a triit_o fratere Emil siu, a 6st spinzurar p_enrru ir,."r."r. sdrreacidin .l l*::."r, arm oas

Conccprulro?nltn vezi p.72. _ Lrcator arromanuruirom-inesc modernobiectiv,prinIon (rg2o),Rebreanu aliz'eazrgi primulromana" re_ pdd.wrea

.'Ti;qf *i:JkT::#i'J'i{i!;lii7{,::"',:;;",;"i;r,l#'".i

"-i;p* incepe;i ii,-,"e_ll,ol1"d,,e ?ntr-un roman cu aseminitoare: :J::".'jili#l;if,1:""': '. spinzu_

,""T:f::jj,c1-inceput rizei ar rin;i;npa. at

rprff;#i;iii;,compretatprin ;:{J"ililliiffi:,ii"'ff :ffr;'L',','.fi scena spanzuririi
ester.-;ifi;;iru"aiilp,.rrr.rut devedere confricturur. ar carese

g{tegte spinzurarea c"hului Svou"i". i"ikn .. ,ordrgii sapigroapa pregitel;tragicur de un prutonier 9i .".";-."r, "o-,rl.rgi ro.ot.n;;;;il;"rror Boroga. nu avea responsabiliiili,i Desi "p"r" acesra, excisd,e zer,se din seazidestadiul 1.t""*uritii-spanzuririi, inrere_ pregitirii giirrcearci ird.inicia gtrearrguiui. o;" seschiqea_ "*p.rigie

jl"'#,r:ff -n*po,ipa;;;; i:',"iilffiT,'*m*1k,ri".,.":;;"-

"Juo cerulcenusiude toamnicaun cropoturiasde sticri aburiti, :oarea noui gi sfiditoare, sp'nzuri_ infipti.t" irrira*-lragur cu gulsprecimpia neagri,i"q"p'"ri;.i-..r3'." satur,.ri, $rrean_ -rrgi".; arboriarimii. supravegheaqi un de

| 233 caporalscund, ncgricios,qi ajutaqidc un qiran cu faqapiroasi gi rogie,doi soldaqibitrini sipau groapa,scuipindu-qidesin palmegi hiciind a osteneali,dupi fiecare lovituri de tArnicop. Din rana pimintului groparii zvirleat lut galbJn, lipicios..." Cipitanului Klapka, sosit cu puqin inainteaexecutiei,Bologa ii spune cu mindrie cI a ficut parte din Curtea Marqiali: ,,Euinsumi, degisunt o fire excesivde qoviitoare, de dataaceasta constiintape deplin impdcatd.,absolut deplin..." Citatul am pe reprezintl, o dutocardcterizaredin care se desprinde o trisituri definitorie pentru personaj,congtiinga datoriei, gi convingerea ci cehul Svobodatrebuia condamsa nat la moarte.Apostol Bologa esteconvins ci rizboiul estegeneratorde energii gi continui si se prezinte cipitanului: ,,$i eu sunr ofigerde rezewd.,intrerupse locotenentul cu mindrie. Rizboiul m-a smuls din mijlocul cirqilor, de la Universirare, unde aproapepierdusemcontacrul cu viaqareali. Dar m-am dezmeticir repedegi mi-am dat seama numai rizboiul e adeviratul generaror energii!" ci de Replicalui Klapka-,,$i eu carecredeam rizboiul e un ucigitor de energii!"ci il jignegtegi-l face si roseasci. Autorul noteazd" stirile.lui Bologa in timpul execuqieigi apoi manifesdrile crizei de congtiinqi a acestuia:,,seficu roqu de luare-arninte gi privirea i se lipise pe faqacondamnatului.igi auzeabegile inimii ca nigte ciocanegi casca stringea qeasta ;i cind i-ar fi fost mult prea strimti si indeii ca sati cu sila. O mirare neinqeleasi clocoteain creieri, cici in vreme ce inEira criii mele gi hirtia ii tremura intre degete,obrajii sublocotenentuluide sub streangse umpluri de viaqi, iar in ochii lui rotunzi se aprinseo strilucire mindri, invipiiati, care parci pitrundea pini in lumea cealalti. Pe Bologa, la incepur, privirea il aceasta infricogi gi il indriti. Mai pe urmi simli limpede ci flacira din ochii condamnatuluii seprelingea inimi ca o imputaredureroasi...ochii omului osinin dit parci il fascinaserlcu privirea lor disprequitoare moarte ;i infrumusegadde de o dragoste uriagi". Apostol este atit de impresionatde atitudineacondamnatului (iar privirea acestuiail va urmiri obsesiv), incdt tncepesd se tnd.oiascd justegea de "condamnirii gi a convingerilor sale: ,,Bologase cutremuri iar. Un frig dureros ii cutremura inima. $opti cu teami: - Ce intuneric, Doamne, cg intuneric, s-a lisat pe pimint... Glasul lui gerpuica un scincet de bolnav gi se stinsein oftirile vintului." Prin tebnica acumuldrii se surprinde drama conflictului interior, declangat de fizboi gi de zbatereapersonajului intre simsul datoriei de ofiger in armata austro-ungari qi sentirnentul apartenenpei napionalela oastearomdni (conflict napional 9ipolitic). Desfdsurarea acpiuniiurmiregte evoluqiaconflictului interior, comportamentul lui Apostol in siuaqiile-limiti createde rizboi. Dupi execuqia cehului, discuqiade la popoti gi vesteaci frontul se va mura in Ardeal intensifici nelinigtea incertitudinea Bologa.Incearci si evite mutagi lui rea sa pe frontul transilvinean unde ar ajunge si lupte-cu armata romini, printr-o fapti eroici: distrugereareflectorului rusesc. li cere generalului Karg permisiuneasi rimind pe frontul rusesc,dar nu reugegre si-l convingn.Fiind

I

H

r'l
nrcdaria'dc i;;J'il;;,il;'r.liltorului ;"1. ?lobscdcaz;r, cnpi ochiilui svoboda.: i;;r]i.;ii r-isiri ,.[..J d;;r;i;;iiu-i"" albepe carco,,,,, rrirr *clirreaori, strirucinJ.,u" f;;i;,r-. a.per*"..;,"."ri. isc si strilucirea p,i rgaea'cl ca privircalui svoboda ,rr.rng, ,u[ cind ." ,,.d.rrr"pe carea avut_o irl eopil{rie, biscricd,.ir la ir;;;;iJ rrargirra rugiciunea cirre Dumnezeu... Irstt. rnonrentul careigi recapitiincrederea in in sin!: ,,err-" era sigurci, mai ctr r6ndseva punede-acurmez4.rt ,orrr.i.d.ra, J1i -"*'t""r" sufletul, ;;;;r""r.i fii'rl cil ln suflct,in lumini i seciiea ...- '- -"i T'otugi destinul -a"iuir"r.; personajurui *rr,ro, f.rrrr' ci Bologaesre tip rovli un tor, comire "*. fapte contradictorii. pita;,in,ilil;;;"rr)r"L o. Farva, inrr_op", misiede convalescengi,pilmui;;; p" il fostul si.ucoleg,piligieEu,ajunsor' putcrnic'rupe logodnacu'Mart" iio-g, pentru ci aceasta vorbiseungureiir(. (AposrolajunsesJpe fronr ca.rolrrrrt", penrrua-i demonstra Marreici. esre cu rajos)' Reintors iatul ru*",""J. i"r_;r"*obilizat,se in [.r".rg ci nu lupti crr rect, dar, fiind la coroanad.'-.r'iqii, f"r"ir;;;;';;;;;"r"r cu care armar,r tusrro-ungariii ucidepe romdni.sei"d.agort.rJ$ir;fi;;aica Ilona,fiica gr. peruluiVidor la carestein gazde, i"ei"gr.o crizemistili, de pre. tul Boteanu. "t"qa'a.r_se se zbuciumiintre nevoia a fi bun rom6n-gi, de deci, a gi da toriei'Disprequl care privis.rr p.irorri.r,.onq;, d.e dezerta, simqul cu ir .o;il, ii )gua.rie pdnd adirr in cul congtiingei: suflet sezuarco'lea ,,in i un iadcu limbi de foc..... ,,congtiinqa toarenizuingele srridaniil; i;i;;;;-ror cd gi aqade neputin_ cioase firn rost ca gi zvircoliril. r""i 9i rdmeii nrpidea din ce in ce suiletul, lmpreuni cu consrararea amard viaqa ci omului . il;;;-bili dacnn_are u. caresi gievegnic dr."pt" cumpini inrre iumeadinliuntru qi ce,r ltTiff:Id' ln drumulspregeneralur Karg,-trecind printr-o padure, vedemulqispinzuraqi, o imagine terifianti-car"J 'o".obrZa",-,"'a..a"gi sp6nzurar nenumirare de ori, _omf ceo proresrare nesfirgiri...> deodati zise ; sr.t"il gi igi : ._;;;,,.;l;i;. i;;;;i clipr igi aminticu o precizi! .hi"utorr. cum a voratcond^amnarea cehului, ir c6t fost de trufag a avut.o'o"rea faci parte ci sd din c;;;"; il;;;idi, s-aamesre_ cat,din exces zer,si cum a', o de ".rexecugiei, a cum "daci e destul+;;;;;;";;lir." epucat greangul incercindu-l -f"e derezistent... amarrdoui ir, palmele sim_ aspri a funiei.Amirrtireal..rrr" i sepreficu leaatingerea in sufletihtr_unsimrimdntderusine pirerederiu atit de..,-pri, $i a. r'urLratur' sv ;;;;;;;";;; p arcdarfi statin fata. lui Dumnezeu in ziua judecigii
J.

renitrPcntru un.l]rrrlP eviti situ.aqia inrposibillr enreil aduccrizboiul. pcnrrrr in frprn sneroici prim-cate

I

Punctul "o"i;1"'tr'r' culminant coffiauluiinterioril al reprezinti numirea Bologa curlui in tea Margiald urmasr judece care 9i,;.f"J"-"Jffi;;;;'ier""r romini acuzati de spionaj tridare. gi
seintoarce satul in ocolind pidureadespinzuragi, nu gtiedecea ve* dar !r:.", nit, cind rrebuiasi rimdni p"rrrrn Aproapeincongtient, o harr.d,; vrea ilJ;;.. ia ar s[-i spuni ceva Ilonei,dar nu.gtie .li"ga# #.;;;;d"'Ap.stor J., gi seoferi si_l cbnducipe porecile munterui; ,i"a.r.rteze: ,,rsificu ".p';;rir,'8.j";;;;;;.Ju

ridicind ochii in sus.Ccrul erancgru ca gi pimintul. Cruccainsi crucecu evlavie, Se in li aprinsese suflct lumina increderii,iar impicareaii aratdcalea...". riticeqte gi La judecati, zidirnicegte prin mirturia sa inceresti prins de locotenentulVarga. cirili disperateale lui Klapka de a-l salva,estecondamnatla spinzurare ;i, in a9cind neribdarea unei salviri miraculoase, triies,tecind speranga execugiei, teprarea estesfigiat de stiri momentesufletul slu de a sesfirqi totul mai repede.$i in aceste gi ginduri contradictorii. e ,,Viaqa un povirnig cu un capit in cer gi cu celilalt in neant. Omul trebuie si faci imensesfo4eri si steain picioare,iar cind a inceput privilirea, nimeni nu-i mai poatereda echilibrul. M-am amigit cu vorbe, parcl viaqas-ar cilluzi cu vorbe..." Totugi ajungela concluzia ci ,,Iubireatriiegte ve;nic, fire inceput gi firi sfirqit...Prin iubire cunogtipe Dumnezeu ;i te inalqipinn la ceruri.,'" ' lncearci si-i scriemamei saleo scrisoare,dar tot amini, Poateca o speranqide izbivire. il DrumuL spre locul execuqiei parcurgeaproapeincongtient,din cind in cind observi, t.".ttto"qte cite cevacunoscut,abiaigi migci picioarele,esteajutat de prenu otul Boteanupe care-lqinede brag ii nivllesc in minte ginduri absurde, gtieunde lingi spinzuritoare, o atinge merg, nu recunoatreglasulpreotului, se pomeneqte obpriveqtelinigtit mulgimea, intii-rphtor, avind senzagiaieesteo piele de garpe, cruca i ,,vdzupimnntul deschis o rani uriti, gilbuie", apoi cogciugul, servi lroapa supirat: .. Oare .." cJt.t-ele siu: ,,Numelei sepirea striin gi seintrebi aProaPe ,". cinesi fie Apostol Bologa? pe in timp ." i r. citegte"sentinla caren-o aude,vede alt medic decit Meyer, il r..,rttorgG pe Klapka, apoi pe groparul Vidor cu obrajii scildagiin lacrimi, audeo pini atunci, se temeaci nu va voce care-i spune sI se urce pe scaunulneobservat gi puteamigcaiicioarele, dar se simte luat in braqe sirutat pe obraji de citre Vidor. L^ur" rr^pi scautrse love;te cu capul de ftreang,p;leria i se lasi pe ochi, o scoate qi o atntt.e in groapl, audeplinsul disperatal lui Klapka carese bitea cu pumnii in piept. ,,Aiuttci Apostol fu impresurat de un val de iubire izvoritl" parci din rirunchii piminrului. Ridici o-hii spte cerul gintuit cu puginesteleintirziate. Cresp" tele munqilor se desenau c.ti, un feristriu uriag cu dingi tociqi.Drept in faqi luceatainic luceafirul, vestind risiritul soarelui.Apostol iqi potrivi singur ttreansul cu ochii insetati de lumina risiritului. Pimintul i se smulsede sub picioaie. iEi simgi.trupulatirnind ca o povari. Privirile insl ii zburau, neribditoare, in spre'strilucirea-cereasci, vreml ce in urechi i se stingeaglasulpreorului.:Pri*"qt", Doamne, sufletul robului tlu Apostol... Apostol'.. Apostol..." (dez-

noddrni.ntul). unei psihologiceconferi romanului caracteristicile Amplele descrieri9i invesrigaqii psihologicd,primi in literatura romini. Tudor Vianu il apreciaastop"t" d. analizd ascapabili si cuprindi vasteansambluri,-o fel: ,,scriitorul manifesti o imaginagie coboritoare pinl in datele elementareale fiinqe cugimea inqelegeriipsihologicJ inci in liteo'vig6are gi o t"*iitticie a puterii constructivenecunoscute omenegri, atunci, dar nu inci un romancier rau)ranoastri. Avusesemmulqi povestitori pini

la renrulnroclcrn cuvinturui, al accra i-sepcrrrivc$re Balz.ac rui Zora,rrrr carc,, rui gi Tchtoigit)osroievski, ruirhom* M;;;;c.rr*.rrtr.,ylpri;R;;."nu romanur mlnererc engrena circuitul in mondial g"nurui ,'r Ei,;rir;;iifiil" l.ri,fi.cca '. p.ar,, din pirulrcelorfaptc.dc crcaqie izvordte,la sfirgitulp;ffii;i nirfi,i Mondial, .,r din ruirrga generali a realizasdlul mai dc majoral culrurii n.Ui""rr' d.rr.r,ea urrrrl din lucrAtorii "o"r*. acelui rnomenr". (Tudorii^iu,1rrnoi, Epi, B;;;regti,1961, p.2B). Subiectul al IIJea A. 1. ln text,lent arefuncqia sintactici complement de circumstangialmod.(,,scur. de gAndu-se lenf') A-ccst copil este in gindire.(numepredicativ) lent Mersullent rc facesdobservi lucrurilein,.r"r*,. din jurul tiu. (atributacl jcctival) 2, Propoziqiile incidente textulliterar:,,spune din qiranul...,,,zicee1.,, l. ,,ci i sevid broboanele sudoare de scurgindu-s lentintre lujerii iegiqi e/ dirr brazdc' - propoziqie " subordonarr circrimstangiali consecurivi.. ,,pe.cindgiranulcu o $osea asfartatd/ jurur gdr;i;i7f;;;;i in parbrizurabu rit / al cerului"- propozigie subordonai; rir'p. "ir.i-rr""giJiJ. ,pini iessrelele" propozigie subordonata circumstanqiah timp. de ,,si legim,roqile plugului foi de hirtie/.; ;6ii;" p;frlrqiu.. -'propori in jie subordonati atributivi. ,,si maivedem"- propoziqie subordonari circumsrangiali scop(finaln). de 4. adjective calificative nu por avea care grade compararie: de intens, cdldtoare , rulantd,subt eran ele ctro itice e, ca B. 1.Tdnirul erainsole_nt,vedea eraprost_crescur. se cd ' Sedovedise indolent orice{Ftcea. in Dintr-o eroare, fusese respins selectie. la Aveamorodre crimele ."r. l. ,r"d."- in filmelede de p. la TV. Iegise curindlapensie. de Voi petrece revelionulintr-o pensiunemontand,. Discursul releaa om cultivatgi inqelepr. un Numai intr-o situaqie limitn i ," rrorio aievirul.

2. a. doudzeci subiccr. b. al optulea- subiect. c. cu doi - complementindirect. de d. cht doi - complementcircumstanqial mod. e. a treia - nume predicativ. [. sase- atribut adjectival;una - complementdirect. 3. Degi talentat,el nu deveni ceeace-gidorise atit de mult. regentnu derteni' concesiv, deti tdlentat - complementcircumstanqial ce-;i doriseatkt de muh - propoziqiesubordonati predicativi, regentnw ceea deveni. 4. intens:puternic, strilucitor, tare,viu, aprins,strident,violent. proiecpie oglindire, reflectare. : C. de 1. Nu fi duplicitar in situaqia faqi ! din cum se creeazd sticli frumusegidesivirgite. 2. Vizuse cu propriii ochi turismului. locali trebuie sl-gi aduci contribuqiala dezvoltarea 3. Administragia

Subiectulal III-lea
l. Tebniciale muncii cwcartea acestuisubiect,vezi Testul 3, subiectulal III-lea, itemul 1. Pentru rezolvarea 2. Dezaaantaje ale wnei metode tradipionale de ettaluare subiect,vezi Testul 11,subiectulal III-lea, itemul 3. acestui Pentru rezolvarea 3. Finalitdpile tnvdpdmkntulwiprimar subiect,vezi Tesml 7, subiecul al III-lea, itemul 3. Pentru rezolvareaacestui

t, ll

Bibliografie

l,!, Cnrricwlwm,Napional. primar, Bucureqti, pentra tnrtdydmi.ntul Programegcolare 1998. t,\,Dic1ionard,etermeni literari, Editura AcademieiR.S.R',Bucuregti,1976. fordan", de '*,Dicpionarulexplicitio allimbiiromh.ne,Tnstinttul Lingvistici ,,Iorgu Editura lJnivers Enciclopedic,Bucuregti,1998' , DicSionarwlortografic, ortoepicti morfologic al lirnbii romkne,Editura lJnivers Bucure;ti,2005. Enciclopedic, IvmC-SNEE, 2000,2001. Ghid de'eaaluare... , Gramaticalimbii romhne,vol. I-II, Editura AcademieiRom6ne,Bucuregti,1956' , limbii romhne,vol. I-I! Editura AcademieiRomnne,Bucurqti, 2005. , Gramabica Mioara, Gramaticapentru to;i, Editura Humanitas,Bucuregti,1997. i, Marin, Dicpionarde antonime,Editura Vox, Bucuregti,2000' Editura Vox, Bucureqti, Nicolae,Dicgionarde omonirne, ; 3ir, Gheorghe Felecan, 2004. Cllinescu, G, Istoria literaturii romine de la origini pi.nd in prezent, Editura FundaqiilorRegale,Bucuregti,1941. 1?8o. Cerghit,L, Metodedi tnvdpdmilri,Editu,^Didactici gi Pedagogici,Bucuregti, Cotianu, Ion, Limba romknd contemporand,EdittraDidactici gi Pedagogici,Bucuregti,1985. Editura Didacdci gi Pedagogici' BuCristea,Sorin,Dicpionar de termenipedagogici, curegri,1998. Editura Didactici 9i edwcayiei generald rnanagernentwl Sorin,Pedagogie Crisrea, Pedagogici,Bucurefti, 1998. 2002. paronime,edigia II-a, Editura Vox, Bucuregti, a Nicolae, Dicyionard.e Felecan, r), Hristea,Theodor (coordonato Sintezede limba romi.nd,Editura Didactici gi Pedagogici, Bucuregti,1984. Ionescu,Miron; Radu, Ion, Didaaica modernd,Editura Dacia, Cluj, 1995' (trad.), EdituV., G.; Landsheere, Landsheere, Definirea obiectiveloredwcapionale ra Didactici gi Pedagogici,Bucuregti,1979. vol.I, II, III, Ediromanwlromi.nesc, Nicolae,r4rool*lNor. Eseudespre Manolescu, tura Eminescu,Bucuregti,1991. Editura AcademieiReneologisme, Marcu, Florin; Maneca,Constant,Dicpionard,e Rominia, Bucuregti,1978' publicii Socialiste

240 | Mitu, Florica,Lecpiide e'ualuare interclisciltlinard,irr rcvisra,,luviqiminrulprirrr.u 1-4/ 1997,Editura Discipol, Bucuresti. Mitu, Florica, Metod.ica preddrii-tnadpdrii integratea limbii si literatwrii romirrr ttt inv cigdm ul hnt Editura Humanitai Educagiona!Bucuresti,2006. .primar, Negoiqescu, Scriitori moderni.Studii ;i tnsemndricritice,EPL, Bucuiegri,19()(,. I., Parfene,consrantin, compozipiilein yoald, Edirura Didactici;i p.d"gogi.e, tt,, curesti,1980. Popeagi,Vasile,Ped,agogie, Editura Mirron, Timigoara,1994. Radu,Ion, Eoalwarea procesul in didactic,Editura Didactici gi Pedagogici, Bucurcqt r, 2000. T Seche, uizai Seche, Mircea,Dicyionarwl sinoninte limbii romhne,Editura Ac,r de al demiei Republicii Socialiste Rominia, Bucuresri,19g2. Simion, Eugen,Scriitori romkni de azi, vol. I-II, Editura CarreaRomineasci. lJu cureqri,1978. Stoica,Adrian, E'ualuareacwrentd5i examenele.Gbid pentrw profesorl, Editur.r ProGnosis,Bucureqti, 2002. Stoica,Adrian (coordonator), Evalwarea progresului;cokr. De la teorie Ia practi cd, Editura Humaniras Educaqional, Bu-uresti, 2003. Vianu, T,trdor,J wrnal, Editur a pentru Literaturi, Bucureg 1961 ti, Vianu, Tudor, Arta prozatorilor romhni, vol. I-II, Ediqieingrijiti gi introduceredc Geo $erban,Editura pentru Literaturi, Bucuresti,1966. Vianu, Tudor, Desprestil Siartd literard, ediqie ingrijiti gi prefaqi de Marin Bucur, Editura Tineretului, Bucuresti,1965.

in"prirnulrdnd Carteade fa!5 se adreseazd institutori|orfnvEf6tori!or,abso|ven!i|or;ieievilor.=''. ionalpedagogic, specializarea coiegiilor profilvocaf cu pregStesc vederea in institutor/invdtitor, care se posturilor ,' suslineriiconcursuluipenttu octl'parea ', vacantein inv5fEm*nt, ,' modeled*l"r"uri cuprindenumerease Dar,deoarrece |iterare,c0ncepteopera!iona|edefinite5i.li exerciliicie limbd romdn5(toate exemplificate, cu adaptate ln conforr"nitate cerinlele Diclionarufui ortoepicsi morfological limbii rom6ne, ortografic, limbii romine, edilia editia 2005,5i ale Gramaticii prezenta Ce 2005) foafte multeelemente metodicS, si lucrarepoatefi un instrumentde lucru util si pentru de cei carese pregitescpentru examenele perfec!ionare,deob!inereagrade[ordidacticesau pentru examenulde definitivat. .'

,"

.

'' ::' .. 't , "'

".'..-

rsB N 574-171*LA 1-B ?8-=

tsgN978-973-6S9-078-9

,ll$!ffilU

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->