Bolile a p a r a t u l i respirator

329

zile; c oral 3
cumarinice

7-10 0 zilc:
c o n t m a

utilizat,

rar
p e r u z i e cste

chirungical
(1000Uh)m
Tratamentil
ieprarmà 1 .
fet interne
pulmonar
vertcbralá s_ii fejele
v e r t c h r a l ä

gu
r i h a m e n r

i bronhiile, esofagul
coloana
bronhile
e v i c m u l

hupd
Tuni 2 . 2 7 . Bolile mediastinului
s i e r n ,

t r a h e e a i
ioni etc. Totalitate
i m r e

e c u p r n s
l o r a c i C e ,

ganglioni
c
vase

spa nul
oral
s i m p a t i c ,

narile proce

a unui
nmnai
este

Afodiastnul lanful

freniei
mediastin

Elvonfine

pncunogastnc, in T u l b u r r i l e
se. isteazá
prezen a

plämänilor de mediastinal.
ale l a n t a t .
ner deteminate
descoper
neoform
atia
s i n d r o m
care
carnakal s e m n c l o r
dicnm

Smptomekor i numele
de
c o n t r o a l e
r a d i o l o g i c e

smptom
functional:
spne,
partà un
i n f l a m a t o r

unor pentru organul

compr
aprimat:
de
b o l n a v u l u i

acazia

sau
a d e s e a
c u
depind circulatie

el mai
prezentarea

prn
S i m p t o m e l e

Cianoz ,
triada:
duren.

toracice
a l t e o n

r e a l l z e a z a
medastinalä
distagie. membrelor
al
_i
vocin.
superioare
m a d i n c a r e a

cave umerilor emfizem:

tuse. compr1marea
venei

nivelhul feei, gatulul, uscata,

dispnee i
la tuse
"n pelerin ". manifesta prin
colateral .
aiem
traheo-bron_ic se intercostal ; a
compresiunea disfagie; nevralgie
esofagian , prin semne
de
compresiunca
prin bronhospasm,
intercostal1, anginoase,
n e n i l o r
dureri
compresiunea

pneumogastricului,
prin disfonie (voce baritonal )
prin sughi, a
r e c u r e n t u l u i stäng,
prin Bernard-Horner

remculu. diaree; a
vàrsäruni i
sindrom Claude
tahicardie, paloare,
bradicardie.

pnn
a
simpabcului.
palpebrale).
Siafonie. enoftaimie.
stramtare a
deschiz turii

diagnosticul.
mozà. de obicei poate fi
radiologic precizeaz
Tumoarea
Examenul natura bolii.
rebuie s precizeze fu-
Diagnosicul enoiogic fibroame, lipoame,
(neurinoame),
embrionare, neurogene
limfogranulomatoza,
Deganglhonar [rumor1 metastatice,
tumice.
uroidiene sau ganglionar (adenopatii
or

adenopati tuberculoase etc)

2.28. Insuficiente respiratorie ronic

Este ogravá tulburare a prin scaderca
funciilor respiratorii, caracterizat
saturatier in O. a bemoglobinei din sângele arterial (hipoxemie) _i prin creyici
presiuni pariait a C, In sangele arterial (hipercapnie). Cre_terea CO% aparc i
aratà
urdiv. deuarece C), capacitate de difuziune _i eliminarea sa este nuiot
are u mare
nstanta,
nurnaicand hapoventilajia Cupnnde majoritatea alveolelor. Hipoxemia este cous
hipercapnia inconstantá Modificrile patologice pot ap rea brusc (insu
respiratone acuta ) sau treplat (insuficien á respiratorie cronic ). Dupa etapa
pulmonare alectale deosebesc urmátoarele
Se

Insuficientá respiraturie prin tulburarea fenomene

ventilaiei, cea mai obigi deret
forma
Tulburánle care apar
nurnesc disfuncui ventilatorii _i se caracterizeaza
se

debitului 1espitator max in

pe secundá pri
disfunruu utstructiva (ventilata maxima). Se cunosc uc
volumului cxpirator 1naxin pein care ventilatia aX
sccundá Apare maxim Ina este
cste micsorat prin scàdere
_i de elastucitate în tulburri de mic_Oraa
ieabilitate bron_ica
alvcolafá (emtizen pulmonar permeaD
obstructiv, astm bron_1c, brol
onice),
 interna pentru cadre
3 3 0Medicin

restrictivá, in care ventila a maxim sca prin amputarea capa-

älneste în fibroze pulmonare, nfize pleurale, rezcct pulmonarc,
citàivita intinse, pneu
i întinse, p n e u m o t o r a x :
pleurezi
toracoplasti, forma
obstructiva i cea mixt co
tribuic imult mai frecvcnt
mixtä:
disfuncia respiratorii.
insuficien ei
Insuficiena
lainstalarea
respiratorie prin tulburarea distribuiei aerului inspirat.
faptului cao parte dintre alveole sunt
hipoventilatc.
Nigenului se datoreaz
sc derea
bron_ice sclerozante, emfizcm pulmonar, nc
in astm bron_ic. procese
plasme pulmonare.
Insuficient respiratorie
prin tulburarea difuziu gazelor prin
in fibroze tuberculoase, pneumoconioz
alveolo-capilara; apare
mbrana
sau astm
bron_IC grav.
emfizem amestecul sangelui arterial cu cel venos
Insuficient respiratorie prin
respiratorie nu apare in forme pure: de obicei intervin
in mod obisnuit. insuficien a intereseaz numai o
care se intrica. Dupa cum hipoventila ia
multe mecanisme
mai
parial _i una
global. Când
parnte sau toate
alveolele, se deosebesc o insuficien in
in eforturi fizice, insuficien a
este latent ; când apare i
hpoxemia apare numai

Tepaus este manifesta.

este dominatä de
tulburárile provocate de sc derea O2 i
Simptomatologia
bolii de fond.
Testerez CO, in sange. care se grefeaz pe simptomele
dispnee cu caracter polipneic
Manifestrile produse de sc derea O: sunt:

accidente nervoase (crize convulsive, hemi-

Sau brandipneic, tahicardie, cianoz _i
croicC).
ipe. coma) sau (infarct miocardic, mai frecvent cord pulmonar arteria,
cardiace
în sngele
uDEIe
bioiogice sunt reprezentate de sc derea concentraiei O,
pougiobulie i deshidratare prin polipnee. constau
2dnyestarile produse de cresterea CO în sânge apar mai rar _i
tahicardie la inceput, br
E nensz, hipersudoraie, hipertensiune arterial,
tarziu, uneori respira ie Cheyne-Stockes, tulbur ri nervoase (agita
rialee. wrpoa nergànd pân la com); apar de asemenea acidoza i cre_ctca

rEsiuii Pie,
pariale a
CO, in sánge.
Ev frecvent la corau
de afeciunea cauzal . În final, se ajunge
pac
, Care poate ap rea prin dou mecanisme la
Tmecanis *prator (hipoventilaie alveolar ), care duce pe cale reflexa
tulburari
antreneaz
n pulmonar. Când este generalizat , aceasta

2ane, apáránd hipertensiunea

1sTn
Circulator,
pulmonaa,
cu reducerea capilarelor pulmonare.
a Cinicá, insuficienta respiratorie odat ap rut , reflecta e
Citus. Toate infectiile acute sau afectiunile care i c u
Tult funct1
evolu ia, gräbind deznod mántul
Frognosticul este rezerva at. sul
CIente dtamentul corect al bolilor
care duc la apaliit
firs
cle
astmul bron_ie,
OCa, Cmfizemul pulmonar,
 Bolile aparatului respirator 331

pulmonae'Sial bailor care pt derommensa unsulicienta

ulmonare, ancu, obezitatc cte) ieitalorie (1nlectu brenho
Tatamennul
terapic. stimularea
Vizca7À. combaterea mlectiei bron_ice antibiotice sau cu
respiratiei _i iestab1lhuca pemcabilitâuu bron_1ce cortic
brmgicà prin dezobstruare
substante bronhod1latateare (Mofilm, Efedrina, Alupcnt, Bronhodilatin,
cu

Bervte. ACTH) ete. thudifierca secretilor

aspirarea secretiilor
bron_ice. Respirata asistat,
(Topsná, Mucosolivin, Bisolvon), _i
repaus i Cianozà. se lace
cu
aplicabilá bolnav1lor dispnec in cu

aparateintretn automat respiratia,

care
presiune imspiratorie poziivà U'ncon, producand o
domina crTesierea C'0. admun1streazá ox Igen, contraindicat cand
se
in
sange Kineziterapia (gimnastica
respiralorie este utila)
2.29. Insuficienta
Este
respiratorie acut
un sindrom
complex. caracterizat prin
de a
asigura oxigenarea sngelui
incapacitalea bruscá plamanilor
_i eliminarea bioxidului de carbon.
a

Scade oxIgenul in Drept consecintá

sängele arterial, cre_te CO, i apare acidoza.
Tespitatone acutà este o urgenä medical Insuiiciena
fiind uneon salvatoare numai in major, intervenia de reanimare
respiratorie
a instalarea tulburr1lor
primele minute. Condiiile patologice care pot duce
intereseaz de obicei fazele
distrnbutia. difuziunea, circulaia respiratorii pulmonare (ventilaia,
pulmonar). Cele mai importante cauze
O, (altitudine) sau excesul de CO, (aer confinat,sunt
aer viciat prin scaderea
min etc.);
procese lanngo-traheo-bron_ice _i accidente obstructive ale
Superioare. corpi straini intrabron_ici, edem _i spasm glotic, cilor respiratorii
invazie de sange
bemoptizie masiv). de puro1 (vomic), de ap (inec) etc.;
procese pulmonare i pleurale: stare de rau astmatic, pneumotorax sufocant, edem
pulnonar acut pleurezi masive bilaterale, embolii
pulmonare grave. pneumonii intinse.
Insuficienta respiratorie acut apare deseori la bolnavi cu
afeciuni bronho-
pulmonare cronice obstructive, aflai in
insuficienå respiratone cronic. Supraadau-
garea unei iniectii la ace_u bolnavi
p0ate decompensa brusc funcia plämanului.
apåränd insuficienta acut.
Alte cauze sunt:
bronhoalveolita de deglutiie (sindromul Mendelsohn). prin
regurgitarea in cäile aenene de
lichid:gastric cu pH acid i particule alimentare
astinul cardiac $i edemul pulmonar acut, intoXIca ii cu barbiturnce, opiacee, tran-

Chili2ante, poliradiculonevrite etc.

imptomatologia este asemánátoare celei din forma cronic , de care se deo
eDEte prin Circumslanjele in care apare _i evolu ia rapidà c tre asfixie. Anumai

at tor preCipitá decompensarea insuficientei respiratorii cronice, cu apar1ia unut

puseu atut iniectiile bron_ice, ad1ninistrarea unor droguri depresive ale sistenmlun
ervos central (Morfina i opiacecle, barbituricele, Meprobamatul etc). intervenfule
nirurgicale pe torate sau abdomen, eforlunle fizice i lumatul im exces.
S1nptomatologia depinde de lipsa O, sau de retentia de CO, In genetal dlornnd
ipsa de oxigen, Carc prezintá urinatoarele
semue
O1spiee polpneca i procescle pulmonare i pleurale, _i bralipueica,
pOceseIe laringG rahco bronice $i i n accidentele obstructive ale cailkI Tespitt