RUBRICA

INVATATORULUI
Daca insá umblám in
lumin, dup cum El este in
lai
sangele lui Isus, Fiul Sãu, ne
curáte_te lurmiacat 1toan 17
de orice pacat 103

Relatiile din cadrul Bisericii

de Iiaac D Martin

Partea A vulnerabili in privinta aceasta.

factori contribuie la aceastå stare de tapt. Slujitorii

Dupå cum hecarc nota dintr-un acord muzical este Cáiva
de studierea Cuvantului. Ei iau toarte
ta
PCntru ni_te relaii fräe_ti sánätoasc,
sunt
plini de rávna
SC nevolc de contribu ia atent a ficcrui frate din biserica in serios adevárurile pe care le inteleg din Stänta Scripturä.
I_i amintesc bine lec iile pe care le-au inv at din experientele
localä. Din cauzå cå nu
toi sunt atenti, apar dezacorduri,
Pe slujitorii dispun de
Care duc la probleme. Dacã oamenii ignorä problemecle, cle Prin care au trecut. lâng aceasta.
o

anumità autoritate, intrucat au tost chema i de Dumnezeu in

pot degenera i cauza dezbinare in biseric. Ce putem face
slujire, lucru de care ei sunt pe deplin con_tieni. De accea.
pentru a cvita certurile dintre tra i, care izvor sc din hrea

parnanteasca: slujitorii pot sã-i priveasca pe cei care nu sunt de acord cu et

p e ngte ameninari invaturii
la adresa sän toase _i vietii
Irairca dupå cáteva principii biblice poate så schimbe
shinte. Ce inväturi din Biblie i ajutá pe slujitori så rezolve
lucrurile in mod simitor, mai ales dac principile acestea
sita ile conflictuale?
Sunt aplicate inainte ca
spiritele så se
incing. Când focul
lot aga i voi, tinerilor.
conffictului s-a aprins deja, este greu sà-i faci pe oameni
,

fpti supu_i celor baträni.

"La prima
så se gåndeascä la voia lui Dumnezeu. De aceea, ar fh * mprcsia Ca supunerea li se cuvine celor cu zece

bine så ne gåndim dinainte la ce trcbuic så tacem atunci L c de ani mai batr ni ca noi. Inså så nu dam uitärii

cánd intámpinam o anumit criz . In acest articol, vremupuncica Tafa de firistos .a cårui ob£r_ie se suie pånã
in

så abord m perspectiva biblic despre modul in care Iraii SEravechi, pån in zilele ve_niciei" (Mica 5:2). Nue
de mirare c, in Noul lestament, Hristos
trebuie så unul la celälalt. este prczentat ca
dintr-o biseric se raporteze
hind capul Bisericii (vezi 1 Corinteni 12; Efeseni 4:11-16) _i
dintre conduc torii bisericii piatra din capul unghiului din zidirea Bisericii
A. Relatia (vezi Efeseni
voi, tincrilor, fiti supu_i celor batrant. di toti, 2:19-22). Isus Hristos este Pistorul pe care toi
.
lot a_a i lI ascultàm
cu smerenie. Cäci
1n
legäturile voastre, s fii impodobii si càruia ne
supunem. El este axul roi. centrul
celor smerii vårtejului.
stá impotriva celor måndri, dar polul spre
Dumnezeu
a lui Dumncrcu,
care se
indreaptå acul tuturor busolclor noastre.
tare El Cel
le dàhar. Smeriti-vå dar sub mana este care
unete Biscrica, iar cu ct ne
Lui, El så vá inale ( Petru 5:5, 6).
mult Lui, cu atåt vom h mai
supunem mai
pentru ca, la v r e m e a unii.
Legatà de Acest lucru este
1. Supunere i smerente
De multe ori avem impresia ca slujitoruor c e n ic Cste
i responsabilitatca
noastrå de a
h suspui prezbiterilor din bisericá. Cänd P'avel s-a convertit

la
sà råmånå in relaii
bune cu
oamenii. Insi lucrurile treytinism, el s-a
rugat Domnului pentru cäliuzire. Hristos
Siplu
nu stau de fiecare dati a_a. Dimpotva, ei pot i cei ma h putur si-i vorbe: direct lui l'avel, ins nu a procedat

Rasplata smereniel, a frirn de Domnul Sunt bogatia, slava si Viata Proverbe 22 4

 ../ni impodoiuti eu smerute. Ct
«LD01le zcu stt 1nmputrva
.scOala-te |..| n t r a in Cetuc i i se va
spune
istlel. cui- spus: le di har,
»
L radicina multor
9:0). Lucrul a e s t a nu celor mandri. dar celr smeris
etrcbuie så taci (haptele Apostolitor sta mandria. De fapt.
Domnul lsus AVAzut cá P'avel ane o probleme din elatiile interpersonale
ucbuie trecut cu vederca. I
numai certuri (vezi l'roverbe 13:10).
ire independenta, a_a ca prma lcctic predat.a de Dumncze pin
ind1ic se
afiti
Conducitori nu sunt
imuni la JCeasta. Nuli dintre ci pot
Ani11..
Jcestui. tost cea a Astultrl de o alt.a persoana - de mandric in iecare zi.
teeuno.ayte ci tichuie sa se lepcde
Nu _tiun ce vitstà avca Anania. insi cert este cå cid cretin

invatat pe piopria piceu

Dumnczcu
le sta inpotrivá
de mai mult tiip deeat l'ave. sluujtotl ordnaqu trebuc s. i u nembrii biscricii. a u avur

eor mandri. In legiurile lor cu

celor cate slujesc dc mai mult tmp dec.M ci, tmau

fost ocolii de
se
supun multe ncinultumri
nu au

dat dov.ada de o buni de inlruntat

ales celor care. de-a lungul tinpului, ut
crcd ca
Dumnezcu le st impotrivá
Lideii care
Domnului. umilinte.
carniuiresi au ram.as credinoyi intrcbe daca nu cumva au o problemà cu
Ar trebui si se

s i c t t t presiuuune sa hi i supus. Daa Cineva aVCA dreptu n.indra.

abordat subicctul niändriei
fär
terminán de
de la implinirea ACestei porunt. Jcesta Cra chi.1T
Nu putem s
sa se
sustraga Gelozia este neinduplecatà ca

lacut din cercul ntini

i disut.im yi despre gelozic.
cl a sCris-0- l'etru. El parte
care
(Cantarea Cántärilor B:6). Dupå cum

lui Hristos, a luat ini iativ.a in iu.a Canei7eeimit Locunta mortilor

astvitlor om in mod automat intreruperca
st a tost un lder de seama in prmii ani ai Siscric1. Cu toat
moartca unui presupune

alte persoanc, tot astfel este Si cu gelo714.

2:11), oricarci relai cu
estcd. cand Pavel i-a stat impotrinå (vezi Galateni
Liderii religioyi pot cádea usor prad gelozici.
T'etr nu l-a luat ote piur
mOundu-l neesjperimenta de
comparandu-se intre ci, pentru
cà tiecare dispune o

i-a la indoiala autoritatea de

u
ncapabil i pus
nici nu
he
oamenilor, datorit
t o l . ci a acceptat mustrarea lui ca un bårhat. l'este caiva másur diterit de putere asupra
ucenici au
trate Pavecl pozitici, he personalitáii. Cand cei doisprezece
nt. P'etru chiar a sCTIS despre preaiubitul ..
sa se
lui (vezi Petru 3:15). Simtit ca vor
capata o oarccare a u t o r i t a t e , au
inceput
depreintelepciunea certe cu privire la cine va h cel mai mare dintre ei. Când
Sapostelul l'avel a inteles importan a lucrului n echipa,

p : cu att mai remarabil cu ct cl primise o descoperire lacov i loan au incercat sä- i asigure statutul cel mai dee

deosbit de la Dhumnezeu. Cu toate c lavel nu a mai intrebat seama, celal i ucenici S-au måniat (vezi Matei 20:20-28).

Pe nictun om despre autenticitatea acestei descoperiri, el a Invidia lor nascutà din dorin a dupå putere nu ii deosebea
cu nimic de pågåni. Domnul Isus a spus cà in Impår ia Sa
lucrat totusi in cchipa (vezi Galateni 1:16). De tapt, cl a fost
nsorit mai tor timpul de cineva in cälitoriile sale. Cänd lucrurile nu funcioncaz precum in impiräiile neanmurilor.
CArtuitoril Biscricii au organizat o intrunire la lerusalim Liderii Imprici Cerurilor nu vor ti slujiti. ci vor sluji.
s cai Fapte Apostolilor 15), Pavel a fost acolo. Observam Lectia aceasta cste relevant i pentru noi astizi. Am putea
Titudinea lui de smerenie din cuvintele le-a spus
pe care

depre un alt cårmuitor al Biscricii: Cat pentru tratele

polo, a m rugat mult sa vina la vo Cu tra u, dar n-a vOit Domnul Isus a spus c in Impria Sa
tcidecum sä vin acum; va veni insi cand va avca inlesnire lucrurile nu funcioneaz precum in
Crinteni 16:12). impriile neamurilor. Liderii Impäriei
Lucrul acesta este toarte diterit de
Cerurilor nu vor fi slujii, ci vor sluji.
o
situatie nn care un

in sirsti, vivind cå hotárárea finali

Carmuitor mai nu a
tos
una
pe placul lui, rostit cu ironic urImatoarcle Cuvinte:..P'au,
red ca cei in vårnà trebuie si
mai se
supunà cclor mai
tineri. fh
ispititi si ne
comparim altii in
cu
tuncie de numrul de
nul dintre cirmuitorii mai tineri -a simit at.tcat de vorbele
Iunti la care am tost chemai sa
accstca. EI usese insärinat si ajute la luarca unei decizii,
predicim sau in huncie
de cåt de des suntem
chemqi så slujim in alte bisctici sau
inánd toodati conr de cinstea cuveniti binrinilor. Fratee chir de ite ori ideile nwastre au tost la int.ilnirile
Jccept.ate
mai in varst ar ii trcbuit si aprceice contribuia tanirului, de slujitori. Ins dai aven in vedere
tapul cà Domnul ne

SámantaadeväruluiJunie 2022
 minciuna,
aunt
evalucazà dupa alte standardc, atunci dintre adevär i
putem s renunäm la Pe n pricinuit de lupta
spiritul de competiie i sa slujim aläturi de
alii cu o inimã neprihänire i nelegiuire saboteazä singur
daca
aduna

se
slujitor
lini_tita. uta parte,
un

c el este
singurul
carc

så arate

2. Câmpul de slujire o duziná de dovezi

care
Hutur
dovezile
pana
inriut este situaia dac-_i oameni
car
upatc. 1i
de
Conduc torii bisericii au diferite responsabilitäi. Pästorii numär
considerabil

inima unui care

gandeyte
catiga modul in
trebuie sa supravegheze toata biserica. Prezbiterii au n cu privire la
Sa s e simt
indreptä it atrage suspici
discu ia
responsabilitatea de a conduce, predica i consilia. Diaconi ac incearc s monopolizeze
opozantulu
C care släbiciunile

se ocupa de situa ia nnanclara a bisericii, purtånd de grijä

in evidensä
c
ca

dac
scoate
de sigur
nal
ales
trebui s fie atàt
sracilor si bolnavilor. De_i cei din fruntea adunärii au nu ar
in legatura
cu

asttel de
om
Sau. On cuvinte

ei lucreaza impreun pentru ao cirmui. urmätoarele

se
ma

diferite sarcini, rCptate

Cineva a spus
atáta dreptate,
de ce

lideri, unul dintre ei trebuie s fie socoit

are

de
In orice grup un irate
care
gre ise:Dacã

problema:
mai privire la
bIserica,

cel care så aib autoritatea cea mare.

ásta cu in
liderul principal
-

in halul råmåne

agitä nu va

De obicei, in bisericile noastre omul acesta este pästorul. Fär c e l

mal rau caz,
problema

consens cu privire la ierarhia conducerii biserice_ti, liderii propune

un a
iseca confticte. Lucrul acesta împreunà,
i intre ei se vor problem
vor fi bulversai A discuta o argumente

Togi liderii se unesc

aducând

ia toate deciziile. dezbate

nu inseamn
c pästorul Idei i a le se ajunga
caut împreun s deosebeasc
ca mai apoi s
rezolva o problema i _i c o n t r a , cat se
pentru a la o inelegere,
pro
este un
lucru

Dumnezeu. Daca nu por ajunge la o

concluzie,

voia lui la una. Daca poate de recomandat.

arunci ar trebui sa a pre pana

cand ajung
ia o decizie, atunci påstorul
tär s se
trece prea
mult timp da cu
responsabilitatea pentru
vor
asume de departe ii
trebuie så ia o hotiräre i sã-i oameni de aproape i confuzie.

ci mai muli care vor

crea

urmarile c . telul de pove ti

vor spune tot 3:5).
parerea i (lacov
mare aprinde!
3. Analizarea conflictului u n toC
mic c e pädure
i
ar
unei probleme lat ar h postit
asupra dacà cineva
la fel de multe påreri ar h fost situaçía stea
Cäteodat sunt
De tapt, a Ce diterit temà in loc sa
neapårat gre_it.
aceast
lucru care nu e cu
Dumnezeu pe
la stat El este
cat s u n t i pástori, idei i a le
dezbate
fi stat
tie toate
lucrurile i
a propune oamenii!
Dumnezeu
impreun , la
discuta o problemä sa se ajunga la stat cu
Ca r spuns
ca
mai apo1 vorbeasc inimii omului.
i poate så
contra,
aducand argumente
pro
de
recomandat.
Un
singurul care le poate
vorbi celorlal i
poate c
lucru cât se nu numai
Dumnezeu
este un
rugaciune,
la o concluzie, lupt in rugaciune
chiar celui care se
astel de demers ii uneste pe slujitor i n t o r c impotriva
0ameni, ci i poate spune
se
a face pace.
unii slujitori mai bine pentru
n s a ce s e intámpl
dac
Astfel de
oameni cum sà procedeze cel este
nicio
discu ie?
remedia i atunci când problema
mai las loc de biserici. Lucrurile se pot
utora
i nu
binele intregii så mai scoat
c în joc e s t e sa
pentruo clipå ca oamenii nu-_i
pierd din
vedere faptul Hristos a
fost ,ca tofi läsat deoparte
a lui ei. Confruntarea unei persOane
rug ciunea
sincer
telul
acesta poate ochii unul altuia din cauza

ita ca Uneori o
situa ie
de
iremediabilä de câteodatà situaia se poate rezolva la
fel
(loan 17:21). rare i_i are locul ei, ins
una la o
stdunarea in doua. nimic i este läsat
u rezolvat inainte ca sä se ajunga
de bine dac persoanei n u i se spune s se

rupa de
poate sa rzgåndeasc. Majoritatea dintre noi i_i poate aminti
alteori un
anaraciune, ins oare
este
n t o r d e a u n a

conflict,
ntunci cand apare
un
de
tccare dati. moment cànd cineva a corectat cu delicate e o idee greit
nu
insä
Deseori,
da,
Dclor pirgi? sau cel dintre de-a noastr i apoi a schimbat cu tact subiectul.
David

dintre Saul i
conflictul
ra, care
a
acut vrajma_ul Un conflict nu-_i va ata capärul atåta timp cåt tratäm
la Cain,
Moise i Gandi i-vä
e r a u relc,
1ar ale fratelui
greyeala aproapelui nostru ca find cauza problemei. Saul a
lui
Abel. De ce? Pentru c faptele un conflict
loan 3:21).
Asadar, continuat si-l socoteasc pe David inamicul lui chiar i dup
U neprihänite (vezi 1

de Domnul sunt
Rásplata
nereniel, a frici b0gatia, slava _i viaa." Proverbe 22:4
 de cuvintele lui
trebuie så ne aminum
ce David i-a demonstrar ca ii este prieten. Core apresupus ca Cand ne cste fric,
tu. a sa te temi de
Dar cine e_ti
Moise si-a asumat prea multe prerogative i nimic din ceea ce Isaia: Eu, Eu vä mángii. trece ca iarba (lsaia
care

omul cel muritor i de fiul omului,

Moise i-a spus sau a fäcut nu l-a convins s se rzgåndeasca. oricine este picritot,
inclusiv noi
uitäm c
S-ar putea spune c Core a fost pus faç in fa cu du_manul, 1:12). Dac nu
in cazul in care
Mai ales
sá iubim.
n e va fh mai u5or amåndoi
1ar acesta nu era nimeni altul decàt el insu_i. in_ine, adunare,
i n t r u c a r

un
frate din
uncori. Un eSte vorba despre lui iristos. Nu avem
mai
Omul smerit acceptä faptul c gre_e_te Impir ia
un
mergem impreuna spre nimeni de inäl at decit
slujitor a tost corectat cu asprime dupa ce a predicat decát
adevärul i pe
era
nimic de apårat
din urmå. Omul care 1-a corectar
mesaj despre vremurile pe Domnul Isus.
este
disponibilitatea

recunoscut cu smerenie la unitate

sigur slujitorul gre_ise. Slujitorula
c contribuic

Un alt
factor care
Dumnczcu. l'utem
lui mäna lur
aceea reprezenta intelegerea in
ca poate gre_i, insà predica lasa
anumite probleme personala,
ca de a noastra
recunoscut de Viafa
acelui subiect. Dupä ce slujitorul a
problemele
care in
asupra schimba care o vedem
in påmånt i
a
pe
-a corectat a pus capul hecare problema
poate gre_i, cel care rezolva
insä nu putem adunare.
Lucrurile
pe c a r e
vedem in
spus:Si cu m pot in_ela". avem impresia c
o
Dumnezcu.
sau
måna lui
schimba, le läsim in
4. Mentinerea unitäi nu le putem
cu putinfa.
Cand ne
rugam cu

Domnul Isus Se roagà pentru

La El toate
lucrurile sunt
In loan 17 vedem cum
nu schimba pe ceilal i
sau ne poate
sanatoasa Dumnezeu i poate
Sai. Acolo unde invtura credint , ceilali
unitatea urmailor asculta de incit s lucräm impreun
cu

vádit de a in a_a fel

in joc, unde exist o dorin schimba
pe noi

cste pusä cizut la o inelegere asupra

modului
in armonie.
Dumnezeu i unde s-a
valoarea
de a recunoa_te
unitatea trebuie påstrat . este capacitatea
trebuic aplicat , Al treilea factor
in care Scriptura Hristos. Recunoa_terea
acesta este adevärat, insa Care
altora la cauza lui
suntem de acord c lucrul contribu iei
loti stabilim daca a c e a s t a e s t e mare
la aceast
unitate? så
contribuie nu presupune
tactorii ce contribu iei
Sunt
exemplihc idcea
tacem greyeli la opinc
Unul dintre ace_ti
factori este dragostea. logi Sau mic . Expresia,de la vlädic
care ne urisc. la ce nivel s e
afia hecare?
mari de catre cet urmei, cui i pas
care
pot h privite drept påcate mea. Pän la urma
biseric .
pricinui membrilor din
din orice situa ie a
comparam slujirea
Exacerbarea aspectelor negative Nu ar trebui så
iubesc unul cum a fost
dezbinare intre frai. Insã cei care se
a tost fäcut slujirea i
grabnic Cine tie cu cit dragoste
fär nicio problemå i, fäcánd astfel, ca primit inaintea lui Dumnezeu
pe altul iarti gre_elile
pástreazi unitatea freasc. factor este dorina de a ne face partea potrivit
Al patrulea
Dragostea izgonete frica i
bänuielile rele. ,In dragoste nu
Cu voia lui Dumnezcu. Relaile bune intre slujitori nu

trebuie så aibä un
mentin de la sine. Fiecare persoaná
se

Lucrul a c e s t a presupune så iert m

din orice comportament cretinesc.
Exacerbarea aspectelor negative cånd
sau chiar s abordäm un alt slujitor
cánd alii
ne gre_esc
situaie va pricinui grabnic dezbinare
intre frai. Inså cei care se iubesC unul pe ni se pare cä gre_e_te pentru a-i infelege motivaia.

altul iart gre_elile fär nicio problem i, A face ceea ce Dumnezeu dores_te este diferit de a face ceea
facand astfel, påstreaz unítatea freasca. ce ne dorim noi. Unii oameni i_i arogà dreptul de a-i certa

iar lucrul acesta nu este totuna cu o mustrare fäcuta

pe alti,
cu dragoste
Cànd liderii respect cu grijä principile enuntate aici
frica, c
este fric, ci dragostea desvár_it izgonete pentru h mai
Si se roaga in sensul acesta, relaile dintre ei vor
tnica are cu ea pedeapsa: i cine se teme n-a ajuns desvár_it
armonioase _i mai roditoare.
säi credem c atunci cànd
in
dragoste (1 loan 4:18). Tindem Ferice de cei impåciuitori, cäci ei vor fi chemai fii ai lui
ne este fricà de cineva, este vina acelei persoane. Dac ca ar
Dumnezeu! (Matei 5:9).
f diferitã, noua nu ne-ar fi team. In realitate, lipsa noastr
Va urma.
de dragoste poate h problema. Preluar din Relarion1hips That Bles
Rod & Stat P'ublishers, Inc.
2004
Tradus gi folosit cu permisiunc.

lunie 2022
Samäna adevärului