Sunteți pe pagina 1din 8

Despre carte

Lucrarea de fa{d cuprinde sintetizat qi sistematizat exerci{ii qi insem-


Maxim Popp
niri de la cursurile de limba germand pre{ate -in grup sau individual -
Ei este completatd de retugurile izvordte din practicarea lor.
Scrisd intr-o formi uqor asimilabili, aceastd metodd lqi sa
transmiti elevului incepdtor, paralel cu vocabularul, acele exerc gra'
maticale indispensabile citirii qi in{elegerii unui text in limba
folosind bineinleles qi dic.tionarul. Primele aplicafii ale acestei for-
meazi un capitol de sine stdtdtor, obazd grarrnticald, de pe careJse poate
pigi citre urmdtoarea etapd a studiului limbii gefmane: imbogNqirea vo-
cabularului, perfec(ionarea in vorbire gi in scris.
Lec{iile con{inute aici trateazA in principal un anume feno:
tical. O aplica{ie se compune din dou[ teme axate pe acelaEi
grama-
1ar,
GERMANA
ambele urmhrind sI explice Ei sd pund in practici aceleas,i grama-
ticale. Aceste obiective se rcalizeazd prin: a) traducerea di limba ger-
manl in limba rom0n[ a temei din limba germani Ei b) din
pentru
limba rom6nd in limba germand a celei de a doua teme,
conversatie si dictdri.
exercitii de
incepatori
Sub acest aspect, aceast[ metodi se adreseazi:
- acelora care nu au invdlat limba germand sau posedd doar no{iuni
confuze in aceaste disciplin[;
- acelora care, o dati cu activul de cuvinte, doresc s6-qi formeze qi
baza tehnicd necesarl constructiei propoziliilor.
Lucraiea a fost suplimentatd cu un minunchi de compuneri qi lecturi
cu subiect Ei frazeologie de limbi germani) pentru a-i deprinde pe subiecf;
sd in(eleagd qi si se exprime folosind expresii uzuale (din via,ta ile toate
zilele), sau expresii cu caracter p-rofesional.

Despre autor
Maximilian (lVlaxim) Popp (n. 19 ian. l9l2,la Viena - d. 10 febr.
1994), de cetb{enie romAni gi austriaci, a fost profesor universitar la
Universitatea din Bucuregti qi Ia Conservatorul ,,Ciprian Porumbescu"
din Bucureqti. A studiat la Hochschule ftir Welthandel din Viena qi la
Academia de lnalte Studii din BucureEti, specializdndwse in predarea
limbilor striine (englez[, german6" francezd). A triit Ei studiat 5 ani in
Marea Britanie, perioadi in care a fost membru al Confedera{iei Inter-
na.tionale a Studen{ilor de la Londra. Si-a luat doctoratul la Viena. A pu-
blicat numeroase articole si lucriri de specialitate. intre care ,,Limba
germnnd" - 2 volume @ditura Didactic[.9i Pedagogic[, 1968),,, Engleza
vorbitd - cuvinte qi expresii de uz curent" (,,Spoken English - everyday
words and phrases" ) (Edrtara Sport-Turism, 1978), ,.English through
pictures" (Editura Stiin{ificd qi Enciclopedicd, 1983). A dobdndit o ex-
periengd deosebitd in predarea modernd a timbilor striine, metodele con-
sacrate de el fiind renuniite pentru acuratefe, eleganl5 gi eficienfI.
NICUTESCU
CUPRINS

EXERCTrIr
- VOCABULAR, TEORIE, PRACTICA . . . . . . . . . . 6

LECTURI

Descrierea CIP esre disponibild


ELEMENTEDEGRAMATICA ...207
la Biblioteca Nationala a Romdniei

O Editura NICULLSCU, 2017


Bd. Regiei 6D. 060204 - Bucure5ti. Rom6rnia
Telefon: 021 312 97 82:Fax: 021 312 97 83
E-mail: editura @ niculescu.ro
Intemet: www.niculescu.ro

Comenzi online: www.niculescu.ro


Comilnzi e-mail: vanzari@niculescu.ro
Comenzi telefonic e: 0724 505 385, 021 312 97 82

Coperta: Cmen Lucaci

Tipirit la Euobusiness Tipar

ISBN 978-97J-748-645-5

Toate dreptuflle rezervale. Nicio parte a acestei carti nu poate fi reprodusd sau transmise sub nicio
formd 9i prin niciun mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv prin fotoc0piere, inregistrare sau prin orice
sistem de slocare gi accesare a datelor, ferd permisiunea Editurii NICULESCU.
Orice nerespectare a acestor prevederi conduce in mod automat la respunderea penala fatd de legile
nationale sj inlernationale privind proprietatea intelectuale.

Editura NICULESCU este partener si distribuitor oficial OXFoRD UNIVEBSITY PRESS in Romdnia
E-mail : oxtord@niculescu.ro; lnlernel: urww.oxford-niculescu.ro
EIKERCTTTT ALFABPTUL GPRMIIN
Litere mad I Litae mici I prorrunprea
de bar de I
mani a. m"r do mane

At[ 4 lo a '4
Br8 ts lo r t a
b3
CG e
DO b
lc c
ld r
a
I
te
to
E{F t le 3 I
It
Q
FS e r f 6l
eo
H6 4 lR e
II ghe
s he
l$ o lt I
lt
I

*$
L8
s,
-c It
I r
T
t
iot
ka
sl
M"n aq lm r ,r. 9n
r
OO o ln
N* J( an
V(rcA3III.AR lo o : o

AO e lp
ADORID v Prp e t{ p pc

PRACfiCA lq
Rng. 4 lr r 1
?
clr
tr
S a ls 3 .a

lllvlw I
9S
Tt s t ie
UU u u
VIO ry b : liru
WtS cw b s
X* e(lx r r lkt

Y3 lv t
v 12 t tZ iipsllon
tel
p scharl as "st
tn timla germard literele alfabenrlui surfi de genul nartnr.
Asdel, se spurr: das A, das B'etc.

7
tNrnnnuINTAREA MA.ruscuLELoR PRONUNTAREA

Se scriu cu liter[ mare (majuscule): Vocalele se pronunld scurt:


- cuvintele cu care incep propozi;iile (dupd punct);
- toate suhantivele, de ex.: der Mann, das Fenster,
?. inaintea unei consoane duble, de ex.: Kamm,
die Liebe; Butter, ftillen;
- - toste adjectivele Ei verbele substantivab, de ex.: b. inaintea unui grup de consoane din aceeagi silabX,
der Alte, die Kranke, das l:sen, das Essen; de ex.: Fenster, Polster. Excegii: der Mond, der
- unele zubstantive obfinute prin derivare din alte Arzt.
pXrfi de vorbirc, de ex.: etwa$ Neues, die Meinigen etc.;
- pronumele personal la forma de politefe, de ex.: Vocalele se pronunld lung:
Haben Sie einen Bogen Papier?;
- titlurile gi diferitele denumiri de localitigi, hicrlri, a. Cind sunt urmate de o singurtr consoand" de ex.:
persodne etc., de ex.: ,"A,u8ergewd,hnliche Stirke"; Tag, plus. Exceplie fac: in, von etc.
Bukarest; Deutsches Lehrbuch; Stefan der Gro8e; der b. Cind apar dublate, de ex.: Boot" Meer.
Kdlner Dom. c. i
CAnd litera este urmattr de un e (care nu se
pronun$); de ex.: riechen, Sieger.
d. Clnd vocala este urmatil de un h (care nu se
pronungl), de ex.: Stroh, ahnen, fehlen.
,
SI'NETELA
Consoanele pot fi:
a. duble, de ex.: bb, dd ft gg, ll, mm, nn, rr, ss, ck
Sunetele se impart in: vocale (der Vokal) gi consoane (in loc de kk), tz (?n loc de zz): astfel le intilnim
(der Konsonant; der Mitlaut). in pn4i de vorbire precum: Ebbe, Affe, eggen,
alle, Sonne, iren, wessen, Zucker etc,
Vocalele sunt a, e, i, o, u.
Vocalele specifice limbii genwrne (Umlaute)' sunt: i, b. compuse, de ex.: chs (cs), pf, qu (cv), sp, st, x
(cs), precum in: sechs, Pfbrd, Max etc.
iL ii, de ex.: Mldchetr, dffrren, Schiiler.
Diftongi (der Zwielaut, der Diphthong) sunc ai, ei, au,
eu, iiu. in terminagiile -el, -en, -er, litera e se pronuntl
Consoanele reprezinttr restul literelor alfabetului, de scurt, fiind un sunet asem{nltor cu 5, de ex.:
ex.: b, c, d, f, g etc. Tafel, schreiben, Lager. (Excepgie fac articolul
hottrrdt der, pronumele wer etc.).

'Prin Umlaut (") lnplegem transfiormarea foneticl a vocalclor a, o, u,


in I, 0, respcctiv 0.

8
indreptar-.,.pgntru pronun(area vocalelof,; collllos- q Urmat.de',U' ;. . : kv
nelor gi diftongitor con$nu$i ln plrtile de vorbire s lainceputul .... 'z
cuvintului gi
Sunehtl: Se pronuntl: De ex. h cuvintde: ?naintea unei
aa ....,. a (lung) Haar, Aal, Saal 'vocale
e.... ae0arin) Biider, Giirtner s lalnceputul ..;.
au au Haus, Kaufrnann cuv0nnrlui, inainte '

1u oi Bdume, laubn, depgit


K[ufer s lntre 2 vocale . . z .... Esel, Hase
c urmat de e, i, . . I Celsirs, Citrorp, sdup{1,m,n,r.. z .... Felsen, emsig
y'e Cyrus, Cisar s la sfiirEitul s ..,. das, etwas, Koks
ch........... h urmat de Miitlchen, China cuv6ntului
un i slab sch... ....
ch inaintea lui . . .
I Schulc; Musghel
k Ochs, Fuchs, ss.... ss wissen, Wasser
s gi in cuvintele Wachs, Chor, B(scharfess).... ss gro8, flei3ig
de qigirp sr{inl Charakter t lnainte de ion . . t .... l.ektion, Portion
cklasflirgind..... kk dick, Acker tsch .. ce (e fiind Deutsch, Peitsche
cuvfuiarlui $i dupd foarte slab)
vocall a .... t Frantz, Katze
ei........:... ai (lung) Eis, fein ii ca in cuvintele ue Br{ider, ftlnf, fflr
eu.. oi Eumpa, neu franceze
deutsch vt.... f viel, Vater, voll
gunnatdee.... ghe Geld, geboren w"... v werden, Wsin
g urmat de i
gurmatdiie....
chi
ghi (lung)
ging, Gipfel
Giebel, Gierde
v............ i I Agypten,
h la lnceputul . . . h Heim, Hirt, I zylinder,
cuvintului gi gehabt, Hoheit
I Systeru Synax
Zimmer, zwei
silabelor
h dup{ o vocaltr . . Kuh, nehmen, r Observafia 1 B se lntrebuinpazi dup[ o vocaltr lungtr
nu se pronun1tr, dar mh etc.
gi lntotdeauna fnainte de t sau la sfir$itul unei silabe, daci
prelunge$ proriun-
res?ectivei
in rtrddcintr a fost ss sau B. Ex.: essen; miissen; wissen;
Fna
vocale
instr: iBt; muB; weiB.
h urmat de vocaltr . h (ugor) gehn, Schuhe Doi s (ss) - se scriu de reguld intre doul vocale din
ie.... i (lung) tief, niemand care pnma este scurte. Ex.: verlassen; Flusse;
ig.... ih urmat& lustig, traurig Niederlassung etc.
un i slab
J I jemand, Johann
it k6nnen, Offnen 'in cuvintele de origine strtrintr sc pronunp tot v, de ex.: Vesuv,
ph f Phrase, Photo Viktor. bravo. Vitrine etc.

!0 t1
r Obscrvatia ,2- ,d'este inchis gi lung cind este urmat descompune ?n kk, de ex": Miicke,=,Miik -
de o slngurtr consoanl, de ex.: Hof, loben, Tod. ,,O" este
"k ry
Becken=Bek-ken.
ke,

deschis gi scurt c&nd este unnat de mai multe consoane, st'nu se desparte, ci se trece la silaba uirmdtoare, de
de ex.: Gott, toll, Kost. ex.: ko - sten, Ge - ste.
r Observatla 3. b, d, g la sfirgitul cuvintelor - silabelbr - ch, pb sch, th nu se despan. Exemplu: spre - chen,
se pronunttr: pn t,,respectiv k. Exemple: Lob (lop); Korb So - phie, dre - schen, Ka - ihe - der.
(korp); Wand (vant); Bad (bat); Tag (tak); Burg (burk). Cuvintele compuse se despart:
r Observa$a 4. Vocalele se prcnunf[ scurt inaintea a a. fn componenfi, de ex.: Wdrter - buch.
doutr sau mai multe consoane, de ex.: Bett, sind, impfen. b. in silabe, de ex.: Wtir - ter - buch.
r Observafia 5, Consoanele duble se pronun$ ca o
singurd consoautrn dar aplsatl - vocala premerg{toare
Iiind scurtl. Exemple: Himmel, wissen, Sonne, nennen.
ACCENTUAR3A & INTONATIA

Exercifiu pentm pronuntare Silabele unui cuvdnt nu sunt pronunfate cu aceeagi


tlrie, lntotdeauna apirf,nd o silabd mai , putemic
Die Republik Rumiinien - Die Bundesrepublik Deutschland
accentuati, Astfel, in cuv6ntul be - zeich - nen, u"""ntui
Haus Wut Bosheit HOhe fieu Relcion p"
silaba zeich.
legen Gast rein Brunnen lrch nie ""*In cuvinte simple, accentul cade pe prima silabE.
Fieber Jmeph auah garstig Mensch Riitsel Exemplu: Ar - beit, heu - te.
Schuld gelb Reihe Chin rg Milch sch6n ln euvintele compuse, accentul cade pe silaba
Biiume $* kute miissen tanzen Peter determinati, de " exemplu: Schulhof, Rathaus, insX
wiederstehen, Jahrhundert.
La verbele cu particultr separabil[, particula este
SILABELE
)J.Ilrf'Lt rir-ttt intotdeauna' accentuat[. Exemplu: abschreiben,
ankommgn.
Un cuvdnt are a$tea silabe cite vocale con;ine. Accentuarea uneia sau alteia dintre silabelb cuvintului
Cuvinte precum: Bach, fern;Bad, nach, sunt monosilabice compus poate schimba sensul cuvintului in cauzi, de ex.:
gi deci nu se pot despi4i. Hdren, Fenster, avAnd c6te iibersetzen * a trece dincolo; tibersetzen
= a traduce..
doutr vocale, se despart in silabelg: h0 - ren, Fen - ster. ln afard de accentuarea cuvdntului (silabei) trebuie sd
O silabl poate consta gi^dintr-o singuri vocaltr, de fie avuttr in vedere gi intonagia propoziliei (accentul
ex.: A - bend, O - fen (N.8. In scris nu se despa*). expresiv), care afecteazd sensul in egaltr mtrsur5.
O consoand intre doul vocale trece la vocala a doua, Exemple:
de ex.l rei - sen, ge - hen, le - ben. Grete schreibt gut = Greta scrie bine (,.. nu alta).
Dintr-un grup de consoane lntre doutr vocale, ultima Qrete schreibt gur = Grera scrie bine (... gtie si scrie).
consoan[ trece la vocala a doua, de ex.1 Fin - ger, Mot - te. Grete schreibt gut = Greta scrie bine (... ferd gregeli).

12 13
SEMNELE DE PUNCTUATIE
Punctul
Virgula
; Der.Funkt oder Schlu8punkt
, Das Komma oder der Beisrich
$ie' leiler ryf liigc.
Punct gi virgul[ ; Das Semikolon oder der SrichPunkt
puncte
Doutr : Das Kolon oder der DopPelPunkt !8ot 3. 8r. Gcdtctti
Senmul ? Das Fragezeichen
intrebtrrii 3r cltcr gcfcrnc tr6 ucrdrccftt
Semnul ! Das Ausrufezeichen Oir $ftrg Scfrn 3116 nlt iloct bctcclt
exclamlrii Qr 3rf nlt ltll rrl ttlllcrr {hlrr
Liniula Der Gedankenstrich ![cu ilrrl lrl glir6crl ellc *ccft
Puanteza ( ) Die Klammer oder Paranthese {!ch i8rul?r trt lem ScDc lrr.
Ghilimelele ,, " Die Anftihrungszeichen Or frr;tc chtr slt ria0rq Glrr:
Apostroful ' Der Aposuoph oder das Auslassung-
"Slc *ornt't, llir lc! 3e r3tl; bln.
zeichen firle3 lr ltiin6c3t lrtt ror pr.cft?
Liniufa de'unire .- ' .,Der Bindes$ph ,{ex."Giiter "und l$lr 3ht'cll,6lclcfcn Gtrff ;curcfrt,'
Peisonenverkehr) Olcf,llclrt $rrunl)t, bcci.attc lcr,
ff

"Okli Ohn6 ltnnt lot lcr itulcll lcr.,,


Cititi flri a traduce:
Kurz vor seinem Tode sagte ein Vater zu seinen drei Die beiden Pftiige
Sdhnen: ,,Liebe Kinder, ich kann nichts hinterlassen als
Von J. Fr. Castelli
diese Hiitte und den Weinberg, der daran st0Bt. Allein in
diesem Weinberg liegt ein Schatz verborgen. Grabet nach, In einer Sheune lag versteckt
so werdet ihn ihr finden". Ein Pflug schon ganz mit Rost bedeckt
Er sah mit Neid un.d stillem 6ram
Nach dem Tode des Vaters gnrbar die Sdhne den ganzen Wenn blank und gltnzend alle Nacht
Weinberg mit dem gniBten FleiB um, aber sie fanden weder Sein Bruder von dem Fetde kam.
Gold noch Silber. Da sie aber den Boden noch nie rnit so viel Da fragte einst mit trubem Sinn:
Sorgfalt bealbeitet hatten, so brachte er eine solche Menge "Wie kommt's, dass ich.so rostig bin,.
Trauben hervor, da$ sie dariiber erstaunten. Indes du glinzest voll von Pracht?
Jetzt errieten die Sdhne, was ihr Vater mit demSchatze
Wir sind ausrgleichem Stoff gema.cht!,'
"Sieh, lieber Freund", versetzte der,
gemeint hatte, und schrieben an die Ttir des
sie "Mein Glanz kommt von der Arbeit her."
Weinberges mit groBen Buchstaben: ,,Arbeitsamkeit ist der
griiBte S&ratz dJr Menschen".

l4 l5
Ereweft a< /er aonan t n -Afe,
Ce este acesta? Un caiet. Un scaun. O tabll.
fitluri principale: (aceasta) Obanctr. O ug6.Ocret6.
Ce sun! acestea? C54i. Feresre. C[lim6ri. Sobe.
-.***-l*r,3,'t*iiy,,*****i;**lli:3-*1;.,,,,,.,,, Fructe. Mese.
(Profesorul nume$te pe r&nd substantivele mengionate tn
Traduceli in limba romintr: coloana a 2-a, cerdnd elevilor sd le traducd in germant.)
tC I. Der Mensch. - EineTIir.'Ein Ofen. - Klasse.
t - Das Maocnen. - Der Snroenr. - Eme Suoerr-urr.
- Ein Valer. - Die VIhr. ' Die T{iren. - Die
Tochter. Der Herr. - Das Haus. - Ein Garlen. - Die
-
WfA"tl'rl-- die l*ktion (-en) = lsg6t
der Baum (.e) *'pomul,
Sclwegem. - Wort. - Ein'Kird. - girE Fnrndin - Die copacul der Mensch (-en) = srntl
. Der Stuhl. - Ein Sotrn - Ein Bam. - Der Bruder. -
Fenster. das M[dchen C] = fata
der Bleistift (-e) = cre-

rf
Eine Mutter. die Mutter (") = mama
ionul .

htr :"# fif':i'*; 3il,*::: *i


- Die Kinder. 'Eine Bank. - Dig
das Buch {" er) * cartea
die Bank ("e) = banca
der Ofen (') = soba
das Papier (-e) = hArtia
Schwester. der Bruder {) = fiatele der Radiergummi (-s) * gtr-
ldenschen. - TIir. - Eine tlbrmg' - Die Klasse. - Die Tinte.
eins = unul, una ma
- Das Papier. - Das Tjntenfa8. - Eirp Kreide. - Dic
der, die, das erste = pri- der Sud€nt (-en) = snden$l
Lektiorpn. - Ein Schwanm. - Der Radiergummi. - Die
mul, prima die Schwester (-n) = sora
Wdrter. - Baum.
der Freund (-e) = prietenul der Stuhl ('e) = scaunul
das Fenster (-) = fereasua der Schwenm ('e) * bure-
Trad ucefi ln limba germani:
die Fncht (*e) = ftrrctul tele
L O gunl - Unburue..O clastr" - Casa-'Cadele.
3er - HArtie. - Exercitiu. - Penitr - O cretd" - Fiii. - O die Feder (-n) = penita die Tiir (-en) = u9.
der Garten 1'1= grldina der Tisch (-e) = masa
cenpaltr - Tabla. - Lkr crpion - tln om. - &imul
- $uorile. Frucnrl. - Fruele. - Carba Fiicl '
- - der ltrerr (-en) - domnul .die Tafel (-n) = tabla
Blie$i. - Un scann - Prtumut - PrieMa" - Prietmii. - TatIL das Haus (" er) = c4sa die Tlnte (-n) = cerneala
- Odn€nii. - Sobe. - O fatl" - Fede. - Frdii. - Msta- das Heft (-e) = caietul dasThenfa8 (rsser) =66
IL Stda{ii. - O t€rtie. - Ctrlimara - Prcfesorul ' das Kind (-er) * copilul limra
dic Klasse (-n) = clasa die Ubung (-en) - exer-
Btrrrilc. - O sob{. - O mase-' Fiiele. - Un cak*.
- Un dunn - Soba- - Pmul. - Fruct - O g{dinf die Kreide (-n) = creta ci$ul
- Oryerml - Ctroa" ' Scarrul - Un sadern - Fiie' - O die Tqchter (") = fiica der Lehrer 1-; = profe-
fereastt - Un frate. - Htlrtia - Ctrlimtrrile. - Pqdi. - Pdmul der Knabe (:x) - bliatql sorul
bilia; Eima bnEU pdma cllimarL das Wqt (-e;
"er) = cuven- der Vater (") = tata
hil

l6 t7

S-ar putea să vă placă și