UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE LITERE

TEMATICA SI BIBLIOGRAFIA EXAMENULUI DE LICENŢĂ

SESIUNEA IULIE 2017, SEPTEMBRIE 2017, FEBRUARIE 2018
LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ – SPECIALIZAREA A/B

LIMBA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ

Modulul I: Morfologie

Părţile de vorbire flexibile şi neflexibile în limba română: clasificare; morfosintaxă.

Substantivul.
Aspecte definitorii. Criterii de clasificare a substantivelor.
Categoriile gramaticale ale substantivului.
Adjectivul.
Aspecte definitorii. Clasificarea adjectivelor. Gradele de intensitate. Schimbarea valorii
gramaticale a adjectivului.
Pronumele. Aspecte definitorii.
Pronumele personale: pronumele personal propriu-zis, pronumele de politeţe, pronumele
şi adjectivul pronominal de întărire, pronumele reflexiv, pronumele şi adjectivul
pronominal posesiv.
Pronumele nepersonale: pronumele şi adjectivul pronominal demonstrativ, pronumele şi
adjectivul pronominal nehotărât, pronumele şi adjectivul pronominal negativ, pronumele
şi adjectivul pronominal interogativ, pronumele şi adjectivul pronominal relativ.
Numeralul. Aspecte definitorii. Numeralul cardinal propriu-zis. Numeralul colectiv.
Numeralul multiplicativ. Numeralul fracţionar. Numeralul distributiv. Numeralul
adverbial. Numeralul ordinal.
Verbul. Aspecte definitorii. Clasificarea verbelor din perspectivă semantică, morfologică şi
sintactică. Categoria diatezei. Modul. Modurile personale/predicative şi modurile
nepersonale/nepredicative.
Adverbul. Aspecte definitorii. Clasificarea adverbelor. Gradele de intensitate ale adverbului.
Prepoziţia. Aspecte definitorii. Clasificarea prepoziţiilor.
Conjuncţia. Aspecte definitorii. Clasificare.
Interjecţia. Aspecte definitorii. Clasificare.

__________________________________________________________________________

Modulul II: Sintaxă

Părţi de propoziţie şi propoziţii subordonate.

1. Subiectul.
2. Propoziţia subordonată subiectivă.
3. Predicatul.
4. Propoziţia subordonată predicativă.
 5. Atributul.
6. Propoziţia subordonată atributivă.
7. Complementul direct.
8. Propoziţia subordonată completivă directă.
9. Complementul indirect.
10. Propoziţia subordonată completivă indirectă.
11. Complementul circumstanţial de loc.
12. Propoziţia subordonată circumstanţială de loc.
13. Complementul circumstanţial de timp.
14. Propoziţia subordonată circumstanţială de timp.
15. Complementul circumstanţial de mod.
16. Propoziţia subordonată circumstanţială de mod.
17. Complementul circumstanţial de cauză.
18. Propoziţia subordonată circumstanţială de cauză.
19. Complementul circumstanţial de scop.
20. Propoziţia subordonată circumstanţială de scop.
21. Complementul circumstanţial condiţional.
22. Propoziţia subordonată circumstanţială condiţională.
23. Complementul circumstanţial concesiv.
24. Propoziţia subordonată circumstanţială concesivă.
25. Complementul circumstanţial consecutiv.
26. Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă.

BIBLIOGRAFIE (pentru ambele modulele)

1. Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM 2), Editura

Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005.
2. Gramatica limbii române (GALR), Editura Academiei, Bucureşti, 2005, vol. I
(Cuvântul) şi vol. II (Enunţul).
3. Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Editura Humanitas, Bucureşti, 1997.
4. Brâncuş, Gr., Manuela Saramandu, Gramatica limbii române. Morfologia, Editura
Credis, Bucureşti, 2006.
5. Hristea, Theodor (coordonator), Sinteze de limba română, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti (orice ediţie).
6. Marinescu, Valeriu, Limba română contemporană, Bucureşti, Editura „Ars Docendi”
a Universităţii din Bucureşti, 2015
7. Osiac, Maria, Dificultăţi ale limbii române, Editura Fundaţiei „România de Mâine”,
Bucureşti, 2008.
8. Popescu, Florin, Sintaxa limbii române, Editura Fundaţiei „România de Mâine”,
Bucureşti, 2006.
9. Silvestru, Elena, Morfologia limbii române actuale, Editura Fundaţiei „România de
Mâine”, Bucureşti, 2008.
10. Silvestru, Elena, Tendinţe actuale în limba română, Editura Fundaţiei „România de
Mâine”, Bucureşti, 2008.
11. Toma, Ion, Elena Silvestru, Lucian Chişu, Compendiu de limba română, Editura
Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2007.
ISTORIA LITERATURII ROMÂNE

Modulul I
1. Mihai Eminescu: Poezii (Meditația asupra condiției artei şi scriitorului; Meditația
asupra folclorului, asupra literaturii populare şi inspirația din mitologie; Inspirația intimă
în lirica eminesciană: unicitatea sintezei dintre „particular” şi „general uman” în poezia
romantică a iubirii, naturii, a stărilor sufletești dilematice, a nostalgiei, a purității şi a
plenitudinii; Poezia de viziune filosofică şi de elogiu al înțelepciunii în viaţă – trecerea de
la romantism la clasicism -„Scrisoarea I”, „Glossă”, „Luceafărul”-; Meditația asupra
istoriei umanității şi a societății contemporane)
2. I.L. Caragiale: „O noapte furtunoasă”, „O scrisoare pierdută”(viziunea
dramaturgului asupra lumii; tipuri de comic: de situație, de limbaj, de moravuri, de
caracter, de nume în comediile lui I.L. Caragiale; caracterizarea personajelor comice; –
particularitățile construcției subiectului în textul dramatic – particularităţi ale compoziției
textului dramatic – modalități de caracterizare a personajelor – registre stilistice, limbajul
personajelor, notațiile autorului –– creație dramatică şi spectacol)

BIBLIOGRAFIE critică orientativă (Paginile consacrate scriitorilor din tematică)

1. Bălan, Ion Dodu Luiza Marinescu, Istoria literaturii române de la începuturi la

perioada marilor clasici , Editura Fundației România de Mâine, Bucureşti, 2002 sau 2005.
2. Călinescu, G. Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Al. Piru,
Buc., 1982. capitolele referitoare la scriitorii din programă
3. Lupu Vlădescu, Andreea Spirit european în configurații dramaturgice autohtone,
Editura Fundației «România de Mâine», Bucureşti, 2004.
4. Marinescu, Luiza Literatura română între canon şi modernitate, Editura Fundației
România de Mâine, Bucureşti, 2015.
5. Marinescu, Luiza Mihai Eminescu – Jorge Luis Borges Interferențele lecturii
postmoderne Editura Fundației „România de Mâine”, Bucureşti, 2004.
6. Marinescu, Luiza Republica lui Caragiale Editura Fundației „România de Mâine”,
Bucureşti, 2005.
7. Micu, D. Istoria literaturii române de la creaţia populară la postmodernism,
Saeculum, Bucureşti, 2000
8. Zaciu, Mircea Papahagi, Marian Sasu, Aurel Dicţionarul esențial al scriitorilor
români, Albatros, Bucureşti, 2000.

Modulul II
1. Tudor Arghezi – Cuvinte potrivite (1927); Flori de mucegai (1931); Psalmi
(Multitudinea direcțiilor deschise liricii noastre de poezia lui Tudor Arghezi; poezia setei
de absolut şi a revoltei neînțelese; poezia „credinței şi a tăgadei”; poezia lumii patibulare;
poezia microcosmosului şi a universului domestic; familia; poezia ludică; poezia
sociogonică; poezia senectuții senine şi a împăcării cu ideea morții; estetica urâtului, aspect
principal al poeticii argheziene; sinteza realizată de Arghezi între tradiționalism şi
modernism; vigoarea, plasticitatea şi noutatea expresiei; asprimea şi gingășia; pronunțatul
caracter modern al poeziei argheziene: lirismul şi proiecția vizionară; grotescul de esență
expresionistă; inventivitatea verbală şi caracterul scriptic al poeziei argheziene; concilierea
tradiționalismului cu modernismul în Testament; opera poetică a lui Arghezi, placă
turnantă a întregii noastre lirici moderne: Cuvinte potrivite (1927), Flori de mucigai
(1931); poezia religioasă a lui Tudor Arghezi între „credință şi tăgadă”, între modernitate
europeană şi „creștinism în ruină”: Psalmi; Poezia socială: Flori de mucegai; analiza
elementelor de compoziție şi de limbaj în textul poetic– titlu, incipit, relații de opoziție şi
de simetrie, elemente de recurență: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică –
sugestie şi ambiguitate – imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie –
poezie epică, poezie lirică – instanțele comunicării în textul poetic arghezian)

2. Lucian Blaga – Poemele luminii (1921), În marea trecere (1924), Lauda somnului
(1929) (poetul veșniciei românești; poezia sentimentului cosmic şi a fiorului metafizic;
particularitățile creației poetice; modernitatea artei poetice în Eu nu strivesc corola de
minuni a lumii: concepte din propriul sistem filosofic reprezentative pentru viziunea sa
poetică; analiza elementelor de compoziție şi de limbaj în textul poetic– titlu, incipit, relații
de opoziție şi de simetrie, elemente de recurență: motiv poetic, laitmotiv, simbol central,
idee poetică – sugestie şi ambiguitate – imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente
de prozodie – poezie epică, poezie lirică – instanțele comunicării în textul poetic )

BIBLIOGRAFIE critică orientativă (Paginile consacrate scriitorilor din tematică)

1. G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Al. Piru,
Buc., 1982. capitolele referitoare la scriitorii din programă
2. E. Lovinescu Istoria literaturii române contemporane (1937) capitolele referitoare la
scriitorii din programă
3. Ion Dodu Bălan, Momente ale liricii românești în secolul XX, Editura Fundației
România de Mâine, Bucureşti, 2002.
4. D. Micu, Scurtă istorie a literaturii române, editura Irina, 1995
5. D. Micu, Istoria literaturii române de la creaţia populară la postmodernism,
Saeculum, Bucureşti, 2000
6. Marinescu, Valeriu Repere ale literaturii române din perioada 1880 - 1940, Bucureşti,
Editura Fundației “România de Mâine”, 2008.
7. Zaciu, Mircea Papahagi, Marian Sasu, Aurel Dicţionarul esențial al scriitorilor
români, Albatros, Bucureşti, 2000.

Modulul III
1. Liviu Rebreanu: Ion, Pădurea spânzuraților (Liviu Rebreanu creatorul romanului
românesc modern; Obiectivitate şi realism în universul romanului; Elemente realiste,
fantastice, obiective, moderne, tradiționale, sociale, istorice şi psihologice în romane; Liviu
Rebreanu - un analist al stărilor de conștiință în romane; Roman tradițional şi modern;
Roman realist de tip obiectiv.)
2. Camil Petrescu: Patul lui Procust (modernitatea romanelor lui Camil Petrescu;
concepte estetice: autenticitatea, substanțialitatea, sincronizarea, luciditatea, narațiunea la
persoana I, timpul subiectiv, memoria involuntară, relativismul, anticalofilismul, formula
literară a jurnalului, a confesiunii, ce se notează precis, exact, „ca într-un proces verbal“,
introspecția psihologică; Intelectualul, setea de absolut; romanele structurate pe o pasiune
sau un sentiment, sunt "monografii ale unor idei"; formule estetice moderne, stările difuze
ale eroilor, de exaltare a trăirilor sondate până în zonele cele mai adânci ale
subconștientului; echilibrul și simetria compoziției; maniera proustiană a fluxului
memoriei; monologul interior, ca mod de exprimare a trăirilor lăuntrice, de reflectare
asupra existenței lui individuale; limbajul remarcabil prin imaginile intelectuale; figurile de
stil „fără ortografie, fără compoziție, fără stil și chiar fără caligrafie“; concepţia scriitorului
despre scris: un act de eliberare existențială, prin care spiritul se descoperă și se
mărturisește: „Un roman de adâncire a sentimentelor metafizice se lucrează cu atenția și
răbdarea unui covor de preț.“)
3. Marin Preda: Moromeții, Cel mai iubit dintre pământeni (analiza principalelor
componente de structură, de compoziție şi de limbaj specifice romanului; particularitățile
construcției subiectului în roman – particularităţi ale compoziției în roman: incipit, final,
episoade/secvențe narative, tehnici narative – instanțele comunicării în roman – construcția
personajelor; modalități de caracterizare a personajului; tipuri de personaje –tipuri de
perspectivă narativă –registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului – stilul
direct, stilul indirect, stilul indirect liber)

BIBLIOGRAFIE critică orientativă (Paginile consacrate scriitorilor din tematică)

1. G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Al. Piru,
Buc., 1982. capitolele referitoare la scriitorii din programă
2. E. Lovinescu Istoria literaturii române contemporane (1937) capitolele referitoare la
scriitorii din programă
3. Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, Buc., 1941 sau alte ediţii, 1991, 1996.
4. E. Simion Scriitori români de azi vol. I Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1978
5. Manolescu, N. Arca lui Noe, vol. I-III, Minerva, Bucureşti, 1981-1984.
6. Manolescu, N. Literatura română postbelică: Proza, Teatrul, editura Aula, Brașov,
2001
7. Marin Curticeanu, Valentina Configurări ale prozei românești în sec. XX, Editura
Fundației România de Mâine, București, 2008.
8. Negrici, Eugen Literatura română sub comunism. Proza, ediția a II-a, editura
Fundației PRO, București, 2006
9. Poetica romanului românesc Editura Academiei Române, Buc., 2005.
10. Zaciu, Mircea Papahagi, Marian Sasu, Aurel Dicţionarul esențial al scriitorilor
români, Albatros, Bucureşti, 2000.

NOTĂ

Examenul de licență nu implică studiul monografic al scriitorilor reprezentativi, ci

studierea textelor din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparține atât
autorilor canonici, cât şi altor autori studiați. Pentru proba scrisă, studenții trebuie să
studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în fișa disciplinei
aparținând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei românești
despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în
care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (încadrarea textelor în anumite
perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică)
menționate în acest document. Tematica studiilor de caz e valorificată în cadrul probei
scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăți de valoare pe marginea
acestora.