T FloricaMitu Testepentru concursul de tlturarLzare Limba gi literatura rominl 9i metodica predarii limbii ;i literaturii romine in inviqimintul Primar ( institutori/inviqitori

) 1. 1' HUM AN IT AS 3 I ED U C AT ION AL

v Cuprins Fncrlercr CtP r llltrllotocllNrtlonrla r Romlnlel Ml't'u, I'LOtttcA Tutf prntru concurrul de tltulrrhrrr r Llmbr pl llteratura romlnl pl metodlcr predlrll llmhl l pl llterrturjl romlne in lnvlflmlntul prlmrr 0nrtltulod / lnvlfltorl) : / Flor lcr Mitu. _ Bucuregtl I lunrrtnllnr : litlucrrlirrrrrrl, 2007 Blbllogr. lsBN 97r t-e73-689-07n-9 371,31811,135.1 35,1 +821.1 .09:373.3(02e, I) Cuvint-inainre / 5 Concursul Naqional pentru ocuParea .Posturilor didacticedecla rat limba Pro p.entru ateinidvigeminrulpreunivglsilal. grama vacante r ezerv / r omine pi literaturaromane9i mdtodicapiednrii limbii gi liieraturii institutori/ invilgatori / 7 Probi scrisi de limba qi literaturaromani - institutori/ inviqit ori. iulie 2006/ 13 1,7-18 Sesiunea Baremde corectare de not^re / 15 $i Teste/ 1 9 ri gi Raspunsuri rezolvd / 53 / Bibliografie 239 Redactor: DIANAGEORGESCU Machetare: ROLAND VASILIU Paginare: ROLAND VASILIU Cope rta: RADUZAHARESCU HUMANITAS EDUCATIONAL Piala PreseiLibere l, sector I, OI17O1,, Bucuresti Telefon :027 316 17 18 Fax: 021 3161,7 2l e-mail: educ@humanitas.ro www.hed.ro ISBN 978973-689-07 8-9

lt NA'IIONAL CONCURSUL DIDACTICE POSTURILOR I'ENTRUOCUPAREA VACANTE/REZERVATE DECLA RATE lN lNvAlAtuANruL PREUNIVERSITAR Programapentru limba qi literatura romini q i meiodica predirii limbii Eiliteraturii romine - institutori/ invigitori ai (ab solvengi $colilor Normale gi ai colegiilor lJniversitare de Pedagogice Instituto ri) .CAprobati prin O.M.Ed nt. 5287l15.ll'2004 Obiective generale de de -r Actualizarea;i aprofundareacunogtinqelor specialitar c, metodica specialitiqii 9i de psihopedagogie . Dez,rtlt"r", .o-p.r"tiqeior ref eritoarela aplicareacurriculumului, a strategiilor qcolare didacticegi a evaliir ii performanqelor logico-funcqioprivind abordarea o Dezvoltareaunor comperenle c orespunzitoare nali a conginuturilor inviqirii 9i Competenqede specialitate,psih opedagogice metodice de al . Aprofundarea conrinutuluigtiinqific disciplinelor e xamen cuno;tinqelor de specialitateqi de didactici a . til;ii;;r"a qi op.r"giona lizare,a specialitiqii a specialitigii in . a'.i;;;r; 9i aplicarea creativi a cu nogtinqelorde didactici a lnol situaqii pedagogici soluqionarea . Valorificar"" iorrqin,i*lui disciplinelorde examensub raportul valorilor gi al ati tudinilor . TJtilizareatehnicilor de activitate intelectuali din domeniul gtiingelor . Asim ilarea elementelorcu relevanqipentru specialitate educaqiei . i;;il;; teoriei gi metodologieisrudierii personalitiqiicopilului LIMBA $I LITERATURA Competengespe cifice mesajelor qi r Utilizareacorecri $i adecvatia limbii romine in receptarea producerea tipuri de compuneri,pornind de la texteliterare:eseu : scrise redact areadiferitelor , analizi; wrliiatpa registrelor stilistice diferite strucf,urat si nestructu"t, '"'i-'t normelor ortografice, de puncrespectarea comunicaqional; i" fu".ti" d. "orrr.krrll rnorfosintactice. tuaqie, ROMANA

Cuvint-inainte Aceasti lucrare a fost realizatl din dorinqade a veni in sprijinul institutorilo r-inconcursuluiPentm ocuParea susqinerii Posviqitorilor caresepregitescin vedere a irivlqemint. Cartea poate fi de asemeneafolositi Pentnr miilo, vacante in preg ltirea gradelordidaciicegi pentru examenulde definitivat.Temeledin prograde p.tt trit examenele oblinere a gradelordidactice;i definitivat carenu se re-.1i in ac eastilucrarepot fi studiatei-nlucrareanoastrdMetodica-pred'nrit-try(drii glsesi prirnar (Humanitas Educaa Tntegrate limbii gi liteiaturii romkne tn invd.pdmhntu l qional,2006). ln aceastioferti educaqionaliam cuprins 24 de testecu subiectede limba gi litera,ur" ,o,narri qi metodicaprederii limbiigi literaturii romine in inviqimintul primar' ln fiecaretest, subiectulI propune itemi de literaturi romini, de tip eseustrucd e genului I sp.ciei literare gi caracterizare persott"i:',"lPti,t: rurat: argume nrarea itemi de limbi co-ntine zind toaie opereleliierare din programi. Subiectu lal II-lea vizind principalele referitori la ie*tul literar dat, iieml de constr uc[ia comunicirii pioUf"-. de lexic ;i gramatici,itemi de aplicarea regulilor or tografice,de construccareconlin abateride la aces ii.-gi a. p"""trr"gi., iolicit ind-cor..t"r.J.rrtnqurilor te reguli gi principii. Subiectulal III-lea cuprinde iremi de metodicaprederii limbii qi literaturii roproblematici din programade co ncurs. mine care vizeazS.intreaga Fiecarerest esreurmar de ample sugestiide rezo lvarea itemilor din celetrei subiecte. punctajul acordatPentru fiecare Nu am oferit baremede notare,ci am speci ficat a subiect,hsind la libera apreciere celui caresepregiteqtefolosind aceasti lucrare' ,tutoarea i. i' I I t

I ll llulurirea ittstrtttttctrtclorirrrirlizi tle stilirri, !i nttuttriralarlil'erite lor literare: A a tcxte ' ielcrltjf iclreagi n.naliza principnlelt,r t.rrrgrorre rrre.rrlirr rtructural, de specifice tcxtultrittlrativ (construcqil subicctulrri ,,:rirrr1r,rri1ie, perrorraje,limbajui prozei ttarativc), (clcmcntc cortrpozilie , liric clc irrrngirr*r podtic, figuridestil,elemente rlc vcrsificalic) drarnati c gi (subiccr,,',,rrr1,.izi1ic,'p..ru,rnl., textului lirnbajul d rrrrnltic); aPl iclrca conceptelor operaqionalc aneliza in tcxrclornarative, lirice qi dramatice . . r Argurncntarea scrisa opiniilor pcrso'alc asupra in unui text literar: - it tcadrarca unui text narativ, liric, dramaticintr-o anumiti categorie(basmul eult , nuvela,romanul, comedia,drama; poeziapagoptisti,rom"antismul, clasicismul,simb olismul, modernismul, neomoder"ismut; ; - claborarcaunei argumentiri scrise,folo sind elementeiespecifice:structuri, concctclri, tchnici argumentative. I a le rcalism,rouran,stil direct/ indirect,titlu, temi, vorbire pcrsonajlitcrirr, prct z.d, directit/indirectl. curent literar, enumeraarti poetici, autor, comparaqie, Poezie:aliteraqie, antitezd, retoric;, hiperboli, imagine artistici, interogaqi e qie,epitet, eul liric, exclamaqie metafori, modernism,motiv literar, rerorici, laitmotiv, lirism obiectiv/subiectiv, repetigie, refren, romantism,paralelismsi ntactic,secvenle Poetici' simbol, sim(strofi, vers,misuri metrici, rimi, ritm). temi, titlu, versificaqie bolism,sinestezie, conflict,construcliasubiectului(int rigd,sceni, Dramaturgie: act,acliune,comedie, dramaturgie,dialog dramatic,drami, indicaqiiscenice, relaqiitemporalegi spaqiale), monolog, personaj,replici, scen i, tablou. Bibliografie Dicpionarde termeni Gheorghe, Anghelescu, Mircea; Ionescu,Cristina; Lazdrescu, I iterari, Bucuregti,Garamond,1995. Petrag, Itina, Curente literare: mic dicpionar antologic pentrw e/ezi, Bucure;ti, Demiurg, 1992. pentrw elerti, Bucuregti,Demi urg, Petras,Irina, Figwri de stil: rnic dicpionar-antologie 1992. Cilinescu, G . , I storialiteraturii romkne de la oigini phnd in prezent,Editura Minerva, 1982. Bucureqti, Manolescu,Nicolae, Arca lwi Noe, vol. I - II, Editura Minerva, Bucur egti, 1980, 1981,19B3. Manolescu,Nicolae, Desprepoezie,Editura CarteaRomineasci, Bucuregti,1987' Simion,Eugen,Suiitoriromhni de azi,EdituraCarteaRomineasci,Bucu regti,1974, 1989. Cilinescu, G., Ion Creangd.Viaga;i operaEI.L., Bucuregti,1964. E.P.L., Bucuregti,1969. Cilinescu, G., Opera lui Mihai Eminescu, poeziei,Editur a Minerva, Bucuregti,1974. Cllinescu G., [Jnhtersul Cioculescu,$erban; Streinu,V ladimir; Vianu, Tudor, Istoria literaturii romi.ne moderne,Editura Eminescu,Bucu reqti,1985. Literatura romini I I'rozi Basrnuf cult: lon Crcangl * Povestea Harap-Alb lui Nu vcla: Negruzzi - AlexandruLdpusneanul -istorici: Cosrachc -fantastici: Mircca Il liadc* I.a pigdnci -sociali: Ioan Slavici- Moara cu noroc Itcrmanul:Ion CreangF, , Amintiri din copildrie Ioan Slavici Mara * Mihail Sadovcanu Bahagul Liviu Rebr eanu- Ion sauPddareaspknzurapilor canril Petrescu (Iltjma nod.pte.de-dragoste, t ntkin noaptede rdzboi George Cilincscu - Enigma Otiliei Marin Preda- Morometii l I Drarnaturgie comedia: I. L. caragiale-_ o scrisoare pierdwtd sauo noapte furtu noasd Drama: Barbu $tefinescu-Delavrancea Apus de soare III Poezie VasileAlecsan dri- Pasteluri M. Eminesct * Sarape deal, Reztedere, Lwceafdrul,Scrisoarea I Al. Macedonski- Noaztea de decernvrie G. Bacovia Plumb, Lacustrd' Lucian Blaga - Eu nu striaesccorola de minuni a lurnii Tudor Arghezi - Testament Nichita Stinescu - in dulcelestil clasic Notd: Pentru abordareatextulwi naratio, liric Sidramati c seaor daedin vedereurmdtoarele concepteoperaliondle : Prozd,:acliune,autor, ba smcult, conflict,construciia subicctului, momentele subiectului, fictriune,final , modalitigi de caracterizare personajuluilirerar, moduri de e expunere(naratiun

e,monolog, dialog, dcsc:ricre), rnotiv literar, narator, nuvel;,, Limba romani I Limbi qi comunicare . Func[iilelimbajului . Stilurile funcqionale limbii ale o Comunicareaoral6gi scrisi II Fonetici gi fonologie o Noqiuni generale . Princip iile ortografiei limbii romine . Aspectefuncqionale. Silaba.Reguli de despirqire a cuvintelor in silabe.Accentul . Particularitif fonetice ale limbii romine . Ab ateri de la normi si corectarea lor

r llelaqri scttratttit'c: orlonir.rri:t, sinorrirrri'r,;lnr()rurulir plrpnimia l rolisctttia, I Senrul colcctll cuvintclor; ncologismele r Mrflnaeo inrlrogilirca vocabularului rle lV Morfologie r Nulirtni gene''ralc r Sttlrstarttivr'rl(lcltr l, rrurn:irul, gcnul,declinarea, funcliilesinractice, locuqiunile subrtdntivillc ) r Ar ticolrrl. lurilc rrrticolului lre Atlicctivtrl. xitutca lrle acljcctivulu i. Gradcle comparaqie. de Funcqiile sintactice ale ' rrlj cetivclor. ( )rt o gr; r crcirrrclj l'i cctivelor Irrotttttttclc. llrottutttelc: pcrsonal. Pronumclcde politeqe. Pronumele reflexiv. lrrotrttttrclc prxesiv.,si edicc:tivul pronominal posesiv. Pronumele intirire 9i adjecde fivttl ;rrortotttittirl intirirc. Pronumc lcdemonstrativ adjectivulpronominal cle si rletttrlrrstrittiv. l'ronurt'rclc rcl ativi;i intcrogativ adjectivul pionominal interoga;i tiv iii rclltiv. l)rotttutr clc nchotiri.t;i adjcctivul pronominal irehotirit. Pronum"ele ncljcctivul Funcqi ilc sintacticc pronumclui. alc Ortografierea pronumelor !9gat]u o -Ei Nunrcralul . Clasificarc. fruncqii sintacticc. Ortografiere ortoepie si a Vertrul. Vcrbe pr cdicativc. Verbc auxiliare. Ver6e copuladve. Verbe personale si itttpc'rsonalc.. Locuqiuni vcrbalc. Diatczele. Modurile verbelor.Timpurile verbelor. Funcqiisinra ctice. Valori sdlistice verbelor ale Advcrbul.Clasificarc. Gradede comparagie. L oculiuni adverbiale. Funcqiisinracticc. Ortograficrca qi adverbelor a locuqiunil or adverbiale a Prcpo zi qi Clasificare. a. Regimul cazual prepoziqiilor al a Co nju'cqia. Clasificarea conjuncqiilor.Conjuncgii corelative.Locuqiuni conjr,r ucq ionalc Intcrjcclia.Clasificarea interjecqiilor. Funcgiisintactice. Topica gi pun ctuaqia. Valori cxprcsive interjecqiilor ale qi Ill Lerleologie scrrrnntici 11 I Cotnplcrncrrtul Propoz.il,it circurtrstirnlill consccutiv/ circunrstanqia la consccutivi I Complcrncntul circumstanlial concesiv/ Propoziqia circumstangia li concesivi Folosirea semnelor punctuatie de VI Punctuaqia. r Ortografia. Semne le ortograficegi folosirealor. Scrierea corecti a cuvintelor Bibli.ografie t * t' Gramatica limbii rom6.ne,vol. I, II, Ediqia a II-a, Editura Academiei, Bu curegti,1966. r * t' indrEtar ortografic,ortoepic;idepunctuapiel,Editura Academi ei, Bucuregti,1983. fr * t' Sinteze limba romind (coord.Theodor Hristea),E.D.P., Bucureqti, 1984. de Avram, Mioara, Gramaticapentru toli, Editura Humanitas,Bucur egti,1997. Ion, Limba romhndcontemporand,E.D.P., Bucuregti, 1985. Coteanu, METOD ICA PREDARII LIMBII ROMANE Reforma cuniculard tn tnvdydmhntulprimar 1. Conceptul de curriculum 2. Finalitigile invigimintului primar 3. Obiectiveleciclurilor cu rriculareale inviqimintului primar Curriculumul de limba qi literatura romini 1. Didactica limbii gi literaturii romine in contextulperfecgioniriigi moderniziri i ' inviqimintului primar 2. Strategiididacticein srudiul limbii gi literaturii romnnein invigiminrul primar de oralagi scrisi- obiectivcen3. Dezvoltarea compet enqelor elementare comunicare, metodologice ual al srudiului limbii gi literatur ii romine ?n clasaI; aspecte 4, Ciclul curricular ,,Achiziqii fundamentale"gi pr incipiul continuitdgriinrealizarea ' obiectivelorcadru ale studiului limbii si l iteraturii romine 5. Formareacapacitigiide citire /leu;urd.in clasaI I 6. Proces ul scrieriiin clasa a 7. Tehnicile muncii cu cartea, perspectiva dezvoltirii cap acitiqiide receptare din mesajului scris 8. Formareacapacitigiide receptarea mes ajuluiscris,rod al efortului intelectual propriu al elevilor in 9. Consolidareag i sistematizarea procesul formirii capacitiqii de receptarea mesajuluiscris 10.C reativitatesi comunicareprin studiul limbii qi literaturii romine 11.Formareacap acitiqiide comunicare,orali, 9i scrisi 12,Elementede constructiea comunicirii tlncepind cu anul gcolar 2006*2002 se vor respectanormele previzute de DOOM, edi lia a II-a, V Sintaxa a a a a a a a a a a a a Raporturilesintactice. Propoziqia. Criterii de clasificare. Felul propoziqiilo r .Fraza. lrcful propoziqiilorin frazd,. Rolul elemenrelor relaqie fiazi de in r S

ubicctul/Propozigiasubiectivi Prcdicatul/Propozilia predicativi Atrilrutul/ P ro pozigiaatributivi Co mplementuldirect/Propozitiacompletivi directi Cornplementul indirect/Propoziqia completivi indirecti Complementul circumstanqial loc/ Pr opo zitiacircumstan\i^ladc loc de cornplementul circumstangial timp/ Propozitia circ umstaugiali timp de dc Complementulcircumstangial cauzd/Popozitia circumstan ali dc caizl, de r qi Complementul circumstanfal scop/Propozitia de circunrsrxntial i scop de Complementul circumstangial mod/ Propoziqia de circr.rr'starrqiati mbd de Cornplemenrul circumstanfalcondigional/ Propoz.igia circurnsrnrr[iali condiq ionali

I lrl fllernerrtc proiectrrc activitiqii 1.1, de a diclnr:rice l{, livaluarea cducaqio nala evaluarea pcrforrnrrrrlclor/ rcztrltrteklrqcolare ir Ei t5. l(cl;r1ia dintr c curriculumpi evaluare qi 16.Mt,terde instrumcntcde evaluare I /. l'llaborrrca administrarea rii testelorscrise itcrlilor 18.'['ipologia ,l l, Itg Probi scris; de limba si literatura romane - instituto ril inviqiltori Sesiunea7 7-78 iulie 2006 ,l rl Bibliografie rl:. Varianta 3 't' n""t (,)olccqia rcvisteiInadpdmkntwlprimar,Editura Discipol, Bucuresti,lgg8,1,gg 9, 2000,2001,2002,2003. r'i't' Cbidul programului d.e informare/formare a instit utorilor/inztdpdtorilor. ()unic'ulumpentru clasele a II-a,MEN: I Si Centrul de f ormare din inviqimint ul prcunivcrsitar, Bucurcqti, 2003. t't't' ()hidurile clec urriculumpe discipline, MEC - SNEE, 2000,2001. *\"1\Gbiilurile de eaaluare disci pline, pe MEC - SNEE,2000, 2001. pentru inztapdmi.ntul primar, Comisia Nalionali pentru '\r'* Programe Scolare Curriculum,Editura Corint, Bucuregti, 1998. E.; C crglrit,I.; Radu,I.T.; Popescu, Vlisceanu,L., Didaaica (manualpentru clasa a X-a , gcolinormale),E.D.P.,Bucuregti, 1995. Ionescu,M., Didaaica modernd,Editura Dac ia, Cluj, 1995. Landsheere, (trad.), EDP, G.; LandshecrcV., Definirea obiectivel oreducapionale Bucurcqti, 1979. Landshcere, Eaaluareacontinuda eleailorSiexamene le, G., Bucuregti,EDP,1975. Editura $tiinqificl, Bucuregti,1990. Ncacgu,I., Inst ruire Sitnadpare, E.D.P,, Bucuregti,1980. Parfene,C., Compozipiile Scoald, in St oica,A. (coordonator), Eaaluareacurentd;i examenele. Ghid pentru profesori, Edir uraProGnosis, Bucureqti, 2001. Stoica,A., Eaaluareaprogreswlwi ;colar. De la teo rie la practicd, Edirura Humanitas Educaqional ,2003. $erdean,1., Metod,icapredd rii limbii romkne la claseleI-IV, Editura Corint, Bucureqti, 2002. sunr obligatoriio Seacordi 1Opunctedin oficiu'TimPul efectiv foate subiectele ur miprevederile 'Bel.rc* estede parru ore JRatpunt,.trile candidatuluivor respecta i,II-a,1,966) GA, I-II (ediqia Sarele instruminte normarivelIOOP (19B3)1, $: SubiectulI (30de puncte) personljul preferat Bcriegiun eseu,de doui-patru pagini, in care si,caracterizaq i fi"irl"" sphnzwrigilor).lnr alizarea Pddurea iu io*an de Liviu'Rebrea (ion sau vegiaveain vedereurmitoarele repere: c romanului (temd,acpiune, onfolositein con strucqia unor elemente evidenqierea , moduri de expunere); 'pr:"rLn conflictului / peisot ajului ales,prin rapoftarela evoluqia ^r"^trisituiilor a conflictelor; a a exemplificarea patru mijloace/procedeede caracterizare Personajuluiales; nar atiye,semnificativepentru evidenqierea .o-.lntrr." a doua situaqii/ secvittge tr isiturilor personajuluiales ; exprimareairg.t-"trt"tl a unui punct de vederedesp repersonajulales. ot^i: ordinealntegririi repereloi in cuprinsul eseuluieslela a legere. :ntru conlinutul eieului, seacordi 20 di puncte (4 punctePentru fiecarec

eringS'/ oer). pentru redactareaeseului,se acordi 10 puncfe (orginizarea ideilor tn sctis Z puocte; utilizarea limbii literare -2 puncte; aUllltfi1.f analizd 9i de argumentare 2 puncre; ortografie Sipwnctwapie 2 puncte; lizibilitate Si alez are in pagind puncte). eseultrebuie si aibi minimum i vedereaacordirii punctajul ui pentru redactare, I al IIJea (30 de puncte) A. (14punae) cu cerinqe privire dintreurmitoarele la rispunsul fiecare de peToai a concurs, Scrieqi, la textulde mai ios. rlncepind cu anul gcolar 2006-2007 se vor respectanormele previzute de DOOM, edi qiaa II-a'

,,PeurntA:e nrai invirtc cAtsc mai invirtc plirr r:-rsl, doar a rnei glsi ceva,d ar nu gileqteninric,elci icdul ccl cumintet5,cca molcurrr lrorrr, iu .u,.rr tul pegtele borr; in la foe, t)eci vedclupul qi.vede nu-maigisegte ci nimic,igi punc in gind un", ,g.r, tele rfrruf,,eaPcr( dinlii rlnjiqi in feregti, qi se pereaid ,rideau; pe urmi ungc cu de jc tgll pAreqii singe., sr factr mai mult in ciudaca prei, cu ca qi ;-apoi iesegi-gicauti ( ltttttr ieqittluqnrnuul casi,iedulcelmic r. de int. dl rrrir, din ios din horn si incuie u;* lrirre,A;roi iui:epcir sc sc irmi.nade cap ;i a plinge ,u i, dupi friqiorii sii." Ion ^Creangd, Capra cu trei iezi Menqioneqi un sittottittt r:f,te pentrusensul text al fieciruia dintreur miroarele din ' UviRte t.e*minte, ffialcum, dvza, iute. d 4 puncte _ l, Tflntcric li din tcrt un.cuvint dcrivatgi un cuvinr compus. 2 puncte l, Fteciarll valslree morfologici din rcxr'a cuvintelor: ,,pi urmd ssmaiiniarte cht Barem de corectare si de notare Men;ienrgi furicqie sintacticl cuvintelor a subliniate: a ,Apoi tncepe sescdrmdn a de np ,, d plenge dmdrclupd cn 2 puncte frdpiorii di". l.'fretuerieli dirrtext uldatpropoz.iqia subordo'ara circumstangiah cauie. de 2 puncte 6, (to pnncte) 1, Sc.rle1i,. pc fooir dc coneurs, r{spunsul fiecare la dintreurmitoarele cerinqe: 2. AlcAruili un cnun[potrivitpentrusensul cite fieciruia dintreurmi,toarele cuvi nre: 4. Alcltuili doul enunquriin caresubstantivulperete sefie in cazul gerritirr, i. rp..tiv in cazul dativ. ,-, 5. Alcltuili o frazirin careverbul a (se) pdrea si i ie regentpenrru o propoziqiesubordonatl subiectivi. 2 puncte Q. (6 puncte) Rescr ieqi enungurilede mai jos, corecrind gregelile, indiferent de narura lor: t, iam d, ninsese pre.arnwb gi zdplda aaea carn optzeci centimetri. 2 puncte 4std 2, So -a.rdnit un genucbi ;i acum se bandajazd. la 2,puncte 3, Imi estecunoscutacestba zm cu Fdt Frumos, 2 puncte Subiectul al IIIJea (30 de puncte) 1. ln cadrul tehni cilor muncii cu cartea,din perspectiva dezvoltirii capacitigiide recePtare mesaj uluiscris,enumeraqi a etapele componentele sau lecruriiixplicative. 24 de puncte 2. Enumeraqi tipuri de itemi fac partedin categoriaitemilor obiectivi. ce , 6 p uncte yis, .':.mi tnvlrtc slt4'. tl' o Nu seacordi punctajeintermediare, alteledecit celeprecizate explicit prin bare m. r Sevor puncta orice alte formuliri qi modalitlqi de rezolvarecorecti a cerin qelor, in in acord cu ideile ;i cu punctajelepreeizate barem. r. Rispunsurile ca ndidatuin urmitoarelor instrumentenormalui vor fi evaluate conformitatecu preved erile tive: IOOP (1983),GA,I-Il, (edigiaaII-a,1966). Subiectul I (30 de puncte) . l, {fiif ilustra cuvintului I in:: i?"::::#",*'11'*uua polisemia atncepe A. Conginut - 20 de puncte confolositein construcgia romanului (tgmd,acpiune, un or elemente 1. Evidenqierea 4 puncte moduri de expwnere): fliae, . evidenqierea romanufolosite in construcqia argumentati a celor patru elemente lui - 4 p.; . e videnqierea romanufolosite in construcqia parqialargumentati a unor elemente din tre cele date in cerinqi lui sau evidenqierea argumentati a doui-trei elemente 2p.; . evidengierea singur elementde construcqie subiectuluisaumenqionarea unor a unui necesare 1 p. explicaqiile aspecte corespunzitoarecerinqei,fdrl, 2.Prezen tareatrls[turilor personajului,prin rapofiarc la evolugiaconflicrului/ a con4.pu ncte flictelor: . prezentarea conprin raportarela evoluqia argumentatia trlsitur ilor personajului, : flictului/ a conflictelor - 4 p.; . prezenrare pa4iald,a co nflictrisiturilor pcrsonajului,prin raportarela evoluqia a tului/ a conflictelor : - 2 p.; . simpla mengionare unor trdsituri ale personajului,flri referireexpli citi la cona flict - I p. a 3. Exemplificareaa patru mijloace/ procedeede caract erizarc personajuluiales: 4 puncte

'l Irz r e*enrpliliearca patru nrijloacc/ a proccdccdc crrrlcrcliadrc lx'rronajuluialcs n 4 p,; I exernPlificarea a doui-trei mijloace/ procedee caracterrzarc de a pcis onajului ales I p,l r tnettliortarcr unor rnijloacc/ procedee caracterizare de a personajului ales, feri exemgrle cxplicaqii- 1 p. sau {. (.lotnentarca doui sit uaqii/secven{e a narative,semnificative pentru evidentierea trAslturilorpersonaj ului ales: 4 puncte a narative,semnificativepentru evidengierea ' c()l'tlclttarc a doui situaqii/secven{e tris{turilor personajului ales- 4 p.; I conlentarea une i situaqii/secvenge narative, semnificative pentru evidenqierea trisiturilor per sonajului ales- 2 p.; r cimPlapovestirea una-doui scene/secven[e narative,fir;, ?ncercare comenrare de -lp. 5. llxprimareaargumentatia unui punct de vedere desp re personajul ales: 4 puncte r cxp.rimarea argumentatia unui punct de vederedesp repersonajulales;utiliz4rea mijloacelor lingvistice adecvate exprimirii unei apr eciiri, ca gi a unor srrucruri, concctori sautehnici argumentative 4 p.; o exPri marea unui punct de_vedere despre personajulales, in6ercare argumentarel cu de u tilizareaunor mijloacelingvisticeadecvare exprimirii unei aprecieri- 2 p.; r cxp rimareaunui punct de vederedesprepersonajulales,firi incercarede argumentare 1 p . cuvintclor- I p' cu parlial adecvatc, czitiri in sclcctarea r stil gi vocabula r 2 puncte !. Abilitiqile de analizitgide argumentare: argumentePrezentate logic i si sunt susqinute.Prin I ideile rrmeazd o succesiune critici. gi.personali- 2 p'; de'interpretare p.rrrr"ri"; i;;;-"" "Uitir",J" de elemente interpretare' dat rez;u]-od r lnccrciri de a susfne ideile prin "rgu-"t^r.; utneconvingltor-1P. ( 0-3 erori: I p')' 4. Ortografia(0-2 erori: I p') 9i punctuagia' ( t p')' corecte a textului in paginl (1 p'), lizibilitatea 5. A$ezarea Subiectul al Il-lea (30 d e Puncte) A. (14puncte) judecati erc,;molcwm liniqtit, 1. Exemplede rispuns: cum inte- a}ez^t,lini9tit,cu lin,domol etc';4areza'-arindui, aarania'aPune(intr-oanu mitiordine)etc'; iute- promPt, raPid,in grabl etc' (1 p. + 1 P. + 1 P. + 1 P')4 Puncte cuvinte compuse_ cuminte, 2. Exemplede rispuns: cuvint derivat - frd.pior iietc'; cd'cietc' (1 P' + P') zPuncte de reflexiv; mai - adverb mod; 3. Valoar eamorfologici a cuvintelor: se- Pronume -' (comun)' jcompusi); casd- substantiv e;;;: ft"poriqi. (1 p. + 1 P. + 1 P. + 1 P') 4Puncte direct; sdi - atibut 5. Fun clia sinrafiici a cuvintelor: a sescdrmdna complement al6 e. iJ.-pf" ae propozig iesubordonati circumstangi de tn iliceamol.cum norn. B. (10puncte) corecti a enu nqurilor' 1. Coristrucgia Construciia corecti a enunqurilor' 2. 3. Construciia c orecti a enunqurilor' 4. Construclia corecti a enunqurilor' 2 puncte 2 puncte B. Redactare - 10 puncte (Punctele pentru redactare se acordi numai daci rispuns ul seincadreazi in limita minimi de spafiu precizati.) l. Orga,nizarea ideilor i n scris: 2 puncte . text clar organizat,coerent,cu echilibru intre celerei compo nente(introducerecuprins-incheiere); construcqia paragrafelor subliniazi ideile; succesiunea logici a ideilor-2 p.; o perqilecomponentealetextului pot fi recuno scute, nu existi un echilibruintre dar ele; ideile sunt, in general,subliniatepr in paragrafe 1 p. 2, U ilizar ea limbii literare : 2 puncte .Jl."ii""r. catzd:cdciiedul cel cuminte 2 Puncte (1 p. + 1 p. + 1 P. + 1 P.) 4Puncte (1 P.+ 1P') 2 Puncte (1 P'+ 1 P.+ P.) 2 Puncte P') 2 Puncte (

t stil fi vocabularadecvate conqinutuluieseului, claritatea cnunlului, varietate a lexicului - 2 p.; C. (6 puncte) decarn 4.7)ea. optzeci centimetri' prea mwh;i zdpada l: Astd-iarnd ninsese ( t P . + 1 P ' )2 P u n c t e (1 p.+tp.)2Puncte acumsebandaieazd' rdnit la wnge,nunshi;i 2,.S-a (1 p.+ 1p.)2 Puncte cw basnt' Fdt-Frumos' acest cunoscu t 3. tmi este

TTI Su blectulal llt-lea (fOdepuncre) I, Sercordl punctajuldaci.rispunsul atingeurmiroareleidei: e citirea integrali a textului;^ pe fragrnentegi analizaacesrora; I . !'.:t.tq. rctlvrratea legiruri cu planul t."rului; in r conversagi generalizato.?. a ; r rcproducerea textului pe bazaplanului; o citirea de incheiere ?' Punctajulva fi acorda!pentru urmitoru l rispuns: . itemi cu alegere dual;; . rtemrc.ualegere multiph; . rteml de tip p ereche. Total test:90 de puncte. Seacordi l0 puncte din oficiu. Nota se stabileg tepri" i-p;rgi;;l; 1d;'punctajului obgnut. TESTE 4 puncte 4 puncte 4 puncte 4 puncfe 4 puncte 4 puncte 1 ,, 2 puncte 2 puncte l puncle TESTUL1 I Subiectul (30depuncte) operaliterariAlexand'ruLdde intr-un eseu doui-patru pagini,_ci Argumentaqi, Ioan Slaviciesteo nuveli. pnsneinul de CostacheNegrtzzi/Moira cu noroc de eseului,ve qiaveain vedereurmitoarele rePere: ln realizarea * precizareaa patru caracterist iciale specieiliterare; pebaza gPereiliterare; - exemplificariaacestorcaracteris tici modalitiqi de (tipologii, raporturiledintre personaje, personajelor - preze ntarea caracterizare); literare (modalitigi de a. de elemente originalitaye oqg. rei - argumenrarea.a.doui temel' particularitigi stilistice). construcge,vtzlune asuPra Subiectulal IIJea (30 de puncte) ifupnnrnl penrru fiecaredintre urmitoarele cerinqereferitoarela textul Scrieqi d e mai jos. ,,Hanul era ticsit cu qlrani careseinapoiaude la un tirg mare.lndati ce pftirim iniunrru, privirea lui $tirbu seincrucigl cu a unui gdrantdndr,care c onsumain fundul silii, in tovir{ia unei femei frumoase. de fermecaqi propria lor privire, apoi tinirul iEi didu o palO clipi rimaseii aga, tuturer mugteriilor." mi pesti gold 9i strigi cu o voce cafe atraseatenqia Panait Istr ati, Cialinii B drdganulai puncte) A, (14 cite un sinonim pentru sensuldin text al fieciruia dintre cuvinte'1.'Mengionati le urmitoar e: tt.setncrwci;ar) consurna, feftnecdt, musteriu. doui valori morfo logice ale verbului a fi, drferite de 2. Alcituiji enunquri cu alte din aceea te xt. prima propoziqieatributivi din text in parteade propoziqiecores3. Contrageqi punzitoare. +. Alcatuiqi parru enunturi in carecuvdntul o si aibi alte valori m orfologice, diferite de cea din text.

--T t0 I Y B, (101tmcte) pcntru fiecarc dintre cerinqclc nraijos. dc l.',j"-1,-lIt"nsul l ' Kcle va1i, prin cnunquri potrivite,omonimiileurmitoarelorcuvinte: coc, lame, pu i, soldat, 2' Ar{ta1i,prin cxcmpleadecvate, doui valori morfologicealecuvintelo tot,tare, rt adinc',limpede, 3. Alcdtuiqio frazd,incaresi existeo propozigie sub ordonati predicativd. 4. Forrnulaqienunpri cu urmiroar"l.i.ruinr"i ai iri irfA. C,,(61tuncte) Rc-scricgi enunqurile jos, corecind gre;elile,indiferent de d9 nat ura lor. 3ai t. Mi-ar place si revid iar piaiul maramuresan. 2. Maieul seudaseda toriti ploii. 3. Arn intilnit la Muzeul de Arte acelag grup de engleji. t21 cra cccilhanul acelaal Ancuqcitru cra hirn ,,'frebuiesI gtili clumneaaoastrd tEte,Avea nigtc ziduri groasede icipi.nd colo Ei nigte porqi ferecatecum n-am v iiz,utde zilelemele.In ciprinsul lui sep*eatoplogi oameni,vite gi ciruqeqi nici habar n-lveau dinspre Parteahogilor"' " u, Hanw-Ancupat tihail Sadovean 1. Scrie qipredicatele din primul enungal textului, precizindfelul lor. 2. Stabiiiqifuncq ia sintactici a cuvintelor subliniate in texul literar. valoareamorfologici a cu vintelor nhte, nicidtn text. 3. Precizaqi cite un sinonim pentru sensuldin text al fieciruia dintre urmi4. Menqionaqi a toarele c;'linte: ferecat,cuprins,a oplo Si, na auea babar' B. (10puncte) de pentru fiecaredintre cerinqele mai jos' Scri egi-rispunsul diferite. l. Ftlrmuiaqienunquriin carecuvintelebancd,drept sl,aibi -sensuri 2. Alcituiqi doui propozijii in carecuvintul mai si aibi valori morfolo gice diferite. 3. Alcituiqi o frazlin caresi existeo propozigiesubordonati conse cutivi. 4. Formulaqienunquriin care'pron,r-il. demonstrativace;tiasi aibi funcqi ade nume predicativ gi, respectiv,de atribut pronominal Q. (6 pancte) de de mai jos, corectind gregelile,-indiferent natura lor. ,Rescrieqi "nurrquiile juvenile ' din nouin Jurnal astpradelicvenqei 1. Vom'reveni care-amadoptat-o la congresav eaunele desavantaje' 2. Soluqia 3. in timpul cilitorieiin Italia, s-aireiat posi bilitateaparticipirii la un festival folcloric, ceeace ne-a plicut la toqi. Subiectulal IIIJea (30 de puncte) 1' Prezentaqi obiectivele ciclurilorcurriculare inviqimintului primar. ale 2' Re levaqi principiul continuitigiiin realizarea"ui.oi".r"r cadru alesrudiului limbi i si literaturii romine i' ciclul ;;;;i;r-,1;;ir4ii f,rnar_enrale... 3. Exemplif icagi parru ,ip"ri-a-"oercigii folositein ciclurprimar. TESTUL 2 SubiectulI (30 de puncte) Atgrr"Tari, intr-un eseude doui-patru pagini, cd operaliterari La gig,incid,e -. Mircea Eliade esteo nuveli fanrastici. Ln realizarea eseului, i" ,edere ur-it oarele repere: -".gi "".i - precizare.a patru caracterisrici specieiliterare; r -a ale - exemplificarea acestorcaracteristic i,-pe bazaoo"r"i literare. - prezen rarea personajelor (tipologi., ,it.qiil. Jir,'t;;;;;;;jq modalitigi de ca_ racte rizare); - argumenrrr"r elemente originalitarea.operei literare (modalitigi de d e consrrucde, ",1:y- asupraremei,paiticularitagiriitirti..j. viziune Subiectulal III-lea (30 de puncte) l.Precizaqi, pe scurt, tipurile de proiectarea activitiqii didactice. restrins) al concepruluide curceledoul seisuri (senzullarg gi sensul 2. Relevaqi riculunt, etape(momente) ale procesuluiscrierii in clasaI. 3. Enumeraqigase TESTUL 3 SubiectulI (30 de puncte) intr-un eseude doui-patru pagini, ci opera literari Amintiri din Argumentaqi, dr igoste, inthia noapte de rdzboi de Cacopild;ie de Ion Creangd/tJltima noapte-de mil Petrescuesteun roman subiectiv. Subiectulal IIJea (30 de puncte) A. (14puncte) ,^ l-"-ti:qi;uspu,ts.rl Pentru oe mal ,os. fiecaredintre urmiroare

le cerinte referitoare la textul

II ln realitlarea eseului, vcli irveir vcclcrc irr unniltoarele rcpere: a - prec izaree patrucaractcristici spccici alc ll,.rnr"-,'-r. - erenrplificarea accsror caracteristict, lir..rr' i,.-U"r. (tipologie, ?elagii"p.iJi int., p.rron"ie,,mod alitigi Subiectulal III-lea (30 de puncte) t,, iJ..i;il:::a.pcrsonajelor deca_ - *rHurrre'tareadoui elemente a de originalitate operei a literare (modalitigi d e eorrsrrucgi viziuneasupra c, remei, p"i,ir"f ;ili;;../, "ri,erj Subiectul al I l-lea (30 de puncte) A. (14puncte) ScrielirispunsulPentrufiecare dintreurmiroare le ceringe referitoare textul la rnft*!]i**f1.^?,9.:"1" , frrcs-o prrceapi",/ er aun intuneric.r_o;;; einici Cici ";:'ume priceputi irrr. ter_i ,uA/ Dar nici d.e vdzut rruf uscpi nici ochi cares-ovazd,./ u-bra ,*, ;';/;;;;riu]n."pur"_a sedes face / imprica-t{ stipineaererna i^r"t...t Dardeodat-un puncrsemigci... inl],t: :ll: cer ter$l smgur. Iatd-l/ cum din chaorfacemumi, iarit puncru_ace_ erderriie Tardr.../ pe formirii capa1. Prezentagi, scurt, tehnicilemuncii cu carteadin perspectiva a citlgii de receptare mesajuluiscris. 2. Exemplificaqidoui situaqiide dezvoltare a creativitiqii elevilor in lecqiiledc limba gi literatura romini. doui tipuri d e itemi. 3. Prezentagi TESTUL 4 SubiectulI (30 de puncte) Argumentagi, intr-un eseude doui-trei pagini, cd poezia Testamentde Tudor Arghez i/ Eu nu striaesccorola de minuni a lumii de tucian Blaga/ in dulcele stil genul ui liric gi esteo arti poetici. clasicde Nichita Stinescuaparqine ln realizarea eseului, vegiaveain vedereurmitoarele repeie: - prezentareaa p^tnr caracteristic i ale genului ;i ale specieiliterare; - exemplificarea acestorcaracteristici, ba zatextului liric; pe - ipostazeleeului liric gi rolul mijloacelor artistice; a d e - argumentarea doui elemente originalitatea operei lirice (viziune asupra teme i,particularitiqi stilistice). ?Funoian ,. t";, ll *:,:iu "", mutt mai ca slab b;;a;'p"k u ilrid;r f;ri pesre marginle ^rrgioi t.::;r;:):::.e Mihai Emines Scrisoarea cu, I un anronimpenrru urmiroarele cuvinre: intuneric,a i4cepe, etern, dintextul riterar. 3' analizagi intac c gi.morfir ogic cuvinrer fi s ri e r"'uri"ir" i"?"r . 4' Transcrieqi propoziqiile subor?onate din,."rufiir.ra, Eipr..irrgi ferurror. B. (10panue) Scrieqi rispunsulpenrrufiecare dinrrecerinqele mai ios. de 1. Form ulagi doui enunguri ."pr"rii/1il;il;'.o',iio".rrq, cdrorase afli ",, verbul a fi age. 2' rlw.sttagi,ptiire*emple/enunguri adecvare, valorile morfologice ale cuv6 ntului 3' Alcituili o frazitin caresi existe o propozigiesubordonati predicativi cu subiect multiplu. 4.Formulagi enunguri cu urmiroarere cuvinre: fracpie/fraqi

une, shmbete/zim_ C. (6 pancte) Rescriegi enungurile maijos, corectind gregelire , de. indiferent 2. Agreiezidea sponso rizdrii tinerilor muzicieni. J. Je anunli aversede ploaie in citeva zile succesive. 2' Pre*agi valorile morforogiceale verbului a Subiectulal IIJea (30 de puncte) A. (14 puncte) Scrieqirispunsul pentru fiecaredintre urmitoarele cerinqereferito arela textul oe marros. ,,Eragreu si procedeziastfel qi, cttoricerisc,lordu seho tiri si spargi gitul pregioasei sticle.Trebui si se foloseasciinsi de un ciocan, cici substangele depusese intiriseri capiatre.In curind cioburile cdzuri"pemasi; tnlduntrul sticlei ziriri mai multe buciqi de hirde, lipite unele de altele.Gle narvanle scoase bigare de seacu mi, le dezlipi una de alta;i le intinse pe masi. .." Verne, Copiiicdpitanului Grant Jules I hrd - titlu nobiliarin Anglia. 1. Men qionaqi cite un sinonim pentru sensuldin text al urmitoarelor cuvinte gi locugiu ni: a proceda,prelios, bdgare de seamd. 2. Precizagi valorile morfologice ale cu vintelor subliniatein text. ' 3. Alcituili enunquri cu alte doui valori morfolog ice ale verbului a fi, dif.eritede ceadin text. 4. Rescrieqi propozigiilesubordo natedin textul literar gi precizagi felul lor. t. In continuare adrudir,.. iid.r'o,,i"ai.ft ;;ffi;;,; a.'a. neingeles. de natura ror.

I laI B, (10puncte) scLreli rilspunsul pcnrru fiecare dintre ceringclc rnaijos. dc l. tiormulagtcnunguricu urmitoarele paronime: anuar/ anual, rafie/ rapiune. 2. Prcc izaqi valoareamorfologici a cu'iintelor subliniarein urmirorul enunr: - -- -----'' Nu-nri maipld,ceainrervengiilwi. 3. Alcituiqi propoziqiiin caresi existeun a tribut pronominalinsoqitde prepozigenitiv si un nume predicativexprimatprin verb la modul i"fil"iti". llc lt caz.ul 4. Scricqi cite o locugiune:substintivali, v erbali, adiectivah aduetb;aii.-_-_E; C. (6 puncte) llc-scrieqi enunqurile mai jo s, corectind gregelile, de indiferent de natura lor. 1. Vroia sI continuiecolabo rarea impreunecri cigtigiiorul concursuluide urbanism. 2. Ori ce artist isi crea zd, lume p?oprie. o 3. ln numirul viitor al revistei,,frielenii nostrii" va apar eun articol despreregenerarea celulelor. scoate/De duamintirii o vecie-ntreagi d in tOrtevoluptoasaei vhpaie,/Ea noaPtea teri, pe caieinsi le simqimca-nvis pe to ate"' Mihai Emines cu, Sctisoar ea 26 cite un sinonim Pentry sensuldin text al fieciruia dintre urmi1. Menqionaqi to"t "l. cuvinte: a sufla,voluptos,durere,a simpL felul lor' propozigii(esubordonated in text gi precizaqi 2. Rescrieqi utim" propozigiesubordonati in parteade propoz iqiecorespun;: d;;;d"ti zdtoare. 4. Alcituiqi doui enunquriin carecuvintelede, t ot si aibi alte valori morfologice decit celedin textul dat. B. (10 puncte) de p entru fiecaredintre cerinqele mai jos' Scriegi'respunsul antonimeleurmitoarelor cuvinte: lurninos,nemulpupropoziqii cu i. F.i-"flfi ' rnire, a regresll., zSomot ' consecutivl. Z. Conrrrrriii o *:^riin caresi existeo propoziqie.subord.onati a cuvintelor subliniatedin urmitorul enunq: i. nr..i"rqi valoareamorfologici Mi-a minteam,, emo[ie creolt mi-ai povestitin aceaseari de vari. -S"ti.il ..f putin p arru cuvinre din familia lexicali a cuvinrului gi'nd. +. C. (6 pancte) indiferen t de natura lor' R;;;iEi ."unr,urile de mai jos, corectind gre.gelile, 1. Iar re veneain discuqieproblema dezdpeirli capitalei' la toqi sinistiaqiiceiacevaintrep rinde guvernul pen2. Primul-ministru ".*plii"r tru a-i ajuta. de pictu3. Darorit i dificultitilor intervenite, insugi ideeaorgani zdrii expoziqiei ri era comprom isi. Subiectulal IIIJea (30 de puncre) 1. Prezentagi, scurt, metodesi instrumentede evaluare. pe 2. Relevaqi rolul exer citiuluiin formareacapacitlliide receprare mesaiuluiscris. a 3. Prezentaqi obiec tiveleciclurilor curricuiare?n' invigimintul primaL TESTUL5 Subiectul (30depuncte) I 1. Argumenmqi,intr-un eseude doui-patru pagini, ci opera literari O scrisoare pi erdwtd de I. L. Caragiale.tt. o .o-"d^i.. In realizarea eseului,veli aveain vede reurmitoarele repere: - precizare.a patru caracteristici specieiliterare; a ale - exemphtrcarea acestorcaracteristici, bazatextului literar; pe - prezentarea pe rsonajelor(tipologie, ielalii dintre personaje, modalitiqi de caracterrzare); argumentarea doui elemente originalitatea operei literare (viziune asua de pra r emei,particularitigi stilistice). Subiectul al ll-lea (30 de puncte) A. (14panct e) Scrieqirispunsul pentru fiecaredigtre urmi.toareleceringereferitoarela texrul Subiectulal III-lea (30 de puncte) clasa, subiectullecaiei9i tipul de lecqie)' (la un 1. Realizagi proiect de lecqi e alegere: in inviqimintul primar' 2. Mengionaqiiipuri de evaluare doul tiPuri d e itemi. 3. Concepeqi TESTUL 6 I Subiectul (30dePuncte) lui P basmulcult oaestea Harap-Alb de intr-un eseu doui-patry Pagini, Prezentaqi , specii.literare. acestei de Ion creangl, relevindcaracteristicile l rePere urm itoarele in vegi eseului, avea vedere i' realizaria

de mal los, , sara urmeazi lung-a . "C.tld cu gene_ostenite suflu-n luminare,/ Doar ceasornicu l timpului cirare,/ Cici perdele-nrr-oparte cind le dai, gi in odaie/ Lurra ,rar se peite

lfr I * preerzareapatrucaractcristici e alc sPcciei litcr.tre; exerrrplificarca accs tor caracteristici lraza.rp"r.i ritcrarc; pe pcrsonajelor(tipologie, relagiidint re ele,modalitigi de caracterif:::,t""tca l,ArC )i lzt TESTUL 7 SubiectulI (30 de puncte) intr-un eseude doui-patru pagini, ci opera literafi"Apus de soaArgumentagi, este ra de Barbu $tefinescu-Delavrancea o draml istorici. ln realizareaeseului,vegi aveain vedereurmitoarele rePere: ale a - precizarea patnr caracteristici speciei literare; pe acestorcaracteristici, bazaoperei literare; - exemplificarea modali tigi de capersonajelor(tipologie, relaqiidintre personaje, - prezentarea racteri zare); de a - argumenrarea doui elemente originalitatea operei(viziune asupratem ei, particularitigi stilistice). modalitiqi de construcgie, - ar8rlrncrltareadoui elemente originalitate operei a de a literare(viziuneaasup ra rcrnci,particularitiqi stilistice). Subiectulal Il-lea (30de puncte) A. (14puncte) Scricqirispunsul Pentru fiecaredintre urmitoarele cerinqe referito arela textul , rlc nraiios. ,,Atdralinigte-i in jur de-mipare ci aud Cum se izbe sc de'geamuririz"l"de luni... Lucian Blaga, Lini;te Subiectulal Il-lea (30 de puncte) puncte) A. (14 urmitoare referitoarela textul Scriegirispunsul pentru fiecaredintre cerinqele m ai jos. de de ,,Locuitorii ace$tia sub brad sunt nigtefipturi de mirare. Iuqi gi nestatornici apele,ca vremea;ribditori in suferinqica gi-n ierni cumplite, fara grrii il bg"9ca gi lor rii,qa gi-n argiqele de cupror, plecindu-le dragostea be gia9i datinile lor de la lumii, ferindu-sede ahe neamuri qi de oamenii de la cim pie gi venind la inceputul birlogul lor ca fiara de codru - mai cu seami stau ei in fagasoareluic-o iniml ca se din el rupti: cel mai adesea desmiardi gi lucegt e de ckntec,de prietenie". Mihail Sadoveanu,Babagul 1. Alcitu\i doui enunquricu sensuridiferite ale verbului a izbi. 2. Pre.ci?agi v alorile morfologice ale cuvintelor subliniatein rextul dat. 3. Stabiliqi felul p rimelor dou; propoziqiisubordonate. 4' Relevaqi, prin enunturi potri"ite, doue f unctii sinractice adverbuluirelativ ale curn. B. (10puncte) Scrieqi.rispunsul pe ntru fiecaredintre cerinqele mai jos. de 1. Daqi parru exemplede locuqiunisubsta ntivale. 2. Alcituigi doui propoziqii,una cu subiectnedeterminat, cealalticu sub iecr multiplu, exprimat prin pirgi de vorbire diferite. 3.Precizagifuncqiasintac tici a cuvintelor din enungulurmiror: Mi-e foarne! 4. Formulaqienunquricu urmito arele cuvinre: odaiA/ o d.atd, numai/'nu mai. C. (6 puncte) Re-s9ri9ti enunguril ede mai jos, corectind gregelile, indiferent de natura lor. 1. Ideile carele-a s usginutin discurs,r"^r{ d"ruti in rindul opoziqiei, : 2. ln curind vor disparemo nezilede cincizecide bani. 3. Si fi demn orideciteori imprejurareao impune ! 1. Mengionaqi cite un sinonim pentru sensuldin text al fieciruia dintre urmitoar ele cuvinte: fdpturd, rdbddtor, a seferi, neamuri. morfo-sintacticcuvintelesubli niatein text. 2. Analizagi 3. Alcituiqi doui enunquriin carelocugiunllefdrd grij i, respectivde mirare si aibi alti func$e sintactici decit ceadin texr si 4. Con struiqi enunquriin carecuvintul a.cegia aibi diversefuncqii sintactice, diferite de ceadin text. B. (10 puncte) de rispunsul pentru fiecaredintre cerinqele mai jos' , Scriegi ' 1. Formulaqicite doui enunguricu sensuridiferite aleverbelor: a semdna,a incolgi. ,i, " prin exemplepotrivite, doui valori morfologice ale cuvi ntului o. 2. Evidengiagi, 3. Alcituigi o f.razdin caresi existeo propozigiesubor donati concesivi. 4. Formulagipropozilii cu urmitoarele cuvinte: devreme,de ztre

me. , Subiectulal IIIJea (30de puncte) 1' Prezentagi, scurt, strategiididacticede formare a.capacitigii receptare pe de a mesajuluj scrisprin efort intelectualpropriu eleviloi. al 2. Exemplificaqi ro lul jocului didacticin insugirea cititului la clasaI. 3. P rezentagi conceptulde curriculum.

ml C, (6 puncte) Itcscricqi cnunqurilc mai jos, corcctind grc9clilc, de irrclifcrcn t naturalor. dc l. l,ettslm un nou conceptcaresenumesc dialogurile democratice, ceea relece vtr progrcsulinainte pe drumul democraqiei. 2. Irrs.ugi Clubului Fem inagi-a exprimat doringade a se reintilni, cu prc-gedinta prilcjul zilei de 8 Ma rtie. 3. Vlz.usenu mai o segvengi filmului. a I l ze 3. AnalizaqisintacticAi morfologic cuvintelesubliniatein textul literar. fie 4. Alcntuiqi o f.raziin carecuvintul poate sd, regentulunei propoziqii suborsubordo nate. donate; precizagifelulacestei B. (10puncte) de risputtsul Pentru fiecaredi ntre cerinqele mai jos' . Scriegi t. Alcetuiqi ptoporiqii cu doul forme diferite de plural alesubstantivelor arc, cot. 2. Scrieqiio.re iropo zigii caresi conqin i forme afective de superlativ absolut. si insoqitde prepoziqie fie 3. Alcituili propoziqiiin careun Pronumede politeqe genitiv, respectiv la dativ. la cazul si ntacticeale cuvintelor din urmitorul vers: ,,Ce-qidoresc 4,Precizagifuncqiile eu de, dulce Rominie ?" (Mihai Eminescu)' C. (5 puncte) indiferent de natura lor. enunprile de mai jos, corectind greqelile, Rescrieqi jos la staqia Reinvierea' 1 . A coborit cu dificultate 2. Proprii lui prieteni il renegi. in gi chematla pre ;edengie agtepta antecameri' 3. Fusese Subiectulal IIIJea (30 de puncte) 1. Relevaqi rolul jocului didacticin dezvoltarea competengelor comunicare de ora li. 2. Exemplificaqi doui etapelmomente didacdce formareadeprinderiide scriede r e corecti la clasaI. 3. Prezentagi finalitiqile inviqimintului primar. TESTUL S SubiectulI (30 de puncte) _ Argumentaqi,intr-un eseude una-doui pagini, ci, poezialarna/ Mezul iernei/ Pri mfuiara/ Malul Siretulwide Vasile Alecsandriestepastel. ln realizarea eseului,ve qiaveain vedereurmitoarele repere: - precizarea patru caracteristici specieilite rare; a ale - exemplificarea acesrorcaracrerisrici, bazatextului liric ales; pe - relevarea ipostazeloreului liric gi a rolului mijloacelor artistice; a - argum entarea doui elemente originalitatea operei(viziune asupratemei, de modalitiqi a rtisricede consrrucqie, particularitiqi Jtilistice). Subiectulal III-lea (30 de puncte) .i : pe 1.'Prezentaqi, scurt, strategiididacticede insuqirea elementelorde construc, 1ia comunicirii patru tipuri de itemi. 2. Enumeraqi p.^ 3. Relevaqi, r"r.rrt,iel agiadintre curriculum 9i evaluare. TESTUL9 SubiectulI (30 de puncte) un Redactaqi eseu,de doui-trei pagini,in caresi vi exprimaqiopinia referitoaopea cestei re la ritlul romanului Mara de Ioan Slavici,avind in vedereci acqiunea 'i . iit.."t. se concentreazi in jurul personajuluiPersida' eseului,veqiaveain vede reurmitoarele rePere: ln redactarea acestorapebaza operei * precizarea momenrelo r subiecruluigi exemplificarea literare; modalitigi de capersonajelor(tipologii, relaqiidintre personaje, - prezenrarea recterizare); - argumenraieatidului peba za caracteristiciloroperei.literare: originalitateavidintre subiectulromanului g i titlu; concordanqa ziinii Eia mijloacelorartistice, opiniei personale' - argum entarea Subiectulal Il-lea (30 de puncte) A. (14pancte) Scriegirispunsul pentru fiecaredintre urmitoarele cerinqereferitoa rela textul . clemal ,os. ,,Moromete aveauneori obiceiul - semn de bitrinege sau poate nevoia de a se conainge 9e gi ce!9 rnai tntortocheate gindtri pot cdpita

glas - de a se rerrage pe undevaprin gridinl satprin spatele caseigi de a vorbi singur." Marin Preda, Morome,tii 1. Scrieqi cite un antonim pentru urmitoarele cuvinte din text: uneori, intortoc heat,spate,a ztorbi. 2.Precizigivaloareamorfologici a cuvintelor: sau,poate, se, undeaa,din textul dat' ,,,,

l0 l I Subiectul ll-lea (30de puncrc) al A. (14puncte) Scr.iclirlispunsulPentru fiecaredintre urmitoarele cerinqe referit oarela textul , (lc lltiu ,()s, TESTUL 10 SubiectulI (30 de puncte) t,., o.chii-aga.de negri incit seara/cind stau culcat cu capu-n poala .-,,lirurnoaso, /gi-s ta/irniparc/ctr ochii tii, adincii,sunt izvorul/din caretainic curge,ro"pt r" p.rre virilgi nlun$igi pestegesuri,/acoperind l)c.'ite piminrul c-o mared.-it rrrr.iic./Aga-s de negri ochii rii,/lumina mea." LucianBlaga, Izoorulnoppii 1. P recizagi felul predicatelordin textul literar. 2. Mengionagi cite un sinonim pen tru sensuldin text al fieciruia dintre urmitoarelecuvinte: adhnc,tainicrd cilrge ,a acoperi. 3, Precizagi felul propoziqiilor subordonatedin text. 4. Analizagi m orfo-sintacticurmitoarele cuvinte din textul d,at: frumoaso, ara, imi, tainic. B . (10pancte) S,clieqi rispunsul penrfu fiecaredintre cerintelede mai jos, 1. Scr ieqi doui exemplede paronime. 2' Formulagicite un enungin care si existeun -pron umede intirire, respectiv un adjectivpronominal de indrir e; precizagifuncqia si nractici a acestora. 3.Precizagivaloarea morfologici a cuvinrelor'subliniate urm itorul enunq: din .Nu credeam sd-nvdt, muri vreodati; / Pururi tinir, infigu rat tn manta-nti,/ a Ochii mei nilgam visitori la steaua/ Singuritigii... Argumentaqi, intr-un eseude doui-trei pagini, cd poeziaSarape deal de Mihai F,mi nescu apartinegenului liric. ln realizarea eseului,vegiaveain vedereurmitoarele repere: a ale - precizarea patru caracteristici genului literar; acestorcaracter istici, bazatexfului literar; - exemplificarea pe : prezentarea ipostazeloreului liric gi a rolului mijloacelor artistice; - argumentarea doui elemente original itatea opereiliterare (viziunea asua de pra temei, modalitiqi artisticede consrr ucgie, particularitiqi stilisdce). Subiectul IIJea (30 de puncte) al A. (14 puncte) Scriegirispunsul pentru fiecaredintre urmi.toarelecerinte referit oarela textul mai jos. de ,,ln cimpia Dunirii, cu cigiva ani inainteacelui de-al Doilea Rizboi Mondial, tp Pqg ci timpul era foarte ribditor cu oamenii; viaqase scurgeaaicifdrd conflicte mari.[...] ln urmitorii ani gospodlria tilrdne:asci c ontinui si se ruineze. Moromere intri lntr-o lungi staredepresivi din caren-avea si fie scosdecit de marile zguduiri care te apropiau.Pestetrei ani izbucneacel d e-alDoilea Rizboi Mondial: dmpul nu mai ribdare'" 'vea Marinpreda, Moromepii,vor .l tr:l.Precizagi felul primei gi ultimei propoziqii subordonatedin text. 2. con trageqiultima propozigiesubordonati in parreade propoziqiecorespunzdtoare. 3. Al cituigi enunguriin carecuvintul ckpizta aibi doui funcqiisintactice, si diferite de ceadin text. 4. Menqionagi cite un sinonim pentru sensuldin text al urmitoar elor cuvinte: coffia, a se ruina, a izbwmi, rdbdare. l; ',. B. (10puncte) rispun sul penrru fiecaredintre cerinqele mai jos. e'::Scriegi de 1. Alcituiqi enunguri cu o locuqiunesubstantivali9i cu o locutiune adverbiali. 'r, 1, 2. Ilustragi,pri n doui exemplepotrivite, polisemiacuvintului insemnat. lr 3. Formulagi propozigi i in care pronumele nehotF'ritfiecare, insogit de prepoziqie,si fie in cazul gen itiv si, respecriv, cazul dativ. in careo propozigiesubiectivi si fie inrrodusi prin conjunc+ 4. Alcituigi o f.razd,in tia dacd. 4.Alcituigifrazd"in si existe o care . nr.oo' J:ffiffi propozigiesubordonati circumsrangiah scop. de ::Sr;:;:rt::

C. (6 puncte) Rescrieqi enungurilede mai jos, corectind gre;elile,indiferent de natura lor. 1.4u convieguitlaolald mult timp, agaci iicunogtea bioritmul vieqii. 2. Cigi copiii lipses asrizi motivJqi ? c 3' Obseryi ;i remarci inflicirarea cu careprietenii nogtrii i9i exprimi opiniile _, despre muzrci. Subiectulal IIIJea (30 de puncte) 1. Prezentagi, scurt, specificulprocesuluiscrierii la clasaI. pe 2. Exemplificag i aspectal creativitigiiin studiul limbii gi literarurii romine in un inviqimint ul primar. 3. Mengionagi finalitiqile invigimintului primar.

nl C, (6 puncte) Itescricqi cnunqurile mai jos, corectindgregelilc, de indifcrcntde naturalor. 1. Mai tacclio dati! 2. Bincinqcles, un guri,casci! era 3. $tirca ci sosegte stadion cel mai extraordinarfotbalist a crearun nea;reppe tat du-tc vln o. 133 2. Menjionagicdteun sinonim pentru sensulfieciruia dintre urmitoarele cuvins fhnt, a seschimba' rc: addncime,a micSora, morfologici a cuvintelor subliniatein textul literar. !,Precizagivaloarea 4. Precizaqifelul propoziqiilor subordonate din textul literar' B. (10pancte) t,. Alceruid cite doui enunquriin care cuvint ele oricine, respectiv cineva si aibi func$i sintactice diferite. 2,Precizalival oareamorfologici a cuvintelor din urmitorul enunq: (Vasile Mezul iernei) Alecsan dri, ,,O, tablou mire!, fantastic!'.." a in patru expresii/locuqiuni caresi exis teverb:ul lua' 3. Scrieqi era 4. Formuiaqio frizFrin careexpresia lini;titor si fie regentul a doui ProPo"zi1ii subordonateaflatein raport de coordonare. C. (6 puncte) corect urmitoarele enunquri: Rescrieqi le a 1. Vor ditp"t" cauzele cdror consecin-qe suportim atdt de greu' grelede rezolvat. 2. AcesteJsint probleme un p.tfect de bine ci fusese cobai de experienqi' 3. lnqelegea Subiectulal III-lea (30 de puncte) jocului didacticin studiul limbii si lireraturii romine l. Exemplificagi eficien ga la clasa I. 2.Preciza:1i doui instrumenrede evaluare. 3. Concepeqi patru tipu ri de itemi. TESTUL11 Subiectul (30depuncte) I Argumentaqi, intr-un eseude doui-parru pagini, ci opera literari Bahagul de Miha il Sadoveanu esteun roman al transhumanqei. ln realizarea eseului,veti aveain ve dereurmitoarele repere: - precizarea patru caracteristici specieiliterare; a ale - exemplificarea acestorcaracteristici, pebaza operei literare; - prezentarea p ersonajelor(tipologii, relagiidintre personaje, modalitlqi de car^cterizare); argumentarea doui elementede originalitatea operei literare (viziune asua pra te mei, modalitigi artisticede consrrucqie, particularitiqi stilistice). Subiectulal III-lea: 30 de Puncte subiecrulgi tipul lecqiei). (la clasa, un 1. Realizaqi proiect de lecqie alegere : etapeale prederii-invigirii unui sunet9i a literei corespunzi2. Enumeiaqigase toare. (limite) aleunei metodetradilionale de pe 3. Prezentagi, scurt, douiddeza vantaje evaluare(lJalegere: probe orale sauprobe scrise)' Subiectulal IIJea (30 de puncte) A. (14 pancte) Scrieqirispunsul pentru fiecaredintre urmitoarele ceringereferito arela texml de mai jos. ,,Lumina ahora/stgruml,vrala nepdtrunsului ascuns/in adi ncimi de intuneric,/ dar eu,/eu cu lumina measporesca lumii taini - /gi-ntocmaic um cu.razele albe ei luna/ nu micsoreazi, ci tremuritoare/ miregte gi mai rare r aina nop[ii,/ a;a imbogiqescgi eu intune catazare/ cu largi fiori de sfint miste r/ Si tot ce-i ne-ngeles/se schimbd-nne-ngelesuri mai mari/ sub ochii mei - / ci ci eu iubesc/;i flori ;i ochi Si Ei buze qi morminte"' Lucian BIaga, na strioesc Ea corora minunia rumii d.e 1. Identificaqiun cimp semanticin textul literar da t. TESTUL 12 SubiectulI (30 de puncte) I Argumentali, inrr-un eseude doui-patru pagini, cd poeziascrisoarea de Mihai ro mantici' Eminescuesteo creaqie eseului,veqiaveain vedereurmitoarele repere: ln r ealizarea ale a - precizarea Patru caracteristici curentului literar; pe exempli ficariaacestorcaracrerisrici bazatextului literar; p.oetice; ipostazeloreului li ric gi a rolului mijloacelorrelevarea de a doui elemenre originalitatea opereili terare (viziunea asu- argumenrarea pri temei, modalitiqi artisricede conitrucqie ,particularitiqi stilistice).

tfl I Subiectul ll-lea (30de puncte) al A. (14puncte) sr:ric1irilspu'rsulpcntru fiecaredintre urmitoarele cerinqereferit oarela textul . jos, rlc nriri ,,!)irri in clipa din urmi omul e dator si qini l a rostul lwi, chh ci rosrul ism cittt ltic cc s-o alege ell [...] Ci tu vii de ; i-mi spui ci noi sunremuhimii girani de lunre qi_citrebuie si dispirem.-$ide ce crezi'cd,n-ai tu ultimul prost din lume 1r.e fi Eicri mai dcgrabi tu ar trebui s i dispari,nu eu? [...] Aqa cdvezi,rJl.reMoro-.t. in glascu o admiralie.desine ne acoperitifala de generozitatealui,eu r" 1", p. tirr. sil triicpti ' '. Dar riu f ac, ci tu vii p- urmi gi-mi spui mie ci nu mai am niciwn rost asta..." llr,lurnc a toarclccuvinte:a dispdrea, arelua, generozitate,rost. "t 2. Ilustragi,prin exe mplepotrivite, omonimia cuvintelor oii, chit. 3. Precizaqi valoareamorfologici a cuvintelor subliniatein text. 4. scriegifelul propozigiilor subordonatedin prim ul enunqal textului. l ss TESTUL13 I Subiectul (30dePuncte) inrr-un eseude doui-patru pagini,ci poeziaLuceafdrulde Mihai Argumenraqi, curent ului romantic' caie aParqine esreun poem lirico-epico-dramatic Eminescu avia in vedereurmitoarele rePere: vegi eseului, ln realizarea literar/alegenului literar ; parmcaracteristiciale.curentului - precizareaa pebaza opereiliterare; caracter istici, - ixemplificrri" "."rto, eului liric gi i rolului mijloacelorartistice; rposrazelor - prezent^rea temei' partiasuPra de - argumenrare^ adoui elemente or iginalitate(viziunea cularitiqi stilistice). r..Mcnlionaqi un sinonim cite penrru sensul text rtu?ilttJ"i^;{:;,":: din Subiectulal Il-lea (30 de Puncte) A. (14puncte) la texul S".i.qiiarp,rnsul pentru fiecaredintre urmitoarele cerinq ereferitoare de mai jos. ripede pune capul lui Harap-Alb ,,1^rif^oimpiratului Ro 9,ininvilmigagul acela, la loc, il incunjlri d.efiei ori c! cele smiiele de mir dulce, toarni "pi,To"t,1il vie, cu.aP^a 9i atunci Harap-Alb qi steiesarrgel" si seprinde pielea,apoi il stroPegte cu mh.naIa ocht, zrcesusptnancti indati invie gi Sterghndu-se ! - Ei, da greu mai adormisem zisefataimpiratului Rog' - DormJai tumuh sibine,Harap-Alb, de nu erameu' iar palo;ulin stipinire"' sirutindu-l cu drag 9i dindu-i lui Pouertea HaraP-AIb Ion Creangi, cite un sinonim Pentru sensu ldin text al urmitoarelor cuvinte: 1. Menqionaqi invdimdsag, rdpede,a tncunjura, a seprinde' . .. . 2. Analizatiiintaitic 9i *otfoiogic cuvintele subliniate in textul literar' g. Ai.e,"iii propoziqiiin carepr"onumele demonstrativacelasi aib i doui funcdin qii sintacticediferite de aceea text' literar' din +,Frecizagif"l ul propoziqiilor subordonate ultimul enunqal textului B. (10puncte) S-cliegi rispunsul pentm fiecaredintre ceringele mai jos. de 1. Sc -rieqi doui paronime si formulagienunquri.., *..rr.". 2. Alcituigi enunquri cu u rmiroarele cuvinie: nici o datd/niciodatd. 3. Precizaqi valorile.morfologicealec uvintelor subliniarein urmitoarele enunquri: r A ie$it glonp dinincipere. . Este singur orc. o Doarme bu;tean. o ,,Zoe,Zoe, fli bdrbatd!" 4. Formula.gi enungin caresd existeo propozigiesubordonati predicativi un ;i o subordonati circumstant riali cauzd. de C. (6 pancte) Rescrieqi corect urmitoarele enunquri : 1. Eu cont inuu si suslin creQrerea TVA la alcol. 2. ochii albastrii ai fetei ceanou veniti in clasanoasrri ne fascinau. 3. ln ceeace privescdeficiengeleintreprinderii noa stre,estenecesar nou proun gram de redresare. la un si, un si "t:xi"{{riif;lrr"9"ri in care existe adjectiv respectiv, adverb gradul superlativ. omonimia urmatoarelot cvvinte"noZ. Formulaqienunguriin caresi evidenqiaqi td, cdi, torturi, snoPi. dinaintea,mocite un antonim pentru urmitoa rele cuvinte: credinpd, 3. Scrieqi rocdnos,a lccePta. subordonatipredicativi 9i o subo +. af"i*iii o fr^ieincare si exisre propoziqie de ordonati circumstanqial i scop.

Subiectulal IIIJea: 30 de puncte 1. Descriegi joc didactic eficientin lecgiilede limba gi lireratura romdni (la u n alegere clasa). 2. Enumeragi tipuri de proiectaredidacdci. 3. Precizagifinalit igile inviqimdntului primar.

ill Subiectul ll-lea al A, (14ltuncte) Scrieli rispunsul pentru fiecaredintre urmitoarele ceringe referi toarela textul , (le ntiu,os. ,,llinc faccdar lumeacarevine la Maria Radnasi se? nchine, Marei ?i ride inigi rrracincl p.ela Sinte Marii timpul e frumos, ca lume a_si poati veni calede *pJrrrini clczilc, cu praporelein vint, cu crucile?mpodob ire flori gi cdntind pril-i " cu pi litanii. Acum cind vin suteleqi se adunl mii li pe locul cel larg din fagaministirii, rtum e.seceriqul Marei, caredimineaga i esecticogurile pline !i searaseinroarce cu clc goale. aceea De s.einchiniMarainf aga icoanei, ia copilagii, care pe "poiigi totdcaunaii poarti cu dinsa, ii dn pu qininainte ;i le zice: u lnchinaqi-vegi voi, slricuqiimamei! '" loanSlavici,Mara 1. scrief alte patru expresii/locuqiuni caresi existecuvintul inimd. in 2. Prec izagi valoareamorfologicr a cuvintelor subliniatein rext. 3. Gisiqi in text parr u cuvinte gi ilustragiprin exempleomonimia acestora. 4. contrageqiprimele doui p ropozigii subordonate rexrin pirgile de propodin zigie corespunzdtoare. B. (10pu ncte) 1. Ilustragi, prin patru enunquriadecvate, polisemiaverbelo a ridica, a in ghepa. r: 2. Scriegi cite patru expresiicu fiecaredinire cuvinteleurmiroare: car te,deietld. 3. Preciz-aqi valoareamorfologici a cuvintelor subliniaredin urmitor ul enun-'q: "ln taina farmecelorsale/E-un nu ;tiu ce run nu ttiu cum"(Mihai Emin escuj. 4. Scrieqi litere urmiroarelecifre: 14, 17.lB. cu l ge TESTUL 16 SubiectulI (30 de Puncte) intr-un eseude doui-patru pagini,ci operaliterari Moromepiide Argumentaqi, Mlrin Predaesteroman. eseului,veti aveain vedereurmitoarele repere: ln rcalizarea ale a - orecizarea patru caracteristici specieiliterare; p9 caracteristici, by1.ope rei literare; lxemplific"ri" modalidqi de capersonajelor(tipologii, ielaqiidintr e personaje, prezentarea "..ttot. racterfl re); de a - argumenrarea doui element e originalitatea opereiliterare(viziune.asupra particularitigistilistice). a art isticede construJqie subiectului, i"ii.i, modalireqi Subiectulal ll-lea (30 de Puncte) A. (14puncte) perrt* fiecaredintre urmitoarele cerinqereferitoarela texrul 3.ti" qi"irp"*.rl jos. de mai jos mun,, -'E,, re privescde sus,furnici ($i-rni-pariath .tde micd!/ Te vid cum c.qiil Uitt gr rt,lCasi triieqti;/ Cind eu/ Stausus'stausus caDumnezet,l Pe frunStausus:ati'tatac/ Casicigtig zl'-*lt"l"i"opac/ Pecaretrlrp: u,-niserd.s[agi''/ comoda-miviaqi!" omida sifurnica Ranetti, George in 1. Identi ficaqi, text, trei omonime. ,"rrs decit cel din text pentru sintagmele:,,teprive scde sus", ,,pari i. S"ri"fi mici". atit de"lt S.Precizali funcqiasintacticila c uvintelor subliniatein text' 4. Pr ecizaiif elul'propoziqiilor subordonatedin te xt' B. U0 Danctel de..mlij9t' .. pentru fiecaredintre cerinqele Scrieqi'rispunsu l 1. Foimulli enunquricu paronimeleurmitoare ,e.c.lipsd-e.l.ipsd,pr-oiecpie-prot eclie. morfologicda cuvintelorsubliniatedin urmitorul enunq:l-a 2. Indicaqivaloa rea fosr inminat premiul prea mult a$tepta,t. propoziqiilorsubliniaiedin verguli le.ulmitoare:,,Dete-ndeam3.'Precizagifelui Tu'rimii la toate rece". (Mihai Emine scu) . nd, de te cheamd,T cite un enun! cu o locugiuneverbale,respectivcu o locu qiunead+. i*-"l.ti verbiali. C. (6 puncte) corect urmitoarele enunluri:Rescrieqi nuanqelor' 1. Mi bizuiescpe proprii mei ochi in distingerea 2. Acqionaufaciori complexi in aceaexcrocherie. 3. Sedovedeainci odati dublicitar. C. (6 puncte) Rescriegi corect urmitoarele enunguri : de cunogtinqe elevilorlasi impresiadesinteresului pentru lecturi. a lor 1. livelYl 2. M; sfii si recunosc ci o si aibe dificuliigi cu echipaadversi. 3. Nu pot penrru ca si spun ce m-a im presionatmai muh Subiectulal IIIJea 1. Prezentaqi, scurr, strategii de formare a capaciti,jiide comunicare, ornli gi pe scrisi. 2. Tipuri de proiectare. 3. Concepegi doui tipuri de itemi.

t0 l Subiectul III-lea (30de puncte) al t' l)rcz'cnta{i forrnarca cap.acitiqiide receptare mesajului a scrisprin efortul in' tclcctual propriu al elevilor. 2' l'lxcrnplificaqi eficienqa metodei exerci giului studiul limbii gi literaturii roin rninc. 3' Mcngionaqi obiectiveleciclur ilor curriculareale inviqimintului primar. vl 41 4. Formutralicitc o propozilie in careun subiectsi fie exprimat prin interjccqia o, respectivun atribut si fie exprirnatprin pronumeledinsii. B, (10pnncte) Scri eqirispunsul pentru fiecare dintre ceringelede mai jos. l. Formulaqienunquricu u rmitoarele paronime: airtuos-airtuoz, deferent-difcrend. valoareamorfologici a c uvintelor subliniatedin urmitorul enunq:,,PiL Precizaqi rea un copil docil, dar nu se comporta intotdeauna docil . 3. Construiqi doui frazeincare adverbul relat iv cum sdintroduci propoziqii subordonate diferite. 4. Alciruiqi propozigii cu u rmitoar ele clwinte:fr audd, in signifiant, moliun e, m uscutos. C* (6pancte) Re scrieqi corect urmitoarele enun[uri: pe 1. Fuseseriinoite marcajele drumul rutie r. pei2. Abea am putut rosd catevacuvinte,fiind complectuluiti de frumuseqea saj ului. in afa 3. Planul grupirii din opoziqiea fost desjucat, cum s-a anunqat toa te mijloacelede informare massmedia. TESTUL17 Subiectul (30depuncre) I Argumentaqi,inrr-un eseu. doui-patru pagini, cd poezia de Noaptea d,ed.ecemurie de Alexandru Macedonskiestec.eagre romantlc; cu numeroase elemente simboliste. l n realizarea eseului,veti aveain vedereurmitoarele repere: * preciza.re.a patru caracterisrici a ale curenrului simbofisrj - exemplificarea acestorcaracteristic pe 6azar."r,rluiiii.r"r; i, - relevarea ipostazeloi eurui riric 9; tol,rl.ri argumentareaa doui, elementede"originalitate a operei literare (viziune -iJt";J; ;.rtirii..; asupra remei,particularitigi stilistice). Subiectulal IIIJea (30 de puncte) pe consolidirii qi sistematizirii in procesulformi1. Prezentaqi, scurt, strategi a rii capacitiqiide receptare mesajuluiscris. a 2. Men$ona1imetode Ei instrument ede evaluare. 3. Enumera{i gasedintre etapelepredirii-invigirii unui sunet gi a literei corespunzltoare. . Subiectulal IIJea (30 de puncte) A. (14 puncte) Scrjgd rispunsul Pentru fiecaredintre urmiroarele ceringe referitoarela textul , de mar tos. Jmpirecheri ciudatede slove...o, cuvinre! Ce farmec se degteaptici nd vi rosre$re gula... De n--aqi fost voi oare, atunci .., .. ,r.r,"-irrt" fi Sar fi-mbricar pe lume 9i dragostea ura ? gi Ce-ar fi ficur un-sufler cu ror ce-a duni_ntr_insul, $i oare braqulvolnic, si buza ce siruti. luminogii,ce au cu ding iiplinsul $i o.chii, Ar fi putut si spuie ce race-oguri muti ?.. Dimitrie Anghel , Imn 1' Menlionagi cite un sinonim pentnr sensuldin text al fieciruia dinrre ur mitoarelecuvinte: ciudat, sload,a rosti,aolnic. 2. Indicagi valorile morfologice ale cuvintului de in rexrul dar. 3.Precizagifelul propoziqiilbr subordonatedin text. ..TESTUL 18 I Subiectul (30depuncte) ''Arg.r-.rrta1i, intr-un eseude doui-patru pagini, ci opera literari Ion de Livi u Rebreanuesteun roman. ,l i" realizareaeseului,veqi aveain vedere urmitoarele r epere: ,) - precizareea patru caracteristiciale specieiliterare; pe acestorcarac teristicl, bazaoperei literaie; { - exemplificarea - grgzentareapersbnajelor(lip ologii, relaqiiintre personaje,modaliUqi de carac{, terrzare); .i

nl a de a - nrgumentarca doui clemente originalitatc opcrci litcrare(viziuncaasupra tcmci, rnodalitlqi artisticede construcqie, particularitiqi stilistice). lot Subiectulal III-lea (30 de Puncte) specificulprocesuluiscrierii in clasaI. 1. Prezentaqi in dintre curriculum 9i ev aluare inviqimnntul primar' 2. Explicaqi'relagia patru tipuri de itemi. 3. Exemp lificaqi Subiectulal ll-lea (30 de puncte) A. (14puncte) referitoarela textul Scricqirispunsul pentnr fiecaredintre urmitoa rele ceringe clc rnaijos. ,,De-agtrdi ca bradu-n munte, N-ag aveasupdriri muhe, Dar triiesc ca plopu-n vale, $i sunt plin de supirare. Inimi cz venin mult, arzh .nd Daci te-agvedea Nu pui mina si te sting; lli mai pun un braqde paie arzi mai cu vipaie." Ca s.d Doindpopulard 1. Identificaqipatru omonime in textul literar . 2.Precizagirrrio.r." morfologici a cuvintelor subliniatein text, felul propozi giilor subordonatedin textul literar. 3. Precizaqi dacd sd introduci doui subor4 . Formulaqidoui propoziqii in careconjuncqia donatediferite de celedin text. B. (10puncte) de raspunsulpentru fiecaredintre ceringele mai ios. Scrieqi 1. Scrieq i cAtedoui antonimepentnr urmitoarele cuvinte: irnportant,Ioialitate. 2. Formula qienunquricu doul adjectivecarenu pot aveagrad de comPara{ie' funcqiasintactici a cuvintelor subliniatedin urmitoarele enunquri: 3. Precizaqi $i deodati se auzi tosct. Studiind vei ajunge savant. 4. Contragegipropozigia subliniatl din urmit orul enunl: ,,De treci codrii d'earamd, d,edepartevezi albind/ $-auzi mindra gld suirea pidurii de argint". (Mihai Eminescu) C. (6 puncte) : Rescrieqi corect urm itoarele enunguri curiqenieioragului. 1. Ori ce om igi poate aduceaportul la int reqinerea de a 2. I s-a comunicatnorei mele rezultarul la egzamenul atestare pos tului. 3. Continuu si cred ci acestarticol e de nednlocuit. TESTUL19 I Subiectul (30depuncte) de Argumenrali,intr-un eseude una-doui pagini, ci poezia Reaed.ere Mihai Emifolc lorici. ncscuitt. o operi lirici de inspiraqie eseului,veqiavla in vedereurmitoa rele repere: ln realizare-a - precizareaa patru caracteristicialegenului literar ; pebazt textului literar; - ixemplificat"" acestotcaracteristici, eului liric ; i a rolului mijloacelor artistice; rposrazelor - prezenrarea de a - ergumenrarea doui elemente originalitatea opereiliterare (viziunea asuparticularitiqi stilis tice). pri temei, modalitlqi arrisricede conJtrucgie, Subiectulal Il-lea (30 de puncte) referitoarela textul Scrieqi'rispunsulpentru fiecaredintre urmltoarele ceringe d e mai ios. drumului pe Mattia gi cu mine ne sfltuisem indelunga:supra ,,lrr"int. de plecare, harta.giacum nu-9i careurma si apucim - cici il inviqasemEipe Matti a-si citeasci lungi pentrupicioarelecarestribat maiinrhipuia eaaltdddtd cI dista nieleerau-mai dicit pentru degetulcaretrece de la un pasla altul. Dupi ce am cum pinit to $osea bine, am hoteiit amhnioi ca si trecemprin Clermont..." 1 HectorMa lot,Singur lume Pe cite doui sinonime pentru sensuldin text al fieciruia dintre urmd,l. Menqionaqi puncte) A. (14 toarelecuvinte:a sfdtui,d.cumpdni. in morfologici-acuvintelorsubliniate text' 2. Precizajivaloarea textului. frazi a. din felul propozigiiloriubordonate grim.1 Indicali' 3. cudin decit acelea textaleurmitoarelor ptdpoi4ii cu altesensuri For mulagi 4. vinte: mine,urma,Pds,cdre. i B. (10puncte) cuvinte:dojand,mild, urmito arele neologice 1. Scrilgicite doui sinonime Pentru necitz,a-gitncbipui, din ,,L uni, sintacticia cuvintelorsubliniate urmitorul enunq: funcqia 2. PreCizaqi miri i, pe a lumii bolti luneci".(Mihai Eminescu) tu, sthpena

a aI l. Sc.rieli citc doul cxpresii/loc,u.qiuni formatc cu rjutorul cuvintelor: foc,d .rept. 4. Alcltuiji enunquricu expresiilescrisela prrr,.trr[3. C. (6 puncte) Res cricqi corect urmitoarele enunquri : l.lrr sccoluldouizeci s-aurealizat'cele exr raordinare mai descoperirigtiinqifice. 2. Avea decit o slibiciune, dar i-ar disp laces-o recunoasci. 3. Fumurii ochelariii dedeauactorului un aer misterios. Cht voi fi eu nu te las Cine mi te-a dat in dar Si-mi tot cint dorul amar? Cine mi t e-a juruit Ca si fiu tot amdrir? Foicici, foaie lad, Murguleq,coami rotate $i cu coadainnodatd., Scapiri"din piatri-n piarri, Mai trece-mi Olru-odati, Scapi-mi capul de la moarre, Ci gi-oi facegrajd de piatrd..." Doindpopukrd I 45 ' Subiectulal III-lea (30 de puncte) 1. Ilustragi,Pe scurt, tehnici ale muncii cu cartea, perspectiva din dezvoltirii capacitigii de receptare mesajuluiscris. a 2. Pr_ezentagi exerciqiului formarea capacitigiide receptare mesajuluiscris, rolul in a 3. Menqionaqi patru tipuri de evaluare. " 1. Scrieqi doui omonime, identificatein textul literar. 2. Indicagifuncgiasintac tici a cuvinrelor subliniatedin text. 3. Rescrieqi propoziqiilesubordonare preci zaqi gi felul lor. 4. FormuJaqi enunguricu alte valori moifologice ale cuvinrul: ui cht, diferite de aceea textul literar. din , B. (10 puncte) r' Scriegi rispun sul penrru fiecaredinrre cerintelede mai jos. formate cu ajutorul subsrantivului foc. , 1. scrieqiparru expresii/locuqiuni ' i 2. Scrieqi patru adjectivecarenu p ot aveagradede comparagie. i,t'3. flciruiqi doul propoziqii cu sensuridifJrite a le cuvintulur repede. 't' '4.Precizagi funcgiasintactici gi valoareamorfologici a cuvintelor subliniatedin urmitoarele propozigii: 'f' e. Y alor eazl"cdtp atru. a. Cu inci doi se f.acpatruzeci. ? r-. f. Despici firul in patrw. D. lnmultrm pe clncl ctt nouil. g. Erau tot unul Siunul. c. Al zecelea va plecain excursie. h. O qinewna;ib:und. d. Adiugim lui Sase, trei. l.e ' ,n' C. (6 puncte) Rescrie qi corect urmitoarele enunguri : 1. Dis de dimineaqi s-a prezenratla bazinul de innot. 2. Seintinde o foaie supqiredin aloatul fraged. de fuseseriunanim recunos *, 3. Valoareadescoperirilorarheologice li Sucidava w cuti de citre toari lumea gtiinqifici. TESTUL20 Subiectul (30depuncte) I un de carac.Scriegi eseu,de doui-patru pagini, in caresi prezenrari terizarea un ui personalprincipal dinir-o operi epic^i. -odalireqi o lon de Liviu Rebreanu . Bahagul de Mihail Sadoveanu c Moromegii de Marin Preda Ln realizarlea eseului,ve ti aveain vedereurmitoarele repere: - precizareacelor doui modalitif de caracrer izare pirsonajului: cara*erizaa re directi gi caracterizareindirecti pi forme al e acesiora; - exemplificarea modalitiqilor de carecterizare, bazatextului litera r ales; pe tipologiei personajuluisi relevarea - stabi'lirea relagiilorcu alte p ersonaje, gi ca a semnificaqiei acestuia; - relevarea doui elemente originaligat g gperejliterare(viziunea-asupra a de a remei,construcqiapersonajelor,particular itngi[!stilului). Subiectul al ll-lea (30 de puncte) A. (14puncte) Scriegi rispunsul pentnr fiecar edintre urmiroareleceringe referitoare texrul la . de maijos. ,,Doini, doini, ci nt cu foc, . r, i Eu te cinr in oriceloc .. !, ". . $i in cimp cit 9i acas', r f,,Subiectulal IIIJea (30de puncte) {r 1. Prezentagi, scurt, aspecte pe metodologiceale dezvoltirii comperenqelor el

eir mentarede comunicareorali si scrisi. 2. Menqionaqi metode;i instrumentede ev aluare. Concepeqi 1. doui tipuri de iternl ill 11, ,i , TI I

*l lqt TESTUI, 21 SubiectulI (30 de puncte) unanim. intr-un consens 2. Ideiaunei cxpediliila Polul nord a fost acccptatd cur sului de informatici' 3. Colegii sorei mele au optat pentru alegerea prinun Itcc{acmji eseu, doui-patru pagini,in caresi caracterizagi personaj un de drami. ciprl dintr-o comedie/dintr-o ' ln rcalizarea eseului,veqiaveain vedereu rmitoarele repere: dia doui modalitigi de caracterizare personajului:caracteriza rea - prccizareaa indirecti ; rccti gi caracterizarea identificatepe baza textul ui limodalitigilor de caracterizare, - excmplificarea terar; relaqiilorcu alte p ersonaje; - stabilireatipologiei personajului;i relevarea personajului; ti'isitu rilor gi a semnificagiei - evidengierea - relevarea doui elemente originalitatea opereiliterare(viziuneaasupratede a particularitiqi stilistice). personajelor, mei, construcqia Subiectulal IIIJea (30 de puncte) obiectivelor cadru ale studiului principiul continuitiqiiin realizarea 1. Releva gi gi Iiteraturii romine in ciclul curricular ,,Achizigiifundamentale". limbii c aeficientein formareagi dezvoltarea 2. Exemplifica{ doui tipuri de exercigiu, pa citigii de receptare mesajuluiscris. a 3. Menlionaqidoui tipuri de proiectaredid actici. TESTUL22 I Subiectul (30depuncte) un un Redactagi eseu,de doui-patru pagini,in caresi caracterizaqi personajsecund ardintr-o operi epici, la alegere. lnrealizarea eseului,veqiaveain vedereurmitoa rele rePere: - precizareacelor doui modalitigi de caracterizarea personajului ca racterizaindirecti; rea directi gi caracterizarea identificate,pe baza texrului limodalitiqilor de caracterizare - exemplificarea terar; - stabilireatipologiei personajuluigi a relagiilorcu alte personaje; ' - evidenfereatrisiturilor gi a s emnificagiei personajului; tede relevarea doui elemente originalitatea opereilit erare(viziuneaasuPra a sdlistice). personajelor, particularitdqi mei, construcgi a Subiectulal ll-lea (30 de puncte) A. (14 puncte) Scrieqirispunsul pentru fiecaredintre urmitoarele cerinqereferito arela textul dc maijos. ,,Aici, la Moara cu noroc, nu putea si steienimeni firi voia luiLicd'z afari de drumurile , Ei tn zad'ar arendagiSi af.ard stipinire mai ira gi dinsul, care stdpanea de te ingelegi arenda;ul,in zadarte pui bine cu st ipanirea,cici, pentru ca si poqista cu la Moara cu noroc, mai trebuie si te faci gl om al lui Lici". Ioan Slavici, Moara cu noroc 1. Identificagicel puqin doui omonime in textul literar. 2.Precizagivalorile mor fologice ale cuvintelor subliniatein textul literar. din 3. Rescrieqi ultimele t rei propozigii subordonate textul literar dat, precizind felul lor. 4. Notaqi pa tnr expresiicu verbul a seface. B. (10puncte) de rispunsul pentnr fiecaredintre cerinqele mai jos. Scriegi 1. Construiqidoul enunguriin carea fi sd aibivalori m orfologicediferite de cea din textul literar dat la puncrul /. 2. Exemplificagi, prin sintagmepotrivite, patru tipuri de atribut. de. diferite,introduseprin con juncAia 3. Consrruigidoul propozigiisubordonate 4. Scrieqi formele pronumelui de monstrativde identitate. C. (6 puncte) : Rescrieqi corect urmitoarele enunquri 1 . ln calitateacareo am, le spun la biieqi sa lupte pentru medaliaolimpici. Subiectulal ll-lea (30 de puncte) puncte) A. (14 referitoarela textul rispunsul pentru fiecaredintre urmitoarele ceringe Scriegi de mai jos. dar ,,Eu nu qi-amvorbit niciodati desprelucruri de aceste, trebuiesd fii Sitw orn, qisi te gindegti la viagi,cici nu pot si-qi vie mereutoate de-a ga ta.Astizi stau fno, aici 9i nu mi supiri nimic, dar imi fac eu insumi ginduri re

le desprezhn de mine, gindurl nu-mi lasi tigna si mI bucur de ziua de astizi. $i poate ci gindugi aceste poateci ziua de mine aresi fie tot buni, dar o voi pier de temeleiunt degarte, rile poimine. $i cit vom sta aici, nu mai scapde nevoia a ceasta". mindu-mi de ceade Ioan Slavici. Moara ca noroc din 1. Identifica$ adverbele textul literar dat,precizdndfelul lor'

ar l I I 2. Prccizaqi func$asintacticia cuvintelorsubliniate texr. in 3. ltcscrieqi ultim elepatru propoziqiisecundare textul dat,precizind felul lor. din 4. Scricgi cite doui antonimepentru urmitoarele cuvinte din textul litetar: a supdra, tibnd (in text tignd), a pierd,e, seterne. a B. (10puncte) Scricqirispunsul pentru fiecar edintre cerinqele mai jos. de l. llustraqi,prin exempleadecvate, alte doui valor i rnorfologice ale cuvAntului aoi, diferite de cea din text. 2. F'ormulaqi doui enunquriin careverbul a rdmkne si fie predicariv,respecriv copulativ. 3. Scriegi formele pronumelui de intirire. 4. Formulaqipropoziqiiin careun numeralcardinal qiunul ordinal au funcqia sintactici de subiect. C. (6 puncte) Rcscrieqi corect urmitoarele enunguri: 1. Excaladarea Everestuluia fost ceamai totald bucurie pe care am trdit-o din plin. 2. Noul alessuccede pre;edenqia la unei mari personali tlqipolirice. 3. O dati ce s-aoferit s5, organizeze excursian un pretext nu-l in dreptlqeasi nici se eschiveze. lqg tcasupra a dc a - rclcvarea doui clcmcntc originalitate operciliterarc(viziu nea stilistice)' particularitigi personajelor, mei, construclia Subiectulal Illea (30 de Puncte) h. (14puncte) -s.ri.qiiitp"rirtl p.ntru fiecaredintre urmitoarele ceringereferit oarela textul de mai jos. legiturile lui de rupe senriment, carenu gi-!explica.bine,.ci ,,Fefi *aveaacesr cu Otilia, 9i de vecheintimitateii dideau dreptul tlt:loricit de inde pirtate, denie, pentru.Ottha dar )urr""purririle ei. fascalopol nu-i eraantipati c, viditele lui atenqii ghiiise in Otilia o prietena de virsta lui, un D'" la ir .,ceput i ;;-r#;;-;;"r,d"lo"r.. Ci care-ilipsise. o iate-d. opttpt.tece ani ar.l taatit interesPtTtIy i*Jti"-i.in nu pAteaciudat.Maicurios eracL ceilalqi erau sc andaliin virsta, un om "rr"-ii. cu umilinqi aceasti Cort".he iar.a de-a dreptul incintat.gi specula iigi.i^.a-o; situajie,Aglae';i Aurica nutreauin priviri invi dia"' George Cilinescu, Enigrna Otiliei Subiectulal III-lea (30 de puncte) 1. Relevaqi, scurt, metode eficientede insugirea elementelorde construc{ia pe co municirii. 2. Explicaqiconceptulde curriculum. jocului didacticin invigiminrul p rimar. 3. Mengionagi caracteristicile lor din 1. Notagipredicatele textulliterar dat,p.recizind.felul at;ibutivi din t ext in Parteade propo2. Contiageqio propoziqiesubordonati e. ziqie corespunzilto ar atributivedin ultimele doui enunquriale ti.i 3. Rescrieqi pr"-p-iqii subordon ate textului. di+. nor-.rlaqi un enunqcorespunzitoralteivalori morfologicea cuvi ntului el, feriti de ceadin text. B. (10 ouncte\ de pentru fiecaredintre cerinqe le mai jos' Scriegi'rispunsul a excite dofi sinonimepentru urmitoarele cuvinte:a ntipattc,atenlte, 1. Scriegi plica, a nutri. 11069' 14,16,5018, cardinale: Z.'sl rieqiin litereurmiroarelenumerale ;:i;;;;i;ii p,"p;;iif* qi invariabiledouiadp",^ r,1j*-,il::d:ui adjective TESTUL23 Subiectul (30depuncte) I Redactagi eseu,de doul-patru pagini,in care sd,caracterizali personajseun un cun dar dintr-o operl literari aparqinindgenului dramatic (comedie). In realizarea e seului,veli aveain vedereurmitoar'elerepere: - precizareacelor doui modalitili d e caracterizarea personajuluiz caracterizarea directi gi caracterizarea indirect

i; modalitiqilor de caracterizare - exemplificarea identificate,pebazatextului l iterar; -- stabilireatipologiei personajuluisi a relagiilorcu alrepersonaje; - c vidcnliereatrisiturilor si a semnificaqiei personajului; jectivecarenu pot aveagradede comPara[le' ! un i; p.op'oriqii ;";. si existe a tribut verbal9i unul adverbial' 4.'Formulaqi C. (6 puncte) corect urmitoarele en unqu.ri: Rescrieqi 1. Mog briciun aducedaruri la copiii cu minqi' 2. Si-mi scri daci vei venii la concert. Muzeul Mirii Negre. 3. Prieteniii unei colegede-a mel e obignuiau sd.viziteze Subiectulal III-lea (30 de puncte) orade l.Prezentagi,pe scurt, strategiide formare a comPetenlelor comunicare li 9 i scrisi.

!o l 2. lixernplificaqi dou.i rnodalitigi stinrulurc crcar.ivirllii dc rr elevilorpri n studiul linrbiiyi litcraturiiromine. .1.I)rez.entali obicctivele ciclurilor cu rriculare invitimintului primar. ale I B. (10puncte) de rlspunsul pentru fiecaredintre cerinqele rnai jos. Scrieqi fiec iruia dintre urmitoarele cupotrivit pentru sensul 1. Alcituiqi cite un enunq pen sie/pensiwne,releoa/re'uela. vinte: insolent/indolent, eroare/oroare, 2.Precizaq ifuncgiasintactici a numeralelordin enunturile urmitoare: de a. ln sali erau dou dzeci parlamentari. b. Al optulea mi sepirea mai interesant. c. M-am imprietenit cu doi dintre ei. d. Muncea cit doi. din muzeu. e. Aceea eraa treia dintre biju teriile celemai valoroase medalii olimpice mai adiugim una. f. La celegase in 3. Formulaqicite un enunq careverbul a devenisi fie regentulunei propozigii conces iv' circumstanqial a respectiv unui complement predicative, subordonate 4. Scrie gi cite doul sinonimepentru urmitoarele cuvinte: intens,proiecpie. C. (6 puncte) : corect urmitoarele enunquri Rescrieqi in situalia de fati ! 1. Nu fii dublici tar celemai desd2,Ydztse cu proprii ochi cum se creazl, din sticli, frumuseqile virgite. turismului. 3. Administragialocali trebuie si-gi aduci aporfil la dezvo ltarea 51 'TNSTUL24 SubiectulI (30 de puncte) Argumcntaqi, inrr-un eseude doui-patrupagini, caoperaliterari pdd.urea spknzurag ilorde Liviu Rebreanuesreun roman de inalizxpsihologic;. ln rcalizarea eseului,v eqiaveain vedereurmitoareie ,.p.rJ, - precizarea patru caracteristici specieilit erare; a ale - cxemplificarea acestorcaracteristici,-pe bazaopereiliterare; - pr ezenrarea personajelor(tipologii, rela$i dintre personaje, modalitiqi de caracte rizare); - argumentarea doui elementede originalitatea operei literare (viziune asua pra_temei, modalitr$ artisticede consirucqie, partiiulariteqi stilisiice); - cxplicarea tidului opereiliterare. Subiectulal Il-lea (30 de puncte) A. (14 puncte) Scrieqi rispunsul pentru fiecaredintre urmitoarele cerinqe referitoarela textul . oc mal ,os. . "filmatd din elicopter iarna apare/intr-un prim-plan atit de inr ens/ ci i se vid broboanele sudoare de scurgindu-se/lent intre lujerii iegiqi br azde/prive;te, zidin pczile cilitoare se-ntorc/in escadrile tirile id"/ p. .a"a qiranul .r, o din 9*." " "rf.alvrfi,,/ jurul gil,lul, freaci parbrizul aburit/ a l cerului, pini ies stelele/a venir in iarna spune qiranul, e timpul/ si legim r otigeleplugului irfoi de hirtie/ cu elegii de.propergiu, venit iarna/copii zice el si luim ascJnsorul/saupe scararulantaii a coborim/ pini in magazinele,subtera nede aparate/electrocairice gi in sala/d.e proiecgie ridicinilor si mai vedem." a Mircea Cirrirescu, Georgica a VI-a Subiectulal III-lea (30de puncte) prin careseformeazi;i sedez1. Relevaqi, scurt,tehnici alemuncii cu cartea, pe a volti capicitareaelevilor din inviqiminml primar de receptare mesajuluiscris' al e 2.Prezenlagi, scurr, doui dezavantaje unei metodetradilionalede evaluape re (l a alegere, dintre probeleoralegi probelescrise)' finalitlqile inv;lemanrului pri mar. 3. Menqionaqi 1. Formulaqidoui enunguriin carecuvintul lent sd" aibi alte doui functii sinract ice, diferite de aceea text. din 2. Idendficaqigi scriegi propoziqiileincidented in textul literar. 3. Precizagi felul propoziqiilor subordonatedin textul dat. 4 . Transcrieti,din texr, doui adjective calificative (propriu-zise)carenu por aye a gradede comparaqie.

$l ( ). (6 puncte) Itcscrielicorccrurmitoarelcenunturi: l. o.pii din clasa iutii in vaqidecii punctul gi semnulintrebdrii. 2. ( )arc va si zici, daci nu intirziam, ,,"._", fii ii;;;i;;;;i in excursie. 3. Ilineingclcs, simgitsi ea cum adieo boar e a plicuti de vinr. citc un sinonim pentru scnsuldin tcxt al fieciruia dintre u rmi.1. Menqionaqi toarelecuvinte: mlddios,aninat, aiurare, cumpdnit. 2.Precizeli valorile morfologice ale cuvintelor subliniatein text. 3. Formulaqi un enungin cari cuvintul aSasd aibe aldt valoare morfologici decit ceadin rcxr felul propoz igiilor subordonatedin textul literar' 4. Scrieqi B. (10 puncte) de iispunsul pe ntru fiecaredintre cerinqele mai jos. Scrieqi enunguricu urmitoarele omonimei ca P,colg,marcd,ronlan. 1. Aldtuiii 2. Formulagicite o propoziqiecu un subsmntivdef ectivde numirul singular9i, respectiv,defecdvde numlrul plural. 3. Construiqi do ui enunquriin carepronumele relativ care (crt gi fird prepozigie)si aibi funcjii sintacticediferite. ' 4. Alciruiti o frazt.in caresi existeo propoziqiesubordon ati condiqionaligi una atributivi. C. (6 puncte) corect urmitoarelor enunguri: R escriegi vintului. 1. Codriii incepuseri si fremetela adierea unor documenteineg rite de vechime' 2. ln lucrare o6t"*"t" inserarea 3. Domnia sa nu a adusnici un argument. 37 Subiectulal IIIlea (30de puncte) l ' Prcz'entagi aspecte metodologice formirii capacirnqii citire/lecturi ale de in clasaI. 2. Definigi conceptulde curriculum. 3. Mengionaqi metode si instrumen tede evaluare. TESTUL 14 SubiectulI (30 de puncte) Argumentaqi, inrr-un eseude doui-patru pagini, ci poeziile plumb qi Lacustrd de Georg_e Bacoviaapargin..rr.rrrrrlrri,;Lbofir.. In realizarea eseului,vegiaveain vedereul_ero"r.l" reDere: - precizare.a patru caracteristici a .rrr.riri;tli-*-b ;1il' "1. - exemplificarea acesrorcara*erisric p, b^i^ t"*r.i;, iiiir"r., i, - r elevarea ipostazeroreurui riric ;i ,ol.rlui *iir.*"i", ,-rtiru..; - argument^rea doui elementede"originalitate a a operei literare (viziune asupra remei,parcicu laritigistilistice). Subiectulal IIIJea (30 de puncte) 1. Exemplificaqio modalitatede stimularea creativitiqii elevilor in studiul limb ii si literaturii romine. relagia dintre curriculum gi evaluare. 2. Relevaqi in tipurile de evaluare invigimintul primar' 3. Menqionaqi Subiectulal ll-lea (30 de puncte) : A. (14puncte) tuspunsulPentru fiecaredintre urmiroarele cerinqereferitoarela tex tul ,^ lt^tl:lt cle mal los. mari si am ingepenit. Regizorul dinmine rimisese bu imic'it. Ni.ioa"s iil;; rearizare cine":;; y1og1a{igpentruintrarea personaj unui extraordinrrlnir-un feeric ivirea -li?.n"iru iilm ca tinirului.?igea.spre un er ou^sorar,feclo, noi u1 9i *ridior, cupirul iIGGJ me.le curg6'nou,t*.tor,e, braqe cu lungiin rninecile'iei;;;-;i;"de minteanul sub anrnat umeri.Miilocul pe ,,A f ost cevaagade.neagteptat, arn ciscat ochii ci TESTUL15 I Subiectul (30depuncte) intr-un eseude doui-patru pagini, ci operaliterari Enigma OtiArgumentaqi, liei d e G. Cilinescu esteun roman obiectiv. Lnrealizareaeseului,vegiaveain vedereurmit oarele repere: ale - precizarea patru caracteristici specieiliterare; a literare ; pe caracteristici, baza'operei - ixemplifi""t6" "."ttor modalitiqi de ca(tipol ogii, relaqiidintre personaje, personajelor - prezentarea racterizare)1 a - argu menrarea doui elementede originalitate a operei literare (viziune.asupra particu laritiqistilistice). a teirei, modalitiqi artisticede construcgie subiectului,

sub.qire, hncins"cu chirnir"ii":;;i;;; qinte strilucite, sublinia gi mai mwltsra rura d)sdoi.rsitlu-p"ir; lui r"*" uoiii.i"-gi fr-,rseqe. uita_ [?:tT[il1it[il:f tam; eapr'un e;, basm ,ou,ep s inc ".-i"i.-o ^,,,;t :; ;; ^iu, Vasile Voiculesct, Misiune de incredere

lrs RASPUNSURI REZOLVARI SI 'n 1l l ,i TESTUL1 I Subiectul ' I " AlexandruLipuqneanul Negruzzi de Costache , Nu,velaesteo speciea genului epic in proz ', mai extinsi ca dimensiunedecit ur mirind un conflict r.dtti decit iomanul, cu un iingur. fir nar^ativ, t.hiqi'qi d esfigurati in diferite locuri, intr-un timp limitat,la care cu acqiune Unic, -ri "on".rrtrat, unele complexe' Darticipi personajenu prea numeroase' -. ["-i"l'ir .i"r.rr" ,roartri, lui CostacheNegruzzi ii esteatribuit merirul de a fi creaisto rici. @rul nuvelei de inspiraqie estestructurati in patru capitole,fiecarecu cit e r{ Ir*oriru Ldpusneanul Nurnela eu un motto: ,,Daci voi nu mi rrreqi, vi vreu. .." (capitolulI),-,,4i si dai sami, doam(cafitolul al Il-lea), ,,Capul luiJvloqo crrrem..."(capitolul al III-lea) ti.'P.e ;;1...; indipie mulqi r- ti pop.rc gi e u..." (capitolul al-IV-lea).\uv.9la se. *t ".i!"litr, coffiarl toriai puternic ( hp,ta ditttt. voievod gi boierii triditori' iiduelizeaz/prin alesMoqoc,gi norodu l pe careace;tiail asupresc' pe de o p"rr"i ti dintie boieri, -ai personajelor.. alil parte), ca qiprin construcpia fe de ' Cr rp"ii. trurreh ari o dimensiunete mporaldredusd'Ea epic, aceaste i"""i"i " conevoci a doua dJmnie a lui Ale*andru Lipugneanu(1564-1569),iar acqiunease asupra p ersonajului principal. b im ensiun ed spalitld cuprinde hotarul 9i ceitr eazd" ,oetatea scauna Moldovei' -1i de . s e n;U,u"lei conrureazi conflictul social 9i sunt creionatePortretele *rJiti la p .rrorr"f"lor'implicate. Aj-ury_ hotarul Moldovei, insolit de armataotomani' Lial cituiti din vornicul Moesteiritimpinat'la Tecuci de o solieboiereasci, ,urrr..rr .t incercind si-l determine gi spirarul Spancioc Stroici,acegtia i"d, o.ri.t"icu l Veveiige, lii"",""r! tr o"rr"" tui"eai"A gi sill atragi intr-o cursa,promiq6nd u-isprijinul boierilor. Intelisent, bun cunosciror al boierilor gi al situaqieid in qari, Lipu.gneanu descopericoilrplorul gi-giafirmi hotirirea de a prelua tron ul, printr-o replici deverriti'-ottoul primului capitol gi rimasi celebri: ,,Dac i voi nu mi vreqr,eu v{ v.r9q, rispunseLipugneanul, ai cirui ochi scinteiri ca u n fulger, 9i daci voi nu mi iubiqi,

la {'tl \r,1.ltll)('sc v()i,;i voi rncrgc cu voilr,ori ljrr.Ivoilrvoastri.Sd rni-nt orc? clri l)rc N4,rr tlelir,rlrl virinr.oarcc l)unirca cursulinclir:itl A! Nu mi vreaqara? ;i Nu mr vrt'Ii vrli,t'rtrrr inqalcg ?" Airr.rr.s tl.rttttt,l.ipugnca nu ucidepe boierii triditori si le confisci averile, ii iar , ,1,,-tttrttci l{tr x:rrtda, ii mirturisiseci erainspiimintati de ameninqarea carc uneiiot,'r,r,ritc v;xluvc (,,Ai si dai sami,doamni!"),iipromiteciiiva administraun,,leac tlr' lri crr"1i, clcascmenea, nu va mai ao-ita omoruri. ci aLingcpunctwl culminantin al t reileacapitol,al cirui morro esre:,,ca.(,",tttf'lit'tul ltri ii 1'rrf Moqocvrem. .."I ipugneanu convoacipe boietiintr-o zi de sirbit oa.rela I'i.scricii unclc, d upi slujbi, seinchini la icoanerila Sfintului Ion cel Nou r'trltrt'lricuta srncr enie, -oast.le ap.oi, pentru a-i amigi, le gineun discurs evlavios ,,de;in(o (.l l;lcr,lvirltarc", cum ocalifici autorul),recunoscindu-gi faptele singeroase tred in ( justificdprin grijasapentru linistea ..,.i: cereiJrtare, folosegte 1]t,l)(' ht.1l.. lnrii,igi sr l)rl(tct)lbllce n rnvrri la curteadomneasci, ospiqulimpicd rii : ,,Boieridumnea_ la vtrirstri! De la venireamea cu a doua domnie si pan; as tizi, am aratatasprimecitr-cnrulqi m-am aritat cumplit, riu, vdrsind singelemult ora. Unul Dumiezeu stie ; .1,c. rrri-apirut riu gi de nu mi ciiesc de aceasia; d umneavoasrrigtiqice m-a r*r dar silit nurnaidoringade a.vedea contenind gilcevil e gi vinzirile unora 9i aftora,care lirrtcaula risipa qeriigi la pieireamea.Asi; zi sunt altfeltrebile.goieiii qi-aureverfff ffr cunostrnqi;au vizut cd. turma nu poate firi p;stor, pentru ca ziceMintuitorul: " !2gs-yoi Pistorul, si sevor imp rdgtia oile ,,.' Boieri dumneavoastri! Si triim dt acumin pace,iubindu-ne ca nig tefraqi,pentru ci aceasra una din cele..zece esre porunci: *Se iubegtipe aproape le tiu'cipre tirrc n si si ne iertim unii pe.alqii,pentru ci sunrem rugindu-ne D omnului rostru Isus Hristos-_-igi fafe irrr.. - si ne ierre ,rouegregal'e[, -rlr itoii, p;;;;;; i;i noi gresililornoqrri." . . Singurii boieri carenu se lasi ami giqi de artasimulirii 9i disimulirii voievodu- -lui sunt spitarul.spanciocgi.str oici.B"inuindprimejdia, ..i doi fug din g.^ie. la .Lipugneanudispuneucidereacelo r patruzecigi gaptede voieri"venigi ospipl vo.ievodal, timp.ce,retrasinrr-un col t iu Mogoc,'se'delecteazd.vi,zind in spaima^acestuia. Apoi,.cu cinism, il intrea bi pe vornic dacdapro..J"i ti"e omorindu-i. pentru.a-i ciqtigabunivoinqa, Moqoci i aprobi fapu iingeroasa, spunind ci el insugi ar fi intentionatsi-l indemne.pe domnitor l" un are-Jrreamicei, dar ci irgelepc;.rneavoievodului i-o luaseinainte . acelagi singe rece,Lipugneanuil di apoi pe Moqocpe mi,namulqimii risculate. ^ .c: Satisficut pentru ci a scipaf si de acestdug-an, ,roi..,odri ii oferi doamne iRuxanda lcaculde trtci promis- piramidadin capetele boierilorucisi,asezare func gie rang. in de ln cel de al tretleacaprtol,autorul surprinde comporramentulpers onajelor aflitc in situagii-limiti, pline d-e dramatism, pr"cu.n 9i sadismul Lip uqneanu, lui la;itatca lui.Moqoc, manifesti,rile caracteristiie personajului ale coleciiv,mulgimea, gi sensibilitatea doamneiRuxanda..Personajele to*arrti.e sun t prezent;r. prin antitez.i, scenele zunt singeroase,. replicil" - t'"l.rr"trtep enrnr fieiarc tip de personaj, iar rru$carea epici - plini de dinamism. Dupi si. ngerosul banchet,domnitorul nu mai ucide boieri, dar conrinui si ii pe, dcpseasc i prin schingiuri gi prin confiscarea averilor. luu si poruncegte fie cilugirit. Cind igi rcLapuqneanu Pcnrruca sc irn[r<llnivc$tc, moarteape Vineinsi qi obscrvi ci esteimbricat in rasamonahali, ii ameninqi_cu tp {i, inclusiv pe doamnaRuxandagi pe fiul siu, moqtenitorul tronului. 'lloierii Sp incioc gi Stroici,intorgiln gari,o sfituiescpe doamni sI'1 offiveasci' a a lmpot rirra ,rbinqeisale,cu congtiinla pecatului,dar cu incuviinqare tacitd. mitropo-' gi si pregiteasci incoronarea nolitului Teofan, care se gribeqte si-i acorde ie rtarca moarein chinuri, vegheat Lipugneanu.Voievodul ului domnitor, RuxandJil ot rlveEte.pe fiind d.eznoddmkntulnuvelei' gi Stroici, acesta de ultimii sii dugman i,Spancioc Nuvela .rt" io-"ntiia prin remaabordati, prin dramati.mul acqiunii,pr in sceantitetile. Personajulprincipal, Alex.andruLipugneanu, este,la nele9i pers onajele sa, iui, romantic prin personalitatea cumul de calitiqi qi mari defecte( caracrlndul singeros,cinism,iap"iittt. de a simulagi de a disimula) 9i prin dest inul siu (iniQr clusivprin moarteaniprasnici). Nuvela esteoriginaii atit datorit

i viziunii pe care-o-oferl asupraistoriei zbuciumatea Moldovel, cit gi datoriti modului remarcabilde construirea unui P9rs.o.: naj redutabil- Lipugneanu- gi a u nui conflict puternic caresederuleaziadmirabil trislturi ale actelord-inpieseled e teatru. De aseln'celepatru capitble care capdtd. gi se menea,briginalitatea vi despe in miiestria de cared; dovadeautorul in pr.ezenpentru prima oari in litera tura romini, a unui personajcolectiv (mulgimea tArea, tlrgoveqilor),precum gi di n modul in carescriitorul comenteazifaptelegipersonadin jele'descrise, dintie in tervenqiile salememorabilefiind aceea finalul nuveuna Lipugneanul, carelasi o pa ti de singe in lei: ,,Acestfel fu sfirqitul lui Alexandru istoriaMoldovei". vest imentaqie, mentalitiqi, ceremonial, Specificulepocii estedat de evenimente, arha ice9i limbajul in caresunt imbinate cu miiestrie elementele obiceiuri,dar Eide n eologismele. Nrivela Alexandru Ldpuyeanul, apilrutiin primul numir, din 1840,al revistei Dacia literard, reprezinti un model di operi oiiginali, inspirati din i storia naqiocarese con{ormeazd.recomand;rilor ficute de Mihail Kogilniceanrtin I ntronald", adeviratul articol-program al revistei 9i, totodati' o concretizare a d,ucSie, o creeze literaturi naqionalivaloroasi. romantismului rominesc careave as5" I Moara cu noroc de Ioan Slavici Conceptulde nuaeld- vezi p. 53. ' Mare clasical literaturii .o-att", aliruri de Mihai Eminescu'Ion Creangi 9i I. L. Caragiale,Ioan Slavicia contribuit la dezvol tareaprozei,indeosebiprin nuvele gi prin romanul Mara, consideratcapodoperi a sp ecieiliterare. 1 Nuvelele sale,adunategi publicatein volumul Nosele din popor ( 1BB )' reconpoporan". In realisti, a unui ,,realism din ardelenesl perspectiva s atului stituieviaqa spa{iul transilvinean,incircat de tradiqie,se desfigoari dra me puternice,generate de di diferenqele sociale,etnice,religioase, avereqi de me ntalitiqi, de sentimenteapriDintre nuvelelevolumului citim: Scorrnon,Gura satulu i, ge gi destin necruliror.

ttl I llxiulea'l',tithii, Comoara, Moara ct't noroc,ocirpodoperl gcnului.Autorul acora rl6atcrrqie clcoscbiti investigagici psihologice, urmirind rcfleciarea evenimen relor in lonqtiirr[l pcrsonajclor, dinamica sufleteasci. lor )pe nuvelei,degi,sp re de1 r;r litcrari Moara cu norocintrunestecaracteristicile orelrire clc altc n uvele,aceasta incepe cu o expozigie, nu secvengi ."r", in io-porlrrrtfl.eiclescr iptivi - prezentarea locului unde se afii circiumi- - apareabia in tleschide cel ui de al doileacapitol.Nuvela incepeabrupt, cu dialogul dintre doui rca Gh!1egi soacra care reprezintd.douiaritudini de viagi, doui lui, ;rcrstttttjccse-nqiale, rtrentrrlitili,doui poziqii etice,ceatradiqionaliintruchipatS" filozofia de via qi a de lrtltrinci.gi.ceamoderni, a lui Ghigi, dornic de schimbarede dragul pros peritigii. (luvintclc bitrinei conginmesajulnuvelei,_exprimat foarte clar inia d l h inceput: ,,()rnul si fie mulqumit cu siricia sa,cici, dacZevorba, nu bogigia ,ci linigteacolil'rcitc facefericit". Personajul argumente igi azS",incontinuare , oiitti", ,,Eu sunt acum btrtrini, gi fiindci am avut gi am aiit de multe bucur ii in via1i, nu ingeleg nemulgunririlc celor tineri gi mi tem ca nu cumva,ciutin d acumala b;irineqe.rn ioro" ,ro.r, sI picrd gi pe acelade caream avut parte pin i in ziua de astdzigisi dau la sfirgitui vicqiirnelede amiriciunea pe carenu o c unoscdecir din frici... Mi-" gr.u si-mi pirlscsccolibain caremi-am petrecutviaga mi-am crescurcopiii 9i m"l cuprindeun si fel dc spaimi cind mi gindescsi rimin singurdintr-?nsa..." Aiiruiitrea bltrinei este perfcct motiv.atipsihologic,ea re prezinti gineraqia v6.rstnici, legati de varri, de ffadiqic,de stabilitatea de-o viaqi.Motivele pi ."r" le enumeri releie ingelepciunea populari carepune pregpe caleade mijloc, pe cumpitare gi pe acceptai.aunri situaqii modeste, dar sigure. Totugi, bitrina t u J. op.rrri proiect6lor ginereluisiu, esterolcranti gi admite . punctul lui de vedere, indimnitrd.r-l re lupie pentru a-giimplini nizuinqele:. ,,voi 9tiqi,voi faceti, [..] voi facegi dupi ganduli'osiru' gi afiimind ci it va spn;rnr;i ii va urma ,,cu toat5. inima, cu tot sufletul,cu toati dragostea mame i careincearci norocul copilului iegitin lume. Dar nu cereli ca eu si hotirisc p entru voi". Pers.onajul esrcmemorabil,un model de ?nqelepciune dragostemateini. Ea gi lc di copiilor toatelibertateade a hotiri viitorul ior .o-,rn, dar ilobfig i si igi asume toati responsabilitatea luirii deciziei. Replicalui Ghige(,,[..J ti riminem aici aici,si cirpescgi mai departecizmeleoame.. nilor, careumbh toati sepdmina in opinci ori desculgi,'iari, daciduminecae noroi, \i duc cizmelein mA ni pini la biserici, gi si ne punem pe prispa caseila soare, privini cu la Ana, Ana la mine, amindoi la copilas ,iard, d-tala tuitrei. Iati linigtea.oiib.i."; p une in evidenqd intriga qi atitudinea lui de viagi. Ca cizmarnu cigtigi iuficien t pentru a asigurafamiliei o viaqi indesrulati, de aceea hotirfute si arende*ze circiuma numiti Moara cu noroc, aflad intr-un vad comercialbun, dar in locuri re le.Togi drume,tii seoprescla circiumi bucurogici au scipat teferi din pidurea ne fasti. Desfd;urarea acpiuniirelevi destinullui Ghiqnsi a[familiei sale,murarela Moara cu noroc. Pini la ap3rigia simidiului Licd.,viaga Ghiqadecurgelinigtit, in fielui care simbiti searase bucuri cu familia de cigtigul realizat:,,Sim6iti de cu seara locul seg.qgf1si Ghiqi, ajungind si mai risuflel sepunea An" gi cu bit rina sI ",r num rebanii gi atunci el privea la An4 Ana privea lJel, amindoi piivea u la cei doi copilagi,cici doi erau acum, iar bdtrinaprivia la citegipatru;i sei imqeaintineriti, lsz sprinteni,iara sporul cr:a Clci aveaun gincrc harnic,o fati norocoasi,doi ncpoqc i Dumnezeu, dintr-un cigtig ficut cu bine"- el fiind un circiumar harnic, drt de la conflictul,lupta inde Fricepurqi cinstit, respecrat togi mugteriii. Lici va declanga al lui chiqe qi dorinqalui de a cigtiga rot mai mult. irc fo"d"i cinsri t Lici intuieqteslibiciuniie iui Ghiqa,dragostea Pentru Ana 9i Patima cfutigului , pentru a ;i-l face complice.Prima intilnire dintre cei doi ;i re va folosi de acestea gi.orgoliul. itte o rr.rit"bila lupti iniare frecareincearci si-qi impun d. auto,ritatea cu cuminte, cautl si te pui la buni inqelegere GhiF il avertizea zi:,,Daci egti om ci lui ii estede ajunsca orice om si simti ,,ci nine", iarLicd

ii rispunde, cu cinism, adaugi el: ,,Mie nu mi s-a vf fivai gi amar de ei daci n u-mi facepe plac", deoarece, din drum"' Du lnci om in cale, farl" ca si mi-l fi curiqit ' Arunci cind simidiul ii ia banii fir; si-i numere,Ghiqi vrea si-l sfig ie, dar se seaci singele din vine de rb,fne si-gi manifestesentimentele teamir , ,ii era par.cd-i legat.gi.trebudar acum.era at e Clnd ,r.d." pe Lici la banii ce -9iadunas Pa:.a para, repedela LicI batjocura gi se. totugi ir si se stip'ineasc i". Circiumarul nu sup-orte conflicruali, de percare,penrnr prrma oari, igi mani festi rpiitn". Aceasti relagie manenteintrecere pentru a{irmareapuierii, devine caracteristicl9i revine adesea: dar prieteni ci ;Lici, tu rebuie sI inqelegi oam eniica mine sunt slugi primejdioase, si intru la iniepr.irriqi" sau: ,,nu weau s i crezi cdmi qii numai de frici, ci umblu voiali cu tine. Sunt gatasi-gi fac pe plac". Conform invoieli"idintre cei doi, in schimbulbanilor luaqide slmidiu, Ghi gl va gi prirni porci furaqi de acesra de oamenii lui. Cu cat estemai antrenatin afacerile alelui Lici, cu ararGhiqi seinstriineazi de familie,seindepirteyddg L 1a, h..rrr*. cd devineirascibil,gi gatasi izbucneas fdramotiv, iar in timpul pro cesuluilui Lici, Budoi sperjur, apliandu-l 9i accepdnd si fie pedepsiqi oameni a i acestuia, devine 9i gi SeiteBouarul, degi ;tie ci snmidiul l-a pridat gi bitut pe arendaq a zi-Ruprn omorit femeiaEi copilul. sferaconttiinqeicirciumarului; C onflictul dinrre Ghip 9i LicI se deplaseazdin proces,congtientde propria-i decid eremorali, Ghiqi seautocondammai alesdupi irrrr. dorinqade rizbunare, dar 9i de cigtig, pe de o parte, ;i lucini, se zbuc^i.rri-ri morali (monologurile interioa re degradarea ditateacu careconstati gi-gimotiveazd, nuvelei ,.rrrt .o*pl"tate d e ampl-eanalizepjihologice realifrecvenrein cuprinsul zateden"r"tor) r ,,..Da igi zise el - am primit porci de furat de la Lici, dari voi, fiind pugiin locul meu, agifi mers mai departedecit mine ori v-aqifi aruncatcu netoacuvinte'..Perdu se aceste socotinqlin primejdie ,'. Era o amarnici dezamilgire.in toate le ficus e din dragostecitre dinsa, din dorinqa te brrcuriil.... L" ,rt-r urmelor, de a o vedeaveseli gi mulqumitd,de a o feri de orice supirare, de orice necaz,de ce-i orice gind riu. Ce-i pasi lui acumde Pintea,de judeciqi,de trebile arendagului, aveabitrina, cind Cici mare-dreptate va p*a ie gindurile 6s'-9i fi facind lumea. cind,la nevoie,ca lini;tea colbei: aici qi numai aici e limanul de_scipare vorb ead"e ! ii ziseel. Iarti-micel puqintu, cici Ano ,totdeauna, lumeate pirisegte" ; ,lartd.-m6. pimintului. Ai avut tati om de frunte; ai neaeu n-am si mi iert cA tvoi irii pe faga muri oamenide treabi gi ai ajunssl-qi vezi berbarulinainteajud ecitorilor' $i n-_am picituit nimic, Ano, dar cerul m-a lovit cu orbie Ei n-am v oit si cred 9i si inqeleg,

$l t'atttl ttti-itiaritlt calcaccabuni"; ,,siinrranilor copiii - zisc cl voi nrci n u mai avcti(:unr lvuscscripirinqiinogrri, rari om cinstir. uu nu mai pot sili pe ni_ un 1...1 -"- r-'-Ittetti rrulc z.ictr sa copiilorisrora:..Tatil vosrru u1 o - ticilos! ;.;'-'l'or nr:rihotirit si sc razbune I.ici, " pe Ghigdseimprietenegt e jandarmulpin_ cu ira, dirr atnini si-l demagte simidiu pentru ci nri se simte in stare pe si renunte ln r:ip1igusi1. rcalizate.cu ajuiorul acestuii.se amigegt e, h;;;;;"J-;-"r,a-i"ii, Moarjt nurrraiciteva.llni gi spunindu-gi ci apoi, i"-pr eurr; cu familia fi;; ;;;;;; csqtigati,sc va stabili inrr-un loc unde nn ,,$i igi zicea l - ,rr, eu putinqi ca purtirile bune si nu stribati"rt. vremea..... " ri" cu "rr.,osiut: Ou cit cstemai robit banului, cu atit il urigte mai mult pe L ici, al cirui caracter diabolic il descoperipe deplin. lncearci siigi linigreasc i'congtiinq" pularrJ totul pc scamafirii saleslaLe:,,$^i ce si-mi fac ? igi ,ir. ct iF i, ..1. din ! urmi. Asa nr*aldsatDumnezeu! ce si-mi {ac, dacdein mine..t, t"r. J..a, u"i;;;;; Nici cocoqatul e insugivinovat c5.are nu -"i cocoatein spin are:nimeni mai mul dec6t dAnsul n-ar dori si n-o aibi". Punctul culminant al con flictului, lupta lui_Ghige lumea si cu sine insusi, cu se rnanifesriin evenimenr ele timpul saibitorilor de pagti.Ghigl din ,,atit ,. ,i;;;; J; ticdlogitli de sl abin el insugi,incdt nu mai putea sd-gideie seama poate gi ce ce nu poatesi faci , gi aga, incetul cu incerul, se liia in voiaintimphrii ;; ; i.9i ncqi nepisares osirealui Lici". $tiind c5"Licv,, asuprasa bani, aur gi "jr.pr" are arginririe f urati, o lasi pe Ana ca momeali.cu acesra, duce sd-l aduci p" j"rrd"i-ripi"i"" s e aresteze, galdjn{ ci : ,,Aga vrea Dumnezeu! i9i ziseel ; a;a *i_" fort r.arrd, rit. :" :tl Dar ce si fac ? igi zise el in celedin urmi, daci Dumn.r"rr'rru mi-a dat gindul ['..] cel bun in ceasul potrivit. Daci e riu ce fac, ng pureamsi fac altfel...s" g1.;u?gi" ,i sc?ntoarcila circiumi, unde o gisegte Ana singurdsi o omoari, spuninju-i: pe ,simt numai ci.mi s-apus cevade-a curmezisa cap .; trr, i n pot irii, iari pe ti". ii p.otsi te las vie i]r urma mea.Acu - urme .l p.rt. p .tfir, -'".., lred c-am ficut riu "" -"i gi daci n-agvedea dinfag.a ci eu re-am arurrl"t ." ,rn ticilos i" ur"q.l" i"t;;;;; ra ca si-mi astimprr serea rdzbunare . de Daci mai adineaoaril-agfi gisit, po"rJ .; te-ag ucis". fi "" Deznoddrnhntwl .mvelej esretragic: Ghiqi esteimpugcatde Riuq, Lici, intors la circiumi si-;i ia chimirul.co.mpromigitor, care-lr'rir"r",ordoni incendierea pe Morii cu noroc, a poi fuge, fiindcjeste in pericol de a fi prirrs de pinrea, se sinucide 9i lzDlno u-secu capulde un stelaruscat. Cind seintoarcela Moara cu noroc,bitrina vederest urileincendiului. pe o sti piatrr.impreuni cu.copiii, alituri de cinci cruci, pl ingind: le-a fost j"*rtl" ,,aga celedin urmi, ea pleaci mai departecu copiii. ' Imagineaestesimbolici, imprimind nuvelei un profund sensmoral: au rimas in.viagi numai cei neprihinigi gi iei cumpitaqi.A.eart'eimaginepune in evidenp mesajuleti c exprimatla inceputul nuvelei:^cuvintele betrin"i"p.nJr., carefericireaadevdrat d, estedati. de.,,linigrea c-olibei",idee pe care;i-o gi Ghigi inrr-un "-int"gt" moment de intens zbucium sufletesc, desi eanu il mai poate ajuta sl sesalveze, fiindci esteun om prea slab.Personajele sunt pirimag., d-. ,.."" i9i primesc p.i ."pr", v lsg iubirii, apoiva fi dominatde patimabanului;Lici cstc stipinit dc patirrra Ghili esrc $imat de patima putcrii, iar Pintea,de patima rizbunirii. Nuvela dezv iluie dezum anizareaomuluistipinit de patimi. Firul narativ urmeagl destinul gi transformirile personajuluiprincipal, Ghigi, caredin om cinstit devine ucigag;i sperjur. Acgiuneaesteconcentrati in pusta arideani, loc unde circiuma rducenoroc , cu condiqiarespectirii legii, a moralei gi a tradiqiei.Dimensiuneatemun estere dusi la citeva luni, puqin Peste an' Dorald - ln nuveli aparpersonaje Cel princi pale,secundare episodice. mai complexper;i esteGhiqi. lonaj nuvelei pune in lumi ni atit destinul ragic, cit 9i mesajuletic. Subiectulal Il-lea A. a l. a setncruciSa: seintretlia) a se intersecta. a A consun'ta.i minca, a bea. incintat, subjugat' fermecat: vrijit, cucerit,fascinat, client, cumpiritor. must eriu: peisajuluimontan (verb auxiliar) 2. Era fascinatde frumusegea ca-n povegri ,/-A fost ca niciodati, / Din rude.mariimpiritegti, / ,,A fostodati O prea frumo

asi fati" (Mihai Eminescu)(verbepredicative)sau: lmi pleceasdfiu pemalul mirii l a risiritul 9i la apusulsoarelui.(verb predicativ) 3. Hanul era ticsit cu girani i inapoiapi(tntorSi)de Ia un thrg mare. 4. ln textul dat cuvintul o estearticol nehotirit. Acest cuvint mai poate ^Yearffmitoarele valori morfologice: forma nea ccentuate' a - pronumepersonalrpersoana III-a, numirul_singular, plim(ex.: Seint impla s-o intilneasci adesea genulfeminin, cazil Botanici.); in Gridina^cuz^tiv bindu-se - numeral cardinal cu valoarede adjectiv(ex.: Pentru filmul Piciul sele ctase o fati qi doi biieqi.); (ex.: O estevocali.); - substantia (ex.: ,,O, tabl ou mireq, fantastic!" - Vasile Alecsandri)' - interjecpie B. l. Coatezai-a ficut un cocfrumos. l,n razelesoareluide iunie se cocciregele' La Gridina Zoologicd"a u fost adusedoud lame. Cele mai bune kme sunt celemarcaGillette' Cdndigipuiin gi nd si scrii o carte,trebuie si perseverezi. Pe stinca din deplrtare amzdritunpui de ciprioari.

ml lntrcccrcrr suldatcu un rczultirtncilltcptilt. s-a Mii gri.dcarn cmoqic fratelcm cu v:r{i soldatin trupelede eliti. cu ci 61 folosinddiferitelirnbajespecializate; capacitilii dc a comunica, - dezvoltarc a .- dezvoltareagindirii autonome;i a responsabilitigii in faqdde integrarea med iul social. 2. Principiul continuitdlii in realizarea obiectiaelor cadrw ale stw diului limbii ;i literaturii romkne tn ciclwl cwrricular ,,Acbizilii fwndarnenta le" Ciclul curricular ,,Achizilii fundamentale"cuprinde grupa pregititoare a gri primar. gi I diniqei clasele - a II-a din invdqdminrul continuitigii se realizea zi prin: ciclu curricular,principiul ln "c"rt ,.-obiectivecomune; * continuturi comune sau aseminitoare; identice; - metodegi mijloacedidactice in primare. valo rificirii achiziqiilordin invigiminrul pregcolar, clasele - necesiratea gi dator iti idealuluieducaqiovalabilitatea eficienqa Acestprincipiu igi dovedegte nal,pa rticularitiqilor de virsti 9i specificuluidisciplineiLimba gi literaturarominl. predictivi are menireasi relevenivelul gi temeiniciaachizi, In clasaI evaluarea pentru o bunl orientarea cadrudemersnecesar jiilor din inviqimintul pregcolar, v iitoare cu copii. lui didacticin activitatea . Etapa prealfabeta16, ca obiective dezvoltarea a capacitiqiide receptare meare a sajelororale 9i a capacitiqiide c omunicareorald. copiilor. Activiti.qilede inviqare, etapl, asiguri: tn aceasti a paratuluifonator, pentru ca elevii si pronungegi si intoneze co- dezvoltarea 'fe ct propoziqii, cuvinte, sunete ; din deprinderiide a delimitapropoziqiile vorbir e,cuvinteledin pro- dezvoltarea din cuvinte. poziqii,silabelegi sunetele de Depr indereade exprimareorali sedezvolti prin exercigii formulare a propode pebaz1^ s uport intuitiv gi lingvistic (cuvinte gi expresiidate), ziqiilor/enunqurilor re 9i.a lrin povesti pebaza textelor literare (povegti,povestiri), pebazailustra-qi ilor lxperienqeide viaqi a elevilor s. a., metode gi procedeefolosite in intregu l ciclu de achizigiifundamentale. pregitegtecitit-scrisul (etapa alfabetafi),asi guri continuiEtapa prealfabetard, tateaintre aceastiperioadi ;i inviliminml preg colar. . Etapa alfabetarl de ltt ceeace privegteinsugireacitit-scrisului,aceasti etapi beneficiazd. achizitiale ciclului curricular, de pilde (inaf.ardde cele il e pozitive ale etapeloranterioare misuri anumitelitere, silabe;au ,,citit" imame nqionate), copiii cunoscin oarecare in I primare,in special clasele in gini (act ivitare careo vor desfigura toate clasele pe graficecarecompun litere,scriu chia r cuvintecu majuscule. - a II-a), scriu elemente in insugirealimbii gi literatur ii romine sunt eficienteurmitoarele metode: (limitatd ca pondere) pol)estirea a' ; s. expunerea - tradiqion ale: explicapia, , (de euristici), exercipiile - mode rne, formative : metoda euristicd(conversagia diverse tipuri), metoda descoperir ii, jocwl didaaic etc. 2. l(, 1 i tdrc i adinc: limpede: pronume nehotirit: A crezut tot ceea i-a spus. ce adjectiv: Tot mobilierul fuses e comandatla Paris. adverb: Ne fot povesrea desprecilitoriile sale. substantiv E ra un tot vnitar. ; adjectiv:^lnimprejurlri dramaticese dovedeaom tdre. adverb: Ii eram tare recvnoscrtorpentru cuvinteleei afecruoase. substantiv: Simqeain adh nculfiinqei cutremurare./S-a o cufundatin adinc. adjectiv:Lacul era limpede 9i a d.Anc. adverb: Privind adhncin ochii ei sl-i ingeleagifrdmintarea. adjectiv: ln lacul limpedese zireau pesti. adverb:Vedealimpedeceeace voia sa obgini prin acqi unile sale. 3._Dupiatita ploaie pdreal/ cerulsetnsenineazd.t/ - propoziqie cd (P, predicativ i) Riminel/ curnne-arn inpeles.2/ - propozigiepredicativi) (P, Situaqia devenise

l/ctun1 ne drteptarn.r/(Pz - propoziqiepredicativi) nu 4. Propunerea lor nu-mi s vSdea defel. Prietenamea era de fel din Ardeal, c. 1. Mi-ar plicea si revid plaiul maramuresean. 2. Maioul seudasedin cauzaploii. 3 . Am intilnit la Muzeul de Arti acelagi grup de englezi. Subiectulal IIIJea l. Obieaiaele ciclwrilor curriculare ale inodydmkntului primar A. Obieaiaele cic lwlwi acbizipiilor fundamentale(clasaI qi clasaa II-a) vizeazS": - asimilarea el ementelordebazl"ale principalelor limbaje convenrionale (scris, citit, calcul ar itmetic); - stimulareacopilului in vedereaperceperii,cunoasteriigi stipinirii me diului aProptat; - stimularea potengialului creatival copilului, a intuiqieigi a imaginaqiei acesruia; - formareamotivirii pentru invitare, inqeleasica activita tesociali. B. Obieaioele ciclului de dezvohare(clasele III-a - a VI-a) consrauin : a - dezvoltarea achizigiilorlingvistice,a competengelor folosire a limbii romi de ne, a limbii materne;i a limbilor srriine, penrnr exprimarea corecti 9i efici enti in situaqiivariatede comunicare;

ttl I ( )orrtlililrcttl;itci diclrcticc constituic o rccorrsidcrlrcr rclaqici cadrudid actic-elev tt';rttslortnrlrca clcvuluiin factoractiv,coparricipant formareeducat ivigi prin la lrli;r rsigrtrrrc;r ircccsibilitigii activitiqiidiferenqiate, gi p ersonalizare, ce justifici diceea vcrsit:ttt';t c,ttcgoriilorcurriculare(curricw lum nrcler, curriculumaprofwndatqi cwrtit.ulwtt cxtins). o I cla. li1apapostalfa betari (clasa dupi inviqareaalfabetuluipini la terminarea sci .r I V-r) trcbuie si asigure insugirea cititului corecr,fluentJi expresiv,a scrisului t'orect,liz. ibil,caligraficcu ajutorul conqinuturilorgi activitirilorie invigare adecvatc,pr oprii gi etapelor.anterioare, metodeformative,deja enunqate. prin l)rogrcsiv,tre buieasigurati. activitatea conftienr;, continui, in ritm propriu a fiec;1ruiclcv , oferindu-i-seposibilitatearecuperirii, consolidirii gi dezvoltaiii aptiturlini lor prin variatele tipuri curriculare. Achiziqiiledintr-o etapl.a ciclului curri cular reprezinti bazl,qi puncr de plecarc pcntru achiziqiisuperioare. esteo meto di bazati pe actiunereali, prin care se execut;,o ope.3.Exerci.giul rrli^cin mod repetatpenrru a dobindi deprinderi. In activitateadidactici, exerciqiulesteo me todi fundamentali, prin care,conse ;ticnt gi reperar, ajungela: - consolidarea d eprinderilor; - insu-girea noqiunilor,regulilor,teoriilor carese aplici in situa qiivariate,asigurindu-se transferulde cunoqtinqe; - dezvoltarea unor capacititi gi aptitudini intelectuale fizice, morale gi trisisi turi de voinqi qi caracter; - prevenireauitirii ;i a confuziilor; - stimulareacapacitiqilorcreative,a origi nalitiqii, a spiritului de independenqi gi a iniqiativei. Exerciqiulesteo metodi adecvati tuturor formelor de activitate,care capdti o importanqi deosebiti in p erspectiva autoeducatiei permanetrte. funcqieae aifeln rite criterii de clasific are, exerciqiile facepart. dir, mai mulre ."t.goiiit pot - dupd f uncpiile in de linit e: exercigiiintrodu ctive, p rodu ctive, deip eragionalip zare,de dezvolt are,aplicative,structurale,de evaluare, corective;tc.; - dupd numdrul elevilor c areparticipd la rezoloarealor: exercitii individuale, de echipi, colecdve,fronta le; - dupd tipwl de actiaitatepe caretl preswpun:exercitii orale sau scrise, rac trce p Ei combinate; - dupd gradul de implicare a cadrului didactic: exerciqiidi rijate,semidirijate, autodirijate sau libere; - d.ulLgr/ul de dificuhare,exerciq iile pot aveagradediferite de complexitate 9i dificultate etc. In gcoalamoderni seimbini exercipiile reproducere,careasiguri auromarisde mele (formareadeprinder ilor), cu acelea operatorii,prin carese reilizeazeffansferul de cunogtinte,sedez volti gindirea, operafiileinteleltuale si motorii, imaginagia etc. lrt ln clasclc primrrc, prin cxcrciqiilc rcproc{uctivc formeaza se automatismul scri rului gi cititului corcct,fluent si rapid. . 'Iipuri de exercigiide citire folos ite in clasele primare: - citire tn ;oaptd,in ritmul propriu fiecirui elev,prin caretrebuie si se realizeze citire conqtiend; - citire tn lang saucitire pe sdri te cu voce tare: fiecareelev trebuie si citeasci, in fiecarelecgie, puginun enun r; cel - citire seleoiad: pebazaunor repereprin carese asiguri ingelegerea mesaj ului scris,se consolideazicunosrinrele limbe qi de literaturi; de citireafluenti si expresivi 9i ii re, - citirepe roluri, carearemenireade a asigura lai.eazi p e elevi. o Exercifii de scriere: scrierea dupi model exteriorscrisde mini; estet ipul de exerciqiu - copierea, folosit in erapaalfabetari iniliali; scrieredupi l ite.rede tipar; lipsegte - transcrierea, modelul exterior de scris de mind, elev ii trebuind si gi-l reprezinremental; " - dictareareprezinti o scrierein careele vii nu mai au niciun fel de model; ' - autodictarea esteo varianti a dictdrii. l n lecgiile limba 9i literaturaromini sefolosesc multitudine de tipuri de exerde o , cijii prin carese realizeazi, obiectivelecadru gi de referinqi ale inviqimin rului prifher.De pild;: - exercipiulde identifuare a unor elementede constructia comunicirii (pirqi de vorbire,pirgi de propoziqie, semne punctuagie, de element e foneticegi lexicale). Ex.: Identifici, in urmitorul enun!, pirqi de vorbire (s ubstanrive,verbe) pnrqi ;i . {e propozigie(predicat,subiect,parte secundaride pr opozigie): Dupi furtuni vine si vreme buni."; - exercipiulde exemplificare Ex.: Spune/scrie doui subsantivecomunegi doui substantive proprii, la numiplsingular

gi la numlrul plural. Saudi exemplede substantive determinatede unu-doui adjecti ve,atir la numirul singular, cit gi la numirul plural. . _Acest tip de exerciqiu esteurmat de exerciqii creaqie de prin careli sesoliciti elevilor si formuleze enunquri,/texte/compuneri cerinqe cu indicate; * exercipiide analizd morfologicd sintacticd ;i Ex.: Analizeazi substantivele urmltorul enunt: din ,,A mers yeste a-nlume despreFrumoasa-Adormiti." Sauanalizeazisubstantivele, predicatelegi subi ectele urmitorul rexr: din fost odati un impirat gi o impiriteasi. Ei aveautrei copiii. Mai aveau linpe ,,A palaul lor o gridinl.foarte frumoasi. $i atit de dra gi ii erau florile acesruiim3l pCrat,..". ' Exemplelesepot inmulgir. lCa exemplificare se aleg pttru tipuri diferite de exercilii riintre cele nrenqi onare.

l* TESTUL2 Subiectul I I La qiginci deMircea Eliade , lncet-incet, vieqiilui: intr-o tragedia igi iese Gavrilescu din amnezie, arnin teqte in (,,lovindu.-.mi o sabie cregca in il teribih devaril,dupl ceargila lovi se cre$tet , 't ^, Conceptulde nuzteld vezi p. 53. Nuaela fantasticd se caracteriz eazdprin exploat area situaqiilorfantasrice, conrtruite prin ,,.. alterarea"(ilcilcarea) cu buna gtiinqaa raqionalititii, a semniiicatriifOr gi a temporalitiqii. realitlqii se r ealizeazi prin interferenqa -"Incilcarea,, SuPrenaturalului naturalul,prinrnvazi asacrului in profan, prin introducerean miicu terului, in mecanismul cotidianalv ieqii,prin intruiiunea imposibilului,a inadmisibilului,a absurdului, carefisurea zi..'oriit ea exisrentl,."1 Nuvela La pigdn,ci Mircea Eliade intruneqte caracter isticileunei nuvele fande tastice. o replici la schiga Ca caragialianiCdldurd ma re,in nuvelalui Eliade cildure e cea care declanqeazd, criza de congtiinqi a per sonajuluiprincipal, profesorul Gavrilescu, ,,firede arrist", cum ii pt".. re rri ."did;:K;[;];r;;;ri;; ;59 rominesti. ln unele creadi litera9i reprezinti o capo dopgri a literaturii fantastice re ale lui Mircea Eliade fantasticulare ca supor t practicileyosa si ranrrayoea (Secretuldoaorului Honigberger Ei Noppik Serampoi e)saumituril"efolclorice iotianesti (DomnigoaraChristina,$arpele).In aceste nuve leexisti doui universuri distincte: real Ei ireal, sac?ugi profan. ln nuvela La gigdncicele doui universuri se intrepitrund, intilnim ,,camuflarea sacruluiin pr ofin". ln spapiwl profan,Bucuregtiul de altidate, sunr ascunse semnele sacrului. in o.agul toropit de argiqiincepeciudataaventur; existengiali profesorului Gavri lescu, a careigi uitaseservietacu partituri la elevasa,Otilia Voitinovici (expoz ipia).Uitarea aceasta motivul intoarcerii din drum gi inceputul unor intimpliri stranii care este se deruleazi dupd.ce,atras'defaima straniea locului 9i de rlco are, profesorul pitrunde in bordeiul gigincilor. Curind constati ci bordeiul esr eun ioc iniqiatic; in caretrebuie si parcurgi.diferite ritualuri ezoterice,incep ind cu alegerea fetei: el refuzi nemqoaica, trebuiesr ghiceasci dar riganca, gre coaiia, evreica. \intrtga) Desfdsurareaacfiunii: Personajul intri in acil spd.li u,interzis,purtAid cu sine, . obses_iv, imagineacolonelului Lawrencegi,mai ales, regretulunei vieqirarate:,,sunr a.rtisj'.', autodefinegte se Gavrilescu,,,pentru picatele mele am ajunsprofesor de pian, dar idealul meu a fost, de totdeaunaiart a puri. Triiesc penrilr sufiet..." , La intrare totul estemarcat de cifra trei: taxade intrare esretrei sute de lei; ajunge aproaPede ora ffei, trebuie si aleag i trei fete. lntAlnirea cu celetrei fete inseam. ni lnceputul unei experienge in fantas:tic-ezoterice careigi amintegtede visul siu de artist,dragoslea pentru H ildegard. Gavrilescunu reugegte rreaci probeleqi seri= si ticegtein labirintul c unoagteriide sine.Feteleil poarti ca inrr-o hord a ielilor din care el,va iesi i ncurcat. in acestlabirint apar simboluri ale sacrului: somnul, cifra tei,labirin tul 9.a. I }:rlcrr:irr l<uiqi ;. a,, Limba ;i literatura rom&nt Concepte opffali()nttle, p, 53, capului,.),s-a rlrdcit pe drumul vieqii,a pi.rd.ti-o pe Hildegard. ln-parcul din bavrllescu Se,ustrlrca;',erarrr rn O banci, o tati Plangea lorrenourg,pe o oanc d, fati plingea in hohote.Gavrilescuse iusdfici: ',efam lOttenbUrg, (autoportret ). ,,O fati abandona, eram fru"*fr gi aveam.rtt rnil"t de artist !'1 A$a i *p." inima. A- st1t de vorbi, am incercars-o consolez-. a incepu! tra<< a fost si fie . Ceasulriu ! A;a ata rnele.[.,.],Mi-arn sPus: Gavrilescule, ia "ieiii Gavrilesc uisi retriiegte povesln timp ce riticegte printre lucruri gi paravane, de cildur i (lucru careii aminteqte de iubire. Esrecind nelinigtit,cind teiorizat gol, sfi anii, setrezegte ..Lawrence Arabiei), cind de coqmaruri.Simte prezenpe al ci el insuqi se metan-Iorf.ozase' i obiectep. aur.-n., le recunoagte, se pare a din la birint gi-i polr.tt"gte babeidi la intrate_cum venit la Bucuregti,cu Elsa, Ajungind in straii. .r, un tinir ciruia-i pomenegti de colonelul Lawrence. se lu i, aflece aceasta clsitorise cu inginePr.ot.r"lo, nr. 18, unde locuia eleva in F

rAncugi ci plecase provincie' el^fiindconvinscd intirziaseJl-tl*t"t sporeqte, Ne lemuiireaiui Gavrilescu :l: reflecti tocmai starealui de dezorientare: tva ore, nu 12 ani, Monologulinterior d.e profesor pi4. tituii, cum el a devenit i insurlqei iqtri in planulrealitdpii ;: urci in tramvai, realilAlil;se in Zgomotuiramvaiului il readuce somotui ramva iului readuce in in aooi a plecatla rude in Germania, urmi cu 12 ani' Gavrilescupersistd ideea lui el s-aupetrecutin timpul unei-zile'El penduleaziintre trdite de li.u.ii-.ttt ele receledoui lumi, lumea reald gi cei ireald, bordeiul ligincilor' Respinsde l umea. de o'birja condusi de un fosi dricar. In dreptul bisericii,se urmar ali, s ereintoarce, opi"r" si respire parfumul floriior. Di-umul acestacu dricarul anri cipeaz drumul inibordeiul qigincilo-rincheie experienqa" iii11t,i-pr."ie ." Hit d.gard. Revenireal-a si ii pentru ultimul drum. Bab.a sp.une meargl dtept lui Ga .Trilescu qi"ii"a,pregatirea p. .o.iior"gi si numereSopt, uqi,la a gipteasi bati de trei ori !i sl intre' Profesorul 'seritlcegte'din nou, vtea ie r. i.rto"t"e' gi si reia numiritoarea, dar esteprea obosit. culminant) - momentulre.pe Intri i nti-un salonunde o giseqte Hildegard Qtwnawl dqi_de biriarul drij;siriip^radisul ui pierdut " 9i pleaci apoi J.r p1du1e, sp19 "c.irt" fata.$i miniincet. Nu ne.gr ibim"." sprepidure, pe dru*ul il maiiung,spuse iarr ,,Ii-o Deznoddrnhntul nuvele iestecon$i toi fata ii .*pli"e tiirro ciudatd ce-l cupiinie se. in ultimele enun quri,,Toqivislm, sp.tt.. Asa incepe'Ca intr-un vis."" centrat profan, este Ambig uitatea rextului trimite la semnticalii multiple: planul_real, pini intr-un dar omul, coplegitde timpul concret,nu le inqelege saruratdi sacru, moment d" g."qi" in caregr"triq"l! ," gt"rg gi t. poate ajungeintr-o lume a r.tiswlui' de vorbegie colod, cu tii".h.se o discuqie o doamn cdreiaii ;;ri.-i;;;;;.e valab ih,il' fost maj atenliaci baniilui n-r,rr su.nt I la*renc.. Taxatorulii itrage d e cu cogidin circulaqie un anin uimi. $i biletul sescumpise cinciani' Nedumecu d escoperi uimireabsende aitist Sositacasi, firii ireagi-opunepe seama sale ^., ^: -^: ^-: La in Trandafir, urmi cu cinci ani' T ^ madam gi unor cunottinqe, ta Els ei l-a ceElsa ciutat,l-a a;teptat tiTp: -ouit"u strizii, undelocuiseafld" , lar. iu-" din colqul Yl ,.1"1!'-1:i ilF!:;,"'ns9 i1strat'a, Gavrilescule, $opti " iar in uamvaipenru a s e pierzi riremoria. adresele...Seurcdll::l'-:1:::?::l"ri:'J:" Confunzi si-ti 1 ., "i''

It I Itr aee*sttr itlttl:lrc:ct r.irttp,.posibilrr c irt intr-urr splt(iu nutic,sc aj upgc rcgisirca la par adisulrripicrtlut. lntrc cc'lc. cktui, planuri, ,aui si'ir :r^t,iii drumul birjarul driear,sirrrlrol luntrasuluicaron,la intiarcain borjeiu l"r^"^rii al qiga;ror se afli baba* oerberul -. celc rrci fcre, ielele careqesco nfuzia p;r;;";t;1";, po, ri un simbor ar Qrrcii ofcri treiposibile.exp-erienqe.* ;rr""r,;"i.,1",p"ql"rculmral ltrrcclttr', alGre_ t'iei,af ( )ricrrtuluiindic sau al VechiuluiT"sr"m"nt. Dacd arfi ghicit 9i nu s-arfi ritacit in trccur, ,,arfi f ost foarte frumos". semnificagiit. pot trimite gi spre l'.rsrrrrrl.ptlrular """. tEi Tinerete fdrd bdtrhnepe a;ap;fari';;;;";;;j si careMirrea Elia_ tfe il valor ificase nuvela Tinerepe in firi tinerege. l'roz.alui MirceaEliadeigi rr. i;d;.in il e tn tradigiedar gi in prozaluiMihai Emi_ \cscu (sdrmanulDionis),a,lui.I.L. c aragiale i""tJrii.";, innoieste lpouesiirile fan_ tasticulrominescadiugdndu-idim ensiuiea mitici. Subiectulal IIJea A. l. trebuie - predicatverbal. sd Stipi- pre dicatverbal. nu era han - predicat nominal. era cetate* predicat nominal. 2. dum neavoastrd subiect. acela- atribut adjectival pronominal. de ici pknd colo - com plemenrcircumstangial mod. de in cuprinsul lui - complemenrcircumsranqial loc. d e 3. niSte- articol nehoririt, numlrul plural. nici - adverbde mod. 4. ferecat: inchis, incuiat, zivorit. cwprins intindere, spaqiu,suprafagi. : a oploSi:a se a ciua,i se cuibiri, a sepripigi. a nu avea habar: a nu-si face griji, ,,rrr_i plr ". B. 1. Mi-am depusroareeconomiilela bancd. Uneori mi agezpe o bancdin Cigmigiu gi privesclacul. Protesorulpareaun om drept. Privea dreptinainte. Mi lua drept cine nu eram. Mi doare piciorul drept. 2. mai - substantiv:Mai este luna florilo r. - adverb: ce rnai faci?; .ce mai freamin, maizbucium ! " (Mihai ce Eminescu); Mi sepirea totulmaifrumos. T lut 3. Vorbca cu atita patos,r/tncdtne-aardjit'petofi'2/(Pz - propozilie consccutivi ) Ne-am pregitit atit de intens pentru concurs,l/ inch'teram siguri de oictorie' z/ consecutivi) (P2- propoziqiecircumstanqiali ' 'Er" conne yiuiau urechile.2/(P , - propoziqiecircumstanqiali arita linigre,r/d,e !ecutivi) (nume predicativ) 4. cigtigitorii cursei ,,Formulaunu" eraua.cettia. (atribut pronominal) pr.-l;I" p enrru ace:;tia pireau substangiale. c. juvenile' delincvengei 1. Vom reveniinJurnal asuPra dezavantaje. pe 2. Soluqia c are am adoptai-o la congresavea.unele t posibilitateaparticipirii la un festival olatoriei initalia, ,-" t:i; ,#p;i "rJnt folcloric, ceeace ne-aplicut tuturor' Subiectulal III-lea l. Tipuri de Proiectare a acqiunilorgi.operade ,,Proi"cta."" didactici reprezint ilactivitatea structurare a procesuluide invigi.mint la nivel sistemului9i tiilo r care "rlgrrri-frrn.giorr"iitat." conform finalitiqilor elaborate gi concret/op eraqional il;r;ilqp*fii./irrr"r-"diar in termeni de politici a educaqiei."l acti vitigilor didacticeia forma: ln practicagcolari proiectarea orientative; (1fplan ificirii calendaristice pe (2) proiectirii secvenqiale, unitiqi de invilare; (3) proiectului de lecqie' proiectareaactivitiqilor didactice o realizeazS"inviqito rul/inviqitoareadupi ce a de dintre-obiectivele referingi corelarea a studiattem einicprogr"-" gcolard, inqeles activitigide inviqare(cum inaayd?)' (cetnpapd?), 1i, ii t"oopA,leiulil,corrginutu.i ' pf""i{icareacaiendaristicianuali orientativ i trebuie si fie un cadru in care: ii) parcurgeriiconqinuturilor; succesiunea se stabilegte - se coreleazi conqinuturilecu obiectivelede referinqi; proiectatd e cadrul didac*rr"o.drnqa intre demersuleducagional - sestabileSt. tic gi oferta de resursedidactice; de r. roUii.gr" timpul alocatfiecrrui conginutpentru a se realizaobiectivele referinqi. planificareacalendaristiciesreorientativi, permiqi

nd modificiri ulterioare devor fi mencolectivuluide el.rri. Schi-birile efectuat e terminarede caracteristicile qionatela rubrica ObseroaPii. r(lristea, Srrrin, 1)r2:1roz de terrneni peclagrtgici, 385. p. ar

rl Y l .t actiaitdpii didactice cuprind : Resurselb * resurse texte auxiliare(culegeri,ant ologii, enciclopedii,planmateriale:manuale, tabele,hirgi etc.), materialedidacti ce,mijloaceaudio-video,locul de desEe, figurare etc.; inviqirii gi sa, - r surse uflrdne: elevul cu personalitatea motivaqia,capacitiqile comunitiqii etc. sa, c adrul didactic cu experienqa influenqele de exprimare, - resurieproced.urale:for ma de organizarea clasei,metode de organizarea activitiqii, metode de invlgare,m etodede predare,timpul alocat. O unitate de inviqare poate cuprinde 3*7 lecqii. Planificare calendaristici Nr. crt. Uniriqide Obiective Nr. de ore invdqare de r eferingi alocate vrzate Perioada/ Siptimina Model Unitatea de inviqare: ... ... Nr, de ore alocate: Il i ,, Evaluare (2) Proiectareaunitdpii de tnvdpare o unitate de inoipare esteo structu ri didacdci rv* deschisi si flexibili, cu urmivwow'rr4 tr r toarele caracteristi ci: - estecoerentddin punct de vederear obiectiverorde referin qd, - - -- -- --' l vizate; - esreunitard din punct de vedereal conginutului ; - se defiEoard coni inu.u o perioadeJ" ii-p (una saumai pe murte ore de curs). Al ocarea. dmpului se r ealiziazepri, piiin.area anuali ; - sefinalizeazd, o evaluar.^. cu de proiect arepe unitigi de invitare consri in succesiunea urmiroareroretaPe: "",I:::!:]ogi a ,l $ il I * {' $ t elevii cu conqinunrrilor previzure programa; de !;-1"fjg*t - stabrhrea activitigilor.de in viqare ."t. du" i",e^ltizar obiectivelor ; - identificarea sffaregiei (modaiiteg i organizare, "a pe grupe, Je fronral, individual, resurse umane maieriale) p.rr rr,., ,J^lir^r"^'ii,*iirli"., { b.i dee,,aruare, n.qi.' ilfi ;;;'j."p.,ro,_*,,ea . i" ru J ; prorecrar"" rn"]:lf::l l:: p" ilvitare sepune" ."..nrui p. obi..drr. , ,,r,p..o'qi_ nururi.Demersul :l]:il.!; didactic trebuie raspunae si urmiroarel or intreb;.ri: De ce voi face? Cu ce Cum CAt s_a ir." ? voi face? realizat? "oi _ Identrtrcarea unei unitigi de inviqareseface prin tema acesreia. Temele,,rrr, .rrrr* ^e rezurL4Lr wtLt drtaDza scopurllor.rnvigi.nr, il $ j\,

tr 5 il esreo anticipareideali, o perspectivi globale9i completi (3) Proieaul d.elecpie deconcrete, obiectivele didactice, carecuprindeiuccesiune" a lecqiei "u"ni-.r,te lor evaluarea' inviqare gi conqinuturilor,strategiilede talierea Ce voi face? t s ii a programei din manuar. !i_di,cri9, sau Actiaitdpilede inrdparereflecti corelare a ii"r* .uiJ*i""# l. ,;;riil; ;;;;: ginuturi;reprezintio.i"rrr"."" .ari""" r.op, ,.;;;p;i;;;_a acdvitdtii. """-;r analiza'scop,,il-.,ii";-i,,-#ii.,_,i* originale, ale fie ale :::',:?Ttlf:::,:,tj t: preluate Iistaje .onqirr.rturi formuliri fie orisinale, cadrului fie *:l di" t Model ... $coala: Aria curriculari:Limbi gi comunicare romini Limba 9i literatur a Disciplina: Proiectde lec$e lecpiei: ... Subiectul ... Tipullecpiei: inviqitor/inviqitoare : ... Clasa:,.. Data: ...

rol s.r,l'rri : Qhicctivt opcralionale:pc parcursulqi la sfirgitul leqiei elevii tre buie: (), sI ... , r, ;, ... n ". Sriategiid;1aaie' lrt Curriculurnul poetc fi : - cunicthm fonnal sattoficizl:. , de experienldor invip re qidezrn"cuprinde - ir"*t"-'aforrr-t -ansemblul comu_ cu aleinterac$uniieducrt nlul mrjlo.rcele_de rezultate ,oltareindirecre, al temrhal' economic, culrural, in mediulsocial, in nicare masi,inreraciunea etc"l qrupuluide prieteni'al comuni tagu i"1orr*t (non-formal), careseteferl la obiectivele9i con$nuturi-kk*t 'y;::t:X:!:",*nversaqia,exerci{uJ,expricalia.jocdidactic,activitateinl*Uif*"XU;i ftH:[tT*";tr;T'fr'iffJ*:'S"-q.:I pregitirepro{esionall) scenaiure4iei . Mijloace indfimant: de ---------Ribliografie: ................. I de ubere,centre spoitiu'lanistice, ia"itiil""aaii in de Maiexisti1ialtecetegorii curriculum, funt{" q" 'z **i:S'*,,11 :i;j,#,$,'rtlp*iff#ra *f,tnfffirffi'ru'*1m::i":fj::':l :ff; ,','",t' r*to*t* ?*:,1*.-*",,i,1. ."f.g".i J. pro6l.-., culegeri de texre, ##r:'#xr!*::i:,J:i#:'i"-J:',L:iffi,Tfi.::#1i..". -yi': ::'1,"-"1;.,--.,^^ curnctulunTul suPort se relera la ansamDrul I -:n:::;:x:,::;:;'::',:;;;L;#ili.'i H;;,erorcurricu,areaux indrumltoare didactice, atlas, dicqioetc.; nare,software educaqional de testatse referi la experienqele inviqare9i de zvoltate aprecia' - curriculumul qi evaluatecu aiutorul testelorsaual probelor d e evaluare' te 3, Etape ale procesuluisuierii la clasaI J. forrn"r. a deprinderi i de scrierepresupuneurmrtoarele ;it;; i;;ili lt4Pe: '; !,',--'^. irruirea liter ei,scrisepe o plangi, pebma analizeielementelorgraficecare o !,, compun; demonst rativi pe mbli. de graficeprin.scrierea b. rlroli"orio sintezeielementelor ... r ::! grafice, numelte elementele citre cadrul didactic car. ,r.rbilii"azi ^"giune a' termini acgiunea gtahcl; spaliile pe carese scriu, de unde incepe9i unde se c . iirntifiiorro literei oroiiot, sunetwluireEectia in cuvinte exemplificat: ^d. :idecupatgi in alfabetarulcopiilor, in manual 9i in alte in rr. elerri, "lf"b"t" rulbenzi decupate; plange,afige'extrase, - i".r"iiii de i,,dlzirea mugchiloi mic i ai miinii: ,,cintatul la pian", ,,friminminuEilor" I'a' I tareapiinii"r,punere a/scoaterea citre eleviimpreunl cu cadrul didactic careexpli, d. simukrea tniiri i litereide in aer cu degetul'pe .cn .I.*"t*le lrafice gi gesturilescrierii: se simuleazi scrierea f, inchigi, apoi cu ochii deschigi; Lrrr.e, in podril palmei iu stiloul gi ochii litirei Ia tabld.de citre doi-trei copii; e. scvierea I lonescu, Miron; Radn,Ion, ap' cit.,y.97, pcdagttgici' : Cristea,Sorin,Dicpiona rde t,errneni 2. Sensurileconceptului de curriculwm Conceptul de cwrriculwm provine din limba ladnd (cuniculum- plural curricu, la ). ^,,alergare"r,rcursi."r,,dritm" modernd,

in senslarg, curriculumul nu vizeazd,numai ,,In accepqiune conlinuturile instruc tiv-educative inclusein prJgramelegcolare universitare, pl"rr.rrii" Je 9i gi jnv itim{t gcolare u.niversitat., ptogr"-ele scolare giuniversitare, ma^nualele scol aregtuniversitare, ariile de studii, ariile tematice, subiectele punctualeetc.,c i gi sistemul.experienqelor inviqaresi formare,direcreji indir..t. aL elevilor g i uruae"tiior, de exPerlente corespunzitoarecelor trei mari categoriide educagie , care se imbini gi sc completeazd, reciproc:educagie formali, nefoimali Ei info rmail..r. A;adar, in sens l,arg,.conceptul cunicwlum descrie'ansamblul de proces eloreduca.. trverfial experienqelor de.invigare careesteantrenarelevulpe duraia gcolarizirii sale. in In sens restri,ns, curriculuminseamni ansambluldocumentelo r;iolare de tip reglator care cuprinde esenqiale privind procesele .dr.r..tirr" gi e"perienqei.de {a.te.le inviiare oferite elevului de citre g.orie. De oLicei, acesre documenresiuntdenumite curriculum forrnal sar oficial. I lrrnescu,Miron; Riulu, Ion, Ditlactica modernri, p.96.

rlI I t', )t rr)t I i r(,t t ' t t ' , r it r c . r rcc()pi l ,accl puqi I I (' ( ' , ( ' 5 , t

r.r' I i l, tt t t ln t i t t, pr gr.,firr,; gu l trtt t it ' 1, tl ttp rtrrro c l c l ,c l c c ri trc l i c c r ptrci l i tere;sul t t c :

l zg I)clcnii VatraSatului, irnprirlitintrci pirqi,clrc sc qilltot dc uuor: lll marcg i vcscl, r1u un pi Bcjcnii.$-apoiHumulcatiigi pe vremcaaceca cranurnaiasa) satde oarneni intemeiatin toati putereacuvintului: cu gospoflrl cipetei, ci sat vechi ri.zigesc, tot unul gi unul, cu fhcli voinici gi fete mindre, caregtiaua invirt i gi hora, dar drri ;i ruveica,de vuia sarul de vatalein toate pirgile; cu biser ici frumoasi gi nigtepreo1i gi dascnligi poporeni ca aceia,de ficeau mare cinste satului lor" (capitolul I). se de tltenii sedisting prin vredniciegi dragoste vi aqi.Din galeriaacestora desprind individualizarc{iecareprintr-o trisiturS: pirin tele eltevapersonajesemnificative, la pentru bineleenoriagilorsli, a infiinqatgc oala, carepredacu Ioln, careseostenea Vasile,fhc;ul ,,voinic,frumos gi ruginosca o fatd mare". In anil1re cinstebediga aparedascilul Iordache, ,,firniitul de la stranamare", care ,,climtczi cu acesta glneade bitrin" 9i ,,maiaveagi darul sup tului"; printre gcolariseafli gi Smirdndiqa lopii, ,,o zgitie de copih ageri la minte", silitoare,dar gi zburdalnici, ea fiind priCalului Bilan gi a Sfintului N icolae, ,,fic;torul de vinitii". irr carefacesafteaua sarului,a familiei, din al ti perspectivi,;i compleFiecarecapitol reia descrierea galeriade personaje. lQaz d a D esfdsurare actiwnii : azi ln capitolul I esteinfiqigat satul,acliuneasecon centre asuprainstruirii lui Nicn anii de qcoali, in satul Humuleqti qi la Broqte ni,cu vestiteleperipegii:contamigi 1treacu riie de la capreleIrinucii, gazdaaces tuia a lui Dumitru, unchiul siu, disCapitolul al Ii-lea surprindeatmosferade cas eigi fuga cu pluta pe Bistriqa. Fugerea ftmilie, emoqiaevocirii pirinqilor ;i fr aqilor,jocurile copiliriei 9i intimpliri pline dahaz tiiatul porcului, uratul la sirbitorile de iarni, furatul ciregelorde la mituI Mirioara, intimplarea cu pup iza, la scildat, capitolul incheindu-secu un autohazliu.Satulnatal;i familiarepr ezinti paradisulcopileriei.,,Nu gtiu alqiicum Dorurer -trtnt, pirinteascl din Fl umudar eu, cind mi gindescla locul na;terii mele,la casa la cuptiorul...si la al tejoleqti,lastilpul hornului... la prichiciul vetrei cel humuit... nrri gi jucnr ii pline de hazul si farmeculcopiliresc,parci-mi salti 9i acum inima de bucurie! $i, Doamne, frumos era pe atunci, cici ;i pirinqii gi fragii gi surorile imi ff eu sinitoEi, si casani eraindestulati gi copiii gi copilelemegiegilorerau de-a p utureain petrecerecu noi, gi toate imi mergeaudupi plac, [Ar^leac de suplrare, d e Dtrci era toata lumea a mea! ' $i eu eram veselca vremeabuni, gi gturlubatic;i copiliros ca vintul ?n tulburalca sa". gi domestici, simpli, pisUniversul copil iriei seconstituiedin spaqiul atmosfera aproapemitizate. trltoare de vechi tradi qii,exemplare, Chipurile piringilor;i alebunicilor seindividtalizeazdprinciteva trisituri: Smarmda Creangi, ,,plini de minuniqii", ,,vestiti pentru nizdriviniil e sale",intruchiDoregtesi-gi peazidragostea materni, imbinind iubireagiingiduinq acu severitatea. fiul popi gi esteneinduplecatlin hotirnrea de a-l 9coli.Tatil, cu spirit pracvrdi fiul, ii transmitelui Nici care-iinstruiesc bisericegti tic, realisqneincrezitor in feqele viagi. Bunicul, David Creangi, estesusqinitorulinv ide experiengei lngelepciunea prisosul ei iar flturii, prequind cartea, bunica s einduiogeazide orice lucru, revarsd de bunitate si iubire. tttttttrtltrl buJiuidwal scvierii: al cadruldidactic.apreciazdcorecrirudinea, ex plir',lr(()rcct.crrzi, rccomandi,demonstreazi acolounde estenecesar; de 1tx dii, tctic clarelaxare, inleturarea oboseliigi de preintimpinarea plictiselii; rclrr; rrcrr, scrisuluicu alte trei literesauun rini: c()rrtrolul aprecierea si activit ilii fiecirui elev,evaluiri gi recomandiri. irr lccliilc,lc'inriigare unei liter enoi esre a necesar sereacrualizeze si litereleinv'11ittc ilrltcrior,si.sestabil easci asemini.ri deosebiri gi inrre acestea, pentru a seevir.rc,rrl'uziilc. Peri odictrebuierepetare_;i sistematizate litereleinsugite. Itt Ittt>tncutul scrierii .rrrrir.telo,trebuie acordati ,.ri"rii'legiturilor din"r.r.1i" tl'c litcrc gi s crierii in duct continuu, f;ri intreruperi, perrtru a nota semnele diacritit'c'

Sc irnpune repetarea.gi..explicareamaimulie ori a gesturilor de grrfi..,-" rlcrr rc'rclorcomponente liteielor si alelegiturilor dintre acestea. ale liortnarca.de prinderiide a scrie corect Jaligrafic f,rrra"1nentali evoluin . 9i "ri. a 1i;rir rtclcctuali elevului. TESTUL 3 SubiectulI I Amintiri din copilirie de Ion Creanga Ro,manul esteo specie a.genului dimensiunimari, cu acgiune fpic in prozd,,de 1:o rnplexi, destS.surati mai.multeplanuri,inrr-o perioadi de rimp gi un spaqiu pe a m_ plc, la careparticipi personaje nrrrrr.ro"r".-Romanul pr.ruprrrr.,rrr'n"r"ror ,'obiec_ trv sau subiectiv, gi imbinarea modurilor de .*pun.ri, descrierea, dlal ogul, rnonologulgi naraqiunea, estedominanta. ,rrril" ,o*rne descriereat;;-ii ca re in rcdusa,iar monoiogul inexistent. Opera literari Amintiri din copildri.e in trunegtetrisiturile romanului, ale unui r?mln memorialistic,,,roman al copilirie i copilului universal,,,cum il aprecia criticul G. Cilinescu. A.:t: roman.cuprin depatru capitole,fiecareincepind cu o expoziple: descriere , a loculur actiunii, schiqa portrete ale personajelor de implicate in acqiune. tr,.J.-.nt de origina lititea romanu^lui relaqia este o)tor-norotor-personaj im. ,, phcat.Naratorwl ad ult setranspuneinpersonaj, de aici caracterwl subiicti,u,de'profur-rda rezon ang i afecivd" .rr-o-ci.ii;i de mandil" p.nrr., ,p"rr.rr"rrg, l" ,rr, ,p"6.r li " la o comunitateexemplare:,,Stauciieodati gi-mi aduc,rrrirr" cevremi ce 9i iameni c rau in pirqile noasrre,pe cind incepusem eu, drigiligi Doamne a mdridica 9i bi, icqag casa la pirinqilor mei, in satul Humulesti, din ti"rg jr"pt p"rr. apaNeamq ului;

I t4 l 75 Arlirrttc,t I'lt'trliirc'ltc dc;corLi clclrrI Irrrrulc;til;r l]ro;tcni,la lri lticcni(ca ;rnii nar:ltor.Accstc pi r6col)stiruirc rctraitc cu profundi lucidita tcdc citrc pcrsorrajul la (crrpitolul lV-lcla), careseir-rcheic ixpcricngc viaqi au deterrninat lrrlolttlll lll-lcrr) pina la sosirca Socola gi al cg structurar omanului,celedoui pirqi reflcctatc de t,ttlt;rtttlfMtrltrivrcmccritic:rlitcrari a considcrat , Amintiri din'copildrie operi linarator,perpersonajului o opereifi ind asiguratide complexitatea ln-titlu,unirarea t('r.rr';1 rrctcr"rnirrat.i. ln finali ronaj principal. Critica literari a apreciatci prima p^rte a romanului ar e caracter _rcalitatc,.imaginca estesimbolici: "jungi t, SJ.ot" i" r',lt lui rno gI,uca,Nici gi Zaharii Gitlan se adapostesc un plop mareundc ulir sub de de conf esiune, jurnal intim, iar parteaa doua se inrude;te cu un jurnal de tdzrt' 't,lt tttasc rnulqimc o pcstriqi:dascili,tineri, alqiirnaivirstnici cu peririqii lor, ,,pr"boi. G. Cilinescu consideri romanul lui Camil Petrescu,,o proza superioari. Perolr iir rrllrcni,gi mdrturisindu-gi unul altuiapicatele!...",un loc gib cole ctivitate de tonajul principal, $tefan Gheorghidiu, este ,,un om cu suflet cloco titor de idei 9i l.tt,trc itrccpca noui etapd. o avieqii.Romanirl seincheie-cu i egirea universul codin pmiuni, un om inteligent gi neprihinit totodati, plin de subtilitate,de pdtrundere lril;rrici ;rritr drurnul la Iagi si.inrarea in mareav iagd, atiniruiui (deznodAmaitulj. dragosdespre dar gi naiv,cu inocenqi(gi cu tal ent)de poet,vorbegte isihologica, f tt lccst roman cu puternici amprenti subiect iva, conflictwl stabilegte se intre o pimintuiealui, desprefemeie,afa cum o vede el, despreoameni,desprenagterea ctttlturtitate traditionali bineintemeiata, nor me moralesffictegi cei caiele incalcu incetul cu incetul o viaqi lui din haoi et c. gi din acestmonolog neryossedesprinde .,,1,il ci accgtia.iunt copiii neasti-p ;rr6 (intimphrile hazlii) ,.r, ;;;;;; f indeterminati dar reali, un soi de simfo nieintelectuah,carete surprinlufleteascd, "d.riqii tlrcir.dc,la proprirlc lor in datoriri: preoqigi dascnli lacomi,viciopi,popa oslobanu, carete incintl prin pli cedisparate intreqes, se cu dc prin exactitatea careelemente rl;rscif lordacheer c.,oamenihapsini (mogvasile gi mituga Mirrioira erc.).Biseul reace poate rezulta din calitiqilepsihice"'t ric,rEi qcoalareprezintl,qintaneciuqitoareicritici a na rarorului.Pwnctulcu[minant capitole9i prima parte a romanului, compusi din gase Prii tehnicaretrospecliei, ,rl t:ttnflictului afli.in capitolul.alIII-lea - gcoa la catihegi Filticeni gi bAse de din perrea doua cu gaptecapitole,fiecarecu clte un dtlu semnificativ,dezvlluie draa trril clin casa PavelCiubotariul. lui 'nra rizboiului, prin {ine gi lucide inexperienqei iubirii qi a cisniiiei din perspec tiva I)crsonajele fi grupatein doui categorii:personaje pot evocare dragosre, cu respsihologice. vcstigaqii d,uiogie personijepe carcnaratoiul nn l" si infitiga te ciitic, c"le;tcct.i;.i mocapitolul intitulat ,,LaPiatraCraiului,in munte", se ptecizeazS, bru f rtndportretul generic preotuluischiqat mogVasile:,,Vorbaceea: In expozipie, al de "gr.."zi, picioare (intriga) 9i sedescriu, (retrospecpie) pr imlvara anului 1,916, guri de lup, obraz de-scoarqr menrulinceperiiacqiunii, gip intece de iapdse cei-unuipopd...'Bine-ar 1jc.1al' l'i, Doamneiarti.-mi",.ca fort ificaqiide pe ValeaPrahovei,intre Bu$tenigi Predeal. feqele.bisgricestisa mai ai tfel!...Dar...vegi'fiauzit voi, cu subtih ironie, celebrele fie ei pop.a.are min i de luar, nu-de dat; el mininci side pe viu gi de pe morr. vedeqi din acestprim capitol esteposterioari intimplirilor relatatein parteaI-a Acqiunea c.it de.bin etriiegte Mecetul,feri si munceascidin'greu'canoi..." Sa^u romanului,scriitorul apelind aici la un artificiu de compoziqie.Intimplarea de la celebrulTristrca,el wul incapabilsi inveqedupi manualele ribufnirea pitimagi a lui $tedeclangeazi po pori, discutarea unei crime pasionale, vreriii ;i Davidici, mindregede flecau de la munte caren-a avut parte si sepreoqeascl., murit, sirmanul, inainte de sii. de Gh.orghidiu, exasperat pladtudineagindirii camarazilor Personajule sulrn ,,a vrclne,inecatcu pronumeleconjunctive,peritu-le-arnumelesi le piari, ci au mi.ndi i cauzadoiingei de a-gi vizita soqia,pe Ela, a{lardla Cimpulung ;i a rcscitat ca t juvaerde fliceu!" incertitudiniiin privinqaprimirii permisiei.I se destiinuie prietenului siu, Oriqan, Romanul.Arninliri d'in copildrieseremarci prin arta nar

atied el Clruiaii explici ceinqelege prin iubire: ,,O iubire mare e mai curind u n proces liportretisticd,prin umor.qior.alitate'Creangi a fost un neintrecui min uitor al vorbirii populare:'lexic timp 9i trebuie complicitatepentru formareaei. [...] IuTrebuie de autosugestie... popular gi regional,,construcqii (f.ya7e) ti p popular, a valorifi."t pro'oerbele,zide beqtiintii-din mili, din indatorire, d in duiogie,iubegti pentru ci ;tii ci astao face ccri (expresii)populare,interjec qii. Pentru caricierizarea unor personaje s"r.,situ"fericiti, iqi repeqici nu e loial s-o jignegti,si ingeli atita incredere.Pe urmi te obig[ii, naratorul are l a indemAni zicitori, ex-clamagii folclorice, uieori imprecaqiig.a. cu Ouiegti su risul gi voceaei, agacum te obignuie;ti cu un peisaj.$i treptat iqi treApar frec ve hiperbola,ambiguitatea, nt jocwl cwainte io"t" a."rswbtnpelesul, d.e buie;te prezen\aei zilnici. inibugi in tine mugurii oriciror altor prietenii gi iubiri' "tc. tca constituieelemente originalitatea operei. de ei. Toateplanurile de viit or gi le faci in funcqiede nevoile si preferingele Vrei sucmonoideism,voluntar I a inceput, cJ Cese si ai surisul ei. t...] Orice iubire e ca un t Ultima noapted e dragoste,intdianoapte rizboi patologicpe urmi"; ,,Trebuiesi se gtie ci gi iubi rea are riscurile ei. Ci aceicarese de lub.r."",r itept d" viaqi gi de moarte un ul asupraceluilalt". Dorinqa lui Gheorghide Camil Petrescu diu de a rispunde che mirii soqieisaleesteatat de mare,incit, dacdnu obqinepermisiacerutl, estehotirit sd dezerteze. Conceptulde roman - vezi p.72. caredetermini drama evenimentelor Restulromanului reprezintd,reconstituirea Opera literari Ultima noaptede dragost e, tntdia noaptede rdzboi de Camil Pepersonajului,drama absolutului,consumati in tr-un timp relativ scurt, de cind s-a trcscu intruneste caracteristicile romanul ui, ale unui riman swbiectia, realizat din pentru Ela gi cisnicialor de doi ani gi jumdtate.in prim-plan apar pcrspectivaP infiripaidragostea ersonajuluinarAtor , Gheorghidiu. Scrisla persoana romanul I, sc axeazS, doui experienqe -stefan de viaqi, experienqa pe fundamentale iubirii ;i a cisniciei, pc de o parte, si exp erientarizboiului, confruntareacu moarte", p. d. altd. parte', f 0. Cilirrescu, IstorLt,literatu.rii,xttzine dc la arigini p'irt"i iu preztnl' p. 661. t t' I L'l'I vl, --

ttl I frlmintlrile gi sufcringcle $tcfanGheorghicliu, lui rorturarde incertitudine: ilingah roqiasa.orinu(conflictul.intterior): timpulspionindu-i priereni,,lmi!err eccarn ile,urmlrind-o, ficind problemeinsolubile din interpretarea unui gesr, nu an[a di; unei rochii gi din informarealiuntrici desprecine gtidce viziti,lar,rlu r," dintre mitugileei. Era o suferingide neinchipuit ."r. ,. hrinea din propria ei subsranqi'., fost . .singuracertitudinea personajuluieraci secisitoriseri iin draeostesi ci a.u fericigicit timp, ca studenqi siraci, au dus o exisrenriboemi . tq; ceputul prieteniei iubit-o pe Ela,intirzia la intilniri, dar"iri"r"ii;ili; ,. si-q." lot l:" cl esteiubit ,,atit de pitimag" de cia mai frumoasi mai rivnit i studerrte -aj"ii, d.e lairni9i versitate. acliunii p.rimei pirqi a romanului i lustreazi concepgialui Gheor. .Desfdsurarea g.hidiudespreiubirea absolute. D."go st.a lui s-a clidit pe orgoli.r, J'"i ;;;;";C; timr, unitate sufleteasci:,,femei arc""rt, incepuseseimi f[ scumpi tocmai prin bucur.ia. care. i-o dideam, ficindu -md si cunoscastf"l pleceril pe. eu ".rr"r"al"i; dc a fi dorit gi de a fi eu ins umi cauzd. voluprare... d.e Odati cu primirea.mogtenirii lisate de unchiul siu, TacheGheorghidiu,gi cupitrundereain aga-zisa lumeluni, high-life, $tefandescoper i,r"pr"ridurrnlrt.rl ctip al soqiei sale,are revelaqia discrepanqei dincie reali tategii-"girre, pe careel gi-o fe'cusedespreEla. Cu impresionanti lucidimte, $te fan Gheorghidiu surprinde aceasrirevelaqie si . deci drama: ,,Mi cuprindeao ne-s firqititristegi vizind Jn nioi femeia p.'""r" "rru, o credeamaproapesuflet'din s ufletui mey, ci lu inqelegea poqi si lupqi ." f"aa4ire gi firi crugare pentnr tr iumful unei idei, dar in acelgi timp re-qili" rila ra o" iiemnn_gi pentru o surn i.,fie ea oricit de mare,si lovegti aprig cu .o"t"l"t . Gheorghidiu descoperi, i nteresulElei pentru batti,perriru lux, penrru petreceri. le in bandi, or.ganizat e verigoaralui, Anigoara, atricgiap.rrt* drrr, gi^frivolitade te' Pehffu snobism ul noilor prieteni. Observi .o-p"r"!i" pe care Ela o faceintre el, so.1ul preocu pat de filozofie qi dezinteresat lriiqa ei, de si ,nobii dirt noul loranturaj: , a[..J -ondeni, viaqa mi-a devenitcurind o rorruri conrinue.$tiarnci nu mai pot t rii feri, ea".O suferingide neinchipuit a devenitexcursiala Odobesti. oreaniz^te de Anigoarade Sfintii Con-stantin Elena.De la plecareGheorghidi., ofisergi vi m anevreleElei pentru a se afla ahturi de tinirul Giigoriade, vag avocar;mare dans ator;i rivnit de toate doamneledin grup i ,,aminrelesirai tirziu, 'i-r"i *ort, c i intrusul, in patima apropierii lor, eram^eu".Conversaqia timpul drumului ii -. rli in includeanumai pe ei. La O.dobegti, timpul mesei,a avur penrnr brigoriade gesi-n turi pe care$tefanle consideramanifestiri de intimitate: ,,d.."r" credlm cn feireia care ne iubeste are, pistrate pentnr noi, anumite mici gesturi de min giiere gi frumusege, gesturi cfuoianoi le iem un anumeinqeles ne e o suferingl c rincenb si si vedem cd,learegi pentru altul". Descoperi ,,cuuimiie dureroasi" ca lp',la plinge Pentru ci Grigoriad e ctrteazd"alti doamni din grup : ,,Mi chinuia m huntric ca ie par vesel, rrigti". *t-tl Puteamsuportaprea mult minciuna gi och ii imi deveneau Gheorghidiu igi amintegte cind soqia i se diruia total, il insot eala cursuri asculsa tind atenti teze dificile sauil ruga si-i explice iilozofie ,iar acum o vedealicrimind Pentruun om superficial frivol: ,,Niciodati nu m-am s imtir mai descheiat mine Ei de 77 tmi, mai nenorocit.Am crezut atatavreme ci eu sunt singurul motiv de durere de b ucurie pentru femeiamea,iar azi descopeream ochii ei sunr garasi plin. ci pentru altul, ci suferea;i ea,plipindi, ceeace eu induram ros in adinc, de doui e, dar eapentnr un om caremie mi sepirea cel dintdi venit". Conform doctrinei de,la fa cerealumii, [...] pesrecatasrrofele ,,sotpl gi solia sunt predestinaqi ii, unili gi egali unul cu altul, fagi-n faqi unul cu altul, ca in aciasti viagi, vor fi vegnicia viitoare. E 9i una dintre celemai frumoaseimagini createde gindirea ". Spiriti nsetat de absolut,revelagia careo triiegte Gheorghidiu duce ndneasci". S pirit insetatde pe trii gireliuntricd". Durerea sufleteasci repercuteazigi asupr afizicului: ,,mi-ese rpribugire uscati; capul dur 9i gol si poqi lovi cu ciocanu lin el, parci tot gitul plin IIri scurt timp, la alti petrecere ,,bandi", ?n $te fan,carenu sesimteln largul siu, soliei salesi meargS. iSFe' acasi,eanu accepti,

de'aceea va petreceseara comel in unei femei de moravuri ugoare pinl,la sosireaE lei. Aceastl"Iapfi,, drept are e prima lor despi4ire. $tefanGheorghidiudescoperi cdviagaferisogia eJte sa tadeviratchin. Sldbeqte esrenefericiq dar, si din orgo liu, rispindegte zvonul ci cbo viaqi de petrcceri.O va intilni intimplitor, desi adesea frecvenra locuri unde I poate apirgaqi ea.Ela nu ascunde durereadespirqir ii, ,,induraparci o sufepesteputerile ei". alti intilnire cu Ela il facepe Gheor ghidiu si ingeleagirolul acestei femei in Si: ,,Simqeam femeiar."itt" .r" ci in exemplari.rnic, ca eul meu, ca aga " -." hd iirea,ci ne indlnisem de la inceputu l lumii, pesteroaredevenirile,amindoi, sI pierim la fel amindoi"; ,,Pentruneinei nsi, carenu triiesc decit o sindatd in desffuurarealumii, ele [intdmplirile] au insemnat mai mult decit rlzdecit ciocnirile f,,lle pentru cucerireaChinei, decit girurile de dinastii egiptene, iqtii in necuprins,crci singuraexistenqireali e aceea congtiingei. in organia $i a4gi ierarhia congtiinqei mele,femeiamea esrema i vie gi mai reali decit rt.l.l. rirgitor de uriage,al ciror nume nu-l sriu". es ter,rrmatd alte tribulagii.Dupi impicare, au perrecut o luni la dcarea de nla, c a alti luni de miere, dar curind teitrcepierturile. Ela nu vrea si aibi La petre ceriincearci si-l evite pe Grigoriade,dar $tefanbinuieqte ci sevid I rn vreo garsomera, ln februarie,fiinJconcentrar la Azuga,Gheorghidiu primegteo permisie,so.peneagte ptate Bucuregti, in consrarici soqia lipse;tede-acasi"intreaga lui noapS.a ficut in mine un pustiu imens, un nucleu de dureri"), iar la sosireaei filrd,alte exp licaqii,ii comunici hotirirea de a se despirgi, convins cd ea a ineaga, :cutnoap teacu Grigoriade.Ajurrsese o ristd, dureroasi cgnvingere:,,Niciola femeiaaceasta mi iubise". A doua despirqirede Ela estegi maichinuitoare: nu rtam din nou, in toate localurile,ca s-o vid, dar daci o giseam,plecamnumai[, ca un cuqitinfipt q i rimas in piept. De zecide ori pe zi deveneam ca v^alb ,din catza unui ami.nunr , care ar fi putut fi in legituri cu ea in cea mai banali tre convorbiri. De alt minteri,toati suferintaastamonstruoasiimi veneadin niMici incidentecaresehipertr ofiau, luau proporqii de catasrrofe"

tf l I Clutr oriceprilej de-ao vedea Ela,oriceintAlnirecu eaii erabeneficl.Niciodapc t{ nu o v{zuse in prezenqa altui btrrbat.La un momenr dar,Gheorghidiu afl; ci Ela erte bolnavl, sc grlbeqtesi-i trirniti cirqi, un buchet de flori gi o scrisorici . Ea r5spunde cu demnitate,ascunzind atit stareasinitiqii, cit Eijena financiari . Sprc dcosebircde Ela, carenu ascundea suferinqa despdrqirii, Gheorghidiu, din orgoliu, mascheazd durereacoplegitoare, afigind cind indiferengi,cind viaqa pede treceripc careo duce.Alteori, dedicindu-se studiului filozofiei, areimpresiaci existl ,,o lume superioarl dragosteisi un soareinterior, mult mai calm qi muk rn ai luminos in acelagi timp" - lumea metafizici. lntt-o zi, iiutind prin sertare, descoperiscrisoarea Anigoareip,rin careo ruga pe Ela si doarmi la ea,soqulfiindu -i plecatlagard.Era tocmai noapteacAnd$tefan, cositde Ia Azuga,nu o gisise acasi .Cei doi se?mpacisi in scurt timp Ela se stabilegtela CAmpulungpentru a fi mai a proapede locul unde era concentratregimentul lui Gheorghidiu. De la C0mpulung,El a ii trimite o scrisoare chemindu-I. Este momcntul cu careinceperomanul - incide ntul de la popori. Gheorghidiuobqinepermisia,dar ajungind la Cimpulung triiegte dezemd.girea Bl constateci a fost chematnu din dragoste, din grija penrru viiror ul ei, Ela ceci rindu-i si-i asigureexistenladindu-i o!"tte din cap"italui la ba nci. $tefandevide ne cu atat mai furios, cu cit afle cftgi Grigoriade estein ora g.Riticind pe strizi se intllneqte cu locotenentul-colonel care-i comunici intra reaRominiei in rizboi si se oferi sI il duci la unitate cu trlsura sa. ,,Simtcd sunt intre viaqi gi moarte", iqi spuneel, pentru ci trebuie si piriseasci ora;ul inainte de a o pedepsipe Ela ;i pe amantulei. Pe drum, i separe ci toatepovesti rilepicanteale colonelului o au drept protagonisti pe Ela: ,,E in mine o fierber ede gerpiinnebuniqi".Suferinqa atroceil determini si plinuiascS, dezefiarea pent ru a-i pedepsipe vinovaqi.Nu va reugi si lnflptuiascl acestgind, ultima noapte d e dragostedevenindintiia noapte de rizboi, agacum atrageatenqia titlul romanului , Eroul devineparticipantla campani carevizaalungarea a trupelor Imperiului din Ardeal. Noua experiengide viaqi, rizboiul gi permanenta confruntarecu moartea, d i alte valori dramei personajului,careva trii alti revelaqie alti deziluzie: .D: zgi ma rlzboiului nu e numai amenintarea continui a morqii,micelul qi foamea,cdt aceastI permanenti verificaresufleteasci, acestcontinuu conflict al eului tiu, carecunoa$te altfel ceeace cunoastea intr-un anumit fel". Primele impresii ale m ir;iluirii, vegtiledesprearuncarea aer a unui pod cu in soldagi romini, convinge rea va muri constituieun conglomeratde trniri psihice ci gi biologice.Gheorghidi u?nqelege de chinuitoareesteasteptarea cit morgii carepindeEte oriunde. Observi lipsade pregitire militari a comandanqilor, de ordinelecontradictorii, deplasiri leabsurde, artileriaajungind si tragi in propriile trupe. Soldagi sunt fascinagi ordineagi exactitatea caresedesfiguraumanevrele de cu ina9i gradagi micului. Li se ordoni si treaci Oltul sub tirul intens al artileriei nemqeEti, astfelci uni i vid cI un soldat ciruia ii fusesetetez^tcapul continui si fugi. ln timpul unui atacputernic, soldagiiigi ascundcapul sub un pod ori sunt acoperiqi plmintul de riscolit de explozii (capitolul ,Ne-,a acoperitpimintul lui Dumnezeu"). Narator ul esteterorizat de zgomotul asurzitor al exploziilor: ,,ln clipa astaam aWt imp resiaci s-auciocnit doui locomotive,cu un zgomot de iad si am vizut doui revini imediat ca si vedem ci am scipat. Nu indriznim totu;i si dezlipim obraintr-un munte de fum. Origan trebuiesi fi fost ficut praf, cu oameule crcscute l cu tot ,,I\ervll Plesnesc,pimintul gi cerul sedespici,sufletuli iegitdin trup l ui cu tot",, ,,Nervii plesnesc, pamanrul $l cerul se desplca, sulletul a lesrt d ln trup t, de pimint"; ,,$uieriturile groazniceau cevade garpede fier, de venire intinsi, n direct ameningitol in "... cici plesnesc detunituri memlice,care sunt ca niqte i deasupra ricnetul din rirunchi al intregului fier din univers"; omenescului, m asa,sub cerul vast 9i pimintul nu vr a si ne primeasci.Trisnete vin mein noi dar

fhcirile nu le vedem,cici inchidem cu incle;tare ochii"; ,,Animalic, neniise str ing unii lingi altii, iar cel de la picioarelemele are capul plin de sinNu mai e nimic omenesc noi"; ,,Exploziile,ca pribugiri de locomotive inroin una intr-alt a, imi infig, cu lovituri de baros,cuiein timpane gi cugitein miduva inirii"; ,, Creierulparci mi s-azemuit, nervii, de atitaincordare,s-aurupt ca ni;sfori putre de. Nu pot nici mdcarsi-mi dau seamadaci oamenii din jurul meu t mereu aceiaqi,d aci au cdzttt,gi ciqi" etc. Din discuqia un prizonier neamq, cu Gheorghidiuafli regulilerizboiului, iar acecarenu le cunoscsaunu le respecti,precuma ficut armat aromini, provoaci jertinutile. nu sunt eroi. Asemenealui Stendhal(in romanul Mdn dstirea d.inParma, descrierea luptei de tUVaterloo), Camil Petrescucreeazd, imag ine zguduitor de realistda rizboiului. o nticitateaesterealizati 9i prin include reain structura romanului a unor fragde ordine militare, a unor extrasedin presa vremii g.a. Grozdviarizboiului il facepe erou si-gi schimbeperspecriyaz dramainc ertituii esteacum estompatl, locul ei luindu-l dramacombatantuluiaflat clipn de clisub amenintarea mortii. Gheorghidiu e rlnit in lupti, iar dupi insinitogire p leaci la Bucure.gti, unde infrea cu sojia sa nu-i produce nicio bucurie. O obser vi cu riceali, ii judeci gesile gi vorbele: ,,[...]totusi imi treceprin rninte,c aun nour de intrebare... Dar daci b adevirat ci,mi ingali? Daci din nou am accep rat serie gregiti de asociagii? o e o simpli coincidengi,ca de pildi atunci cind am intilnir pe colonel, ca atain viaqi ? Dar nu, sunt obosit gi mi-e indiferent chiar dacde nevinovari". :Serisoarea anonimi p'ecareo gisegteil ingtiinqeazide infidelirareasoliei, precirdu-i momentelerendez-vous-urilor:,,Cen-asfi dat altid ati pentru ca'si am cerineaci mi ingali. Crrm agteptam pindi, cu fruntea arsi gi pumnii crispaqi". la Deznoddmkntul aceStei drameestedespirqirea. Trecut prin ex perienga rizboiui, Gheorghidiu e calrrtgi privegtecu luciditarein urmi: ,,Mi gin desc halucinatci fi putut ucide pentru femeia asta...".Ii deruiegte Elei i-ncno sumi ca aceea pe 'e Ela i-o cerusela Cimpulung gi casele din Constanga. scrie ci -i lasdrot .ee" Ii existi in casi, obiectede preg,cirti, lucruri personale, ;i a mintiri, ,,adici,tot dar utul". Ca ;i iubirea lui Ei despdrtirea esteabsoluti, $ tefanrenunqand tor, de la totul, desprinzindu-secu torul dd povestea de iubire. lor "anulind Coffiawl interior se desfisoarl pe fundalul unui conflia exterior, realitateaso-polidci a vremii, pe carenaratorul o reconstituie cu un acut siml c ritic: dezbarrilepolitice din parlament,lumeapoliticienilor;i a afacerigtilor re prezentatide unchii ache;i Nae Gheorghidiu, de VasilescuLuminiraru, discuqia din uen (?n timpul oriei la Curtea de Argeg),participarea Rominiei la Primul Rizboi Mondial.

*1 lsr Orntrl curi6s trdgeacu urecheala cccacc se auzeadincolo de u i' l)up.i un antrct riment dur, abia isi mai *dgea sufletul' Sc hotiri sd *agd un Pui de sornn' Vizi ndu-l pe margineapripastiei, 4 tras o sperieturdgtozavd' a B!r.ru.l 2.lwi - pron ume personal,persoana III-a, numirul s.ingular, 11as99lin' liudabile (cazul geni tiv) / Lui i s-a ior-" accintuad: i"t".tgia /zi fusese incredinqato misiuneimpor tanti (cazul dativ)'.. literari.a luiMihai Eminescuteprezin' lwi - articolhotiri t, proclitic:^Creaqia ti contribuqiartmheasci la patrimoniul cultural universal. 2/ cerul Sipdm^,ntwlalcituiescun templu maiestuos. 3. imi pdreal/ c5" P, - prop ozigiesubordonati predicativi. ' 4, lntr-o fracgiunede secundi se produsemiracol ul' Era o irac;ie cu mai multe zecimale. I f)lementelede originalitate decurgdin conccplia scriitorului despreliteraturd' l ut din idcalul sdu artisic de autenticitateaflrmatin eseulNoua structurdSi opera ce ce decit ceea vid, ceea aud,ceeace inregistreaza nu MarcelProust:,,S1 descri u care singurarealitate,pe o?ot povesti"' ce gindescen... Aceasta-i riiluiif" *. 1., ".." Din psibologi,c.... mine inmele,conpinitwlrnew ijii u..rrtr -i'realitat eZconftiin{ei a9i".. ..r.r,., pot descriedecit propriile mele senzaqii, ; pot ie 9i...Orice ;r;i; intAi..."r. p.opriil. rneieimagini.Eu nu pot vorbi onestdecit l a Persoana Subiectulal Il-lea A. l, tntunericvs. lumini a incepevs. a sfirgi, a termina, afinaliza etern vs.vreme lnic,temPorarrtrecitor, efemer,pieritor cel dintki vs. ultimul 2. fu - verb pred icativ. 'n-a fost- ,terb Predicativ' era'verb predicativ. nu fuse - verb Predica tiv. e (stdpknul) - verb coPulativ. 3. de vdzut - subiectexprimat prin verb la m odul supin'. iitoi nrpt"re - atribut adjectivalexprimat prin adiectiv,precedatde articolul adjectival. iatd - predicatverbal exprimat prin interjecqie'. '*itt '""iplement .irc.r*rtattiial de mod exprimatprin adverb de mod. 4. ,,s-opriceapi " - propozigiesubordonati atributivi' ',,Caii int rtt.ri" ca o mare feri-o r^zd" - propozilie subordonati cir"r^.rn de cauzi. cumshnqiald ,,Care s-o vaza" - pro poziqiesubordonati atributivi' '"Cu- propozigiesubordonati subiectivi. din chaos fa." *n-i" ,,iari el devineTatil.,' - propoziqiesubordonati subiectrvi. B. 1. Du pi atita efort depus, trdgea n(d'eid'eci va reugi' Seibserva pe t.tett .n* ju-at orii trdgeaude timp' Penrru fiecarefapte reprobabili, orici om trebuii tras la r dspundere.. Vinzitorul se obiq.tuii. sd-i tragd pe sfoard pe cumpiritorii neaten qi' Mi uimea cum trdgeafoloase din orice situaqie' pentru to1i,Editurn Mincrva,BucuBitrliotcca r Orrrnilpcrr.cscu, Eseurialese, ant iteze, 'eze gi, p. l ci rti ,l ()71, 22, . la Doui skmbetela rind mersese munte. feqele copiilor apiruseri zhrnbete' Pe ,, c. " 1-. conrinuarearitudinealiderilor sindicaliera de neingeles. 1r, sponsorizdrii tinerilor muzicieni' 2, Agreezideea . in 3. SJanunqi averse citeva zile succesiv e. ",. I' Subiectulal III-lea i din l. Tebnicile muncii cu cartea, perspectiaa formdrii capacitdsiide receptar ea 'ulwi scrls ! mesaiulut scris , ln lecqiilede limba gi literatura romini inte grate,famlliatizatea,orientareain sem;il';;hrt

iil;;ii;;;;]., li i. *-""icare despreconstruireacomunicirii orale 9i scrisecu anumristice,a cun o$dnqelor repere. 'iiinr.ttit." ale comPonente lectutextelor literaretrebuie tea lizateurmltoarele explrcatlve: , Titirea integrald a textului literar: prrn.efor tpropriu, individual, textul literar, citireazd, - i"rai, ti.""?e elev descif re ain s,oaptiurmlrind rezoliare" .rrof ..ritrg., de exemplu: si identifice cusau n ecunoscute numelepersonajelor 9'a'; vintelegi expresiile - citirea integiale cu voce tare a textului de citre elevi; La.clasaaIl-a, fragmentele o citireape frag mente Ei analiza acestora. :""J:ii!] , decu seTmbini formarea dezvoltarea ei '".t."; insugirea, citre elevi,a cunogtinq elo strnqeror de prin orah gi scrisi personajele :."Posi 9i eleviirrebuind recunoasci Sriirt didactic, texftl literar invaqisi delimiteze a ln clasa III-a, elevii textulnarativ. ".rr."r.a al consti tutiv textului diaiogulca element i.fi." 9i si identifice i;?;F;" ii;;;;:tJ*

t2 l I llilt'ilriv' clas,r lV-a, clcviiidcntifica lrt ir rlctcrnrinanlii spaqiali tcnrp olali qi ai ,rcliunii, rriisiturilc fizicc i moralealcpcrsonajclor; o ltrtttcsti rea rtralda textwlwinaratia (clasaa II-a) gi formwlareaplanulwi simplu rlc idci (clasaa III-a), a planwlwidizaohat du iarigt^ra a IV-a); planwlwi de id.ei, plan wl simplw(clasaa III-a), planul d.ezaoltat ' scric_rea (clasa l lV-a); t c'itire amodel cfectuati de cadrul didactic; o utnuersapia generalizatoare bazatextului pe o c'itireaseleaiz.td rextului literar; a o J'ormularea mesajwlwi texrului lit erar; t citirea integrald de incheierea textului literar; ori de cite ori estepo sibil, se poate realiza citirea dramatizatd, foarte agreatd elevi. de literar; . cxcrciliudc alcituire a unui text folosind: expresiicarecongincomParaqii; figur i.de stil inviqate; anumite expresiioferite ca suPort etc' Irg anumitccu. cxcrcitir.r sutrstituirc: intr-un tcxt clatli sc ccrcsi inlocuiasci t lc nrc/atrtouimc vintc ctt sinotri ; modernecare Penrrustimulareacreativitigiisepot folosi mijloaceaudio-vizuale opti m. asiguri un climat educagional -- "R1," elevilor sunt comcreativitatea activit iqi de invlqarePrln careses-ttmuleazi cu suport intuitiv (pebaza aif".liJ. ini.p .rd.ngi.: de la compuneri p";;;ii;gr"i narative9i deilustraqiiigi ,rporrl"rical (iuvinte gi expresiidate),la compuneri ie la compuneri t1U9a"i, compurrericu tem i/titlu indicat, cu'inceput/sfarql, scriptirne temei;i a titlului,la fiU.'i"r. i niqiaiiueielevilor (de la alegerea ;;:T";;il;;'d" " tipul de compoziqie). cel 3. In sensul marlare,eaaluarea" r --"i --- -:-----" caremisoari naturaqi nivelulpe rgr proceselor proouselor - vizeazS,totalrtatea formanqeloratinsede eleviin invi lare; cu obiecti- apreciazi-er.r* in care rezultateieinvlqirii sunt in concordan qi ; vele educagionale ProPuse vedereaadoptlrii celor mai bune decizii educa- fu rnizeazi'datele ^...r"r"-in qionale. influenqeaziinviqarea. Evaluarea viabilitat ea,9i anucareisi dovedesc ,. folor.r. metoderradiqionale ir, complementare' "u"l u"r" qi metodealternative, me probele scrise,probele orale gi pr".ii.. "'"ff;;;.i;i;;;;.i; diferite tipuri de de evaluare r;ri*,r. foior"r. ca instrumente item i. '-comPonenteale unui instrument elementele i" ttry:--fS@*rlr!!gf9P.{ezi14 de evaluare. pot fi: Acegtia simpleintrebiri; grafice)urmat de o intrebare; (cu sau fera elemente - t.t "n.rnq probleme; gi - exerciqii - intrebiri structuratesau de tip eseu' de elementele mai sus' dar 9i tipul de rispuns lttt-l*rl,-!:yil:"Pr ezintl;i attePtat' deci item =.tntrebare+ rdspuns piriea?e"ului, .gt$ili?i" ,", mai mrrlteobiective.Formulareaitemilor estepreOrice item testeaz1.6.ri cedatl de formularea obiectivelorce vor fi tesmte' Tipul itemului estedeterminatde patru factori: - nivelul gi tipul de rezulmte aleinviqi'rii; tesconcreteprin carepot f i valorificaterezultateleobqinuteprin -.a"fitlqili tareacu ltemll resPectlvl; el evilor carevor fi testagi specificuldisciplinei; 9i - caracrerisricile 1 +- fi 7 _ ,@* lrt gcncral,texteleliterare se studiazi in unirigi de invigare,mai multe lecgii, cel pulin doui lecqii. Prin texteleliterare se imbogiqegte se activizeazd"vocabu larul gi elevilor; acegtil iqi insugescsensuri conotativ-e unor cuvinte9i.*p..ri ;, sinonime,,rrrlrri-" al" i;i orrtonime.Elevii pot memora unele expresiicare le -ru plecur le por i.f"ri r" 9i vorbirealor curenti. l)rin.povestirea orali 9i sc risi a textului lirerar;i prin formulareaideilor principa. lc,.clcviii$iinsugesc srrucrurigramaticale, formea^zi J";;i;t;;;i#;;;:; igi gi Texteleliterarestudiat e constituisuportpentru diverse Pritnare. pot dp"ri a" "o-p"".r;. 2'.ln lecgiile limba si literaturaromini crearivitatea de elevilor poate fi stimulatii prin ac tivitigi de ?nviqareagr-eate elevi,de pildn si compuni o convorbire de reIcfonic i saf. printr-un J9.^*d9 rol: ,,Report"rrl gi i"i"l"i.""qii,,, ,,GhiJ-i" rrruzeu /Gridinazoologici". in funcqie nivelul clasei, acordi de se r rlr; rro-"i puqini libertate de inigiativi copiilor. Daci estenecesar, -"i creativitarea poitc fi stimulati gi orienrati prini-un plan de idei, sub forma Je intrebiri: "..tior" R

eporterul: - Cum te numesti? - Unde locuieqti ? - Ce aptirudini considerici ai ? - Cum igi petreci timpul liber? - Ce reprezinti sporml pentru tine ? O caracter istici.aacestuijo_c constituieposibilitateaschimbirii rolurilor o ;i a antreniri i in discuqie mai multor participangi. a Alti posibilitate- a stimula gi valorif icapotenlialul creatival elevilor o consride . tuie compunerilelibere nararive,d escriptivegi mixte. Pornind de la textul literar narativ, li se soliciti elevilo r si-gi imagineze ale intimphri;i personaje alt final. sau Creativitateasepoate dezvolta si prin diverseexerciqii lingvistice,de tipul:

ul pcntru Prriccrarca rrdrrrinistnrr"cir gi ircmilor,ca gi pcnrru admi_ ::l::11.:,: ctiv q.r prclucrarca rczultatclor obgitrutc. , .,ntstr.ilrcA ( itstlrcarca itcrn ilorsc rcalizcazd,pc mai rnultor critcrii, 'f baza ceimai importanti liind: obic ctiuitatcain notare tipui de rdspuns o;;ripi*.--"$ r l)irr punct de vedere al ob iectiaitdpii tn notare, {g!$iisc-qladlliin urmiroarclc carcgorii subcategorii: g i (l) itcmi obiectiai: lru TESTUI,4 SubiectulI I Tesrament de Tudor Arghezi corect-incorecr); : f:l cu alcgere _ trcml :: 1:!:l: multrpli; - itemi de tip pe reche;(2) it emi semiobii aia i : - itcmi cu rispuns scurtl - intrebiri srrucrur ate : (3) itemi subiectiai: - itemi de tip rezolvarede probleme; - itemi de tip eseusrructurat; - itemi de tip eseunestructurat. t.ln funcai.e tipwl d.erdspwns de atteptat,itemii se clasifici astfel: (t) itemi al ciroi rispuns irt. r.[..irt a"rr-o tirriJ"'"ptir"i, (2) itemi al ciror rispuns trebuie.l"bor"ti. Exemplific are (1) Item obieaia de tip perecbe eleviivor fi capabilisr aleagidinrr-o listi adjectivele ' obiectiv de evaluare: potrivite penrru substantivele indicate. _, Enunq:Alegegi coloana adjectivele din B potrivite penrrufiecaresubstantiv , din coloana A. A. oameni pisiri copil vestmi,nt d"111(,1de"irat-fals, da-nu, B. scund cdldtoare inalqi mtcr cintitoare inqelepgi albe alb mic ascuhitor (2) Item subiectia 'obiectiv de evaluare:elevii vor fi capabilisi prezinte trisi turile unui personaj dintr-un rext narariy studiat Enung: Prezinti principalelet risiruri ale personajului... [)intrc ircesre tipurr' clejtemi sc aleg dtxrrii $ Genwlliric cuprindetotalitateaoperelor literare,de obiceiin versuri,in careeul a titudinilefaqi de lumeaexstirile sufletegti, direct sentimenteie, creit@@rime te rioari gi faqnde transformirile saleinterioare' Arta poeticdesreo operi literari carecuprindeun ansamblude preceptereferi,; poetici. toarela creaqia in Tudor Ar ghbzi gi-a exprimat convingerileartisticeadesea, poe'ji - arte Poetice, unele a; ezatein fruniea cite unui volum, in eseuri;i interviuri. Poezia Testacare deschi devolumul Cwvinte potriztite, apdrut ment estearta poetici argheziand 1927. in E wl liric aparein ipostazapoetului congtientci menireasa estesi lasecarno;i^r" r" ptrrrnti o inilgarepe treaPtaspiritualitigii. i;i implinegtenirevalori 6stetice prin cartea niscuti din ,,searardzvrdtitl", din idealurile stribunilor care te m enirea ,pe brinci;ru iegitla luminl, s-auinilqat pe treptelevieqiidin ,,ripi gi. gropi adinci". ,,robilor,cusaricilepline/ De oseminteifoetul estedepozitarulvieq ii9i aspiragiilor m]ne". Ca purtitoare a acestuitezaurde istorie ;i spiritualita te,cartea le virsate-n poetuluidevine,,hrisof' gi ,,treapti" pentru urmagi.Proce sulde transformarea bu,,sain nurilor mareriale valori spiritulle implici trudi, sudoare;casi se,preschimb-e pa-n condei Si brazda-n ielimu5,,/Birrinii-au adunat , printre plivani,/Sudoarea muncii sutelor de ani". La rindul siu, poerul, in la boratorul lui, trudegtela fiurirealimbii poetice;printr-o indirjiti gi indelunga tl striduinli, din graiul ?:"-1+"Tnuri pentiu vite" plimide;te ,,cuvinte potrivi te",- sintagmi care semnifici limba poeric; Si defineftevolumul in fruntea cirui a se afli poeziaTestament. ' Prin abundenF de verbe: ,,amivit", ,,frimantate", , ,ampreficut", ,,ficui", ,,am preschimbat",,,torcind", ,,si-mbie", ,,si-njure" 9i de metafore: ,,cuvintepotrivimuguri si coroane"' ,,veninulstrins te", ,,leagine ';, ,,visuri gi icoane", ,,din zdrenge, iesela iveali miracolul creaqiei Poetice . [,,.] miere", ' morqilor 4i1."?de IJniversulpoetic se-nalglca ,,Dumnezeu piatr

i" din ,,cenuga inalt, cu doui iumi pe poale", aminiind datoria ,,fiului" (urmag ului) de tri", ,,hotar Poetice. a-i continua opera. Versurile ripiezintFt o defi nigiemetaforici a creaqiei ,,Dumnezeu"6stesimbolul spiritualitigii, epitetul ,,d epiatrl" sugereaziduhul pottic ridicar din factorul rerest;u,cele,,doui lumi pe poale" pot semnificacoexisten- ta lutului, a materialuluigi a spiritualului, pri n carelutul se transfigureazd'. Cealaltl componentil a ,,cdrqii" a poeziei,estec onqinutulei ideatic' sentimente , tr: si aspiratiiale omului cu careeul liriCse identificl. ,,Durereanoastri surdi gi amain fI" ievine sunet de ,,vioard" careco nqine, armonia ei, acidul care-lfacepe sti$. pfin si se zvircoleasci, simqindu-i lucrarea corozivd: ,,a ittcat/Stdpinul, ca yn laP cu injunghiat". Cuvintele ,,s tipin", ,,rob" nu trebuieinqelese sensullui social,ci cu

a6 I t rl t'orrot:rtiv: cititorul,ccl cirrclcc(:pteirz,i ,,stlpinul" esLc poczia,iirr ,,robul"ccl ( Jr('.;r crcrt-o prirrsr"rfcrinqi;i rrspiraqii -,,striiburrii",,,b i.trinii"gi poctultruditor. Arglrcz.i dcscopcrit a frumuscqi pocticoin spaqiul u rirului gi al degradan_'l'ttclor trrf rri;.eslceclcptul aga-numirei a uritului" pe c".e a reprezentat-o ,,estetici genial CharlesBaudelaire volumul Florile rdul ui). Universul uritului (in lrtretttflritttc:cz rgr,uc clcl'irrit poeziaarghezia ni. in printr-o suiti de metaforeinedite: ,,Din bube, rrttr.cllrritrri noroi/Isc at-am si frumuseqi prequrinoi./Biciul ribdat se-nroarce si in , trvinic/$i_izbiv egte-ncet pedepsitor/Oarrit"vie-a crimei tururor./E-ndreptiqirea r'.rrrrurci obs cure/Iesitila lumind din pidure/$i dind in virf, ca un ciorihin de rrt'1ii,/l{oc lul durerii de veciiintregi". lrr fragrncntulcitat, ca de altfe'iin intreaga poe zie,aproapefiecarecuvint devirrc rrrctafori,verbele,abundente, exprimi fascinant ulpioceJde poetizare vieqii,a a sirrrlirii.Ei.gindirii umane,de nuntire a inspir aqiei (,,slova foc") cu rruda geniali de .r poctr.rlui creator al unui univers s piritual (,,slovafiuriti"): ,,Slovade foc g'islona f .ttrritri/Irnpirechiate-n c arte se mdritd,/Cafierul cald imbriqiEatin cleqte./Robula scris-<r, l)omnul o ci teqte,/Fir-a cunoa$te ci-n adinculei/Zaceminiabunilor mei." Vcrsurilc finalepote nt eazS, semnificatia termenilor-cheie ob - domn- b wni (strd"r lrurtii, batrini -i),cei trei factori implicaqiin arta creariei:depozitarii,sursi de inspi poetu l, fiuritorul de noi universuri spirituale,,eceptorii,consumatoriide arii, ^\ia, crre vor.fi rulburagide mesajul;i de frumusegea dar nu vor putea pitrunde in ei , ,rd;rncul laboratorului 9i al semnificaqiilor. Mesajulnu esteinsi pentru citit orul inocrrlt, pcntru ,,domniga intinsi lenegipe canapea". Originalitateapoeziei consti chiar in forma de tesrament (titlul si primele doui strofc) in careestesc risi, in viziuneaasuprapoeziei,in lexicul inediq de o prt.crccxpresivi prin cele citeva cuvinte populare,prin conotagiilecontextuale:nu-"r. r.ncroase.metafore, (,,caun gap comparaqii injunghiat", ,,caun ciorchin de negi", ,,ca f.icrulcald") , epiteteadesea dublete,unelecu sensde personificare in (.seira rizvrltiti" - de fapt, tot metafori -, ,,durerea noastri surd; ii amard",,,izbi,veste-ncet pcdcp sitor",_,.raTura obscuri.", ,,intinsi lene;i" etc.). Sintaxapoetic; poaiU gi ea flfrlprcnta originalitnlii:inversiuni(,,Pecareascultind-oa)ucat/Stipinul caun qa p injunghiat", ,,Intinsi lenegipe canapea,/Domniga suferi in ."rt.r ,,cartea fiu lc, o treapte"r -."] g.a.), repetiqii (,,amluat", ,,ampus", ,,cind...cind" s.a.) enumera-.r-i, qii ctc. Versificaqia contribuie la crearca armoniei acesteipoezii : versurileau mdsurr dc 9-10 gi 11 silabe, rima esre imperecheati, ritmul -iambi c. l8 tlcr acccrl ttitr"rdirti, cclor cir!utttsc,risc clouii ilrrstr.rtit tttctrr[t ,rc op()Z.ilie,;rrnplu llrilt sc co'-tt"xt collturcaT'i lurnii.1t-, a ll tillncr $r ircccir.lirug.u,r."rc tttistcrului !D()rlrc aqa paradisiacd, cum rea : cuioas te lucifericdqi cwnottterea tttctirf'orci ,,lutttirl:r" tl,trul racunoagterea ip arc i,.,opcra filozofici a lui Blaga.cunoaqterea,paradisiaci.este de intuneric"; prin aicuns/ in adincimi [i',r,r.fer;o,]",,rrrgrrrrnivraja nepitiunsului tainad e careestepatrunsunipoetul sugereazi aonorrriua cuvlntccu nuanqc Dntru tainei' L a polirrrf. ,,l""rina alrora" refuzamisierul lumii, ,,sugrgm.a" larmgcul cu liri c. Poeziadebuteazd o a lul oprrcse situeazi nizuinqa de cunoagtere eului minuni a lumii/ si nu ucid/ cu mincorola de a" .r.Ji"qer ,,Eunu strivesc ,.fJr*". din s e cunoagrerii constituie multitudini de taine,este il;;;i.;i;;... u,rirr.rr.rl-r upur forme: ,,flori, ochi, buze ori morO ,,."r"ie a" minuni" ; tairreleau celema i diverse 9i metafore cuprinzindu-se lumea umani in frumuseqea comtnl',.,t.",pri n aceste plcxitatea ei. care ' Eul liric esteaiciexponentul tip al lucifericului , acelui de cunoastere inseamlua. mi,iunia lumii":.,,sporesc-a ni i'treqiner"", 'raielr"aa'J#Jr;*;;;i;i'"-"." r"i.i ei albe luna/nu micgoreazi' , ci cu inii taini/gi-nto"rrr"i I

Eu nu strivesccorola de minuni a lumii de LucianBlaga ".rzare/ctt imbogiqesc euintunecata ;i trcmuriroare/mire;tegi mai taretainanopgi i,/aga lareifiori de sfint mister". '''"E;;;;;il*ilJ."r"r expresionistal permane nteiraportiri a poetului la dimen,,tot ce-i ne-nqedevenirea universului,de aceea cosmici, coplrta; la vegnica Siunea in univers ies/seschimb;-n ,r"-rrt.f.suri g i mai mari/ subochii mei". Menireapoetului grmal mlnuin transformindu-le taine;i maiprofunde ist. d. a potentamisterele, meniri p.rovinedin dragostepentru.taiun ei asemenea ;;;;. ili;-Ei-i*pii"ir.a urmare' trpul nelelumii, ,,cici eu iubesc/ gi flori gi ochi 9i buze 9i morminte". Prin intr-un fel asepoetici' eul liric es tecunoagterea da .rrnorgi.re cltre ""t" "er"i.gte gindirii magice. mlnltoare uti lizat'Verestesubliniatigiprin.registrul.verbal Opozitil luciferic-iaradisiac se ,,iubesc") opun ,,mirestei',-,,imbogdqesc", o bala-.t" .o"ot"gia poritivi (,,spo resc", celor cu o conotaqi;negativi (,,sugrumi"-,,,mic9o.r-eazi")' urmireqte f l uxul afectiv 9i p oezia Veisificaqia l1n?tr"ri in."g"le, "lbe. "rt.,"rir avind r olul de accentin discursulliric. idcatic,versul scurt '-"i;; sa: ,,veacuride-a r indul' filo;;;;.;;;;;i;;.H"g" ""pli"i.atitudinea lumii. Astizi filozofii n-o mai zofii au ,p"ri, ce lro, prrt." odrii pitrunde secretele qi nu pot si gtiu ce ;; ;J,;i ;il pfa"g a.'r,.p.rtinq"loi. nu insr mi bucur ci nu gtiu jurul meu, cici n umai aV Pot sdproiectezin mt'sterullumu sunf eu si luirrrriL din -un 9i tnpelis, un rost gi vaiori, care-izvoriscdin celemai intime necesitiqiale.vieqii renun! c u bucurie la cuun creator- de aceea sd duhului m"u. o*ul trlebwie fie " absolutu lui. noagterea Conceptelegen liric ;i artd poeticd- vezi p. 85. Eu nu striaesc corola de minwni a lumii deschide primul volum de poezii al lui l,ucian BIaga,.Poemele luminii, apdrutin 1919.Poeziaesreo arri poetici. Discursul liric se consrruiesre jurul me mforeilurninii,""" car" di titlul intrein gului volum. Relaliainrre ,,lumina mea "(a eului poeric) gi ,,lumina altora" estede t in dulcelestil clasic de Nichita Stinescu Conceptelegen liric qi artd poeticd- vezi p' 85' 7970,,,aratl'unNichitaStinescum aita V.[*'"ii"\rlceleriiltlotit,apirutin p.ttt.t, mai retoric. un ochi lduntric se deschide9i dru li ,.rrti-.nt"l gi, pini la ,rn

3!l tiv qi cu tr nrctaforirnaiabruptd, Nichitasun.r.u prrnJi. u"rrrrri .tr-ut q; lcr rltclriliVicircscu"$ivarsi cu.preficirorielacrimiin trigt. "i-"11"i lalrric"..-" "9i, J. ,;-" cririiul Eugen simon (Scriitiri'r:iia"; de ozi, ry rr,ri".,. ;rlitr tc rafinari", definegte sul pocricdin accst volum. l)oczia,carea dat.titlulintre gului volum, poatefi interpretati, deopotrivi , caerotrc'l 9i ca artd poeticd, i ubireafiind o .al. i. cuno"gr.r. .rniu.r, al'creaqiei poetiii cc. lrrtilnireacu iubirea,a eul ,,pov st " liric o exprim; ,,in dul."ie ,;ii.i;i.;, -cirei clevirtcins pira.qie. Iubirea insumeazi frumosul din toale r}.r.t" *;rr."qiii.,;;;"1 rialc q i spirituale,toate configureazi evolugia ,,idilei...e;;;;;;;; 9i id""l to;;i;. " D;; iubid ;i muzi, s-aplam;dit ,,dinti-un bolo""rr;;, ,dirrrr_op^rer" ; 11v11ra. ', .rccstc sintagme metaforizeazd,inefabilul ^^^r;;; feminin gi poetic.versul ,, p"r^rrl il;;;l ti" reperarde patru ori (laitmotlz), sugerea re iu'6irii ,i;;.;;; ;i; '-r,rj:l.ti'j rf tccva,in.slerapoeziei; de asemenea, ^p^ti1i^ poarti iarcadu lcelui'stil clasic,'o ..renronic curtoazre. pi """-" Strofa a teia exprimi revel agia poetici, iubirea devine muzd, se va rransDune ce i, vcrs.printr-unfenomende .rransfigurlTj ,o secundi., ,".""aa/irr;i;i;;i;; o revclal-ici] eu l-am fost zdr it in unia./ El avea.og."ri f""aa.z Inima / incet mi-afundi". cuvintul wndd semn ificidubla reflectare il;;ll";;j;poi in poezie,;"iu.r_ surilc au valoare incanta torie,-prin care se pregetestetrrrri.rrd"rrtalizarea dupi scufundarea adinc in i nimi ;i dupn anihilar." titfig"rilor;i-"eilil;ffi. .;;""sirc blestematisi zeiasc i a.creaqiei (,imi-este fo"ri. re"'.j,Jrpe;;r";;t;;;;;;5; cretuluiin abstract. S tarea d" r"_rpi;. .;n b";4;J"il in actul creariei sale, clrr_gi ipostazade damna r, d exisrenri gi in poetica cu care se incheie discursuliiric .rt" "r.ti"i. aco ntemplatorului: aceea - .lpostaza ,,Stau i1ti1s ri lung''.Sub oriz,ontulpoeziei, ,,pe soarele sub pitic, aurit si .rr il: rubrrea, desrrreci.roare, -oz"ic.. poer u_ trece,.,.nasre ,,pasul poezie,de viage il.:.t"t:l-"B.".e lur; ,,eu ramin" con semneaziabsolurul pe care-l ..t..i.9t" eul creator prin iubirea-muzi gi prin cre aliasa- poezia. Sttu.tnt"l, poeziain dulcelestii clasic esteclasica, cuprindecin ci catrene, primele , doui strote cu aceeagi monorimi, in celelalte strofemonori me diferite,i*i u.rrul rrei iz,olat,,Pasul treceeu rimin", vers concluziegi vers ul,t doil."-,,p"sul tru i. a"*"1_ goari", vers laitmotiv, conferS. modernitatepo eziei, amintind d,e^tehnica simbolistd. poem, Nichita stinescu ne surprinde,igi relevi i""p"ir"bll.i.;; $i prin acesr tcnle creatoare, atit.prin intuigii gi.viz iunipoetice,cir gi prin instruirente jongleazd, genialcu ideile gi cuverbul (slo vapoetici). ' ' "rtirtice; itl 'l ccst cv c l' s t lr ic oll8c s ti o n a tc c i d c i , d a r c c c u d : e c donri nl estcj ubi l rrl ,i a;;i afcctarc,r ttrrt'i. trtitri srrfcrirrlccrot icc. Sub accstaspcct,pocrrrclcigi rneritltitlul. ivtai rp..uio 2. astlt'l ,rtlvcr dc nroc{. [r rtritt' nrljcctivprouou'ronxl nchoti,rit. Jc -pr()r)Lurrc rcflcxiv. inlduntrwl(sticlci) * prcpozitie 3. ln text, a fi este verb copulativ. Intre aspectulBucureqtiului;i al Parisului esteo deosebire de la pimdnt ca la cer. (aerb predicativ) Pelt^1 apor-tulsiu la dezvohareaaeronauticiifwsese rdspldtit cu prerniul Nobel. (verb awxiliar) 4. ,,si procedeziastfel" - propozilie subordonati subiectivi. sticle" - propoziq iesubordonati cornpletivi ,,s{.spargigitul pregioasei lnolrecta. de subordonatisubiectivl ,,si sefoloseasci un ciocan" - propozigie depusese inta riseri ca piatra" - propoziqiesubordona,,cici substangele ta circumstanqialide c auzl.. B. 1. Anual se decerneazi premiileUNITER. A apirut ,,Anwarulastronomic". Nici in situaqii dramatice nu-qipierdearapiunea. isi lua ratia zrlnic .de vitami ne.' 2. mai - adverb de mod. lui - pronume personal. 3. Acuzagia tmpo*ioa fiecdrwiadintre delincvenqi sustinuti cu probe teera meinic e.(atribut pronominal genitival) Dorirya lui estede a cdntala pian. (nume predic ativ exprimat prin verb la modulinfinitiv)

Subiectulal IIJea . A. l. a proceda:a acqiona, aface. prelios: valoros. bdgared.eseamd:arenqie, griji, precauqie, prudenqi. ljc r t I t: 4. Locuqiuni: . swbstantivale:bl,gare seami, aducere de aminte,luare-aminte. n v erbale: a ducecu vorba, a facecu ochiul/mina , a da de-adura, a da mina, a-gibig a minqilein cap,a da bir cu fugiqii,a-gida seama, aduceamina-gi te,- o lua,razna ,a o lua la goani, a spila putin a, a o facelatd", aveade gind. a a . adjectiaal e:de geniu,cu minte, cu stare;(betaie)in lege,cumsecade, din cale-afarl,. . adve rbiale: calea-valea, de-asila,cu totul, din nou, pe neasteptare, cu de-a gi cor 'pururi, din cdnd?n cind, din cein ce,pe ici pe colo, aga aga, la cor, pas c,upa s, cu dinadinsul,intr-adevir, gata-gata, mai-mai, de jur imprejur, de aceea, de alti s.a. nu C. 1. Vroia si continue colaborarea cigtigltorul concursuluide urba nism. cu 2. Orice artist igi creeazd, lume proprie. o :! I }il. I

s0l .1 .Itt t t t t t t t ; ir ' t r l iit or i rl r" c v i s tc ,,1 )ri c tc rtirro s tri " vi r i l l )i i rcaun i rti col cl csprcrcv i i tcrrrc:l ccl u lclor. l l(:t I Strbicctulal III-Iea l. Mctode instrwmente evaluare de Si " !lr'i'"q4c'r'j;d1i;4 d$.-ir'! I rr cvaluarc se folosel c : t c metodetraditionale: -- probclescrise; - probcleorale; - pr<>bcle practice; \i . mctodealternatioe/complementare : * obscrvarea sistematicS. a comportamentu lui elevilor; * invcstigaqia; - proicctul; - portofoliul; - :rutocvaluarea. Mcto dele tradiyionalevor rimine mult timp metode de evaluarefrecvente.Se ptrrrc prob lemaasiguririi unui echilibruintre probelescrise, oralegi practice. Probd inseam ni orice instrument de evaluareproiectat, administrat 9i corectat tlc:c:rdruldid actic. Probeleorale reprezinti metoda de evaluareutilizatd, mai des in clasi. Pr in cel ,rccstc probe se realizeazd.: - interacgiunea directi profesor-elev; - fl exibilitateamodului de evaluare: posibilitatea a alternaintrebirile in funcde qi ede calitatearispunsului; justificirii rispunsurilor; - posibilitatea - evaluare a comportamentelordin domeniul afectiv; - feedbackulimediat. Pentru realizareapr obelor scdse trebuieindeplinite urmitoarele cerinqe minime: - stabilirea scopulu iprobei si definirea obiectivelor operarionale; - alegerea tipului de item cores punzitor fiecirui obiectiv.In aceeagi probi scrisi esterecomandabil sefoloseasci si doui-trei tipuri de itemi; itemilor, respectand - scrierea principalelecerin ge; - elaborarea adecvatia schemei notare(analiticisauholistici); de - comunicar ea discutarearezukatelorcu elevii 9i pirinqii; si - proiectarea unei strategiide ameliorarea dificultatilor constatate. Probelepracticeau o aplicaremai restrins i in cadrul evaluirii. Prin intermediul programei,elevii sunt informaqidespretem aricalucririlor practice. sistematicd comportamentuluieleztilor timpul acdvitiqi lor did. in ,,Observarea d acticeesteo tehnici de evaluar carefurnizeazd. seried e informaqiiutile, greu de e o obqinutpe alte cii".1 I Stoica, Adrian, Eta uarta scolar,p.I25 1trttgresu.lui (ladrul cliclirctiirtrcgistrcirz.;i i t:rqii nccstc nl'orrr irr: c (calitativi); - figadc cvaluirrc dc - scara clasilicarc; - lism dc control (vcrificare). cele mai date factualedespreevenimentele ln fiSa de eaaluaresunt consemnate de import antcobscrvate cadruldidactic. unui elevintr-un nucomportamentelor con{ineclasifi carea Scarade clasificare mir de categorii,de exemplu: ? - in ce misuri elevul p articipl la discuqii . niciodati . rat . ocazional ' frecvent o intotdeauna - in ce misuri comentariileau legituri cu tema? pot fi numerice,graficegi descriptiv e' Scirile de clasificare prin carecadrul didacticineste Lista de control/aerifi ca.re o rnetodi de evaluare de sau unei numai prezen\asau absenqa caracteristici a unei acqiuni, exemregistreazi etc. cu ceilalqi a plu, elevula ur-ainu a urmat instrucgiunile; cooperat/nua cooperat mult, nu doar una-doui ore de LgsgiSgjg-e ste o activitate carc dureazi mai sarcinii necesio ; curs.Elevuf'primegte sarcin l prin instrucqiuniprecise rezolvarea are posibilitateasi aplicecreativ t[ o gam i laign de cunogtinlegi capacitiqi.Elevul gi cunogtinqele si explorezesituagiino i. unui produs sau/giatitudinea Cadrul didactic poate urmiri procesul,realizarea elevului. se lnsemnirile investigaqiilor referi la: - strategia rezolvare; de c unostinlelor,principiilor, regulilor etc.; - aplicarea inregistririi gi prelucri rii faptelor; - acurateqea - claritateaargumentirii si forma prezentirii. incepein clasi prin deo PrciesJelesre activitatemai ampld decit investigaqia; el evul se ionsulti de"rezol'"arel sarcinii,chiar piin incercarea fiil;ilffiFlegere a in permanenr cadrul didactic.Proiectul seincheieprin prezentarea faqacolegicu

fi proiectul poate,"pottului asuprarezultatelor obqinute.Ca qi investigagia, lo, " saude grup. Tidul/subiectul estealesde profesor la inceput; dupi ce eleindivi dual vii se deprind cu iceit dp de activitate,igi pot alegesinguri titlurile/sub iectele. In timpul realiztrriiproiecrului se evalueazi: metodelor de lucru; - al egerea - utilizarea corespunzitoarea bibliografiei; - rrilizareacorespunzitoareg i in siguranqia materialelorgi echipamentului; tehnicl; - acurateqea - corectitu dineasolutiei; alizareaproblemei ; - gener materialuluiintr-un raport; - organiz area - calitateaprezentirii ; figurilor. - acurategea complex careinclude rez;ul ta reprezinti un instrument de evaluare ,,PqrLshkul Aceste rezultametode gi tehn ici de evaluare. teleielevanteobqinuteprin celelalte

e2I lr' 1rt ivt'st' pr=olrclc orirlc, scrisc prlcticc,observ:rrel sistcrnici corlrp( )rranrcnrc a ;i r l,'t st'.,1,u-t', proicctul, autocvaluarca, prccun) s:rrcini q ;i spccifice fiecircidisciplinc" f )rrtololiul, ,,cartca dcviziti" a elevului, u rnlirc$tcprogresulacestuia la urr de :;('nr('str-ualtul, dc la un an de studiu l a altul saude la un ciclu de invitimint l:r l:r ,rltrrl. Strttctura elernentele gi componente portofoliului sunt,in mareparte,sraale lrilitc tlc cadruldidactic. Totusi, elevularelibertatea adauge si materialele conside :tt('rtcccsarc. 1n c ualuarca portofoliului cadruldidactictrebuiesdaibi in vedere urmitoarele: - sris c asigureci portofoliul a fost realizatde citre elevi; .' si adunepiesedin porto folii penrru a comparareahzdrile diferitelor generalii; - sa ccarl elevilor si"a utoevalueze portofoliile; - sriinformezepirinqii asupra portofoliilor elevilorpe mi.suri ce ei le realizeazS,. A tttoaaaluarea (ladrul didiitic trebuie si sprij ine elevii in dezvoltarea capacitiqiilor de auroe vrrluarc, raport cu obiectivel esi standardele in educaqionale. n utocvaluarea comportamentelordin sfera afecti vi se realizeaziprin chestiorrirr pi prin scirile de clasificare. c Informaqiile rezultatedin autoevaluare vor comparacu informaqiiledeqinute se clccadrul didact icdespreelevprin alte metodede evaiuare, caresepun in poitofoliul clcvului gi se vor ptezenta-,periodic, pirinqilor. Un portofoliw cornplet trebuie si mai contin d, informagiidespreactivitiqileexrrapcolare elevului,orienrarealor profesionali, datelepersonale, ale compedqiilegcol,rlc, rczultateleobqinute,feedbackuldin par teapirinqilor g. a. Existdportofolii elaboratesub indrumarea cadrului didactic q iportofolii standartlir.ate,a cd.ror formi estedecisi de un centru acreditat. 2. Rolul exercipiulwitn formarea capacitdpiide receptarea mesajulwi scris Receptar ea mesajuluiscrisin clasele primare,adici procesulinsuqirii cititului corcct, co nstient,fluent gi expresivse realizeazd.prin variatemetode,pondereaceamai rnarea vind-o metodeleformative,intre careexerciqiul gi-a dovedit eficienqa. ln clasele primare sepracdcemai multe tipuri ale exerciqiului citire: de - citireain Eoapt i,in ritrn propriu, carepresupunedescifrarea textului literar de citre fiecareel ev.Pentru a se asiguracitirea conEtienti,li se cere elevilor realizareaunei sarc inide invigare: de pild;, si reqinl numelepersonajelorsauake nume proprii, si su bliniezecuvintelenecunoscute si scrieexpresii/strucsau turi lingvisticecarele-au plicut (le-aureqinutarenria), srructuri lingvisticecare exprimi dimensiunea spaq ialisi temporaldg. a.; - exerciqiul lecturii integralecu voce rare,in lang,pe si rite g. a.; * analizatextului literar presupuneexplicarea cuvintelor gi a expres iilornecunoscutegi exerciqiulde utilizare a acestora noi structuri, povestireaor ali, in exerciqiul formulare a ideilor principale qi a mesajuluietc.; de I Stoic:r, Aclrian, op. cit., p, 131. -. r'tnalt tip derexcrc_i1iu acclaclccrcativitatc, Ia tipul ccl rnai sirnplr-r c stc dc dc excrciqiu lirrrttullrcaunor cnunguricu cerinqe indicati -, la alcituir eaunui tcxt, pii.ni" conrpunerilibere. la I')xcrciqiul, fiind o metod5" executar e unei ac{iuniin mod repetar,duce la dode a .unor deprinderi,de pildi deprindere a receptare bALrdirca de scris- rex" motiice. tul literar. Prin exerciqiuse repe ti funcqii minrale (psihice) gi -.ral.rlni ln activitatadidactici, este'ometodef undamentali,p.i., careconstient "".r.iqinl se ;i rcpetat, ajungela: * consolidar ea.priceperilor.gi deprind.erilor; - insu-sirea nogiunilor,regulilor, teoriilor careseaplici in situalii variate,asigurindu-se transferul de cunoEtinqe; - dezvo ltarea unor capacitdtigi aptirudini intelectuale fizice, morale 9i trisigi turi de voingi qi caracrer; - prevenireauitirii 9i a confuziilor; - stimulareacapacit igilorcreative,a originalitl$i, a spiritului de independenti. sr a lnrqlatrver. Exerciqiul esteo metodS, adecvatS,tuturor formelor de activitatecarecapiti. o im pprtanp deosebitl in perspectiva auroeducagiei permanente. 3, Obiecthtele ciclur ilor cwrricularein inadpdmkntwlprimar Pentru rezolvarea acestuisubiect,vezi Test ul 1, subiectul al III-lea, iternul 1. TESTUL5 Subiectul I I pierduti O scrisoare de I. L. Caragiale ' Genul dramaticcuprinde operedestinatereprezentiriiscenice. Modalitateafun* dlm

entalede expunere estedialogwf iar struciura operelor dramaticese compune scene gi-tablouyi.DupS,aspectul viaqi surprins,naruraconflictwluigi'serrde dlnacte, lm entele vezite in sufletul spectaitorului, respectival cititorului, oierele drama tiin dram/,farsd,aodeail, meloiramd.ln teatrul !f pot fi clasificate : tragedie, contedie, godern, opereleliterare dramaticenu mai con{in scenesi tablouri, ci nu mai unul u mai multe acte; chiar dialogul poate fi diminuat in favoareamonologwl wi. esteo specie gentilui dramaticcareprovoacl buna dispozigie risul prin a ii -Comedia t#qigarea rno."r.urilor, ,r-no,tipuri uman" ,"., unor situagii,r."rr"p r"r., amuzan" " Asadar,comediaare acgiune deZnod;mint ve3ln comedieseridiculizea zd.vicii. gi dc; .a forme de comic,umorul 9i ironia ;.a. Comediapoate'fiinprozds au in versuri. Sursacomicului o consdtuiediscrepanga dintre aparengisi esenti, d intre ceeace ilOrsi pari gi ceeace sunt in realitatepersonajele. Sursede comic s unr mora','urile, ca fllacterele, situaqiilein care apar personajele, 9i limbaju l si numele acesrora. in dc elemenre, comediapoate fi de caracter, moraowri,de i ntrigd. funcgie aceste de

tf pierdutd,aptrruttr 1884,estc in crcaqici L L. Caragiale, suisoare lui O Capodcrp cra a scrisoriide dragoste lui $tco conredicde moravuri.Titlul indicl intriga,pi erderea animeazi campania electorali, scrisoarea f*n Tiplttcscu,adresatiZoei Tra hanache, gefulopoziqiei. fiind folositi ca armi politici de citre Nae Caqavencu, candidaturii dc Prin ternacomediei,lupta lui Nae Caqavencu pentru obginerea pol iautorul dezviluie coruplia din viaqapublicl 9i de familie, manevrele elcputat, tice clela sfirgitul secoluluial XIX-lea. pencampania Acpiunea estesimpli: in ca pitala unui judeqde munte se.desfigoari Doui gruplri politice se lupt5'pentru a9i impune cantru alcgerileparlamentare. in elidatul: gruparea guvernamentale, fr untea cireia'se afli'prefectul $tefan 'f ipitescu gi ZahariaTrahanache, comitete gi comigii,susprezidenrulnumeroaselor condusi de Nae lui din candidatura TacheFa rfuridi, avocat, gruparea opozigie, 1in 9i fiind susqinut discilime. de Calavenc u,caredoregtecandidatura, Autorul, caremirturisea: ,,simt enorm 9i vid monstruos ",intrebat de un prieten cine invinge in aceastilupti polidci, rispunde ci unul ,,maiprost decit FarfuAgamemnonDandanache, ridi gi mai canaliedecit Cagavencu": ,,Gagamiqi". gi situaqiicoscrisorii pune in evidenqd carac[ere moravuri, creeazd , ,,Odiseea" pierde precum: intrunirea electorali gi bitaia in viltoarea cireia Caqavencu mice, Lipsit de aceastiarmd, electorali, Capiliria in ciptugealacdreia afli scrisoarea. se fiind ameninqat lavencuse umilegtein fagaZoei, rugind-o sil ierte gi si-l salveze, Accepti si conduci manicu d,eZahariaTrahanache o poligi pe careo falsificase. gineun Agamigi Dandanache, in festaqia organizatS. cinste anorocosului adversar, celebrudiscursimpiciuitor: ,,Si mi ierqi gi si mi iubegti ! pentru ci togi ne iubim !ara, toqi suntem romini!... mai mult, sau mai pugin o negti! In sinitatea iubitului nostru prefect! Si triiegti pentru fericireajudequ luinostru !", ,,Dupi lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iati visul nostru realizatl... Iati avantajele progresului! Iati binefacerile unui s istemconstituqional". ramolismentul lui DandanaApariqiaCetiqeanuluiturmentat, ca ;i senilitatea, alte situagii comice. che creeazi" Coffictwl apare clar din prim a sceni a actului I. ln ziarul Rdcnetul Carpapilor, anunqe va fi sus{inutin aleg eri ci al cirui director coproprietarera,Nae Cagavencu premarcanti a judeqului,p e de alti parte revarsl critici la adresa de o personalitate fectului. $tefan Ti pitescu nu se lasl gantajatugor, cu atit mai mult cu citZaharia Prefecii credeci e plastografie. Trahanache,ciruia Cagavencu aritasescrisoarea, pe rul comite ab uzuri: ordoni poliqaiului,Ghigi Pristanda,si-l aresteze Cagavencompromiqitoare,i i oferi eze pentru a gisi scrisoarea cu gi si-i percheziqion casa siu, in schimb ul scrisorii, diferite funcqii gi o mogie aparginindjudeadversarului plui. La re fuzul acestuia la rugiminqile Zoei, amantasa,$tefanTipitescu cedeagi Va candidat urii lui Cagavencu. cfutiga lupta electorali zi, promiqind susginerea nu de care ,spre deosebire Caqavencu, va inapoia scrisoarea Agamigi Dandanache, compromiqit oarepentru a o folosi ;i altidati. moPunctul culminant al conflictului esteplasa tin scenaintrunirii electorale, lui Urment in careZahaiaTrahanache anunqicandida tura Agamiqi Dandanache. 95 iar picrdc amra dc Aantaj. Deznoddmhntulil repreneazl incitierarca, Caqavcncu ma nifcsmqia cinstca in noului deputat,momentin careadversarii impacd. zinti se Com icul d,emoravnri estedat de triunghiul conjugal: TahariaTrahanache-Zoe Tipitescu gi de moravurile politice. Trahanache-$tefan Comicul de caracter, gi cel de lim baj sunt amplu reprezentate ca prin tipurile de * p personaje: refeaul abuzivcu aparenli de onorabilitate $tefanTipitescu; tipwlpomoralitatea,dar esteun so[ inc ornoliticianwlwir)ersnt,desi zaharisit,care clameazS, - Zaharia Trahanache; tipw l politicianulwi demagog,fira scrupule, ,,lirritor" p veros,senilizat*Dandanache ; comenteaziautorul) - Nae Cagavencu;oliticianwl pliticianwl prost, ilogic, inco erent- Farfuridi; femeia imorald - Zoe; poli;aiul wmil dupi bunsuofulos"la dator ie,corupt pentru ci are ,,familiemaresi renumeragie, mici" - Ghiqi Pristanda. Si ngurulpersonaj cinstitesteCetiteanulrurmentar, perj simbolic,intruchipind electo ratul turmentatde politicienii corupqigi demagogi. Cel mai savuroscomic este com icwlde limbaj: celebrele discursuriale lui Farfuli gi Caqavencu. excepliaZoei gi a lui $tefanTipitescu, toate celelaltepersoCu je vorbesc incorect: pronunli gre

sit neologismefranquzegti, cunosc sensul nu ra, construie f.raze sc incoerentesi incorecte: Farfwridi:,,Am n-am treabi, la douisprezecetrecute fix sunt la tribu nal", ,,Iutridarea, dar urisc pe triditori", ,,Din doui una, dagi-mivoie; ori si se revisci, primesc! dar si nu se schimbenimica; ori si nu se revizuiasci, prim esc! atunci si seschimbepe ici pe colo ;i anumein punctele... Din aceasesenliale ... dilemi nu puteqiiegi... Am zis!" Capavencw: ,,Industriaromini e admirabili, e sublimi, putem zice, dar lipsegte Soqietatea noastri dar, noi, ce aclamim ? No i aclamim munca, rradesivArgire. iul, care nu se face de loc in lara noastrd!", ,,Pdni cind si n-avem ri noi falitii rgtri?"..., ,,Scopulsocietiqiiesteca Romini a si fie bine gi tot rominul si prospe1", ,,Dupi lupte seculare, careau durat ap roapetreizecide ani, iati visul nostru 1.. personajelor Nwmele gi esteo modalitateindirecti de caracterizare aacestora surd e comic: numele Tipdtescu relevi faptul ci personajulreprezintdun tip caracistic viegiipolitice a vremii, Zabaria Trahanachesemnifici zaharise'ala,incetineala g indire;i in reacgii,agacum sugereazl. ticul sIu verbal: ,,Ai puqintici ribdagi c uvintul ca", ,,Si n-am parte de Zoigica"; Cataaencu- numele areca rd"dS.cini rea Farfuridi - nume cu sensul,,femeie cicilitoare", deci estetipul demagogului, in gters, scoate evidengipladtudineagindirii, prostia,Brknzovenescu personaj gastr onomicd., eprezinti politicianul incapabil,nulitate; Agamemnon r in sugestia Dan danachereliefeazd", compaGagamiqi,cum spuneTrahanache) prin 'gamiqi, gi, prin co ntrast,senilitatea ridicolul percu celebrulconducitor grec antic gi iului. Numel e Dandanache cuprinde in structuri cuvinwl dandana gi, ir, aparigia pretengia de politician imparqial,cu toate partidele gi in sa, sa incurcituri,,,dandanale". ,te' parlamentele,creeazd. Titlul comedieicompleteaziintengiacritici a autorului . O scrisoare privatd, inare etectcritic sporit: demascl imoralitateain viaqapub lici (;antajul politic) viaqa personali.

l9? ta Subiccttrl ll-lea nl A. l,asuJ'la:astinge. a oI ulttos (a oluptwo : senzual. s) durere: chin, patimi, suferingi. a simpi:a percepe, trii. a 2. ,,cind cu geneostenitesarasuflu-n lumn nare" - propozigiesubordonati circumsranlialide timp. ,,cici [...] ea din noapte aamintirii o vecie-ntreagiscoatede durerir' - propozide 1iesubordonaticircumstan qiale cauzl.. de ,pcrdele-ntr-o parte c6ndle dai' - propoziqiesubordonati circur nstanqiali timp. in odaie luna varsi pestetoate voluptoasaei vipaie" - propoziqi esubordo"gi uatl circumstangiale timp. de rpc careinsi la simqimca-n vis pe toat e" - propoziqiesubordonati atributivi. 3. [,..] dureri simpitetoate ca-n ois. pr epoziyie. 4, de - in text este t conjwncpie swbordonatoare: ,,De vorbiqi, mifac ci n-aud." (Mihai Eminescu) o interjeclie: Seauzi optit: de! t substantizt:De po atefi prepoziqie, conjuncgie, interjecqie... tot - in text este pronwrnenehotdrk t (aparela forma de feminin - toate). , adaerb: Md"tot intreba... t substantizt: Iot esteadverb" . adjeaia pronominal: La miting se adunase oragul. fot B. l, lu minos vs. intunecos,obscur,innegurat in biografia lui era un moment obsiur. nemw lpwrnire mulqumire,satisfacgie, vs. plicere, mingiiere O confruntare de idei ii oferea satisfacpie. a regresa a progresa,a avansa, evolua,a inainta, a propigi v s. a Cit. a esolwat omti! zgornotvs. linigte, td.cere; calm, tihni In peisajulmo ntan giseaintotd eauna tibnd qi implcare. 2.Era un gerllde cripau pietrele.z/ P, - propozigiesubordonatl circumstanliali consecurivi. Mi fascinaapusulsoarelui,l /incit mI credeamintr-o lume de basm.2/ P, - propozigiesubordonati circumstantia li consecutivi. 3. mi- - pronume personalcu valoarede pronume reflexiv. cu - pre pozigiesimpli. ceeace - pronume relativ compus. dcea- adjectivdemonstrativde dep irtare, numirul singular,genul feminin gindit, ginditor(oarc),negindit,rcgindit, regindirc 4. gdnd - girrclire, c. problema deszipezirii.Capitalei' in a. Revenca discuqie i."" c" va intreprinde g uvernul b. Prim-ministrul a .*ili.., tuturor sinistraqilor de zdriiexpozigieipicorgani insiqi inrervenite, ideea i#i?"rruq1.r B:lT# ". turi era compromisi. Subiectulal III-lea l. Proiectd'elecPie Model orientativ de Proiect pentru clasaa II-a Scoala Aria curriculari: Limbl 9i comunicare Disciplina: Limba gi literatura romini lnvalator..... Clasaa II-a Da ta............ Proiect de lecqie in Subiectul lecpiei: lara Pro;tilor de Alexei Tolstoi (II) Ti pul leqiei.'mixti Scopuri: - d""rnolt"readeprinderii de citire coredi, fluenti g i expresivl,in ritm proprtu; scrlsefl orale; a capacitiqiide receptare mesa;elor - dezvoltarea cor ctt fonetic, lexical9i gramatical. J.piind.rii de exprimare - f ;;;;;;; elevii treblie.-, pe obiecthte opeiapionalet: parcrrrsul;i la sfirgirul lecqiei de.punctuaqre; gi expresiv,resPecdndsemnele O, si citeajci corect,fluent proPrie cuvinteinsylng drn,texl; 02 si foloseasciin exprimarea O" si rispurrdi cor..t, fo.retic,ie"ical 9i gramaticalla inrebirile adresate; unui ionqinurul ac estuia/pe.baza plan; . J i.,.J frerar, reqinind o; ;;;;;.a rap Ca*p uI mir a.col elor, ortind-o. I a conqinurultextului ; *p, O: ;;rli;;; "u pe fizicegi moraleal i personaielor bazainformaO:; #;;i"Jf*rer"rile furnizate de text; tiilor formula te; O, ie ..tollre in scris,corect' caligraficcerinqele r.**l.tiilr.rar (inviglt ura pentru viaqi), apreciind ,i a.rpri"ae Ol -"ri;"i intimPlirii' consecinqele S tratepii didactice -." joc euristici, exerciqiu, didactic,explicaqie, conversaqi e M;:"';;;; jroiratt ' instructai. . Actiaitat;e;frontali, independenti,pe grupe ' . Mijloace de inadpdmi'nt: - p;p.rg" Buratino, ilustraqiicu personaieanimale, diapozitiv/diafilm, casetl audio etc.

r Nu se vor re alizatoateobiectivele intr-o lecgie,ci numai aceleacorespunzitoar e tipului de leclie'

Itl IlibliograJ'ia: - Alcxci'l'olstoi, Chcipa aur; de - Irraqii Grirnrn, Poaesti ; ursulpdcdlitdeawlpe (pcntrutextgiindrumiri metodice,vez.r l,tltl9*i?gi,, rlo.c a l4ftu, Lrteraturd pentruceimici.Lr.sslsgie texte de comentate, in_ sopited.e s ugestii metoditr. Gr;dln4a - chsere'I-Iy, H;;;;itas Educa2005, 48-51 pp. lional, ). l. Momcntul organizatoric 2. Verificarea temei scrise l. Captarea atengiei 4.Anun(area titlului lectiei ei a unor obiective 5.Dirijarea invigirii * instructai: realizarea climitului educaqional - material didactic: s'Juete per sonaje, de plange, casetiaudio, video, diafilm etc. . Enunturile exclamative - a ctivitate frontala si scriseacasi vor fi veri* individuali ficate din puncrul de vedereal continutului si al regulilor grafice. .5e pot prezenta siluete - vrzlo nare de, persona.ie animale: - ordonare/plasare a vulPe, motan, urs etc. siluete lorih plange sau,planfe cu im.agini - conversatle oln oasme, povestlfl cu - joc didactic acestepersonaie.dia- - audigie vizionare sau pozitiv, diafilm'sau ioc d idactic: Recunoiste personajul . Aprofu^ndarea textului - expunere hierar in lar a Pro5tilor de Alexei Tolstoi ' . Obiective: - si povesteasci textul pe bazainsu giriiconqinutulur; - si citeasci pe roluri, inqelegind .iomportarea persona;elor ; - sa mveqe ceva.Pentru viati, apreciindionsecinieleintimplirii: - si-gi aleagi un personaj preterat, . pityea integrali a textulul llterar scnsa individuali formativi orali frontala individuali Pe gruPe tormatlvi r Se analizeazitextul pe bazaintrebirilor: vorba - conversaqre - Desprecineeste in aiest text literar ? perso- - exerciqiu - Ce facefiecare nal t - Ce trisituri alefieci- - materialul didactic desprinzi pregitit rui personai. _ I I ' t, ' e d1ntaptelefr vorDele sale? - Citeste fraementele- exerciqiu de citire selectiv i din iare se?esprind trlsituri alepersonaielor ! - Explici de ce vulpeai - prob lematizare se idreseazi lui B?a- - exercllru tino spunindu-i ,,deg! teptufegiinq eleprule" - CumsecomportiBu- - conversalle ratino ? * orall - frontali - formativi - orali - frontali - orali - individuali formativd . Citire selectivi: - exercrllu orale ultima replici !" ,,Citegte o Ci tire pe roluri . Joc didactic: Jocul rime- - joc didactic lor; ,Spuneqigi alte c uvinte iare sl rimeze cu ix, mix, drix, de exempl:u: fix, chix, pix, tix, dix, n ix etc." - orald . Citirea integrali a textu- - exerciqiu - frontali lui literar - formativi oPovestirea integrali, orala a texrului literar r Imaginali-vi ce s 'a in- - problematizare timplat in continuare ! - exerciliu de creagie - orali . Joc de rol: Iniqiaqio dis- - joc.derol cutieintre doi colegide- - actrvrtatePe gruPe - frontali - Pe gruPe sprepiqanialui Buratino' in discuqie Pot interveni q i algielevi,adresindintreberi, formuhnd rispunsuri;i aprecieri. r Momentul de sc riere: -'pregetirea printr-un - scrrsa - Iormatlva joc de,migcare - Transcrie ul timul - individuali enun! !

D 2 I 4 101 )

5 - frontald - orali - formativi 6.Irccdbrckul 7.Arigurarea retenqici a qi tronsfcrului o5 t. tncheierea rctivitlqii/lecqiei mentul lui Buratino ! - Explici titlul ! . Conversaqia incheie- - conversatie de re: Ii se cerecopiilor si - explicatie spuni proverbe. . Temapentruacasi(exerci qiile 9i 3 de la pagina 2 67, Limba fi literatura romind. Manualul pentru cksa a ll-a,Marcela Peneg, Editura Ana, Bucuregti,2004). . Defilareapersonajelor - ele vii iau siluete de personaje si interpreteazl, un joc de migcare. realiza Pot ac easra firi siluegi te sau migti, doar mimind. - joc de migcare - joc de mimici -::"'#l' l",i;::::: - exerciqiu - problematizare poatcfi: Eaaluaraa r fornrali qi informali; . formativi gi sumativi; r obiectivi qi subiectivi; . criteriali gi normativil concursusunt-examenele, Eaaludrile fo rrnale, realizatede instiruqii specializate, verificlrile reelizatein cadru! ins pecgiilorla clasi. rile, evalulrile naqionalegi chiar desfigurati de cadreledida ctice.AceastarePreEaaluareainformald esreaceea zinti strategiade evaluareceamai frecventi, se realizeazdzilnicin activitliile cu eleare evaluare funcqieformativ l. ," vii, prin 'b,oalrorra asiguri feedbackulcontinuu. Aceasti ""r". care relev i progresul unui foriatiud esteaceastrategiede evaluare evaluiri nu este sale de ficienqele in inviqare.Scopulacestei acesruia, elevsaulacutrele gcolare'Evaluare a norarea,ci feedbackulimediat, cu scopul cregteriiperformanqei formativi trebui e si fie permanenti, continui. E'oaluareasutnativd esteperiodicl, dupl un anumit interval de timp al inviqlde rii; are caracter bilanq,finalizindu-se cu note' c alificative. intre cele doui Eoalwareaobiectiad.qi eaaluareasubiectiad -labazade limitirii tipuri de evaluaresti criteriul obiectivitiqii in notare. ' prin carer ezultatelesunt comPade criteriald estestrategia evaluare Egalwarea rate cu stand ardesau criterii prestabilite' Eoaluarea norrnatiad repiezintd strategiade evalu areprin care rezultatele elevilor sunt comparateintre ele in vedereaierarhizlrii . 3. Tipuri de itemi Penuu,definireaconceptelor ettaluaregi itemi, vezi pp.83-84 din prezentalucrare, itemilor, cu noi exemple. ln continuarevom relua doar clas ificarea multor criterii, cei mai importangi itemilor serealizeazdpebazamai Clas ificarea a$eptat' {iind: obiectivitatea tn notare qi tipul de rdspuns Din punci de vedereal obiictiiitdpii tn iotare, itemii se clasifici in urmitoarele : categ oriiqi subcategorii (1) itemi obiectivi: duali (adevirat-fals, da-nu, corect-inc orect); - itemi cu alegere multiph; - itemi cu alegere - itemi de tip pereche; : (2) itemi semiobiectivi - itemi cu rispuns scurt; - intrebiri structurate; (3) itemi subiectivi: - itemi de tip rezolvarede probleme; - itemi de tip eseustnrct urat; - itemi de tip eseunestnrcturat 2, Tipuri de eaaluare Evaluarea esteparteintegranti a procesuluide invigimint, i n interacqiune cecu lclaltccomponente: predare, invatare. ln r.nr.tl cel mai i^r g, uoolrorio, toalitatea proceselor produselorcaremi,soarinaturagi nivelul pergi ,,- vizeaz6, formanqeloratinsede elevi in inviqare; - apreciazimisura in carere zultateleinviqdrii sunt in concordanqicu obiectivele educalionale propuse; furni zeazl datelenecesare vederea in adoptirii celor mai bune decizii educaIionalg."l Pentru cadrul didactic evaluarea reprezinti orientareain planificareainvilirii

giin alegerea metodelorde evaluare. Evaluareainfluengeazi inviqarea rezultatelep ozitive intiresc motivatia inviqi; rii gi sporesc increderea elevuluiin propriil e forqe; arati ce trebuie si inveqeelevul, cum sl invege,relevind eficienqa acti vitiqii sale. I Strrit:ir, riiur, l:]valuat'ca A<f progrcswlu.i p, Scoh,r, 14,

0 rl I ln funclic de tipul dc rdspuns ageptdt,itcmii sc clasifictr asdel: (l ) ircrnri ciror rispuns esteselectat al dintr-o listi de opliuni; (2) iterni al clror risp uns trebuieelaborar. Iixemplc: o Itemi obieaiai, adici itemi al ciror rispuns tr ebuieselectar dintr-o listi de op1iuni. Obiectitt d,eevaluare; elevii si fie cap abilisi recun-oasei definigiasubstantivului. o . [lnun1; Cum senumestecuvintul c aredenumegte fiinqi, un lucru, un fenomen al naturii? Opgiuni: a) adjectiv;b) ad verb;c) pronume;d) substandv. o Itemi semiobiectizti elevul trebuie seconstruias cirlspunsul. Acegti itemi se clasificiasdel: - itcmi caresoliciti un rispuns scu rt; - intreblri stnrcturare. f)e exemplu:eleviitrebuiesi adauge cuvintul/cuvinre le carelipsesc definigie: din ,,Vcrbulesteparteade vorbire carearatd....,,....." sau ,,Pentrufiecareliteri scrie,in spagiul liber, litera mici de mini corespunz i!iv, basrnulsc clasific[ in cult Eipopular. Ca structuri, basmulcult, degiesteo creajie originali, nu seindcplrteazi foarte mult de modelul basmuluipopular. Ex isti o propriu-zisi;i deznoddmint. Caracfiruagieinigiali, urmattrde intrigi, de acgiunea teristiceoriclrui basm sunt: ptizengaformulelortipice (iniqiale,mediane gi finale), d-e gi o gami ,,demetaforespecifiCe de personaje-cheie"r, obiectegi cifre magice,o iemi narativi carecuprinde trei probe de voinicie gi finalul, nun ta ca incununaa virtugilor dovedite de protagonigti. Basmuleste,,o oglindire a v ieqiiin moduri fabuloase"(G. Cdlinescu). Povestealui Harap-Alb a apirutin revist a Coworbiri; literare la 1 august 1877. Un elemenrde originalitatea basmelorlui Ion Creangi estetocmai impletirea lui losului cu realul li aceasticaracteristici esteevidentdin Poaestea Harap-Alb. Ca orice basm,incepe cu formula iniqiali: ,, Amu cici era odati intr-o qarl un inipialdcareplaseai, careavearrei feciori". Ex poziyiacuprinde acestiLforrnwld gi gi in acgiunea aremporalitate aspaqialiglls d i citeva indicaqiidesprepersonaje. rtele mai mare al Craiului, Verde-impirat, av eanumai trei fete ;i niciun fecior e si-i urmeze la domnie. De mulqi ani cei doi fraqi nu se mai vizuseri, iar verii secunoscuseri.lmpiratul Verde, fiind bitrin , i-a scrisCraiului, fratelesiu, si-i pe cel mai vrednic fecior pentru a-i urma la domnie (intriga basrnului).Craiul ttn;tiinqeazipe feciorii sni gi-i suPuneuno r incerciri de voinicie. L'Desfd;urarea Urarul ll a.cltunu. acliunii basmului cu prindeincercirile la care Craiul ii supunepe basmulutcuprmde incercarlle lui per ipegiile Harap-Alb. lor gi mai ales curajul;i destoinicia i sii pentru a constat a lui par atitudineagi gospodiriaunui qiran inrmportamenrul Craiului, impirlgia estepopular, iir, a unui pirinte nemulgumitde feciorii lui; limbajul personajelo r din popor. Fiul omului gi numeroasi zicalece relevi menmlitatea ingelepciunea mare, alungat de un urs grozav carel-a ,,virit in sperieqi",s-a grlbit si se inr ci; ,,duci-sedin parteamea cine gtie", ,,doarn-am a trii cdt lumea,ca si mogfiul escpimintul", Craiul, posomorit, iqi caracterizeazd prin proverbe : ,,nici tu e tti de impirat, nici impirngia pentru tine; gi decit si incurci numai agalumea, sunt i bine si gezideopartecum zici, cdcimila Domnului: " lac de-ar fi, bro_agte celui de-al doilea {ecior le ,... Asa-i ci ne-amincurcat in slibiciune ?" Es,ec ul intimpinat cu batjocuri: ,,- Ei, dragul tatei, a;a-i ci s-a implinit vorba ce ea: mincarea, mai stricaqi ,iri-mi de giini, ci de ciini nu mi tem rr", degeaba "[...] voastri, 9i si vi ii mei... Si umblad numai aqa,frunza frisinelului, toat i Yiaqa feciori de craiu,astanu miroasi a nasde om'.. Cum vid:eu, frate-meu dagi ci sunteqi poateculcape-o urechedin parteavoastri: la Sfintul Aqteapti s-aimplin i dorinqa inainte,/ $i la rizboi, inapoi"' I Uahl de nepogice are!Vorba ceea:La placinte, ,Numai fiul cel mic suferi, sefriminti cum si indeplineascidorinqatadl ui. Poit de Sfinta Duminici, pe careo milostivise,ii cereCraiului hainelede gine re, Astfel pregitit, fhceul inqi :le din tinereqe alegeacelcal careminincd ji',r atic. e, e grozavulurs care-iiesein calela un pod. La despirqir tatalsiu, Craiul , ii di cu si a ursului in caresedeghizase il sfdtuiegte nu seinsoqeasci omul sp in 9i ;i sefereascide omul rogu. I .\ ^ ' I 103

'"*i:..p R... r v...v 2... z ln evaluare recomandisdseformulezediferiretipuri de itemi. preferabilitemi se cu inalt gradde obiectivitate,.degi existd, cazulacesr&a, in riscul ghicirii rispu nsului. Pcntru a se realizao evaluareeficienti, in cadrul disciplinellimba iitur rturu ;i romAni, trebuie utilizaqi gi itemi cu rispuns consrruir de iltre elevi, itemi subiectivi de tip eseustrucrurarEi eseunertruit,.trat TESTUL 6 SubiectulI I Povestea Harap-Alb lui de Ion Creangi Basmul esteo speciea genului epic, popular saucult, in carese nareazi,intimpliri fantasticeale uttor petsonajeimaginare(feqi-frumog'i,zf,ne,animale ndzfl;iy,ane etc.),aflatein lupti-cu forge.ale riu[ui(simb olizateprin balauri zmei,vrijitoa re , ctc.) pe carele inving in celedin urmi.l in funcqiede autorul individual'sa ucolecI Dicl:ionar de termeni literari, p.49. Idetn,p.49.

I t04 l)r'trrtrtrl l'cciorului sprcirrrp:irnqia Vcrdc-irrrprirlt sprcirrrp:ir-at ul cstc lui qi l{o; r.irrtlrolic,_r"cprczinti tlr,umul tindruluipcntruviaqi,lupt a dlntrc binegi rnu, l'ormdrii ,lrunr inchciatcu rasplata fireasca: nunta si ped epsirea riului, a Spinului. l,ipsit rlc expcricnga vielii, fliciul riticegtedrum ul spreunchiul siu si va fi nevt'it srl-ltoctncasci slugi pe Spin. Hnqigurile pi durii in carerlticegre t ,.nd,ru siml',iltzt:,tz,i tlificuluqiivielii. Naivitat eagi imprudenqa rransformi, slugi a Spinului. il in Irrt'lrisdc rccstain fintini , unde fusescatrasprin viclegug, fi elibeiat cri condiva srr schirnbe identitate a. Din acest feciorul craiului devineHarap-Alb, mornent, 1i,r q;i ^ i.rrSpinul s ede drepr fiul Craiului. Ajuns la impiriqia lui Verde-impirat, prinlesele prives ccu antipatiepe Spin, il vilzind cum se comporti cu Harap-Alb ,,gidin ceasulacel aau inceput a vsrbi ele irt dc-clc, gi..Slinul de fel nu samini in partealor, ni ci la chip, nici la bunitate; si c;t I lrrrap-Alb, slugalui, are o infigigaremul t mai plicuti gi samini a fi mult mai ()ttlcllos. Pcsemne inima le spunea Spinul nu le estevir gi de aceea ci nu-l puteau rrristui.Aga il urdse_ de tare acum,cd daca fi fost in banii lor, s-ar fi lepidat de ele ar Spiin,ca de Ucign-l Crucea ". si de . Spinul va incerc_a scape Harap-Alb dindu-i porunci tot mai greu de in delrlirrit:sa aduci ,.siliqile"dln gridina ursului,capulsi pieleacerbului"b;tutc u pielrc scurnpc in fine,sii-o a4uci pe fataimpira^tului gi, Ros.De fiecare dati este ajutat tlc Slinta Duminici gi de calul siu nizdrivin. in drumul spreimpira tul Ros,'Harrp-Alb searati milostiv,generos bun gospodar: cruqiviala fuinicilor si impro9i v.izrcaztr stup pentru roiul de albine; carlsplati, va fi ajutarsi in deplineascidoui un tlirt inccrcirile la care-ilva supuneimpiratul Rog: si aleagd "macul nisip in timde -doui grulnop{ii gi s.iidentificepe fita ceaadevi,rati din tre cele identice." inf;gig"le. Noblegea darul prietenieiaparevidentlaintilnirea cu_cele gi cinci personaje grotegti, irr lrrczentareacdrora naratorul relevi ar taportretisticS",fantezieinventivitite vergi bali. Acesteasuntpersonaje anapoda, au irisituri supranarurale, simbolizeazl,calrunitili. naturale (Gerih, Setili), calamitiqisociale(Fliminzili) sau aspiragiiale ormcnilor, doringadepigirii limit elor (Ochih, Pisiri-L;qi-Lungih), cu ajirtorul cirora indeplineste toate corvezi lela care supune impiratul Ro!: supravieguiegte il in casade araml,inrogiti, dat oriti lui Gerili, consumi uriagacantitatede mincare si biuturi impusi de impirat sub amenintarea mor[ii, ajutat de Setih gi Fliminzili, irrOchili 9i Pnsiri-Liqi -Lungili descoperi cwzdtoareafeternl,zdrivane9i o aduas cc impiratului..Trecirrd toate_probele carese contureazi un portret complex, prin t:orespunzitoridealulu i moral popular, Harap-Alb mai estesupusunei incerciri de cdtref.ata impiratului Rog: calul lui pi turturicaei trebuie si seintreaci in incercarea de a aduceapi vie si api moarti gi trei smicelede mir dulce ,,de unde se bat mungiiin.capete* -. Izbinda-va fi a caluiui,intruchiparea experiengei viaqi, a inde ciudaqii peli tori la curteaimpiralclepciunii gi devotamentului.Fataii urmeazdpe tuftriVerde,u ndeildemasci pe impostor.Acestaiitaiecapullui Harap-A16(pinctul culminan.t). Cal ul il omoarl pe Spin (il in;facecu dingii, se inakd,in-vizduli gi-i di drumul de -ac_olo), fata impiritului Ro; il readucela viagi pe Harap-Alb. Uriar rneazd, nu nta lui Harap-Alb cu fata impiratului Roq (deznodimintul). Formula de incheiere. lipsegte basmullui Creangi. Ultimelecuvinteale basmului sugereazi din similitudi neadintre universul real qi ceIimaginar: cinc mai acr-rur qincir-rca; sc duceaco lobc gi rnaruri ,,$ir lirrurvt,sclirr irrtr.clii,;i gi minincd,iarcinenu - seuit i qi rabdi""Cular nirrc:ri. pc la rroi,cittcarcbanibc virrtclc,,pcIa noi", ca gi forrnulamediani ,daria si mai vedem" [noi] ce sepetrece speccititorul/ascultito rulin acest lui h masi dupi plccarca Harap-Alb", antreneazi tlnirului. tacol al formirii gi al maturizirii Personajele grupeazlin mai multe categorii:Harap-Alb, personajul,principal, se calitiqile personajuluiprincipcrsonajul."." rJfoi-eazi; personajecaretesteazS, la gi, in felul lor, il ajuti si seformeze: SfhntaDwmini cd pu-ne incercarernilospal fizicului gi forgaspiritului, Sph.nwl feciorului de impirat, apoi izbinda saasupra icnia destoiniii testeazionoareagi-l ,,ajuti" sigi dezvoltecalitigilatente:inteligengd, In de curaj qi mai alescapacitatea a ved eadincolo de aparenge. mod cic, bunitate, o cind qi cind mai rostegte incurajafa ceacesrlucru gi calwl:el vegheaza, spccific, nizdrivani pentru cI rc.Fata tmpdra tulwiRogreprezinti farmeculfeminitiqii, estede sunt manifestirile experienqei in

tuigii-gidarul anticipirii, in realikte, acestea are viaqi.Rolul ei reprezinti p utereadragosteide a facesi renasci omul iubit, si treaci intr-un cerc eiistenqia lsuperior, marcatprin nunti. JurimAntul impus de Spin fecioruluide impirat de al sluji ,pini vei muri gi iar vei invia..."anticipeazidestinul personajului,afa cum fata implratului Rog qtie ci va aveanevoie de cele trei de smicele mir dulce ,api vie gi api moarti. sprealti lume: trecerea sunt profun de:podul marcheazd. basmwlwi Semnificapiile podul sub care agreapricraiul deghizatin urs, podul cu n unta furnicilor-reprezinpddwrea-labirintincarefiul craiuspreo mai profundi matur izare, in rlte rrecere, imatur, nu o trece,este9i inceput al lui se riticegte es teo probe pe careacesta, drumului iniliatic, fknti.na semnifici coborirea in inf ern, eroul pierzindu-gi idenspirituali noui la capitul cicare-iimpuneo traiector ie devinerob, condigie titarea, reia esredeplin format. Coborirea ?n infern se i ncheie cu moarteainiqiatici, o cxperienlicapabil;si duci la un nou mod de existe nqi. gi descrierea diade Spredeosebire basmulpopular,in carepredomini naraqiunea , dialogwriamwin lwi absente, Poaestea Harap-Alb exrstanumeroase loguffiind apro ape (de celor cinci zinte (ceatiadin casade arami) si ampledescrieri pilde poftr etizarea de Alte elemente originalitatesunt wmorul;i stilul oral datoratabungror e$ti). personaje calambumri. populare, exclamagii, onomatopee,zicale,constnrcqii denleide interjecgii, expresiilortipice in scrisullui Creangi zugrivegteo natur i rustici ;i ,,Mulqimea estetical cazului lui folosi"d formele oralitlgli. Int"e resui 1o"irh, un stilist abrrrrdent, artisrulindividual incintat si populari a d evenit Creangi esreci in el colectivitatea pe pluteasci marileapeale graiuluiobs tesc."1. neasiminatalui putere de a evoQr.eangi.apare,_p_rin ,,Unic prin geniullui.ora1, lui un ca viaqa, scriitor din linia realismwlwi Negruzzi, riminind un reprezentant artisticecareil gngtle aqad.estrans vigoare a congtiinqei tipic al Junimii, prin acea cn M"io..rcu gi iu Eminescu,bucurogidin primul moment a fi gh icit in el o congtiingiinruditI".2 105 l' 2TuclorVi;rnu,.l rra'pro 1. ini, zatorilorrc.'rn l, pp. 15 si (>

I t0t Subiectul al Il-lea A. 1, lrr luptl.a izbit cu toati forqaflanculdrepr. Nc-a izb it infigi;area lui rivisiti. 2. i-vcrbpredicativ. in jur - loculiune adverbiali. r/z - conjuncqie subordonaroare (,,incit,,). de - prepoziqie simpli. 3. ,,dc-mi pare" - propozigiesubordonati circumstantialiconsecutivi. ,,cdaud" - propozigie subordonatoare subiectivi.. 4. S-aintimplal agacum mi-aminchipuit. cum ' adverbr elativ,introducepropozilia subordonati circumstangiali mod; de in subordonatd, f uncgia complemenr are de circumsrangial mod de Nu qtiu curn se numegteacestcaste l, dar mi-a plicut mult. curn - elementde relaqie, introducepropoziqiaiubordonat i completivi directi; in propoziqiasubordonari are funcqiade nume prediCativ. B. l, aducereaminte, bdgarede seamd, lwarecwasaft. facere de bine, tragerela sorpi , Ploui in averse. 2. (subiectnedeterminat) Ew si Maria m rgemdes la teatru. (subi ectmultiplu exprimat prin pronume personal;i substanrivpropriu) 3.foame - subiec t. e - predicatverbal. mi- - complementindirect gi subiectlogic. 4. Odatd plenui semo cilitorie in jurul lumii. (adv. - ,,cindva") Iqi spun o datd, nu de mai mul te ori. (art. + s. f.) N wmaitu ai puteasi-mi spui adevirul despreceleintimplate . (adv. -,,doar" ) Nu mai frecventaclubul artigtilor! (adv. i adv.) C. 1. Ideile pe care le-a susginur discurs creeazd, in deruti in rindul opoziqiei. 2. In cur ind vor dispirea monedelede cincizecide bani. 3. Sefii demn ori de cite ori impr ejurareao impune ! 107 l:rontalcpc grupe, gi individuale,bazatepe efort intea. dctiaittili dt inv ,ipare lectualpropriu al clevului; preponderentmoderne, b. metodedidactice forma tiae precum: metoda exerciqiului,metodeconversative, problemaeuristici,brainstor mingul, conversaqia tizarea,metodede comunicarescrisi; jocul didactic; inviqarea dramatizatl.etc. c. mijloacede tnvdpdmhntmodeme,audio-vizuale. Condipiilerealiz drii acestuiobiectiv cadru sunt: oparticipared. propriu, in ritm propriu conttia ntda eleaului,prin efort intelecrual limba gi literaturaromini, fiecareelevsi ci teasqi constant;de pildi, in lecqiile si de ci congtient,corect gi fluent cel pu qinun enung, asemenea formuleze cel pu{in o propozitie referitoarela mesajulscri sreceptat(textul literar citit). Actul ciritului rebuie imbinat $i cu acelaal sc risului.FiecareelevsI scriecuvinr nou-insugitegi si formuleze enunquriorale 9i s crise' si-gi exprimeopinii referitoaOri de cite ori'esteposibil, elevii trebuie solicitaqi la textul citit si analizat. . relalia siimwktipd acadrului didactic cu elevul,rolul inviqitorului fiind ace. la de diriior, iar al elevuluide partic ipant activ gi congtient. fireassuccesiunea Cadrul didactic trebuie si asigurecl imatul educativadecvat, inviqarebazatepe obiectivede referinqi clare,corespunzit oaa acriviriqilor de materiale mijloacelede umane;i i; valorificeresursele si mo bilizezeresursele si este De asemenea necesar se creezecondiqiiPentru afirmareac apaiqimint. ilor tuturor elevilor. de Exerciqiulde cirire selecrivl9i dramatizat i imbinat cu exerciqiul exprimarea elepireri personale;i cu metoda conversalieie uristicedezvolti capacitatea >r a ui de receptare mesajuluiscris. creativelnsu;i rea iemeinici a ie*telor literare constituiebazapentru exerciqii de puneri liber e carevalorificl in grad maxim capacitatEa receptare de expri9i re a mesaielorsc rise. il de ln activitatea invigareun aPortdeosebit arejocul didactic.Sepot real izajo,i didacticede tipul: ,RegineCit mai multe expresiifrumoasedin.textul liter ar", impresiile/pipeisonajul!", ,,Spuneqi ine reciti cel mai expiesiv?", ,,Recun oagteqi e despre..." 9.a. 2. Rolul jocwlwi didaaic in tnsu$rea cititului la clas aI conttiente,de lungiduracomplexe, Citirul giscrisul sunt activitlqi intelectua le depuni efort congtient;i concu implicagiivolitive gi afective.Copiii trebuie si tt, reb.ti" si ingeleagiceeace citescqi ceeace scrlu' Cititul gi scrisui,rrnl inrtrrrtttenteale lucrului cu cartea'ale muncii intelectuale, memoria,limbajul, imaginaqia voin9i dezvolti gindirea, spiritul de observaqie, voinpresuPunexersa rea suti difi.il., necesitl efort congtient, Aceste "ciirriUqi motivaqia jocul d idactic,Aceasti metodi creeazd. eforatl, este si congtientizeze voinqaI' a. dezv olti imaginagia, eazdtrisilturi de caracter, igdrii,model Subiectulal IIIJea

l. Strategii d,idaaice de formare a capacitdpiid.ereceptarea mesajwluiscrisprin efort intelectualpropriu al elevwlii Formareacapacitiqiide receptare mesajuluisc risse realizeazdprin a strategiididacticemoderne carepresupun:

I 106 itt jocul sc .lrltcglilt<trganic -stru.cturalcclici, diclactic poatcdcsf agur:a dc cirr. ori st'solicitii c{orturiintclcctualc mari,oriclc citc oriexiste posibiiiratea instalirii 'r'i rrr.rr.r.rrici'.a plictiselii a oboscrii si elevil or. clasele ln priraare pracrice se iocr.rl sc'z.orirlc,vizual-motorii,tactilegi auditiveprin care,e^t"st."zi-J;;;1;;;";,, r,rtrrluiauditiv,a sirnqurilor vizuai -tactil..r.. D. o"-plu, prin auzsi prin pioiir c()l)lllrcculloscanumiteobiectedi n naturi, le denumesl, denu,nire",rl fir-onunqd sau alegpropozigia potriviti din enunqu.i,;ril;;;l;i;i";, :lll]::.':,p':pozigii ctc' Un asemenea poate preceda/i ncheialsau poate irt.r."l"irrtr. joc flt/bclr7'l se cxcrcigiilc citire. de jocur ile didactice/ocul sunetelor, . Prin Jocwlsilabelor,Formdm cuztinted.insila ,r,, ; r" formeazd" se dizvolt e ckmpwliizwal de.irir.'J" 9i o silabaqi ,. ,r".. j"j, , :r:., .,on Oa viziunc,cilrrl(:terologic qi rnodalitnqi cstcticc, trilogialui f)clavrancca p oatcfi piati dc clrlrttclcshakcspearienc. Scriitoruladucein teatrulsiu caracrcrc draicc imprcsionantc,$tefancel Mare, protagonistul dramei Apwsde soc{re, esteo i" coplcaitoare in celelalte doui piese,a rimas adinc in memoriasi in ;i ul mult ora caun simbol.Unitateatrilogieio asiguri rocmaipersonalitatea montald" lui $te fancel Mare. Personajele a principalegi secwndare celetrei dradin jurul personaj ului$tefansaual testamentuluisiu politic sedefinesc;i graviteazd,in Viforul qi L wce afdrwl). O caracteristicia drameiApwsde soareo constituietipwl de conflict.i n primeactealepieseise contvreazl,unconflictpsihologic, zbuciumirile personajulu i$tecelMare, congtient slibiciunileomenesti, perisabilitatea biologici 9i de de de sa 'ile responsabilitXqi voievod. Acest conflict esteexacerbat conflictwlsoci al, de de domnitorului preocupatde soartagirii gi a poporului impotriva boierilo r anrtrioqi,dornici de putere gi de bog;qii. Acest conflict devinernanifestabiai n acal treilea. lntors din lupta pentru apdra.reaPocugiei bolnav (calul Voitig a lunecase, mai ciprinsesesub trupul siu piciorul rinit si nevindecatal domnitorul ui, agra;i r-i situagia), $tefan cel Mare afle de la fiica sa, Oana, desprecompl otul urzit paharniculUlea, stolnicul Drigan gi jitnicerul Stavir qi gribegteinsc iunareafiu: i siu, Bogdan. Punctul cwlminantal conflictului il constituiescena i ncoronirii lui Bogdan,scedin carese desprindemonumentalitatea $tefan.Domnitorul il oblige pe palui ri^cul Ulea sI participe la insciunare.ii trimite, prin cluce rulMoghilA, meiaje cu . Ii vorbegtealuziv,apoi ameningitor,impunindu-gi implacab ilavoinqi, provedin con;tiingade voievod patriot, agacum relevi discursul,rrecer ein revistda telor saledin timpul domniei si testament politic: ,,[...]cum vru M oldova asavrugi eu. Ci vru eaun domn drept, gi n-am despuiatpe unii ca si imbogd lescpe alci vru eaun domn treaz,;-am vegheat si-gi odihneascl ca suflemlei osten it... vru ea ca numele ei si-l gtie gi sn-l cinsteascicu roqii, si numele ei tre cu graniga, la Caffa pini la Roma, ca o minune a Domnului nostru Isus Cristos... ". Recue infringerile, gi mai presusde orice situeazi nevoile qirii: ,,Eu am fos t biruit Rizboieni gi la Chilia, Moldova a biruit pretutindeni! Am fosr norocul, a fost ti!... Sunt bitrin..." Elogiazi,jertfeleostenilor sii si recunoagte patr iotismul aces. ,,Oh ! pidure tiniri !...Unde sunt mogii vogtri?...Presiraqi...". Domnirorul e pentru ci incercarea de a-i uni pe cregtini lupta impotriva pigini lor a eguat: lui in cercatsI unescApusul intr-un gind, ci zic ci sunt crestini,q i trimiqii mei betut din poarcd poarti, rugnndu-semai mult penrru ei ca pentru n oi, si lase in zavistiegi si seridice impotriva primejdiei obgtegtia cregtinitiq ii...Le boaielede ia un om ?...Era... A fost...Aiurn e bolnav...Yl'zind ci rimii cu figiduiclilc, ciutat si unescRisiritul". Patetica tiradi esterostiti. pe fon dul unor teribilc fulsi trisnete (decorromantic), sporind emoqia. Congtientde mi siuneasai;i rr polui moldav,ca tampon intre Orient ;i Occident,$tefans-azbuciuma [z.ldirrnic; u ficut cdriri bitute drumurile pustii oameniimei gi degeaba. invoi cli crrpcccji-n apoa,Je, iscilituri fudule gi praful s-a alesde invoieli". Ca bu n cn';;lin, va sta in suaD a ta cuvan t. didacticeEu citesc, observi,Ew citesc, rdspunzi,Ew citesc, .fcrctrrile tu tw tu

con, tinwi, Gdseste cite;te Cite;te cht mai multe cut,intecareiorpin !, ;i sunet ul/ktera,ca rc delwmesc .fiinye/lucruri! etc. dezvolti gi consolide de citire a rncsajului ^ii-"^p^"it^tea sc.ris prin e{ort intelectualpropriual elevului. Accs tor jo.curi didacticetrebuie r; li s" asociezejocuride intonagie expresivi rr cn unlurilor citite,.completate jocul gesrurilorgi ul de .t i"rlol-a" rot Accsteasu nt activititi foarte agreare -i-i.;l,rrr deiopii, au calitatea--- a-i antren, gi a. ,. - de laxa,de a-i determinasi inveqJmai usor gi .., ple..r". "-i jocurilor didacticeestederermio"ia de miicstria Efigignfa didactici a invrti. 9i torulur/ invi.gitoarei,de creativitatea acestora. 3. Conceptul de cunicwlwm Pentru rezolv ateaacestuisubiect,vezi Testul 2, subiectul al III-lea. itemul 2. TESTUL7 Subiectul I I Apus de soare de Barbu $tefd.nescu-Delavrancea Dramaesteo specie genuluidramadc, prozFtsauversuri, a iy in cu un continur scrio s, uneoritragic,adesea prezentatintr-o formdi"-ifi"r;, neexcluzind elenici mente ,comice, specrarorul trecind de la comicJatragic,de la ris la plans. compusidin drameLip"t a, soare (1909), .Trilogiaistorici a-Moldovei, viforul giLwceafdrwl ( 1910)repr.ezinta.rn deosebit ,.riitorrrL;;;;$":ffi;#; "pon Delavrancea dezvohare i "t la literaturiiromine.Pini la trilogii,dr"-. istorici romineasci, valoare ^p ^riij^acesrei de d9Ri;"r; i V;ar" irniga;;;;f "r_?r:pr?z:!t1g; triceicu-.Hasdeu (1862) Despot-vodh deyasjleat..r*ari ittzsl, vtoaliiai , i, Alexandru Daoila ( 1 901 ).

-l 110 judecnqii apoi cu congtiinqa dc faqa datorieiirnplinite:,,Doamnc, singu rqtii cc-r tu pe inima mea,ci-n tine am crezut,ci nicio degirticiune nu s-a lipi ide sufletul fost meu,ci am statzid neclintitin faqa piginilor... Dar toli m-au pirisit... Doarnne, os6.n. degte-midupi picatele mele,ci nu mi osindi de pacea t urcii spre mintuirea sircu rnanului meu popor!" qi le transmiteurmasilor un prin cipiu de polidci interni gi extcrni, desprinsdin experienqa unei domnii indelung ate zbuciumate:,,Bogdanc, 9i turcii sunt mai credinciosi creqtiniicuvintului dat ,,.fineti minte cuvintelelui $tcca fan, carev-a fost baci pini la adinci bitrine qe...cd Moldova n-a fost a strimogilor mei, n-a fost a mea gi nu e a voastri, ci a urmagilor vostri g-aurma;ilor urmaqilor vogtri in veaculveacurilor.A ! nimic. .,Bitrin, bolnav ;i neputincios... Mantia asra c prea grea... poarte altcineva S -o mai tinir... Bogdane $i voi, mirturie a ceea ali !... ce vizut, spuneqi girii [...] ci voinqameae si seungi Bogdande cind sunrin viaqi...Cil voinla mea$-aei a fost purureauna..." Dupi ce agazd" Bogdanpe scaunulgirii qr pe ingenuncheazi., rostogolegte trepteletronului. se pe Domn, autocrat,dar cu inalti congtiinqipat riotici, oferdo lecgie istorie $i res. de ponsabilitatecontemporanilor si urmasi lor (finalul tiradeiin caredefinegte sentimen. rul patriotic), areforgamorali de -ainsciunaun domn tinir gi de-a-giimpune voinlr (,,voi mirturie a ceeace ajivizu t" ), igi creeazicadrul legalde pedepsirea cornpio. tigtilor. In lupta dintre $t efan-domnulgi $tefan-omul, invingecongtiinqa datorieiim. plinite cu pregul vieqi i.Pwnctul cwlminant al conflirtwlwi socialse plaseazl in aceastl scend maiestuas romanticd, dupd, cumpunawl culminant al confliaulwi interior il con. ard,eriipe viu a rdnii cangrenate. stituiescena frcfan igi domini slibiciunile biologi. ce, igi depigegtesuferinqafizicl, rostind rugiciunea Tatdl nostra gi povesdnd cum e fost ucis tatil slu, Bogdan,de citre propriul siu frate, Petru Aron, la Riuseni . Ca om, $tefan a picituit, are copii nelegitimi gi nu le-a spus adevlrul. Dator ia de pirinte gi-o indeplinegte,trimiqind pe Raregla mama sa, Riregoaia,pentru a -i cereincuviinqarea se cisitoreascS, Oana, fata de la curteadomneasci.Aceste. s i cu ia ii mirturisesteci-i estetatI, simulind ci vorbe;te in somn. in acest cei doi afll fel cl sunt fraqi. Deznoddmkntul creeazd. sceni'intensdramaticit,tragi cS. altl chiar. Aflat pe pa. tul de suferingi dupi operaqie, $tefan aude ovaqiic are-l aclami pe $tefinigi, nepo. tul nevirstnic. Boierii complotigti, crezind ci el a murit, incearci si-l ristoarne dc Pe tron pe Bogdan,incllcind voingalui $t efan.Acesta,cu prequlvieqii,ii va ucidel ,,Pel-Ilea l-am mi,surat cu privirea... Murise inainte de a-l izbi!... Dumnezeu si-l ierte...Dumnezeu?...Dar cine e de v ini ? Io, $tefanvoievod am suit pe Bogdanpc tron.., Io, $tefanvoievod, i-am a;ez atcu mAnameacoroanastrimoEilor mei...El fu qi de fagi^ vizu ce vreau eu, ;i tot sfatul, ;i toati ogtimea... Sufletu-mi nu vrea, gi ca un scosdin fire se arunci in sabiamea...Cine e de vini ?...Se cutremura Moldova gi-o pripastie sedeschise. .. cu acestsfint oqeloprii curremurul gi umplui pripas. $i (S-aud.e: trdiascd 1i xt. d.omnwl Bogdan!) i... i... i... Da...! S-aimplinit legea (Sco. ! "Sd board t repteleSiaruncd sabia).li-ai implinit menireaca gi mine !a ln stil romanric este surprins ultimul procesde congtiinqial lui $tefan-domnulcare moare rosdnd numele Moldovei. 1t dcja nre.njionate dramaticc, gi accsty'nal ca ca tragic,daraporeoric atri, .sccnelc burc accstei opcre literarecaracterde dramd. Aceastl piestrde teatru ar ein centrul acgiunii personajmonumental,roareceun . . lelaltegravitAndgi evoluin d in raport cu acesra. $tefan cel Mare simbolizeazi voievodul p.ajrio-t,.congtii nqa lucide, treazd", slujba intereselorgirii. De la primul in moment (fin/ul act ului tryth.i), cind se bucuri de sosireaort..rilo. care rispunseteri prompt la c hemarea domnirorului (,... O ! cum ," lr"rri apelein Siret, lga vin raiele Sucea va chemarea in la voievodului lor !" ... ,,Si nu sece izvorul nostru !,,), fiind in prirnejdie,la ultima fapti, ucidereatrideiorilor, personaliratea acesruapare - comple-xitatea mireqia sa. El se bazeaztr forga fidelitateaarmarei in gi pe Ei a noii boierimi formateprin recompensared bravurii gi a pairiotismului dovedit lAmindoui m-au slujit cu credinqi.P-amindoui mi-am pus nddejdea"), ciuda in rfid elitngilor; feteleorfane,aleciror tagimuriseri pe cimpul a. t"pd, esteadeFe.Irrr u lg.cregte curteadomneasci.Stirnegteadmiraqie la chiar gi dusmanilor [liriltei complodgtii ii recunoscmareqia: ,,Marea fost...ci de mlrirea lui nu mai sufla ic

iun boier...",il numesc,goimanul", ,,ochiulvulrurului bitrin clipegte inci... vd rt vipii, mi frigea cu privirea lui". Cei trei boieri, paharniculUlea, itolnicul Drir gi jitnicerul stavir, vor purerea,sunt nemulgumiqi politica lui de $tefan: ,,Boier, igr, qiran supus era rorJrn-1 fagalui", ,,Mogiilele impargea ?n numai la ogteni...", n supugiii ficea r5;zegi, rizegi boieri sadea..." din Aci;tia pin desc moarreavo,dului pe-c-are inrrezrrescin semne,prevestiroare: o gipEtulbufnil ei, miqa care inci bufniqa,apoi aceasra inhiqati de un vuhur, iaiun ogrean esre sigeteazivulI gi el cade-npripastie, o vacddin turmele domnegti a singerat inlig tar, luna un cearcin ro;u, ciinii au urlat, o femeiea niscut un copil cu picioar e de ied, ea carese schimbi brusc (,,sebolovinird rrori negri cufiLe catrinul, c i se-nruca noaptea"),iar in formele pe carele iau norii, boierii complotigti ide ntifici balaur careinghite un motneagcu plete lungi. In construireapersonajului$ tefan,aurorul valorifici legende, eresuri.pentru fe: de lacurte,-pentruDoamna Ma ria, 9i pentru oameniilui credinciogi, $tefaneste sonajlegendar.Fetelecred ci, a runcicAnds-aniscur, $tefanafost scildatin sinde gerpoaici gi de vultur__ca se sr recoare_gi se inalqe... Este si ,,si ,preaslivitul ru.stlpin", ,lmpiratul", Doam na Maria il vede pe gtefan cirlare'pevoitig ca arhanghel". Titlul dramei, metafo rd, reprezintd" alti modalitate indirecti de caracterizarea Moldovei". iului car ea fost ,,soarele de lupd. Degibolnav, pleaiasr apere gara. ti fi" rogpenrruDoam$tie -clmpuJcare M aria,.la apreciazi sprijinul (,$untfurtre devotat doui sibii ...'io"-rr", g-"*" Doctorul$milii admiri curajulgi sripinireade sine:,,oqelir... aer,in lupti... in trupul dumnealui numaicresriruri... mili n-amgriinqa... Am Rana la picior ii de te trupu_l dumnealui...in viteazul ista, o purerecarescapdmedicinei...b voina vo it slobod pinl la sfir;it..." Credinciosul Hirman mi.rturisegte:,,voinqa mirieitale, voinqaqirii ... De n-as eniqn-agfivrutcevreamiria-ta.$-apoi,,,",,,,pot;... .

1 1 2 Subiectul al ll-lca A. 1,fdpturd:fiinqi, creaturi. rdbddtor:rezisrent. a seferi: a seapira,a seproteja, se pdzi, evita. a a nealn:PoPOr, natiune. 2. lor - pronumepe-rsonal, persoana III-a,-numdrul a plura l,cazulgenitiv,funcgrasintactici" arribut pronominal de ahe - adjectivpronominal neliotirit,-numirulplural, genulneutru,cazulacu'" zativ,funcqia sintactica atrib ut adjecfival. de , cel mai adesea- adverbde timp, gradul superlativrelativ de s uperioritate(cel de ci,ntec- substantivcomun,simplu, genrrl.n.u_t.rr', numirul s ingular,cazul acuzariv,' precedat prepoziqia de simpli de, neatticurat,Tunciia s intactic; de complemenrcircumstanqial catzd,. de 3. E un omfdrd grijr. (atribut adjectival) E de rnirare cum a devenit o celebritate. (nume predicativ) 4. ln te xt,ace;tiaeste atribut adiectival. Acegtia eraucampionii.(subiict) i. C-ampioni er au i ceStia.(trr.tr. predicativ) (complernenr indirect) M-"- intilnir cu aceg tia. intrevedere cu acert'ia ftrt .fnrir".ii"a. (atritut pronominal) a " B. l. S emdnau doui picituri de api. ca Pe doui hectaresemdnaugriu'. Pe o stradi inrunec oasii-aw tncoltit ciinii. Au incolpitzambilelein jardinieri. De mai multi vrem e ii tncolpiserd minte nigre idei ciudate. in 2. Seanunga vacan\dde vis. (articol nehoririt) o A cumpirat o cartegi doui caiere. (numeral cardinal) O, nu lua hod riri pripire! (interiectie) N-o mai vizuse de^multtimp. (pronumepersonal) 3. D-e s1 eram conainsd.eimportanpa proiectulwil/, totnu mi hotiramz/si particip la rea lizarea luiJ / P, - propozigiesubordonati circumstantiali concesivi. Orice-ai sp unel tot nu mi convingi.z/ /, P1 - propoz.iqic concesivtr. lubordonatl circunrct anliah Fiet/ce-ofi/z, ev tot nu cred/3 P, - propozigicsubordonati circumstanlial e concesivi. Nu a ob$nut Oscarull/, cu toate cd era un actor renumit.z/ P, - pro pozigiecircumstangiali concesivi. 4. S-aintors deoreme.(adv.) Nu se sinchisea ar ernei putea si ploui, si ningi... (pt.p. + s. f.) de I 113 c. ;ffi"J*ff ceea democratice", cc 1. Lansim un nou concept caresenumette,,dialogurile pe rel evi progresul drumuldemocraqiei. cu de 2. Inslgi pregedinta gi-a dorinqa a serei ntXlni, ClubuluiFemina exprimat prilejulzilei de 8 Martie. :.'ff:::'"ffi;i*;*)'r u"ceiasintacticidc3. Vlzusenumaio secvenlia filmului. Subiectul IIIJea al l, Rolul jocului didacticin dezvoltarea contpetenlelorde comunicareorald aplualu luj curiculum esrcdezvoltareacomPcUnul dintre obieclivele gadru.al.e dur19q prgc esului intqfsh dq comunicareorald,obiecdv realizabilpe inqreaga l Itrucuv-ecluca tlv. ""Dintre metodelemoderne,formative, eficiente?n inviqiminml primar, un rol important il are jocul didactic,fapt deterrninatde particularitigilede virsti al e elevilor gi de specificiulprocesuluiinstructiv-educativ. de competenqa coObiec tivelecadru ale inviqimintului se intercondigioneazi, de mesajelor scrise9i comp etenga comunicare municareorali determini receptarea scrise. ln clasaI, dar gi in celelalte, II-a - a IV-a, trebuie sporiti pondereajocurilor a didactice. motlvaqia didacdc s.ecrge^ap{ -dezyolti gindirea, 1e.moria, .IdT i o. irrv494rji,.sq voinqa.Prin dezgi atenlia,limbajul, imaginaqia, tpiiitul de ob servagie de cooperare, v6lfareastipinirii de sine,a spiritului competitiv gi de respectal coechipieruluise modeleazitrisituri de caracter. Pentru dezvoltarea de competenqei comuni careorall sepot desf;;ura jocuri divorbirii/de educare limba jului: Jocul sunea dacticeprecum: jocuri de dezvoltarea telor, Jocul silabelor,J ocul cuointelor,Jocul rimelor, Spunepicht mai muhe cuvinte care incep/conpin/iet ermind cu sunetwl.,/silaba/ sau care denurnesc fiinge/lucruri, cuai.ntul/propozi pia! , Ew Sd credm cht mai rnuhe cuainte din silabe!, Complete'azd tntreb, tu rd spunzi", Sepot organizagi desfigurajocuri orale cu tntrebdri, de tipul: Cine gti

e ckpigd !, Cine dspunde mairepede chstigd!,jocuri gbicitori, jocuri d.effealie, jocuri de rolin carecopiii trebuie si-gi construiasci,,rolul" 9i si-l interp et ezecdtmai convingitor, ln acestdp de joc surlt antrenategindirea, memoria,limbaj ul, mimica, gesticulaqia,

I I l I irrragirralia clcvilor.-sc (leslivurrr li irlcctivitatc'l por jocuridc rol prccu ' lleporteprezenpi dcschitriie) ral ilt ,tt'siurte!, ra targrrri/iipLriiu';)u ,o rru,La muzeu at. s. t;; rrr carcsc alrorucazi rolurilcvorbitor-as.itrarur, vJrvr Je' i. .l,l"u"uea"pri"a.r." ;; vv ' rrrt rrric ; rr c rlrali, r3 t)trttl'ru i'rboqilirea ;i activizarea vocabularuluielevilor se por desffuurajoc uri tlitfacticet vcrificare sinonimiei,antonimiei, cle o*onliiii (fi,rit asefolo si aceste .a ( onccprcopcra{onale). lificienqajocului didacdcesteconditionatnde. gJ.a{ul careelevii congti entizeain -ze situaqia ir,vilare gi de crearivitatea de cadrur"i?ia".ii.. 2' Etalte/ monl'entedidacticede forrnarea deprinderii d.esc rierecorectdla clasaI Pcntru rezolvarea acestui srrbiect,,r.ri reit.rl-i, r"ui..*i lirii:r.liffii 3. Finalitdpile tnadpdmintwlwiprimar sunt: - aslgurarea educaqiei elemenrare pen tm tod copiii; - formareapersonalitigii copilului, rer;*;il;i;.il Eirrr-.rr siu de dezvol_ tare; - inzesrrarea copilului cu acelecuno;tinqe,capaciriqigi atitudi ni caresi stimulezeraPortarea la mediul socrar naturalgr sa gr si permiti contin uareieducagiei. TESTUL8 Subiectul I I larna de Vasile Alecsandri Pastelul o specie este a.genurui riric,?nversuri, eminamente descriptivi, care i n secontureazi tabloudinnaturi:.p.riveligti, un momenre din universul plantelor al animatior,pii" irrr"r*"JiJ;er"i" se "t" """i ""oilil';il;; sau exprimi senti_ rncnrele stirile sufletesti euluiliric. ' gi ale Incontestabil, maivaloroasi ce a creagie lirici a lui Aleclandri suntpastelurile, in care poetul.surprinde aspe cre naturii'rural" ale irr-..l" p";*-";_pun, trecvenr in anotimpuliar_na (Mez.uf .iernei,.viscotyr, saniq,variiiif**;ii, momenre. z;ei are (Dirnineapa, Noaptea) tenomeneale naturii (Tunetul, Viscolwl) q.a. Poezialarna esteun pasterin ."r", p ri' descriere,poetul creeazd, imagini preponderefi aizuale,domiriated. .rrlorr.i ,iu;, ,p.ai*i.".-"""r.r iernii, de dan_ sul fulgilor de qeadin timpul ninsorii " 6rrrra"rr,., ,,Din vizduh cumplitaiarni cerne norii de zdpad,i,,, Lungi troiene cilitoare, adunare_n grdmada... ce, Epitetele,,cumpliti",,,lungi troienecdldToar e'.(al doileaepitetarevaloarede personificare),ptrtoiifirorro,,ce:rne norii de z dpadd" fixeazdtunasp.ct al anotimpului cottt,,zbor",,,pltttc'sc.", ,,ccrnc", gi Verbclcla tirtrpulPrcT,cnt - rrirrsolre ir lr"igul, Primul tafenomenelor' dinarnica paraqia un roi'clc fluturi albi' con figurcazi ,,ca 'blor'rr^rrrlnitc fiorul frigului, sporit qi di verbul la gerunzi u,ca 9i de personificarca din versul ,,llispdndindJiori de gheaqipe ai qirii ume ri dalbi". fenomenspecifical momentului, sunt sugerateprin repeNinsorile abunden te, ningc prin adverbul iari: ,,Ziua ninge, noaPteaninge, dimineaqa tipii,enumer apie, prin iarl!" Contemplind mirificwl tablou hibernal, eul liric igi comunici fascinaqia minmijloacepoetice: epitete, ,,Cu o zaleargintieseimbracl aceleagi Pe rsonificare: nostalgiefilo.Iilirrro"r"" produceinclntare, dar$ u;oard nelini;te, c-hiar dra 9ard" printrc ,,rotund qipalid" seghiceqte treceriiviegii: soarelepe rsonificat, zofici"Lagindul -ninroar., utmeazi are incircituri nostalgici: ,,Ca un ca.re it cornparapia norii de printre anii trecitori". vis de tinereqe naturi i; memfora ,'oceande ninsoarc" Natura eite t.ansfieuratade fenomenele in albul i maculat.Impresia esteamplificatl de repetiqic peisaJului exprimi inecarea enumer aqie^: camp,pe dealuri,imprejur,in depirtare", ,pe intindereapus,,pe 9i irin tie

", ,,firi urme, flri drum". Peisajulmiriiic infioari sufletul sensibilal eului l iric, prin cromaticagi misterwl siu: ,,ca fantasmealbe plopii in;iraqi se perd i n zare",,,Sevid sateleperdute sub strilucire: ,,doritul soate clibucii albi de f um", Sub iazele soareluitabloul capdtS. strilucegteEi desmiarddoceanulde ninsoar e"' Enl iiric'aparein ipostaza de contemplator extaziatde naturi, revigorat de a paa riqiasanieicu zurgilii, ca manifestare bucuriei de viaqi. iarna incinti gi i nfioari, deopotrivi. Anotimpul Versifica;iaconstituiealt mijloc poetic de exprim area sentimentelor9i stirilor stimulate de farmecul'naturii.Versurile sunt lungi , cu misuri de 15-16 sufleteSti ritmul trohaic, iar rirna imperecheati. silabe, VasileAlecsandriesteconsideratcreatorulpasteluluirominesc.Rimine remarcabili apr eciereaexprim at ,de Titu Maiorescu in articolul Direcpia noud tn poe.zia sunt u n gir de poezii, celemai multe de o simgipro"i ro*hnd (tiZZ): ,,Pastelwrile intr -o limbi agade frumoasi incit iii" ,9" de curati ;i de puternici a naturei,scris e au devenitfa.A comparareceamai marepodoabi a poezieilui Alecsandri,o podoabe a literaturii romine indeobqte". ,"tur"i ,,imunii_specifi.. ( iiiirr;ir,'i,ik';"ii;rii,'cirii)ij, I Mezul iernei Poezia,,Mezwliernei" seinscrie in seriacelor mai frumoasepasteluriinchinate anot impului alb. aces caracteristicile poeziei indici faptul cipeisajul hibernal inf dgiqeazd .Titlw!. atotstlpinitoarur anorrmp,surpnnsein pienitudineamanifestirilo r acestora'Tarna re, pe pimbnt Ei in ..r, ,^"anunli printr-un ,,geramar, cumplit ", prin ,,trisnetuf' siejarii; . ,,rng.t amar, cumplit". Cele patru strofc .op". iior. ,,ln pdduri rrasnesc descriptiae comPunun,,tablou mire!, fantastic",rcalep oeziei- p"rtn secuenle Natura insigi devineun temPlu inrprcsio maicabil prinirmo nie gi echilibru clasic.

faI nent' liste a imagincpanoramicd intr-o noaptegeroasr, cdnd ,,stclclcpar ingheqa_ te,cerul pareojclir". Epitetcle,,amar,,, ,,.u,nplit:i,,,i;;fi.i;;;;., ,,oqelir. , plasticizea_ zAimaginca staticr,inciemeniti, a iernii .8rji.ira prin merafori: ,,Iar -ono..o-n pare-un lan de lir-"r,t.,ri ce scarqiie sub 1*:*::tt:i}-11:.a*p iisrrilucitoare/ rlLlPtiil: alzu/e, mergnnd spre translucid, se asociazd,,rnrogi lo, o,n_ tlLrllTr--f cltwe redate prin verbela timpul prezent, structuri sonori acuta: cu -capiti ,,trisnesc.., ,,scir_ i 1Ae". I magilea panoramici amploare,." pri"a-'.-.ri-pon.r,r" ale spaqiului p.rduri,cimpuri, sate, ghiciteprin fu-urile arbe"r.'. r" inalgi in ler:stry: :,,;.i hul scintcios" al unui ,,templuir"i"rtor ". Natura ,. ,"cr"liz."zi: sateledevin fielii, muniii devin altare,copaciicodril or-tuburi de orgi din carecrivigul scoare !'note-ngrozitoare".In acesttemplu imp resionant aprinde farul tainic de ,,luna"igi lurnini"; ,,O ! tablou TnI.!, fanta stic!... Mii de steleargintii ln nemirginitul templu ard cavecinice feclii. Munq ii sunt a lui altare,codrii organesonoare Unde crivigul pitrunde, scoqindiote_ng roziroare... Enumerapia;i repetipiiledin strofa finali readucimaginea srarici, i ncremeniri, eare fascineazdeuf liric contemplator: ,,Totul e in .rZ.lirrrir., ta re ri^tiiiiri glrs./niciun zbor in armosferi,pe zepad,i'n;.i"" f Ultimele versur i alestrofei finale exprimeideea'Je "r:;. miscare, specifici vieqii: ,,Dar vld?. ..inrazalunei o fantasmd arata.../ E un l,rp'c" ec se r. iu"je arr;;;;il; rplimi ntati'. Interogapiaretoricd subliniazi '-----t-- ."iui ill", surprins de apariqi a "-oqi" ,,flntasmei" gi licengele poetice, ,,lande diamanturi", ,,organe sonoar e",sunt modali- ,chiar tlgi de realizare armoniei,a echilibrului.o-po"ifio"1l-l-^ a Poezia,in ansamblu,ilusreazi. caracterisricii"rp".i.i f"stel, esred.escrip tiod,imaginile de naruri exprimi stiri sufletegti, extaz,dai gi fion irr"ti.risr ii. versurile celor patru catreneau misura a. is - r o ril"u", rii-"lit.rr"ic, r ima imperecheati. I I dc mcnt circumstanqial timp exprimatprin adverbde timp. 3, uneori - cotnple de a se conainge- atribut verbalexprimatprin verb la modul infinitiv, timpul a preze nt, diatezareflexivi,precedatde prepoziqi simplade. exprimatprin adjectivproveni t din atribut adjectival celemai tntortocheateverb la modul participiu,genulneut ru, numirul plunl, cazul nominativ, gradul superlativ relativ de superioritate. prinsparetecasei-;?T:ff ffi ffi:fff'e'*f:iJl?l1li,iil'l,il1 prin spatele, prepoz igionale genitiv,.precedat locuqiunea de prietenaei intr-un moment de e 4. Poatel/cdnu inqelesesrc*/ ceeace-i spusese sin ceritate3/. poate - adverbpredicativ,regentulpropozigieiPr. P, - propozigiesubor donati subiectivi. B. l. Tcoturi: Dunirea mai flcea doudcoturi pini si seversein Marea Neagri. cot (coate: Haina era roasi in codte. \ coli: A cumpirat d'oicopi de stofi' erc 1-arc : Pe cercul din dreaptaa trasat doudarce. \arcuri: Mergeade pa rc-ar fi fost pe arcuri. 2. ln haosul din sali, profesorul se dovedisedin cale-a fardde calm. ,,O, pagi, cht de darnic egti." (GeorgeCoqbuc) cu echivalente supri jituri ! (propoziqiiexclamative aceasti Vai, cebund este perlativul) Era o splen doarede rochie. Frumos d,emarna focului. Alte exbmple:puired de bogat, fript de sdrac,swpdratfoc, frumoasd rdu, o bltzd cu totul si cu totul albd, arbicunoscut. (ca;zul genitiv) 3. in sali se auzeauvociimpotiaa dumneaei/d'umnealor' e A reug it la examendatoritd/ dumnealui/ dwrnn aooastrd' (cazul dativ) 4. ce - complemen tdirect. -pi - complementindirect anticipativ. pie - complement indirect. doresc - predicatverbal. ea - subiect. dulce - adjectiv in cazul vocativ, firi funcqies intactici. Romknie - substantivin cazul vocativ,firi funcgiesintactici. Subiectul alll-lea A. l, uneori vs. deseori tntortocbeatvs.clar spate vs. fatd, a oorbi vs. a ticea 2, sau - conjuncgie coordonaroare disiunctivi. podte - adverb de mod. re - pronume reflexiv. undeva - adverbde loc.

tfl I (:. l. A coborit cu dificultatcla staqia Rcinvicrca. 2. l)ropriiilui prictcniil rcneagi. J, lruscsc chcrnat prepedinqii agtepta anticameri. la in 9i It noi; lexicale diversea achizigiilor it"r - cxcrcilii clcutiliz.arc conrexre joc - iocuri clidacticc, de rol etc' mijloacelede inviqimint moderne,auJi-a".ri. cep 1taimportanql tr'i;;;;;l gi-i creeazlun climat agreabil,ii relaxeazd sendio-rrir .r"le carefaciliteaz5,invdgar6a, sibilizeazi pe elevi. 2. Tipuri de itemi subiec t,vezi Testul 3, subiectulal III-lea, itemul 3 9i Pentru rezolvareeacestui Testu l 5, subiecrulal III-lea, itemul3' Subiectulal IIIJea l. s'trategii didaaic.ede.insusireaelementelorde constrwcpia comunicdrii Itrsltp trca elementelor constrrcgia de comunicirii inseamniinvigarea corectaa lirubii r ornine sub aspecr fonetic, lexical9i gru;ud.J;if;;;;"a.p'ri"a.rr J. t_ rrrunicar c orali 9i scrisi. eleviiigi insugesc noliuni foneticegi gramaticale d,e6azd,,ig i im_ ,,,.,I::l:l^Ojimar tro[iticsclr act*rzeazi vocabularulprin sinonimie, sl o monrmle. Irr irctivitatea "rrto"rri-i. didactici la clasele IV-a ,..."r"ir" i-a f"rrl p" ."rr.rerul aplica_ tiv-funcgionalal elementelor construcqia de comunici rii,i. srrategiile didacticc adoptate s}n! preponderent """", formative.se imbin i activitiqiled" irrrr;g"?.1r;;;[, Pc Hrupcai individuale.Sefolosescdiversemerod e pe descop;r*;;i rransferde informagii,.pe acqiune reali ori simulatil aJi.a -; i..;;';"ate gi-probiema tizdrii, metoda -..arl;;;;I;;i';: didactic. a joc,rrui ' ',t,1:^.1: .{::coperirii insugireanogiunilor de fonetici metodade",.;r;i,j;l;i'i i analizagisinteie fonerici au". t" . ,l.n rcallzarea ortoepiei;i ortografiei-er evilor, completati, prin exercigii d" ,rali gi de scriere,cu variaiele.sale ";;; ;;; tipu': coplere,transcrlere di.t"r"z".r;;i;;;: gi re' Dc asemenea' se.utilize azd'larg exercigiU a"rpetqir. ; .""i"relor in silabe. b" n..l.r.yr,t-bogigirea g i activizirea vocabular"tri'.i"rii*, ur, ,ot deosebitil au c.xercrjiul (exerciqi ul.de identificare,de exemplificare, exercigiul ,.rbri;irrl;,;; d" dc creagie) j ocul didactic, de tipui: Ne jucim, ,pi*"r*-rai'*oi gi *rrt" cuztintecu ac.elas.i (cu sensopws)/ crvinie cu aceeasifo;;;,i;r:";;riaryurirr sens r^it"rrt r* ainte lor q. a. ln insugirea noqiunilor..gramaticale, strategia didactici estemai comp lexi gi sub complexitiqii 9i diTicultaqilor conqinir"nlor 9i r"U metodelor di1:p ::'"1 a r_o:m:lorde organrzare resurselorumane(elevi)"rp..r.rt a si materiale:mi iloaceil."tjtitlinvitimint, tc de siruaqiile. inviqare care presupun inqelege;; ,;ii;;il;;, de recunoa$terea contextenoi, transferul in in situagiinoi dJ comu"i ;";.. iij purile de exerciqii de jocuri didacricesunr mai yariare. "."rtoru gi J e pot realizaactivitigi de inviqareprecum: - formulareade enunquriinterog#ve, ex cramative, enundativel - formulareade enunguri-rispun"s intr.ban t;;;;;;;ilrifi. a'd,r_r. l, elemen_ ,rt tele de construcgia comuniiirii insusite: - exercigiide descriere unor obiecte,ferro-erre,fiinqe; a - exercigiide realizare unui dialog; a - exerciqiide inlocuire a unor cuvinte gi expresiicu sinonime, antonime etc. - exercigiide redactare unor te*te ,,aiatirr-e: a - activitigi de comunicarepe b azaunui plan de idei; - exercigiide consrruire apropozigiilor s^imple dezvoltate gi ; 3. Relapiadinte cuniculuyt si.gr)4\ilule.',, prorectare,lmcurriculumul, in sense xtins, ca proces,are trei comPonenete: evaluare' ( oltjmentare predare-inviqare) , t'"R;ffi;d;';;;;;;iJil* se relevi din perspectivacomparaqieidinqi "rr"l,r"re d e evaluare' tre starriardelecurriculare9i standardele de zutoritiStand.ard.rl,,n nirik , se referi la curriculumul intenfionat, PtgP."t didacticela clasi' realiz atdecadr.ele implementat, qi l^ iiirl"*ul Uf. adici la rezultatele ele"J"""ti.na le ;; ;;t"tare se referii" c""ic"i"*ul ;;;;;;;;;i; "atins"' .:'" performanqemini male sau pe nia vilor; aceste aratd St;, elevul sdfacd. Ele sunt "i velul de dif icultate' 9.o1"1:'... . I.T. Radul distingepatru tipuri de rezultate definiqii'f ormule 9' (dite, fapte, concePte' - cunogtinq. "?1 ".,rirrrlrr. a cunogdnqelor r

ealizarea unor acllunl practrce'a unof in aplicare - capaatatede concretizatiin priceperi, deprinderi, stipinirea unor modemersuri teor^etice, duri de lucru (te hnici); puterea de,atde - capacititi irrt.ie.t r"l", e*primatein elaborarea raqi onamente' de in gindire' capacitatea a etecg.r'-"rrr"r"..gide interpretare,indep endenqa tua operaql logrce,creatlvrtatea a' I' trisituri d. p.itott"litate, atit udini, conduiteformate' curricukre vizeazd: Stand,ard.ele pe gi - oili..ri r"le generale obiecrive_le ci cluri gi ani de studiu; opgionale; .,. - disciplinel.ibligatotii-9idisciplinele pe gi _ obieitiveletransdisciplinare obiectivele dtsctplme; (de exemplu,limbi mo der- .orrqir,.r'.rril";;;ilipiin" 9i grupe de discipline ne, gtiingeetc.); - num ir orientativ de ore (unde estecazul)' Acestestandardesunt cuprinsein Curriculumul Naqional' ,ef.ritoare Ia rezuliatele invigirii; standardel Obiecrivele..p;;i";;'";noze relevi qinteleobligatorii de a tins' Obi".tirrele dJevaluaresunr sinonime cu obiectiveleoperaqionale. I LT. Radu,Eoaluareain procesuldidaaic, p' 80'

rI0 I St rtrItr . tc lc c t luc r r qio n rrls u n I t.l c c c s a rcc n tru r l c p r : .lsrlltil.urerl cgalitil.ii d.ci;anscir"rmatcric dc cducaqie; rrro n ir or i z ir r . cc aliti q i i e d u c a ti e;i a suslincrca rcformei in invigimint ; t 'ir.sl)lrcr{a evaluirii gi varietateaabordiriror metodologice; w TESTUL 9 SubiectulI agt"ptrt.for'r rcrllllcllorde evaluare'-t'mbunitiqirea calitiqilorinstrumentelor evaluare. d e I i fccrul pozitiv se realizeazd,si : prin - oferireaunui feedbacL prompt gi e ficient; corecti a..io, inietesaqi' elevi,piringi, public, asupramodului de l*m" : dcsfisurare examenelor: a * comunicarea diferenqiald, rezultatelorexamenelor; a * alocarea resurselorumane si financiarenecesare, Procesul evaluare de presupu ne: * mdsurarea un demersevaluadv cantitativ: caredateleob.qinute prin misurar su nr raporrarela un ser ,,^ crlterll sau norme' _ (lc --,1!J!r,11!lo^!ri" Pentru a se emite o judecati de valoare",ezultateloi. scopul.final al evaluirii esreruar eaunor decizii .arr"gioirr.,- "ru^pt" Evaluarea curenti.9i examenele drept scop: au - monitorizarea progresului gcolar; - dngnoza rezultatelorscolarel * certifi carea nivelului de cunogtinqe capacitigila sfdr;itul unei gi perioadelungi de in struire; - selectarea elevilor superioari de ?nvigimint sau Penffu un Program pa rticr,", ;3ffj;;?rf,t"O'U - prognoza performanqelor viitoare ale elevilor; - ori enrareagcolari 9i profesionali; - morivareaelevilor pentru activit;gilede inviqa re. Evaluarea realizeaid,printr-odiversitatede instrumente se de evaluare. intcnlionat. aceea De rrebuie foros.ite arte gi forme;;;rli;;5ruffi;::, cv;rluri ri pe parcursul unui cicludeinvegm-ant)5 n.r"r"ri definirea :urgnre cla_ ri. r,s tlrqt'ard;lor a obiectivelor "il operaqionale, ;i pr."". qiilurrritrt", merodelo r si rrrulalc standarde; in rc.irlizarea comparaqii de internationale. I i virIr.r rc a rczultatelbr gcolarese r ealizeazd a : c]asa, parteintegrantia procesului pred are_in ca de vd\are; 11cxarncne' l'l efectele acestora manifestindu-se cadrul si stemuluieducalioin nal qi in plan cultural,.gcolar, chiar gi politic. R";;i;r;;[ exameneror infruau t'n1i asupra activitiqiididactice desfeguiate clasi;pirinqii qi elevii.unt ini.r.rrri la rl:-..:"1 la.examene, aceea de cadreledidactiie igi ia'.pi.rre i;;r;;ir*;; ;l:. lurrcIrc cerintele de examenelor. f rrflr'rcnqa exam enelor asuprl curriculumului estedenumiti efectutbackuash, penI r'rr'r irvca cfe ctpozitiv,curriiulumul evaluat trebuiere fi; ;t;;;i apropiatde curricuIrrrrrul ,lcrirca clcsprijinrecuperatoriu elevilor care *i"ir.fr?ririile nu I Mara de Ioan Slavici operaliterari Marainfdtigeazi destinulMaRoman al unei familii gi al dragostei, l ui rei Birzovanu Eial copiilor ei, Persidasi Trici, 9i reprezinti o izbindi a cr eagiei literaturii romine. Ioan Slavicigi un moment important in dezvoltarea Mar a, personajcomplex, personajului Titlul romanuluiestejustificatde prezenga volun tar,memorabil, aflat in prim-planul acqiuniiintr-un numir de capitole,semnificat iv intirulate, mai apoi cedind acestrol Persidei,dar riminind permanento prezenq i.Mara intruchipeazdtrisiturile unui personajexponenqial al unui cod ;i moral pr opriu scriitorului ardelean,carefaceelogiul viegii,al dragostei,al muncii, relig ioase nagionale. rl tradigiilor,dar gi al tolerangei 9i Mara, ,,muieremare, spit oasi, greoaie,cu obrajii bitugi de soare,de ploi gi de romanului. Rimasi viduvi cu doi copii, ,,siriv0nt", domini o parte din acgiunea cuqiide ei", voinici gi h

arnici, lupti cu greutigilevieqii cu voingi gi persevereng dorind sI asigureun t rai 9i un viitor bun copiilor ei, cu carese mindregte chiar gi cind zburdilnicia lor ii pune in pericol: ,,Mult sunt sinitogi gi rumeni, voinici gi gi plini de viaqi, degtepqi frumogi: rii sunt, mare minune qi e lucru gtiut ci oameni de dai Doamne numai din copii rii se fac", ,,Tot n-are nimeni copii ca mine !". pentru copiii ei. Din munca si priceperea AcgiunileMarei artlabazl. dragostea cu ei ci gtigi bani pe care-ichibzuiegte griji, zilnic pune bani in cei trei ciorapi: unu l pentru Persida,alul pentru Tricl gi al treilea pentru zile negre.S-a spus cI M ara tot devineavari pe misuri ce agoniseqte mai mulqibani, cu atit mai mult cu c it spiritul de prevederegi chibzuinqi o imping uneori la fapte reprobabile(momen tul in careil sfetuie;tepe Trici si profite de slibiciunea pentru el a soliei lu i Bocioaci, sumade bani oferiti la botezul nepotului ei gi o pistreazi cu saucin d micEoreazi, cumpltarea,dar gi vieqii a invigat-o pe Mara prudenqa, marebucurie ). Experienga i-a toleranga, dezvolat un puternic simqal demnitlqii. Mara s-a sr iduit si faci oameni respectaqi copiii ei, gisind modele pentru fiecareintre oam enii care i-au din mea!"; ,,Agaaresi fie Trici al meu!". plicut: ,,Agaare si fie Persida in alte imprejuriri, pentru copiii ei are multi inielegeregi, odati Fir e autoritari Cind Perdreptul la independenqi. ceau crescut,le lasi neingriditi p ersonalitatea, sidaseindrigosteqtede Naql, Mara, deginu estede acord cu aceastil egituri, nu-gi lesindu-i fetei libertateaopgiunii:,,Eu,ziseMara, umiliti in ea,s unt impunevoinga, Am ficut ce am o femeieproasti gi nu gtiu ce si-qi fac ;i nici cum si te poviguiesc. putut 9i dupi cum mi-a fost priceperea;acum insi mi-a ven it rindul si mi uit in Mara areun sufletsensibil, incontestabihdrao gurata". Deg i pare duri, in realitate mulqumirea mea,ci fericireata, caremie-mi este gostema terni: ,,Dar tu n-ai si cauqi mai doritd". Desigur, nu aprobl fuga Persideicu Na ql, dar, intr-un fel, estegi mindri de fiica ei, ,,cici nu e nimic mai frumos de cit ca femeiasi se deaintreagi birbatului pe care-l iube;te ;i si iee asupraei, cu ochii inchigi, sarcinavieqii grele".

I t rI ln ccle nrai dificilc alc crsrricici Pcrsidci, Mara o consolcazi, asigu 'n,',ncn t"le r ittrl-o cl-pi va gisi ugorun alt barbatpentru ci eaareo zestre considerab ill:,,Aost,r s ou$tii, sI n-o spui niminui. Nu egtitu oriqicine!., dar tiPdl fap tului ci la un momenti"t n.qinniiMara rrecein planul al doilea, ,11 "l ei tttftt l principalrevenindu-iPersidei, prezen\a rimine semnificativi,, intruchi ea lui Iteazrintcrr{iamorali, mentalitatea Sla"ici.Persida mirturisegte-, ii ,,bac-a, f i toli ex tine, n-ar fi in lumeaaceasta decit fericire!". $i Hubir ,a " "ili;;;; ii g[ cind sc uita in fagaseninr a Marei. cuprinsi de simgimint"t "."* i_;;il;;, "ri,, pe toli la un loc ai cicopiii ei sunt cheaful.care-igine'srringi.;";[l; " e'aarrr" upoilrii,oarecumpe zburate gi vorbea rir gi apisat ca o impirdteasi". a"ari'i; Mara a fost eapabili si-i accepte Hubdri gi si recunoasa pe ce gi'obice iurif. jir"figi" i", taqrul sunt frumoase,fiind, in intengiaaurorului, model h" b,rrrj.orrvieguire;rgi";;i;.G' Cilinescu formula urmitoarele aprecieriin Istoria literatwriiromkne de la oriprezent:,,cu muh inaint^ea Rebreanu,slavici zugriveq re lui yt:i!:f!,t: ;";.;;. sufletul girinesc p":j: munqi gi cu atita dramatismin cit roman'ul 9-" cap.odop.eri.[...] ";dr*p; " fdrd.cea mici pirtinire, dupi fira nii lui, observag.i mai a. mli tirziu al lui Rebreanu, sunr egoigti,avari,indiri trriJi, d,rE-jnogi gi-.'roaril totdeodata icrttrtori b.uni,adici au acelame-stec bine gi a" r;" ." r" afle la ie oamenii adevi;i regi' ['..] Mai vie decit togi esteMara. Ea infagigea ripul comun zi," al femeii marurc mynq,igi in genereal vi duvei intreprinlitorr"';i aprige.proporgia *""rri, 9: zgircenie dc !:::. materni , de hotdrire barbiteasii qT s.nti*"rrr 9i de afecgiune d. liabiciunii femeiesti e frcuti cu o arti desivirgitd gi intr-un stii secce ropegre "l rermeniidialogul uidi"lectal, e','a"J"-r".tqiculoare^ o,.^, e.,..i.----'-r-Y. sintactici cazulvocativ,firi funcqie provenit din adjectiv,, 4, frnmoaso- subsmn tiv -asa prepoziqiasimpli de formeazdgradul superlativ ab- advcrb,impreuni cu so lut al adjectivuluinegri, careestenume predicativ. I, persoana numirul singular, cazuldativ, forma neimi - pronttmepersonal, lccentuatl, funcqiaiintactici de com plementindirect, subiectlogic. de sintactici de complementcircumstanqial mod. ta inic - adverbde mod, funcqia B. 1. emis - omis manej - menaj concrzre- concesre stajie - staqiune areleva-arevel a solitar - solidar (pronume de intirire, funcgiasintactici de subiect) demisia. 2. insusiqi-aanungat si,-qi expuni proiecrul de urbanizare. I-a indemnat pe ei inSiSi (adjectivpronominai de intirire, funcgiasintactici de atribut adjectival) Subiectulal Il-lea A. l. -s aSade negri - predicat nominal. sta,,t predicat verbal. pare - predicat no minal incomplet. sunt izvorul - predicat nominai. curge - predicat verbal. aSa-s negri - predicat nominal. d.e de 3.nu - adverb negagie. s/ - conjunclie simpli, marcl a modului conjunctiv. a - prepozigiesimpli, marci a modului infinitiv' simpli. tn - prepoziqie I, -rru pron'me perional,persoana numirul singular,cazuldativ, forma neaccentuatd. I, m ei - adjectivpronominal posesiv, Persoana numirul singular,un posesor' cazul nom inativ. mai multe obiecteposedate, nu 4. Segribeal/ si ajungi la srudioul de inr egistriri,z/ dacd. voia3/si ratezemarea ocaziea lansirii.a/ de Pz - propozigiesu bordonati circumstangiall scop. condigionali. P, - irrofozigie subordonatecircum stangiali 2. adh.nc: profund. tatntc: ascuns, enigmatic,misterios. a curgeia se scurge, tr ece. a a acoperi: a inveli. 3. ,,incat.imipare" - propoziqiesubordonati.circumst anqiali consecutivi. stauculcafcu capu-n poarata"- propozigii ,rborJorrate .ir.r -,,cind seara stanqlala tlmp. de ,,ci ochii tii, adincii, sunt izvorul" - propoz igiesubordonardpredicarivi. \\

c. bioritmul. 1. Au conviequitmult timp, agaci ii cunogtea 2. Cngicopii lipsescasti zi motivat ? , 3. Obierv; inflacar^reacu careprietenii no;tri igi exprimi opinii le despre rntzicd' Subiectulal IIIJea la procesulai sctierii cksaI 1.Specificul i"a ff'j'J:fffi::n::nlp*'"'*''";ffi ;iilffiffi ;:Jnffi'Jff Demersul didactic de forrnare a deprinderii de scriere(etapa alfabetard) Presuur mitorilor paEi: re parcurgerea elementelorgraficecare o - intuirei literei (scri sepeb plangn)prin analizarea compun gi pe carecadrul didactic le explici gi le n umegte;

tl4 I sin.tezei elementelor - realizarea graficeprin scrierea demonstrarivtr cadrului a didacticla tabh, insoqitd uerlaiizarea de acqiunii; - identificarea literei as ociatesunetuluiin cuvintele exemplificatede elevi,in al fabetaru mare.decupat, a lfabetarele I in copiilot, i,,' il ;* ;i;;;#; benzi decupate a.; -rrrir;i $esaue xtrase, $. - exercigiide incrlzire a mutchilbr mici ai miinii: ,,cnnratul pian,. , la ,,frimintatul piinii", El'r.o",.r"" *;nrrEilor" g. :,Tillsiierea'i degetelo r,.Dpunerea - simulareasrierii literei de citr-eelevi,impreuni cu.Jrul did;;;i;, ;;jl "., cl elementele grafice;i gesturilescrierii:^se simuleazi scrierea in .., d*. t.ul,p: banci, in podul palmei,cu stiloul inchis, ." ;"hii i;;rrti, "", ." ..i;, deschigi; "p"i - scrierea literei la tabld de citre doi_trei copii; - ream intirea regulilor tebnice ;i grafice; - scrierea caiet,.dupimodel, a catl trei l itere, de citre fiecarecopil; tn - controltrea indfuidiald a modului in care a s cris fiecare.opil d" iatre cadrul didacdccareapreciazicorectitudinea, explici, d emon"or""t"^ti,recomandi, streazd, acolo unde estenecesar: - iocul.didacticde re laxare-.rt. preferabil sI sedesfiqoare ioc didacdcdiun namic caresi.comPenseze c aractirul statical actului scrisului,[rirg.l"J fel nevoia de.mi;care "" gcolarul ui i"ri*ra"J".il"r.J""i; i' - -------.specifici preinrimpinind plictiseala; -i., - reluareascrisului cu alte trei litere sauun rind: - controlareagi aprecierea activitiqii fiecirui elev,exprim aiea evaludnlor resi comandirilor. I' optriorrali Orligrafia,Abia in clasaa lV-a elcvii por ajungesi scrierepede, tr d cprindercdeslvirgindu-se clascle in ulterioare din ciclul de dezvoltare. 2, Crea tiaitatea tn studiul limbii Si literaturii romkne tn tnztdpdrnhntul primar. lecq iile limba gi literaturaromini, creativitatea de elevilor poatefi stimulati prin ivitnqide invigare agreate elevi,de pilda si compuni o convorbire telefonici de priltr-un joc de rcl: Reporterulgi intentieaagii, Gbid la rnnzett,Grddina Zooic zi'. funclie de nivelul clasei,se acordi mai multi sau mai puginl libermte de In iativi copiilor. Daci estenecesar, creativitatea acestora poatefi stimulati ;i orienprintr-un plan de idei, sub formi de intrebiri: Reporterul: - Cum te numest i? - Unde locuiegti? - Ce aptitudini considerici ai ? - Cum iqi petreci timpul l iber ? - Ce reprezinti sportul pentru tine ? O caracteristicia acestuijoc o cons tituieposibilitateaschimbirii rolurilor gi a rii in discugie mai multor particip anqi. a AltI posibilitatede a stimula si valorifica potengialulcreatival elevilo r o consti: compunerilelibere narative,descriptivegi mixte. Sau,pornind de la te xtul lite* narativ,li se solicitl elevilor si-gi imaginezealteintimpliri si pers onajesau alt se lingvistice,de tipul: Qreativitatea poate dezvoltagi prin divers eexerciqii r exercitiu de substituire:intr-un text dat li se cere si inlocuiasci anumite cuvinte cu sinonime/antonime: o exercidude alciruire a unui iext folosi nd: - expresiicareconqincomparaqii; - figuri de stil inviqate; - anumite expresi ioferite ca suport etc. ' Pentru stimulareacrpativitdqii, pot folosi mijloaceaud io-vizuale se modernecare ri un climat educaqion4l optim. Alte activitigi de inv iqareprin carese stimuleazi creativitatea elevilor sunt comrerilecu grad diferit de independenqi: la compunericu suport intuitiv (pebazi' de ilustraqii)gi supor t lexical(cuvinte gi expresiidate),la compuneri narativegi decu inceput/sfirgit dat, compuneri cu temi/dtlu indicat la compuneri libecu maximum de libertate a i nigiativeielevilor (de la alegerea temei ;i a dtlului, ln lecqiile invdqare unei litere noi estenecesar se reacrualizezeliterele de a s i invlgateanterior,si sestabileasci periodic (la inasemlniri gi deosebiriinrre a cestea. tervalede dmp stabilitede cadrul didacticj trebuie t.p.rrr.li sistematiz ate literelc lnsuglte. ln etapaalfabetari elevii invagi si scrie lirere, c.u.vin te propoziqii. gi Dupi insu. gireaa doui litere, de exemplu liierele d rr.rn,cop rr pot ,.rr. ,ii"u.';t ;;il;.'i; tervine dificultatea de a .reiliza legitura din tre lit"r" gi mai apoi scrisul in duct continuu' fird intreruperi, pentru semnel e diacritice.Cadiul didactictrebui. "'trot" dintre si demonstreze scrierel,c*pli cand.l"gitura lit"r.. Tr.btrie reperaride maimulte ori explicarea gesturiloide r

ealizirea elementelorgraficegi a'ele-errtelo; ponenteale literelor gi ale legitu rilor dintre ,."rr"r. " ";; cadrului didactictrebuie orientati spre amintireareg uli,^_11ltt-"1"n{?'atenqia lor.tehnicegi graficeale scrisuluigi sprecontrolarea modulur rn careacesrea sunr aplicatede citre elevi. Pe misurd ce scrisulseautoma tizeazd,, atengiaelevilor va deplasa la elemense de telegraficegi reguliletehnic espresemnificalia cuvintelor91 fop"riqiilor. La aceasli poerformangi ajungedupi un timp indelungatgi dup; "numero"r. se .*"rrlri.jtl .,":" I se pune accentulpe scrierea corecre, lizibili gi, pe cit posibil, caligrattci' ln clasa II-a secont inui exersarea ", a scrisului corecrgi-lizibil, se dar portangi scrierii caligra fice. curriculumul la deciziagcolii ln (cds) p";;"".ordel-fig*;;, tipul de compoziqie). i. Finalitdpile tnvdpdmi.ntului primar sunt: educaqiei elementare pentru toqi co piii; - asigurarea - formarea personalitigii copilului, respectindnivelul si rit mul siu de dezvoltare; = inzestrareacopilului cu acelecunogtinge, capacitigi;i a titudini care si stimuraportareasa la mediul socialgi natural gi si permiti cont inuareaeducagiei.

-ir I TESTUL 10 Subiectul I t Sarape deai de tvtihaiEminescu pe in timp. AImioritici 9i cminescianl, acelagi Atmosfcrapocz.ici Sara deal este desoiereacadrulii impregnatde vrajI, mai amplu in primele patru strofe neazl, i versuri din fiecarecatren) cu exprimareastdrilor swflete;ti,atribuite persona(4, masculin 5), Pentruca ulti1,2), apoipersonajului ri liric feminin(strofele t riirile cuplului. strofi si consemneze de turprin rustic, panoramic miscarea ini lgare, peisajul devine Cadrulexterior, jalnic-duios buciumului, cumina9a al in s eara, ritmul sunetului le urci dealul, Irnagineacosmicdapare itul va trebui si-l urce minat de ,,o iubire cd,parau. bat i de stirile sufletegtiale fetei indrigostiter pe cdreiubirul gi-o inchipuie agv ersurile iare comin'strirfa a doua akerneazd" indu-l coplegiti de sentimente: in drigostitei. Elementele carecomunici emoqia cadrulexterior cosmiccu acelea trdit ea omeneasci: ice vibreazi"de uman gi sacralizeazd sfinti gi clari, ,,Luna pe ce r trece-aga Ochii tli mari cauti-n frtnza cer rard, Stelelenascumezi pe bola'sen ini, Pieptul de dor, fruntea de ginduri qi-eplini." imbinare intre cosmic si ome nescregisim in strofa atreia, imagine exAceeagi prin sunetelecloivl a cadrului e xterior, marcat de vechimegi taini, sacralizat risuni mai tare, / Cloporul vechi imple cu glasul rlui;i ale toaciii ,,[...] toaca 'mrarl Sufletul rnetr arde-n i ubire ca para". Murmurele fluierelor de la sdni se viii;devin tot mai intensearm oniile rnuzicaleale satuerd in depirtareaqi ceaga i arhetipal,corespunzitoare se ntimenteloreului liric, comunicatedirect prin comAh!, alocuqiunii adverbialetn i .a,,arde-niubirecApara",rePetilidinterjecgiei qi prin simetriaversurilor l-2 din strofa a cincea.Impresia de strivechi, de ind nu Ei simbolistici mitici se real izeazd" numai prin metafore-simbol: deal, 2m,clopot,ci ;i lexicalprin fonetismul popular sara,prin arhaismefonetice:tmi , h 6uri, p rin inVers uni : sta-o om, sp wne- yi-aoi. Eul liriC, pentru a acce{ela implinire, trebuig s{ urmeze o cale,o migcaremiti1 ; din vale a;ungI pe deal sub salc2mulstravecht axrsrnwnclx este cl netl1{!n vale si a;ungd pe deal sub satcamul stravecnl - ax6 rnuncu - st o clnetlme u arde-niubire capara", dfectivl,a spirirului caretinde spreintregire: ,,Sufleru l h ! in curind pasu-mi spre tine gribqte"; ,,Ore intregi spune-qi-voicit imi eg ti ". Gesturilesi goaptele ili gi tandre conduc spre extaz: ,,ne-om rezemacapete le" refacerea intregului spirivom adormr" ; somnwl (metafori) marcheazd" reci;ti garea sentimentului totalitigii, exprimati in versul final, interogativ gi prin lui mai impresionant: ,Cine pe ea n-ar da viaqa toati ?". Verbele la Eminescuarr ibuie timpului verbelor sporiti incdrcituri emogionale. o prezent,un prezent ete rn,consemneazd starede fapt: nevoiade intregire, Sunfdouizeci 9i doui de predica tela dmpul Prezent,patru predicacuno"gtere. o timpul ca careexprimi nosibilitate a Eioredicatul-.n-ar dV",llmodul la ri-nitl viitor cere.exnrimiposibilitatea si predicatul,,n-arda". la modul conal -optativ, timpul prezent.Jocul acesta timpur ilor verbalerelevi, pe de o pe aspiraqia, de alti parte,posibilitateaimplinirii dorinqei. iniqiali a pola intenqia poeziei cipdtd"profunzime Semnificagiile mnrt rca(ule poezlel c pata prolunzlme pri raPortarea ra lnten[ra rnrlrala a-PoPrln l ui. Aceasii idile ftea pirte din poemul Eco (1872),varianti a poentei Ondina, i. Aceasti idili ficea parte din ooemul Ecr I clntecul tinlrului indrigostit, ceea ce-i atribuie valori mitice gi de triire erode arhetipali.Spredeosebire poeziaLa cul,incareintilnirea nu seproduce(,,Dar -f.1t. f . t I I t I ^ f I' ,' uneittiiri totale9i a uneinevoide absolud. "unoagt.rc Liricaeminesciani tovird;i a ,,cunoagte a omuluicu narura adorEi -mdngdietoare mirea chinuitoare a.congtiin tei sinein ritmuiile gi legindrile *"**..:; de .i Grdor Vianu),armonia eminescia ni expresir este cornuniunii omului cu natura. Sentimentul iubirii este -.tri.id " calea refaclriiintreguluisufleresc cuplular[eprin tipal gi prin integrarea na turi. Poezia in Sara de"al, t*,gin7 o;"i)ir, )"iiripe prin o{er{ gi +i propice y e_ cinet-ice, spagiul atmosfera implinirii, poribil" impti"i.i. ".mi ln aceasti poezie, ipostazierea liric esieacee" indrdgostituiui. lirii, coneulwi a Eul gtie nt scilrdarea deintregulcosmic, de sa existenqial, Ia reciptigarea tinde intreeu

lui prin iubire.lntr-o atmosferi iiilice,la ceasul t"i"i. "ti"a;dE;;;iffi;;;;-;; ";;is posibiliimplinirea iiu sacru,.axrnundi,este cuplului ;.r*e zldemelancolie, -pulseaziinritmuliuiosaldorului: "-i-b;r-iticlintrl"g. pe ,,Sara dealbuciumulsun i cu jale, Iurmele-lurc, srele scapiri-ncale, le Apelepling, clarizvorind in fin tine; Subun salcdm, dragd, m-agtepqi pe mine... ru George Munteanu volumulSubsem nil lui Aristarc) (in definea d.orulinsensul cu careil reglsim in lirica eminesc iani, ,,.< ctr starede spirit'r,necodificati,.r"r.a.rd caiarbagiperpetuindu-se i memorialul obiceial pimintul ca n ", i"i"t' iipiit "_ ti poateo-mai ingeleapti, aEezare a raporturilor dinre * parre>"i ..intreg,,"] ,.pr.gi zintd" nelimirati , ,deschidere lduntru afard,rpr" .,lrro"gterea o ,re"stinghiritl Fj .spre de nimic ;i prin nimic impiediiari", ,,Dorulro-arr"i. e sirijuit in partea Jirrii spreve chime seninitatea' de Mioripe4 in partea dinspreiontr-io."neitate de iar lui sen initatea Luceaf5.rului". stele-g.a..), sentim.trull i,rbiiiigirinat.rrii, ryagylui.cdldnytn d,ilieiexiste ngiale omului gi sensulistoriei (poemul Mernentomori, Rupdciwhrooru, a -.air.gi" ffi;;;;;dac, AndreiM"l,tl,ofl,("v.r.;".5i cod.rul, icrilorileI,IIl)1,rr.air"gi" E' lui (cu rnQrye zilele.-pi adaogi) asupra morgii (MaiamL'nsingur' "ffi;;il;; 9 i d.or).^ rominesii' (Constantin Noica) spagiultimgi ,,_ ,,9-ll {"pltnalculsurii " ""}lorrt caqiadincimile spiritului.r-.rr,, Pljg:li:' 1i.pri-;r;[',r.i.,,ir,rr -.oriiii"t.i;i "iDra[tlle lnlmll' totul la tncandescenqa Conccprulgen liric- vezi p. 85. G. Cilinescu afirma: ,:9p.i" literarda lui Mihai Eminescucre$re toate ridicu cinile in ceamai plinr tradigii ;i esteo exponenrid eplini, cu roate roman"sp".tel" tice, a spiritului autohton". Ca.poet romantic, Eminescuabordeazd temele9i speciilelirerare caracreristicc acestuicurent literar : soarta omului de geniu (Luceafirul, Scvisorile fi, iiirrtro I

rnl nu vine,..Singuratic/ zedar suspin suflr/ Lingl laculcelalbastru lnclrcat gi / . In cu flori de nufir") $.d,c Floare alb)sti,retrlirc a uiei iubiri totale, desrr rmare in ("fli te-ai.dus., dulce.minune, murit iubirea / $-a noasri.- /Floare-al bastril Itp ilosre-albastrd!... /.'I'otugi e.ste in lume!,,), rrist Sarape deals eapropie poezia de ca.rc cxprimi nevoia permanenri iuiire 9ia.,..afri;'r;;;;ri;; _ de P?:inr1, lul totalltelllPrlnlntegrarea natura in ocrotitoare o mami ("A-dor mind armoca de niE/ codrului biru^t, ginduri,l de de rei d.-arupra noasri,/ or s i cadA {ori rAnduri-rinduri")' Alteori-natu ra/pedurea apare iposrlzi de iubiia in rc, careincearcisi-l re.gini copilul-pring univeisulei de basm "e;;;ri,*j. i. piirir. pe fn ti (,,o, rimii, rimii la mine,/ Te iubesc demult! / Aletaie i;;;i; ;Ji(rr-ri atir eugtiusi.le-ascult; Anii tri separ caclipe,/clipe [...] dulci,. p a, caveacuri...). Versificaqia alti modalitate ."re pb. rit ,"itii^r^armonia, es te prin muzicalitateacadrului ^ exterior perfecticoncordangi triirea interioari. in cu conqine;ase catrene. Ritmul estecomple*,lrrr.oii"-b urmatdedoi dac,,,P.oe zia trh grun rroheu; rima:imperecheati; misura:12silabe.' Subiectul al IIJea A. l. ii cimpia D"T. L cu cigivaani inainteacelui de-al Doile a Rizboi Mondial, :,,.: umpul era toarre rdbdiror cu oamenii" - propoziqiesubord onari subiectivi. se apropiau" - propoziqiesubordonaii atributivi propriu-zisi. "care 2. ,rcare apropiau" - apropiate. se 3. lntext, ckpfuaare funcgiasintactici de aribut adjectival. 'Castelul cei.prezengi hotirir sd, peles.(subiect) au viz iteze 9:f:::d!l:repe L-am cipioa dintre olimpici. (complementdirecr) .zair Am di scutatcu cipiaa dintre grevigti.(complemenrinJiiect) Ace$rrcopii erau numai chpi vadin lotul de gimnastici. (nume predicativ) Era distrat din caleafard, It* influent; (2) mardeosebit, fundamental, 2,lnsemnat:( 1) important,mare,decisiv, cat, notat. lui. (1) A trnit un moment tnsemnatdin viaqa un at de bacalaure a re prezentat mom enttnsemnatdin Obqinerea diplomei Ylala er. (2) Pe harti, obiectiv ultnsemnatdadea perspectivi asupramisiunii de inalti deplinit. 3. Seexercitaupre siuniasupra fiecdruia dinjuriul interna{onal. (caztil genitiv) moderni 9i impres ionanDatoritd fieidruia dintre ei va rezultao construcqie ti. (cazul dativ) 4. A r fi fost minuna{l dacdar fi petrecut aacanla tn Delta Dundrii'2/ P2 - prodacd. poziqiesubordonati subiectivl introdusi prin conjuncgia c. 1. Mai ticeti odati! 2. Bineinqeles, un guri-casci! era pe 3. $tirea ci sosegte stadion extraordinarul fotbalist a creat un neagteptat du-te-vino. Subiectulal IIIlea Pentru'tezolvarea acestuisubiect,vezi Testul 6, subiectulal III-lea, itemul 2. 2 . Instrumente de eaaluare subiect,vezi Testul4, subiectulal III-lea, itemul 1. P entru rezolvareaacestui 3. Tipuri de itemi Pentru rezolvarea acestuisubiect,vezi Testul 3, subiectulal III.lea, itemul 3' I joculuididaaic studiul la limbii;i literaturiiromkne clasa l. Eficienpa tn TESTUL 11 B. l. t localiuni substanthtdle: Au fost sisrateludrile de cuai.nt. Ca totul si fie corect,soluqiapdrea fi trapereala sorti. a cuvintele lui deveniseri,o luire in derideie /o luare peste picior. Atitudinea ei pirea bdtaie d.eioc. o locutiuni a dnerbialez Nervos, se plimba de colo pind colo. Seintilneau din chnd tn cind. Si ruajia se schimba de la clipd k clip,i. SubiectulI I Baltagul de Mihail Sadoveanu Conceptulrornan -vezi p.72. unui roman obiectio,c! naracaracteristicile Opera li terard Baltagwlintrunes,te a la tor omniprezentSiomniscientgi esteo naragiune pe rsoana Iltr-a. lui Romanul esrealcituit din 16 capitole.CapitoleleI-VI prezinti agteptarea NeGheorghiqi); lui, chifor Lipan de citre familia sa(soJia Vitoria, g

i copiii Minodora;i

tml capittrlelc.Vll-Xlll * rcfaccrcir tlrunrului rrccsruiir cirre Vitoria,insolititd c Ghcorclc glril.t;ulti.rclc rrci.capitolcp-rcz.i'tigisirca pedcpsir.aucig"lilor . I'spirat dirr ;;i vnriarrrc baladciMioripa,-f.apt ale evid"e'qiat d.,rro,rorrl ,,sri;A;;;;;i;;7M;; ii t'hearnlt ci'c", romanul arrao apopae transhurrrangei. u ' a llornanulirrccpe oparaboh UiUii* din caresedesprindcaracrerisrici cu aleoier ikrr.qiale viegiilor, paraboli pe care, amintegte igi vitoiia, o spunea plicere Li_ cu 'rehnic".r.trorp".qiei ierrirre pan.la.pctrcceri. adesea, fiind mijlicu J "."iu"i;;ir;" a celui disprrut - Nechifor. i*"p"t"! capitolului x-t.r .opt"n^ta "t r,arca gcncrici a ciobanilor,oamenide la munte,punindu-se in evideng; "^-ri"r rri-i";.;;;;;^ Acestora ciclurile narurii, modelarea de citre condigiilenarurale . ?n lor h."gd ,;;; ,,lu1igi ncstatornicic.1 apele,ca vremea,ribditori in suferi ngica Ei-n ierni cumplite, {rtrr grijiin bucurii ca gi-n.argilele de cup.ror, ro r pi#;il-i; Lry*;;;'il5;t; gi datinilc lor de .r.r-rrri 9i deiame"ii a"'i" l" :" ::p*yllumii, ferindr-r. i. clmpic gi venind la birlogul.l or ca fiarade codru "i r. stauin fala ,."..I,ri ;-. ;i: [...], nrtr din ca cel se l"c.ite d..ant". a" p r.i"n". al" 1l_rupg1: mai adesea desmiard;9i eragi acelNechifor Lipan careacumli psea... capitolein carese precizeazi, locul acpiunii,satulMdeulxpozipia ]Prinde Ease re de pc valeaTarciului,.timpul -roamna cind N.iill;; il;;;;:; "ste "gr.pr" , dupd-asigu-rarea la locul de iernat.sunt prezeritate oilor personaj.l.;ri;.i;; [, ::.ut.l Vitoria gi Nechifor ira;"'.a.."1"r] p"n,.."-":l: personaje,r.urir.., Gheo'rghig;, gatulMitrea,preotul Daniil MilieEetc. f n roman apar numeroase des crieri naturd, de aspecte caracteristice anotimale purilor: roamna' iarna,-primi vara(de exempru., mo-.nr.il fr.cedent J"r..p1ri.i; osemintelorlui Lipan ?n ripa de la Cruceatafienilor), in Jrmonie desivirsiti cu starcasuflereascr eroinei.la plecarea a vitoriei pe d*-"1 hi N;"hif;r, ;ii,'';]';; lii (hotirirea ei provine din dragoste"p.rrtru^r"og-;i pentru ,a*erj ,"-i-fril;;; ra, soarele strilucea; p e misuri ce perunde in iniern - drumul f"pt"; .riiri""r. _ vremease inriutiqe5te . cu cit;e apropiede adevir,de locul crimci,naturaseprimenest e, aparein r splen , ctoarea drn primivari, de aceea er suferinga vitoriei .rt. Ei ,fhgieto".". f)e scriereaaparegi in reali"areaportretelorfizice gi -"i p.rro"";ao. Necbifur,,,omu l cu ciciula bruniirie.., ,,merterla vorbi.., .r" -or"i. "r. .hip";, .ri _.rrr"_ neagri,,,groasi, adusi.a.oali[...] inf;gigareindesati spitoasi...1tr gi vltgrra Ltpln, cu,,och_iiei c;prii in careparci se rarfr ng.n lumina castanie a pirului , erzu dugi departe", ,,Nu^mai erat6,nira, aveao fr'rr-.rr.g. dar neobisnuiti in privire. ochii ei pluteau ca-nrr-o usoari ceaqi dor,.rlg.rr.lo;il;t;t in ;;;'fr a"_ te in cirligage". Acpiwnea desfigoari prin interferarea se planului retrospe ctivcu cel al prezentului narativ, dimensiunea iemporali gi.cea spaqiale-este l" d.sf;gurJ;;;;; nimentelorparticipi .t r-".o"rdpersonaje, deiipuri diferite, i"r "to*l "-pie, utiiizeazerc,ar" modurile de expunere naraliune obiectir.td : (pove stire persoana III-a), descriela a rc, dialog, monolog. Intriga-romanuluiconsti in hotirirea Vitoriei de a refacedrumul birbatului ei pentru a afla adevirul. De sfd;urareaacpiuniiincc.pe pregitirile cu Vitoriei p.n;; J; I L mul ,,vic1ii itl nror1ii",la capatulciruia, sivirEind ritualul tradilionalal inm or;i ili igi demascaqr, mAntirii-cci rioosrt isi va eisiiinisteade veci,iar crim inalii,demascaqi, vor primi manterii,'."iripps;ttigi g;siiinigtea de iniqiaticne cesitipurificarefiz-ici gi su{leteasci, pedeapsa. Acest drum sim6oLcai seinchini la icoanaSfinteiAna, de la care ic.., .roir," mergela minlstirea Bisiriqa, douisprezec. posre$te Ja primegte ,,sfar,., gi de la pirintele.Visarion, Y.1t: i ;i nrg. lasala ur Srrla vinzindproduie, aslgura gosPoqarla, lisati in grija luri Ul"ii ,recesari'drumuirri, CUri banii necesari drumulut, lrdnzdnd Prgctgse)asig urigoqpodaria, rrgaului Mitrea, pe fiica sa, Minodor* 9i z.tt.." acesteiale duce la ministirea Vi-

raticului. romanului estedestul de simpli, drumul adevirului estemai inDaci acqi unea la torrochear:'de Migura la Fircaga- Dorna * Botca - Cruci - Vatra Dornei Suha. Sabasa Nararorul zugrivegte locuri ;i oameni,inf{igeazi dadni gi.obiceiur i,romanul de psihologicegi chiar caracteristici roman de avenetnografice, av0ndc aracteristici gi polilist. turi osemintelorlui t, culrninan descoperirea C"pitrt .te XIV-XVI constituiepznctw.l inhumarearimigiqelor Nechifor,,,impuqinatde dingi i fiarelor" Ei deznoddmh.ntul, crimei lapr.aznicprin povesreconstituirea datinei cregtinegti, pe-attr"t,ri'"onfotrn 'tirea trebuiesi continue:voDar viaqa gi Vit oriei, demascarea pedlpsireaucigapilor' iunt".a, Vitoria il va sprijini p. ?irl seu, Gheorghiqi,devenit birbatul familiei, si conduci sospoderia. principale: Vi toria - expersonaie pcrsonaje; ln ro,i"n se perinde numeroase sufrumuseqe a intr uchipare moralei-populare: arhaice, ponenti a unei colectivitngi figa.de tradili e, isteqime, dragostede adevir'^devotament h.r."r.A, dar gi fizicd,, de intuigie ,mai p.resus toatedragostepeninq.l"p"i.rn", silpanir.d. ,ilrr.,renacimte, dispir ut, este.Prezent a!s.ent, u; N echiforLipan, degi in tru so! ;i credinqa Dumneze Anastase seiundoie,Gheorghili, subprefectul personaie pe rot parcursuiacqiunii; 'Brl-.i, pirintele Daniil, do-nui Iorgu Vasiliu gi mai alessoqia cucoana acestu ia, baba Maranda,negustoepisodice: personaje Maria, b"litrt", Bogza;i Ilie Cuqui ; ucigagilor' rul David, Mo; Pricop,sogiile vieqii,aduceo din RomanulBa6agwl)1ns pirat ioi.lor, dar mai alesdin cunoaqterea esteinonumental,o adevirati monografi e' vieqiigi a mortii, viziune profundi oiepii r.urale,impregromanului consti in aceastiztizinneasupr-a Origi"alitatea "iri." miPaleologua descoperit.elemente mi tice. Criticul Alexandru nattde'semnificagii L)strts, zeiteiIsis, care-gicrutl s ogul,.zeul : tice egiptene Vitoria ar fi alt[,ipostazda ainllgat in soareori a c urs pe o faceVitoria (,,rrebuiasi afle daci Lipan_s_.g" ",iHorus' apa'),ciinele Lupu ar fi Anubis, Gheorghigi^ constd,ii arta nd'ratiad,arta portretisticdqi mdi esspecificitatea D" "r.-.nea,Nu trebuieneglijare stilistice:fraza stdovenianiest e particularitigile tria descvierilor. ampli, are un c racterceremonios' ^Criti" .rl George Cilinescu observa:,,Acum suntemin Dacia,in.teritoriul munIntriga roma nuluie antropologici'In virtual renesc oierilorila punct de plecare. in ciini, m igreazi in timpul anului calendaristic, pirrori, tur'rne, teatranshum".rq"i, int ru vesniciefixe' Caciurar. de p;gutregi adipost, intorcindu-r.'i" *.tttt. la dit e zul din Baitagwle, in punctul de plecare,aceladin Mioriga"'

Iul Subiectulal ll-lea A. 1' cimpul semantica.l rnisternrui: nepdtruns, ascuns, ad.kncimid.etntuneric, in_ tt4ne cdtd (zare), taind. 2, adincime: afund, profunzime, strifund. a a a ^micS ora: dimin-ua, scidea. sfAfi: ceresc, divin, d.r-rr.r.i.rc, sacru. a seschimba:a sepreschimba, ," pr.fr.., a a serransforma. l, ahora - adjecdvpronominal nehoti rir. nepdtrunsului _ substantiv provenit din adjectiv. pi - conjuncgie coordon"t o"r" .op"l"tiu;. tot - pronume nehotirir. 1i (mai mai) * adverb de mod. 4' ,,cum cu razeleei albeluna nu micgoreazi" - r'vrvzrrL propoziqieJuuu subordonati circu m_ stanqiah de mod. 133 c. le 1. Vor displrca cauzeleale ciror consecinqe suportim atit de greu' 2. Acestea sunt probleme greu de rczolv*.. un perfectci fusese cobai. 3. lngelegea Subiectulal III-lea l. Proiea de lecpie Model de proiect pentru clasaI $coala Aria curriculari: Limb i gi comunicare Disciplina: Limba gi literatura romini Proiect de lecqie Swbieau l:Sunetul;iliterelei de tipar gi de mdni formarea de priceperi gi deprinderi Tip ul lecpiei: Scopuri: deprinderii de citire corecti, fluenti, in ritm propriu; dezvoltarea a capacitijii de receptare mesajelororale gi scrise; - dezvoltarea formareadeprinderii de exprimarecorecti fonetic, lexicalgi gramatical; - formar eadeprinderii de scrierecorecti. elevii vor fi capabili: parcursul;i la sfirgitu l lecqiei Obieaioe operipionale..pe O, si citeaJciin mod corect,in ritm propriu, cuvinteledin coloane; 02 si recunoascilitera de tipar gi de mini corespunzitoar esunetului I in pagina din Abecedarsi in alte surse; O, si pronungecorect sunetu l i silabeqi cuvinte in care se afli aces[sunet,Pe baza modelului invigitoarei ; Oo si rispundi corect la intrebirile formulate de cadrul didactic; litereinviga teizolat in cuvintegiin propoziqii. 05 si scriecorectlitera I gi celelalte Strat egii didactice . Metode Siproced.ee: euristici, analizasi sintezafonetici, expli caconversaqia jocul didactic,exerciqiul. qia,demonstragia, . Mijloace de tnvdydm knt.: - ilustraqii,plangecu imagini gi cu litera i de tipar gi de mini, alfabeta r,jucirii in a ciroidenumire se afla sune$l i in diferite poziqii (iniqial,in in terior, la sfirEit), caseti audio, video, cirqi de pove;ti g.a' lnviqitor.... Cl asaI Data............ tremuritoare mi.regte- mai tare ,"ina gi nopgii..- propoziqie subordona_ "cr' rI circumsrangiall mod.' de ,,ce-ine-nqeles" -propozigie subordonati atributivi. , ,cici eu iubescri b"r" ,j _or_ir,t.i _ propoziqiesubordona_ {.^.i;1"-.ii ;i tI c ircumstanqiahoe cauzd.. B. ,, O.!:j::l,oarespera. ci-9tig lorerie. un la (subiect) 2. o - interjecde. tablou - substanti Agvrea si-ntreb cinev inr""-ie tff tr."?hplement pe a.. direct) rarronul nu era o.yicine. (nume predicativ) ln domeniul medicinei eracineia. (nu me predicativ) ;;;; : :;i:iiffi;,11;i,:'*o'" ' lantastic -. adjectivpropriu_zis. Lonstruclla exclamadvi are valoaresuperlativi. 3' a lua in serios,a lua pe nimic, a o lua inainte, a1i Iua nasurIa purtare, a serua de ginduri, a i se lua o piatri a"p. i"i"ra, a-gi rua r4'Yu'ucrsi E Yr rs. rispundere^a, a-gi lua cimpii, a-9i lua tilp{iga

4' Era-linistitor 1/ si asculgi muzicdde Mozarr 2/ gi si,visezi o croazierd,pe M area Neagri. r/ - propozigii subordonare subiective. * llll i{ft l\.rlllt"rrl si contemple 2/ piscurile muntelui 9i sd,asculre cantecul pisi_ Pz ;i P: * propozigii subordonatesubiective.

r l Bibliografic: - Ilralii Grimm, Albd-ca-Zdpada; - ltrn C.rcangi,, Capra cu trei i ezi (a sevedeatextul Eiindrumirile,metodicc dtn Lfierat,,tyd pe-ntru.cgi mict An t-ologie tuxtecomenta.te, de tnsopite su_ de gcstiimetodice.Gr,ndinipd claseletIv deFloricaMitu, FiumanitasEducaqional, 2005). I 2 3 4 5 - frontali, Denu- - joc didactic: Iocul didactic'. , orali mefte llort, antmale, copiii trebuie si Persoane Scenariul lectiei ObiecFltnpclc /Errcnimente tive leitici / didactice oPeralionale Conlinuturile inviqirii Strategii Evaluare 1 2 fr l'""'"' 3. Anunfarea titlului lecqieiqi a unor obiective l,:::" r. pirjjgqS rnva[aru 5 . Rezolvarea unui puzzle sau . Completarea unor desene a ciror denumire conline sunetul I rnstructal pregitirea materialului didactic;realizarea climatului educational di n fragmente de ImaSrnl, Prrn asamblare, se realizeazd. imaginile unui animal, al eunor personaje din basme cunoscute, cdror al rum.e. conline sunetul , desene in complete o2 r Pronunqarea scrierea qi sunetelui/literei i . Serejine din enunt o propozigie, de pildn, pra aveatrei ie zi". "Car Identificarea sunetuluii in 9i a.poziqieiacesruia cuvrnte eonversatre eunstl^X anali'2tr sintezi,togi ne[rca

l ol o3 delimitarea cuvinte, ] ror carecontrnsune- rul I din,propoziqie I oespar[lrea c uvln- telor in silabe I pronuntarea sune- tului I demo.nstragie I exercrtlu I o2 ' Intuirea imaginilor din I Abecedar II 'Ghicitori; de exemplu: ,,Cui ii pare de alulvaleI deal?" Si valea I ' (Iepurele) sau: I ,Fie mare,fie eui, , . .. Fuge susde umbra lui.' ] (I.purele) , Formulare de propozitii * exerciqiu I cuvant: E Purerc cu acest I I iau t Reproducere versuri de .rriorarrta, adecvate imaginilo r . Seintuie$te I Iiterai mici - al{abetar - benzi decupatedin de tipar I . Core lareasunetului cu zrare I - plan$ecu litere de I litera de tipar . Alcituirei de silabe 9i iipar 9i de mini I cuvintedin literelealfa- unde sunt desenate I graf i- qi elementele betarului, la tabh qi de fiecare elev in banci I ce din cares e com- I prr acestea I I - observare I explicagie. I - conversaFe I - exerc tllu . Citirea in goapti a - conuersagiepebaza coloanelorde cuvinte . Recitire acu voce tare a I cuvintelor din coI loane coloanelorde mai multe ori . Citire p e sirite, selectiv - exerctltu . Intriirea literei I de l- d*-orrrtr"qi. mini - pregitirea. r Simulareascrierii .scrierii oe . Actualizarea regulilor I prrn exerclqll rnmugchilor cF'lzire.a tehnice;i grafice I I mrcl al maln[ r Scrierea tabli la spuni cit mai multe cuvlnte, oenumln de flori, animale, care persoane. congin su netul, - frontaii, observare orali euristici conversalie ghicitori caresi.illgol n treze rmagrruIe Abecedar conversaqie I I I

5. ljeedbackul o5 6. Asigurarea rctcnfici gi a trEnsferului ol o2 7.lnchcierea s$ivirifii/ lecgiei o4 - cxcrciqiu - explicalie - demonstraqie r Moment de relaxare - joc didactic sau - joc de miscare o Reluarea scrisuluicu alte - exerciqiu trei litere, apoi un ri nd - explicaqie r Sescriu cuvinte - controlul gi evaluao Recitireacoloanelorde r ea scrierii cuvinte din Abecedar r Recunoa;terea literei de - decupaje din revis uPar te pentru copii . Conversaqie inchede lere r Tema pentru acasi: - citirea c oloanelor copiii desene azd,/ colode cuvinte reazd obiecte a ciror - scrierealit erei gi a denumirecontinesune- cuvintelor tul/litera i Scricrca lit.r.ilnEiG evaluare formativi individuali scrisi orali C)1, cxplir,cscriercir si unclrcuviutccu litcrd nlarc,pc bazareguliiinsugite; O, si citcascisclcctiv, corectsi expresiv, pebazacerinlelorformulate; O, si idcr-r tificc tcxtul literar ;i si pronunqecorect cuvinte cu grupurile de liin terece,c l qi cu litera x; O, si formuleze corect,in scris,cite o propoziqiecu cite unul dintre cuvintele identificate. Strategii didactice: o Metode;iprocedee.: joc - c onversaqie euristici, exercigiu, didactic,joc de ro1,joc de miscare,explicatie,p roblemalizare, instructaj; - activitatefrontali, individuali, pe grupe. . Mijloa ce de tnadpdmknt:pdpuqa Buratino, planse,ilustragii,casetiaudio, siluetede perso naje etc. Bib[iografie: - FraqiiGrimm: Poaegti; Bastne; - PetreIspirescu: - Ion Creanga:Capra cwtrei iezi, Pungwtacu doi bani (vezi textelesi indrumirile metodi ce din Literatwrdpentrw cei mici. Antologie d,etexte comentate, tnsolite de suge stii metodice. Grddinipd - Clasele I*IV de Florica Mitu, Humanitas Educaqional, 2005 ). - Alexei Tolstoi: Cbeipade awr. Scenariul lectiei gtapcle /tsvcnlncnte Modelorientativ de proiectpentru clasa II_a a Ariacurricuhrr; iil;; $coala Disciplina: Limbaqilireratura ;;t; ;; ;;;;;;;; lnvigiror Clasaa II-a Data Obiective operanonale Proiect de leclie S11b;e,c1ul pro;tilor de Alexei Tolstoi (I) le9ffi: in lara ro rmareade priceperi gi deprinderi; achizigie de informagie it!";:::f*'" - dezvolt area denrinderiide citire corecri,fruenri, expresivi, in ritm propriu; - dezvolt rrea capacitiqiid; ;;;;;.1"'il"r"jrrtui oral Ei scris; - rormarea deprinderii.de exprimare orari pun., de ve_ dere fonetic, lexicalq; gr",ri*ir"i. - "'*- $1r.;i J;;r;i^iii, _ obiectiae operarionare.:p?;;;;;;l gi la sfirgitul lecgieielevii vo r fi capabili: O, si citeascicorecr,.flllnt;i expresiv cel pugin o unirarelogici , respecrand semnele punctuagre; de o, si explicesemnele puncruaqie de din text,

pe bazacuno$dngelor insuqite; O, si foloseasciin exprimarea proprie cuvintelein sugitedi' t"*r; o, si rispurria la intrebari,'pe banainsugirii/ingeregerii conqi nutului "or..i textului literar; or si reqini core* numele personajelor din text ur lirerar: leidci/ didactice Conginuturile invilirii Strategii Evaluarc 2 l. Momentul organizatoric !. Verificarea ' temei scrise i. Captarea atentiei 3 4 .Realizarea climatului - instructaj educaqional - pregitirea materialulur dr dactrc 5 - pregitirea .elevilor pentru Ieclle - conversatre - scrlsa - exPllcalle . . -in dividuali . Prezentareaunor ima- - mlnrexPozrtle .cle gini din povegticunos- car te Penffu coPlr - Planse,.srluete cle cute . Completarea unor plan- Personare -t se care reDrezrna oecor ctrn Dovesil cunoscute cu Personarele Potrrvlte sa u : . Si recunoasci povestea - casetiaudio cu inre- - orali gistrareunui basm - indiv iduasr autorul tDe Daza rnregrstrar[ auoro. t. - conversalre - joc didactic IA

rl 'rc.;;;; i"u.Id"pi"i 4. An u n g a r ea titlului leclieigi a unor obiective trei iezi jE Ion Creangi). r Textul In lara Pro5t'ilor de Alexei Tolstoi:' - si citeasci corect si expresiv textul; - sd recunoasci personajele textului literar ; - si explice semnele de sr PUnCtuatle ortogra_ tla etc.; - si observe.;i.si an alilntultlv lmagmea - conversaqie euristicd - frontal leze oln manual: - oral si citeasci'textul in - formarivi mod conEtient 9i si. - exercitriulde citire orali retind numele persoindividuala in - frontali najelor; - formativi (Pungula cu doi lani) (t'unputa dot banil rnoriecintccul cocosului uctrdirr mc1 7 J 4 5 blFeedbackul o7 o2 t. Dirijarea lnvlgirii o1 toaPti - si identificecuvintele necunoscute: - galbeni; - preJdcuti; - rniracol: - vrclean. r Se explici cuvintele,se - explicalie tormuleazi propozigiicu - exe rcr$ru acestea lr secerecoplsr ilor sI le scriein caiet^e. . Copiii citesc cu vo ce - exercigiu de citire tare cel puqin o unirate lo q lca . - scrisi * individuali - frontala - orali . Copiii spun cit mai I - exerciqiu multe cuvintecarecon- qin grupurile ce, cl . I . Copiii spun nume de - joc didactic I persoane care conlin I grupurile de l itere ce,cz.I . Elevii spun propoziqiiI care rimeazi, de exem- plu, uldmul cuv AntesteI gru- carecuprlncte acela pul c4 sau.licerax:cincil *Pang[c, ]- oPlnc, - dulcl - culo, - pit -l fix - linx, ir (x) - dx I etc, l . Citire selectivi: - Citegtepropoziqiiin! terogative - CiteJteformula de sa- - exercrtlu lut ! - Ci tegteceeace spune .vulpeacu voceapreficuti ! - Citegte toate propozitiile excl amative! I l. Citiva eleviprimescbi- orali: - individual; - perechi gruP: Pe _ - lormatlva - orali - individuali - formativi desep".".d sunt I t.qJt. I I I I I I I I I I I I 01, 03 . . Asigurarea or' ouI reten{iei I 06, 07 I . I I 8. incheierea actil' vitiqii/lecqiei I

o,.o. o5 o6 o Li" se cere copiilor si - exgrciqiu rispundi la urmdtoarele intrebiri: - Care sunt personaiele din textrll literai? - De ce Buratino seintorceabucurosacasi? Cu cines-aintilnit el ? - Ce l-a sfituit vulpea? - exercltlu - De ce creded civul- - conversatre pea-aveavocea prefdcuta i - Ce vrea si faci Buratino ? o Citire selectivi . Copi ii citesc gi.scriu cuvlnte care contln gnrpu:-ile ce, ci qi lirera"x. ^ nate migti/capete de copii careexprimi diver- - joc didactic seitnri suflitegti. Elevii prin mirebuie si redea staresumici respectiva si fleteasci, apoi formulez e propoziqii. Copiii caren-au primit sunt ,,spectatorii" bilegel careaPrecrazPfr naPtauze saunote lnterpretareacolegilorlor. de Citirea 91 conversaqia -.exercrlr u. incheiere - conversadre Tema pentru acasi: - re ciieascitextul literar cu ate nqre; - r e t r anscr ie doui enunquriexclamative. CoPiii .deseneaziun rnctragrt . Persona, llI loral; individuah formativi - Citesc gi scrlu enunrul carele-a plicut. 08, oe

sr Morlclorielrtntivde proiectpcntru clasa a lll-a t 5 T $, , , a1, r Ar i'r t'trrr.iculari: Lirnbi qi comunicare Fis,'iltlirr;r; l,irnbnpi litcratura romini 5 lnviqitor Clasaa III-a Data. l. Captarea atengiei subiectut - Ftgrite tccpiei; tn,nescu: "*,,,!o'ili:r* vorbire. -----' * Substant ivul, de parre Tipul lecyici; mixti. ,\t'tlturi : dcz'u'lrarca canacitiqii de receptare a mesajerororale scrise; ;i d 1'ruolt"rca f. Anunfarea titlului le4iei Ei a unor obiective 5. Dirijarea invilirii capaciuiiid. .or".r;. ,. r)t't('cItae "^;rl;;r. operatronarert'pe parcursur.;i I a-sfir$itur lecqiei eleviivor fi capabili: (), sircitcasti corecr, fluenigi.expr ;;i";;ipugin o unitatelogici; t'r,;;'.I],i.l"rteasci/si or o2 or . Audilie: un fragment din Rapsodia 1 sau din Poerna rom6.nd de GeorgeEnescu . O bservarea unor reproduceri dupi tablouri de $tefanLuchian . Florile omeniei dePe tre Comarnescu (consohdare) . Substantiaw/, parte de vorDlre . Florile omeniei d ePete Comarnescu . Formularea mesajului pe baza rispunsului la intrebiri. . Sele ctarea textul litedin rar a unor enunturi care cuprind substantive. . Exemplu: a ) ,erauhcrimidebwcwrie gi induiopare..!'; ,la.crimi.ce. linigtesc r.nund 9L llmP ezesc oclif (substantive comune); b) li se cere copiilor si spuni numele persona jelor: Paulina Cocea, George Enescu, $tefan Luchian (substantiveproprii) . li se cerecopiilor si alcituiasci propozigii cu alte nume de persoane sau de animale care si aibi diferite poziqii in etc. ProPozlgle . Formulareadefiniqieipe baza e xemplelor care ilustreazicaracteristicile acestei pirqi de vorbire: felul, numir ul. . Aplicareacunogtinqelor insuqitein alte contexte album cu reproduceri dupi tablouri de $tefanLuchian Petre Comarnescu, $tefan Lwc hian rispundi i"itJi.'; i" textului definiqiasubstantivuluica parte de vorbire ".i"r.".."i"'l3iiiir,.,rul pebazaexem plelor :l.I;lfleze On si identificesubstantivulin diferite conrexre; c)q si folo seasci. in .or..i*Lrr*c.iti i' Jir.rir. ,ituagii de comunicare; ()o si scrietext e date -od createp. b"r"-r.ror sau cerlnte (repere). ,Strategiididaaice t', diferite exercigiide citire: in lant, selectlv etc. conversatie exercrqru exerci giu problematizare analizd. conversaqie conversatle eurrstl. elevii trebuie si s puni ce exprimi urmitoarele cuvinte: lacyimi, bwcwrie, induiosare (diferite stir

i sufletegti); inirna, ochi (organe ale omului); . elevii vor descoperi cd unele cuvinte denumesc obiecte,au forme pentru numdrul singulargi plural. ' o Actntitdpide invdpare; frontal, pe gmpe, individual. ' Mijloacede inadtdmknt: arbum/r,elroduceri dupi tabrouride $tefanLuchian, fige cu citate.fise de cu ".ti uit"t"ina.'rr."l."ra, caseri. inregistri.ri din muzica lui Georgedr,"r.r, ,.". B ibliografie,. - Album de reproduceri dupi tablouri de $tefanLuchian; - Pcrrecoma rnescu,$tefa; LuJl"i, nir"uTineretului, Bucureqti,1960. exercisiul, anatizasi jocul sinteza, di{^ii?!,'"!gr:::ri:';::::,'iiT,tl'euristic i, o4 Et,rpclc/Eucni-".rt" lcctici/ didactice l. Momentul organizatoric Verificarea temei scrise nRealizarea clirnarului educagional - pregitirea materialului didactic . P rezen tareatextului na_ - conversaqie - formativi rativ - auorlle - individua. Cuvintu l - parte de li vorDlre ol o1 o, exerclul: . de completare

i "l I 2 Lo, I 5 Adrcsa: . Completeazd tabelulurmitor cu substantivele punctate: scrisein spaqiil e Substantivul Felul r de ffansformare . de identificare . de creagie o5 o6 6. Feedbackul 7.Asigurarea retengiei 8.lncheierea activitlqii/lecgiei o, o5 o6 . Un exemplude exerci- - descoperire: elevii qiu de completare: Fisa ingelegcara cterisrinumirul 1. cile substantivului: felul; numirul . Formulare de propozi- exerciqii tii/ textecu urmitoarele substantive:Bucurestt. Fdt-Frumos, mknd, ioo e;tx, catete,.a. r Li se cere elevilor si - joc didactic spu.nicit mai multe ins usrrlPotnvlte obrectelor denumite de urmitoarele substantive: chntec,oacanyd, ju cdrii, prieteni q.a. . Se desfigoarl jocul di- - joc didacticFrwmudactic Fr um u sepe cwlo a seyea culorihr: elevii rilor. denumesc uneleculori gi le folosescin colorarea unor desene (realizatede elevi la lecqiile educaqie de plastici) o Se rezolvi o fiqi de activitate independenti: Fiqanumirul 2. o Tema pentru acasi: explicaqie Fiqa de ictivitate independenti numirul 3. . Audilie Numirul ANEXA 2 Fiqade activitate independenti numirul2 din a) Transcriesubstantivele textul urm etor, precizind felul lor. b) Scrieforma de plural a substantiveloraflatela numi rul singulargi invers: forma de singulara subsmntivelorla numirul plural din tex tul dat. ,,Lupul ii spuseci eraimpiratul pisirilor. Ci el cind veneaa fura merel e,adunapIsirili celemai agerela zbor gi cu elein stol veneade le culegea". (Petr e Ispirescu,Lwpwlcel ndzdrdvan) ANEXA 3 Ffuade activitateindependenti numirul 3 Temapentrw acasd judrii, Scwfipa-RoSie, povestire. a) Formuleazi enunquricu urrn itoarele substantive: din b) Completeazi tabelul dat cu substantivele textul urm itor: Substantivul Felul Numirul rirl ffililliilliiliiiirll ; u.:ir. i,',',ll ANEXA 1 fusese cirmuitor al qirii' il izgonisedin fruntea im,,Demult, mo;neagul acesta z .tteu ."te-o ripise gi pe Dumitrana. lngeleptulsta cufundat in acelagi piriqiei ginduri, risfoind cirqi din vechimegi sehrinea cu lapteleunei caPrentmiri,Zoica, aciuatdpe lingi el de mulqi ani". (Victor Eftimiu, Pdwnasul-Codrilor) Vocabular

: ckrmuitor = conducltor, domnitor. Proiect de lecqie Model orientativ de lecqie de Limba qi literatura romani integratd clasaa IV-a r Unitatea de tnadPare' pokr de CezarPetrescul 1. Texrul narativ Frarn, wrswl . Delimitarea textului in frag mentelogice; Ffuade activitateindependenti numirul 1 FiSdpersonald o Completeazd spaqiile puncrate: Numele elevului Numele pirinqilor : - mama - tatdl Calitatea: elevla

ffi l r l(ccu'.i.grc'rcav LL r r r r r r r < u r yr ( r - r spaqiali v @ dcrcrrni'anqi lo'. p a tr la ll qi tcmporali u b sl r cm p oral l ar acqiu'ii ai ac{runl l ; r [)crsonajrl litcrar - trasituri fizice, tri.situri morale; 2. Acordul adjectivu luiin gen qi numir ,rrbrr"n-r-i*l dererminat; "., J' (lornunicare temaleciurii s aua unui specracol .ir.. Pe d. -r\' iElevii vor iniria urr dialog.); 4. (Pc.rtru cE - curriculumextins)compunere narativi cu dialog. 'l'ipul lec;iei: - mixtl; dc evaluare. si elevii vor fi capabili: f)-biea;yeoPera.lionale pe p.arcursul la sfirgitul lecqiei O, sa citeasca fluent, .",t.:l ii expresiv, ,.rp".iand se-rre led. p;;;r;;i,i.,"' or si povesreasce textul citit, folosind in exprimrr", p;;;r i; crrrri.rte expresii gi insuEite; o, si delimireze textulin fragmente logice p ebazaideiror principare; o, si identificedialogul ca elementcoistituti,, ,t ,.*J ";'rr.."ti,r, pe bazacu nogtingelor insusite; o, si formuleze ideile principale, inqelegindcontinurul textului narariv; O,, si recunoascienunrpri."?, prezinti"mo mentul si locul acqiunii ; " Ot si identifice crisituri fizice gi morale ale per sonaj.lorp. baza conginutului textului narativ; O, si identifice adjectiveledin enunturile careinfigigeazd,trd,sdtun le celor doi coPil; r [)i a logul c a c lc n- rc n c o n .s ti tr" l ti v t. i rl u n u i tc x t n a rati v; 1 rePrezen- Buliculc, mai gii rnintcpe beiatuldc lingn noi, de la circ, din se ara taqicidc adio? - Ei ? Ce-i cu dinsul ? - Grozav l-a mai amirit pe el tor ce s-aintimplat atunci cu Fram ! - Mi-a pirut rlu gi mie...Asta-i tot? - Mai estece vacu dinsul. - Ce anume? - Grozavii mai placelui s[ citeasclistorii despreurgii albi gi desprecilitoriile la poli. - Foarte frumos pentru el ! Am vlzut eu ci ar e o privire de baiat degtept. - Da, dar nu are cirqi, bunicule! = Cum asra,n-are cirqi ? $i, ma intreb, de unde stii mddluqi cd n-are:itlt ? lui la un afigvechi al circului,cu desenul Fram". - Mi-a spusel.Ne uitam "*attdoi pe unde o mai fi a cum?" ["'] Pe urmi, mi-a ,,Bietui Fram - ziceael-, oare de la mata.Am ficut riu ? i fou.rtit cum n-arecirqi 9i eu i-arnflgiduit si capit ! - Ai-fa".r, foarte bi ne, foarte bine, qireato M; mir de ce mi mai intrebi ? bunicule! - M-am temut si nu te superi, - Cnnd m-am mai supiraf eu fiindci vine cinevasi-mi ceari cirqi ? 3. Cu adevirat,multi lume din oragse perindaprincasa lorsi capetecirqi de citit . De data asta,fostului profesorii flcuse mai mire plicere, aflind.ca se giseqte polare'" expediqiilor urgilor albi qi toateperipeqiile un biiat dornic sI cunoa sclviaqa Scenariwllecgiei sI . Dupi cirireafragmentuluide mai multe ori, elevii vor fi ajutaqi sefamiliari,"t" ,u t""tul pI bazaurmdtoarelorintrebiri: textului literar ? 1) Care sunt personajele 2) Cine estePetrug? 3) Ce a ficut Petrugde dr agulursuluiFram? 4) Cum obqinePetrugcirqi de citit ? 5) Care esteatitudineafosru lui profesor? din 6) Ce invdqaqi acesttext narativ? . Alte activitdpi de tnodpar e: - Citiqi dialogurile! - Numigi perionajelecarediscuti ! din dialogul lor! des prinse - Identiiicagitrisirurile acestorpersonaje, din textul literar ! - Delimi taqifragmentele fiecarefragment! - Povestiqi - Alcntuiqi planul simplu de idei! potrivite pentnr urmitoarele perdidaiic; Spunegicitmai multe adjective - Joc cu sonaje:Petruggi Fetiqa pirulbalai' la alegindu-sealte subsrantive celetrei genur i,la numirul ;o."i1o"t" "orrtinrr", titrgnLt ;i plural, p.t t.n-cat. trebuie gis ite adjectiveadecvate' antepussubstantivuluideVoiionti, r" po"r" schimbalocul ad je"ctivului,'fiind termlnat. t...1 adjectivuluicu substantivuldeterminatpe bazacunosti' :1,:yl::acordul qelorlnsusl te; t3 explicepunctu.agia specifici dialogului pebazaachizigiiloranterioare; --' 9to se inigiezeun dialog oial pe baza reierel- drr"; 9rr si redacteze compuneri sclis.e ba-za anumi toi ,eper"/cerinte. ge -o, Pentru realizarea acestei unitigi de invigare am ales din textul litc"n?r"grn.rrr Cezar Perrescu. Aceasti unirate de iivlqare se poate d.esf:.:::f, ih 5-6 lecqii(mai ta$ura trtit,lilfr,de j. mu lte sau mai.puqine) funcqiede nivelul eierrilor, in temei'icia achizigiilorcogni

tive gi a deprinderilor format. "rrr"rlor. Fram, ursul polar de Crznn Pnrnsscu D a, undeva,departe,in oragulsiu, perrug,beieqelul ochi sclipitori ,,1. cu gi cu n asulcirn, nu-l uitasepe Fram. [...] albr9rdespreexpedigiile ";t.rnrr. ^,"Pirdllr ytIl-1r."1 polare. una gi incepeJalta. urmi, seinrorceadin nou la celepe care Pe le-a mai -,-,lfutu"" cltlt. Iar a doua zi povestea mare aprindereprieteniror ac esre cu peripeqii. or r" in toatd legea citit felurite la cirqidespre urgi 2' Fetila cu pirul bilai gi cu ochi albagtri, nepoara fostuluiprofesor,seqinuse cude ^ vint. Vorbise cu bunicul,luind povesrea departe, mici'si pe cu n.uirrorrr r.siretlicuri.

rr l dc - ln jocul rol^,P:-" inrerviur", doudpcrsonaje, ccre ,,rcporrcrur., ,,inrcr E i por infiripaun diarog clcsprc rccturi, rarguriif .*r*'rol.i"..i'r i. l:"]l-lif ': a. u c c lr c $. ,;^,:::f_:.? p'reddrii-inrdpdrii unui swnet Sia literei corespunzdtoare rcnrru r czolvareaacesruisubiect,vezi restul 2, subiectuial Ilt_lea, itemul 3. t tn senstarg, iaatuarri'i;ir^ii'r";;itr;;;;;;',:d*"riirod,rr.to, , caremisoa_ r! narura ginivelulperformangelor adnse ir."ii"i"u"igo:rr, a. misurain cererczuhate le invigirii sunrin concordangi ;bi;;rili;.a;";i";;i";;;;, ^pr"riazi ; furnizeaz f' datele necesare vederea in ra"prall ."r";;;i;;"" deciziieducaqionale ( Adrian Stoica, aluarea.p grr rulri rilo;. Er D ; i;,; ;;;; i; p racticd). ; Evaluarea intereseazi deop"otrivi eriii, p;ri"6 i; .rar.i; didactice. Evaluarea influenqea zi ?nrrigarea. .rr"irr"r. r. idfor"r. etod.e lr, tradipionale care gi-au dovedit valabilitat.", prot" ,.+, pro[. or"i";GiJb;- practice, qi metod.e ca alternatioe comPlementare,-p....robseiaarea sistematlicd acomportamentului elevilor, inaest igaiia, proie i "rr"fA:irt, autoevaluarea. lvre[odele ffadtponale vor fi metode de "ii evaluare frecvente, in ciuda unor dezal' l) ezaaantai e/aaantaj e,areunei metode trad.igionare de eoaruare qi cu rezultatelor ele-vii pirinqii; - comunicarea discutarea 9i constatate. pro icctarcaunci strategiide ameliorarea deficienqelor gcolar carerelevi, periodic,. p.rogresul t. .pti.? tuste t";;;l;.f"ie formatioe (finale) adminjs,,"..i". conri nlerii activitiqii; testesimative ,i .fir i..JU'""(ri ciclu de inan-gcolar, rfar gir"l r;.i t.rioade lungi de instruire (semestru, ;r;;i; in carese evalueazi ini giale ." p.i'.r.ipal scop,rlt"r." elevului; reste A;#;;t;i "" p..iotttt"ntilor i nainteaunui program de instruire' nivelul -in diversi tipuri de itemi. Iternii r eprezintd, sensrei" oioU"le scrisesefolosesc pot fi: r"a*i.ot"ponentele unui ins trument de evaluare;aceqtia - simpleintrebiri; - un enunt urmat de o intrebare; gi - exerciqii probleme; * intrebiri siructuralesaude tip eseu. lirg, itemii rep rezinti ointrebare,.plus.rispunsul aqteptat. ln sens sau Orice iteni t esteazdun ul mai multe obiectivede evaluare. gcolar'Din.acest are Orice evaluare drept sco pmisurareaobiectivi a progresului n9 pot.asiguraobiectivitatea pun.i J" u.J.r. i temii sdmiobiectivigi cei subiectivi Itemilor obiectivi li seobiecteazdporepreze ntindun dezavantaj. in notare,acesta sibilitateaghicirii rispunsului corect. rimba riteratura rom,nrevaluarea re?llizpvzinrrqprs 9i ]ti'iii;o^rl discinlinei se bc orale gi probe scnse. dr:;:r!'":3fii[ffi:r:iIe instrument evaluare de pro-ieet1t, 3{q1in-ieqrpt ;i 99r99.gat TESTUL 12 SubiectulI I I Scrisoarea de Mihai Eminescu Pro.ba orald tiprizinti metodade evaluareutiliz,r,drcel mai desin clasi. prin ac eastl- probi se realiieazd.: - interacqiunea,directi profesor-elev careuneori co nstituie avantaj,alteori un d,e avantai, daci.relajia nu es productivi z re ; rlexrbrlrtatea modului de evaluare datoriti posibilitnqiide a alternaintrebirile in funcqiede calitatea rispunsului; aceastarep-rezintd aaantaj,oferind wn elevu lui suporr suplimentarpenrru r".ilu^rr^sarcinii .sprijin,. didacdce ; - posibili tatea jusiificarii raspunsului ,"prezi'te d;;;.;;;., un aztantajar aces_ tei for me de evaluare: - evaluarea comportamenruluidin domeniul afectiv;aceastr caracte risticipoate fi un dezaaintaipentru copiii emorirri,irrt..iorirrtii' - feedbacku limediat constituieu r;;;;;i i;;;;;'ffi: ln practicagcolari ,r"u"i. i-ui""i. " d

t.;;il;re tradiqionare acelea cu moderne, alternadve, scopul.ealize.iiurreievaru iri obi.;;. cu -o.aa, prin careseva orien_ ta activitatea predare-invilarein eta paurmitoare. de I'roba scrisdtrebuie.si indeplineasciurmitoarere condigii/cering e'--'---"-' minime: - stabilirea r""Lyl,"i probei 9i definirea obi..ti.,n.lor-op i,. gor"ie; - alegerea tipului de.itemcorespunzit;, fi;;;t;;i#;:i, aceeasi probi scri_ si esrerecomandabilsi se foioseascidoui-trei;tp;; ;; it"rni, of,i..ii"i , ._ miobiectivi gi subiectivi; - elaborarea adecvati. sciremeide notare (analiric i sauhoristici); a spirituali, cultural-artistici, de mare complexiRomantismul a tost o ,,migcare * "nif"rt"tintoate domeniileartei:literaturi, pictur^I, tat.;i;;;pH.*tinJ.r., polt ttci economie llltl= istorie,lingvistic{,d,rept, iilosofie,esretici, rure,*rrri. i coregrafie, alxvlll-lea pregltit ia sfirgitul secolului ,o.i"l, Drecum siin mo di, .;;p;;;;;.;tul '(preromartismul),dardeznoltatplenarin prima jumitate a secol ulut XIX-lea' culal minind intre 1810gi 1849"t. romantismului: Caracteristicile opn, obiectivismului clasic,adici primatul eului - cultivarea r"bi;;;irr""i.ri, sponaf irrdirrid.r.l,al viegiiafectirre, sentimentuluigi pasiunii,al sensibilitl qii tane gi sincere; descituqa , interioari, dorinqade evaziune fanteziacreatoar e - ,"-", nelinigtea melancolie'nostalgie'pete, p.rrdrrl"r." i*" \rirtuqigi vici i, nonconformism, penrru naruri, pitoresc,feeric,exotic,dar ;i pentru mistere ;i r"'i;;, predilecgia tl)ictionar de t(:nninologie literari, F.clitura$tiirrlifici, Tlucuregti,197A'p' 284'

rl fatttitsttrc, cxirltitrca trccutului istoric.nllionrl, prcguirca --- valorilor n aqionale (mi " 'turi, e_rcsuri, istoric, naturd, folclor)ctc.; '- extindcrca uni vcrsului artistic prill tcmcnoi, categorii atitudiniestetice si inc. dirc(uritul , P'a'); I rcs gro.rcscur, ti;;;;L;"*rrii.rfu..l, prinperson vaaje riate categoriile -a.abrur, din sociale jos(artigti -------;-''rv!r' de ;b;ilr;$qi,-...9.ro.r siprostituatc \ ana tcnraprincipale meditaqici..Prin constituic a inqclcptului, savaurului, Soar ta imaginea apoi prin rnizergi mintea.geniali, fizic insignifiant, titczadintrc' aspcctul premisadramatici a destinului omugiapocaliprici, p6etul stabilegte cosm ogonicn girbovit gide nimic,/ Universulfiri margini e este, luide feniu, ,,Ut.;q iu ig" ".tlui ln dege"tul mic,/ Cici iub frunte-i viitorul gi trecutul seinchea. gl,/Noapte-adinc-a Atlas in vechimesprijineacerul peumdt,/ vecinlcieiel in qirur i o dezleagd;/Precum Asa el spriiini lumea 9i veciaintr-un numir." - -' in cu in odaiq"siricicioasi, cu hainaroasi in coate, ,,bumbacul urechi", ,,intr-un in ta inelefacerii lumii' calculfiri'capit tot socoategi socoate",savantulpitrunde odi h: cind Totwlerapotenqialitate,,lips! de viaqi si voinli", ,,pitruns de sine.ins ugi geniali frimintd min-tea n."..1 nepitr-uns".intrebiri irridr-.trt"ie,.impene trabile intreveeternaPa99")l in care, iniunericulinceputului(,,in sineimpicati s tipanea mitic (suportul eazdgeiezainfiqi;ati d. ,,pun.r.rl de miqcare"^ Tatii ca redeclanq se Rig Veda).Cosmogeneza constituieintr-o imagineplasfiiii Imnut c.rea yiiidin in tici dominate de lumini: lDe-atunci negula eterni se desface fegii,/ De atunci gi pini astizi colonii de lumipierrisarelumea,luni, soaresi stihii.../ De itunci $i dute/ Vin din surevii de chaospe ciriri necunoscute/ in roiuri lum inoaseizvoin rind din infinit,/ Sunt arrase viaqi de un dor nemirginit". Aceasti imaginea genezei va fi reluati in Luceafdrul. A doua intrebare fundamentali al cdreirispuns il cauti cu infrigurare savantul estemenireaomului in univers.Rispu nsul reprezinti o satiri tipic eminesciandt,,Tat in lumea astamare,noi, copii ai lumii mici,/ Facempe plmintul nostru mulunoagenera-, ie de furnici;/ Micioscopi ce popoare,regi, o;teni ;i invigaqi/Ne succedem ii pe-o lume mici de se misuri c u cotul,/ Mugti de-o 1ii qi ne credem o -inuttaqi;/ tn ,.." nemlrginire ne-nvirt im uitind cu totul/ Cum ci lumea asta-ntreagi.e cligi-nainte-iintuneric searati" . Dominat de dorinqenepi suspenda Ce-ndxriru-i ai necrutetor' *erginit., orrnrl devirregrandoman,lipsit de misuri, de aici sarcasmul intreagi, condamni la neast felde iameni, societatea ittd..priqit crl cnt .r, "ia, mingilesirilucite, geniil epreocupate trecurul qi viitorul universului. Cude fericire-"i imagine zguduitor de apocalipsului,_inflgi;at.intr-o getitorul intrevede -o-eintul de joc cromari c ce .edi^treceiea la dinamic gi vital la inert: soareledeun frlastica, ca irirr . ,,riirt si rog", apoi ,,se-nchide o rani printre nori intunecogi", planetele.s e pier lumii" (metafori a cerului) seinnegreqte,-ste.lele inviri haotic, ,,i"i"p .t""r-a displrind mort gi-n-tindetrupul 9i devinevecinicie.", cafr..g61zeleto"-r r"],,Timpul nefiinqei",,,Cici in sineimpicati in lumina, principiul vital, t6tul recade ,,noaptea pace ...". reincep-eterna filosofici schoin io.ietate"^clidite pe,,dorul nemdrginit" (metafori pentru ideea i, i trAi1, geniuleste neinqeles ne fericit: ,,Poqizidi o lupenhauerian6,voinya 9i lopati de qirini se me-ntreagi,po qi s-o sfarimi... orice-aispune,/Peste.toate.o valoaqi depune".\ici contemporani i nici urmaqiinu-suntdispugisi recunoasci meritelor, ci prilej omului de'geniu.N ecrologul nu va fi tec.rttolgtetea rei, care a de afirm"are valorii ace-luia il roste;te: "[..']- tl vorbi vrun mide -eregi" "lustruire", titei,/ Nu slivindu-te pe tine ... lustruindu-sepe ell Sub a numelui tiu umbri. Iati Ba'sdvezi... post eritat.t .t1. inci ;i mai dreapti./ Nepudnd si ,o, ." ," aqteaptl,./ vrea si te aimire ?" Neputind si inqeleagistrilucirea 9i sacrite ajungi, crrLi "-o, moment).Folma definitivi eite eraborati intre ta)g--igc'"In scr$ortleI, II, III aparedestinul social al omurui superior: savantul, poetul, ia societatea careses imre.rr, .*i1", (scyisorile in I,II),iar Il^tl-*t:Tln_raprorrare /' --' fn a tre

ra'pnn contruntareatrecutului eroic cu prezentul decizut, epigonic. sctisoarea-I debuteazdcu o imagin. ,,o.rrrrri, d-;i;;;i d. luna care stimulea_ z'I meditagia infiripareavisurui,ti...r., a;" gi u,nfri ob;;;(,,Doar ceasornicul urmeazi' lun g-atimpului.cirare" in timpul subiectiv. j, Eliberatde sub tiraniatimpului, gene ralor durerii, al rransgreseazi spagiu timp, pini la cossi "ut -'.a;ir,it mogoni egi istorie umani in totalitatea Luna,. ei. ,,stiphna-mirii..(astru specific rom anrismului),a imensiri.tii,,,varsipeste_toare volupto'asa r.epr.) r" ii"t"""p: . ; tea amintirii o vecie-ntreagiscoare/D. d";;;i, Ir._r^ll. ,rrnp_ ca_nvrs pe 19 toate"'schopenhaueriana voinli de a_ trii, sursi.a'dure.ilor, irrrrins; prin med i_ tagic; Iuna,,,sandirilor "rte dand .id;;gr" ."1il;;;;;in .eterori"astrari pen "iaie';, tru a dcscopJri tainele iihe;;;;;;,'p"ter'ic siu ,r"u, fog* ori sirac,g enial "ieqii. teu netor,pulseaziaceleasi dorinqe. Indifeient d. for-" J. rrr"li" rrrr", esenra uma_ nr esteaceeasi, si,egalitatea ca oamenilorin fata ;D;;i'rr"pr . osebirere_au iegitdin urna sortii-/Drcopotrivi-i,rffi"qte -;.iii, r^zata;; g.n ;ut morqii;/ La aceragi sir depatimi deopotrivi srisoarea darcazddin srudentiei I anii u.ri;r.r.i is] {-it):il, ra,,d.p"eyr pre_ se cosmogonia indici,9ichiar ,i""o".^t,prn careva :]:.lp_1de mo_ trvc $r tragme nredin sfera poemului Memento'ii-r^ir"^pe -"ii"";"r.i:;;; rerminat in acel - irnbogiqir.. prin forosirealimbajului popurar,arhaic,argo_ -' ---'-"-.'-'*^ t IPIFartistic tic; stilul retoric,exaltat: - cultivarca precum antiteza,hiperbola , alegorias.a. "i::11,":.dee I'lxisti un ,,romantism.permanent", spirit un roman tic, ca si un clasicismatem_ Poral,dcfinite,primul, prin.subiectivism, sensibili tate, conrraste, aldoilea prin_ec.lrilibru, iobrietaie,olimpianis-, "*ir"r., l'u dor vianu aprecia rom'antismi -orr-.ntalitate. ci ,ominesc a fost in buna misuri un roman, tism clasic,intruclt cuprinde *-t ra origini, curentur ""-..o"r":l;.. ;.;;i;;;;;, romantismula apirut ia o reacgie impotriva .r"trrir-"r"i1 Jvrarere n ostru romantic,Mihai Eminescu, avuro a aspiratie crasici(,,E1 frin_ ar se'n vers adonic limba lui ca.9iHoragi"",- sni'oiu)iif.,f,; perfectiune:a creat celccinci scrisori,scris.oarea o speci.."r;i;;;;;;.iJrtj;;. fii"d Georgecirinescu conside rr ci ideea scrisorilori-a fost'suferati poetului d. Hlr"qiu (model de per_ fecg iunc artistici) 9i a evidengi"t depistabile intreagacreagie in eminescia"r"-a"at ri nI' Influenqaceamaievidenta,p"r. ir i'-^ oarea Il,incepurul poemurui rrimigin d la inccputul scrisorjilui Horr4i .air. tut....r". Pcrpessicius stabilegte cicl ul Scrisorilora ci fost definitivatin 1gg0gi proiectat in rltr ordine decit cea. incareau in revisraconaorbiri tfterare. "pt;;; rii;; ;;;i/ F;,ffii;i;; *?;rli;" !., *.lii ",, neghiobi

-r FI ficiulomulu! 8eniu, d9 urmag.ii vorcruta shbiciunile gi omenegti vor minimaliza mcritele, reducindu-l dimensiunea medio.rl ,,C-"ifolif*ni .u- sunt la lor si din sii.. . ' e.ficcare/ n-aifostmaimult cada'sul,;, CI ,,T;;;. ;;il;;trjiffii;fyllg ulit tl tehtnuiilMult mai vor atrage decittor ceai gindit... Tll! 1i 'fonalitatea discursului trece liric de"la compasiunea diioasl: ,,O,srrmane Drin !... earcdes traml,iluziasavantului a-i fi recunoscuti-genialitarea,l;i;i;;i;;r;I#, de prin c hipurile pedant-ridicole careli asumimerirul?e tr"Uiiivaloarea savanrului. Medim iia incheie trei ideifilosofice set.ger.r.1" i"rreaga " se cu care .uo ----ttegc ianl: "r."6. r ,,Clci e vis al nefiinqeiuniversul cel himeric..... t togice-nasti lume sunt s upusiputerii sorgii/Deopotrivi-istipinegte raza "$i Pe ta gi geniulmonii". r ,,N eputind si te ajungi, crezi c-or vrea si te admire?.. l'nmul vers relevi p:rpetu a devenirea univ-ersului,al doilea _ soarta omului, in 3. lui - pronutnepersonal . cine siiece - loiuqiune pronominali. uhimii - adjectivpropriu-zis. niciun - ad jectivpronominal negativ. I rcr 4. ,,omul [...] si qini la rosrul lui" - propoziqiesubordonati subiectivi. #;;i" . ;;i;.. ,-t "ieg. d" el!" - propoziqiesubordonati ;ahi;drorr.ri circumstantiali concesivi. B. l. destins- distins ll priveam cit erede destVh* Profesorul a apl rut distins9i surizitor. insolent - insolit penibil' Tinirul vorbea insolentgi g esticula Sdlul insolit al ultimului siu roman ne cucerise' Provene* - Preuenea h oul me,, coleg de serviciuproaeneddin qinuturilemaramuregene. vreun pericol' prr ornro oii d" cite ori blnuia ci mi Pagte MF, nici o datd dintre celeProPunu-mi c onvenea expoziqiei 2. Pentru inau.gurarea se cteorganrzatotr. Niciodaid nu mi-am dorit mai mult ca acum si vizitez Venegia. prin conYer3. glont, cuc,buStean adv erbede mod provenite din substantive valorii gramaticale)' iie (schimbarea bdrba td - adiectiv. ci 4.Pdreal/cdnu va cigtigaintrecerea,2/pentrt luasestartul gregi t.3/ P, - propoziqiesuboidonati predicitivi. P, - propoziqie circumstanqiali de cauzd". supus morgiifal ireilea destinul nefericit a. g.ii",;il;;;;: F::?:il' rnletes. " t "-"1"i tiv comun:,,recunoasci^-1",/ ,dasi,Frl,,..;plgrf-i:.I;r# ; ;.1U, "i.ii..V;;;;;;: ;, gi *djectiv verb: ,,-nrre / ,,seleagd"';"dj..d" agd" dimi";;i;;i9fu;;""me: ,, miriter../,,e1.. l,e. Subiectul al IIJea A. l. a d.iEdrea:a pieri,a sestinge. a relua: a reincepe, continira,a urma. a generoiitate mirinimie. : /ost:Sens, noim i. 2. vrei s t inPiaqa vii Festivalului, concertul la tinerilormuzicieni ? tn pi aqn gisesc se qipuivii. Ji-am dat banii,acumsunrem chi, Am fixat geamurile chit. cu Pescarul Iona a fost inghigir un clir urias. de Poemul esteromantic prin temi, prin motive: motivur nocturn, selenar, cosmic (cq cm,ogonia giapocalipsui), motivuiii-pului 9.".,prin,Jrrr"*r fil"rofi., pri" orop nn hmbajur poetic, in careconstrucgiile interogative,e*clariati:^:o-:1 lirezer' ve $ punctelede suspensie marevaloareemogionali. au Poemulc rPrindegaptetablouri , uldmul reluind t"blo.rl nocrurn care declanseazl- meditagia. Periplul.temporal pornegtedin prezenturmeditagieir;;";.;;;;i_ cosmogeneza, viitorul indepirtat gi reintoarcirealaprezent- iaUtott no;;;;i ' t i"vocffea lunii, verirabih mule. Ve rsurilepoemului au misura de 15-16 versuri,ritmul estetrohaic, rima imperecieati . In poem aparrime inedite,de marefrumusege: _,i#;_ / ,,Tatdl,, ,,Iatd,_ ,, t-Lr f:f:!1: tr pronume cu un subshnriv comun, devenit substanrivpropriu; verbe :: cu substantivei ,tece"/ ,,p1ce", ,,gindesc../,,omenesc..; Eiprorrrira aa, verb ,ub rt"n_ c.

TVA la alcool' cre$terea 1. Eu continui si susqin 2. ochii albasri ai fetei cele inou-venirein clasanoastri ne fascinau. un estenecesar nou Prointreprinderii noa stre, ce 3. in ceea privegtedeficienqele gram de redresare. Subiectulal IIIJea l. Descriereaunui ioc didaaic simulati (metodede simulare)in invigiminDinrr" met odeleblzarcpe acqiune tul orimar sunt eficiente: iocul iidafuic qi tnvdpareadram atizatd.. "-' intelectuali cu elet"pririnti o metodi carei*bitti activitatea i"l "rii, [ia.iiii j6", ajutorul cirora copiii nu mai congtienrizeazdefortul, de "r, -;;;aiil.ii',r", pentru ci invaql jucindu-se'

ilI J" .iri..a. , ,rirl;'$i;;lr.a corecrd, tc reiliz.a titot111i, Se Jorit iv,lnra*' r)iiuuii,' r"r*i*"r, riirretc. fruenti, poa_ peunjeton/oc talrf cstcscris, lt dentJd;,cr1* t"l *niiun Luceafirul lliry,Tlil,,J#::#ffi',',fJn:kir:x;'i;;.il''*uiii;ffi Eminescu #;.:: d eMihai l)c'rru asisurarea;a*p,"rli Pe dcrageneral ,ji.ili;lijlcc t, I)c excr'plu. crasa p"t;",.."ii.i1j".ji;;p la r , recumJo.cur swneteror,Jocur belor, s,a_ sd 'u'i,Dunr,*^rrr;iili"i"ti.l.o-pt"r" r. cujocuri miscare, de evenrual o., ""' a. ll'li'";f [i!Qll,;;:t;[' l*ii*l*l1]1"ri1r;,;ii'il""i.."-;1."..' ladc'scop crirea cunogri'1r, ]. unor tr.i, .ii l.au.,,uc, llr lecliilcdc lirrrba litcratura pi rorrrirril rlcsr.rp.,rrrr s. j'curi dc clcz voltarevor. a I "'rt L13 biectul I ;il?JHT:*;:.ln:a"i, pl-", siiabi, astfel "ioi" doua .,,,t,.1", in.lts;.",_ I V elevdosparte cuvintur sirabe, in ceilalri c4rrc ca.r-te Conceptulgen liric - vezi p. 85. existenGenul epiccuprinde opereleliterarein car enaratorulprezinti realitatea faptelor unor prin succesiunea mijlocit, prin inte rmediul evenimentelor, Umane epicului sunt: Prin urmarecaracteristicile tonaje i ntre careexisti anumiterelaqii. Aristotel). Semai poao poveste",,,nu e limitatdi n timp" (dupi cum susqinea (povestirea perdoana III-a) sausula a obiectivitatea in nelimitarea spaqiu, I), acgiuniiin funcgiede careseclasifici (povestireala pe rsoana amploarea iile genului epic. pe afireprezentate sceni.He)enuldramaficcupr indeopereleliteraredestinate in cd susqinea genul dramatic ,,uneste sine obiecti vitateaepopeii cu principiul conceniectiv al liricii", esteo sinteziintre epic g i liric. Se caracterizeazd,prin al conflictului gi prin rolul esenqial dialogulu i,uneori gi al monologului. 'ea :.Sintezia gindirii poetico-filo zofice,ca gi a temelor 9i motivelor romantice,emiqi, timp, culme a rafinamentuluiexpresieipoeti ce, poemul Ln' lgciene in acelagi 'uI arelabazdbasmulrominescFata-n grddina de a wr,culesde Richard Kunisch, icat de Eminescuintre 1873- lB74 (perioadastudiilor la Berlin). Poemul are intre anii 1880-1882,etapaapogeuluicreaqiei versiuni, aut onome, realizate I-Y, Glossd,Odd (in n'tetruantic). gi ,inesciene a capodoperelo rsale:Scrisorile basmului,poetul opereazio seriede modificiri: zmeul nu mai este Versificarea monstru puternic, ci pirsonaj romantic - demon,fiinqi chinuiti, ,, IJn mort frufeminidin Oscu ochii vii"-, tinirafatl, prinqesa basm, seamini cu pe rsonajele fe-te fra-rc Pdr-te pe-te

sa-te se_te si-te su-te car_ne car_tof car-tiler car_na_aal etc. cidre, cind seconstari. de_ citirea sitabe p" ;fi,i.g,"ii ilil;;fi, sau incepe c ind :f:..',t;ljt;:n:t.#jn ori de cite ori esteposib', acest joc poatefi.completa t.cu-joc de miscare, de joc emtterea unor onomatopee, funciie in d. .r"rtrrrrt"t ea cadrului didactic. 2. Tipuri de proieaare Pentru acestuisubiect,vezi restur 2 , subiectul 'ezoluarea al III-lea, itemul 1. 3. Finalitdpile tnadpdmintulwi prim ar sunt: - asrgurarea educaqiei elemeniare penrru toqicopiii; acesrea fiind substandve, se cereco_ Ii piilorsi spunicit maimulte "l"s iniugiri pii.i"ir" a"""Xie deacesre te,apoisi formuleze cuvin_ propozigii i""-glii*,.-,' 'i ;i "u;.*.rr. joc t" otg ni."irad;;t;;;:lo.ra.r..r,"r,_qe """"'qiriiu" ,, .Ace st de Dintre acesre cuvinre r,l trei-patru, Poetul eminesciene. creaqiei i specifice g4o.-"*:1, i,li:y ,".dy""lj"rdiJoeul re-miurgul poemul'Lwceafdrul),a finalul basmului,,,zmeul' din poem schimbat din nu razbriepefaiade impirat rostind un blestem, prlvilind o stinci (finalul baslui popular). folstrivechi elemente sintetizeazd" prin iubire, Lwceafdrwl Poemal cunoagterii peste sa, in reprezentat plan cosmicde steaua dragostea ice (credinqa omul este ci de ce dintre un pimintean gi un astru,elemente seregisesc, exemplu,in Legenci ockrliei);1motive romantice(motivul cosmic,motivul mirii, motivul nocturn, motiv ul iubirii interzise' I visului, motivul codrului, motivul cosmogenezei, dvul in ger-demon, motivul florii etc.) intr-o ultimi gi totali aventuri existeni, incer iare de cigtigarea unidqii spirituale,prin depigirea,,cerculuistrimt". Prin tema iubirii gi a cunoa;terii, poemul este o creapieliricd ctt un fir naratirt epice gi dramatice),dar gi epice) cu peisonaje(cain creaqiile racteristicia creatiei L uceafirul, eon, creanajelesunt lirice, ipbstazeale eului creator/eminescian. I . I . .' ' ;:.i;i qiritmulsiu de dezvothre; - lnzesrrarea copilului cu acele capacitigi car esi stimure_ ii ze raportarcasa ra mediul sociar "urrogtirrq., "lr"a", gi ,,atrr iari,ip;#ril;;;;""r"" educariei. - tormarea perso"aiitig:1::llt:t'1.'p."a"a

rr4 ri rlintii,nspir la.irrrpl:::::-:::ll pri' iu'irc,triieqte 1ie visur ,,screa rcp aos,,, de in oglindinrlu-sccxisrc'nqa prcafrum.as"i 'rorqii, fcrc'd.l;il;;;;, ;; apabilsi renunqe rar,,, tnurirc pc'tt'u. ,,ori dc iubire";,,Da. voi rni nr;.nndo alti lcsr.;/ sunt cu vccinicia lcgat,/ voi sr mndezle "5::i;";!.""i, ci -f ge., , i,ni,rtr irri, ?nfrumusei.. *, aspiraqic, conrcmpldnd luceafirur, r.rr.l"'t,ia ,r" "";.a versurilordin l'inalulpocrnului:,,'I'riindin ccrculvoscstcAi scrnnificaqia petre ce,/ cu in lumeaureami simt/ Nemuritor i;i rccc." Ci Strimt/ Norocul vi muritornemuritor,inger-dcrtrott. pe antitezalimitat-nelimitat, construit mul este 155 rniurgulii oferio lecgie .uno"Et.i. d. punand r" exisrenqiari risrnurui) condigi a "rrii*?p;;::bd::#i:;._"r; . ,r"-.rritoril., ;-;;;; ,,lri numai dureazi'..y Des erre vint/ doar "-l"lr.ril"r, murirori: id:iF -71q,:j;i;; ausrele prigoniri de s oarte,/Noi nu avemnici timp, nici"d,/bi;cunoagrem cunoroc/gi moarre.,,. nasc a m uri/$imorspre sena;re,.. spre ,,cici tolise a Nr-ir.,di-_^r"iiro.r;ffit.i Demiur gul reaminteri. dedeasupra"), ii ;,rl"r;i,#; r ornurtarea sinc de {iind.contamin at uman, carc-lstipinea -"r,i.""1 de Fata de impdrat (numiti astfel ori de prrn eranur erotic. sdu se rearzeazd. ztisarr prin gi uls; pcntru Luceafir visul seteide ,epaos, ,,O;r, .hror, i. am arary($ nr-aq intoarcc1cJrao.s..-./ din..pro, m-am niscur,zl,rn-.'1 1^n1 $i t"b#';#hfi; ffi;i'iil:rf,1' din rilin,,,Biiar florigidepripas, t Oar ..o.r.o'erd sirre pe prin catilina 9i seinalgi spiritual'Pentrutogi cunoasterea 171:-:-yn," i."..frrf:,i" seara, marea cerul, conremplind si ..rno"gt".,,.,rir"l d"lrr.-.]lli). p"r,duland intre ccinrre lestgi teresrru, chemirile Luceafirului'l ..r. eaigi desriinuic z buciumul:,,Dar luceafir,rdsdrit/ un "r.j";'Eaterrr, Dir,ri;d;;rrj;;;iiil orizonn emirsinit/ Singuritiliimdrii;//.girtainic genele r9.p_recl cect r.l-pr#insul/ c6 nd areapei valuritreclci.ritorind spreddnsur; /iLucegte.-rn -r ,re'spus,/ Durere asi_mi alunge,/ seinarqitot maisus,/ca sanu.-f "-oi Dar plrr,,'d" rrisr cu razc 99;";r"l..zi reci/Din rumea desparte.../ veciil voi iubti ce-r rn -nvici/ va rim ineadeparte...,, Ea insl,si aceasri numegre iubire,,farmec sf6nt/ i;"iio. pri."p e.,, farmec care triir trebuie prin depiqirea cercurui rr_11Tr9! n'pri" ,rfuepa$ rrea i"iqiri, carepen_ tru om rindnelimitati. Fatadeimpirat nu-l poateurma in v, pe Luceafar, poare pdstreze i-piii-;iiiiorrt., r;trr numaisd, ,,visul tu..r.lil lttte de uldmainvocare/chemare a ruceafirurui,.roriire i"rrl. i-perar, J. deveni tici_ tilina, matcheazd.limira a. umani cunoa;rerii $i.;.;il;"irii"'i.ru;rr" cu un conse_ nerfatadepi;ise ,,cerc un strimr",casa (prima.$i d;;; .l;_;";h.;;f#l"t ),r;; descoperise identitatea, gi rimita dar " iniiurii, tilgaqi^r.*ui'inrr_.r" cercmai larg. spagiur ,,cringul" /pidurea, mitical cup_rurui;rilio"i.i" ;;#u ipo stazdluceaf;1 rul trebuie devinisreaua si norocoasi a^cirerinei; ;6il;l;,iu.eaf; , blind,/Aru_ necindpe-o razd,/p.drrunde-n si ?" gind-,iivo;;:;'t codru d; ineaz d,!,, penriuciralin, esre fata sreaua norocoisi,.r;-i;;i.iliui, i-pri"irii, ,,iu bi_ readint6i";i ,,visul urmi": ,,cu farme."f r"-l"ii,..;z'cii,airile din " stri bate_mi,/ Revarsi de linigte vecil.P.e no_aprea-mea deparimi.,. lirice,Luceaferu l. deimpirat Celetreipersonaje faia - cdti.lina,citilin, acced la o cunoasrere s uperioari. inbazacnreiafiecare i;"il;#1'd. rorrrrllui, o alti remi apoerrului te ma fiind proprie romanrismului soarta,omului _ _ degeniu temi menqionatdininsemn area poerului o fili pe Luceafirului reprezintidesrinur ".*rn.rr.rffi,^iJg""a, o muluide geniu caredevine nemuritor, drr-rrupoatefi fericit. u ffi t::: if:i:*,o n,i,r;, u i: +FiffJj:i1:il,li:::3: ;;: ;I ll -" *,, i*,1

doui tablouri,al cloisimetri cu dar;ii simetrice celelalte in gi Citilina, pirgi

antitetice, zborul cosmic al Luceafirului gi dialogul cu Demiurgul (cadru cosmi c) - i;i I al patrulea- idila din codru, careseapropiede planui_cos-mic-prin.spa qiul rostul celor doui lumi. Luceafirului consfinqegte ic al cringului, iar prez en\a lntre spiritul univeisal,Demiwrgwl- MareleTot - qi om - parte - se interpua l Luceafdrul(Hyper-eon), ca mesager destinuluiuman. ln actul cunoagieriiprin iub ire, Luceafirul a descoperitimposibilitateacoborilui in cercul strimt si menirea de a rimine steacu noroc pentru obiecrulpatimii destinuluiil face ,,nemuritor;i rece",adici senin'Aceasti interprclnqelegerea magwlwicdldtortn stelein careEmine scu estesulqinuti gi de poemul Pouestea dc ci mi convingerea geniilesunt fiinqef ;ri stea,f;rl ing er de pazd,neinqelesc nii [or, solitare,dar steleluminitoare p entru oameni. lnilgareaspirituali a lui Citilin prin iubireapentm Citllina, deve niti steapenmitici a autodepigirii el, ca gi a fetei prin ,,visul" ei ,,delucefe ri", esteexpresia omului in permaa mdreqiei afle,a stripungirii cercului strimt, ?n acela;itimp strimt intr-altul' incercaie de treceredintr-un cerc operi emiSi ntezi lirici, epicdgi filosofici, poemul Lucea{irulincheiegrandioasa lui meteori ci prin lumea efemeritigii.Intilnim in poem ciand,realizati in trecerea aiswl(cr t multiple semnificaqii), le-cheiealeuniversuluipoetic eminescian: ochii, zborul , steaua, Poemul Luceafdrwl estedesivirgit gi sub aspectul rcalizlrii artistice. Subiectulal Il-lea A. 1. tnadlmd;ag:invilmigeah, ingrimideali, imbulzeali, inghesuiali,aglomeratie' rd pede:rapid, urgent. a tncwnjura:a da ocol, a ocoli. a seprind.e:a se lipi. circu msanqialde mod, exprimatprin numeral 2. de trei ori - complement adverbial. de ; tergi.ndu-se- complementcircumstanqial timp, exprimatprin verb la modul gerunziq diatezareflexivi. cu mi.na - complementcircumstanfal instrumental,exprimat prin substantlv comun, simplu, genulfeminin, numirul singular, cazvl acuzativ, prece datde prepoziqiasimpli cu, articulatcu articolul hotdrit a' de suspini.nd- compl ementcircumstanqial mod cu nuanqide timp, exprimat prrn verb la modul gerunziu.

r$l m'4ltti bina - cotrtplcrnctrt circurnsrnnqialtirnp,exprimat cle prin loculirr= L,, 1. Copiii din clasaintii invaqi doar/numai punctul gi semnulintrebirii. Caievasi zici, dacdnu intirziam' ne-ar fi luat gi pe noi in excursie. 13. plicuti de vint ). a 3. Bineinteles, simqitqi ea o boare (adierea iar- compt,"::l*:f#1fiiiTf -"r, exprimar adverb m,,l prin de 3. ln text, acela arefuncqiasintactici de atribut adjectival. Liderul grupului e ste acela. (nume predicativ) Pe acelal-am intilnit adesea concert.(complement la direct) Acclaimi vorbiseprima oari despre clubul Fiorr.r-d.-colil (r"ur..t) De la acelaam cumpirat doui cirgi interes""r.. indirect) 1.o-pr.-."r 4' ,,denu eram eu" - propozigiesubordonati circumstanqiali conditionale. Subiectulal IIIlea de l. Aspectemetodologiceale formdrii capacitdpii citire/lectwrd in clasaI a Cit iiul esteun p.o".t psihomotor de transpunere unei structuri graficecu inintr-o s tructurl sonori cu semnificaqie. intr-o structuragraunei structuri sonorecu inqe les reprezinti convertirea Scrisul cu sens. complexe,conltiente' de lungi duraCi titul gi scrisulsunt activitigi intelectuale Copiii trebuie si depuni efort cong tientgi concu implicaqiivolidve 9i afective. structuri ce , trebuie si ingeleagi ceea citescgi ceeace scriu,numai astfelaceste precum gi gi transferuride sens, p ermiqind conexiuni isticedevin funcqionale, creatividqii. nifestarea Cititul ;i scrisulsunt instrumenteale lucrului cu cartea,ale muncii intelectuale, memoria,l imbajul, imaginaqia voindezvoliAgindirea, spiritul de observagie, 9i presuPunexe rnecesitiefort congtient, sunt dificile, Acesteactivititi intelectuale eavoinqei gi o motivaqieinterioari. Scrisulesreo activitatemai dificili, intrucit necesiti ,pe lingi eforml intelectufoarte mare $i un efort fizic maimare decdtcitirul. $c olarul mic depuneefortfizic cu analizatorineimplicagiin acest mudle, participi l a activitate r cauzaunor acqrum (buze, limbi, picior g.a.).Imposibilitateacoordo nirii migcirilor determini ritoboselii' instalarea migcirii miinii gi,in conseci nqi, intreruperea lll"trr i. scriere, unur inceesteasigurarea Condiqiareugireiin formareadeprinderii de citit-scris in t bun, pozitiv, createaincrederii sine gi a motivaqieiintrinseci' penamotivaqiei de Cadrul didacticdispunede variatemijlo acegi procedee creare virstei gi de la caracterisinviqarela gcolaruimic, pornind de'la caracteristicile (acele particularitiqi afecdvitatea curiozitatea, indivi duale:nevoiade cunoagtere, chiar pe-parcursul in copiilor descoperite etapaevalu irii predictive9i -activitiqidiiadice desfi;urate in clasi gi in afarl clasei).S preexemplu,se pot.folosi: . - metodamodelelor: copilul esteatrasde adult 9i, in special,de celebritiqi; i se pot oferi modele de pirsonalitiqi 9i de copii genia li din diversedomenii:_gtiinql, artl (scriitori, muzicieni,artigti plastici,icto ri), sPort etc. Cadrul didactic insugi esre un model. in funcqie-deprofesionalis mul,tactul pedagogic, gi sensibilitatea de aptitudinile sale,inviqltorul/inviqit oarea devin un exemplu de urmat in viaqi sPrecarecopiii asptri; cu unor casete i nregistriri ale unor fragmente - iecturi expresivesau "ndiere" actori indrigiqi de copii); acestea trezesccele unor literare (in interprerarea I lor mici emogii carepot constitui motivaqia Pentru invigare; animate filme pentru copii, desene gi ..- inregistriri video atragdtoare educative, nevoiade cunoaqtere curiozitate a;colarilor; saupoveqticare stimuleazd" 9i B. 1. S.osise clipaceamai emopionantd dinviara mea. (adjectiv la gradul superlrr ti v relativ de superioritate) ceea ce-mi povesrea vecinul mi inreresa mai pwpin (a dverbla gradul su cel perlativ reladv de inferiorirate) 2. ln interpr etarea sol

isteiam sesizar notd falsd,. o Fetiqacareplinge a obqinut o notd mici la test. M i sepirea ci existi mai multe cdi sd. rezolv'Improblemeleapirute. - --r Secl'l i mediat ce-i relari scenariulspectacolului. Glumele lui risuflate mi supunea la a d,evirate u torturi. Unele torturi expusein galantarnu mi imbiau. Pe mirigte rim iseseri snopide griu. O snopiin bitaie. 3. credinpd: ne.credinli, ateism; infide litate, inseliciune, trddare. d.tnatnteadrnapoia;posterior; dind;r;tul. : morocd nos comunicativ,prietenos,sociabil,expansiv, : exuberant. a.accepta:a respinge,a dezaproba,a reproba i ,efiiza, a recrrza, ; a renega. 4' Intengialui era t/si-g i dea doctoratul2/ca si-si creezefaimi in domeniul sociologiei.:/ P, - propoziqi esubordonati predicativi. - propozigiesubordonati circumstanqiali scop. de f1 Ne mulqumireanoasrri afostl/cd nu s-a'aprobat.r.dit.rl solicitat 2/ca sd,inceapi co nstruireaunui centru cultural modern. 3/ P, - propozigiesubordonati predicativi. P, - propozigiesubordonati iircumstantiah de scop.

-Trl nulne;teun coleg cc iu de tip ,,ptafcti", carcun elev,c{upa a citit o propoziqie ' I, O[continuelcctura.ln clasa textelenu trebuiesi conginidialoguri,de aceea de nu sepoatepracticacitireape roluri, foarte agreatd copii. Citirea in lang,in At 'esrc ordinea aqezdriiin banci prezinti dezavantajulcI unii elevi sunt atenqinum ai ;rctivitiqi tr:cbuie fie ffiedare sauurmare se de scurteconversagii crrB dirr r li la fragmentul (unitatealogicn) pe careil vor citi, dupi aceea se diminueaz i nccesiratea 'rl)trisitinqelcagi alf"bet;rerl. Ltsttltrca interesul.Condiqiains uqirii corecte,congtientea cititului de citre elevi esteexercititului implicnpar curgerea urmdtorilorpagi(realizarea urmeroar(,hrf ('.nrl)onclrrc cititului): de sareacitirii in fiecarelecqie Limba qi literatura romini de cltre fiecarecoalc r cc"',od$erea pil, prin efort propriu, in ritm propriu. Daci existl elevi cu difi cultigi de literelor dupi forma, orientarea locul gi lor in cuvint. Recun.;r5= g i pronunqie,citire gi/sauscriere,se creeazS, alte posibilitiqi de realizareapera sociata i"toia."una cu recunoagrerea sunetutuip" .ri5 iormangelorminimale sausun t cupringiin proiecrul curriculumului de aprofun:::::rl;.::rTebuie elevisepot or ganizajoctrididactice,precum: Sdculeywl/Caseta dare.Cu acegti cinzpwtwi'uizuatci tiredeo sitabd; de s,taba; in - trecered, la silabdla cuah.nt. i:,:::,t:;:l:'":i :;:j1':^i.'.'::li':'u A.";#;;cu swrprize, care existi jetoanecu imagini de obiec te,iar pe verso litera de de lcasicontir'r'r'i..-"-.,^ ^r ^-.--r.-- -'-Potenti i i ajuti pe copiisi inle= tipar saude mAni cu careincepesaucareseafli in structur acuvintului-denu, r. """"'.{J'ri"",iili'"^!' -^;: r, .i pas este Un act tli jeto ane,copiii alcituiescsilabe,apoi ^sarrzarea aCeStUl ntit. , imaginii. Cu literel e de pe aceste t]:..ttrd. efort sp.orjt din partea elevului, se realizeazdT" ,:: :ltl re.,^,,i,i pentru a compunecit mai multe cuvinte. Ei trebuie combini diferi tele silabe '.,.," 'I'ocmai dificultatea cuvinte vor alcitui Proposi citeasci si labelegi cuvinteleformate. Cu aceste acesrei com jocuri didacticeli seformeazi e levilor cimpul vizual de o siziqii.Prin aceste m propnu, congtientqi co_ rcct; l abe si de un cuvint. o.secvenqele citire vor fi urmate de o conversaqie prin car e: de cuvhnt cua6 din propozi. l;'.11.r:TT?1:yl,^dtficit,constiin.d.etimitarea f iecdrui tteyy.diy insu;irea conqinutuluitextului de citre elevi; ,rrrilri orrirr io. - se consolideazl frazd ;i inpelegrrro * sepregitegtedescoperirea, citre ace gtia, mesajuluitextului; a esre de rpr;ji*i;i fr.if ir"i J" .hectivele reatizare f :::l 1l,t:'tui i de - seioniolideazd deprinderea comunicareoraltr;i de recept area mesajului scrls; memoria; - se exerseazl, .- se stimuleazdimaginagia de din prin raportareatextului la aspecte experienqa a viagtr" elevilor; la 75 de iuui nt" in total. gi - seincurajeazi spontaneitatea originalitatea; inviqirii' pregi titoare a cititurui, elevii descifreazd - seinliturl monotonia, sepistreazL moti vagia ' texrur,prin efort pr." 3jl:::;nga trecare pnu' crrrnd in goapti.cadrur d idactico"uii.,e,";il;. o Mornentwlscyierii:in funcqiede etapadin procesulde insu girea citit-scrisului ci fiecare co. pil descifreazitextul torrsri"rrr. de de in carese afli elevii, exerciqiul scrierepoate constadin redarea litere, sigipatru -cinci labe,cuvintesaupropoziqiisimpledin doui cuvinte,apoi din trei 'Y:f;^'i:;: :f:;a^textwlui cu voce tare de citre copii, prin citire in lang,citire cuvinte.C uvintele pot fi mono-, bi- sautrisilabice.In etapapostalfabetari,copiii pot scri eun proverb adecvat texrului,un enunqdin text carele-a plicut cel " Familiarizar eacu textur se face.prinanalizafexicard, prin expricarea unor cu_ in vinte gi ex presii,daci este."rrrl, mai-mulr etc. irr timpul desfiguririi activitiqii cadrul didactic va avea perprir-ir*eDarl sl raspunsuri. manenqlgriji: ' Recitireade ci tre ereviarterne cuexercigiul azd. cidtului demon- si controlezegi si indrume in dividual eleviiprin aprecieri,explicagii, sau logul/ dis cuqia tici, p.'rr'" .i .i"; ;" b"t;;ili si cu povesrirea diaeuris straregi evaluarestimulativi; i', ;r: "d;sprinderea viqirurii penrruviagd/ amesajului ,rrr,rr_, de rexr. dupi un efort intelectualgi fizic mare; r se practicidiversele - si ii ajute pe gcolarisi se relaxeze formede cidre:;i;i;; ,,p. sirire..,citire selectivi, - sI asigureincepu tul bun gi continuitateain activitatecon;tienta; citirer uneiunitigilogiceca.ris puns penrruo i'tr.b"r";;;.;;"i;;r"J"r. penrruun - si alternezemetoda exercidului cu alte metodeformative. rispunsal cadruluididaitic r* rt .t.v. cu cit,."J"ri" mai complex, in fiecarelecqietrebuie realizatfeedbackul(conexiuneainversi) care direcqiocu atit maimulteactllltedformative "trui ii.r""r.. po.r s" .rrit]r.""e-g

i curenti, formativi care citirea didactici in continuaregi asiguri evaluarea i activitatea arternadvi saucirireacu vocet".", ,rr-"rg a" liiir*i" ;#ffi;? gand, citirca relevi nivelul de performangi al fiecirui elev' p.,rrru il.:llli:':*:,i:".1T,jrl iJJrri, de.simdare, pcr:spicac;r"r", i,tr'trri clc licar.c J. lvltate $.a.care pot duce la :tFg= r ilir rrror ivirlicipentruinv iiare. "r..ri"l ::l:]i::::l:"* :::f::jli r:':l'lll:ir.r sunr ti,a,.tc,ur.,rg,{,",,," i s,rtr poveiiti dccopii, crcare activirag I trt i";:i::.'#;"":ffi : iffi:nfi :'Ji,'"",'":?:l:;'*::i:l:Fr'::iyi;;:;;"ff creop',.; ,.",. ac a iri1l,l,ill,iJ.?lliffi Iif lilT :;f*:m :l l: Ica c nqi ruls gi o nu emanri..,.,,an n#;** :J ri'"T ".:r"Jif i.,i;; I xJJl[= " "l s.e prin revc,riri ll.:!"n..':fff:::nl "1i1,;1;i;1;i.,,,,ii, .reatizeazd,lent , :H:::"#'".?i;J,'i* 1l;, ;:':':'?"::::':r:::':ii+;i;1rr**rilffiffi jJHH:'ff i j;" I;::"'i j":i:1":l::*:'','ry:l:F:tril;. ';"ii-T; ;;il#;".#ilf fTffiT*#::f,il' '., ii:,T"?J:::,t^yt':r;;fi ":".'iil'fl ::iT,1'Jr3i'::i:1:::::Ii;:#il:#;'Ti"iffJ""'J l&.,',,, r#;::':,iTil.;i,',:'''.#li; '!il:',?.'ff r".iu,;;;;;I;.;1. iiTi::"i#,li lifl;iia""t"

0 I Ptin temapentru acasd va asigura sc atit rcqinerea, qi transfcrulachizitiil,r cit lllevii trebuie si citcasci gisi scrieacastr penrru .or,roiia";;;ril.].]ffi] .",,. te 9i pentru a sc asigura continuitatea inviqiriigi "-gi in ..f insrituqio naliz.at, "li.li-rt.d,ri"giorr"ia..a, LecqiadeLimba.giliteraturaromini sepoarein cheiaprintr-un joc de relaxr'e seuprin alt mod de interacqiune comunicatirri1no' ve.u"ti i.-"Jl;;;;;;tr;i:,; sonori ctc.). 2. Conceptulde cuniculwm Pentru tezolv ateaacestui subiect, veziTestul6, subiectul III-lea, itemulJ, al 3. Metode Siins trumente d.eeaalware Pentru rezolvarea acestuisubiect,vezi Testul4, subiectulal III-lea. itemul 1, TESTUL 14 Subiectul I I plumb de G. Bacovia r", ca ,,decadenqilo reacgieimpotriva roma'tismult'fi 1n1r"*irirr-"r..il;:;". ez ia"sondiriieuluiinrim pe careirswgereazd ,i*iorrrr, corespondenre, ptin rnuzt_ c alitate,prin sinestez:1, imaginiiogi, n"ia^"rir., .""""r."rri., yi:y prin'repeti qii, Simbolismwl estecurentul literar apirut in Franga, dupi. 1gg6,in cadrul miscirii imposibili' ducela deznidejdea deprimat sufletului in I CoborArea proftinzimile terifiantia singuriintorsamorulmeudeplumb",la spaima ilgii inbiriir ,,Dor^mea si ngurlingi morqii: gliii (,,gi-am incepursi-l strig"),culminindcu sentimentul "Sj aT de atirnauaripele plumb" gi erafr{g..." (ideeahorqiitriiti senzitiv), ,,$i-i mori... de de zbor, ,,aripele plumb" atirni,invinse,neputinestecapabil - sufletu lttn -"i croase. poezii Pentru lirica bacoviani se numlrul poePrintre cele mai reprezentative I P lumb, care a dat dtlul prirnului siu volum de versuri, apirut in 1916' un ln cel edoui strofe alepolziei eul liric sugereazi universliuntric terorizat de ritate. Discursul lirii evoci o realimteexterioari macabri (cimitir, cavou,sidecor morf uar) in prima strof6,corespondentipustiului sufletesc deznidej9i Construit prin tehnrca inrerioarea eului, sraiee"ptimati prin simboluri sugestive. plumb")/ 9i a plu s' v$ ,,aripi de r------t rruvlsrsr iei, a simbolului (,,plumb"' ,,caYou", ,,amorulintors",,, tr"'rt ,rar:^v^ -t ,rv4' \rrrrsrrrv ei, versUlbacovianesteco ncentrat,simetric,cu repetiqiicare creeaZd muzicalitatedeprimanti, obsesivd. poe tului, Agatha Grigorescl BaPoezia arelabazd, agacum mirturiseqtesoqia la ia, o i mpresieputernici triiti de acesta irrmormintareaunei rude, cind vizicarroulSturi egtilor din cimitirul din Baciu. Atmosfera sinistri, stranie' care obsedatpe poe t, a fost transpusi in poeziaterrninati in 1902' plurnb, t"p.t"t de gise ori in poezie' estecorespondentulstlrii Cuvintul-cir eie, rece 9i infioritor, cavoul. r fleregti de insingurare gi paiesire idtr-un spagiuinchis_, in sufletegti: lini;t ea morminul liric iqi comunlci o gami largi de senzaqii stiri 9i auditive,scdrqi ide ili, senzaqia frig amplificatl(,,era vint") se asociazisenzaqiei (,,sicriele plumb", de iil coroanelorde plu-6, gi celei vizuale,decorulplumburiu sensulmede flori de plumb", ,,cor,oarele plumb") sugerind aplsareasufleteascl' iforic alli mbolului ,,plumb", repetatin fiecarestrofi de trei ori' L. "b"rl;;;, descompun cadavrele orig gi al pri-a.t din pl,ruio"r.gi ,r.rrrori.",B; ;;;i;"altul,sentimentul "rilor srarea prnbugire singuritiqii, de inr"rio"ri I, 1 "r:::3,^::^::meni oe lnadaPtare drsperata. dezolante,iernilor copreges_comerul al care prin ulterior, zuprarealismul. Simbolismul rominesc,apirut la sfirgitul secoluluial"r -.tir-uigi ;"nit""q" xlx-le;;;ti i.""1a (susqindtor asiduu al curentului gi prim nl t.o."ri.ian a -ir, "*iiIi" fost Alexandru Macedonski),_a p^rintr"po.glid" pr" stigig cunoscurmai multe etape. senumiri: Di_ r - -i-- --mirrie Anghel, Ion Minu lescu,Emil Isac g.a. : AlexandruMacedonskigi-adorit sddevini poet simbolist, a c

ultivat tehnici simboliste in multecreaqtll:::l::., de pild; i" p;"^"i i;;iea r - d.edecembrie, rotuqr, structural,rimine un romantic celmai maresimbolistromin, a fosr caracterizat d.ecririculNicolaeMa-Bacovia, nolescuasder:,,simbolistprin formagie, Bacoviaifi a.fffir" epoca,apartinind noezieiromine modernecaunul dintr e marii precursori...i;;;;ir;;;;;t:j;;;'.rfi", laitmotioe, refrene. simbolismul-a p"";l; e';;qt;;;;;i;; curti"'ai g'a' Din simb olisms-au desprins, irirr, ffi^r ;il;il;;iilrt;5;i#;r. . ln sferasemnificaqiilor poericeseinscriu gi verbelela timpul imperfect,marcAnd durabili, ceeace ielevi izolarea eului liric intr-un spaqiuliric inchis, ostil, acqiunea firi putingi de iegirela lumini (,,cavou"): ,,dormeau",,,dormea",,,sta m",,,era",,,scirverbului ,,a dormi" 91 st1- repre"jnti.alti giiau", ,,Stam",,ati rnau". Repetarea "a mordficirii spiritului' modalitatepoetici de sugerari a capt ividqii eului in spagiul nu versurilor se realizeazd numai.prin sensurile gi Exp resivitatea melodicitatea concentraeului liric, ci gi prin construcgiile conotit irrece relwi hipersensibilitatea liniuqade te, prin paralelisinsiniactic,prin re pedqiigi inversiuni,prin punctuaqie: paizd,mai alespunctele de iuspensie.Cele do ui strofe sunt construite simetric: ,Dor-."l, adinc sicrielede plumb " / / ,,Dor meaintors ainorul meu de plumb". Prede circumstanqial mod, ,,adinc"/,,intors", a cest dicatul esteurmat de corfrplementul apropiede surprinzindiontinuarea pribu; irii eului intr-un somn_ce-l complement sintagmei,,flori de plumb" cu careincepe al doileavers din fieRepetaria -o"ir.. univers interior ttaumatizat care strofi reveleazd"un acestortriiri ale eului liric: contribuie,in bunl misuri, la sugera rea Versificaqia 10 silabe,ritmul iambic 9i rima imbrlqigati, cele doui strofe-c atrenau misura de masculini (accentul cadepe silaba care rimeazd).

1t2 t l,acustri dc G. Bacovia sitt, sara aura.fanati dcstirrului poctului lc-a adiiugat 6lrora apoi rcnrpcrame nrul dainnat". (I. Ncgoitcscu' ,,Poczialui dccrcpita,funebrul -acr !ar*"t li rna nt'ia I 9(r(r, $u.oui"'1,in vol. Scriitorimoderni,Studii Siinsemndrictitice,EPL, Bucurcqti, p, 137.) de silabe. poezia bacoviani aparqine expresiilor maispecifice simbolismului. cel or "["'] ale sa $i tehnica serezolvd excrusiv.cu pe care;.o"1, simbolisri le_a i oferit, acea sumi a sugestiilor vin din muzici,di"."lo"r.";;;;i; care -ii.r..r" j;il;;;i;i; atmosfera confuzl, inconstientului, a toatecorrsecinlele impresioni ste, -"rTpi.*ri ,,atatea", riilrratua nopti,,, ,,de '.;;ifi.a;^dJ;"J;;Ti atita ploaie"), repeti se l" ,B[";;i;;plasat in rimamaslerbyl cea culini. Rima nu -oJuig"*y ., rimi est e mai ex"presivi alciruiti din ver_ "rtd.onr.t"nti; (,plouind",.gla"gal.rJ;.,-,o i'r.prand..)aceea 9isubstantivul Ritmul *,llg:lfi.u rarmisurae g_9 ,,g6.nd.,. cs te lambrc, intrare in panicar;"guriragii, iar gorur isto,c pune.in evidenti o damnati nevoi e de repaos absolutl Din cele saisprezece predicate, cincisprezece sunr I" d-puf fr ezent,parceunprezenretern, unur la tim_ pul trecuqdintre acestea ,,aud"se,"p" ie de trei ori, ,,suntsingur..de doui ori, ,,md duce-un,gind' de doui ol. pri-r ri.olll" ,.p.r;, ugor modificari, in ultima stro_ ti, versul diferir fald. de nl ma rtrofe ,.r*; srarea psihorogici a eurui riric; ,,Tor ffe_ sirind, tot aqtepti nd", e^',rident ,r"r,rf"..ao" pr"rrrl i"r"ri8r. s. ,"peti, de asemenea, atributu l adjeciivar :-111i:-*"eti: nrtestarea exterioari,a]i"]-:.i:ibilitaqi dargiun rivnit sf6rgit, asemeni,emi_ rrcscienei de rep.aos". pt;b"ji.."'i.rlr ,, sere azi cupatrunderea euluiin sine, ""r"rior;;;;hi;il inrr-o riire de ,Ji".i-b. Ail;;r, a" pr"n"r exrerior inrr_un interior hipersensibilizat".u;""]r; (,,Toiir .Crj, ,., asteptind....,), senrimentul singurata_ qiiil trimiti menral inceputur i';;-sr";;l"gu.r,'Ei la medr..1;;;;;ils;""i;ilft:_ Ic Iacusrre." Locuinta.racui. ;;;;;il;;;rri;;t;rl#,;rrirr,i.rui, cu singuritatea ontologici gicu unicitar.",Jt ;i,""ririrlo_-.rrrrr.. ,i i In discursul seremarci liric tehnica corespondenqei : planulexterior meramor_ fozatde fenomenul pl"ui"l .tt" rr"1 interioriziri, nat uriiatribuindu-i-se ,Audmateria "*fr.i" pl?.".gi"i;. lccrcqtc gradar, lasenzaqii de organice p?.;;;;;; (,,$i #laili rrriizbeqte-un va l-.. ,,gi simt...?),d;i p'rih;i;iliilliiro*r,, ffi;;;i;;;;; parel il ermrse ci n -am podur iamar"), tras de ;ili;;l;;gi"a"du;;;;_'o io.ui,",g; racustri. Tre_ sug erari pri-irt,ri :::i,?jiTpylui, care, p'in repetar"" sen_ 7'alrtlc' sparmele cu mulate, Ij sentiment"t ";;r;;;l;;r],rofa, amptifici duc ,i-rr.i ;;;;lilri il$; s imt cum atita de -9rra la ^o Acest "t::i1^l!fti,ai;:Ilitugesc..), conduc ,,ungol istoric... ,,golistoric"este consecingi a"rr;rui.ii lumii, us SrrrsrdLc oDsesla Pluvlali: sittquritate, tristeqe apisare.' gi rn poezia Lac ustrd, la titru,gi ie pini la urtimurvers,sesugereazi univers un irr rlisolugic. Prima imagine il;louand,/ Aud mate_ ".rt. ".rditirr;: ,,De-ar6rea ri.r plingind ". Teroa"rea ""pd ploii i;;;;*"ili1" (;;D;:;#;'r.;i;, si incomensurabi_ :\,:,1,i:!^',:::',:(::::,1*-'"'^'::)''t";i'iio.';iil"t.l;;ru;.;#ilobsesiapruviah : suplu, graqios,mlidiu, zvelt' l. mlddios: anin at : agdgat,atir nat, dnit : potrivit, echilibrat' cump aiurare: delir, hal ucinaqie' 2, inele - substantivcomun' ie;ind - verb la modul gerunziu' mai muh adverbde mod, gradul comparativde superioritate. d,esdvhr;it- adverb de mod. de 3. in text, ara esteadverb mod' N-am maiv6zut ata omincipiginat! (adjectivinvar iabil) 4. ,,Ce am clscar ochii mari", ,,gi am inqepenit" - propoziqii subordonat ecirin consecutive, raport de coordonarecoprrlativi. cumstanqiale ,,si inceapi u

n basm" - propoiiqie subordonati completivi directi. ,,ci trebuie" - propozigies ubordonati subiectivi' ,,si-l turnez" - propoziqiesubordonati subiectivi' B. 1. cap Alat din cap aprobator' CapwIrlscoalei a fost pedePsit. colp Ciqelul mi-a in fipt w colgin,deget. supirat intr-w colP' Stdtea marca e fn C.t-""ia nu se mai f olosegt marca,ci euto. Produsul estede marcd (de firmi)' roman desprecilitoriile cosmice' A apirut rtnronlan excepqional pini la Pontul Euxin' Imp^eriulroftian se extinsese : Plwib, gi aicisuntdoui planuricareevolue . Ca giin poezia azd.paraleldar ;i se r rtersecreazi semnificagie: ca p.ran.wr exteriir, t"-ii ji a;;;;;i, cuprnsede po_ "i ln univcrsulliric bacovian revin c'teva motive (noaptea, ploaia,aspecte depri tl attc qi morbide ale anotimpurilor, irrrtr,r-.rra. muzicale)coresponcrente nevr() z.ciqi scntimentului singurntigii. Subiectulal Il-lea A. . si_b.[il;.; ;iir';T)"*consdtuiema_ Am o casi de vacanglin Bu;teni' (defectivede drurnegiiin Bwcegi. 2. . Eacdese si ngular) . Pir"eaun om de o mare bundtate.(defectivde plural)

irl r Am cumpirat din pialarnazdre, pdnwtjer, ntdrrtr,pdstdrnacpi arrczarzav.r ruri. (defective plural) de t, o Nu fuscse un.spechcol care sd.miinc6nre. (subicct) 1C5 forgcolare. Evaluarea performanqei cregterii cu imcdiat, scopul ci feedbac kul continul. sl ntivl trebuic fie permanentl, in pe gi se ,.Eaaluarea obiectiad subiectivd baze.azl criteriulobiectivitiqii notare. prin carerezulhtele sunt comPa, Evaluareac'riterialdestestrategia evaluare de sa u cu criteriile prestabilite' 1tecu standardele Evaluarea normatiad reprezinti s trategiade evaluareprin care rezultatpleeleierarhizirii' . .. )r sunt comparatei ntre ele in vederea P.;r* a-j,riealiz^o evaluaree{icienti in cadrul disciplinei Limba 9i literatura rotrebuie utilizate cit mai multe tipuri de evaluare9i de it emi, cu rispuns conde citre elevi, itemi subiectivi de-tip eseustnrctura! 9i ese unestructurat. ' r De la Tirgul.decarre am cumpiratpublicaliile careavearn de nevoie rru lucrarea doctorai, pc' de 1""_ir._.nt indirecr) kil::l'il;;ii'e p'of"o'i tin"'id'u care'aveamlari la p..te'qii. (comprc, : P, - propoziqie subordoffi;#;stanqiali - propoziqie principali. llr t,J- propo ziqie subordonad aributivi. voiparticipa 2/ cu picturlepe ca* ilX?::i?i:i;XX:H:d7ti:t.':,^07'1/ condigionali. ' TESTUL15 l Subiectul Enisma Otiliei de G. Cilinescu Conceprulromdn - vezi P.-72., romaOp.i"'tir.r" rd Enigma Oiihei de G. Cllinescu intrunegtecaracteristicile omniprezent$.o.mniscient, a nol titbi.rtiv, fiind s&i sala persoana III-a. Naratorwl, obiectiv,dupi un plan prestabilit,de aceea i. Ji r4.r* dq acdune,conduceacqiunea incheie cu o imagineaseminitoare,descriecircul"t i, incepe gi se to.O"iitit CosmcheGiurgiuveanu. reaiasei lui "ste menqionind mom entul inceCilinescu recurgela tehtiica balzaciand,inexpozigie lainceputul lui iu lielgOg, gy puqininaintede orelez.e2e"), p.tii r.ti""ii (,,intr-l searide lui hi brid;, casa CosAntim cu arhitbcrura strada lo".tl' Bucuregtiul, l!5g;iile"Cin pr incipale,Felix, ,,un tinir. de optqi pe unul'dintre personajele i.rh. Ci.rr*iirn ""rru in unifoimi de licean,,itrinsi bitt. p. mlie,caun vegmint_militar",-iar t* "... ^"'i", foarteinalr gi gapca umflati ii dideau un aerbirbitesc 9i elegant"'t aqa ,g"1.*l nr. Ei grecesc.. feminini", cu piru! lung, misliniu la ten.gi.nas ir ivenill gi ,,aproape Giur'-- O.*i"i, ihnetitt,abiasosirin Capitale, tutorelui sa u,Costache cauti adresa pune in i-o siuveanu.Primirea pe care acesta face teptez intdintriga romanului 9i rrdsirura piincipaln a personajului:ititudinea nepriete noasi9i temitoare, Evidenga La i" se gtiepindit de aceiacare-ivor avetea' intreb areatromului specifice ^i^, " Costache un rispuns nlueitor PentrUace$ta: ,nNu-nu -nu ie riasctra tinirului, moq qtiu...nu-nu stdnimeni aici, nu cunosc.,"' ' Desf dsurarea de actiuniicuprinde experienga viaqi Pe careo triiegte-Felix,* la otig" cur.sti p.rrri., a urmaiaculatea de 9i pinr la plecarea rorit"i'i,iiii -edicin; lui Costache' dupi moartea : cu Leonida Pascalo-pol, liei Corfllaul, predominant familial, dar cu implicaqiisociale9i morale, se concretizeaz -in lupta pentru a verealui Giurgiuveanu. EnigmaOtiliei de sph.nzurapilor Ca Eiroman elelon gi Pddu rea sphniurapilor Liviu Rebreanu, $i roman ' c. t. Codriiinceouseri freamite si la adierea vintului. 2. ln lucrare otra.u"rairrr "rar.a,..rrrl, ao..r_enteinnegrite vechime. de l. DomniaSanu a "du, "iri"r,I.ffi

.nr. Subiectul al III-lea ':fi:{fi:!:';:i:X:;:::te a" elevsau lacunere, unui deficiengere in inviqa.e. """i;d;.*. ;i:,'i prosresul sale ^,;*i:(^::TI;:;il.g;" scopur acestei evaluerrnu estenora_ $i.hi";;d}rii.dfu";;dH;ilnspecgi'or racrasi. , Eaatuarea,e,\:.? #ii*",u d"-;;i." ;;ir.ri.". ztntistraregia evaruare maif...u.ii, :;;" Aceasta repre_ de c.ea ," , "^Iir.izi,;tffi;; activitiqle vr pnn care asizuri cuere_ se feedbacrrur .onunurr . Aceasti.;;il;;;; funcgie Eaatuarea formativi. Eaaluare ao."r. 1l,o - fgrmal;9i informatd; - lormatiod Ei sumatiad; - obrcctizt dqi subieoiad: - criteriald gi normatioi. Eaaludrile forrnare, tyri.za19 de inst iruqiispecializare, sunr examenele, surile, evaluiriie concur_ nationare ce :l,li:iffiI"ll-f"*:': etrcrenqa siinveee :ilt:'';' il'^"'tti':j^.i:,,arari rr ebure erevur, activitdqri acestuia' Pentrurezorvareaacestui subiect, Tesrul3, subiecrul vezi al III_lea, iternur 2. \ Relapia dinne curriculum evaluare $ Pentrurezorvareaacestui ,"L;iir-,'"'J)ires tur g, subiectur arIII_lea, itemur3. S.Tipuride eztaluare Evaluarea infruengeazi inviqarea; r.4r1r."]:-oozitiveintdresc. motivaqia inviqidestimutareneatiaitdpii a eteoitor studiut tn timprilej de portretizare Giurgiuveanu, lui salonul Costache cu incepe o scen1-chei i:

evariqia devenidinumani Agr".i, ,irt. iirl'.rrru, in riu, pot si jur. Birbatulei innebun." " fir?;;i..r,i.. b"b" ""u'r9-rrr;, i.; ti "r"ri.ir,il"ji.r.o,.;rrr", d ein-geri.,, secundare *p.ir."q" s"afla n"ri,., cuGeorgeta, erotici .e.c,rr ilu;afrliu;i;i,,l 'lffii"T,lis,m.u criza 9i luiri; i;l;; 1};;i;;r".iil"'X'i; sohaqki, nebunia Simi onii-,;;;;; rui -"iil-ori"l "l irfi;;;;;.i;;;;i,"""r caredovede;te ei, lui {si". n..,oiqine aceea inmormintat""o ri". irr.ioasiii trebuie arrerea G iurgiuvea_ gi ri.ir.tr.ri"r.; feresefi ob11lt ceea ceurmS.rise. [rnut Momentulin morm6.ntirii o est. tragi_comici. concomitenr acesr cu a.rfaqoat; pran,.s.e pove srea "rri-r.."e d" iobiie dintreFerixEioti_ lia,Blecarea cu n"r."ioporir p-""rii ,irrf..inta fetei gi deruta rinirurui. Inptanuri ,elil"# si pizim, s; ii_ n_o 'l'j"tl"*: srmin casiun bolnav.firi_simltire,,r.,," d;,;:;i;, .rr. ., ,riu;ri in casi... opi_ rn niaci,srriinisunt otilia giFerix. s ra";.;i."qiu.ir ,p;"".";e i. ilar.a", qtiind aceita ci arebani mulqi p;iil-;; ,r iu;.i,r'"."-oriiiip."rru ascungi casi. in cosmeticqde pi nevoia deaiesi armosfer a ei din r"iolr"ta p. mog cos_ tache in lipsa gi, "a"r..i.ra"f#i ,i'rlru, fetei, .cotrobei; ""r";;;;f#r;-fi"gr,"r" provoa_ 9iastfel c{ moarrea pleaci t.i;;;r;, a nun{e bi.trinurui. riniqtit s-o peAglae o;ird;;;;;f ,;;;; .e companie bitrinului . cu toati vigilenqa r..;;;i";'#."rr;rr s-oinfieze dti_ pe li.i:u n"qi",!i""r.r9. lia,lnccarcd totusi si-i vr.a. ," ;;;;;;; ri ."r., iar cu baniiob_ "rig,rr"'uiif,.ui qi'u1ivrcasi-i construi"rb our.i;;"rij;fi;;j;ili r"r."ropor, cu greu eccepti depuni o sumi de b anid.rnrr d.i#;;;;1.i.r.,, si ada_ \a caremai ugl 9i Leonida ceva. Naratorulprez inte."r"";r"riaiil;:;""td" avarului. Pentruconstruirea casei, costache cearricu qiganii cirimida mog se pe dela de_ mollri, eventualele cheltuieri r.;r;;; i" co nrullui Felixiumbli imbricar necores_ punz.rtor vara,faprpenrru careareunaracd.^ rp;eL;J;.: C;';;;;;';;';;;;;::;;::; lceea care ttl mosCostache, imobilizat pat,i gi.Jr. lh.iu g"ilutern la vd,zindcu cdri phccrcgolesc cimara.rude[ r;i;;;;;i" r^ rr,in timp cesavureazd.bunititile, vorbesc despre moarrea bornavului. Agli. ;.up a casa milirdreste: ,,Nimicnu semisci ajci c"ie nimeni in rrulotitici, fiica vitregi I"i e;;;;i;r;*u: " sideavcrrizirile rui rfi i ;o^ lL? il',ln'ilT,:'J#;$T 4;i;r;;;;;" ""i"i.' i" ;;;;;:;;"ry' ;; H'J$" 'l iratc pcrsonaiele, prin caracterul qi I )easupra tuturor se afli ?nsi prezentabenefici a otiliei, de careFelix seindri grf*egreimediat si cireia ii cere dovezi;. i"bi;;;;;;;;;;.', interzicevizitele r ui Pasc*l opol, considerat rival. Acliuncasedesfigoaripl.doui planuri principare , dererminate cere de doui temc: tcrne balzaciand a.,mo;teniriigi a paterniugii i.-" i;;i;ii;;-"ntice ;i dintre Felix j'1 ;. . ri;;:il;J i iillll J:.:ffi ';jll';*r pa"dd;"iar, ;;t rilil;;:;il .,, Hcgt0rvA pcrs()rirje.: r,c'nidir I)lscrrrrprr rrr,,qrcrrrl *. lrogat, Agr;rc,r"u lc:r rrrr (,^rlc'c, si'ri.rr 'r'urca_--.s.1ur -- s.ra AgrJ"r, Auric,r- riica sot ilor Turca. l)in prirnul rnorncnr, dcsco!.;;lip;.i. ,r".ii""il,r;r. I'clix acest e familii, Giur gruvoanu gi'l'ulca, imprcsii confirmate,nni ,aJi* ,il f ,."i.i". i falAglaei], Cos mos taehc, turorclc mcu,cstetot aga avar. de .lipsit de gi. de sirnq familial. ceeace rurprindc ci pe-toqi, csrc aiciin'Bucuregti,'ii r',p!rg 'ri i."roiia"ri,"rea sinse. y;.a de lr acqiunile decid sau influengeazi lor, desricostache,;;;;;"_r" de sorasaAsrac ei

;;";;;.. ir.uri. l 167 u'isurr' ln acclaqi lrr c,rrc-lcluscsc spitrrl;;i rrtrcbuit si pLitcrrsur unc \Wcissrrr,rntr sc siruelzirviirll gi cisnicialui Stinicriltaqiuqi a Olirnpie i,cealaltifiici a soqiIg 'l'ulca,nr()ilrteaiului lor, Rcligor,din lipsi de ingri jire 9.a. f GiurPunctwlc'ulminantal conflictului estern"rcatdeimbolnivirea lui C ostache gluveanu. ' Mo"rr"" bitrinului (deznoddm2.ntwl) romanului' Otilia inchei erapid acqiunea tinirului, dar acesvine in odaia vrea si-i dovedeascilui Felix i ubirea ei, de aceea A tA o respecti preamult, incit nu vor aveao-noaptede intimi tate.. doua zi, Felix la qlseste bilit de la Otilia, careplecase cu Pascalopol P aris. definitiv un ' F.li* va face carierd, o cisitorie striluciti; rizboiul est eun prilej de afirmare gi p-arDrofesionali9i sociali. Siinicl, imbogiqit prin ba nii furaqide la mo; Costache, 'Vine De prin politic;, se desparte Olimpiiqi se c asitore;tecu Georgeta' la Stide de nicn,Felix afli ci Otilia a divorqat Pascalop ol a devenitsotiaunui contein Spania ;i America. iau in Felix seintilneqte intim plitor, in tren, cu Pasca. irrrr-o cilitorie la Constanqa, foarte imbitrinit. Ac esta ii-aratao fotografie in carelelix nu.o recunoafte iopol, fata: ,,noi nu trl im dece-i p.^Oiiti", atit de schimbatiera.El igi amintegtJ spunea ii tiq.in.i-g" te.ani". Pascalopol confirmi lui Felix ci Otilia l-a.iubitrnult. Retriind vdttti r-i"tiri, gnndindu-t" l" Otili" ceade demult,Felix conchide:,,Nu numai Otilia e rao enigm?,ci qi destinul insugi." Revine pe stradaAntim,. revi".Andcasalui Cost ache:,,eraleproasi,innegriti. Poartaera lin.uti cu un lan!,9r curteatoa,trnoq f. {u ti'nipidite de scaieqi. mai pirei si fie locuiti". Felix retriie;te momentul sosirii la^tutorelesiu: ,,I se peru ii 1."ttt lucioasi a lui mog Costacheaparela uqi 9i vechilevorbe ii risunari limpede la ureche: u Aici nu sti nimeni ! "" Ca elemenrde originalitaie,in romanul Enigma Otiliei, dominant realist,seinelement er6mantice,virsta gi iubiref lui Felix ;i a Otiliei, vizim la,conaterfereazd Bdr iganului, cu de intilnirea cu cireada bivoli, imaginea cul rustic al lui Pascalo pol, psihologii patologice:Tid 9i mai alesSimion Tulea. moderniste, elemente Cla sicului tip.de dat-detipologiapersonajelor. Alt elementde originalit"i.it. dodl; i z[ircenia rirnine caracteristica individualizante, ad,augd.trlsitirri avari se nu *oE-Costrche,Aglae.Tipul arivistului,Stinici Raqiu, esteun monstru' minanti: sunt Felix 9i Otiv6rstei, gi ci o licheasimpatici.Fermeiitori, iu instabilitate a enigma lia: rational qiambitios, dar inocentin problemasentimentali,ca 9i in c eaprofesionala,primul, lili"le, inconstanti,sensibiiigi cocheti,fire de artistOtilia; eale pare o de cit atatiui Pascalopol, gi lui Felix o tindrl, fascinantl _9i neinqeles, enigmipentru lexicul neologicsi ftazaingri, Stilul romariului est eelevat,cu predilecqie bine construiti, deseoriampli' 'iita, incinti descrierile ample,discriereaoragului,a caselor,a interioarelor,a peisajului, dar gi portrete le Subiectulal Il-lea A. f . inimi albastri, (om) de inimi, din toati inima, a-i ride inima, a-i mergela iniinima tragerede inimi, a-;i deschide mi, cu inima uqoard,a avea

2, rwela, miile- numerale cardinalc. ele aceea locuqiune ;J;il;il'' fufapa- locu qiune prepozijionah. 3, l:,iain inrotdcauna timp. la Anr biut un ain foarte i,1. .. lrr faqa nrinisdrii s-a.c_onsrrui t o poartd nov .. "*' Anapoartdazi o rochie ^ti^rrri,.t Vorn-agi fost invitagi petrecere. la Voi plcca miine. $m. primit un dar frumosd.eziuamea. Poqisi pleci, si nu stai_r.rir.--'^"' dar 4. ,,care Iat": ,f,l1ir vine _ propo.ziqie subordonati atributivi;sepoare \* trage atributadject ival: in con_ ,rrenita irtariaRadna... la seinchine"- propo.zigi" r"Lori"nrte.ir ",r-riangiari "sd de scop(finali); se poareconrrage complemenr in .i".,r_s t"r,r , *i;;;;T;;:* a se?nchina... B. l' s-aridicatprin munci.gi corectitudine. promov ar, (,,a s_arearizatprofesionar.,) A ridicat paharul.in ci;:i;irilii#ir.r,,ui 1, ," toasrar.,). La somaqie,ridicatmiinile i"-;;. a predat..) i; Frrr si-qideaseam a " a!:tj;;;A;;;!.,i,"" uorbi rare..) La congresur ecologigtil s-oi rid.icat"mai murte o, probreme stricti actuali_ de tate(,,aaduce discugie..). in 4,14 - paisprez,ece. 17- gaptesprezece. l8 - optsprezece. 'c. al dezinteresului faqide leczuri lor l. Nivelul de cunoqtinqe elevilorlasi impre sia ci cu 2. Mn sfiii sI recunosc o si aibi dificultdqi echipa adversl, mai 3. N u pot si spuncem-aimpresionat mult. Subiectul al III-lea l. Strategiideformarea capacitdpii comunicare, de oraldfi suisd poatefi consider at forml specialI comunica Procesul predare-inviqare de o de didactici,comunicar e comunicare $colari. I formatein familieEiin gridi$colaruldin clasa aredeprinde ride comunicare trebuie si se rcalizeze activitatea de copii, totugi la;coali intercomunicarea i n lactici, prin influengele din acestcadru organizat,Comunicareagcola educative se desfigoari intr-un cadru instituqionalizat, sistemic,care asigurl egalitatea de ;egi tratarea diferenqiati, personalizati. Emiqitoruleste cadruldidactic, deqini * iar de informaqie suficientipentrusituagia comunicare, receptorul elevu de grai mult pargialcodul, trebuie s[ decodeze, o anumiti motivalie, carecunoa$te ffiiil::l:H*fl'*t L:i In decembrie aa rutier'simsit ingheapds^ngele a ci.-i invene, in(,a *rb:efr miiniiesipicioarele d" s"r. fost tngbepate r"i"tiit?1.",., fost mentinute la acelagi nivel..) rolul care, maipuqinfidel,mesajul si accepte succesiv, schimbi: se Ei se elewl t rebuindsi devin6 partisi - rolul celordoui surse schimbialternativ, ' pantactiva l unui dialogproductiv; (R), nu sun (E), - codurilecelordoi factqriai comuniciri iemipdtor receptor identice, aicirezulti necesitatea adaptlriipermanente partene rul dialog la de de intervinperturblri; - in canalul transmisie de ele o accepta ti, activi la comunicare partea - nu esteconstant participare din vului,uneorigi a cadrului didactic, fapt determinat de: . . . . 2' carte: carte de identitate, cartede munci, om de.carte, cartepogtard, vizitit , a da cirtite p. f"f;, cartede ; i; ;;#, ; o" in cirqi. deget(e): ;# ur' ;L'fi ;1,; p,i,,,," ;r ;i ffi f i,, #l;;:: J*:::: d"g"*;;;i 3. un nu Stiwce \ r un nu.' gti, ir*)locugiuni substantivale'

a aveariq;:{$ pe pe (,,a pula"),a (nu)r" d1-lypu i:;F;;.i:" juca cineva degete m ani_ leget(,,a .iur" ,;.rri."rJe."d;1, a gti/acunoasre (:".":)pedegere (,a stTiu no":er"io"rr" pnr"),aumbla virful degetelo, ut"ia;3-;;;;;;Ji:s"re (,,a pu_ fi in f ," ,. fu,r;grrr), mrc, pune a ^i"il.l^ra"glru, natura mesajului; interesulagenqilor comunicirii; calitateacanaluluide transmisi e; in contextul s.itugqional, cazul comunicirii orale, qi de contextul obiecrulu i , comunlcanr,ln comunlcarea scnsa, prin obiectivelecadru, obieeti' Procesulcom unicirii didacticese concretizeazd vele de referingi, conqinuturile gi activitiq ile de invigare prev[zute ln surriculum. Specificul comunicirii in inviqimintul primar consti in insuqi faptul s[ elevii pa receptorigi ca emigitori trebuie sigi insugeasci instrumenrul comunicd.rii, codul,limqi elementele nonverbale. ba E xperienqa comunicarea elevuluiesteredusi, deficitari sub aspeetul de pronun" qie i,a deprinderilor de receptare exprimarede mesajeorale gi scrise.Caracteris !i l n ticile comunicirii la clasaI sunt deteiminate de factori psihopedagogici. clas I, elevul igi insu;e;te cititul gi scrisul, instrumente ale muncii cu cartea,pr in efort

;:r#;j:ff;1il::;x:,i: :::g:nitarea itrlluc'1erc pozirivi ,,.griiue, pJr fi.r, ,r u i"T#).gi., deindiferenr, ,";,".r11T-r.r" r"r,, .i;:ilil*:.ffii. .,",r.i,i";;.i l;ffi:.isie, *,, l 'aclmcle * a IV-arr.uui.riij" I merodere, mijloacere activittrgilctr"irlr:-;l; i;;il5i.ii pr.a"-inanre didactic. Ei or .o,r...r-intriti.,.., grat*rqici scurti i-aginagiei, dc memorici durati "i"pi'3r, i.".r r.r J";ilil;r;'ui defanrastic. A cri ,ricil:rtr foarre,narc i, il,,.1;i:'l'i.ffi:'il l"illli:;jl';l1:.1.,1,', pondcrc Itrieidcua'.i.tatc,-i,'ril;;b' j! sru r,, tc,^,earrebuie si alrr I aclriziqia li'gvisti,,r i"";;;;, r.,.i..ii;s;J;;l;,,i:t'rcttt'st'irrrb,grllcqr c 'ulr.urpi.t irrtolectunl fizic tle lurrgi gi clur.,rril, c:orrr de domi"";"_;ifiiespingere, i,' u."a*,. n.;;;ii;;:3:[1:::','.-::,::*:,*:,."utu'"*in""asi lnvltagie, scrisoare, t..hp1, afig 9.a. texte non-lirerare: ' Eficienga srraregi ei didactice arese esrecondiqionati creativiratea, de uecreatrv vensa demiiestia de consec_ i'* i ;?,i ?.4* :::1 ;Tfi i::t i1 {p i"J: J?:il 1"t :: r* ;;:i il i#,.' u? .;, si pr"f.r;onrti;;-;;;i;il:,il., ! I'enrru rezorvarea acestui subiect, vezi restu r 2, subiectur al Tipurideproiectare III_lea,itemur 1. srrategia didacticitrebu;. ,el".r"ii'il".rr.r,, situaliiirecoriunicare simurare a realitiqii, exempl", de de .,.;ii;.;."* .orrrroruu*r.];;ibe, dialoguri tarecar esi cuprindi formule utili_ a. ,rni-rii" J;";;;; ri,r".i_u si si lirseasci "jl;i-;ie;;iilil',"'.i#:,',ffiru,.":rukf ltii:*.f .,:..5 l1tirff y,,"":lilll';ffi:fiu:il:,i:J:::::1!;,i,if s.,i"r-it"ffi aioia"irtniiritcititutui Exemplificare: corecr, ^:;'ueroLr ,_,.,?iftL.r3;,T.J;ru,*Uri. conerient gifluen t, . e;; i" ; i; ",,.jo. i i. : :, *o, fi !:;.:iH/:# : ;';:; :,'i* :::'"!:!:.i' E" in tyeb, rdsPwnzi,u,idd i; iu spriii;;;;; ,urtn,rii"J 2i:,':: ltarte, Jocut clcvii igi formeazd, r::::.-'nk;i cipiul,ac$une simuratit^ t;**', In fiecare lecqie pot.crea i"*ii'ArAoniu, inadpa rehramatizard se E.a. situagii .o-un. J. pc cxpcrienqa viaqia din manual. de ^ub ir^r"i.-r.*r.t. p. a;a"m.ffi"f*. pri,' variate "l.u'or, tipuri -t;;;." in,.,i. i i sens'Jo.cul cuainrclorcwlnpeies opus,Jocurid.erol. ]j)tr?); i,,n*,oratd,.ii,,t eo s I T:'T',".: ;jmTr f ;;t [ -l li''^'",mv d a,* * )n o es is :rns i r cyd rru ii ff rid;,;il;;;*lXl".*::i::!fr:::':^:;;;TT:,4,;:: ::;;:/,;,:i::i:;;X:, I:il,]j, *"i *:ffii:T-: [*lff# [:,J.li:: :;; ;.ff -"i,imizi,in,. :i:]:rl carrrct odedidacdce,'"b;i;:;;;ff;:H',f !.'l'ipuri tlc itntti ale dc clcrncntclc componellte unui instrument ln ,*, rast rins, irantiircprczinta gi Accqtia pot fi sirnple intrebiri, enun!urmat de o int

rebare, exerciqii pro,luarc. sau mc, intrcbiri structurate de tip eseu. gi ln tt rt larg, itemii reprezintdintrebarea rlspunsul agteptat, de Conceptul de item es testrdnslegatde acela obiectiv; orice item testeazlunul mai multe obiective. mul tor criterii, celemai importantefiitemilor se realizeazS.pebaza Clasificarea : o bieaipitatea in nota.reqi tipul de rdspunsatteptat. tn a. Din punct de vedereal obiectivit,igii notale, itemii se clasifici in urmitoa: categoriigi subcategorii (1) itemi obiectivi: duali; - itemi cu alegere itemi cu alegere muldple; - item i de dp pereche; (2) itemi semicibiectivi : - itemi cu rispuns scurt; - intrebir i structurate ; (3) itemi subiectivi: ' - itemi de tip rezolvarede probleme; ' : itemi de tip eseustructurat; - itemi de tip eseunestructurat. ayeptat, itemii p ot fi: ' b. Din punct de vedereal rdspunsului (1) itemi al ciror rispuns estesel ectat dintr-o listi de opgiuni; (2) itemi al clror rispuns trebuie elaborat. ' r::",:r"x,:'nT*:['#t[*r:rI"]:,1,:."conceperii ff''ffi item obiectia cu alegereduald: A incercuiegte dacdenunqulesteadevirat gi.Fdaci e nunqulestefals. de A - F Personajul Albl-ca-Zltpada aparein basmul Cenwsdreasa F ragii Grimm. A - F lJn text poate fi format dintr-un singur enun!. . itemi subie ctizti: - Alege cuvintelepotrivite din lista datdpentru a completaurmitoarele ve rsuri: ,- Ce te legeni, vint ....... ploaie, ....,.. ?" Cu ciengilela....... . ( MihaiEminesc (cod.rule, plopu,le,bradule, fdrd, d.wpd, fdrd, pdmint, mal, sol) Identifici, in lista urmitoare, doui perechide cuvinte cu sensopls: cutezdtor e e, deschide, ii cep m ulpumire, tn drdznep, secundar, curajos, sfh,r; St princi p al, e, inchide,nemulpumire. cu cuvinteidentificate. - Alcituiegtedoui enunquri aceste . item semiobiectia: ' Parteade vorbire care denume;teobiecte(fiinqe,luc ruri, fenomeneale naturii etc.)senumeqte H -

TESTUL16 Subiectul I I Morometii deMarinPreda sc parcipepiciordeplecare. timpulcinei ln tindtr afll fiii ccimari,aflindu-se lui discutl desprcplecarea Achim la Bucuregti,pentru a vinde oile, de unde si it i bani pentru plata datoriilor. Cel mai fericit esteNiculaie, cerescapi de oi gi duce Ia qcoali.Inci din aceastisecvenqi intuiegteconflictul familial, rna>ate s e in tat in citeva familii prezente actiune:Moromeqii,familia Bdlosu,BogoghiL,, careaduc psihologicq inedite p.nr* lumea ,,rr^1i.""'.' ilspecte wPera uterard Mo romepiiintnrnette caracerisricile roman, unui Naratorul obicc tiv (naraliunea la p"rroarr" rri-ri,urprinde este imaginea complexia saturui . si " ligtca-Gumepti, cimpia D";erii,;;;-"" din pareci dmpurcra ,,se foarteribditor ru o"-.rrii; ,i"t ,;;;;;gea -o-.r,tierrd aicif;r; conflicte mari,,. Volumulaldoilea.surprinde disp arigi"l*.i,rralAl""f., *i"rmea,legati dep;t_ m0ntgi de tradigii. Noui sat.riiejt e doui momenre istori.. _retorma agraridirr 1945 rransforrnarea 9i ,,soc,ialisri "'a agrifultr;il;;;'iffi]lruni-.rrre violente qi nedrepre, venige un rivrlus p.r * ca acqiunii semai afri Moro_ ti?;i. In.centrur nu mete'ci saruf rominrsc.intr6 perio"d; dte *iza,"ruh;;i;;;oriu, a. ffansformiri radicale sistemului,-institu qiil".'1;;;"lrril.;$i-4ip.;;j; ale specifice acesrora, prec.izeazd.momenrul.d..l rnjirii ,.qiunii,L ir,."-Eiiur ,,.lr"pozeio verii,intr_osim. brri seara, cigiva inaintea cu ani izbucnirii a;-;i'D;il."ri;;1"; vi""irj ..fi i""j, I)' Prin tehni ca comPortame-ntisti, naratorul realizeazd.schige de porrrete: trci cei fii din primacisitorie a lui Ilie M;r;;;;;, p.araschiv, Nili 9i Achim,seculci unul pe pr ispi, altulin casigi al treilea ieslea in cailor, agteptarea in cinei,$i lisindu _lpe Morornete deshame' apoi;r* si gari,. ri po^rtei"ui.pra^"a aparitcineua li s i, cu caresi discute. "".r, ^ Fetere, Ilincapi rita, mergl";;ild;;. dit"", .., d e_a douaso_ giea lui Moromete, pregiteste.in*, l-p ceNiculaie, irr copilulei cu Moromere, <r tot*g;l^r-11-.:nvingd p. r."ri" si-l lase fJoau casi nu piardi la a nul. Moromere nemulqulit,cf este apare vecinur Tudor'Bil;;; ."* vrea siu, si_icu m_ peresalcimul, adevirat simbor familiei. al Disimulindu-gi intengiile, Moromet e nu_i dt unrispuns pen^tru co'uffi il6;ii;#il1. clar. u4zi vaveni "-l ,,forrJir "i . puil, agenrul Ju_ fiscal, incaseze si ua gl romanul de,Liviu.Rebreanu, lon ;i M.oromey#incepe sceni-cheie cu o cina Moromerilo radu-i ni."ii i;-;;;:";;; ;; ; ff r (ho ffii;,i'in s.,romanu i I lu Marin Preda este replici l^ r;;;";i'il:;' .' o La cinaMorometiLr (cu substirJnri., naoromere fi ,,tridar.., va pirisit def iii ceimari) este semniiicativi agezar;;;;ro,capodoperi a.prozei de .l ooit." niri.ili."irar. Romanul aJ,,rr precedat nuvel e de (publicate ,rolum 1948, titlu,tin in ,ub inia'i)ireo pamantur.t) din Concep.tul roman_ vezi p.72. In activitatea literari a lui'Marin Preda,ca gi in literatura romini, romanul zly', romerii (volumul I, apirur in 1955 volumul al I I-l;;;;ei) 9i o.up; un loc aprr te,fiind jupr Birici q.a. poacpiunii prezintd" evehimente tiierea salcimului, discuqiile ca: Desfdsurarea din poiana fieratului Iocan, izbucnireaconflictului socialintre gdraniisdraci, Ion Jugurlan,gi qiraniiproprietari pdmint,unii cu dorinqa imbogide de premilitara,incasarea : Bilosu, primarul Aristide g.a., ,,fonciirei",Rusaliile,s firanului gcolar,premiul intli obqinutde Niculaie gi de Irina Bogoghini,seceriqu l ieratul,fuga lui Paraschiv a lui Nih de acasicu caii, cu o part din banii obgi i pe vinzarea griului gi cu lucruri din ladade zestrea fetelor, conflictul din f aBilosu, fuga Polineide-acasi., cu cisitoria ei cu Ion Biricl, b5taiaacestuia Tu dor ictor Bilosu, la secerig. Pentru a-gi obqinezestrea, Polina va da foc caseip irinAlt plan narativ urmiregte familia lui VasileBogoghini care,fiind bolnav, vi nde ,artgdin pimint lui Tudor Bilosu, pentru a se intirna in sanatoriu.In lipsa lui, iii, V;tice gi Irina, trebuie si iasi la munca cimpului, la secerat. Cind t

atil lor cd" vreaca Irina si devini asistentimedicali, V;tici sebucuri, stiind c i-i ar lui restulde pimint. Problemapimnntului estesursaconflictului din familii . Majoritateagiranilor din tea-Gume;ti sunt mici proprietari de pimint, impropri etSriqi dupn Primul RIzMoridial. Jelul lor estesl-gi pistreze pimintul in ciuda datoriilor la banci qi a :iirei". Unii dintre qlrani, precum Moromete, sunt mulq umiti cu ceeace au,i;i it si faci politici. Alqii, ca Tudor Bilosu gi fiul siu, Victor, vor si agoniseasmultd avere.Bllosu vrea si-gi mirite fiica, pe Polina, c u un giran bitrin 9i urit, acesta cere avere.Fatail iubegtepe Ion Birici, fhceu harnic,dar sirac, gi nu la el acasi.Pentru a-si obqinezestrea, intri in conflict cu familia. Conflictul social devine sesizabil relatiilelui Ion Jugudan, qiranu l silrec,r5"in s neimproprietdrit, cu sitenii gi cu autoritiqile. Punaul culmina nt al confliauluiilreprezinti fugalui Paraschiv;ia lui Nili de-ade i, aqigaqi mi tuga lor, Guica. Asaltat de ,,fonciire",trebuind si pliteasci datola primarul Ar istide, nevoit si cumperea\i cai gi si-l inreqinl pe Niculaie la gcoali, Moromet e se vede obligat si vindi o parte din piminc, ceeace va produce o funda schimba rede atitudine.El nu ingelege unde a gregit,de ce nu a reugit si pimAntul intact ;i familia unit[. Nu-gi inqelege 9i doringalor de indefiii i. Nu mai participi. la intrunirile din poianalui locan, nu se mai bucurl de sarului ca de un specta col, retragein t[cere. Din Moromete cel qtiut timd* se chipul din lut, asez^t o policioari din fieririe, ficut de Din Vasilescu. pe lumeailuzorie a lui Moromete sepribugegte. lnsinSub impactul evenimentelori nelinigtit si derutat, se refugi azi pe piatra de hotar a lorului siu: ,,fugisede guritateade acasi gi din sat to cmai pentru a gisi aici lini;te si o singuritate desdsiti". Moromete igi creasei luzia cd avind pimint esteliber. Inqelege primejdia ritateal;ili Jii, p; ;; r"er'.'"lqi ff ffi'#fi::triiil*?iliHl_ ;;ffi

Itt I I 175 cotcl<lr. l)cznocliiru.intul volumuluial doilcail reprezintimoartea Moromelu i lumii qirinegtitradiqionale dispariqia dcvcnitsirrrbolul acesteia odari cu el. 9i RomanulMoromepiiiLr intregimeaduce literaturaromini o realitate in rurah ine complexi, confruntlti cu istoria, un procesdramatic de dispariqie instituqia rur ale,a relaqiilorqi conventiilor sociale tradiqionale, rtnui cod moral strivechi a I unei filosofii sinitoase,in armoniecu glia srrimo;easci. Inconrestabil, MoIl ie ncteesteexponentul acestei lumi. Marin Preda es[eun remarcabilstilist, imbini modurile de expuneregi dezvolotilul indirect liber, monologul inrerior. Ca scri icor,Marin Predaesteconqtientde rolul lui in literatur;: ,,Putemspune, si gregim ,ci toqi invaqi de la Balzacsi. nu ignore rolul mecanismuluisocial,de ictor Hugo si cauteexcepqionalul surprizavieqii,de la Dosroievskisi nu igsi :e adincimeafi ri sfirgit a sufletului omenesc, ciutindu-se in acelagi timp pe ei i9i cu viziun ea lor unici, cu experienqa unici, striduindu-se sI dea o formi lor iviti, adici unici.,povestirilor si romanelorlor." (Marin Preda,Note ocazionafaaoarea romanw lwi). tudiniinverse acelora rebreniene. giric/n" .;.;;;;i; d. o"*.r,,re: Dersonarur to n v-olunrar, cap.abil infruntelicomiagiauroritare" irJ'", rif*;::;;lt;;:;; si tr i sl Anci,victimda etdhti ei, vasileBaciu, ;"f ii"t"i]." ;itil';;;;il;;J;,, 9; " o simpli surli de obqinere plmintului mult r6vnit. a Originali-este viziunea sa tului: gi ,,crrrzimea,citjosnicia, omorurile spdrrsi zuririle intilnite d.es,la "tnpru gi sadoveanu, e*isi"ir., a"?,r"1i;;il; Rebrianu gi i# nilor,nu gi-au gisi t loc gi in lumea meascildaiji" f"-i*'ererni a zileid,ii*e;, spune Preda. ln amb ele volume evenimentele principale desfigoari rimpulverii,prezen se in tul narat ivseinterfereazi trecut"l.i" cu "ol"r"rl "iilil.; ",r"ni-.rrt.le suntdramatice s esdcced gi rapid.Ilie Moromete_d".rri.re prr.iet-"i-o..l"i p"p"l;;;;;;, idealuri strdvechi, ,,oinulsi rimini om", cum,ierr"rir.ii.,.riito*1, ,r" .umr Ilie Motom etei,,Pini in clipadin urmi omul e darorsi qini la rostul "nrlui, chit cr rostul ism cinegtieces-o alege el!", iar ceea..-r de J.i".gl. p" i;;;p;;denga: ,,Domnul e... rordeauri" a"r'o ui"iil"J.o""i."re r.. "i;;; eu "- interioril'r.pr;;i;;;;.J itrqir, Punctulcwlminant conflictului al mireqdrama_ tici, a l'i Ilie Moromete:, ,deceseintimpli..""'."r.li"ii-pre si cu- ,. puteagd daci tot ceea avea se?nrnmpl e viitor ce si in -ai "t., re se'intimpleori".-ri face oare asta fie schimbarea ? si veqnici.a L-ii p. lrr: ""." ."*iri ta"ei ri-;i;.;t poate alqii ci "-J bitri ni cind tu n:.9tiai ni-i" ?,, li ri".Lrr- I Agasi fie oare Funaul cu min1nlal co nflictului "or.ri.ii* farnitial(volumulI) il constituilfugafeciorilor lui Moroin ere Bucuregtiiara coffictuiui sociail Ia ("oiu-"l ,r a.li."iril;;; , plulIon Birici-Polina Bilosu, persona;"i. dar tr1-ni"ri; i;;;;';ru#i,,J;;;; ,,doa-pipicrdc Pcntrutotdcautta linigtca clt'ir rrr rrrrri purcasi seintclcaga . ,r $i cu Inrrlll'-;o prtme,;dte marcdccit accca a picrdcpirnintul tnal dc este p rim{dia clcr nu.sripaniabisuldin congriinqa de a zdrurrci,-,a sa, credinga pacea armonial*. in gi - --r-rrrii,.(vol. I) romanuluiestedensi,alerti, sedesfigoarii ntr-un intervalscurt, , Acqiunca de sapl bsti prl':i durninici seara,.fuga Po_li nei Birici. ffi;;.;;omenr la acqiunea clc se ruleaz.lt pin^i la fuga fiilor lui Moror,nete, lcnt d.rpeJ"r. s. rfarq.gr. brusc,nararor.ul nten[ionirrd ci in urmi torii ani gospoaetir qa.;".rr.l.otrUn.ri si se ruineze,M,, roltlctc intri intr-g lungi, staredepiesivi din care-l vor scoare marile rs.rd.riri ll.. cc aveasi iz biucneasci pestetrei ani, ,,U-p"f"u ,"""l;Ua"#l'i;;:; :Y.rb"t_"]"j noqdm4ntuD. l l)imcnsiuneatemporah se extindeprin imbinareaprezentuluinarariv cu rrec' r--"' tul,.tirnpulamindrilor gi al povegtilor M;.;;;;;. iui I n roman exista numero. ase personajeprincipale- Ilie Moromete,personai : corn plex,.liran inteligent,un tip .ro' in liieratura noastri, Y""''" carc lupti penrrupisrrarea proprietiqii; personaje -ir"ip;;;;i#il;,;ii,;,,, ,.;;;;;;;;i originalitatearomanuluiconstein n oul tip ie persorr"i 6#;;' . ci."ide auror.tiranul nric proprietg dlpirninr, in complexit"t.", d"rrrl'r;-"fari;;i-;iril;;;i';;i;; personajuluiMoromere,arranaiat

ivi, i" g"";r;i;;;; :f_:_ql:._,Tllativ5.,{armecul a satulut;r aceleaspe-cte pot fi considerate care q':t,t_l replici la iomanul 1or, il"*,i oe Llvtu Kebreanu. r omanulMorornetiiechivalenrul In cuplului Ion-Ana estecuSubiectulal Il-lea A. 1. Omonime din textul dat pari, micd, care,comodd. 2. te privescde sus - te priv esccu superioritatc, ingimfare,cu sfidare; cu pari atit de mici - e;ti ne?nsemna ri, fdrd,valoarc. . , ".: 3. -mi - complement indirect. ' pari atht,de micd - pr edicat nominal. -mi -rtr - avrDut Pronomtnal. atribu inal. .qtAtu - complement direct. L:,,"tT jos munce;tilDingreu" - propoziqie subordonati circum'stanliah de moo, subordonaticircumstanqiald scop(finale). ,,ca^si..triie;ti" propozigie de e u/Stausus," ,,Cind frunza-naltului copacl' - propoziqii subordonate ,,Staususca. Dumnezeu/Pe clrcumstantrale tlmp. de ,,Pecaretrupu-mi ,. ,isf"!i" - propoziqiesu bordonati atributivi. viaqi" - propozigiesubordonati circumsranqiali de ,,C" si9i91igcomo.da-mi , scop(final;). B. i.' i.r an.rl 1998a fosro eclipsd totalade soare. Prin elipsduneleversuri dev in mai expresive. Am inviqat la geometriedespreelipsd.

ti l I La Multiplex s-a inaugurar noutrsah cleproiecpie. o Le Muzeul Jrranului Romin se anunlase proiecSie o de imagini etnograficc. la alte forme deprotecpie consumar orilor. a !9 findcau Marrorului principal i se asigurap,rotecfie. 2, a fost - y. rl auxiliar; ajuti la formarea diatezeipasive. prea - adverbde mod. rnuh - adver bd9 mod; impreuni formeazd, gradulde comparaqie. dlteptat - ad;ectivprovenit din verb la modul participiu. 3. ,,De te-ndeamni.. te cheami" -. propoziqii subordo natecircumsranqiale concesive nua' ',dc cu de condigionale. 1I 4' Adeseatsiaduce a aminte de apusulsoareluila marginea mdrii. (locugiune verl1 opiniilc rcfcriOri dc cite ori estcposibil,clcvii trcbuiesolicitalisi-9i expr imc rc la tcxtul citit qi analizat' t relatia stimula.tiadacadrului didactic cu elevul,rolul inviqitorului fiind acela de dirilor, iar al elevului de participan t activ 9i corytient' fireassuccesiunea Cadrul didt.U. trebuie se asigureclimatu l educativadecvat, coresptnzil.toar activitiqilor de inviqarebazite pe obiective de referingi clare, materiale- mijloacelede sl mobilizez. ,.rrrrr"i. umanegi in valorificeresursele si este int. De asemenea, necesar secreezeocaziipentnr afirm areacapaciilor tururor elevilor. bala) Din cknd tn chnd, (locugiuneadverbiale) lua in seamd(locugiune nu verbah) observ agiile riuticioase. ei II urmireap ds cupas. (locuqiuneadverbiala) c. 1. Mn bizui pe propriii mei ochi in distingerea nuangelor. 2. Acqionaufactori co mplecgi aceaescr-ocherie. in 3. Sedovedea incl o daU duplicitar. de Exercijiul de citire selectivi ;i dramatizati.imbinatcu exerciqiul exprimarea elecapacitatea euristicedezvolti r p;i"lip.tsonale gi cu metoda conversaqiei sc ris. ide reciptarea mesajului in*q;r"" lemeinice i.*t"lo, literareconstituiebaza pentru exercilii creative" gi de iiif.r. ."r. valorifici in grad maxim capacitat ia receptare de expriscrise' re a mesaielor jo-pot il .a de inviqareun aport deo sebit arejocul didactic..Se realiza ii din textul literar", -lii"iil i diJ".ri". de tipul: ,,R.qin.qicit mai multe expresiifrum-oase impresipirsonajul !", ,,Spu neqi-vi r.ri r ?';, ,,Recunoagteqi ine iecita cel mai "*f ile despre..." 9.a. Subiectulal IIIJea l' Forrnarea capacitdyiide receptarea mesajului scris prin efort inteleaual prop riu al eleaului Formareacapacitiqiide receptare mesajuluiscris a se realizeazitp rin strategiididactice modernecarepresupun: e' dctioitdri de t\o,ilaye frontare, pe grupe, gi individuare,bazarcpe efort intelectualpropriu al elevului; b' meto dedida.aice preponderentrnoderne, formatiae precum: metoda exerciqiului' metode conveisative,conversagia #riru.i, ur"irs-torrrri'gur, probrematizarea,metodede c omunicarescrisi; j.oculdid"cti., ir*ap*" ar""-jrir"re c. m_ijloace tnodpdmint mo derne,auiio_rrizurL. '- "' de "ir; Condipiile realizdrii acestuiobiectiv cadru s unr: o participareaconstient.d eleoului, prin efort intelectualpropriu, in ritm oro-a pnu gi constant' pild; in lecaiile limba literarura de de 9i citeasciconsr ienr,cbrect;i cursiv cerpugin il;;;;;. --l"iii"i-.'"rJ",,formu_ ,r.-.r,"" si lez e cel Puqmo propozigiereferitoarela mesajul ,"ri, ,"."ptat (te156ul literar citi t). Actul cititului trebuie imbinat gi cu acelaal scrisului. Fiecareelev si scri ecuvin----tele nou-insugitegi si formuleze enunguriorale 9i s.rise. pe 2, Exercigiulesteo metoddbazatd" acliunereali' prin carese executi o actruin mod repetatpentnr a dobindi deprinderi' esteo metodi fundamentaliprin care'con$t ient ii r.ii"ir"i* Jii".tiA, exerciqiul se repetat, ajungela: j consolidarea dep

rinderilor; in*q;., noqiunilor,reguliior, teoriilor carese aplici in situaqiivar iate,asigu; rindu-se transferul de cunogtinqe gi unor capacidqigi aptitudini int electuale fizice, morale qi trisi- dezvolmrea de voinqi gi de caracter; turi ' prevenireauitlrii 9i a confuziilor; crearive,a originalitiqii, a spiritului de independenq - itimularea capacitaqilor gi a iniqiativei. care.capiti.oimn*'.r"iq i"ieste o metodi adecvatltuturor formelor de activitate itt permanente. funcqied e diferite por"*fn ieosebiti in p"rrp..tiva.autoeducaqiei pot acestea fi: de cla sificare, iriterii -- -* de a*...iqii irrt.odrr.tive, pioductive, de operalional izare, dezvoltare,aplicaitc. (dup; funcqiileindeplinite); riru.g,rrale,de ..,ri1 .r"..,corecrive ,iuq - exeicitii individuale,de echipi, colective'frontale; * ex ercigiiorale sauscrise, practice9i-combinate; exerciiii dirijate, semidirijate,a utodirijatesaulibere; - exerciiii cu gradediferite de complexitategi dificultate etc. careasiguri automatis seimbini exerciiiilede reproducere, ir;;;;i; carese realizeazitransteru -odErnn mele (iormarea deprinderilor), cu celeoperatorii,_pr in etc intelictuale9i motorii, imaginaqia sedizvolti ginlirea, operaqiile ;;;il. r,riie,

se rorrncazi rrrrr q.i ituhri..,r..,,ri;*ilirlp,.r. I ll,;'lil[iij,'::i::;,1'ilj ],::':i:1.1i,,"]rr,rtu,:rive autonrarisrnut i. eit 5-c,, I rze primar 3. Obiectiuelaciclurilor curriculareale tnodpdmhntwlui (clasa qi clasaa I I-a) vizeazd: I r. Obiectiaele cicluluiacbizipiilor fundamentale (scris, clement elor debazdaie principalelor limbaje convenqionale asimilarea citit, calcularitm etic); - stimulareacopilului'in vedereaperceperii,cunoa;terii 9i stipinirii medi ului apropiat; imaginaqiei; rii*.trl"re" potenqialuluicreativ copilului, intuigi ei9i a lmagmallel; - Stimularea potenqialului creattv al coptlulut, a lntur9ler 9l - formarea motivirii penrru invlqare, inqeleasi ca activitate sociali. ',i;l,i:,,1", ii,.'i"i c rnare ::,:T'.r:,g;propriu;,"incIasIcpri : ,r ',.::':i,i :",:::,i1;,:H:. ", ri..a,,iliJ,il;Tl. trebuiese ze crtrrcacongticnti; si reariz, ' r v L rrrr sd u u l l $ ttcn ta: 14 J s l c al l z ( ' ;; - Hi: ::i::'i:Y: ""'$ ffi ;'::::'i:l-'ffi ;: ":::: ff i ;;:':;:;:':,:;:* " "; ;';i;; il ;ry,l':' .::'i'THIJ iu ei;.. ; ; e"*p,", i . Exercilii de scriere: * citire selectiid pe baza unoi ,.o.." rc lcclic,ccl iJ'r'fr'i"'::l:#,::,:::::,tu puqinun enunq; voce tare; fiecare trebuie citeasci elev si in ricc;r nrin .^ ^^i^-- ^ , ","o .$cn.s,.onsolid.aja:##T"i:,q:i:il.-Jr,.,asiguri .v ingel egerea sc mesajului i{i';ii;:;:fi1*:tT':'",1!lt"do' - transcrierea, scriere dupi mini, elevii*:.b":rd,a scris mini; tipur exercisiu de este de r,, ;lH r , .l rcclrrede limba gi riterarura romini sefolosesc mu*itudine o de tipuri de se u in d o r - :::::;:,:::: :,lT,T,:rT 'r"' "*" r""ii "'? r a nicu rerem de; if tJ'JrT[ literede tipar; lipse-Ete modelulexrerior scriscrt, de ,.i*rir,r" _.nr"l; 9;_f a b. obieoivele ciclului de dezvoltare(clasele III-a-a VI-a) constauin: de lingv istice,a competenqelor folosire a limbii romiachiziqiilor - dezvoltarea corecti gi eficienstriine, p"trtru exprimarea ne, a limbii materneqi a liribilor ti in s ituaqiivariatede comunicare I capacitiqiide a comunica,folosind diferite limbaje specializate; - dezvoltarea in faql de integrarea me- dezvoltareagindirii auton ome9i a responsabilitigii diul social. . fi'#3';?i;'ii::?la"; Lxcrulw de exemplificare o Exercipiur identificare de a unorelemlTedeconstrucgia comunicirr lpergr d. de piopoziqie, puncruatie, eremenre fonetice lexica[j:ot*'pirgi "o'n"'J. si r Idcnt ifici pirqi de vorbire(substanrive:,:ii!:r pnrgi,de propozigie (predia.lffizisie ) 9i :

reat,izeazd' obiectivele eiJ"-'.iJ;;;il;".eirninturui exer_ l"i* priTESTUL 17 SubiectulI Noapte de decemvrie de AlexandruMacedonski Atras de curentul simbolist,pe carel-a flcut cunoscutin lumealiterelor romi;i gi l-a teoretiztt, Alexandru Macedonskia aspirat,sl d.evini el insuqi scriitor 'ri *bolirr, totugi, structural, rimine romantic. Ciclul Noyfi-lor reprezintd.un arg uIdeea simboliste. influenqe ment cl Macedonskiestescriitor romantic cu numeroas e 'Noppilor romantic, tematicaacestuiciclu este o gisise la poetul Alfred de Mus set, sunt romantice. romantic1,in-ato"-ra mijloaceartistice,de asemenea, model d e imbinare a viziunii 9i a un Poemui Noaptea de decemarie reprezintd" mijloacelo rartiitice romanticecu celesimboliste. Poezia arelabazd poemul in prozi Meha Si Meka, publicat in 1901,in ziarul exotic,atractivdeopotrivi penRomhnul,carevalori fii; o l"gettdeorientali, spaqiu Poemulin prozi esteo paraboli; unui prinq gi tr u ,o-"rrtici, parnasieni si-mboligti. arab,Ali-berr-i4"ho-"t-ben-Hassan, tatil s lu ii tlansmite in ceasulmorqii indemdreapti. Visul prinqului esteacelade a de n ul d" a nu se abateniciod attr la caleacea mergein pelerinaj la Meka, urmind dr. rmul cel irept,.plin de primejdii..in acelagi Urmind un drum ocoPocitan-ben-Pehl ivan. timi"r, piinqul, pornegte cergetorul 9i la Meka pimdnteascl.Prinqul gi ala iul lui strilucitor pier in delit, bocii"r, "1""i. in rEipri"qirt areviziuneaced qii, ct o fatamorgana. timp ce prinqul accede l.n, rot fiind semnifiPocitan ajun ge'la,,Mekaplminteascdn, aceasta i, ,,iVI.k"'..reasci", titlului poemului. cagia inu,mfro,ul ,,Dupi enunr: iurtu. J"r..-inare de unu-doui adjective, ra numi_ rul singular, gi t" atit c6t . Acest dp de exercigiu "r*a.ripfrr*i."' este.rr*"id. exercigii ,. de creaqie prin care ri sesoriciti ere_ vrtor si tormulezeenunluri/text"Z.._j"r.n cu cerinqe o Exe ci piidea indicate. r ,,A mers vestea_n lum""despief*_.rrr_ndormid... t si subsmnti vele.' -analizeze fost odati un ilpt-r1, gi o impiriteasi. "A rrei Ioro gridin;r o"r.J'J-o"ri. Eiaveau. copiii. Mai aveaupe r6n_ subshntive lanumirur sidoui proprii, ^.rufiii"'""#*ffil1"]: '"-""e Di' exempre s ubstar,'riu. de ' natizd * *l i"ei;' ii li"i, n tr;, t si. analizezepredicatele: o sd" analizezesubiecteleetc. iXrt;]:::' g; dedragi erau ii ftorile acestuiim_ ",a,

froI ltttet'ia^N.oa1ttu dcccnzaria de aborc{cnzl\ rn',1,r frrrrdnrncntali rornantismu lrri. a tonrtn nefericird a.gcniurui- poctur,p.i,.,p,.r,.:...r;"i;;;;;i;;r*. (sp ecificromanris nrului) se construiJsc doui imaginiopuse:'cadrrr,";r.r,-rlricicio s rArrc^ p.ctr.rlui- qi decoruleitic, opulent,,r;t;;i;;;:nagaaaui qi dezolant _ ,,.0 teqte emirul' l)e asemenea' andtezesunt prezentate in "*"a. odaia,,pustiegi albr,., ,,morrl'1"' cu focul ,'scrumit" in vatri qi inspiragia.po.trrlrr;, li i ^retevie.., ,,arhanghel tr. nril" crre-l rranspune iposta.za in emiluruidT; B;;; ;j:"no-"nri. este;i finarurp., crrrtrlrri carc,iontra, idealului.rr.ri.,imuoliri , irr p iri"l'i.ptird simbolurile po,: rrrtrltti' [)incolo de aceste elemente, p o"-ut..rt" consrruir prin mijloacesimbol'isrc, l)rin rehnica corespondengei, spa qiull;itrr.riorirr;;;;;{;; poeturdamnat c' ii rerpu'dc cadruleiterior: .urot." p urtrte d".';;;i;; ,"u-"gii.., ,,rupiigroaz *o rrici"'criv{qulcare,,qipi",.rrrgi" , j-r"'orrri, ,,urgia. *r..'gi-n g;ndu-i, ;-afard,/$i lurr,r c rccein.cl, 9i pe 9lI.:.7 $i beinarutrg.gt"'o #"i"i.a g[;"s,7i; trr-it. umbrei chiar lrunrcai-o ce r.../$i luna e recein .i ,i p. cer... intaini_ ,ia, versullaitmoti,r,iz<t hr, sp ccific I rar cqmnlid.../ -,ochii suntdcmoni Ilar rrrai iJt ..rul s-apri'cle rarc.../ tirnplcl c... 9"r"t: sc frcc tnai marc -- mai marc,/ $i, zilnic, ce ,$i tot nu s-ilt'ilt.t tatcadc vi sc",,,$iltlltrtcr de Siiaruri pietre ftaJari ,ori; i^nsi^r";;;; il.Ji; ;i.rll aur,/ de ." J. t i'"-,jlrl' tc - / ln eiaiduri..cairepezi .r i".'rr-.o pi.te, / $i ochi imprejuru -r _ o, sDuzd. orr fl.ri", unduiroare:,,Deasupri_i "t ir"ir"-urlor.qr eaur, aurc-nzare,,, qi palatele fanta s*""t[",,,i;n ;;;, par ;;;il;il;;ffi::::;: rndrrsurilc-pi etale.azd,.jocur havuz urit. deape, ,,.ania.i-;'rfi;;,,. rnarre cre_arernt sl simboiismurui,. cit $i,rii;;;;r;;il;;ffi:icali. versur'e,,Fip rrrra humidemulta pi.eiit./ de r oari;;;r;;;ffiffi'..... trecercr irrlunrca ficqiu'ii,.a -orrre po "ri.i,ir,,p"qi"i ;,,",i.;'8il;;"hrt *gerat(altitehnici -"r.heazi sim. bolisttr) prin jocul culoriloi, al mrsci.rii .r. ,"r"",'q-n foarncisimlire/ E $"..p;,ducindu-gia ei zvircolire / ln pintec, i n sin" cumpliqi." , in neruii-ndirjiqi... / Battimplele...- ochii suntdemoni Pop itrunde in cetate. in pustiu avind i'irirltr." omului pocit care E,-ir"t creator u-. nu este,propriu ce -o"r. poemului,ceea I explici simboluiileqi semnificaqia sdt.Lcie/ r""",g-aceaiugminie/ De lupi careurle - 9-acea ,i-6ofirr, ,,Dar luna " " caleaceadreapti,/ $-aSunt toate pustia din 6e-rl.rrr."e ziirri. ,pr. ultima tr eaptFr/ sunt Meka cea mare.../Murit-a Aezol^r" / Suni Meka cereasci, ii^ir,ol^r" ,g-acea confefiit"i t"U';arul pustiei." Acesreversuri explicativereaducplanul re alitlqii, unitari, circulari. rI r. . ! ..r --,: -r - _^ -- poemuluio stiucturi figuri de.stil, mai alesmeii-b";.rl poetic esrefasruosgi rafinat, cu numeroase i nversiuni.Tudor Vi1n, puneain evi-, reperiqii, tafore,dai ;i epitete,cu enumeraq ii, macedonskiene: ,,ReJrenwl o denqe tehnici poetici originali, sp"cificemultor creaqii t.h"i.a pieticl a^luiMacedonski.in tehnicarefrenului se declari ;;i";1; ;;;"li po.riilor lui Macedonski,virtutea lor inffuuritoare 9i obsedan;;;;;;.rrt ;g1l "l nenumiraii, i{.o"i"*a iri-.ri.ri vers la sfirgitul strofei de patru este u-nmijloc de ficuti dintr-o alternanli este compoziqie ;;;r-ifui;ti; J! u"..do,r ski t...1incbrinrreaga ,"fr.rr., intre care ,,rrrt irirrr. versurile"rimasenereP etate'Structura unor. astfel Je da esen{al muiicale.I-am.putea numelede compozi{ e impletiti". ;; ;;;.;rte (repetarea unui sunetsaua unuigrup gi Muzicaliatea ser eaLizeazi prin aliteraqie dini,/Argintdeizvoarelgi zare-aurii;-'/n:rgjlti;po,;;ti" rozesi crini_ /Dja_ rni

i- minar.r.- r::::l:"_lilp1i". Imaginea,rlg, dar'str;irr.iiorr" oragului a orien tal esrc pcrceput sine:stezic,prin erementJuir.,rl"l'rrdil;;;;;ile si kinetice. Emirul, picl strilucitor, tinirl e farmec, trisnet,e zet),,,nu'r;l"-geriii"dr"", ,,E e r"'i"gt_ le liilc pc care nos1d,a,tanjegte i-pii";r. ,pirir""i; ] ?or"rr" un pererinaj ci arpe ra Meka:,,spre Meka-lripe;te credinia-voi'rqr,rb.iri", in i.."rfi',rr il cheami ea,/ li ceresimqirea, c"r. f1i"9i ii ,-iii;;;i*-.rr.g."---;-- - toi sufletu-i vrea_/ Din tilpi pini-n cregtet cerefiinta?.. ii Apare alti antirezd.in*e o infloritulBagdad, pe pim0nt,si imaginea cos_ rai de mar,de infe rna pustiului care pe trebuie traveiser. si-l .-i*tir,ffi;;iilj ;;; Meka:,,Pusri a ma.eaprinsidesoaie,/ e-b Nici c6ntecJ" pomr, ntcr tzf"r.r,, nrcr voare gi dulc ee vialain rozur Bagdal./ i"1." -/ ;;iii"'rer; si de_arabastru..... Pornesc acel agi in rimp, emirulcrialaiulsi; e;.;;i d^_.q"f Jo.-ii-;;hirp gi searbid, abiase tird"qte-.../.$i drumu-ocolesre - ,lt Antite_ z,adintreinfiqisarea doi pelerin!emjruj -ri -"ri _, -ri muh1.. celor i, 9icea 9i."r'.io-t dintremijroa_ cele dea -;iimplinivisur, lor diumuldr.pi.gi ."r"" o.j;t;, ;;".; evidengi doui tipuri uma ne:.om'rl superior omul.obisnuit, gi dou; ;if.;;,'i"i a*"iiil;d;;;:;;_ cl) 9icel mediocru (Mekaprminteasce). "ir;;i oranratirmuilir".iiri.iil.l*pir. J.a*-"r drep rsuntsugerare simboruri: prin fo,c, rru11r,.yoTnt"'oaani;,'urka etc.,reperiqii q i construcaii simerrice, versul izolat, construcgii .ripd.", d".r"rberatimpul pr ezent' anaforasi "gi;r";;;re" epifora (repetarea emistih ...p?r*i,;;p;.,i, unui i" h;far;*i#;; versuri): tot.rrtr-"rrti oragul ,$i pr.rrfant-," ,,$itot nu s-ara tinilucasublimi.....,. ,,Bisdadut'! *, g'"I.b;rlt ;;;;;ilp"i,i iil;'_';".#;.""i;;i'#;""#l cumplite", girr.-" ,o, locui,oqeluri ,,Djalqii Sqinarete ;i sgl cepalpitr" E'a' unecarerepetS' "- Po.-rrl-.tt. i.npe.qit sirofeinegale, uneleversuriizolate cu i n cu.ochi luna-lprivegte ochiu-adormit", ,,$i ,,$i l. rr..rrrri din strofe^: ,ri "io schinreiJin cu-n?:'i]_ urgiaseface. aP Llll d ue rr(irt"l a" mult a pierit. , ,,Ut haos, olcut r ,rI . :,{ ce-aduci?", lacrima ,$i de el, gi pe cer", ,,- Ar hanghel aur,cu tine iri"" n 'ti,,''ir-. o-irril subjarul pustiei." au Versurile misurade -t---: f-.^^^.^ gi ^:^x lucegte, ,,Mrrrir-"e-iril "rrh iarrrl nustiei." Versurile au misura de clari,"'."."in ^: pici.."',, ,,Muri ll-12 silabe,,.i-" ,"rr"rie, "o-fi""qi" mul esteamfibrah. intte rime perechegi r imi incrucigad, ritSubiectulal lllea A. ' l, ciudat: bizar, insolit. slovd: lfteri. a rosti: a articula,a Pronunqa. ooln ic: liber. simpli' 2. d.e (,,implrecheri l'..) de slove") - prepoz.iqie (inroduc e o subordonaconjuncqieiubordonatoaie i, i,iOt'n-aqi fi foit"i ti condiqionali). de subordonati circumstanqialS timp. gura..."- propoziqie 3. ,,Cind vi rosregre -condigionale. - proporiqie subordonati circumstanqiale fi fori "O. "-"ti "#

l ml ,,Cc-adurrtr-ntr-irrsul,. \ ,,()cstrrutl" t subordonate atributive. ,,Cc au cu d ingii plinsul., J P'opo'i1ii ,,SI.spuic" I ,,Cc iace-o guri muri" J - ptopozigii subordonatecompletivedirecrc. 4. Dcodari se a.uzi:o (subiectexprimat prin interj ecqie) Discuqia dhnsiine-alimurit rrnpra iituagieicieatecu (atribur pronominal) B. 1. Bunicul meu era un om airtuos, Ascari a cinrat la radio un airtuoz al pian ului. ln orice imprejurare,un om educatse comporte d.eferent, Degi erau cei mai buni prieteni, adesea apiieau d.ifirende. 2, docill - adjectivcalificativ. docil 2 - adverb de mod. 3. cum vremeaseinriutiqis e,t/ am aminat 2 {rym9da pe muntele Fdgiraq. / P, - propozigiesubordonati circumstangiale d,i "iuze,. Estebiner/cum te-ai gdndft.z/ P, - propoziqiesuboidonati subiectivi. lntrebarea etal/ cumva r ezolvadificultngile ivite in timpul experimentului2/, ) P, - propozigiesubordona ti predicativi. t/curn sd-ispuni 2/ceo nelinigtea se gindea adesea in relagialor .3/ P, - propozigiesubordonati completivi indirecti. 4. S-a comis a fraudd de mi lioane de euro. Mi sepirea un proiecr insignifianr. Partidul din opozigiea irrtr -odus moliunea,,Sinistraqii,.. Era un om musculos, suplu. dar I trt corcct9i concitit-scrisul se forrnativc i'suqcqtc didacticc l, srrategii l' clas a cind. se ulterioare, in clasele :nt, dcpriricl*r".unrolidati gi perfecgionati 'rirr ":Tdprimare sepractici diversetipuri de citire: citirea n. ii .iiir". cxpr csivi. ln clasele pr!n.efoJtt:.Xi:t"ti:9i elevsI descifreze, goapd, prir, .a.e s eurmdreqte. ".ifi""^r"voce tare,in lanq,pe sirite, in gtafeti etc., li,ri fripri ", mesajulscris,citirea cu Povestirepentru ci mati ie &pli""t"" unor cuvinte gi expresiigi de conversatie' contexrului sefoloseqte aprofundarea textul citii. Pe ntru i irebuiJ seinqeleagi te:t jocul didactic,de pild; Gd^se$e,tn qiaeuristici, citirea selectivl gi :dspun-, tnttebare,Intoneazd careexprimd.o enunSul Citegte lotriait pentru intrebdrile..., bucuria'..(enunt exclamativ) st enunl pentru a exprima u,imirea, .. . I "1t' Exerciqiul pentru a i se descoperisemnificagia' Or i.. t&t citit trebuie analizat orali prin de a tului (receptare mesajuluiscrisis eimbini cu elemente comunicare literar sau non-literar impune insugireaunui text ," *rrrolid" azd receptarea. transfein :rarea sistemulcunoltintelor acumulatean terior,necesitl realizatea activitatePe gruPesau Atit prin activitili frontale, cit 9i prin .fi d. ..rrrogrinqe. anterior' Aceasscrisereceptate ividuale se'vor stabili ionexiuni cu alte mesaje situajiedeinviqareserealiz'eazdinlecqiideconsol idareqidesistematrzareacuprin,lecturi' a textelor studiate,ci ;ri;;;ior ""re nu trebuiesi fie o.simple'reluare, '; i^;; Ji" p"rrp".riva unor alte conexiuniposib ile intre ele,pe bazaunor noi euristici, imconversaqia i"irlti a. i"Jeg"r. 9i a unor metodeformative,Pfe.cum problematizarea gompletati cu exer,"te.L citireasel ectivi gi citirea dramat',zatd,cu sau iul oral gi scrisde exprimarea unei opinii evaluative a unei pretennqe.argumentate de un joc didactic, de pilde Cine stiec hstigd- joc concurs! iotiurte), pot constitui supgrt, modelepentru diMesajeiescr ise,ecept"r. gi "p-f,rndate la de la simplurisiuns la intrebiri legat:de.text, c omdescriptive,iar verbele in sunr numeroase texte. ,]'',1;;;r;;;i".t. 9i adjecti vele acestortipuri de compuneri etc' ri le va facilita redactarea textelenarativ e, """^ conqini siruaqii9i materiale trebuie.si. .;nsolidare 9i de sistemarizare i-;;iiifi; puqin sefie folositein situaqiide comunicare9i de recePtail. i""air" saucel dezvoltl 9i se nuanqeazd",memo-. rip I noi. Frin acesr de lecgiiseinlitu ri uitarea,se inigiativaliberr ;i se stimuleazi creativitatea, l,'t.-J"r6fre gat idir.r divergenti, pe lecqfitrebuie sI fie dinamice,si actiuizeze toqi elevii' A ceste lorrt"ni a elerrii'or. estecondiqionatide nivelul.de sistematizare niifi.t iq, lecgiilord. 9i "onroiidare formativi a metodelor si materialelor gi temeinic iea elevilor, de valoarea [etir" cadrului didactic' actice,de creativitatea 2. M etode Siinsnumentede eaaluare subiect,vezi Testul 4, subiectulal III-lea, itemul 1' Pentru ,ez,olrarraacestui 3. Etapelepreddrii-tnadpdrii unui sunet,;i a liter ei corespunzdtoare qi la i" p"r';o"d',abecedari, clasal,eleviiigiinsugesc_cititu l scrisul,printfort proprocesde lungi durati prin careei trebuiesi parcurgl urmi tont pagt: congtient, ;fi;t J"-"o-pnti.ri, pot.fi.utilizatePentru studiate din fragmente textele i iib

ere; d. "i"-.rr.a, comunicirii..Aceqtiavor ?nqeelevi a elemenielorde construcqia ,rSir." de citre c. 1. Fuseseri innoitemarcaiele rutiere. ,. putut rosti citeva cuvinte,fiind comple t uluiti de frumuseqea peill:1.:salulut. 3' Planul grupirii din opoziqiea fost dejucat,a;a cum s-aanuntar in mass-media. Subiectulal IIIJea l' Strategia mnsoliddrii ;i sistematizdriiin procesul d.e formdrii capacitdpii r eceptare a mesajului scris Formareacapacitigiide receptare a_mesajului gi oral r eprezintd,obiective scris ca, clru ale lntregului procesinstructiv-educativ, ace srea fiindba)e a autoinsrruirii 9i a autoeducatiei permanente.

"ru I n' recunoa$lerca $utlctului/litcrci divcrsc irt ('o'tcxtc,in vorbircacurelti, in irrr.r e tc. Bttll ; L,, de se I)upI un momentde relaxare, trecela intuirealitereiscrise mini pe o plano compun. Cadrul digrafice.care elementele ;1, ahruri de nrodcl fiind reprezentate graficepe carele ,lici literei, aridnd pe plangi litera gi elementele ic explic i scrierea la apoi exemplificl scrierea tabli, verbalizind gesturilegr1fi9e. lor miinii, prin slmulareascrierii literei (metoda acAiuniiprin simulare), scrierea in pe scrierea banci, in podul palmei cu stiloul inchis etc' ter cu degetul,verb alizAndu-se dupi caresereia scrisul. momentede relaxare, g. Sciiereaa trei liter e alterneazdcu fiecirui copil penactivitatea trebuie si indrume gi si aprecieze badrul didactic citit-scrisului) corectl' invigarea(insuqirea tru a se asigura s unetului din inregistriri audio, recunoafterea ln inchJierealecqieise realizeazd din revistepentru copii' literei in benzi decupate recunoa$terea .^..: a sunetului/literei exprimarea in proprie. ::l'jli:i, :: :g.li b. pronurrqarca/scricrea corecta: din experienla de viagia elevilor,lauprin ."d;"r.".rrrii-i'registriri -.dirrii*l 'rrj-*a,or, scurtevizionirr audio,aunei de film, diapozitiveetc.,.printr-u"j;.-; ;;-r tizarc,printr-o surprizi - apariqia unui personajde basm(copil, adult), J,e ghizaterc., erc.-, se poare delimira,din vorbi rc' o propozigie,apoi un cuvinr.c ar-e conqinerrrtr"r.rl'.. i"uui. i"";j",. d. Prin metodi fon-eticd, anariticoui" rlryar. pro*le J.rrrirrrut, desparte se in sideragie particularitiil"^* ii rp..;ri.ir"i." Jir;ipii"i. prt" con ersapie ribr r4 dc pild;, bazatdpeobservarea -:l-l;ru aspecre unor din l)crrrcrsuldidactic al predarii-inviqirii unui sunet/aunei litere trebuie si im' irrccrrrrrunicarea cuiceea scrisi.. orald" Prin rnetodeformarive, activitigi fro nrare gi.individuale, gi prin materialecri ca clactice adecvare' .ofiii rrebuies i pronunge si scriecorect, gi si "ti:::,.j-:ri-drriu., exprimarecuvinrecareconqi nsurreiul/ritera ce rrebuieinvihtc. 't"i:r::^:1Lr^"1rria il] sccventa caprare at engiei, creeazi de a se motivaliainvigdrii daci sei"u i;;;,;. asie cititut; ei converti ; ;;;r", ;;; 1 re I::;:,::;:::: : srrucrurigr aficd in 1ec"- tr-o "'::::i I i' ; ;.Ji ;r;i;. il:;, :1I::,. Tlh: T ::: :,,.mnific I ;;*'" ari, g fi Hl:l::.y.,.:, o, a.,,,",f ff i ;#;1,H;::':lH;i,:', ::,il::::!l j :i: ."_pr o,ii ,i".'.^" #i'5 J;,,in,erec,u " ;;;;. :,, :I de scrierii,prin exerciqii incilzire a mugchimomenrului preg;tirea Se'realiiea4i TESTUL 18 SubiectulI 'l Ion de Liviu Rebreanu ;j:h;:

identirici p'ozisia';;.;;i;1i" .";", ai"iir.ffiin,.,ior,lairireit), cadrul didacdc trebuiesi.pronunge mai multeori sunerul, de explicindmodul dc art iculare, arengie cu deoseb^itifrf t" consoaneror. Eleviitrebuie pro_ si gi ei de maimulteori ,rrr,"trrl, ^*g"rea maipugin cor,;; ;;t;: in 'unge individual. Elev iivor trebuisi spuni cuvinre ' .., gi ,i r.Jo.-.rt.r" propozigii cu acele cuvint e, dupi ..^1.-".,despirgir "..1 """., aui;;;;i'fi;;, in silabe pozigiasunetului. ;i Acesr momenr lecaiei al det'i'emaiatracriv qr.iur: J.rr"r,"-e subformi dejoc didactic, cind esre iar posibilr.rbfor-" unuijoc d. onomaropeeror. e. seasociaz i sunerul litereicoresp unzdtoarepe copiiio vor vedea o pran_ care ";;;; pe qi, o idendficiin alfaberarul mareEiin ceip..ro";:;;li'ir, ,u.".d ar. taLa bli 9i fi ecare in bancialcituiegte elev ,ilaf.'9i;;;il*"iil ^ Secvenga f. urmiroareconsti in intuirea "lf"brrrr*. imaginiidt;;il;;, o scurri. conver_ sagie bazaacesreia, caresevor f"lori';;;;;;;;;; pe in sunerul invi_ de ----r-' gat9i carefigureazd,i n coloanele manual. din se citesc: ritlul,literade ripar,apoicoloanele cuvinre, de descompuse"in silabc, urmatede citireacu"intl.lgrirrtegr"l. primele ln lecqii cirire,cadruldidactic de va face lectura-model. lecaiile in urmitoare'*ro, d.r. ifr" inili.i,^;'*t"d fiecare goapin efortpropriu;rJrmeazd, citirea vocetare,in l "ng,p. ,lrrre, selecrrv, cu 11 P-ttl pentru a tr.anrrenaqi copiii penrru cafieca r,e toqi si citeasci id"qii*rrr, si seformezc certitudinea fiecare inzugit ci si la sunerul litera;;;;;;;;;#;.. gi *vezi p.72 ConceptulronTd.n romanului obiecOperaiitera ri,Ion de Liviu Rebreanui ntruneqtecaracteristicile se a III-a). Naratorul, omniscient omniprez.e.nt, deta tiv (fiind scris la persoana ,Ei obiectiv, dupi_un plan .prestabilit,de aceea ge azi de acqiune,conduce acqiunea romanului estecirculari, incepegi seincheiecu o imagineaseminitoacompoziqig drumului ,r, drrnirrra drumului care duce in satul P ripas;i respectivdescrierea simbolici ce semnifici innagionali,imagine careiesed in sat gi sepierde tn soseaua a individualein marea viagil omenirii: ,,Drumul.tr eceprin Jidoexistenqei tegrarea viqa,pe podul de lemn acoperit,de pesteSomeg, pe urml.se pierdein goseaua.cea 9i m*t* Ei fern incepur..."; enungulconqinedoui si mboluri literare consalrercidrtupodul, mul/soseaua, G. Cllinescu apreciaasdelrom anul lon:,,opera unui poet carecinti cUsolemnunta, moartea.Romanul e ficut din a le nitate condiqiilegenerale vieqii,nagterea' in ,,Hora in sat,bitaia intre flic ;i, cinturi, vidit cad-enqate stilul marilor epopei...'". la nunta qirineasci gi nunta invdqitoreasci,na$terea cimp pentru zestte, tocmeala moarteabitrdnului Du mitru Moarclg, spinzurareacirciumarului a copilului Anei, miqcitoareprin calitag i a Anei sunr rnomentedin calendarulsempiternal satuluin o epic,solemnca Un fluv iu american, capodopeiea lot elementarl.Ion eunpoem linigtiti". rtr de mtrreqie capitole Romanul e compus din doui pirgr: Glasulpdmfrntulul (cuprinde 9ase. fiec arecu cite un titlu semcu titluri semnificative) gi Glasul iublii lgaptecapitole ,

tl l f 9ip,r,i,,,,,'i.,iri,.;i]"""'o' ()onl'lictul sociir.izb,ucncEte rat oi a tablour: r .i;rrrn,,,..',er.r",cic romanului, rrrg,r'afai al stratificrrii ic sociare ,". ai"t;;il;;;b'r"i" in 1r*poripia).Bogdrand vasiletsaciu batjocoreEte il pe Io,.pl rr;;';;;rr. siracsi deaceea $i-l rrrr qi'l tl'regrccagincre' cio.nit." "-.";"qe dirr,.. uog",Eisiracsemanifesti nivelul la qirari 'r,.dar.gi i nrcli al ghengie i ; pr"otul"gi fi,";gr.r"f ."'" _sarului D esfdurare acpiun : Ion, fric;ui hil;; ffiltr# a s ii frumos,iubeste pitim,r. Pdnrintul ,"un:1' oi o priviresetgas;, cu prinseu,locul,cnntirindu_r. Ion tot Sin,' . plircerc de19u uizarrdu-pi atir mare 1ca pim6nt"r,'i"la, ii si cadi in genuncrri ri-l irnbrrgigeze.sepdrea 9i I ".ri .a ;;i-fi;.r, p nrruci eraal lui. Iarbadeaii, grasi, presirattr rrifoi,unduiaosren iride cu ricoaieadi-i".rji:N" sepuru sti.p6ni. Rup $eun snroc fire gi le mototor ipitimag dc i" p"r,"J;. lotur tle pimi'r carefusese r.r gi ;;;- ii'"pgg1"ea ni-i ;;il ." maretrisreqe vecinului, si-io' Lungu.Nu rc "l o z'istiispitcide a recupe ra parredin lotl T;ilL;il J^)i"," care ge la judccaticu simionqi i'" fi rri;*r;q ;;'ir;;;;;'iriliir." r^prpenrru. ajun_ pedepser acesta nrl ittdrlz'rtcatc si-lia inapoi.'Deji ;;;;;"ir eradraga, oricit ar fi fostde aspri. ca. rf,vrra ispititoa re",_Ion-err..ongri.ni r;rnan"-tot ra.,ra sirac,'ci istegimea nu u, lui nimicdac i,nuarepimin,, ,,-ut, pe."a"i;. iri?#", gi de Titu Herderea, 'rreazi fiul irrviq itoruluidin.prip;;;;;; i. sa, zenobia.,carereprogeazi: ii la sirlcic tra'i, dra' ul-r;ii.-;;;";;'unar ,,Tot -"in". de v*il. Baciu,Ion hotirigse tc s-oseduci Ana, fiicaacestuia, pe "rri"i renunqand.Florica, trumoasi,dar la fata siraci. pecarco iubea' Naratorul prez.intifrF,,mintirile sui[*rt Ion: ,,Deodati Ion ,JJ[[,;T J? ,HX? '.J: i,-b;;;;;asi "i.iU nifir'ativ)' prim'pln'ul ncqiuniiafllindu-sc in l.rr rl (ilir.rctapului, pcrso.a jsfiqiat tlr, r'ele t'ruAparirni:.[,rtirna pe'"anturui L,, intcrvcnlicipreotuluiBclciug, tatil Anei prornitecava da pimintul dupi nunpromis iuncpc carenu o rcspecti,de aceea Ana estealungatide la unul la celigi bituti dc amindoi. Ameningat Ion cu judecata, VasileBaciuacceptlsitreacl. de nintul pe nu mele ginerelui siu. Nici viagalui Ion, nici a Anei nu vor fi mai liuscati, cu oc hii pierduqiin tite. Chiar la nunti, privind-o pe Ana, ,,fata aceasta , de plins , cu obrajii gilbejiqi, cu pete cenugiigi care,impopogonati cum era asi, parea s l mar urata--, se mlra caod,ata cu pamantunle trebure s-o accePte fl pe r, pirea gi mai uriti", se miri c5" odatl"cu piminturile trebuie s-o accepte;i pe Ion ar fi dorit si fugi in lume cu Florica pe care inci o iubea, ,,Dar tot atit de :jtfi piminturile adormite, ca cind ingini si o srilceste uet*" p. ai,", u, i" Lupta +-T *u"a.ii.".i'"9" ii trebuie. dinre bog at sirac.esre gi invergulati. g"r;u'ii.rreri"l" Io.,,in vasile care ,,simre un v rijmas. cum a fostdinsuii" ,ir"r.{ rui";iElf,i..r4.,tu i azi.ii vrea everea. ace ea De fierbea uri .hi". r,.r-"i "; de revarsa asupra Anei it;a,rd;:i:!t;;;; maia prigd, penrm:-r-.1.r1 d. a cu Ana, pretinde pimintuttu;va's;ie ,rfl"irri'l-Li-.; p.rrr" secisi.tori Ion tor -lirer_"*. Br"ir. ii;;;i"air"rg; zbuciumiri, da_ daci "Lc rlui vine tr-arpenffu cine si-l zdu aga. .,,,,,." rorosc fy":.ir.i, parcd,... ola"' r folor-i" pimint, daci cine gi-epe.lumedrag nu-i al tdu ?.. Patimii pimintr, Ion ii sacrifici iubirea. o seduce Ana agteapti pe ca vasi_ ;i le Baciu se la er si:;.;;;;;il"rr" zesrre.Nu esteimpresionataflind ci vasile Baciu

m"r.u- igi'ri.." dil.;il;. a", ci, robodndori_ cit, nu va aiunge niciodatir; .i. ."ur. ya sdzicd,u, -"i ir.tri si fie vesnic sluea pe la allii, si mirnceasci'!.: ,;"ili;rt "tpa.gi p. ?-r;;;i;;;;;"" lui nu preteste-o ceapi degerati, n-are erpa minimuir,;i;.1;.r#;, "l,j; daci si ,,dragosreaajun_ nu tirF Dragosrea gl-il . ad aosul.,A.ir"..,r;,r;Lil;il temeria. gi ?ndatice zrcea sepomenea ginduriledupi a$

a cu "rr-"i Ana-." E;"ldi; p"rr."";"r"i, desdnur siu seinscriuinrreacesr gi acel a'ir, h"l.;;;il.te?r ."r. arvieqii:,,pi_ -o,i.nt B,, "a.r,a, ;;il;,#:;i :il:'l : a",pu,"1"l1!:: ! n;_1",,i;; ealtiu... Dar - Ce si fac?...-Trebuie iau pe Ana !...Trebuie s_o !.. Muncegte rivni, oscileazi itirr. ;uuir.";;;;; cu FroricaEi nevoiade pimint: ,,Gindurile insi il framantair ii venird in minte piminturile gi adiogi in sine, dispreg:" $i si rimin tot cu D umnezeu din senin? ,r". ic...pentru o muiere!... Apoi si nu mi tri.sneasci Ana v a nagtela cimp. in faqamiracolului nagterii,Ion triiegte stlri contradicto: ,,si mgindu-se gi cind s-ar fi inilqaq igi ficu repedecruce de trei ori", ,,in suca r emugciri de-abiastipinite... Stitea stingaci...iar sudorile bdrbatuluiqigneau cu rgeaude pe timple...", ,,Ion se uiti lung ;i aproapeinfricogat de omulegulcit r pumn, foarte rogu, cu ochii inchigi din pricina luminii, cu buricul negricioslei a, cu o agi murdari. intinse braqele-si-l dar se opri deodati uimit...i; ,,Ion s e rsomori,fir; se inqeleagide ce. Gindurile i se zbiteau in minte incurcateca in lo plasa.Plinsul copilului siu il supira gi-l bucurain acelagi o timp. Simqea mi nie ci odrasla ricnegteaga poruncitor,dar apoi indad i selimurea ci de-acum, lui de in fiinqa aceasta gingavi, e inlinguit pentru totdeaunade Ana. Atunci seinfu ria i seinfiqigain suflet chipul Floricii, rumen, ademenitor,careil chemagi apoi se geabrusc, ca o sperangipierduti firi sclpare". La nunta Floricii cu GeorgeBu lbuc, vdzind comportarealui Ion, Ana inqelege n-o va iubi niciodatl", cd o urigt e gi nu-gi dorise altcevadecit avereaei. acesta Bucuria triumli de violenqasoqul uigi a tatllui, Ana sesinucide, spinzurdndu-se. pitimagi", planui de-a fi obqinu t tot pimintul lui VasileBaciu, ,,mulqumirea e de a-l face mai roditor nu au dur at mult timp gi Ion estecuprins de disperare, inndu-se ci moarteaAnei s,i,mai td rziu, a copilului Petrigor(carenu fusese ijit cum se cuvine) il vor face si piar dl ceeace a cigtigat cu atntazbucium gi cu crificareaiubirii Qtunctulculminant). Ion iubeacu patimi pimintul, ca pe o fiin: ,,stipin al tuturor piminturilor, riv nea si le vadl si si le mingiie ca pe ni;te Dragostealui aveanevoiede inima mogi ei.Dorea si simtl ovnice credincioase... de Iutul sub picioare,si i se agaqe opi nci, si-i soarbi mirosul, si-gi umple ochii de lui culoarea imbiti.toare". ' ,,S uflerul era pitruns de fericire. Parci nu mai rivnea nimic gi nici nu mai era ii nimic in lume afari de fericirealui. Pimintul seinchina in faqalui, tot pimintu l... i tot era al lui, numai al lui acuma..." ,,Lotul negru, lipicios, ii qintui apicioarele,ingreunindu-le, atrigindu-l ca bratoati ii era scildati intr-o sudoa lele unei iubite pitimage. Ii rideau ochii, iar faga re caldi de patimi. Il cupr inse o pofti silbateci si imbriqiqeze huma, si o in crimpoqeasci sirutlri. Intin se miinile sprebrazdeledrepte,zgmnluroasegi umede.Mirosulacru'ProasPItgiroditori iardeasingele. Seapleci, lui in miini un bulgire gi-l sfariml intre degetecu o p hcere infricogati. Miinile ii rimaseri unse cu lutul cleiosca nigte minugi de do liu. Sorbi mirosul, frecindu-gi palmele.

rrl voluptate pimintur $i-; ;'.;;;rl.."rr" de u.r. r^t j:t:brr.t.cu Il(lr rcce, amcu tor... cuccrnic, fir:i sii-gidca scarn,r, l;lsliu genunchi, sc . A.poi.incct, igicobori fruprc,r L,, ale trisiturile caracteristice pergi Criticii l.l.l,ovirtcscu G. Cllincscupun in evidenqi lipsade scrupule. hirnicie, viclenie, donrirrat ncvoiade pimint: isteq ime, dc rajuluiuvrrrrr 4rsrur creatorulromanuluirominescmodern. Liviu Rebrcanucs teconsiderat Subiectul al IIJea A. adversativi. coordonatoare l. dar - in text e ste conjuncqie (,,cadou"): Am primit un dar frumos de zi:uameadar - substantiv p ui - intext esteforma regionali a verbului ,,apune" la indicativ prezent'perI so ana singuiar' pwi pui - substantin: curte erau m:cJgi de giinl. in mai -in text esteadverbde mod. mai - substantiv:Mai esteluna meapreferatl. 2. de (-a; trdi) conjunc$esubordonatoare. ca - adverbcu valoarede prepozigie. mwlte - adjectivde terminativ. simpli. de (supdrare)- prepoziqie cu - prepozigiesimpli. arzhnd - ve rb la modul gerunziu. con3. ,,De-agtrdicabradu-n munte" - propoziqiesubordonati circumstanqiali diqionall. vedea trzind" - propoziqiesubordonati circumstanqiali condi,,Dactrte-ag qionali. de '' ,,ri te strig" - propoziqiesubordonati circumst anqiale scop (finaln)' de - propoziqiesubordonatl circumstarrqiali scop i ruudpa ie" ,,Ca si ^rii ^ (finala). potrivit Pentru munte'2/ echipament 4. o Erabine 1/ dacd aveai P, - propozigieprincipali. P, - propoziqiesubordonati subiectivi. . intrebareaeste1/ d.acd cigtiga la concursulTinerelor alente.2/ va P, - propozigi esubordonati predicativi. B. neglijabil,mirunt, derizoriu, neimportant' l. irnpo rtant: neinsemnat, nesinceritate. loialitate : necinste, eficiente, 2. Propuneri le lor se dovediserd Mi se pirea solugia Perfectd. aplaudi frenetic. intreago as istengi alcituiau un covor moale' Frunzele rnoa.rte gribitisimli,,, fifiiril pas'aspecte vieqiidin oragul ale Armadia,.ale vieqii polidce, gi corrfl icml.,a intreromini giungurietc.Aspecte pt*"i Jri".-nr,"i "p"r. lional, jer;.r.g tiauechivalerrr ii" in planulintelectualilor:-echivalentul a'"-i"l.J. horei th"r dilA;;;i;-;; lagiile conflictuale,dinre ;i vasile8".i" ; ;;;;rp.;;"ril in animo zitatea Ion di' tre familiaHerdelea preo;yl Berciug. casa familii H"ra"r." ,. ,? r" p. ,*"",,r 9i bisericii; setem.cipriotur le va luaJ"t" ei fi-; ;;i;;g;. i;gir orur zahariaHcr. delea este suspendar ,rr-"r. a unui d"n"nr,;fi;3;r;.'ron i" ,. cisiroreste cu Ana Pentruaverea I 'arlr.a, ceamare inv;qitoruluise ei, fiica a v a urit" ." pi."*i d_,.Einu-liubegte' ci acesra pretinde penrru nu-i zesrre. Totu si, accs 9::iq:lt ?1l ta luDlncr-o' trrnd om cumpatat si demn, o va face si-llndrigeasci. carefuseseriale lui Vasile Baciu. romanuluiautorulfoloseste rehnica interferirii planurilorsi telr . ln construc{ia ntcaechrvalentei. Concomitent cu derulareavi eqiilui Ion a s;te"i, ,#.; ,i 9i bogagi,relevarea"o"fli.i,rlui;;.;;;p", cu aspec revieqii "ho" ale t;ffiffiifi termini pe-sireni rill^.orpi imeasci si-l laude r"" Jer"r.r; ;6;;;r; p" Ei J;; n ic".,,Ion coboritinpimintul."r. i-, fostprea fu l*g;,-uir.ricaaclgtiga, ior.rrii . Se ridicd dcodati rufinat gi seuiti imprejur si nu-l fi vd,zutcineva. Faqa insi ir rArnbcadc o plecerene.sfirqitl.".Imaginea aceasta o rranspunere este artistic i a urrcr Bcene petrccutein realitate: scriitorul vi,zusein satul Prislop un gdr an straic tlr. in sirutind pimintul. Romanul Ion are.;,"*t;;;spiraqie r.aii"r"" ::*l"ir: rulut ardelcnesc, ", Naratorul continui notareasenzaqiilor a gnndurilor lui Ion (analizapsiholt, gi gic{): ,,sevedeaacum mare puternic, ca un u"riag di n basmecarea biruit, in lu' 9i te grele,o ceati de balauri inerozirori. Igi infi psemai.b.ine picioaiele pamint, ca;i cind ar fi vrut si potoleasca in .. cc1 dir

r urmi zvircoliri ale unui dugmandoboiat. pe"ra"r"iparci se clitina, se i. $i ch inain faqa lui..." estetriiti cu aceeagi intensitatepdni in momentul in careafli ci, i, ..l)isperarea calitatede mo;tenitor al copilului, nu va pl.rde pa-a"*i. i"rrgi, ,bil, p..or.rin,,t cilq obdnePentrubiserici iedareadreptuiui d. p.opr;.i "i" irir"r.rt in careIon mor re raraa avee urmasl,ceeace seqi intimpli. Odn:l sa qisficuti. patima pimintului, se reaprindecu aceeagi intensitateiubirc.r " pentr u Florica,degiaceasta miritati cu GeorgcBulbuc, ira ,,i\rli. Florica", ,,cefolos de pimint, daci cine gi-epe i,,i-r.;;; -r-";;;;-"^ ;-i tn,., a; hp;;; i". "l -. r"b prerexrulci arenev6iede sfaruripentru cuhivar., peia,, ::.1:i,. :l ^9::lg. t ulur - Pentru^a o.vedea Florica.AflAnd ci birbatul ei pleacn acasi., pe de '1rir r. i-roror.,, ta ca.oloaga savista, cye. se oplogise casalui George,,fla plrnuf lui I"" la ;;:ii; gtiingeazi soqulFloricii, pe. ," inroarceacasi,il Ju.prirri. p " l* i" i"i.i" g; r "..it, omoari, lovindu-l cu o sapi (.deznoddmintu,l). Aceas" i*u i"lri*gar.-. ii a. pers.onaje: principale, secunda'reepisodice. gi Actir.r "l1t^fy-.1oase neasedesr asoara,;urul in --"r:t::il personajului principal, Ion.

ilol l, trosc- subiccrcxprinratprin intcrjccgic, studiind - complerncnr .irru-rtrnlia i instru,ncntal. 4. ,,De treci codrii d.e aramd, de departevezi albind.. +-,,tre cknd. .u cod.riide gram(, de departevezi...."(complemenrcircumsrangial condiqion al,echivr lc'tul propoziqieisubordonate.^ir".r-rt"nqiale condigionale contrase) 1, , distanleidintrc litcrc, cuvinte,propoziqii; - respectarea - agcz.arca corccti in pagini: titlul, alineatul. elevilor cu cornponentele citirului gi ale Insugirea acestorreguli, familiarizarea isului reprezinti instrumenteale autocontrolului. urparcurgerea Demersuldidacticde formare a deprinderiide scrierepresupune elemen telorgraficecareo com- intuirea literei (scrisepe plangi) prin analiza grafice; pun; cadrul didactic explici si nume;te elementele graficeprin scrierea,demonstr ativi cadrului a - realizareasintezeielementelor acliunii; didactic la table qi verbalizarea - identificarealiterei asociatesuneaiui respectivin cuvinte exempli ficatede elevi, manual,in alte planin alfabetarulmare decupatgi in alfabetarele, elevilor,,in benzi decupate din revistepentru copii; afigesau extrase, ;e, de exercigii incilzire a mugchilor mici ai miinii; - simulareascrieriiliterei de ci tre elevi,irnpreuni cu cadrul didactic,careexpliin grafice;i gesturilescrierii; se simuleazi scrierea aer,pe banci elementele ci, in podul palmei cu stiloul inc his; literei la tabli de citre doi-trei copii; - scrierea reamintirearegulilor t ehnicegi grafice; in - scrierea caiet,dupi model, a trei litere de citre fiecare elevl - controlul individual al scrierii,de citre cadrul didactic careapreciazS. corectirecornandi,demonstreazd.,dacd" necesar; este tudinea,explici, corecteazi, - joc didactic,joc de migcarerelaxantl - reluareascrisului cu alte trei litere sauun rind; - controlul 9i aprecierea activitigii fiecirui elev,evaluiri 9i reco mandiri' litereleinsi ln lectiile de invitare a unei litere noi estenecesar se r eactualizeze aseminiri si deosebiriintre acestea. anterior. si se stabileasci co recti, lizibih 9i, pe cit posibil, caligrafici. in clasaI sepune accentpe scrier ea in actul scrierii seutilizeazi trei forme: - copierea, de scrierea dupi model .exterior. mini; - transcrrcreA, dupi model exterior scris cu litere de tipar; s crtere - dictarea/autodictarea,scriere firi model exterior. 2. Relapiadintre cur ricwlum ;i evalwaretn inadpdmkntulprimar Pentru rezolvarea acestuisubiect,vezi T estul 8, subiectulal III-lea, itemul3. 3. Tiowri de itemi componentealeunui inst rument de ln rirs ,rrtans;, itemii reprezintd,elementele enun! urmat de o intreb are,exercipii Acegtiapot fi sirnpletntrebdri sau evaluare. Ei probleme,intrebiri structuratesaude ip eseu. In senslarg, itemii reprezinti intrebareagi rispunsul agteptat. Itemii se folosescnumai in probe scrise.Uneori se extindefolosireaite milor gi la probeleorale. c. 1. orice om poarecontribui/aveaun aporr la intreginerea curdrenieioragului. 2. I s-a comunicatnurorii mele rezultatul la examenulde atestare posr. pe 3. Continu i si cred ci acesr articol e de neinlocuit. Subiectul al IIIlea l. Specificulpro cesului scvieriitn clasaI Conform CurriculumuluiNaqional, elemenre scriere insus esc de isi cooiii in in vrgrmintul.pregcolar, scriu elemente graficeEichiar lite re de tipar.'in .l*;i;; "; lortftci achiziqia pozitivi de Ia gridiniqade copii, in etapapr"^"lfrb.t"ri exerseaz1 scncrea elementelor..grafice: pun-cte, linii, n oduleg, bastonadi,oval, cirlig, semiogi combinaqiide elementegraficecare compun litere. concomitJnt, copiii I1,l tr corecri a sunerelorlimbii, ;tiut fiind fapru l ci, in generalli' lllr,nsuleslpronunqia llmDaromanase scneagacum sepronungi. E tapa alfabey rd, ce3mai importand din clasaI, se desfd;oari in intervalul nc, ce sar.inviqiriialfabetuluilimbii-romdne,insusirii citit-scrisuiuiqi muncii cu carr ca, cititul gi scrisul sunr activititi intelectual-morrice, .o-plo., trebuie,t J ;ri;t actividqi congriente, conrinue,de lungi durari penrm elevi. peiangl.fort,r fd". citi gi a scrie,acegtia trebuie si inqelea[i rt*.rrrril. lingvistice,,r.r-" "i ...rt.^ devrntuncqronale, "rtf.l permit conexiuni,transferuri Ei creaiivitate . Scrisul,convertireaunei structuri sonorecu ingeles intr-o strucfuri grafici cu sens, trcbuie corelat cu cititul. ln predarea-invigarea integrate,in aceeagiiec qie realise zeaz\,dtire/lecturi, scrie-re comunicare. gi Actul scrierii ieprezin

ti urmarea fireasci a cititului. Elevul ingelege reginemai temeinicceeacel citit , dau gi ,;ri;. gi Atit in.etapa.prealfabetari., mai ales,in cea alfabetard,elev ii irrrg"r., cit, igi . reguli tehnice: - pozitia corpului in timpul scrisului; - modul in caretrebuie si qini gi si foloseascd inscrumentulde scris(stilou, crc ion); - manevrarea miinii.fdri migciri inutile careconrribuie la instalarea obos elii; caierului(suponul scrisului); - orienrarea . reguli grafice: - inceputul g i incheiereamigcirii grafice; - resPectarea formei, a dimensiunii,.agrosimii, a inclinirii elementelorgraficc, iar in etapaalfabetari,a literelor9i a-elementelo r legdturi; de - respectarea;iincadrareacorecti in spaqiile grafice;

r rl Conceptuldc itcm cstestrins lcgatde acela obiectivgi cle esteprecedat obicc . de tul de evaluarc. Clasificarea itemilor serealizeazi funcjiede mai muhe criterii , in dintre careccle nrai scurt b. itemi scmiobiecti'tti itemi cu rdspuns t18 t;ff:::'du inrpcrrranre obieaiaitateanotare tip"t ir-iliiini'osrrpror, sunr: in qi - si aplicecorect conceptuloperaqional' formeaza . ct"i"ia. propoziqii legatepri tt inqeles c. iterni subiectioi (l) item de tiP eseustrwcturat Exemple: Obieafu de eoaluare: - tiia."rince doui trislturi ale personajului' eaFata babei Sifata . prezentali doue tresituri ale fetei *ogrr.rg,rLri din povest moyeagului de Ion Creangi' Obiectirt de eaaluare: - si alcituiasci ProPoziqii"" doard' timp wrie' soap . Formuleare .rr.rnqtr"riifi.ti"a urmitoarele expresii : rim ,t *la"sairto r,plimbkndw-se pe malul mdrii' ,ootno,,: Din punct de vedereal-obiectivitiqiiin rrotare,itemii se clasifici in urmitoarcl e cntegorii subcaregorii: gi t, itemi obiectiai (l) itemi cu alegereduald Exempl u: Obiectia de er.taluare : identifice,in celedoud liste,verbele. ^sI lll::r:ui. Ute .,{ daci enunjul esteadevirat F dacdenunqul estefals: 9i iIn ltstele,.. sunt numai verbe. r A - Fl merge,scris,citire, indoire. r A - F: deseneazi, inalqi, incintar, qintea. Q) itemi cu alegeremultipld Exemplu: Obieaia de eaaluare: - sI identificecorecrparreade vorbire. Cu$ senume$re paitea de vorbire caredenumegre obiecte? : A. adjectiv; B. adverb; C. pronume; D. substantiv. (3) itemi de tip pereche Exemplu: Qbiectitt de evaluare: - si recunoascd cuvinte cu sensopus. . d e cuvinte .rri"r,, opus, rrasind o sigeati de la prima la a *?]t1i,ryrerhea OOua coloani. (2) item d'etip eseunestucturat' i,*emplu: Obieaia de evaludre: oPuseale celor d oui personaje' - si prezint. intr-rri't"*t propriu trlsiturile Fata alebasmului babei "tir5#ffi#birile : doui i*, pJttttaie dinlrecele de Ion Creangi' Sifata moSneagulul , TESTUL19 SubiectulI Revedere de Mihai Eminescu domestice I veseli noi inverzit trigti I I I uscar vechi silbadce

pl;pinde gTyl-lt:i, - vezip' 85' Conceptul fol' creaqia clorici.Din copitnr.,","l tttiMit t"i Eminesqg.pentru Estecunosc.r, cimiliruri' poascultat fil"perst\ii"a lirie lau incanr",porr.i'iit,^i;;;;;t;*ai"q" eresuri, doi.t , ghicitori, *!.iie7 Povegt i 9i vesri:,Cici ,-,., (Trecu1 de-nqelesuri-" pline abia-n1elese, d. 1y Cefrunte a-mi-;-r,Ja"r,;;;il;a "opiii-"r*i"*ajArdeal'la Blaj pt""'1 Provrncr in pti" qarl ', i";ii.i"iieti*tif" 1:l^1t^t-"^t::"-tte' pointregidecreagii caiete caefect ;;t "1 ;;;il" ,trebet.rre ile rominegri ""ut orientul,in 1869;i-aasuma sociedqii de pulare consemnate poet.Ca membru.al la ln;1dout.i" perioada.studiilorViena'dar p .p""lfi;f p..ii iarcinade a aduna etrricl'il interesea psihologie de 91 la mai a les Berlin, atdiazltcursuri clteltelucriri

r6 tu n, ll:,:';l,,llir'J#i rnr,,n-', i.$i ??ff j H,[[ :*: epl;]fl rffi I'i ]i o reagia cmincsciani .ongiri. "u.ilro"r" eremcnrc p p popurare niveruridifer.ir.. opurai pe i; il'ili*i,i : Lt',T;;AffiiF oetic ri,i,i,,"iLT.ril.u *T1., i, ,,V{d cerul, lan albastru,sidit cu griu de srele.. (MureSanu,lg72) ,,Cind rorsul s_aude vrijilor caier.. l_al --.'^4v^ vqr es\ lgTl) legile dcz,volt rle a unui.prlP't, ct.$tiinqa sinc unuipopt,r de irr rellqie .rr r'Llt;,1vr^qii-spiritu3lg a .u pentru acesteia timpului9iconsecinqa au ii.. r* gramaticale, rolul dea iugeratre cerea euluiliric, existenqiali sa umani. iodrul, in iposta"za eterni,oferi o lec qie J*irr.nfi .---^-:.^ :J ^^^ .:* ^,,1,.: :* ^l ^^^k :l vremcau treverbul ,a trec "la plural: :risticl lingvisticiarhaicl,apare "Yylla fdn esubiectivla timpului.Arhaismele, pluralul vcrbului cxprimepercepqia , (Mortua p"-un fir dj 1,p.u ' lgTlniqi/Voi cercade mi iubesti.. (I'loare albastrd,7g73) ' -" "' de Surt-isara cea-de :r"_13,^J.;i";# ;;. r"re lnfunda migcarea_.r creaqi i ntre stuf ia ,,Pc-undeal risare luna ca o vatri jeratic... Atunci intri in ."fi a;;';;'.rj;"r",i*r,.i rczdturd.... t"ir; Luminacu muculn"gintr_urr frarU ,;, oDair...., ," ( Cdlin _ file din'poaeste, tB76) folcrorice ry i91T *"agiaeminescipi ra . Elemente poezia De-ag burulin revisra p"m;ta, id{ej'i " aoea... (d,e{e p";_' f Luceafdrul(l 8s3). Reoedere, apiruti ti nz g,'ini" *rre a" j"*tft : ;#a popurario rio rio, _ drupute care din ,1111.1.nn.i,!;],; co "ara esre adaos existenqiar .r..-r ,,cemi-irdnea, 3. ,,pecareurma" - propozigiesubordonati atributivi' tItet ;'il iy., u, en,eu, ; ;,ii p ru ::n ;;::*J H';;;lff ;;i*,r ,,si apuc;m" iir,: " btar"),r',i-p".i"i;';#ri;;;i;';'#:1,.;:fi:i,',t"Xt::,j:j#1,:.t*.t",1.: ptopoiiqie'subordonati comple tivi directi.circumstanqiala de ,,.e"fit invljasein gi pe Mattia" - propoziqiesu bordonati pjt"d""r nruniunii ideea omurui narura, cu "rlrriij"r.g"r cucodrul, co_ c;reia a daugi.;;t;;;il"Tiosofici, ii timpului, senrimentul unele eremenre poetice: t"*rl lidri il;;i, ,il;*; po_ ezia originali ru[rtil'ririr?ri.'este io.ri.a forcrorici . p'in ;;i;ili;l# r o-.,rri raportat naruri- si prinrafinarea Ia n..r5"iv..J;h;; 'rl"re ,,oriorio, codru_ lule!/ ce maifaci. ar;gri"i"'i7ii"iil -ijror."io. .u"a nu te-am iut/ Muk.tvreme vi cut/$i decindnu'te-am a ffe_ c;tatlMuitliu-" ,- u-br ar...L a""i" r, poezia Reaed.ere codrule, codrugule,/ c" f;;;, at"srgrr.J-a-"d.' .ari tl vreme trecut/ vdzutl au -ri __"_ q.pe"at,/Multi lume ne-arn $ll,O^::.lO "" imblar... Mul_ am Marcarea diarosuruiprin semne qi de^punciuagi" ."r;;;;rur m edirariv_filoso_ fic alpoeziei June^in;prr;rj;l;iJ.r-"rri, care efemerur-qi eter nur;eur omur in general, ciriroritt liric, este ,ira"iro.,..um definii-de codru, repre_ zin,' eternut' ciuda,famiffiffi,^;i.gd*rii esre "*i*.nie, care ln "f*i;; ;, #;;;"te prin diminutive_ a"r."."riii,ffir "p-ropi. con^^-ii imaginea succesiuniianoiimpurilor, transmiteideeatimpului.implacabil, e femeritlqii: ,,- Codrule cu riuri line/ Vreme trendu"-lcitre conqtientizarea [a, ur.-" vine,/ Tu iin tAnlr precum egti/ Tot mereuintinere;ti". Pentru codru, ca in circtritul existengia init.g, vremeanu are ,.nr, ,,^C.mi-i vremea".El seinscr ie cicluri: stelelese risfrnngin lacurile sale,vinJt.rnl'd. veacuri rreceprin ac eleagi iul igi ,rrrn"azi, calea,dind glas frunzelor, Dunlrea :urg:, ceeace expri

mi conticu sfereieternein opozigie. circumscrise rrlttt elementele vieqii; toate aceste" nuarea omu-i schimbiCri. .oatU .orrr.-rr."ri menireaexistengialia omulu i: ,,Numai tor./ Pe pimint riticitor,/ Iar noi locului ne ginem,/Cum am fost aqa riminem". omul i;i inlelege in .i.td"^l"giturii de suflit dintre om gi naturi, r aportatla acesta, vremelnicia. surprinde cri.mijloaPoeziea cunoagteriigi a senti mentuluitimpului, Reaedere pe sine raPortatla codru, eleeului liric careseredesc operi ce folclorice, mediiaqia ment etern, eu taportat la noi, acel noi care ,,l ocului ne ginem", r_eprezentim 9i durabilitateaexistJnqiall,ne comPunemdin plan terestruqi cosmic:-,,Mare.a cu riurile/ Lumea cu pustiurile,/ Luiagi cu soarele, /Codrul cu izvoarele". Eul uman cu igi capiti identitateade sine numai in relagi e universul terestrugi cu cel cosmic. ' lvieditagiatransmire o aritudine senini, de constatareinqeleapti a unei realitlgi trei gi Tonalitatea stenici a poeziei se realizeazd. p-{il versificaqie..Cele oxistenqiale. au misura de ;apte silabe, ritmul trohaic (spefluxului afeitiv, srofe inegale,adecvare populare) gi rima im perecheati. cific creaqiei Poezianiaidrrt remine un model de valorificaregeniali a folclorului. Subiectulal Il-lea A. 1. a sfdtui - a se consulta,a chibzui' a cumpdni- a chibzui, a gindi, a socoti, a judeca' 2. asupra- prepoziqie ;cere cazulgenitiv. adverb de timP. altddatd ahu l - pronume nehotlrdt. amkndoi - numeral colectiv. r.a*.i" p"ifi;i;. penffu dmpur om, a. ,rarp;r"r inevitab',de aceea, forosindo ca_ cauzd,. ,,si citeasciharta" - propoziqiesubordonati completivi directi' nu-gi ma i inchipuia ca altddati" - propozigiesubordonati circum,;i ".nma ' stanqiali de catzl,'

,,clresrrrbar_o gosca.. -,iropor;qi" subordnnatl rrccede la un pasraaltul" propo ziqie arribudvi. 'cere u"u*Jon"ri atributiv'. 4. A vcau ur^::::.:Iosite. (,, exp res ie..,,,infi.risare,,,,,chip.. S-au ", ) descoperit ruineleuno,iirc antice. ( ,,subreran,.) l* i urn a clf, $i-a multi dibicie. r\_a tasatmc.r urrnd de tristeqe. o (,,umbri..) , Dc cc ai venir la urrnd?("il;i;;;,c.\"'"'" Nu gtiamcare dintre.er cngtiga va co ncursul. Sc auzea scartd,rt care.(,,ciruqd..) un d,e l"'Ic{ec^r dcgctur" ;:1fl',l.:lt*.iffiiliiilf'.t''#:1#il:-*'' pentru - p., cititulyi;o-adici siris mesajului in clasele.primare, procesulinsugirii Receptar ea variite metode,pondereaavdnd-o congtient,fluent gi expresiv,se realii-e:aziLp.ri n gi-a dovedit eficienqa' formfltive, intre careexercigiul citire.:citireain pri mare se practici mai multe tipuri ale exercigiului.de ln clasele trebu *i" i iit-ii ie ^;;;#; gtcrs pixuri, din cauzaviscorului.(,,rreciroare..) Trcbuia ftcutin pasd;il;r.il*.rr..,,,acgiun e..) B. l. dojand: admonestare,. impuhre. mild: mizer) circulatia orinpasurTihuga fost a inchisi , c. d-tiincbipui:a_giimagina,r_Ji'rlpr.r.";;;;:9;;;;,rrr,"r.or."p". 2, tu: nu arefun cqie sintacdci (*,. exprimatipri'pror,.u.. p.rrorrrl, pers.a II_a,numiru-l singu lai, ifl:]liq cazur vocatrv.l. a lurnii _ atribut,.rbrtrritiil' ffi tiual. 3. fo c: a seface^{o,c, a^trece prin foc gi sabie, foc g.a. cu drept:dreptca r"-a""r." I .r ii!, ..rrrant,a luape cineva drept... a'fscultind discursur adversarurui, p regedinrele crubului ,,oamenii obezi,, fdcu se de-alungulistorieilor, au {o* ile cute prin foc;i sabie. $illf,rY%:e' Aveaun t up drept caluminarea )-a supirar,r: r. nr!.,(,p buni drepmte,. : ) Yroiasdfie luat diept rp..irrirt'in.ib.r,r.,i.;. -(r:! 1", 1si fie considerat) necdz: "i.i,'i',:'d11,.;,lll',lli,filff::',:;ffilH.;,i',111,,j;.tlrantropie. lingvistici caie le-au plicut (le-au sau ,r?curror"ute si scrieexpresii/structur i gi spaqiale temporali;.a. careexprimi dimensiunea structurilingvistice atenqia ), . Exercidullecruriiintegrale vocetare,in lanq, sirite,s.a' pe cu r Analiza te xtului literai presupuneexplicarea cuvintelor gi a expresiilorneculn noscuteqi e xercigiulde utilizire a ac-estora noi structuri, povestireaorali, nOSCUte $l eXe fClFUl Oe Utlflzafe a aCeslora in nor sLrucLulIr Pt,tvsrLrIsa urcrdt ' exercitiu i de formulare a ideilor principaleqi a mesajuluietc. . IJn alt tip de exerciqiu de esteacelide creativitate, la tipul cel mai simplu de indicate- la alcituirea unui formulareauner enunquricu ceringe exerciqiu'' text. pdni la compuneriliber e' in a E*erciqiul,fiind o merodl de executare unei acgiuni mod repetat,duce la doa de unor deprinderi,de pildl deprinderea receptare mesajuluiscris- texbindire a rul literar. Prin eierciqiu se repeti funcqii mintale (psihice)9i motrice. ' I n activitateadidactici, exerciqiulesteo metodi fundamentali, prin care' conse $t ientgi rep.etat, ajungela: r , r , : - consolidarea priceperilor gi deprinderilo r; 'r - insuqireanogiunil&, regulilor,ieoriilor careseaplici in situaqiivariate, asigu' rindu-se transferulde cunogtinqe; unor capacitiqigi aptirudini intelecrua le fizice, morale gi trisi;i ' - dezvoltarea turi de voinqi qi caracter; ireaul - Prevenrreauitirii pi confuziilor;

elev. terului literardecitre fiecare descifrirea in ritm propriq,cite p.erupune sarcini inv[de realizareaunei Ii secere elev.ilor crurea conqtienta, a seasrgura cusau personajelor aftenumeproprii, si sublinieze ; de pilde,Ie reqininumele a a crearive, originaliriqii, spiriruluide independeng capacitiqilor timularea stimularea $r a lnlqlatlvel. carecapitfl o Exercitiul esteo mercdi adecvatituturor formelor de activitate, pe rmanente. in autoeducagiei deosebiti perspectiva imponanqi 3. Tiouri de eoaluare vezi al subiect, Testul5, subiecrul III-lea, itemul2' Pentiu rezolvareaacestui descoperirigtiingifice. 2. Aveadoar/numai steu;.; r; ;; o u" ;;qpfi;; ;:"1:".'Jn oas ci. 3. Fumuriii ochelari did.;;;;oli,lu, un aer ii misterios. 1' ln secolulal douizec'g1 s.-aureali-atextraordinare TESTUL 20 SubiectulI I Subiectulal IIIJea l, Tehnici ale muncii cu cdrted Penru rezolvareaacestui ,ubi..r, vezi restul 3, subiectul ar III-rea, itemul 1. Ion de Liviu Rebreanu p ersonai I on ului Caracterizarea in a personajele suntfi cqiuni care sale Dupi cummlrturise$te Rebreanu, Liviu reale. trattspustrlsituri ale unor persoane H

rill ftersonajul principalal romanuluilon reytrcz.int{ clestinul glranuluisrrp6nittlc prtr_1a p{mintului gi de patimaiubirii. G' crlincsc u, in Istoria literaturii r ornine le ctr ,,lon nu c insi decit o bruti, crreia giretenia la .origini pand t n prezent,afirrrrl ii gineio.6e d.gtepriciune.,,,,r.?l comia lui de zestree_ cen rrul lumii gi el cere.r, ir,o..rrqa,irrri dovedind o ingrati tudirrecalmi"' Nu d in.intelig;it i-;q;, seducerii, din viclenieinstincrual:r vr ci s'r Yrlrsrutrusl rucf,ual;l, caracteristici "rr" oricirei fiinte riduse". E' Lovinescuspuneinsi c i ,,Ion esteexpresia instincruluide stipinire a pimi' tului, slujba in .u'l:1._e :1"_" I I parcl..' ziu a9a",",,,ce cAndc al tlu... l)ar dacl 1-ai pentru cine sl-l munceqt i, din senin? ,r.. Dominat de patima pimintului, Ion consideri ci ,,dragostea ajung ein via_ nu qi! i'umai ,,b"r.ror ,.i"J. itiil;;.#rniii" l" sine dispreq; si rimin roJcaric... cu gi "ra r'J. :ql t;il;;;e!... trisneasci Dumnezeu " - .Dragostea Al;" strinsi,o viclenie pr<, ceduraliqi,cu deosebire, voinqfimensi:nimic o 1ii;1s9;li ..,,(Istoriariteraiuru, ntmine contemporane). ""-i';;;i;;' Isteq harnic, gi fru nieafhc;ilor din sarur pripas, iubegte Ion pim6ntulcapeo fi inqtr, pe o ,,ibovni ci'. Disp.regui ["tj_o.ura ca gi bogitanurui vasileBaciu,o ,rorb. aruncatr Titu Herdelea, de iiiimpezsc lui'Ion."1."?" o[qirr",,i.rt, piminr: sedu_ ""t" cerca A nei,faralui Vasile Baciu,'fata J", U.gI; " Ion misoari "rarn pmattt"til" r.,l-\r asil" pe simionLungugi":.p_TiTlfcomi rifeas obiirii,f*;;r" Baciu, arevecinului, nu rezisrisi nu care face va inchisoare. "a sufletullui Ion^se-zbuciumi,inrre gl asur pdmanturui iubirii. Mamasa. zcnobia, reprogeazi trageIa siriiie, vezand,ci ;i grasul ii ci Io-nol,rbegt"pe Florica,fata frumoasigisiraci: ,,Gindurile insr ir frimi;;;;;;".];j"ri*" ai' cein cemaides cl, robotindori.eri-1 :a ajunge nicio -dati aib; gi erceva. si zici, vatrebui ya si si rhgi pe laaliii, si.mrinceasci sp.re.a imbogigi algii Toati istegimea pe ? L: ::!li. lui nu pldte$re ceapideger ad, o daci n-aregi el paman"t, ,nulr,*"ri.;iv."liru;;minr esre atit mai ir"r", . u .a;;; cu saavusese avere, atil siu, Alexandru dar Glanetapu, Ieneg, perrecirei iirra'd.rr.. I;" ;;;;;;;" 9i_begiv, ci trebuie seci_ si strroreasci Ana: ,,Deod ati cu Ion'ofti rung;i iqbragi$a"d ; ilbir.;ilff;; minturileadormitsingini cagi cind fi;;;Li;;;-r;;i;;ir",r, ", - Ce si fac?... Trebuie i"u peAna!...Trebuie ,_o !.. Dupi seduc"*i*T,::l-TT"pq peVasile B";i";; serocmeasce pentruzesrre. Estein grijorat deintdrzierea acestui". e,RarrrJ;;;;;.-;; i^txede tatir ei,cre_ de ci a qa secuvine. i lngeregere gi--itn p""rru Ana ,ru ',r" nici mai tirziu. cu atitma ipugin cind, arunci dipr Vasilen".iu --"rr., i"fr*-r;;ilffifi,#rr1?# 1unti, ' mi se, considerind fata.s-aingeles tarir ,i-ii";;1.: ci cu La nunrasacu Ana, vdzind -ope "i Etoiici,;t ;;;;l; fugi in rumecu ea,darisi domini slibiciunea: ascugiti,.rr;;;;; . lretexte pentru a-lviiitaqi pentru a o vedeape femeie.Afldnd ci Georgeva pleca v ine noapreala Florica. ingtiinfat de intenqialui lon de citre oloaga le acase,'I on tlvista, George seintoarce acasi,il gisegtepe Ion in_curtegi-l omoari cu o sa pi. de Astfel seinchiie destinul tragic al giranului dominat de setea pimnnt car dcteizarea directd,po.robiecdv folo seqte personajului,-naratorul ln realizarea ind,ireAd:-comPortamentul,.faptelc caracterizarea tfetul fizic Ai moral, gi mai ales inlimbajul, monologuriie interioareale personajului.O modalitate de caracte rizare personaje. cu direcieo constituierelaqiile celelalte pe calitiqile,pentru cI serecunoagte sinc VasileBaciuil urisre, deqiii recunoaqte aqa in tinereqe, e

feciorul Glaun fliciu: ,,Simqea vrijmag. Cum a fost dinsul ln acest fierbeade u rl chiar numai vxzindu-l' !i ura De netaguluiazi.li ureeaverea. aceea aproapede sufletul lui"'" I serevirsa asupraAnei mai aprigi, pentru ci ea,eramai dc sirac gi se iesitorise cu o fat{ bogati, dar, spre deosebire $i VasileBaciu'fusese nev asta. Ion, el igi iubise gi-gi respectase pini la urmi fli, inr il irbrgr" pi Io n, suferi b;tai de la tatil siu in speranqa.ci CIul o va indrigi. Cettd t. va co nvingeci Ion n-o va iubi niciodati, Ana seva spinpe lolosde plmint, daclcineqi-e lumedragnu-i al tiu.?" la patimade plmint, izbuc negte fel de PitimagiubireaPcntru Satisflcindu-9i diversc Floricii, gtrsegte Bul buc,soqul .t, Viclean, frnprietenugt. George se Blorica. zura,el fiind autorul moral al sinucideriiei. piminsi Petatil lui, Ion il uriEte gi-l batepentrucI n-a fostin stare pilstteze turileZenobiei. intelecualiisatului ausimpatiigiantipatiiin funcsocialia satului, ln stratificarea il bogitanilor, a dmonestea interesele bogat,.susqine Belciug, Preorul $e deavere. sisiienilor. Fa miliainviqdtoruluiZahariaHerdelea, peIon in bisericl,in prezeriqa Vizindu-i sfit uieqte. il il incurajeazi, simpatizeazl.Ei'l d. p.rt.a l,ti lon, L.A, "rt. se ln dlrjireaqi iatima p nrrupimint, Tiru Herdelea infricogeazi. socialiampli.Ion el re prezintlo categorie Numet. p.tronrplui relevlfaptulcI literaturaromini. ln memor abil r[mf,neun personaj I Baltagul ;;iili';il Sadoveanu pe-anrur1eada_ gi Apoisi numi numaigarangia "t;ll,l'_:"flii:i::::oiul, pimintului. cind ajungela convingirea c d,numai il va face si piardi pi_ mintul, Ion inqelege ,,piminr"t.] a"... ci -o"r r", pimintur... Bun e pimintur gi drag mai rentla moarrea "d"orri. Pini si obqini pimintul mult rivnit, Ion se zbuciumi inrens,trece de la bucuria izbinzii Ia disperare;. rreprarse dezuman ir";;;-;\';;"p.'arr", rimine indife.rr" p"niruel reprezinti ;r"b;; r#d;;,rfii;. " CaracterizareaVi.toriei LiP an transhumanqe ,,romanul Ooeraliterari Bahasulesteu n romanpastoral, se romanului Acqiunea gi ernice fsihologice. sociale, f C,-iefi i.r.u;, .., implicaqii Tarciului, din prirrcipal,-girancd Jvligura ieazepe drumu lVitoriei Lryantpersonajul ei, destinal sogului NechiforLipan.Drumul este nipraz nicului spredescoperirea pentru 9i. rinul simbilic pentruVitoria, confruntatlcu moartea un drum iniqiatic fiul ei, Gheorghiqi, pistritoare.l unor strivechitradi qi Viioria, ,*iorr.nt al uneicomunitigiarhaice, naturali,modela intruchipeazi'tr isituri aleomului din popor,attiotatin realitatea

U -iil"i;;;;; ca sogie, Vitoria unorconfricr" r unorinfidelitrgi "rr"-ria.ia'ir;#1 111:1.In ciuda do_.rrir" ,r. rogutui, ;r*.iiii."rrifor ." se ir,ro.ri#rordeauna ea ri ra ,,ia "" ca mintei ei se ajute gi bragul "Totugi va gisi t" lui si lucrezrcrtatea' ;i::#?.',1f:,tJi,ti:Hfi'#[l;"1;T;:,t'." - minisrirea penru Gheor_ "" Y*:l^.^:l.ir viraticur. ghig aredragosie li $.r,"g9 r.. aparre, o.roti'd*i. iil;;ffi'itor mapenrru pentru for_ viari.Eagtie iiur.,r" 're#,i"-,,."pur a_I ci r"-ili"i;i#""b'.r. ,;_tcireasci, cultive increderea si_i oamenii si sedescurce siruatii l,:r.ri t;:i;;;#J"asci gi limiti (ucidereatatilui , descoperire. in or"-irrt"lor acesruia ripi, in neasci' vegherea inmorminhrea, .r"sri_ p"d.piit.r.r-i""rib;i;ir;";;* rir,i"r,,, Gheorghiqi iese A,r;;i;;;i;;'i, io, portarea ffi;dmite nourin com_ copiilor,daraccepticeea qesalr dupi moda.noua". c eimbunitigegrl caii, vezide tn"in* gJorrr""r.e i'ciurarea -r"."i"r,*.Gh"orghigi. .. ruiNechifor, grijr si o duie viroriaare r"..li."rt rt ;:1H;U;:Tl';'.L,11X$ryi,,l*: nigoarr" scrisoar* ciiqn'a.T;;.r, din rri u.i .* "r ,*-i"i91r1, arireu vali9ibluzi,rrde-r"1r"r" ,,Iqi coc, fffigtiutde acesrea re gea ,,ic, rii:i "-u, bunici-ta, our,,.;_mea qi-n ti.i n_am noasrritrebuie tre;eg u;t-;;?. se oadmonesr""zi ciincearci p"r,rr,r. d en ;iu i];:i:TiiJ evi s*asii- o,a*,- "-a, ff"' if:llqi[T::i:L::; respe*area ca oameni si faci ",,. i"unitliii J" oiJilr,opur," care "" r:11:llt: "i;;;;;: vr,de$i inteligenqt nestiutoare de_:"r:";;iiliqp.l*r rrqu o"Ji6.9i.,i'or.a,rar,_ 9i nad_ a. si bine sogul. stie ac[ioneze ^Vitoria peceidoi i";irurri'i;;r.g", ai rli;il.f;il*_ut ttdescoperi ruiNechifor si asasini, di*;;;B;;;#ji:cJili,li"i,.pr ae decir auto_ crima'''"'i".[ii;J;;;;,;*" il ;,".":il,il?:;:,T::l;.riur de ei afaceuiu-i. ,Lair ", tr sta faqa 'e ,,cu "-Jiiirr, in soaretui o;";u *'ii'n,*'+F;:^fi;ii,illr,";i "r,r"iil##::fffi*1JffH:l ,.,:;It',::'tr:LT?:J:i:-T:il;j g{1i,,",-.1i,,.,,i-"n,eror, in ipos;r*nr" riunca sociar, a. .; ;;;;goric, frcandu-r s-o "o"ria.r*.;lrJrt, ,,r.*.;r;r;;i;il; si fiedepeal,u eele peI anoisunt pri.r.no*],'i"r*.,'rnril de rume; rnai ri-#i"rr"gut.,' d I o uu o oamenilor:,:M;;;r;,tiorebuie safie f;rm;l u mr i.. i il;# *rj i ":l; L:_ "*,"po.,.;;;;ili l.iil;il ill,l"lll; i iiiii;:'.'':iiflf'.:?ftffi'i::i,;;.Ji gensavitorili,fli."p"."ain:regocier""p,Jsrpuir'nraf i;;"onunri..cario,-ui#di:t}: :t"il.f; r citi in suflitul [[fi T:nni:,':ln:"'*5f ";'1;,';;"'*14.'!;'"iiiill,i'i; ffi*'aauf siici.Acestpo*. ,",,.,."-fili",i""di'"1, *f,llli"*:"!?ff il:tf;f;;;i:: ::#lrrui#;;Th: n.redirectr) ."::1:.rr:..azi frumusiqea j;rancii,o.aiii',',,ochii ei p*er serrsf

r'nge ciprii,in care lumina cas.ranie farriqi,'.i;"d;;".p;*e....Nu maieratdni_ r l, daravea frumusege rruitiii o ,r.obir, " pri'ire.Ochiieiplute i;iq!;"'il"f#l[i$r$,t1"-*;;:*:i,l'ffi itiiftii#{i: ,b:nixrir viallstrrvechi' perso'aj-cornprex, rparc exemprarimtea prirr in sa arit l,o lndrziereanejustificatl, dozl de gelozie. epecea bunl, Totugi,existl o anume (vis_ul ,,care riu numaideeagtiute plrstijiile,visul premonitoriu, anumitesemne uperstijiile,visulpremonitorru,anumrte semnenumar de eaguute(vrsulriu ,,care lmp uns-o in inimi g-atulburat-o gi mairmult.Seficea ci vedepe Nechifor' Lipq llare, cu spateleintors citre ea,trecind spre asfinqito revirsare de ape", cocogul a s firlntat ,,intors cu pliscul spre.poartil" ,,semnde plecarel')ii dau.convingerea solsti$ului itului uagic al birbatuluiei: ,Timpul stitu... Sirbtrtorile qi.petr ecerile iarni i-au fost pentru intiia oari striine gi depirtate.., Ea insl se so cotearnoarei ci ca gi omul ei carenu eralingi dinsa. Abia acuminqelegea dragoste a sepispentnr so!, Vitoriei sunt'anirnate d'ragoste: de ca-n tinere[e.* Toate ac qiunile pentru tradiqie,pentru ade. rtru colectivitateadin carefaceparte, adicl, dragostea pentru dreptate - aceastaestecaleavieqii ei: ,,N-atn si am hodini cum' n-are ,: Inspirat .din variante ale baladei I Tarceului,pin'ce l-oi gisi pe Lipa n'!. rale Mioripa, Sadoveanudezvolti motivul ctrutirii oierului (mottoul ,,StiPa unor semnificaqia stipine/ Mai cheamigi-uncine", rolul ciinelui,al balugului, dezviluie incdrcitura mitici a romanului). ..i .,.i nimente gi a unor personaje Izbinda itt t"*eraia ei incursiune in viaqasociali, coborirea tn infern, iriipun e urificarea.Vitoria merge,insogiti de Gheorghiqi, la ministirea Bistrila, unde se sfaturi de la pirchini la icoanaSfintei Ana, de la careprimeqteputere,^primeg te poste$pirintele br"iitJinainte'depli:bare, ntele Visarion. Visarion. Sfatoi i ntirire ii dAti detir.rcl.Daniil. Inainte de plecare,pottegSfat si intirire dn s i rirrtele com^tVi,oiiei intirire dela SfintaAna cere vineri.In drumulei,adesea giprimegte fi douisprezec e lui ziledin viaqa Nechifor Drumul de reconstituire ultimelor a si dela Dumneze u. lgi Vitoriei:inteligenpd tenacitate. pregitegcalitiqimoraleale lelev; adevira tele Ei Minodora impresionantil stdphriire sineqiperseoerentl. de plecarea, cu t e minuqios la miniitire, gospodiriao lasi tn grija irgatului Mirea. Nu are 6pafl nin siguranqn tn iste lncredere auroritigi;de aceea convinsi cl numaiprin prirpr iile'fo4e vaafla poposegte circiumilein careseoprlsegi Nein in Seamestecl mulgim e, Edevirul. vredupi semnele se cunoscuser5, orienteazi de Ehifoi,aduni informaq ii la ceicare-t forqacredirigei sale.Cigtigi ajutorul circiumaruluiVasiliugi a m ii gi sebazeazdpe din de cucoinaMarioara, la careafh cI doi oieri din apropigre, saacestuia, Soqiei le sogi noapte prin viclenie tragede limbi P-e peste ful Doi Meri, seimbogiqiseri pe ll acestor". g;segte Lupu, ciinelelui Lipan,Ia un gospo dgli. cu ajutorul iiile Intuiqia, Talienilor. birbatuluiin ripa de la Crucea ose mintele descoperi acesruia, tecirnoas' pe psihologici ajuti si-i determine uciga gi'si-gi o gi inteligenqa a6ilitatea Anastase subprefectului la celordoi oieri,i i'sugerase Asisrase interogarei ci fap1a. lui La tsalmbz cum si conducialrcheta. inmormintarea Lipanii cheamigi'pbucipretext detectiv:'sub de de gi iar f;agi, p e subprefect, la praznic dovade calidqi:de riil peBogza. indeamnlsi bealn cinste a il ii vreaia-i vadabaltagul, dezarmeazd povestind.comicrima, recbnstituie posa tului, apoi,cu uimitoare stipinire desine, Prin miregi-litrfioari peucigag. insi nuiri inteligente, fapteiiu o e:iactitate care-l ierea acuzaimplacabila apoi Vir oria'il determinipe Bogzasi seautodemagte, rostegte e pareci pebaltag scris sing egiacesfemeia, se mi gie:,,Gheorghiqi, vorbi cu mirare ta-i omul carea lovit pe tatu-tiu",' crimagi-i recunoa$te Bogza ale de ,Sugugat" ciini in tiltimelemoment

e vieqii, faptI, de ierteo asemenea ceieieriareviduvei. Vitoria gtieci nu sti in puiereaei str aceea o replici semnificativi: ,,Dumnezeusi te i'erte". di

ill e*le, biE,*e, a nu,aavuttrirnpde dczntdcjdcpi de boc. u { trp n:::iii i;: g;Idi : J; sripi'negtefiinqa,d, pildt ttrs I tntenscisufe-rinqe ;I,.;rj,; il:ilff ffi, #iJ:: [ ;;; oescoperl IJ; care-i tuiNechifor, ln rcgiunilc 203 jde a-l plrlsi rapidpe Bllosu,ferea-ida rlspunsclar,degisehotlrlgteca.a ii i l Decizialui Moromete mirtrpe Nih, ciruia acesta di t zi sLtalc salcimul. rlspuns nea$teptat: semire proqtii", repetatde Nih atunci cind 9i Paraschiv ,,Si lui si gtie cauzaiiierii salcimului, Adeseacomporta-rea Moromete le pare Ca* : ill;iiTi'd#fi :::Tiilll{:_t!H?iru,ff ffit'H,1il;l::tl:,1;il,*xi f; ;f,,i:ifff I' j:Tillt,i"ri.,,,uiut'i;;,;.aritozo,rasidea t,l-*lt'l;l;ff l!1Til'fffflnl*i#r,-l#t'.',;i.-a;i;ii'*Lr,i?ilti;rjp"#: ce ro".i ci aE i'*, ;;;i ;ii;il##T lH,Ti ze ffi ;iitrJiJlt:: :;n tru::i E m4ma, fetele*- pfinn9i ceitrei fii toqi, poiana Iocan,,Descoperau Cocoqiltr, lui lucruri carelor ciudatuldar de a vedea hari ai lui Moromere- i; tatil lor avea roirncu'.'ie ;i; aviesii't;i\ffi ff l,fflrtffi:l',:,H victorio;l ;; este pregtti ti cgo vglui ,i; pe i scipau, careei nu le ?edeau" Chiar sosirea la fieririe ). r o n r j c l o r fem in in e vol;;.;;di;liil"?u."romintr . ' c in s t e in g a le ria p e rapropiau fieririe de simuleazimirarea:,,Se itabiieinirarein sceni:se lasi agteptat, Iocanabiadeschisesepoiana departe exclamaqii, cu iMorometefu inti mpinat de 9i I illoromerii nu nl*i lut ln seam[, ira plinl....to$ gehgiogi parci neribditori,Dar Moromete Ei preda li ei. Seopri din nou pe o podigcI,il pirxsi pe Dumitru lui Nae deMarin rc gi'abisi seduii proaspit. iegi Era.ras Abiapeste j umitatedeceas de acolo, o cuiva. I intrain curtea Carecterizarea IIie Morornete tn se C" e, mi, ce v-aqiadunataicea? miri apoi clnd ajunse poianafierlriei, lui , .Buni dimineaga!" Romanul MororTepiia considerallflnur fo^st fiseali, ve-rorna n din psihorogic rumea abilitate disimul;rii sedesprinde rolul jucatcu agengii A ceeagi a lui,in care din complexiarer saru_ rufl.ruluifrJnrr. decurge fieririei, Moromete intrtr dirriar""te.ul de Chemat Ilincadin poiana si incaseze ,,fonciire a". lrqiilo*o.i't-'.b"omirejif;til;il;ffj: nid complicat re_ al la il degigtiaci eaeste biserici, strigl pe Parasehiv, rlbdltor fn'cutt" 9i o strigi pe Catrina, ero or*rnii; viaqa scurg a p_",i"il;";;;;.n;ilr, ,,,,_pur foartc se aicrtird conf licte spreei gi se "u apoi giel absent, ignorindu-ipe ceidoi agenqi, pe neagtePt ateintoarce preda rnari... adupe r";il;;i&ft. . Marin o imagine indiferent prive gte cumJupuitulcompleteainediiJ"'r"rurui noutip ipunesec:,,N-am!" Le cereo qigar i, eiun gi pe meticulos o agazi prispi,in timp cefumeao o zl chitanqa, primegte, privegte spue n-am?! ci ingenuu Peinu qi-am rdspunde agenrului ,zi linigtit.La insistenga apare mai pu'in caracterizarea - rn rorn4n nevinovat. si-f faceudaci n-am! De undesi dau?N-am!" JoCe Moromete zise notariifugirive, doordin mo'a[pred ominr-ca mai dai,;uo,[o /ire*d,doar lilrp"rru*enrari,ares i,iii,iii'riirln qirln easctr; plata datoriiloreaminatiin sPe.de culcontinui,suntmanevre viclenie pre_ adeuilltit"' p"rro,'";rfi;iiffi" in agenqii In aga ci ranqa statulle va anula, c um semaiintimpfase. momentul care rduatizareaacesru""".-*prrilo, ffi:iliiJiff:lo r' ?", intii intreablironic:,,- Crezici ais-opoqiduce vor si ia lucruridin casi, ciruqa, romanului, nararorur - In oxpozitia contur^eazi ci Achim personajere cor rlporrarnenrul mai incoloaEa, discutlmnoi!", explicindu-le apoideo miedelei gi , ,mai prin dipieacila Bucuregti oile 9iva trimite bani,Exasperat, cu Jupuituil ca racretizgrye nu egti Copii mici n-ai! ! I n-ammaipomenit Slrac iect: ,,Raside om cadumneata p loturile,numaidumneala ln-pltrtegte ! Bolnavnu egti Atunci cum? To ari lumea rcmnificative aititiil^iFil[r.1Ti:,.tr ani!,.," de ,!l pe tinzica gaia -maqu maibinede cincisprezece '"u" prag.ca supraveriJ"'iuna se unsripin, i,e.,,o lt cu vecinului, satisfaclie ii eofiscali, Morbmete spune agenqilor Dup;'plecare a familiiva?esrrima fftxff'Jln$!!frffi fi ";b;';il;; ii va pilareaici, naivitite : ,,L-ampicilit cu doul suiede lei',' I-am dat numaio mie, cu pe etteazd Tu= gic u o vocesctrzuttr" ceil decone idAuglapoicu ciudativeselie , ceea qi flloiu gi-l

facesi-l urasci: ,,Bilosuseuiti la el cu o privire-rece buimaea, dor ? Gln-er M oromete lqi blteajoc de el? FIrl sl-qideaseanadaci se Nu inqelege". irrg"li ,"rr "rru,vecinullui Morometeavuptnt* intiia oari binuiala ci Msromete nv4lrfl darwld uim!!!:::iqi mascheazi Bi= la aga, neplicere4 a discura vecinul la se'gindegte e l,la Bilosu,cums-argindi Bxlosu nirnic,adiefl caEieAnd de cu sXu. om Bilosu simq i deodattr il urigtepe aeest gi ei c[ losunici'n'ar fi... gindind astfel iar ii doregte vadi venindla el la poartl ca s[ seroage, el, Tudor Biloeu,s,ice si-l At itudinea ium seuita de asti dati Moromete", in uite surd,disprequitor, aer,aga p e il lui gi glumele Moromete iriti qi-linverquneaztr vecin, lavt iiptomiri., l.f ir iiiTTiilffi ilTi;#llli'itf T:lii'iffi ";#i,1:'TJ:'yi:frf,fmai.ares si arre pi ql iffilHi:1111ff::ff'J?ffiHl-cade. personaje indirecr ff interioare),'prin iil;.i li-b;i, umil, rir.r-.oljlo-Tri dar "oi, iese llff"i1?,1fii;;i11i'i";ffiil;r,ijllif,ri,, osemintcl,, Dupi,iniru;;;.;;rffiii'rrr.rr",ir*,ririir.ruiui, Virorir, av6nd r,., iifri"ii,oarereco,r parasrase, c,, aceasta explici se , fiilor sii ori unor consiteniciudati,,,suciti",in realitate , are rtmorude care, personajului, spredeosebire ceilalqi, simpul complexitatea in pocalittrqi demonstrate discugiile de cunoigte ,,plicJrea a glumiinteligent", -+ t. t' w gi in comenrariilelui lJcitirea artiiolelor din presl (la intrunirile duminicale iop'i i*a",, ;;;';;". *srd ou ei iif,ii ilXf#T,Hiili: p eii'a'p u isr si m "i,n' lm &iitrT,'ifii,Ili:::ir:U,* momcnrauroriratearuiruro,l*r[ffi',,:1!i[* ;#,ffi ,r ff i'*:':li*: aeariir,","i"1i.1q*"h pa,n, rup,.r* h-

l0 I nile'reacliile sunta..*iri.' ,,i-i lui tttullunrireiritare eiii srirnea ut6"r-i; ;;;;';il; gi care rds"i . riil" cilililre I')irinrulatria pcntru Morotnctc.'u.'ur'ai c$te o ar'i doua lui uerurr,de accea pr* ..l"rii";". l* ,*li;';;;;, clcapirare,ci a devcrrir a imprevizibil. Atiturlr il aceasta - c., "J;; "p,;;;;. starea il'l:i:x:r:,'i,lil' T':^"dea.satisfacsia-c ind Morolrreteera ir.rtr-adeua, o.,.."rn dar eraparci, nemuljumit mai nrtrlr "..ulgr _ii tlc i'sugi faptul ci cra nemulqu-it J.-"..1 cevacareii itirnea de fapt nemul qunri srarea aceasra dc ea numea 'r. o succarr, gl rr durilc , 0.,",".0i" de se ,,nevoia convinl;,. a ct $i cclcmaiinto-rrocheate gindun p"r .i 'pei"';;;.-i;r;.'i", o. ce vorbegre sirr gur,el rispunde n-are.u iirr" discuta, ci Et in q vr r r u r .; ,ri_.rrl nu r r r sensilv4 rr rl l grl l merid str-iasc ulte Moromc," *.,J:ffi:iliT::T?rliil!!i ista?De'und;ildr#i'ii.j povesrea a lui asta cu gcoala? cevroiaIa ur-, ur-.il"ll, ,pripldirul $i ",cdndl-am de e1.,. vizur pe scena acolo, aia mi-a secat inima.,. nici nu spune... ?iceam ci eu c_osdJ lase repi. uimit gitulburatd. seagezi tacu tlln"eobip'J;il;;hr., ,*";,i:.y"romete' ir", li&^rr.r"q ffi ; ;fi ,i in linisteane_ *,1.1'::.1.r.r,r,,,f ".-urrp,ii, sa rulburati, eracu Nicuraie ce ;". pe aceasra "-ti-"i orrrr."., apa a lor cu atita seninitate., eracu neputingi i;j;ili!#li incit s.i-nu-gi seimaci acesr de a fi dai fel crade fapt bucuria ri bertatea olie gi ror. a1 fi parare, cumspunea Dumitru lui Nae,n-ar mai fi d;;;;; .-nici Tai avut;i.nigte pentru- nici penrruargii. ei, Moromctc separeci chiaraju nsese acoro; adici si-;i rri'i;;;,, ., ceavea. srni_ Era ros'avea copiii sinitog i,avea ";r"ge doui loturi a" p-l"i degtepr care cu iqi f{ceaplrcere staia1;9f9;: f"g"'r'" r*u"il;;;;t"i;;;"i;;;_ si o- supdrar punu tcr asculhpovesrirea Morom"ae lui J;;;r: pisicefares;;;;r. o cripi desupira_ r.ca - qipe lingi roare lui u" o m bun.,,[...]ce om ciudat Dar ra ! urmaurmei,de ce.se "..:;;;;-ri.r', ;i purta e l aga. de.prierenos intreba ? se Jugurlan.Nici rudi nu eracu Jugurlan,nici priet en, pri^eten nici cu un priege" a.-ifili rugurlan!.. Moromere di griu i-p*,,,uJl ui1.rgurl"n,-iar ii acesra exprimi direcradmii9i ragia: ,,Moromere' suse er'cu i ntensi.uite, ascurti-miaici.,. dum_ ";;;;;rti,jou; erti r"t*trt.ir..i:'E"irrr ci Moromete 1;11a lingurul caremeririrn ai nu isi a,;uri consireanul. acela pe car esecerra cu,"qi, i;;;;;;" ili;;;iffi"T# lumea gi se afla 9i ." i"g.r.r. ,ri-i'o, n acea.sri neobi;nuitiint6,mprare.,. Dar aceasd -ii; seninjtate iluzorie.rr"-u,r ..or; ,.rtu.,rrri,J. fira; a. piemierea rui NiculaieMoromete, caretatil siu ,,ut pe ur" i" f*Jili;J;..., seagtepta fie si celc doui loturidepimdntii daului Moromere iluzialibertiqii, seninirare ol,i si cerea a contempra dc satur, viaqa, sr"r.r,i.11.u;;;;;?rce g.1 poliricdoi de a_ri pe prispi cu prieienii, Co"coeile, o.,,i;t* tlrj jv"r, spunindisrorior l-.::::_q::lile re ca aceea despre familia numeroasi'a piri.e ,"u pcrvesrea r"ii;;; 'os rrme' aventurii tui ta munre, plecai f""e.o;,rr:;;;;;"i;; ;.ajrig.^urni buni,cum . ".,,a proccdar Bilosu,ci din spirit a. atras d; Intr_unasemencir momenr senini tati_1i-ite"er" "".r,iu.e.gi de ";;;;;r:ur. r p"".gril"r rr-*i*9r;;;Tugurtuo, ve nit si_icear! lui Moromete imprumurporumb.,,b.." .."ir ,i-i* p.''frgr.r"r, gi ir ficusesI prrlscascl

gindul g6 b"t. a. .i 'l'ributarurrciirnirgini pcrsonalc dcsprcfarnilie giviaqi,autoiluziondndu-se, Mo nu inqclege conflictulfamilialgi socialcaremocnegte, se ostenegte nu si-gi toasc iqi si-gi inqeleagi copiii,de aceea lumealui iluzoriesepribugegte prin flga iori lor la Bucureqti. lncearci si-gi pistrezeumorul, spunindu-i lui Scimosu,de carea fli despreintenqiabiiegilor: ,,De ce se* fugigi,friqioare? le-agfi spus.incet pu tegisi mergegi?"gi cu o tristege aproapeduioasi, iicatacterizeazl.,:' Bniegii i! exclami Moromete cu un glasde parci n-ar fi stiut ci aveablieqi. Bliegii mei, l e, sunt bolnavi...Snfugi de acasi? De ce asta? Nu i-am lisat eu si faci ce '? Ab soluti, absoluti libertatele-amlisat !" lnsingurat, nelinigtit gi derutat, seret ragepe piatra de hotar a lotului slu ;i measupraevenimentelor pentru a le inlele ge9i a le stipini: ,,Eracu desivirsife singur", ,,fugisede singuritateade acasig i din sattocmai pentru a gisi aici linigte un i o singuritatedesivirgiti [...] s e crezuse om liber, stipin pe linigtea;i bucuriisalegi iati ci libertateain care crezusesepribugea,iar nelinigtea spaimaamegi ilinqausi-i ia locul. El, carenu se indoiseniciodati de limpezimeaminqii lui, cizuse igi singurcapcana iluzia ca mic a pioprietategi inteligenga sa ln capcand". crease tezintdo lume stabili, craini ci, ,,Se dovedea gre;isehsindu-se atit de mult in ci voia firii lui. Nu trebuia acum si gre;easci,lasindu-sepribugit in nelinigtesi teaprimejdia care-l pindegte .El, cel senin,sociabilgi comu.mi." Moromete inqelege erain pericol ,,dea-gipier de pentru totdeaunalini;tea gi de a nu mai putea ,nicativ, p[ geingeleagicu oame nii', o primejdie mai mare decit aceea a pierde pim,inde Revigorat de contactul cu pimintul,,ca o regisire de sine,Moromete inqelege 1tul. caleace trebuie urmat l; ii trebuie stdphnirede sine, acea,ghndire necrupdtoarecare pini la capit gi c arelove;te gi arde pini la os credinqa paceagi in dliceinSelegerea ,armonialumii . lugurlan d avut intotdeaunadreptate".Moromete gtieci trebuie si ,pitrunde in i ntunericul careseadincisein sufletul siu, si-i inqeleaginoima gi de-a:colo si ia si revigorat.ln zadarle explici fiilor, ,,bolnavide avere",ci munca lor gi lui q i de strddania au fost aceea a pistrapimintul ?ntreg familiauniti. li mirturiseg te lui Nili in stil moromegian;,,* O, mi-e sufleml plin de bucurie, Niln. Me duc si mi laud!" Nevoit si-i vindl pimdnt lui Tudor Bilosu, acesta ,,nu avu totugi satisfaqiape rcaregi-o dorise: Moromete ardtaca gi atunci cind vinduse salcimul, nemlburat gi nepisitor". Totugi Moromete nu mai pardcipdla discugiile poianafie ririei, nu din lnai estevdzut pe prispl saupe stlnoagi, nu a rndi e auzitpovesti ndsaurispunzind lui ),cumulte cuvinte la salut". Lupta pentru apdrareavechilor b ucurii sesfir;ea. Se reffagein ticere. Din Moromete cel de dernult rimisese pe p olicioarafieririei doar Descrierea capul lui din lut ars,fecut de Din Vasilescu. acestuichip, realizati la inceputul romanului, esteo anticiparea destinului dra matic al personajuluigi a evoluqieisale:,,Eracapulunui om careseuita parc[ in jo s. Faqa erapugintrasi. Nasul ii seprelungeadin fruntea boltiti in jos spre birbi e, drept gi scurt, cu cevadin linigtea ginditoare a frunqii. Era el, Moromete, a gade...a;a de serios,gi de...Da, el era, dar parci era singur, firl familie, fir e Iocan gi Cocogili, firi Dumitru lui Nae gi... firl parlament".

n I IlieMorome,:_:::!:rrf: parcursul pe acliunii, scnr in opus ,fugurlan, eir c lui cu rv.r ur elenrerrt comun: ga".rd;;;i;;;;t;;,;r. avea feruimit.r acel rl rtu dc a fi, dea vca.r"MirJ,".i., [u.*rii.li-i"pr"r.;r;.;iil;;;u rugr. ochilimpezi rrr, si tulburrr-1i, dovcdea nu ingelegJ se cl preaj bilrrn{icstric, Marin (re72): , ,Sctt indr totdeauna am admir* aau",o -eit#'." ::.":::*,}i*iiioirro*nr, termecat ar""Fe preex$tentd, care ml-a nu nullJl c'piltrria, qimaturitatea: pr"i"i1t;.'u .or";;;;,-;;;;" ci eroui rearirare, ar,,rr lrttrl Accst sentimentrimas ,r"aif9i; ;;ilfi il'iJ "trr"rin roariviaga, deacct,* 'rcu,cat gi josnicia, a 9i c,ruzintca , omorurile Ei spinzuririle intilnite ni*i. cind altcine eralafel cu eI... ve llie Mororncrc esreut p.rror,r] memorabil, ,;;li;;,;"-;tre scriitor cu ineg^r,r un imaginar Biznae,.Moromere ii; rp"i"' ,,pa; il;6; iir,.rr-u omur dator e s,r q inrla rostul chitci rostul lui, nJt"L". 9ri; i;j-;3d;t"."rt.., ,,ci ru vii gi-mi rpuicr noisuntem ultimiigirani p. t.r-. gi.i rrebuiE airp;r.-. de r; $i dececre zi cl n-aifi tu ultimur prostdepelu,i. gi a.ir"u; i.,I. tr"u,ri.sidispari, nu eu ?""' ,,Aga vezi,ier."1"poi "e'-ri ci Moro-te in glas;;;;;;gre il':;i'";A; TJ:: ".,i"i religiea acestuia cu cit .tr" si ,o.i.t"t., careiesfiing acategoria giranil.r proprietari de pimint prin cooperativizare, -"iluii sistemi n *;.;l-;;, caremunce$re cel si cerenu munce$re esterecompensar fel..observi p"r indrr* Ia uimitoare ;;*;;; lor gi nedreptifile comise.oi"a pri""ipii " ,e-an ,.i l;li;;*rJi sare;rifuindu_se .,, des la Rebreanusi s.r rrrrveanu,existente, alder.gi viaqa ei de in liranil.r.;;; ;;;ir l *^i;-i"iiiJ)i,, sctrldari luminaeiernd ,ii;;;, ;;;i,. ciat.,l in a .rr! " .ri-a.rinire a arteisi ori ginalitlqii Marin.preda, lui demonstiri.a";il;;^r;l * " --" Irr volumulal doilea nu areaceeasi strrlucire. )r I fapt,evenimenteledep igesc. il ^t'uoiolrntiio),personajul -mai r"-iiil;t"""^r"iri r;f"";rrrrir"t.* fa miliei, ducirr du-scla Bucuresti s.i-9i^convin# ;e.seintoarci,p.r-iii"ar-re fttt o parredin pi rninr.(rcficuse din lotul ; stirnegte Lar'ner care rerr(. ura se ""r";;;ili;; eI bticlii o vdr alunga.,ri "inde), iii. ;:iil;f,. Pr Ni..,t"i" si meargira r rco4 "rt.-"*rriq"-is..t fco4i, depiareposi6ilitatea fin"";i;t ;_r i"r rdi"t. Dinamica ev^enimentelot piedcNicut deveni"."gr.p,rie-giabsurieii d"r.rt." re; incearcisi seapr. aie Subiectul al ll-lea A. l. cine - in text estepronume interogativ-relativ. A cigt igat la concurs doudcine romarttice'(substantiv) d.ar- in text estesubstantiv(,, cadou"). adversativi) d.arnu stau mult. (conjuncqie Vin la petrecere, mai - in t ext esteadverbde mod. Mai esteluna mea preferati. (substantiv) Bunicabltea rufel ectunmai de lemn.(substantiv) voi - in te)ft esteverb auxiliar. a ? voi nuveniqi in excursie (pronume personal,persoana II-a, numirul plural) cap - in text estes ubstantiv(parte anatomicl) Hbria a f.ostcap al riscoalei. Am inviqat la feografi e despreCapul Horn. (denumire geograficl) 2. orice - atribut adjectival. cht - c omplement circumstanqialde timp. cine - subiect. tor - adverbfari funcqiesintact ici, timp' 3. ,,Cit voi fi" - propoziqiesubordonati circumstangiale.de de subord onaticircumsmngiali scop, tot cint dorulamar" - propoziqie ,Se-."i scoP. circums tanqi Cn si firr tot amdrit1" - propoziqiesubordonatl circumstantialide scop. tm ;Liit?" orooozitie fiu ,,Ca -con,,Ci qi-oi facegrajd de piati6" propoziqiesubord onati circumstanqiali secutivi, valori: 4. ln text, cuvinrul ch.tareurmdtoarele * prepozigie(,,ch.t acas"') qi idverb (,,chtvoif{') duYgrt de repede.(conjuncgie ) Yenea cat plltee de rePede. (conrunclle/ Venea ckt Rezultatufunei impirqiri se numegte c,ir. (substantiv) t

J il *"il;-; i ;i *j#ffi bazatd.pe - tradiqiemilenard,pe proprietate,muncr, pe o morali -----;-- ""' gi o _inlelipciunepopular-.r cehlalt princiniu de viagi carer-.acdrduzitse regis.egte declaragia carei_o in pe facedoctorului:,,bomnul.... ." iord..iii" dus o viagi independenti!.. Miregia tagicd,a personajuruiMoromete "- consri in procesere sar ede conqtiinqd, intrebirile p. asta... ce-o si minr,nci, mi, Biz_ $i nae ce-osi mininci,.mi ? rimpitur., .i.i"* irur.r.-.1. cuun ferde nesfdrgiti, aproape peiinteasce ,iii-"r .""a";;.;;;f,t#a "pa"rind cujale m1i p. p"r.e mize_ riamintati i"."1,,i barn^";"'ii,;;;;;;;;;;ilf fi;ffirpre soarra reera care rezervatd'viitorqiranil.or....Maiar, tvtoro-.t" in zise i"ia"p"rr", euror amficut ceva'am crescutsase copii gi re-amginut pimintul pini in m'omentul d"-f"r,;.- d;; petinesi tevedem.d"igq;ii' ri*J';i'pyqi'a.-.iai l... or ra-;isteargi picioaren-aietiur faci;i;;;;i..." s; uoro*.i" r.'r._. ci va dispirea J:,-ry^::t:: civtrrzar'"girineasci :i_3[*,r:t11,:T1I,:.':.:il;;;,i"..,n gr-mrspul mreci nu mai am niciun rost pe lu meaiiaieeri... rac, tuviipe D;;;;; ci urmi cresrneneacoperi_ c-"..9ii. pur,.i,,d;;;;;;;;i-pr"a'.t'.""r."i"r"-pri cum Eimaiares

l0l I (Jt e ceasul? (pronurnc intcrogativ) CEt I fost s-a,tcrminat. (pronumenchorir6t) Cdr btnct a obginutl (adjectiv nehotirit) Lo, familie qi in grl$colaruldin clasaI are deprindcri de comunicarcformatein trebui e si se realizezeinectitotugi la gcoile intercomunicarea diniqadc copii, g,i din educative acestcadru.organizat extragcolare. vitate didactica,prin influenqele sedesfigoari irttr-un cadru institu-tionalizat,sistemcareasiComunicareagcolarl g i de guri egalitatea ganse tratareediferenqiad,personalizati. Emiqltorul estecai rul dldacric, deqinitor'de informaqie suficienti pentru situaqiade comunicare, i ar receptorui - elevul, cu o anumiti,motivagie, luttoaqte parqial codul, trebuie sl decoheze,mai mult sau mai puqin fidel, mesajul 9i si accepterolul care' succ esiv,se schimbi: , - rolul celor doui surseseschimbl alternativ,elevultrebuind s i devinl participant activ al unui dialog productiv; iden- iodurile celor doi fa cro.Iai comunicirii emipdtor(E),receptor(R),,"Y su-nt la permanente partenerulde dialog; adaptirii tice, de aici rezulti necesiratea - in canalulde transmisiein tervin perturbiri; - nu esteconsranto paftlclpareacceptati,activi la comunicared in parteaelevului, uneori qi a cadruluididactic, fapt determinatde: - natura mes ajului; comunicirii; - interesulagenqilor * calitateacanaluluide transmisie; in . - contextul situaqional, cazulcomunicirii orale,gi de contextulobiectului co, municirii, in comunicarea scrisi. Procesulcomunicirii didacticese concretizeazdp r\n obiectivelecadru, ob.iectivele de referirrqi, conginururile gi activitiqile de invilare previzute in curriculum. Specificul.co-unilerii in inviqiminrul prim ar constl in insugi faprul ci. elevii, instrumenml comunicdrti- coca receptorlgr ca erniqitori,uebuie si-gi insugeasci non-verbale. dul, limbe ;i elementele Pro nunb"p"rienqa de comunicarea elevuluiesteredusi, deficitari sub aspectul orale g i scrise.Caracterisgi qiei,aieprinderilor de receprare exprimare-de-mesaje ln de ii.ii. .o,i',urricirii la clasaI sunt determinate f"ctorf psihopedagogici' clas aI, elewl igi insu;egtecitirul gi scrisul,instrumenteale muncii cu cartea'Prin.e fort inlingvistici sub achiziqia ,.i..r,rrl qi fizic de lungi durate,con;tient. I seimbogigegte aspectfonetic, lexicalgi gramatical' ^ Trebuie avut in.ued"r-.gi faptul ci la virsta gcolari mici au ponderefoarte mare gruimplicaqiileafectivea le relagieide comunicare,provocategi de eterogenitatea influengeloreducaqionale' puiui ti de varietatea ' sau Raporrurile de comunicaiepot fi de-influ ngare_pozit ivi. ne ativi, de atrac.de relaqiide colaborare, emulaqie competigie,de^irrdiferen lisau de respingere, 9i dominare-supunereetc. tie. de ' trebuiesi aibi invdgltor ul/inviqitoarea didactice, strategiei ln elabormea/ale[erea caracteristici. acet ti factori gi aceste in vedere La claseleI - a IV-a trebuie si fie predominantem etodele,rnijloacelediimaginaqie.i, dacticeEi acrivitiqilede invigare adaptati gi ndirii concret-intuitive, nevoii lor de afectivitate gi de gi ar"r,ii.i de scuri e duratl co--piilor, " -.*orili fantastic. Activitiqile de comunicare trebuie si includl togi elevii, 9i pe aceia B. l' a sefacefoc (de supirare), (a avea) un focra inimd, (a se face c pard), (a /o si cinra) cufoc '' careprin.originea sunrforme de comparativ lor sausuperrati a nlr !j:.r:i:e vi nor, exter"r.or, inteior, rrfri:,r, optim,posteior, ,upiir, sup rern,)t n, utiiri,',, 'asen-?.enea, - adjecrive careprin sensur ror'n" compaiaqi a: cornpret,itt 1*-i, ,rug, *o!^,,,lrr:l:-1nh, general,perfect, desivirsit, aefn xc, popesc, muncirtt resc, petrolqer etc. 3. repe(e(adverb). Mersul r.eryd.eobose9te. (adjecdv) Ygtg:l pe $efulil repede suba liernululuirde aceasti *"nif.rt"r". (verb) 4' a' patruzeo'- numepredicativ, exprimatprin numeralcardinalcu valoaresul, stan tivali. b' cu noud - gomplementindirect, exprimat prin numeral cardinalcu valor re substantivali. c' al zecelea- subiect,exprimatprin numeral ordinal cu valoare

substantivali, d. sase- colglementindirect, ixprimat pri" ;;;;;;i.ardinal; ,;:i;:T:;til:i':::i!ri,"#,T#L:::..#iff *ff*_era,cardi nal cu valoaresubstantival i. f, tn.patru - complementcircumstangiar de mod, exprimatprin numerarcar dinal cu valoaresubstantivali". g' unul ;i unul - nume.predicativ, exprimatprin locugiune adverbiald. h' una'- numeral cardinal carbinrri^in ,t*itrrr" loilgiunii verbaleo ginea una ;i bund, predicatulverbal. c. 1. Dis-de-dimineagi prezenrat bazinul s-a la de inot. "'"2. Seindnde o foaie gu. pgire din frd"J3' Valoareadescoperirilorarheologice li "l""tui de sucidavafusese unanim recunoscuti de citre lumea stlrntrtlce. Subiectulal III-lea l' Aspectemetodologiceale dezoobdrii competengelor elementarc d.ecomanica_ re or ald ;i scvisd Slrategir.d3formare a capacitdpii de -comunicare,orald ;i scrisd P rocesulde predare-invigare poatefi considerat:c, fo.-i.rpeciali de comuni_ o car e'comunicaredidacticd,comrlnicare;colari

l;i!.:ftt'' ;;"!;i:i:ii*ii*:ifiii:i:::ii:iiMi':::;n;:ril)i;*;:. ji".:.".:T*=+l'ru;mt1ffi ;., ?,ffi ;:"; ru;ri#3"*y!!fi dil'?i"q"si 'in"qii ',:1,-.,$i",,il'l"uf;iiTi1l,f3:::,1::J.:'oire ro,, rormureHt rcren[a sffategie Si,instrurnenrc eaaluare de !-!:"d, if;llT{llxfi ',0.:: :lfii[*l":';iii,i'!;:r:::];::i:;g;;i1{'/;;i!"i,;,ffi :ft1ffi1',:.';'J:,'" ::r,:1",*:i,:a* 'f:ila;;'".,p"dff f tfttt,,Prin televiziune;r;;;;;;'i7:::^:' o"" cu acek;i t"t, *r*rrti, efevii tl ; t"r^"^Zt!r capactarea 1ory,l. ,u';;;;L, Jocuri d.e rot exprimiriiorale;i ..ri; ;;;;.re, opus, sc va imbin...r3 fluenre. ;;;";" t.il;;;;"ji;:T:,:,li:*),ffi;,;:,:,-",o,t,-J,'io;;#:;':f;;,{l(;,:ii. ;;r,i,, c3mu nic?rg ;dil;"-il;l;i"i"i oral-oizuatd, i"r,rrir. didactice trebuiestraibi r . terergrtivc cleinstruir";;i.;:.,1u.., Pnontatcmebdc lede , gi nrriintcriorizati, anrrenindu-idircrire in j'euri didacricc, jocuricu Cleruetode I .tt preal director'proprietar ziarului ,,RlcnetulGarpaqilor", avocer, [.{aeCalavcncu , economici romA,,Aurora .l So.i.tigii enciclopeiice-cooperative il:f;;A;;, de i l i*'U"re pe ietlqeanul tur*ettaq furi scrisoarea amor :'r;i;i;;.zitiei, presa, cu ;;;r ca armi'electorali,ameninqind publiiareaei in gazet^ daci este Pe rsonajul catacterizarmai candidaiuta*.rsqirre fri; H:;;;tt ""-i ""i cu ,^iiiiii; rrn, prin fapte,atitudini,relagii alteperso-naje,limbaj,;ru*l,,_, Constitugiei i n ;;d;;l pi.i"","t"i, C"q"-r.n..t-pro.teiteaze nurnele i;;;;";;i" decit cl Ameni ngat va fichinuit, nu vreasi vorbeasci domiciliului. i"u "iof"rir gi de violenqi , Pristanda,poliqaiul.vrea si , Congtient de abuz judeqului, luiTipitescu,prefectul ei i;;h"i'".h.9i iubita ;;; b;#;i;ta Joiqica.. lui Caiavencu, c.ie iertar.punindtotul pe seaql,dif:tl?^ ti o ;' fi:!ii:'*o'";;Hili::. hnecesariin '; il*"Tiill i :I i l.:!it:,,: ::j:lrezin td' etapainstructtviG;; i:':, diu.rscli. il;t;: (?.e:" ri.u'",""" i"ii"iJ,"ie. i::ifi::::':d;ii" o:grupe tcrtcle ri"ffi::b#f lit crarc riind ;"#t"t puncte a"pi".#pJlil:il:ll:Jj:.1"TffTf:-"t"-"1;;inuent, i i.il _ti :.:l_:l: De ::.,tI:,: :".'Jffi j,i j:l':.d'fi i1,-.;1; i" rie"r"l :tm e*_upardonaqi...".fapt,il admiripeCaqarogs; l.'o"'^i^ffii;riiiiirl ";i;";;^J;G gtiqimaibine la f# scrofuloei datorie'D-vo-astri

con.,_orbiritJ-L'iJii", ,r .upliiJ. rorn,ilI;'t"Y'si conceapi l["*r, urili,"re t lyq care ,l fu.l ,.iT-bdt, ;i deadresar",:1]lr.l.qilah.gl"sci 9i,e pardciparea 1 i.l"i, la ,. gll JVlon"b invingitor. se i Calavencu.9 vede. : i:-gll: ipocrizia'9ivanitatea:, ,1nsfirqit, capiruleazi! Se erridentltrisiiuri ." i"""ttut", Zaharn nenea g*ci-I ,*z de, ;;"-lrf'.l i.- r"[ii"t, r"u-f"t,'"^.nerabilul !ra.d,e.). il;;l; ;;pJ**t" i, proclamindu-mi candidat al gazeta : ,,Mare pigicherl Srajnic prefect ar-fi ista"; ii spune slugarntc: "eu t otdeawe" ' 'oastri o citesc ca Eoanghelia ce-i M3.loB'n-ai curesPect"' si-i iril--i gata sirut ;t;iililiti.or, u.,,1.ei,ii J;il'ft1',:f"','i:1f#tTr.,:*#:,?["'.ffitllfftj':#;.""Jntul,f':"Neplecut miniinti lnindu-lp. Ttp;'ttl' 911 surprins i."a'*.ii."6 an mai binepentrumine! l;i pierde.minlile,.atit riu Pttttt ; J;;;;;;...'"tai ca mal -"i binepentrumine! coanaJoigica, cumrnte toql'ma mai 25., ! Mi arestea atdt ;'i;.:;::';::;""'uil"i#fTJ';rexut4, 'entru subiecrur rea ar rrr itemur 1. caiegoric: ,,Ei ! pe tavencuincepe .rn dirc.rrs demagogic careprefectulil intrer upe istea sunt bune Pentru.guri-casci"' Eu"sult Cagavencile"! ;'il;;-i;"l", func """. imi'eii rpe rece RezistiofJrtelor flcute deacesta, ?". d-ia ,a-l rezorvarea acesrui subiect, resrul 3, vezi subiectur III_rea, ar itemul3. TESTUT21 t Subiectul I 8ffffio*,ri,lo"'u Iersonaj urai Nae cagaoencu ale comedie i o.1,1is9ne ,i*:[:"."'i1i:tiij':tt"" pierdutd siNae seari oe parven ire declangeaz; r;rurgii.oii.i,'r".r.9ii cari ."m. J. il-ililt" conflicru_ f::::**": ;;i;;;";" "" ce ceea meritin ;tt ,To ;-J,i-.i" i"Ai, ;tEi'for-,rl."tr ferm prete n-qia: v191u "[';;1 politici""" "["'] vreau"' ;;;"ii;r;'J; *&;;;;i, u.de suntcel dintii"' intrefruntaqii scrisorii promite.inapoieiea. d" i;p";r"c' ;Mi secuvinel ".gi-i ffi;;;;l lfli itr"^t la devineameninqitor;t.vtolent strrga re$l inspiimin ti cind prefecrul Se fi ales. o,*::]asasin! vampirul!prefectul siriqi! Mi omoare ;;siJ -: : "aj"iiir amabtlttate 1..-x de 9rbunaeti*ai"ea lui Tipitescuseschimbi trePtat, la aparenta. domn"' dJe el. ao""aa ap"laii't 'iubite gi stimabile Caqav encu" "onorabile viola izbucnirea ""i"il. caqavencule', deapropiere: onenc ;;1;' fil;il#;lilFi;'cel" susqrnereacanii Zoecare declari ,Migel!Migel!".Intervine len ti: ,,Mizerabiie!", ?"'" Primeqti scrisoarea"' meu;miesi-mi.dai ;fiiltt. ,,Eil;; ;; .i.l;.J 9i.u barbatul eltt DomnuleCaqavencu, hotdrh.re ) rca Zoei,fipatescu c edeazd:,,(cu i;;;;" al.meu!Poimi.tii'""riaiaatul lui neneaiahari3...pti" ;ilffii 'Z;ti, "lflt.9i pe Tipitescuil disprequieEte cagaDegiaccepticompromisul, ne esti deputar!..... ii spunesi-l votezepe turmentat 1r.rr.Lfi toate lumea'politiie. Ce

tiqeanului ci mai bun ales,nici seputea,"' _alegitor, a. Crir"""iu.., Pentruaga ".".r"t'ifJ c^ractenzarea completeazi discursul la Comportameniul intrunireaelec torale, TacheFarfuridi, esteturbusiu, i" if-p"i Jir*rul,ri adversarului ,";.;;'j '"i;i.

ilIl cu suslin]rrorii ir intrcrur)r stri, pc or*or, ii crri h[il:H:eunit reprici ironicc, rr ?r Ifircursullui caqavencu' atitudinci]li t" timpurcuvinttrrii de d emagogi., reprezinti in.rrtu.i;j};fr"#'T'*r1roo* m.tr"rc indirecte cardderizare, EeAdAugI ie caracterizarel cir.r,r ri diiea,i, pr;" ai;r"ilit, ;;;;"i;"ri:rSizo rareare (ia aurorurrrr "caqavcncu pozd, prne pdtdriaIa o p)rte, ",r, ,'u'i*)onon papr;nirr'*;'tr,rrii si suiera tribund: rtt sr,; i;; i'rirrrt ii lp;,""r,r")i, ; l,r*f a, hhrtii ;i saz.,tr pe si Ie asaz.d trib)_',i,;p";;;;i[ u"i,iy.i,1i;trrg, ,y ,irgonpa tea' Estc aaocdpeascd emogionat, t"sty,.'pirufi;-"irrr*r* cu emopia po* a-r birui. frutt roT" cumplctd' sras Cu tremuia)':o,i-rirrrr idr,,,, o""r"t ;ri'."rJ. Lts aj j*:":3: 1""t:: ::* _ Limbajul pers.onul ui, modalitat: .t: -r.11,.r.1.]j..T: d9 sursi p.rtiirafutui9i'demag.ogia,-fiind-ti savurgasi ::ii:' !:^::t:; 'a p.rronnj.lor comiiJi, , - - . , , : - . ^ l ^ . ^ ^ ^ l ^ ^ : ^it-r'I"i"*i.'r*ofogi.., r..^. ( r--r-.^.-:^ lipsest e - ^*a- x ad-it.bih, e cr r hlim i putem zicerni.,,". .,I ndustriaromini - ^^, . t *: ". kili o sublimi, nr r t em zice' dar Pse9te t " r dar le atribui e altor personalitigi nu ,,nemuql: i evergl re'- citeazl max l mc desivirgire" 1 cl teaz a maxime, qar rc aLrruurs 4rLU r y w ^rv r' .' .^' " * 1.^.:' a spus ,,scopulscuzi mijloacele",ci Machiavelliin lucrarea I Gambetia" r ajungindsi foloseasci nu ^ ,,- n a cte sensulce sto r a - .e i u n si n d si f o l o Se a sci - ., cunoagre "r r l acestora, ""r v r -^ ---1 --^ tterzecr -- se culate.care durat aProaPe au ,brrrrd., il"riirrt.', ,,Dupr lupte N"" Caqavencuvorbegte incorect, -pronunqi 'iir:I!';'tr1#::'3;to::,rffil';rr:r-;;;@;,;::)r;i',,.ie'i)ii',^ ;pil;t;;; cit (Ptinsi" t ibot. Aplauze &r;;;r";;i.l]t'"t sc dcclarr ultt"ptoir"r ;* ,lii"itrir*isq (in lvtihalEminescu poeziaCriticilorme)rv;si surr!", .o"ai :::l'.**;;;":iifi"^ea miapuciaqa,,r .rrrr,"rp.rn"" cal! ".i decuvinte.,, c;:yanni iit! ,'rJkr"::i#*i*" ff in fl"irra. Calrye.ncu gonqinei;qp1ne t.a ) caoric iom iii re' ,\f;; iigJ4, .Fragiror!... (pr,i, cu plicerea care N';;;i;;".sonajului sugereaz6{9T"gggit Tqili.:""iry:, "-9' este limbuqie,i personajul * ,,imb"ti"deplicerea " ar,, ;.i.. ;iuft'rtT,]r . ::'rt"Hl'"T ;r{!::: :ll! :::rrr: : " ei!"' la progresul !... la ei .r;i6r.;;;;1. i. *i.'"U.qil - , ', i"i-;ili.. - :- - - - '- : - u' discurs,caracteristic nurur demagog, poridcia_ incurr, adevirad."""til,.,,v"; "r"b;i.;; o caacestea TL^r;^trn impreiuriri micilepasiuni trebuie,nJirp'"-r+;", r"iiil?,.r.""1.su iubegti l meiergisisama q:1*" ci togin. ir'ui- qara, ,unr.-(ex pansii) to.gi marpuFn onesrit(r,!::::::,ii,l ,olini,-mai murr,sau iubiJ;t;;;; pr erecr! triiasSi lui nos !" gi conti ud,.etari tru .3,"ji"etatea n ndu eiincur :, ,Dupi tu ;i i.".ltli::::'J:? :"* tura o "f i1lir;nini;;;tr!r;;if'rruor..,.., "rre urnreezd inciierareaerigipi"ra"piri*i" dupicarc gi ir, .iptu;., ra cdr:eilse scrisoarea. teva seascunde,'r"ga1jy-rl;il '"ill ali zile c6_ polijeifarsificate, vinera satveze, in *""u".ii i,, rr;'i;i a

poi cade zoe sF,_l :::re rerrare: scoard-t.,-"ju u;iu"tl.u gi-"rusine. "zoe(rkzi nd"): (cuton-aspru;) dignitare): un om_riu... scoali_re!.,, Egti ".(cu mi-aiiorr .air-o... E;:;ffi;emeie buni... sd p-odovedesc. Acuma r"ri.ire... am su", p"qt3i p"rea".a *i"r,ir ru__ifaciriu gin_ai putur' qi-a Nu aiutatDumnez.", p""r.l'., torcreauna, rtl,l::I-11.";ip;;;;.3m.,. .1r,;i il;;:, .- ru ajute "gii Ca{*,oencu euvoisi_mi trrtl' ii.promite esre mutqumit cd,Zoeil sprijin in_rriitoarele,rr." *iI! seum'egte acceptind conduci, si organizadtin ma_ cinsrea alesului ,orr"gr. iJ 'rrcsta.lra r{'eischimbe aritudinea; ,,c^s^u"n trttgttnogtri?""' odati .n*grra .r"aidatura, surprir" fjtemzice,l;!Ltr:.u,:*a",a"a.iil;:ilifi ,H::r;,^;::^1*#lili.Xr,,* nu el cel numit il facc i:6Tn ff#il*#ffi ca,,,"'u"riu .","' ,t' 1 "mi,,^mur, ;,;r;i; 'ii;;;,,1 spune vrea,,progresur ci cu oriceprer,,. - ^^*^^lio . l personaiul t i t e rn rt l Ce f i rrturCedqeanul de -x ,"pr"r.r't "tl :in comedieo ^ o . " ^ -o i rrl "i;;;;;'i, voteazi' nelimurit Pentru cine '' prinreplica poligaiurui, priir#;, ;, crriti care se.incheie ,,curar gtonal piesa : ! Muzica**::1,:, priniffi consdtu_ ! 9i ii, r^la aid lut :,,7o aitindiniurullu i Capaaenci "gizoiu,,rr-irhfiT;i::;::f;r;r;t; siluifi"iiyirlrr, ,,uin.r,"",irililt,t,:,1j3il!tfi:.jiii.:t,il:,"',1,,'";il*"l::T:H*i',?,,*lf;i: gestur ,upTrri;.7ir'i;"r*"nache face * conte*fu raoparte a, mi5_ Tff!:.*"e personaiului$tefanTipdtescu Caracterizarea politici, din personaie sfera o pierd utd apare O ln comedia sctisoare -ii".'i"dividualizare. galerie.de doui modalitl qi cele -' Aurorul foibsegte rePre,zentatlvet ;llPutt r :.-):..^^+y. ^-*.^-^i^lo crrnt caracterizate -e r::--r --^ indirectd:pcrsonajele sunt cr'creriT-rfe '#;; ;;;;;iit, pr"p""derenti fiind cea_ directdconstr limbaj,nume.Caracte:rizarea oii i".qi""., fapte,"rii"Jini, gesturi, inindicayiilescenice;iregizorale. , ,. judeg ului, este $::{T Tipitescu. Unul'dinrrep".ronrjil. principale prefectul aDueste Agacum sugereizinumele Tipitescu-, prefec.tul ttpul Polltrclanulul asuPra are pa liduir, ziv. prezent ,o"r.l.i. p"rr,r'a"t."1"coirediei, autoritJte cu de determi nate relalt't'le gi judeq, tiiiegte situagii sentimente lui si a intregului ' te nului e pri-, i"r'.qin e relaqiiamoroas cu zo e, soqiapri e ;; ; ;; ; ;;;;i": E; 'i ";;'l toql a indulgenta acestura' trer strdancl obladuirea sub siu.'ZahariiTr ahanachi, iipropune si fugi scandal pentrua o sa"lva.de ili.;;. 6il;il;i;.;''peZ oe 9i de amor: de i.pr.,r'e, dar o ;i do;*.!t. p.nrt,rneglijenga a fi pierdutscr isoarea Lui mi aqteptam!""' rrahanatpt' ai'pt, Je-qi d; il;;;ii, '''' "#';,at;it p;i comuneei compliciin prin interese ;ilti;;;rtTou.riau f;i;;."i.; fiind legaqi manevrele "'"e;;;lfii"i,politice' (afacerea cu este Pristanda, ingiduitor,toler indu-inecinstea Cftiqn dar steagurile), Eiautoritar. "* gi ilegah a lui Nae Casa ve.ncuperchezitionarea.lofil;i;,;U;t;;;;;rea Tipitescu esteimcompromigitoare. ii p" c"t"-l disprequiegte,stopeazi gantajist pulsiv.asresiv adversar -"i;i;i;;;il ;il-i-otfi".irrisoare.a "., "..r, ii oferi diferite funcqii(un in Comitetul pe-r maiar il;;;"J;-.*"eifr, Jo.c locul de primar,cel de epitrop-.eforf,.:'ti starulu i, ;.il:-;;*,fi: Il "";;;l rup publici: ,,Nu sepoate!O sd^-i oasele!"' rmproprie tate scrisi-l omorim!") in schimbul trebuie -oqirZivoiul, p"E;iif arr1"I, i-, lV

reasi neomoare, sorii compromiqitoare. H

Itr I zrhrrirTrahanache recunoa$re insugi impursivitrtea sru: r Altminteri uliti-a.qt. pr,cu.r.r., prietenurui ,,Eiure bun i.. iute,nu face lr;:.tf:IP:t! pcrrrrri utzo esuntsingurele personaje vorbesc care corecr, niEre sunt ,.rll:fitliffit:t Prefe ctul nir^1a;;^1Tlir-"r tli gTi cite ori tulburatinteresur. ccr.l lernur,urmenrar enerveazi di-afarl ii este ir qi-r {. elcctoratul democragi"tr.fui ioiiri.i"" c arerespccri iiil; si ,i ,ite o uinJ"-o'iro"re, milcar prniaelectorali. ", Orgolt * "riiuJi,l" .".portamenr concepgii stipinin corrr gi de "r. "" absolur jf, ; i" ii" j l, 1i;;;!:q;'';i:f#+:8,il!:t:';lTH:i'ili1'jj[ilit**lf *l'c se r""ai'"e ;; ;;**;:r r aaltul, rotosep ;;;; ci t fiL}J,3-danache,ienilizat, depilJepe cagavencu, nlndu-i c"rer."r,ul'-ft:.1j:t]-d]Treguiegte spu. I"t;;";i#; c.j.*n.J--.;;;#:"] jurmentat: 1e-fu' :i-li daivotul^ "f';J :l *t' :l.ll:,: i: :d; ;;;i; ati,a e "ihr.,; ;;; d. ".,,,*, vre', ,", ff:fi:::tlffilllt: atitudinea, dupi ii intere "gTryliTenrul. .cum dicteazi p.e adversari, un o e p naj fimt':lltlmn'.*t# i ;m ie" i;#"':tffiT"eers m I __ _ . -EtE Hvulr!4. AgamigiDandanacher p.ntt"i. .ii. ,*rffi;. atitra vreme linrgtea gi a femeii mea pc care_o iubesc... lumeti. t"-.,""i.r_"!.. Ce De fapt,ironia.:igl r"i.*rrir.i.r prjra. gi din apelativere (ticuri verbare) ono b ",,, timabil" u ra ile s e'.r i lt't&ffi :r,lffi:llr.r,i, advers :'-.^": :l ari. Tipitescua gtiutsl imbine'amoTr r $tefan gi isce'siu'eapoliticr. Ghigi pristan"., da il caracte iizeazaeTacr.: * ogi., f;iF, frd;:ffi gica, neneaci, banii:T$i": coana trai Joiqica, cu Joi_ f"i frrir"r"til... babachii...* concluzionind' person";"iar*tr;**i."r pri" i;isituri si atitudini individurlizanre impulsivit.t., ,uio,it.t.-,, .f;* .;;:iii;;"riJl: ,un"r" aprieteniei - grpnn trisituri comune arfl-politicieni.cu necinsre, rmorar rtare, parvehirism. mcepori,iciJr;;;i"il1.'i,-,.?11"T,1i:tiiT:LH1::,:il,**f,T,,ff jI C_aracterizarea personaj ului 1oe Trabanacb e capodoperi a creagieicaragiariene . a literaturii rom6ne, comedia 9i pnrdatd gi-a o scrisoare nu pierdut direct prin ind.icapiire scenice^si ye{izorare, ,tnecatf , ,se repede el stigind *, Zoe .i;i ra fring, *ai,ni[r;, "-i.ipna sdsejeleascd cdzi.nd.u_i lesi_ si ca i:';:ffi ;:1'"ff1,ffiT1'rfr;.::f'Jiil;i;"il;;;JJft arrahanaclie,ei caracterizatd ffi,fft,"i,*. poritici, ar_ t.';:ir-li:liei ardstice:".r,r"iir.r.r, ,i tipologie , ,: s;r;;i. comrc. rn gare'ade personaje' aparte. personaj c,a 'roanaJoigt.r" p rinciparar aceitei comedii moravuri. ie 1t:,ri-_loc o*gi r" politici a viemii fe mera are nu drepturi "i.qa d"r;:!{';d"i natd in brdge",,singurd,agitatt', ,zdrobitd", nhotdri,td",4l6ngi.nd"', ,,rerteni nqeschndd',rugdtoare foytl ernopionatf ,t'iu.?: , energia,", eneigia , Si du-i t oatd ,,cu pierdutd.in toatepdrpile"; pipdtsi uiti.ndu-se un fdtoare", ,,rn2rzgir t", ,,d.hnd ' spre Si ,duperati' , ,,nerioasf , .intorchndi-se' el cu o.prioired

e'disprep' ameninPdei, prin io,rir' , ,,rAzAid" ,,cudigiitate", personafiarcaZoe i-seimplinegte ac1iunile , voluntari, Zoe gi prin limbai. Femeie prin aiiindiruo oJto,peionaje faia de ea,ca cuvintul duios,dar 9i feminitiqii, folosindarmele g i igi impuneinteresele deciziile, i firmitatea' dar autoritar,lacrimile, mai ale s nostru"inseamde recunoscut toqi:pentruFarfuridi,,partidul Rolul Zoei este noi Zaharia, 9iai.no;tri..." nenea dumneata Trahanache, ni ,,madam [adiciTipltescu], chiarin poau eZo.ei prioritate, ordinel GhiqiPristanda, poliqai, Pentruslugarni cul absoii acordi incredere ZahariaTrahanache iia" lif"f"T siu, prefectul'Tipiie scu. carese.tem dati acestuia lui Farfuridigi Brinzovenescu replica luti. Estere levanti : opoziliei candidatura susgindnd partidului, cdZoe gi prefectulvideazei nteresele ori pe zic: ,,Ai p.rqinii"irlbdare... pentruminl.sl vie cinivasi binui ascipe.Joiqica, lui a*iiul b;ni.i, tot unae...Di opt anitriim impreunicafraiii'; :" Replica Trahasiu prietenului cu Zoe qi acrelaqia e ambigui,nu e evidentfaci e l gtie-de nache e naiv' sau cepti aceasti *Lucid6, iituaqie, daci pur gi.simplu sl-l ordonalui Pristanda elibereze.pe.Cag dtrza qi autoritara,Zoe'ii inPoarti-te binecu el. Ia o-birje9i-vino si nu vii fdr ,cagavencu. vencu:,,[...]si Este si d e gi bineinteresele dispune mijloace gi le satisfaci. ,r-.tipe".iii ".rno"gr" Lu i onoarea' Tipnlui itotarid si sprijinecandidatura Caqaven{pentrua1i salva indui oqarea acesultimativ,dupi ceprin lacrimiincercase respicaq ii tescu declare iube gti..., sjap[-mi, scapr-m{de rufine.!"' lasi-mi in tuia: ,,Finice, daie mi iubit , cateamje1Omoari-mi pe minecare-te-am si nenorobire..; mor in rugine.'.. la moa rte.-Pel1* .." (bo9ar(1)mi.omorinainfit qotulpentrutine...M-ai adus ori aicil-Qt knge)... mi iubeqti eutriiesc, astizi,acum, 9i scandalului, redeizbucnirea voi f i luptat cu toateimpreju.- ori nu, gi afuncimor.,.dar nu voi si mor pine nu cu r trrilegi am si lupt ! cu tine am si lupt din toateguterile, tine..." meueutoatev oturilelui tree,i.Eu sunrpenrruCiFvencu,baibarul ,,b;, il "l.g lupti cu mine.'.A ide, cinelupti cu. In buil st iie p.rir* Caqarr.ncu, sfargii, !ata191cu [' cI tu , Finiqi, lupti, zdrobegte-mi, cate,ziceai mi iubegti Ferml este cind afleca 9i O tt*ti.nea dlrzenieil facepe Tipitescusdcede2e' tot de candidatul li centru,a o bqinutsusqinerea prin 9l"t"j' Aeamiti Dandanache, !" Devi! ,,fr t ;J sepoate Vom lupa contraoricui..'vom luptacontragu'iernului scnsoarea catear ci ii Pe ne iro nic-incisivicind Dandanache spune nu a restrtult folosigi alti dati' putea-o ^ f alcu gi dupi cea pierdutscrisoarea fiind ameninqat poligaAflarin mareimpas ii il il iautn sprijinliZoe. Aceasta umile;te, dojene9te,pretinde sificatl,Caqavencu : alegeri dar alesului, ii gipromiteajutorin viitoarele in manifestaqiacinstea r i.o"Ju.a pxi daci ai vrut si-mi faci riu qi n-1iputur...eu am si fiu tot buni ca 9i ffii"iii din fii mesei: zeloi,aitanu-i cea urmi Cameri!" oattl..n-.- Du-tesi ia locin capul ' Finalulfericiral'comediei ceva se --toqi adversarii impaci Pen truci ii unegte in in prin politicS,ir, ,"rt togisunt corupqi scoate evidenqi, d oting"Ju parvenire

rf t* in hrtat.. iI ffi'tri,*nT:ff ;trff - e;;"" t"u''"nt -' i,iJ il Ins "o"n ,,rrf]?i'ij:H:?ift, rcel.li rtil rubtil aruziv, imoratitarea viatapubricr privrtr.rcrsonajurcer din gi mai I 217 4. a i se facefrici, a i sefaceo favoare,a sefaceluntre qipunte, ase facefoc, a i se face dor, a se face galben, a se face stipin, a se facedeEtept,a i se , , , facede duci, a i seface loc. B.:l unpersonaj dui'1{dcauror si-i,"tirr; a;;;iiJ'rpr"r"ror. -;r;;;il1;i;;;ffi;i;;;"u "r, ei I Apusdesoare deBarbu$tefinescu Delavrancea Caracterizarea lui $tefdn cel Mare Pentru ,"rol"i-riacestui subiect, vezi ( lrncte rizatl direct gi indirect, mai alesprin relagiile ei cu toate celelalte naie, r{mine persozoe nume comun, relevi faptulcd, reprezinticategorie ea o so_ p'vrt cuingi_ Tesul Z, subiectulL Subiectulal Il-lea A. l. ln texr, esteadverb rnai g..*9i. emaiera dinsul..) gi m ai- substantiv: trrii i,"""rr;;t"-fi;.j fi"at1r.g.; e Vroia.si plece Iralia l"i ioi."-' in lyT"lg in o ln atelier, lalgi altl unelte fg dedulgherie, giun mai. -'y' r ln uneleregiunificatul ' era sL'"'qh estedenumiirnai. 1.tntext,afiesteverbpredicativ.(,,maieragidinsul,.) (verb romineqtiqiuniversale' corrrori culturale La Muzeulde Lrtdsint exptuse auxiliar) Risiritulsoareluilama regs1gimpresiondnt,(verbcopulativ) 'l * atribut pronorninal doringa : fiecdruia/ ei/aceleia, doi - atributadjectival: copii. : le genitival copertele cdilii, pli lcerea clurii, atribut substantival prepozigional: ciriri de munte, atribut subs tarrtival iubire cq de.a hotiriqea de-atunci, de,acolo, - atribut adverlial: cas a p sik, ivirea/aparijia,e nedrtePtdte pleteleabia in' pe nevoirdea Sti, - acrib utverbil ; Interesul ntru citit/tnvdpat, cu rnarind,, ochii lucind. cdrangind,le bada 3. Ningeacu fulgi maril/, de rednai2/ cd, $untstelecdzdtoare,'l consecutivi ' circumstaniiali P, - propoziqie subordonad r/dete infiora.2/ Privea at0tde int ens, consecutiv{, , ' circumstanqiald spbordonati P2- propozigie 2/ ndzd'rdrtand $i de-afi sdmor t/" (Miorifa) ,,Qi1I blrsanL,l / De egti corrdiliona'le. circum sanliale Pr gi P, - propoziqiisubordonate ,De aorbipi1/ MI fac2/ ci n-aud.3/" (M ihai Erninescu) circumstanqiali condi$onaltr.i Pl - propozigie subordonati rl Nu gtiu 1/ cum s.aintimplat?/ de am nitat florile newdate, subiectiad. subord.onat d , P3- propozigie serbdri ierdle are organizeazd Primiria Municipiului Bucureqt i obiceiul1/de ?/ period,ice, thrguri de carte, nii, expozigii atributivi. subor donati P, - propoziqie de pronumeluidemonstratio identitate 4. Formele Sg. N-Ac M. acelagi aceluiagi acelat_l-. r,rl i''ihi.if ix,H:i1:*l#:;-a de indicativ, imperfect, a timpur persoana ,

'::;: ira - subsrantiv: Triim tn ei r.hi_berilor. u.i esteverbulpntealaformade indicat iv, a timpulprezenr, persoana ,-.1l,Hlrl a prr - substanriv: curresunr ln mulgi puide ragi. ln rext,lui este*r:::t_f,r:1it proclitic. (,firi voia luilici..) - p ronume personar, persoana III-a, numirur ,iril;rlli a 2. nimeni- pronumenegativ. tut - arficolhotirit proclitic. ,u - conjuncgie.coordonrrori. copulativi. era verbpredicauv, in zadar- iocugiune adverbiali mod. de pl - adverb de mod. 3' daurui cartea. subordonati circumstangiari "cici ["'] mai rrebuie" - p.ropozigie de cauzd. re f aci gi om ar rui rici" j "si oi*""itie subordonati subie*ivi. Dpenrruca si pogi sta la Moara-..r'orot., _ pr.;;;ir,i.;"#il;;ri circum_ stangialide scbp (finali) . G-D Pl. N-Ac F. acenaqi aeeleiagi acaleagi aceloraqi acelorasi

n! l l' ln calitatee care,o. pe ar, .sp-un bnicairorruptc s6 pcnrru medalia cxpediiii polJl"No;;' i;;"..cp tatrunanim. orimpic,r la 1.l1^.ll i.i r. \,oregn suroru mele au optat pentru cursul di informadcl c. Subiectulal IIIlea Pentru rezolvarea icestuisubiecr, resrul 1,subiectul III-rea,itemurI vezi al 3_, Tipuri deproieaared.id.acticd Pentrurezolvareaacesrui subiect, restul 2, subiec tul III-rea,itenrrrl vezi al r romhne cicra;t tn cui;i;uii,,aiiiitriiT "'iI*rrrrtr" - si rezolvareaacesrui Penr ru subiecg l "*rir*rrut r,,,iui.r*i"iiii_r.r, ite'rrrr 2. Tipuri d,e exercitii 1' P.rincipiulcontinuitdgii in realizarea obiectivelor-cad.ru ale studiului lirt tl,tr literaturii TESTUL22 Subiectul I I Alexandru Lipusneanul de Costache Negruzzi Portretul realizat autor secompleteaza descrierea de cu aminunqit a aspectuhtt d , oestirnentar:.,,era.ir4lricate pompa cu roatl cuu.nite unrir"iiiJif* ursurorid edomn,, Principalul miiloc de earacterizirr ri^eifapt;;;i;;;;:;;;;r'rrut, ti*bo1 ut p* sonajului, rel.dtiile doamnei Ruxanda ai.*rna* Llpugneanu, mirropolitul, c u cu cu bot:ft,-f,lqrri, Sp anciocAiSroici --'&"i i"* erizarea indirectd. r\oore lea originusare regise-gtenoblegea " comportamentali. se in pe Lipugnearru ar fi vrut si-l iu6eascr, dac6 el-arfl-;;;;t;" simgire aleasi. mai Doamna Ruxand.r stefan, stietoi.iii de i.,i.oin motive p. litice, boiBrii hnreziseri ".,,,r,iiu, nIil;i;;il o ,,.;;;;Ti,,i;]it,;i;i;;in rocul gtefa', lui '.tiu,,*i ca, cele urmi , Ruxanda de"inE, in din sl so{i;l-i Ad;d*iipuq".rnu, care_l bi pe ruise aeel Jo lde, Caracterizare doamnei Raxdnda a ln nuvela istoriciAlexand.ru Ldpugneanul costach e de Negruzzi, capodopcrl a literaturii romine,doamna Ruxandi.rr, u' personaj se cundar, ierme' antiretic pcrr tt" personajului.principal, At":<^""a* iip;;;;;il" i:::ilt:_.1 rn realrzerea nersonajului, aurorulfolosegte ,oroitriirorea diread, portretullt zic (,Fingaga Ruianda"'^"r'ir"iii*"rlq. rard. carefrcuse seduci vesr ea si tie sprefemeile romince)Eiportretal*iiit;-,"r^-rri::." q: ." floarea expur r argi$isoarelui, nu ce hi-i.a ,-o urnbr."rci-, fiindci ,iii-r. rno"rrea "";-i*" ru radlui s?ru, "rb PetruRares, rrecerea,frarerui Ili;s, i; ;;ii;.' ;;ir;-i.4il siu, ir,rr ii,r"idere" ceru r frate, domnitorul ,.,, esteimpresionati jalea, qi de ameninqlrile de boieroaicelor ciror soqifud ar ai seseriucigi,de aceea incearcisi-l convingi pe Ltrpugneanu inceteze si omor urile amintindu-ici in jari gi la hotareestelinigte,el a dqvenitfoarteputernicqi temut,copiii le sunt strnitoqi frumogi,iar eail cinstegte iubegte o soqie qi gi -l ca supusiqi ci nu numaiprin consiruirea lui bisericilor obgine va iertarea Du mnezeupentnr faptelestrvirEite, cu lnglduingi gi indurare.O tnfricogeazl, reqcgi x ci lui minioasi, mai alescI acesta, punemlna pe pumnaluldin cingitoainstinctiv , sX lui re.Degio avertizeazl nu maiincerse intervind treburile politice,doamsI in na Ruxanda1l infrunti, spunindu-i ctr vlduva unuia dintre cei ucigi de el a a meningat-o: sI dai samtr, cu doamnl", 1l roagl si inceteze omorurileEili ,,Ai vo rbeqte obsesia careo arevilzlnd imaginile de pe boierilor singeroase, capetele u cigigintuitepe zidurile curgiidomneqti. ii Zimbind, Llpugneanu promite ,,un leac de frici", Trisiturile antitetice celordoui personaje maipregnantinscena ospdale apar palui,cind Lipugneanul oferi leacul frici promis:piramida capetele din boi

eii de rilor ucigi, aqezate dup[ rang. ,,Bunadoamni", cum o nurnegte naratorul, era qi din inspiimintati dezgomotele zvonurile palat;serugaimpreunicu copiii,cin d apare Lipugneanu o ducein sala ospil aritindu-i piramida.Yilzindgrozacare de i gi va priveligte, doamna zdmbet diabolic, Lipugneanu Ruxanda legin{;cu icelagi a rati disprequl pentruslibiciunea doamnei tot femeie; loc si sebusaler in ,,femei a cure,easesperie". Gingaga, si-l miloasa bunadoamniRuxanda trebuisi accepte oFi veasci va ;i pentrusalvarea fiului lor gi pentrubineleMoldovei,a$a cum o sfltuie scceidoi boieri, Spancioc Stroici,qi cu aprobarea caresegrlTeofan, taciti a mitr opolitului Ai qi begte ofereiertarea strpregtrteasct si-i nouluidomnitor,fiul mi nor al lui ungerea Lipugneanu. ',,Duioas4 gisili6 mai maml" trebuie aleagi si in tre bilrbatgifiu, "Mahinalicegte paharul Lipugneanu, este mult deboieri",doamna Ruxanda toarni otraviin lui dar pentrupicatul sivirgit, cup-rinsl remugciri de ln inRuxanda rimlnc un chipluminos, personaj un literatura romini, doamna teresa nL Cardcteriz4reav ornicullti Molo,c modelde nu-vell, Negruz2i, Capodoperi creal iei Cosrache a lui istorici, opera literarnAlexdndru apilrurin rcvista literard, cailustrarea proLdpugneanul a Dacia gramului in de rornantismului romlnese nunl4t Mihail Kogilniceanu ,,Introducqia"din nr. 1/1840. 'Dintre personajele partevorn iculMoqoc, personaj ceface secundare nuvelei al gi de cide lebruin istoriaMoldov ei,Personajul cdracterizat este d,irect citre aqtor gi tre AlexandruLipugneanu m ai alesindirea, prin fapte,atitudini,relaqiicu alte gi personaje prin limbaj. i - Mogoc bsietipul boieruluitrdditor, intrigantgi lag,lncl din primul capitol(cu estecaracterizat indirect mottoul ,,DacIvoi nu mi vreqi,euvI vreu,..'i), persona jul

FI Vo.rnicul partc- aliruriclcpostclnicul facc grin frptc i limbaj, Vcvcrili,sptrt arul lptncloc0l)trolcl- dtn solta venitisi-lintimpinc Alcxandru Tccucigi pc la s r-i somunicc laranu--l ctr vreadomn,Fermitatca tlpuqncanu, lui voinga de ficr d. lui *.1i redobindirronul,ii determinlpe boierisi-l arragiintr-qcursi, ,feruinau -t ,r,l rcllunle ,_.]]:lf lr sprijinulo6reiturcesti s; s.e o6rei turcegti seincr eadi eI.cunoi;il:iti";;dpi,;Lxnus qii; increadi in Cunos"ana"-i Ei bine. h'priji nul in zilerele,d"piittr'" ir [iocoi l" toffin, Caracterizareapersonajului colectizt(mulgimea) unpo*r^er sugestiv-pi,ales, mai lui .;r";;;;; d;il;il;;J,, i1,l-Li boieri c6qrig e-bun;voin1a,Moqoc, l:,1..c i{-i celorlrlli r;dir". irui.rt "L,in;i;;;;t;Iitffi; ,;;; u{ravulba", ,,Dartu, Moioace invechit ? rrrr *r f .urLru,L nii, aivindut preDespot, prE r.,c$por, m-aivindut gipremine, m-arvanout sl pre rnlne, vel vlnde gipr. i;;;;, st pre I'omsa; ,drr:rn;, spung_m l l r n n X +X -X ', )^ t-,.^ -^ I ^r .^- f - - - ^ increde^ ".i.,ilnd. n'ag ftr r un ndrrriu de frunre, cind m-agi- , in tine ? Eu tjiert inse, c-ai indriz - -o . nit r crcde iar mi vei putea cfl ci fii"a"_i trl ii lngela" ii fegedu;egre 4u-l va ucide, buitor: ,,ca mi ugureiide bleitemurile sd nJrodului". cu obginutd, Mog oc comporri se lingugitor lipsitdedem. Sadsftrcut promisiunea 9i nitate, spredeo sebire ceilalqi de boieridin solie:,,sirutimina]aiemeni cinelui,carc, ln loc si mufce, lingemina care-lbate". In capitolul treilea mottoul ,,capullui Moqoc (cu al vrem...,,), conflictuldintrc -. Moloc ai Lipugneanu de o parce, Moqoc mullime a pe gi d" 9i "er. domnid3 .alta parte,.ating punctul culminant..La osprguiin "r .tptli; care, porrrr,." "r.rio, iin ry torulul suntucigiceipatruzeci gapte boier i,acesra ia deopJrte Motoc si, de il pe Ei llltsflcut, ,,savureazi" spaima boier ului. Cinic,il intreabidaci a ll.ut bineci a sclprt de ac^egti_dugmani, slugarni c ipocrit, incercind si-giascundE groaza,,,silinai du'sea ride", darclinginindui dinqii, Jvlogoc rispunde elinsugi ci iniengionaie si-l rfltuiascipe vodi la ac easra, inqelepcirrrr." insr io-nului i-o i""r. in"i"r;.;Mtcum.Precizeazi+narator ul (caracterizare ;rvul gurtezan", directd),incearci cigtisI bunivoinqa Llpugnea nul, lui neEriind soartiil asteapte. ce te asdel Alarmati de zvonuriinfrico$itoa re, mulgimea vine agitetiri".urt." domneastrimite armagul.ca aflece.v.re.a sd mu lgiriea. Dupi un momenrdc 1 : l-lpuln:anu uluire,mulgimea, glas",cerecap_ul lui. M9!o.-, cel caie-oasuprea gi-o "intr-u.n jecmlnea. Incercind-si-gi viaqa, salvez e Moqocdevinelag,se lamenteazd., ,pd"cd,tosuldemine",promiresi construiasci bise rici, seroaleNisciro"r.i a.'b"-o sr nezeugi si posreasci pini la sfirgitulzilelo r.Sestridu-iegte induplece si-l pe voievod argumentind este ci mareboier,iar cei care-i capul cer suntpro$ti. Dezgustat, Lipugneanu trimite la moarre, il rosrind o replicrrimasi celebri:',,progti, da mulqi". Dispregul vqievodului total,,,nure maibocicao muiere Fii romf,n esre ! verde !,. -_ vreasi cngtige timp gi bunivoin qi, motivind ci nu esre pregitit sufletegre. *p: t1 te maispovedegtice-ai si spu iduhovnicului ci egtiun tajha,pi ur, .,in? ? "9. zltor? o gtie.toati Moldova. Ha ideI luaqi-l de-ldaqi norodului, ipuneqi qi-i ci frl3 rcestfel plite;te Alexandr u vodi celorce pradl,gara,,. direqti a personajului realizeezi prin aprecierile si qi narahru- Caracterizarea lui.t,,ticditulboipr rdcnea putea"ldusmulqumii cft ,,rnii mult mort decer;iu;, ,;; cdlowlboier,.,"este lingatdelceasta, care-lovaq ioneazi voievod, pe realizare",p.tronil.lor principal.9i ,ecuodrre, individuale a personajului $i ,ln colectiv, Costache Negruzzi demenstrat gi.a mliestria ."r. ii aiigur; ,ol artisticr "" importantln istorialircraturii romine. ci:un artistic careacqioneazd Personaiulcolectiareprezirrti oamenitransfiguragi sp.ecifice' grup unitar, cu manifestirigi ps.ihologie . --^._y ' bortn.h. Negruz zi erte tcriitorullate introduce ^ ,. in literatura romAni_persona capitolulal I II-lea.(cu tirgoveqii)careapare,-in id J..ti" tin n'uveli: mulgimea, ca urmarea zvonurilor curreavoievodali, ;",r."i ,,Capullui Mogocur.rrr...";,"1" ciudate' ci acolo se pett'ecevenimente dgfinitoriu al acestuitip de personaj(caN"r"ror^.tl

surprinde conTportarnentul arma;ul trimis de Lipugneanu ce vor' oarnenrr ructeri zareindirectd).lntre6aqi de Ia agtePta a;er;masecu gura ciscati. Ea nuose clif; uluiqii,,Prosrimea ;;;a;; Venisefira si gtiepentru ce a venit 9i ce vrea.Incepu a se.strlnintreiare. menea a sfirEit,.incepuri Striga-"" gein cere, ceteqi a sei ntrebaunii pe ilqii ce si ceari._In de se din Revenindu-gi uimire, mulqimea jelu iegte povarablrurtlor, de,eturnle conboier, toqi cei prezenqi .ornir" J"lrorrric ul Motoc. Odatlrostit numeleacestui se ficurd un glas estedupmanullor comun gi-a tuncitoate glasurile stati ci acesta si acelslasstriga:,,Capullui Moqocvrem!' '' i'"i3r"i it;:;; ;;i.;;d;;; dispreq neascunzinduli proeti, ;tli".ide ci sunr de si ura fali de multime.Voievodul estecongtient forqamulgimii:."Proqti,.da.mul it devineinspiimintitoalg,,,,Jicilosul boter crzu Forqadezlinquitl a mulqimii ag itate careintru o clipeali il fecu by.."t"' Sintlqin Ur"q.t" idrei acestei ,nrrl i. capete, "u persona o cu multe capete"consemneazi trisiturd caract flstlcma ,,id rei acestei forqa distiuctivi. Scriitorul a intuit.gi a infa$9,atcy-t,al.t, iui" i ..t.lriv haotlcala ulcomportamentulpersonajuluicolectiv caretrecegradat de la. agttaUe sale ci.faptele. n.'ig"." la cruzime.iip.,er,.rr',., bi'nuise ;;;:;1;;;; ;f;i'i;i;'*ii", ii de ace a promises de ;;;;*i;;Jii-"" ;i civa'avea"neuoie ,,un qa pisplgitor", de lui M"ofoccI nu va pieri de sabiasa,fiindu-i trebuitor si-l uqur eze ,,blestemur le ^M;i;t;;i.r,'nJUt.""" I). -- norodului" (capiiolul l."duc. pe rsonajulcolectiv in literaturi - qiranii rlsculaqi(in romanul Rd.scoala). Subiectul al IIJea A. (repetat pari.rori in text)' de de 1, riu - adverb mod,de negaqie de adverb tirnP. niciodatd de pl - adverb mod. 'rnereu de mod de continu itate. "drr".t de adverbiali mod. de-agata - locuqiune de astdzi- adverb timP. o de aici - adverb loc (repetat datd). predicativ. Doa.te adverb 'mkne* adverb ti mp (repetat dati). o de o de timp (repetat dati). astdzi- adverb de adverb mod. tof de poimhne- adverb timP.

II cir - rdverbdc mod. mai - rdvcrbde mod. 2, trebuie predicat verbal. sdfii om - p redicat nominal. pi - advcrbde modfdrd sintaaicd. funcpie tr - subiect. Ano - su bstantiv propriu in cazul vocativ, sintacticd. fdrd funcaie l' ,,str bucurde ziu ade.asrizi"- propoziqie mr subordonati atributivi. gindurilemele sunrdegarre.. { "cl - propozigii subordonate subiective. ,cl iiua demiine aresI fietot b,-'*7 , ,cit vom staaici" - propoziliesubordonati circurnstanqiali timp. de 1, a supdra a bucura, mulqumi. vs. a tignd (tihnd) vs. agitaqie, ,,eiinigte, frirnintare, in grijorare,teami. a pierdevs.a cigtiga, reglsi. a a setemevs.a spera, avea a incr edere. B. l, Voi in text este verb auxiliar. o voi pierde..) (,, Am discutat zoi proiecrur modernizarei cu Je oragurui. (pronume personal, persoana II-a, numirul plural) a El ao,ttd'mr convinga iunere sare de intenqii. (verbpredicativ ,,ador i..) 2, A rdrnas incintat de frumusegea silbiticia peisajului gi monran. (verbco pulativ) Fiind bolnav, rdrnas a acasi.(verbpredicativ) !, Forrnele pronurtelui d .e tntdire Persoana I Persoana II-a a Persoana III-a a I I 229 c. 1. Escaladarea Everestuluia fost o bucurie totali pe caream triit-o din plin. un ei mari personalitiqipolitice. 2, Noul alessuccedi la pregedinqie 3. OdatI ce sa oferit sd organizezeexcursia,niciun pretext nu-l indreptigea si , se eschiveze , Subiectulal IIIJea I 'l I '7.Metodeeficiente tnsugire elementelor construclia comunicdrii de a de vezi al acestui subiect, Testul8, subiecrul III-lea,itemul L Pentrurezolvarea :), 2. Con ceptul cuniculwm de ,Pentru al rezolvarea acestui subiect; Tesrul2, subiecrul II I-lea;itemul2. vezi : ' : 3. Caraaeristicile jocului didaaic in tnodpdmhntulprirnar In inviqiminrul prirnar jocul didacdc capiti pondere aparte at$t datoriti parti. lariti$lor de v irsti ale gcolarilor,cit,si datoriti specificuluiprocesului instruc. v gi al dis ciplinei limba gi literatura romini. sirnulatl prin carecopilul.invafi jucinJocu l.didacticesteo metodi de acqiune participant activ; igi satisfanecongtientizdnd efortul intelectual 9.ifizic, este, , rnotivaqia rnotivatia roie ioc. relaxare,d ar gi cunoagtere.Iocul didactic creeazd, nevoie de joc; de relaxare- si de cunoa stere. Jocul didactic creeazd, citit"scriir, conferi atractivitate activitigii d e inviqare, facrlheazl,irtsugirea Prin joc didactic se dezvolti g6ndii gi dezvol tareacapacitigiide comunicare. memoria,limbajul, gi aten{ia, cu operaliileei, sp iritul de observaqie de cooperare, ginaqia, voinqa.ln jocul didacticseformeazi t rislturi de caracter:stipinirea de ribdarespectulpenttu coechipiergi pentru adve r$ar, , spiritul de competiqie, spiritul critic gi autocritic (micar incipient). corectitudinea, Jocul didactic trebuie integrat organic in structura lecqiei;se desfegoariori de monotoniei, mai mari sausesimte instalarea e ori sesoliciti ef orturi intelectuale elevilor, sl dinamizezelecgia" ofere rela. si avind menireas i captezeatengia sl-gi dezvolte deprinderi si-i determinepe copii si-gi insugeas ci cunogtinge, ri a congtientizadificultatea,efortul psihomotor ln inviqdmintul primar se pot rcaliia mai multe tipuri de jqcuri. o Jocuri senzoriale(viz'ual-nr otorii,tactile,auditive),de exemplu,pina:uz /vitz/pi" piit copiii trebuie si rec unoascianumite obiectesau aspecte naturii, sI le ale si realizezeanalizagi sinte

zafonetici, si spuni'irtsugiriale ace.denumeasci, poatecorttiriuacu joc de rhigl or obiecte,si forrnuleze'ptopozilii.Jocul acesta , i:' careprin carese redau anu rniternigciri riunice ale unor fenomeneale naturii, ale unor animale,insoqitede onomatopeecaracteristice. o .Jocurid.eobserttaiea naturii, ca pregitire pentru a ctivitbgide cbmunicare orali h,9i sctisi (compdneri descriptive9.a.).Intr-un anu mit fnoment al lecgiei se ^priveasce pe i.r"arira !i si spuni ce aspecte naturii obser' tle cerecopiilor si , vi, si descrieaceleaspecte. . Jocar d.e dezooharea oorbirii, prin intermediul cirora se reilizeazl'ortoepia copiilor, de exemplu: Jocul sunetelor,Jocul silabelar,Jocul cuoirttelor etc.; se t;rr*, ;:i'o'" '' " , ' 4. Au venit doi dintre concurengi. (numeral cardinalcu funcqiasintactici de su_ biect) Al cincileadin rindul din fagi a fosr un sportiv faimos. (numeral ordinal cu funcjia sintactici de subiectj

il l I zz IJrindez.v'lttr deprinderilc co.municarc,pildi j.curilc:spune maimult, partidulu i", prictcnulsir"r dc Ei o rrc tridarca,,,claca ccr intcrcsclc Ijarfuridiaclmitc cit u. ointecareconlinsnnetul,../silaba/ aratdacpiuni/insisiri noi" ! Farfuridi are o concepqrc care , etc., cred,t,rl sd ,o*,."rc' completeazi ,,D^, cel puqin s-o gtirn9i mai muhecuaintecu silaba/silabere..., cu strabuniinoqtri' cu Mihai c ompleieazi,iriiirt)propozipia !, I r .l-' toti"""'" t ,,De si mai ,,nobild" "- " pt'"t pe tredatorl"' "ce.a lntreb,tn rdspunzi!etc. dar brauul ;i $tefancel Mare: iubesctrd'dare.a, urisc . pentru a anunqa la po,,desfigura jocuri. oralecu inre bdri,de tipul : CineStir,,t; Brinzovenescuvor si trimiti o scrisoare centru Farf uridi si P.,^.l,rT:"""j f " ,!!!,,,,?!!f^r^pundemairyele cijtigd!,Jocuri_ghicito ri,Joturi tare" si nu are decrea1ir.,1,,, trf;;; C"nqinutul J.f.r,"i ii p"re ami cului BrAnzovenescu ',Prea curtdero, ln care copru trebuie ,Jrebuie saai curai' si-;i compuni iiina"ttnni s-o semneze: rolul gisi-l interpreteze rrror ;J;F;rd;a i cir curaiuls-o semneze. ln acesi dejoc suntanrrinai.ririil"lrr. g}"i^ir.", tip ,r, trebuies-o iscileqti:o dlm anonimi' ." ;,o1vi1qlto1. gesriculaqia, imaginaq ia, afectivitatea. p"ot -*,,,, se a.rragu.";,,.,,,i -ir,.! BRANZOVENESCU: Aga da , o iscilesc! llT_ol/l! Timica, or RE ter ul tn acpi e,p r ezenpik de chi dei ea Tir gu,ui/' t:x un s l FARFURIDI:Oiscilim:Maimulqimembriaipartidului"' :.-....: ,-p^t::i1 Muzeului... 1,,, ztgrct carte/a de g.a., carese arrr.erneazdrolurile.r o.f,itor-rr.1,,1 BRANZOvENESCU: Da, daci ne cunoaqte in slova la telegraf? tilto r,seexerseazi deprinderea cotnunicare de orali, FARFURIDI: Punem pe altcinevas-o scrie"' t Jocuti didactice siionirnie,antonimie, avocaqi' de de meserie omonime (fitrit asefolosi acesre c:()' i"."h";;,;;"rii^ iif"qir"ea celordoi politicieni , Esteevidente cepte operaqio.nale) careseimbogiqegre, aciivizeazdgise se despri nd prin se prostr?. incultura lui Farfuridi si dezvolti v,, de ^9i Incapacitatea a gindi, incoerenla, cabularul in elevilor. n-am si-ntilnesc pe cineva,la zecef ix mi duc ,.fri"i, ,,Eu, am il; J;;;;J. oJocuri-concurs caredominanre interrelag ionarea in este tr^".rrt.fix mr duc la tribunal"' qi pardcipangilor. Ace,rr ,r-' itrltiii"ro ti doisprezece eu, rirg...", tip.de activitate trebuiesi.creeze "$ i atmosfera/co"aigiit" .oi"p.,igii srirrru. Discursul esteincoe"* mai alesdin ce lebrullao Jit."tt de la inirunirea electorali' "'""i Acestei9c11isefinalizeazi s tab-ilire";;;.1";Girlri^9i cu auditoriului din mijlocul ciruia seaude ;,, ll,.-' :: rent, intrerupt de rumoarea9i de enervarea "'uno, urmi nu trebuiesi fie inhib aqi, inc*urajaqi particrl,e ci si s1-9iexpunl propriile idei politice' Epuill?J' :,i .ill$]ra.d1n qi vocealui Nae dffi;ner.ab$i.tgr la alteintreceri gi-sifie cig tigitori.Recompense 9r irebuieseprimeasci fic,i* incearc; te dit.ut" proble'tta revizuirii Con;;l;l;;r;ruperi, in funcliede participare, performanqele si de "r. raa'J,'frrfuridi inecindu-se, reu$e$te rosteasci realizatc. o.1.,.1*n.d"r ;ilti" i 9i " i"gii "i;;;;.;i.. intrerup6ndu-se' r'rlclenla $i.fe,1en9iat,condigionati constientizarea dtdacuc este bea, roculul se de asndat, sterge, siruaqiei invilr rre, de p.or,i" eiincitura: ,,(Foarte ;;;ffidi;;;"41..;;;]il;;;; ora' cwmi'nataa ul sacadelor a urntdrit iar seyergeSis4u loni't irr".iknonoi, 'iorlrr' rased'e t n nr:ry"riill.--nioro;i aplawze funl, condwse .Brk'nzottenescu; otr'lul; ; TESTU L deabiasernaiawde. 23 n te ;i skshituri grrpi,;i'ht e;;.;;;rr,, ctoioirkliri Tr abanache ! Terminindavoie ," *"ti; )prind.ere:)Daqi-mi Dwpdces-amai (in "pili"ig ?;;lrl,, lzgo*ot,l-i'oce)'Iatir'dar opinia mea' ypyemd' Subiectul I ti! mai am d oui vorbede zis. ori si serevizuiasci, voie' ireri ,, iU"rrao ,o'ir-t*i;*1',) df doui una,daqi-mi primesc!dar atrnci nimic; ori sI nu serevizuiasci, primesc! si rr.rr. r.hi-be dar dilemi Din esengiale... aceasti in ii," ,.rrr-u.";;i ;;;.io, 9i anume punctele... subliniazi scenice Am nu puteliieEi... zis!..Dupacumsepo,t . ob,.,va,indicapiile mai areputeTotuqiFarfuridi i""I'r*irrr." inr.t""r.r"ieg .i ,tru*fn a',rorbitorului' Cnracterizdrea personaj nlni TacheFarfaridi ideileliber ain timpul discursului sI comenteze 9i reasi-l intrerupi pe caqavencu avocar, me mbru almaimultorcomirete comiqii, tipulp. gi confuz'Chiarif acuzide corupqie:. e sre e*puse le aleacestuia, ,,",}:-li.l?dTldi, coruptgi utlclanulur rncult, ! d-t ale onest d-m?Pe prost. cu moTturile : DI ,,FARFURI (izbucnind,)Iascutegte-mi pe

de d!ryc1, garayte.!.iat prin indicapii scenice regizorale ind.irctr gi a. ,r,ip arrechiverniseala_confraqilor,o parp. dr;;;;; R;;;r"i c;;;;;l;, __,_n:1t_:Tjll"t 1." Ei pnn tapte'atrtudini, relaqii celelalte cu !'.'Urli tirgul,d.omnule""' per sonaje, la opiniaalto, pirsonajedesprc cl, pe Ia te opoziqie toarta, dealti p"rt . t.q.hirea buzunar * prin limbaj9i nume. toastindin cinstea paharde eampanie, u n F"'i'iiai ffil;l;i;i;;;;til, 'iJ'^a di" gruparea guvernamenrali, prerendent de putigie. gticc,r esre la Er _--If: l1l: lui AgamiqlDandanache. 'neneazal-ta seco mpune ,,madam din Trahanache, dumneata prin prezen:areafaptelor, [Tipirescu], lT ttdYl gi caracterizarr^iriilr'rraa personajului " l.::"ili!: rra'nor ai noqri". Observindvizitelelui ZahariaTrahanache, a cianeiJoi;icapi salegiarelaliilorcualt epersonaje,colegide.p.artidgiadverl"l:'.comPl a poliiaiuluiGhigi Pristanda NaeCa gavencu, temede rddare.Incercirile gindirii sale' la platitudinea se dc-r Numele f'"'rf.,tidi suger.eazd limbajulgi numele limuri chestiunea TipitescugiTrahanach " ,nrirra.,J" *..u Brincu cu "c"r*ir. este n"-r de.piietenia Iordache ," t oreia ;r.,l personalitar." F"rfrrridi pusi in evidenqX 9i l,rl trimiti o depegi cenru. la lag, gt.rr, iiptit d. personalitate, incult' .., zovenescu, ."."'"jJi;t;;;;; Gl,r.

inolprtrit, Iordrche ur:li::.r.scu comprcrcaza personaritstea ruiFarftrridi, nua n ?i pr.eltrtrrturilc,gi numere BrinzovenerJ, 0..,"i,.,'u,r;;;i;;;;;;nomicr, sug ercazil rulltrtee intelectualr; face n. r-inr-iiot"xprcsra: ne rE ,,nuface o bri nzi... nici ee.nctcrizareapersonalului Zabaria Trabanach e zrhariaTrahanache, ,p rezidentul comiteturuipermanenr, comireruluielectrr rl, eornitetului $colar,'c-J mit:!,iir1i;#i'ui comitetesi comirii.., prc cum ireazfrutorulpepagina prezentari "t "tro, de ap"tronrj"ior,;{; r,p"r;Jiiu.irn,.,r.r; .,reisrt, ilriilT;tji:.:ii;.n'r, desiincet reacqii, cum in ara relevi siuverbal pu_ ticul ,,ai Personajuleste caracterizat direct,prinindicapii.sceniceregizorare: si he e mi$a t" gi ipi exorimi pd,reread"rpr. ,,Trahana_ corupqia-societi.gii, 4lacid. (calm, bla_ n)' clnd li vorbestetuirip;i"r.uil;;;;;r;r o1r.r,, ,,innuntot:,,"),o-bio s tdphnindu_5t tdignerea", ,,biruitdi" ,;;;;;;)i i)L"i)-;"d.iglare*, ,,si mai--ind ignat, pu_ : ,,Ai nticl rrbdare"' zic: Denrrumine si ui. .irr*" sr binuiascipe o ri Joiqica, pe amiul Flnicl toruna.... ^Eu' om cu care nu rriiescde ieri, de aLh lieri, rriiesc de opt ll' o jumltate de an dupi ce m-am irrr.rr"t doua oari..De opr ani triim impreuI cr f*gii, 9i niciun rninrtrr-;-.*rtr il;;ul" isra micar ar d.,cariu..,.. , {uledilrili ri:,ff:tl*,;fiI'i.?,Y'11' "'ui,,s.-r'.,*;r. scot "..",i{rnlici in i. i.i'itaiJ.;i;;'J-fl%",, H:?i;il,"i.T:l?'ft ^dJr. lui, fi prietenul giefan Ttpr;;; ir,r.r.rulperso'aiir :^?-no' determini in si prietenie,. convieg"ir. ofi;;i.'fi"*;, a. :!:,1f sa;vrzind aceasti. ::.i.'rt i.' ,,.fir."rci pare vrtrtea rf rrrTo.,11." ripiiescucetrizoe,o.or,riJ*i rui pr" rirg*l5, i" himbareabilitarea a,descop"ri de o poriie farsificati Naecaravencu. de iux.#g,r"''J1,:x3fi Depiimoral,Trahanach. .orrdr-.ri .o i'dtgrr"r" corupqia personajul societigii. f tec intrarea sceniprirr.rr*et*"i-.".r.g: in ce corupti soqietate!... ,,A! Nu ti e morat, maisuntpringip;;;;;;"i-i.,'i#r*;;iiJ"r*resul... nu Bine :cfiu'meudela f acurtai.rtitl;i.rilr,;;;;;*, vezi,t6"ndr,tinir, copt,serios dar irtl zice:<Tatig o, ;;. c.oryntie o ,or;.,"te f^repringi9;, "na" "",, " -o;;i;, fl, ve sI zici ci tnu le are! Auzi a_r, *iqJ;", " irrf"lrri"...-, Pnn caracterizare Aair^"-rr;, t^ 1lr;:,:.";;.-rramenrul, per_ trje, limbaiul,numele, pun i., euid"nqeirisirurile relafile cu celelalte se ;r,ai";j.rhiranrealepersopriereni.;r;; l;il; ." ripur". .,r, Trah"r,a"he .:I: ldmitind esteimoral, da, rdamnrcorupgia sociell11-in esre care sdrp^al yt;rji ;;lrt*. ii*i";.,r relevd inrura.: pronungigreEit numeroase c .rrrinte,',,soqi.rir.[, ,pri;6;;;.., ,,enreresul.., rrp'mareasaaparcacofonii, no nsensuri ,."., ti.uri ,ri.b"i.1 ,"i puginrici rdb_ e", ,,sIn-ampitte deJoigica.. . "r" cu Farfuridlii,nra"ro-oenescu, suspe care-r cteazd.pe Tipitescu ridare in fade rcr ,,nifilistului"decagavencu, .o''porid ," autorita.,ii I va"bo"fi "a,'or r.rt.azd: ,,ce sun_ 122 Noi votim pcnComitcrului pentru statuialui Traian,ai Comiquluiagricol9i eqct era' tru candidatulpe care-l Punepe tapet partidul intreg...pentru ci de la part idul intreg atirni binile qerii Eide la binele girii atirni binele nostru"'" ira hanache prezideazirintrunirea electorald9i cu greu pilste1ztr ordinea, amincu ti ndu-le ci,,Sunt cestiuni importante la ordinea zilii", adresindu-seasistenqei ap elative.orrr"r" meritelor lo'r: ,,stimabili! onorabili !", apoi ,,rwgdtor", .,,f oarte.afaf,ir' , ,1oorr, dulce" incearci si-l dererminepe Farfurid"iii.-gi inche iediscursul' La semnalulstabilit de Tipitescu gi dat de poliqaiulGhiqi Pristanda ,Trahanaceeace va deDandanache, numelecandidarului-surpiizl,Agamgr_nn9n cheanunq e tridare, Trahanachetiposteazl'vehement: clangabeiaia. Acuzatde Caqavenctr,de d in ribdare, siimabile! Mi scogi qiqini...Eu falsificator?Pe mine, ai puqindci "R pti, orn venerabil,s[ vie inir-o adunarepublici, si mr faci p" ;#rp;;.';r"bil, -

ine, mare) cine?(Cu energie:)Un plastografpatentat!" . falsiiicator.. cine'?'(ru moare alegerilor:,,D-ta ii Lui Agamiqi Dandanache vorbegtecu mindrie despresigur anqa la noi opoziqienu incape...suntem tari, stimabin-ai niciJ grijl, rnergemla sigur, o ,,unanimitaie si ai, stimabile"' 4lt1e... tari... fru o sa aimaioritaie , stimabile^"... incit grupareaguvernamentalis; aga gerilesunt bine organizateEi supravegheate, obqini victorie siguri. luiAgamiqi gantajullui ii cu naivitate,i esigur, sirnulari,Trahanache povestegte de amor a prefectului,amicul siu citre o Caqiu.rr., care apla'stografiat scrisoare accepti urlin Zoe. Torugi la matrifes taiia cinsteaalesului,condusi de Caqavencu, imparqialuluinostru prezident,Ttaha; 1" ;";;;i": .ln sdnitatla venerabilului9i sinitatea prietenului siu,,Finici, pre fectul. nache'. El insugi toasteazdin -Prenumele estealti *odaiit"te indirectdde caracterizare. N"-.t"p"rro"rj"lui accentuati de ticul verbal ,,ai Zahariasugire azi zahariseala,imbitrinirea, trisituri puqinticeribdare". Numele frahanache,pri n sonoritategi sens,subliniazi aceeaqi trlsituri. ului Agamigd'D andanache Carac terizareap ersonaj politicianului coAgamemnonDandanache, ,,vechiluptltor de la 4 8", este_tipul ceeace crepe Tipitescu de Trahanache, rupqienil, ramolit, incapab ilsi-l distinge eazdmereusituaqiipenibil-comice. ;i P.rrorrrjrrl esi. iorocteriz at direa, prin indicapii scenice regizorale ;i indirect opinia altor personajede spreel' personaje, prin fapte, atirudini, relagiicu celelalte prin limbaj gi num e. ' peltic gi sisiit", are ticuri verbale,.,,puicusoruAgamiqnDandanache,,vorbeg te 1",,r.t,rro*Ie", povestegi.irr"o"r.* cum erasi rimini firi colegiu,el care-s, iafirnu politice: ,,Cum iqi spui, si nu m-aleg,pu.ictmorule, merdza"' mari rn'as e lupla,lupri;i d;-i,;i da-i qi lupta"' 9i eu mi-nqeEu, familia-erii" d" la patr uzsopt... si acumasd iemii pe iinafaia. .. fdrd coledzi!.'. ;i cit p-aqi,neicuso rule, legl tocmai-.", nu m-aleg,,." . . a ironia Zoei Ei relateazdcum obqinutsus qinerea Dandinache nu inqelege 9a.ndi; un mi-nqeledzi, coledzi,ori ,,Gisegte-mi, daturii, folosind g".rajnl,""" gi Cagavencu: ea dau scrisoar la Rdzboiul..." ;:il'i nu-. Zavragii cauzaei ?nu... .11?::,'u, ?nu..... Itmrnte$te -i.'os de.,1n a{ $:;: calirarea poriticieni: ,,D-voastri, ,ali.a ,""tem cedgeni, lnule,sunrem onorabili... ;i;;;;i ffi sunrem Ivti "ui, stilpii prr..ii, proprietari, nbriiComitetului permanent,ComireruLi a i ;i;;;;r;i, ;ft#;r"tui ai scolar,

r crr Prrliticirrrr fl$xrrrcritc,,,irr tr: ^.,,,1,'ar, crt t'rtc prrticlclc, rurrr i rrrtl..irrrparlial...; ca ;;, Putc a adrrrirc.si 'u;;::t:l.l''il"''clt.' '::': :iit;.'.':l-'.:]tlttttt.scrisoarca spuncrri t at Z.ei: ,,ourrrr. pnrr., gi-i .on i;;;.; I zze nu din prima sccnl csteincultura.Pristanda A doua trisituri caresc dcsprindc sen sul'Limbajul tt.t-l Ptot nttqacorect,nu-i cunoagte illclcgc cuvintul ,,vampir", se personajului distingeprin incorectitudine' cu Mai in glumi, mai in-serios,Tip itescu verifici cinsteapoliqaiuluiin afacerea justifice hoqiapini ce prefectulil aducela ordine: l\..rt, incearci si-gi steagurile. apoi nu mi orbi de la obraz" . Ghiqi aplicl sfatul inqelept-alsoliej sale, ,,Gh"iqi... poliqai'..$i conu plin gindu-se ci misiuneade poligaiestegrea:,,Greamisiemisia de_ Tot vorba bietei nev este, mai Fmiie cu coanaJoiqica stausi-mi numeresteagurile... zice:,, Ghigi, Gfi ige,pupi-l in bot gi-i papi tot, ci situlul nu credela ;l flimind... " Zic: cura t! De-o pildi,-conul Finici: mogia mogie,foncgiafoncgie,coana.Joigica, (luhndu-S iseama)babachii". cu trai^neneaci, banii lui Trahanache... coanaJoiqica: dupi bu get mici". Dar eu, unde ? fameliemare, renumeragie Pristandaii rapofteazilui Tip itescu ce e a{lat spionindu-i adversariipolitici, exeii cuti ordinul abuiiv al p refectului: il aresteazipe Caqavencu, perchezigioneazl_casa Cind pentru a gisi s criso"r* ,,4- p,tt mina pe d. Caqavencu... "o-p.omiqltoare: beieqiide l-a umflaq striga cit putea: * Protestezin numele Constitu"- ! Asta e violaie de domiciliu t. 7ii:. Curat violare de domiciliu ! da umflaqi-l! ' qiei"r-rrfi, " M-am intor s cu birja acasi.lael, $i l-au umflat. L-am rurnat la hirdeul lui Petrache. soam destupat-urloaiele am am ciutat prin toate colqigoarele, ridicat dugumelele, M-a m intors la ,"obi, cripiturile zidului: pesteputinqi sI dau de scrisoare' bii, a m am nu poliqie,l-am scotocit prin buzunaie,Pestetot: nu e g_i e. I,-am ameninqa tcd" nu.spunedela conul dnice si-l chinuiesccaPe hoqii de cai". degeaba: po..ttr il de iat ,ru-"i gi numai coanii Joigichii.O caut ;i nu o gisesc;acaslnu-i, aici nu e..'" ordinelechiarincilcindu-le pe aleprefecZoeilconvinge pe Ghile ,l-i qii la """.nt. tine, daci qii la familia ta"..., formati din ,,unspremlui, cu ,,Dac i "rg.r-.itnl zecesuflete", vreasi-i cigtigebunivoingacerindu-i iertere;i motivi ndu-gi Lui Nae Caqavencu Nicule, poftiqi...(umilit) Eizl,tn,lipa.tmisiei: ,[...] cocoane fapteleprin obiigaqiile si.fim scrofulo;i la dato.riemisiei mele,care o rdond,(serios) dorr"qi,itt consid"eraqia si-qi fie - trebuie si-l ridici ? D-voa stri gtiqimai bine ca mine...agae poliqaiul:tati il ridici! n-ai ce-i face: e mi sie.De aia(foarterwgdtor)mi rog si pardonaqi".Din slugirnicie qi interesatsi obq ini bunivoingalui Capvencu, Prismndail asiam a guri ci citJqte gazetaluitotdeaun ca Evanchelia,cd,,altele eu in sufletul meu' dupl buget mici'."' $i chiar il ad i"r. d" ! ,r-"i ..li face: fameliemare,renumeraqie arunchndprirtiri furi;e de ad mirl: ,,Marepigicher! Strajnicprefectar fi dstal(I ese . miraqiecdtre Capaaencu) ' la Permanenr datorie,poligaiulestecel caredA semnalul9i conducediscretincizot : ii Lui la ierareade intrunirea electorald. Trahanache spune ,,ConeZahatio, d5. -i I ordinul lui conul Flnici.'. Trebuie si-l lucrlm pe onorabilul, pe d. Nae Ca gavencu; Sunt la uqi, cind oiiugi de trei ori, d-ta proclami candidatul9i iegi p e portiq;..' qi pe urmi-i treabamea..." ' pe. Pristandail minte pe Tipitescu pen tru a-l putea ad-u9e Calavencul.aZoe. e t..tt.l fapte,gtiind ci astfelarede cigt igat: ,,Am minsuporteconsecitrqje dispussi qit...nu-i adevirat ci-l cheami minig trii. $tiu ci o si mi ocirasci, o si mi bati ci a", om e ,'.,1[i;';;ii:i:TL$J:ttffi;;i., ,,E,;,,,pi,,un onesr.., asa cu,,, recunoasteci ar fi fost r tr: de pc Dil;:;"._1"."'p"nr*'.in.-j,..;ri. preferat c atavc' "gi I 'rlcg a' agrn,ige lrfrFteirnca a fcmeiipecare deatirea pi vremc ;"U "r..- Uld.:ilgrr,"*ii""r", urrtc cari, si te vezird,zbu. " gi-am si-ti cerierrar e ci ''rr' pe nr^efe.ritneicusorur, puicusorur pe Dan_ llllr'tlll ttlon.log, Tip itescu insu$i rraui ;;ffi#:.1:"fi-:J:1il.iil ,,"r,.,i. si asa r ;;n;i;:;i,p;;". rac pr",,;,

s1,trc,scr,ii;;;;il, ilil,H.ll::,lf re i.",r; illil1,,,",.,, :tl ;"'-: r ". ilI; :inT:*il;;;;. ljifi:#ra.."-";, ;, ij.';t# i.i,Tlllt;';Ti"tff;**' .,.-1'il1*iichc gi Zocc ,,agicati..: "ai ""1r, rin.ul n; r";i,;-o;.:r"iru" d. Ag amiti, carc pisrreazd'l'i-,*..r.'. repetd mereu esre ci amegit;i obosit ciritori e, eresre, de dar mai c" t..b.,i" rni".aor,"rr,rr caraveni:Ti:H:{ffi il:H,i' "t'i ,,PRIsTANod i o" *',iii:illtaiiffi:*?i:i?,'";''iii*i:**i;:*rviff :; *[]ri]ff comice : su :'1*e poporuluia.1""i... r... - "]"]]' "::i":: irp^rEi &1 ffi l?"eat a gisangele an cteeazd situagii PRISTANDA : Curat murdar !.. Cdracterizdrea personajului Ghitd pristanda GhiqiPristanda este.tipurpoligaiurui .servil . ,,scrofuros datorie.., ra tlc circ ori partidur prezenr ori (adici ,,m "dam t;;h;"".h;;;."*;#i" .onr Finicd..) executidocil ordiner.n'"; 9i i[;:]'t"' a "., ,."rt"" ,r,.,, ",".'r.;;;;il;.ii". Personajul caracterizat este direct prini ndicapiire s.ceniceregizoraregi ares indire : fapte,adtudi"i,r"l"gii ct si mai ; ; rfrJp..l.""ie, Iimbaj,.,rr_"., Ghiqipristandaapare.ru". iffi-it..ru rezcmar sa bie, ordinere;;f;;ffi:sr.r* , p,*"i, i'r,;;;.., maispreugi, sti in Ia rior,.rJ^E i;;;obi reacqiire -,i pre_ If i'"ir" afosrca_racterd" ou J..iiEJj.lilj?i*:ff_ lieclccjir caqavencu". ^ui'Jr_ ,,maip." r, N.r-"r" or;;;;i" r;J",rtil."*#;, Jr'd"r,"u"pe provoaci apariqia in regedinq" care rui o a" i"i.r'."ra"* i" iip"ir'Jr*.ir, torald' bazatd'pe luptd gantaj, ele c_ rdJil;J;;i-;;or, "prig" cer lipsitdemerire, mairiu. mai cer [:-.._ll"-frinlos flAn, exacr cum ,r,i:ryrylii#';*kT:^?LI,: _,;IH;,ff ol,,,illl,",,j,le1li.-",n,p,ri, personajului , esre p"rron.yui;;;;;;';" atit de ramotit .rr" '.o,r, R et d a h^ s nri ^1,"r cntw corp pi ncareeanu misel! IT TANDA: Curat TIPATESCU: Murdar! H

FI Picsa irrchcic se cu.oreplicir.-"iriJii'ui a poliqaiului. manifestagia La organi EetA ci'srcaalcsului, iu Agimigd Darrda'alh", ;;J;;J;'d;;;;".u,Ia care accs ta [irreurrcliscurs care in eiogi riri.-"irii."'"i*ii"nal giavantajcle ^Lebi"et^iit ii. progrcsului, rcplica Ghiq"a reia lui care fir,"tutdiscur. rului,cste ""ro-ri ir;;iddr'illifi., un pairr.e'-"c"ry"rconstitugionMuzicalMuzica al! ".."r,r {..;1 tife !.. A dcvcnit rnemorabil limbajulp.rrol";utui,;;;;;;;;l; p?""""qii gresire, deptc olllsnlc'tronsensuri. cacofonii-g.a.: itr-"ia..ai, ,,vine ,,scro. f uloq. i darorie",,,renu-eragi..,,,,rurp"rarfi -",ri"r'oij, I ,,nimni.., ;-;;-"''r^v'rw trl.r la personajului, rizare,sugereazi ...,Iutt.b reprezinta alti'moialiti'r.in d;r..d de caracre fap tut cr accsta categoria slujbagilor lYpqi EJr"r, ""..r,;;; iil"Ji!,:#;ir irrculji, oriiind gata Iagi, si-"qi tred,ei.eriapirii ,q" r. ai;;; ;;r.prure rnreresc. i"s ca roarcpcrsona'iele comedia d.in ilic;;"g"L, il e;# prt rl'd" .rr" memo_ Muheii'tr. replicile ;;;;;;Ll r;i" citirorilor/spectarorlor. 'a biI' -"-ori" Subiectul al IIJea A. l. aaea sentiment -.predicatverbal, exprimat prin expresie verbali. nu explica predicat verbal. dddeau drepal - predicat verb al, exprimat prin locuqiune verbali. sdcenzureze predicat verbal. ntt eraantipat ic predicat nominal. se.pdreau _ scandaloasepredicat nominal. ghicise predicat v erbal. lipsise predicat verbal. ardtainteres, predicar verbal, exprimat prin loc uqiune verbali. pdreaciudat- predicat se nominaj. mai curiosera - predicat nomin al. nu eraw scandaliiapi predicat nominal. pdrea,tn chntat- pr edieat nominal. s pecula predicai verbal. nutreau- predicat verbal. 2. ,,acest sentimenr,e carenu p explica bine,,_ inexplicabil Si-l l'*m trirttisla caivcrzi pc ptrrcqi, lasrsi[rrrii dar ecdrasc{, md bati...Nu e m ai-'r.r str relenrcu? Nu c stlpinul rncu,j. fr.rr. " ctr$runsprczecc sufletc L-a rrr ? .t;': il.;;fii,ct" d-u,oa*ri, -1,j:l'jjJ]]: coani "'i',tii, l, ("purtirilc el") 4. ln tcxt, cl cstcpronumcpersonal. ? copiii cini le-ai .o-.rtt i.rt rezultatulconcursului (interjecaie) Ul, ce-^uspus B. respingitor, scirb o s ' il, l. antipati c, dezagreab neplicut, rr._t_" :Iit' vigilenql' atenlrcicurloz ltate, interes,preocupare'ptecauqii,prudenqi, griji' bunivoinqi. arezolva' a a e xplica:* le-rrri, , clarifica,a limpezi, apteciza,a demonstra' soluqiona. pentru "')' a a nutri: a (se) alimenta,a (se) hrini; a avea, Purta (sentimente 2. 14 paisprezece. 16 - qaisprezece. 5018- cinci mii oPtsPr zece' . mrl 11069- unsPrezec e galzecl noua' tl r.oz, 3. . ad.jectiveinrtariabile: a.serneneA' a*oce' eficace' comportdrt' Ne re voltau tsernenea Si in acestsezonse poartd culoarearoz' in iurnaleleTV se prezin tS'intimpliri utroce' elevilor' in ,rrnr'eficace formareacomPetenlelor ir;J;;;i" ;ia".ri..'-oi.rn. grade.de cornParu[ie:anterior/posterior, princi. adjeaiae ca,r enu pot ar)ea_ perfe.a, tragic etc' pil, oral, orr*rrio, cornplei,wnic,aesnic, s ubiectivi' am invigat p-ropoziqia f i.cqiil. anterioare " p.i;"Ir";"te rinipal d in romanril Ion de Liviu Rebreanuare un destintragtc. Examenuloral estestresant' Orice om esteunic in felul siu' ! neinqelegere VeSnicd Mi se pirea o sculpturi2 erfectd'. Nu-qiixprimase gindul complet/intreg' 4. Avea plicerea de a citi. (at ribut verbal) r ! ,\ Concirtul de ieri a fost o incintare' (atribut adverbial) C . 1. Mog Criciun aducedaruri copiilor cuminqi' 2. Sn-mi scrii daci vei veni la c oncert' Negre' l. Pii.r""ii unei colegede-alemele obignuia.usdvizitezeMuzeul Mir ii t".ro. feminin care-ilipsise.. absenr 1,1,1 3. ,pe carenu ;i-l explicabine.. ,,c ilegirurile lui de rudenie,oricit de indeparrate, Otilia, cu gi de vecheintimita te ii dideau dr"prrl. ,,si cenzure ze,purtdrileei care_ lips'ise., i lipsise" ,, care-i propozitii subordonate atributive Subiectulal IIIlea

orald $ scrisd 7. strategii d.e formare d cornpetenlelord,ecornunicare *bi".i, v ezi Tesrul 15,subiectulal IIIJea, itemul 1 Pentru ,""olu^r"i i""ruri

-1 r,o,u1,,,.;1;:,:l::;:::,;,;:o;i::;i;ii,,li,ili,,r';,ilX;;:H:)rrr_rea, itcrnur 2 pen rc?.o rru Ivarca rui:ff;r; r..r r.;i L*,J i',' ?*i{"*tar III_rea, iremur. 2, /u!aelalitdpi stintulare a tle credtinitdlii elcuikr [rentru rez.o TESTUL 24 Subiectul I I la!1rea sphnzuragilor de Liviu Rebreanu Rizboi Mondiar) esrererevati nu prin scenede lupti, ci prirr armosreri ilil'.ai' ia4r; ,t y.11y i;;;;;;;;f,i!,1po,,",,ei"1, Apostol Naratorul este omnisc;""' r; zent, nareazi.obiectiv ,,,lfrffl"i;!#7";r#'"f :;i;;;i;"p;;s#;#ffi :i:i.rpicg,rat,dezert ema rdzboiurui (primur rea romnn ci.aflatd n eas rab a" nearop n.."rlri :i::::;Hffii,l p r'. primurui t irnpul Rizboi rtrr"Jl"i, "r"me -e,i].-i-. r. prezintit?n romanur carztarur. lrir,liogiru, sphnz,urag,or romanul (1922). si lon, d'esprecirui ^iii ca a i";;; iri".rr vorbegte, .oir"rr-ut pddurea 9i spknzura_ ruor ercmai murtesurred"Inspir "g., i-pr"r;" irr.i"iJ *'.;* vlzindo fotosrafieo_ped"r. cu i" ffir"*gi, ,r+il;;; ;#i";"rrr., autorur a triit_o fratere Emil siu, a 6st spinzurar p_enrru ir,."r." r. sdrreacidin .l l*::."r, arm oas Conccprulro?nltn vezi p.72. _ Lrcator arromanuruirom-inesc modernobiectiv,prinIo n (rg2o),Rebreanu aliz'eazrgi primulromana" re_ pdd.wrea .'Ti;qf *i:JkT::#i'J'i{i!;lii7{,::"',:;;",;"i;r,l#'".i "-i;p* incepe;i ii,-,"e_ll,ol1"d,,e ?ntr-un roman cu aseminitoare: :J::".'jili#l ;if,1:""': '. spinzu_ ,""T:f::jj,c1-inceput rizei ar rin;i;npa. at rprff;#i;iii;,compretatprin ;:{J"ililliiffi:,ii"'ff :ffr;'L',','.fi scena spanzu ririi ester.-;ifi;;iru"aiilp,.rrr.rut devedere confricturur. ar carese g{tegte spinzurarea c"hului Svou"i". i"ikn .. ,ordrgii sapigroapa pregitel;tragi cur de un prutonier 9i .".";-."r, "o-,rl.rgi ro.ot.n;;;;il;"rror Boroga. nu avea responsabiliiili,i Desi "p"r" acesra, excisd,e zer,se din seazidestadiul 1.t""* uritii-spanzuririi, inrere_ pregitirii giirrcearci ird.inicia gtrearrguiui. o;" seschiqea_ "*p.rigie jl"'#,r:ff -n*po,ipa;;;; i:',"iilffiT,'*m*1k,ri".,.":;;""Juo cerulcenusiude toamnicaun cropoturiasde sticri aburiti, :oarea noui gi sfid itoare, sp'nzuri_ infipti.t" irrira*-lragur cu gulsprecimpia neagri,i"q"p'"ri;.i -..r3'." satur,.ri, $rrean_ -rrgi".; arboriarimii. supravegheaqi un de 233 caporalscund, ncgricios,qi ajutaqidc un qiran cu faqapiroasi gi rogie,doi soldaqibitrini sipau groapa,scuipindu-qidesin palmegi hiciind a osteneali,dupi f iecare lovituri de tArnicop. Din rana pimintului groparii zvirleat lut galbJn, l ipicios..." Cipitanului Klapka, sosit cu puqin inainteaexecutiei,Bologa ii spune cu mindrie cI a ficut parte din Curtea Marqiali: ,,Euinsumi, degisunt o fire ex cesivde qoviitoare, de dataaceasta constiintape deplin impdcatd.,absolut deplin. .." Citatul am pe reprezintl, o dutocardcterizaredin care se desprinde o trisitu ri definitorie pentru personaj,congtiinga datoriei, gi convingerea ci cehul Svob

odatrebuia condamsa nat la moarte.Apostol Bologa esteconvins ci rizboiul estegen eratorde energii gi continui si se prezinte cipitanului: ,,$i eu sunr ofigerde r ezewd.,intrerupse locotenentul cu mindrie. Rizboiul m-a smuls din mijlocul cirqi lor, de la Universirare, unde aproapepierdusemcontacrul cu viaqareali. Dar m-am dezmeticir repedegi mi-am dat seama numai rizboiul e adeviratul generaror energi i!" ci de Replicalui Klapka-,,$i eu carecredeam rizboiul e un ucigitor de energi i!"ci il jignegtegi-l face si roseasci. Autorul noteazd" stirile.lui Bologa in t impul execuqieigi apoi manifesdrile crizei de congtiinqi a acestuia:,,seficu roq u de luare-arninte gi privirea i se lipise pe faqacondamnatului.igi auzeabegile inimii ca nigte ciocanegi casca stringea qeasta ;i cind i-ar fi fost mult prea s trimti si indeii ca sati cu sila. O mirare neinqeleasi clocoteain creieri, cici in vreme ce inEira criii mele gi hirtia ii tremura intre degete,obrajii sublocot enentuluide sub streangse umpluri de viaqi, iar in ochii lui rotunzi se aprinseo strilucire mindri, invipiiati, care parci pitrundea pini in lumea cealalti. Pe Bologa, la incepur, privirea il aceasta infricogi gi il indriti. Mai pe urmi sim li limpede ci flacira din ochii condamnatuluii seprelingea inimi ca o imputaredu reroasi...ochii omului osinin dit parci il fascinaserlcu privirea lor disprequit oare moarte ;i infrumusegadde de o dragoste uriagi". Apostol este atit de impres ionatde atitudineacondamnatului (iar privirea acestuiail va urmiri obsesiv), inc dt tncepesd se tnd.oiascd justegea de "condamnirii gi a convingerilor sale: ,,Bo logase cutremuri iar. Un frig dureros ii cutremura inima. $opti cu teami: - Ce i ntuneric, Doamne, cg intuneric, s-a lisat pe pimint... Glasul lui gerpuica un sc incet de bolnav gi se stinsein oftirile vintului." Prin tebnica acumuldrii se su rprinde drama conflictului interior, declangat de fizboi gi de zbatereapersonaju lui intre simsul datoriei de ofiger in armata austro-ungari qi sentirnentul apar tenenpei napionalela oastearomdni (conflict napional 9ipolitic). Desfdsurarea ac piuniiurmiregte evoluqiaconflictului interior, comportamentul lui Apostol in siu aqiile-limiti createde rizboi. Dupi execuqia cehului, discuqiade la popoti gi ve steaci frontul se va mura in Ardeal intensifici nelinigtea incertitudinea Bologa .Incearci si evite mutagi lui rea sa pe frontul transilvinean unde ar ajunge si lupte-cu armata romini, printr-o fapti eroici: distrugereareflectorului rusesc. li cere generalului Karg permisiuneasi rimind pe frontul rusesc,dar nu reugegre si-l convingn.Fiind I H

r'l nrcdaria'dc i;;J'il;;,il;'r.liltorului ;"1. ?lobscdcaz;r, cnpi ochiilui svoboda. : i;;r]i.;ii r-isiri ,.[..J d;;r;i;;iiu-i"" albepe carco,,,,, rrirr *clirreaori, strirucinJ.,u" f;;i;,r-. a.per*"..;,"."ri. isc si strilucirea p,i rgaea'cl ca p rivircalui svoboda ,rr.rng, ,u[ cind ." ,,.d.rrr"pe carea avut_o irl eopil{rie, biscricd,.ir la ir;;;;iJ rrargirra rugiciunea cirre Dumnezeu... Irstt. rnonrentu l careigi recapitiincrederea in in sin!: ,,err-" era sigurci, mai ctr r6ndseva p unede-acurmez4.rt ,orrr.i.d.ra, J1i -"*'t""r" sufletul, ;;;;r""r.i fii'rl cil ln suflct,in lumini i seciiea ...- '- -"i T'otugi destinul -a"iuir"r.; personajuru i *rr,ro, f.rrrr' ci Bologaesre tip rovli un tor, comire "*. fapte contradictori i. pita;,in,ilil;;;"rr)r"L o. Farva, inrr_op", misiede convalescengi,pilmui;;; p " il fostul si.ucoleg,piligieEu,ajunsor' putcrnic'rupe logodnacu'Mart" iio-g, pe ntru ci aceasta vorbiseungureiir(. (AposrolajunsesJpe fronr ca.rolrrrrt", penrru a-i demonstra Marreici. esre cu rajos)' Reintors iatul ru*",""J. i"r_;r"*obiliza t,se in [.r".rg ci nu lupti crr rect, dar, fiind la coroanad.'-.r'iqii, f"r"ir;; ;;';;;;;"r"r cu care armar,r tusrro-ungariii ucidepe romdni.sei"d.agort.rJ$ir;fi ;;aica Ilona,fiica gr. peruluiVidor la carestein gazde, i"ei"gr.o crizemistili, de pre. tul Boteanu. "t"qa'a.r_se se zbuciumiintre nevoia a fi bun rom6n-gi, de deci, a gi da toriei'Disprequl care privis.rr p.irorri.r,.onq;, d.e dezerta, sim qul cu ir .o;il, ii )gua.rie pdnd adirr in cul congtiingei: suflet sezuarco'lea ,,in i un iadcu limbi de foc..... ,,congtiinqa toarenizuingele srridaniil; i;i;; ;;-ror cd gi aqade neputin_ cioase firn rost ca gi zvircoliril. r""i 9i rdmeii n rpidea din ce in ce suiletul, lmpreuni cu consrararea amard viaqa ci omului . il ;;;-bili dacnn_are u. caresi gievegnic dr."pt" cumpini inrre iumeadinliuntru qi ce,r ltTiff:Id' ln drumulspregeneralur Karg,-trecind printr-o padure, vedemulqis pinzuraqi, o imagine terifianti-car"J 'o".obrZa",-,"'a..a"gi sp6nzurar nenumirar e de ori, _omf ceo proresrare nesfirgiri...> deodati zise ; sr.t"il gi igi : ._; ;;,,.;l;i;. i;;;;i clipr igi aminticu o precizi! .hi"utorr. cum a voratcond^amna rea cehului, ir c6t fost de trufag a avut.o'o"rea faci parte ci sd din c;;;"; il ;;;idi, s-aamesre_ cat,din exces zer,si cum a', o de ".rexecugiei, a cum "daci e destul+;;;;;;";;lir." epucat greangul incercindu-l -f"e derezistent... amarrdou i ir, palmele sim_ aspri a funiei.Amirrtireal..rrr" i sepreficu leaatingerea in sufletihtr_unsimrimdntderusine pirerederiu atit de..,-pri, $i a. r'urLratur' sv ;;;;;;;";;; p arcdarfi statin fata. lui Dumnezeu in ziua judecigii J. renitrPcntru un.l]rrrlP eviti situ.aqia inrposibillr enreil aduccrizboiul. pcnrr rr in frprn sneroici prim-cate I Punctul "o"i;1"'tr'r' culminant coffiauluiinterioril al reprezinti numirea Bolog a curlui in tea Margiald urmasr judece care 9i,;.f"J"-"Jffi;;;;'ier""r romini ac uzati de spionaj tridare. gi seintoarce satul in ocolind pidureadespinzuragi, nu gtiedecea ve* dar !r:.", nit , cind rrebuiasi rimdni p"rrrrn Aproapeincongtient, o harr.d,; vrea ilJ;;.. ia a r s[-i spuni ceva Ilonei,dar nu.gtie .li"ga# #.;;;;d"'Ap.stor J., gi seoferi si_ l cbnducipe porecile munterui; ,i"a.r.rteze: ,,rsificu ".p';;rir,'8.j";;;;;;.Ju ridicind ochii in sus.Ccrul erancgru ca gi pimintul. Cruccainsi crucecu evlavie, Se in li aprinsese suflct lumina increderii,iar impicareaii aratdcalea...". rit iceqte gi La judecati, zidirnicegte prin mirturia sa inceresti prins de locotene ntulVarga. cirili disperateale lui Klapka de a-l salva,estecondamnatla spinzurar e ;i, in a9cind neribdarea unei salviri miraculoase, triies,tecind speranga exec ugiei, teprarea estesfigiat de stiri momentesufletul slu de a sesfirqi totul mai repede.$i in aceste gi ginduri contradictorii. e ,,Viaqa un povirnig cu un capi t in cer gi cu celilalt in neant. Omul trebuie si faci imensesfo4eri si steain p icioare,iar cind a inceput privilirea, nimeni nu-i mai poatereda echilibrul. M-a m amigit cu vorbe, parcl viaqas-ar cilluzi cu vorbe..." Totugi ajungela concluzi a ci ,,Iubireatriiegte ve;nic, fire inceput gi firi sfirqit...Prin iubire cunogt

ipe Dumnezeu ;i te inalqipinn la ceruri.,'" ' lncearci si-i scriemamei saleo scr isoare,dar tot amini, Poateca o speranqide izbivire. il DrumuL spre locul execuq iei parcurgeaproapeincongtient,din cind in cind observi, t.".ttto"qte cite cevac unoscut,abiaigi migci picioarele,esteajutat de prenu otul Boteanupe care-lqinede brag ii nivllesc in minte ginduri absurde, gtieunde lingi spinzuritoare, o atin ge merg, nu recunoatreglasulpreotului, se pomeneqte obpriveqtelinigtit mulgimea, intii-rphtor, avind senzagiaieesteo piele de garpe, cruca i ,,vdzupimnntul desc his o rani uriti, gilbuie", apoi cogciugul, servi lroapa supirat: .. Oare .." cJ t.t-ele siu: ,,Numelei sepirea striin gi seintrebi aProaPe ,". cinesi fie Aposto l Bologa? pe in timp ." i r. citegte"sentinla caren-o aude,vede alt medic decit Meyer, il r..,rttorgG pe Klapka, apoi pe groparul Vidor cu obrajii scildagiin la crimi, audeo pini atunci, se temeaci nu va voce care-i spune sI se urce pe scaun ulneobservat gi puteamigcaiicioarele, dar se simte luat in braqe sirutat pe obra ji de citre Vidor. L^ur" rr^pi scautrse love;te cu capul de ftreang,p;leria i se lasi pe ochi, o scoate qi o atntt.e in groapl, audeplinsul disperatal lui Klapk a carese bitea cu pumnii in piept. ,,Aiuttci Apostol fu impresurat de un val de iubire izvoritl" parci din rirunchii piminrului. Ridici o-hii spte cerul gintuit cu puginesteleintirziate. Cresp" tele munqilor se desenau c.ti, un feristriu ur iag cu dingi tociqi.Drept in faqi luceatainic luceafirul, vestind risiritul soar elui.Apostol iqi potrivi singur ttreansul cu ochii insetati de lumina risiritulu i. Pimintul i se smulsede sub picioaie. iEi simgi.trupulatirnind ca o povari. Pr ivirile insl ii zburau, neribditoare, in spre'strilucirea-cereasci, vreml ce in urechi i se stingeaglasulpreorului.:Pri*"qt", Doamne, sufletul robului tlu Apost ol... Apostol'.. Apostol..." (deznoddrni.ntul). unei psihologiceconferi romanului caracteristicile Amplele descri eri9i invesrigaqii psihologicd,primi in literatura romini. Tudor Vianu il apreci aastop"t" d. analizd ascapabili si cuprindi vasteansambluri,-o fel: ,,scriitorul manifesti o imaginagie coboritoare pinl in datele elementareale fiinqe cugimea inqelegeriipsihologicJ inci in liteo'vig6are gi o t"*iitticie a puterii construc tivenecunoscute omenegri, atunci, dar nu inci un romancier rau)ranoastri. Avuses emmulqi povestitori pini

la renrulnroclcrn cuvinturui, al accra i-sepcrrrivc$re Balz.ac rui Zora,rrrr car c,, rui gi Tchtoigit)osroievski, ruirhom* M;;;;c.rr*.rrtr.,ylpri;R;;."nu romanur mlnererc engrena circuitul in mondial g"nurui ,'r Ei,;rir;;iifiil" l.ri,fi.cca '. p.ar,, din pirulrcelorfaptc.dc crcaqie izvordte,la sfirgitulp;ffii;i nirfi,i Mondial, .,r din ruirrga generali a realizasdlul mai dc majoral culrurii n.Ui""r r' d.rr.r,ea urrrrl din lucrAtorii "o"r*. acelui rnomenr". (Tudorii^iu,1rrnoi, E pi, B;;;regti,1961, p.2B). Subiectul al IIJea A. 1. ln text,lent arefuncqia sint actici complement de circumstangialmod.(,,scur. de gAndu-se lenf') A-ccst copil este in gindire.(numepredicativ) lent Mersullent rc facesdobservi lucrurilein,.r "r*,. din jurul tiu. (atributacl jcctival) 2, Propoziqiile incidente textulliter ar:,,spune din qiranul...,,,zicee1.,, l. ,,ci i sevid broboanele sudoare de scur gindu-s lentintre lujerii iegiqi e/ dirr brazdc' - propoziqie " subordonarr circ rimstangiali consecurivi.. ,,pe.cindgiranulcu o $osea asfartatd/ jurur gdr;i;i7f ;;;;i in parbrizurabu rit / al cerului"- propozigie subordonai; rir'p. "ir.i-rr" "giJiJ. ,pini iessrelele" propozigie subordonata circumstanqiah timp. de ,,si le gim,roqile plugului foi de hirtie/.; ;6ii;" p;frlrqiu.. -'propori in jie subordo nati atributivi. ,,si maivedem"- propoziqie subordonari circumsrangiali scop(fin aln). de 4. adjective calificative nu por avea care grade compararie: de intens, cdldtoare , rulantd,subt eran ele ctro itice e, ca B. 1.Tdnirul erainsole_nt,ve dea eraprost_crescur. se cd ' Sedovedise indolent orice{Ftcea. in Dintr-o eroare , fusese respins selectie. la Aveamorodre crimele ."r. l. ,r"d."- in filmelede d e p. la TV. Iegise curindlapensie. de Voi petrece revelionulintr-o pensiunemonta nd,. Discursul releaa om cultivatgi inqelepr. un Numai intr-o situaqie limitn i ," rrorio aievirul. 2. a. doudzeci subiccr. b. al optulea- subiect. c. cu doi - complementindirect. de d. cht doi - complementcircumstanqial mod. e. a treia - nume predicativ. [. s ase- atribut adjectival;una - complementdirect. 3. Degi talentat,el nu deveni ce eace-gidorise atit de mult. regentnu derteni' concesiv, deti tdlentat - compleme ntcircumstanqial ce-;i doriseatkt de muh - propoziqiesubordonati predicativi, re gentnw ceea deveni. 4. intens:puternic, strilucitor, tare,viu, aprins,strident,v iolent. proiecpie oglindire, reflectare. : C. de 1. Nu fi duplicitar in situaqia faqi ! din cum se creeazd sticli frumusegidesivirgite. 2. Vizuse cu propriii oc hi turismului. locali trebuie sl-gi aduci contribuqiala dezvoltarea 3. Administr agia Subiectulal III-lea l. Tebniciale muncii cwcartea acestuisubiect,vezi Testul 3, subiectulal III-lea, itemul 1. Pentru rezolvarea 2. Dezaaantaje ale wnei metode tradipionale de etta luare subiect,vezi Testul 11,subiectulal III-lea, itemul 3. acestui Pentru rezol varea 3. Finalitdpile tnvdpdmkntulwiprimar subiect,vezi Tesml 7, subiecul al III -lea, itemul 3. Pentru rezolvareaacestui

t, ll Bibliografie l,!, Cnrricwlwm,Napional. primar, Bucureqti, pentra tnrtdydmi.ntul Programegcola re 1998. t,\,Dic1ionard,etermeni literari, Editura AcademieiR.S.R',Bucuregti,197 6. fordan", de '*,Dicpionarulexplicitio allimbiiromh.ne,Tnstinttul Lingvistici , ,Iorgu Editura lJnivers Enciclopedic,Bucuregti,1998' , DicSionarwlortografic, or toepicti morfologic al lirnbii romkne,Editura lJnivers Bucure;ti,2005. Enciclope dic, IvmC-SNEE, 2000,2001. Ghid de'eaaluare... , Gramaticalimbii romhne,vol. I-I I, Editura AcademieiRom6ne,Bucuregti,1956' , limbii romhne,vol. I-I! Editura Aca demieiRomnne,Bucurqti, 2005. , Gramabica Mioara, Gramaticapentru to;i, Editura H umanitas,Bucuregti,1997. i, Marin, Dicpionarde antonime,Editura Vox, Bucuregti,2 000' Editura Vox, Bucureqti, Nicolae,Dicgionarde omonirne, ; 3ir, Gheorghe Felec an, 2004. Cllinescu, G, Istoria literaturii romine de la origini pi.nd in prezen t, Editura FundaqiilorRegale,Bucuregti,1941. 1?8o. Cerghit,L, Metodedi tnvdpdmil ri,Editu,^Didactici gi Pedagogici,Bucuregti, Cotianu, Ion, Limba romknd contempo rand,EdittraDidactici gi Pedagogici,Bucuregti,1985. Editura Didacdci gi Pedagogi ci' BuCristea,Sorin,Dicpionar de termenipedagogici, curegri,1998. Editura Didact ici 9i edwcayiei generald rnanagernentwl Sorin,Pedagogie Crisrea, Pedagogici,Buc urefti, 1998. 2002. paronime,edigia II-a, Editura Vox, Bucuregti, a Nicolae, Dic yionard.e Felecan, r), Hristea,Theodor (coordonato Sintezede limba romi.nd,Editu ra Didactici gi Pedagogici, Bucuregti,1984. Ionescu,Miron; Radu, Ion, Didaaica m odernd,Editura Dacia, Cluj, 1995' (trad.), EdituV., G.; Landsheere, Landsheere, Definirea obiectiveloredwcapionale ra Didactici gi Pedagogici,Bucuregti,1979. vo l.I, II, III, Ediromanwlromi.nesc, Nicolae,r4rool*lNor. Eseudespre Manolescu, tu ra Eminescu,Bucuregti,1991. Editura AcademieiReneologisme, Marcu, Florin; Maneca ,Constant,Dicpionard,e Rominia, Bucuregti,1978' publicii Socialiste

240 Mitu, Florica,Lecpiide e'ualuare interclisciltlinard,irr rcvisra,,luviqimi nrulprirrr.u 1-4/ 1997,Editura Discipol, Bucuresti. Mitu, Florica, Metod.ica pre ddrii-tnadpdrii integratea limbii si literatwrii romirrr ttt inv cigdm ul hnt Ed itura Humanitai Educagiona!Bucuresti,2006. .primar, Negoiqescu, Scriitori modern i.Studii ;i tnsemndricritice,EPL, Bucuiegri,19()(,. I., Parfene,consrantin, comp ozipiilein yoald, Edirura Didactici;i p.d"gogi.e, tt,, curesti,1980. Popeagi,Vas ile,Ped,agogie, Editura Mirron, Timigoara,1994. Radu,Ion, Eoalwarea procesul in didactic,Editura Didactici gi Pedagogici, Bucurcqt r, 2000. T Seche, uizai Seche , Mircea,Dicyionarwl sinoninte limbii romhne,Editura Ac,r de al demiei Republici i Socialiste Rominia, Bucuresri,19g2. Simion, Eugen,Scriitori romkni de azi, vol . I-II, Editura CarreaRomineasci. lJu cureqri,1978. Stoica,Adrian, E'ualuareacwr entd5i examenele.Gbid pentrw profesorl, Editur.r ProGnosis,Bucureqti, 2002. Stoi ca,Adrian (coordonator), Evalwarea progresului;cokr. De la teorie Ia practi cd, Editura Humaniras Educaqional, Bu-uresti, 2003. Vianu, T,trdor,J wrnal, Editur a pentru Literaturi, Bucureg 1961 ti, Vianu, Tudor, Arta prozatorilor romhni, vol . I-II, Ediqieingrijiti gi introduceredc Geo $erban,Editura pentru Literaturi, B ucuresti,1966. Vianu, Tudor, Desprestil Siartd literard, ediqie ingrijiti gi pre faqi de Marin Bucur, Editura Tineretului, Bucuresti,1965.

in"prirnulrdnd Carteade fa!5 se adreseazd institutori orfnvEf6tori!or,abso ven!i or;ieievilor.=''. ionalpedagogic, specializarea coiegiilor profilvocaf cu pregS tesc vederea in institutor/invdtitor, care se posturilor ,' suslineriiconcursulu ipenttu octl'parea ', vacantein inv5fEm*nt, ,' modeled*l"r"uri cuprindenumerease Dar,deoarrece iterare,c0ncepteopera!iona edefinite5i.li exerciliicie limbd rom dn5(toate exemplificate, cu adaptate ln conforr"nitate cerinlele Diclionarufui o rtoepicsi morfological limbii rom6ne, ortografic, limbii romine, edilia editia 2 005,5i ale Gramaticii prezenta Ce 2005) foafte multeelemente metodicS, si lucrar epoatefi un instrumentde lucru util si pentru de cei carese pregitescpentru exam enele perfec!ionare,deob!inereagrade[ordidacticesau pentru examenulde definitiva t. .' ," . '' ::' .. 't , "' ".'..rsB N 574-171*LA 1-B ?8-= tsgN978-973-6S9-078-9 ,ll$!ffilU