Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TESTUL 1
SubiectulI
Cite_te fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea
70 de puncte
rspunde cerinelor formulate.
Textul1
Fiind bàiet påduri
cutreieram Alaturi teiul vechi mi se
^i m culcam ades lâng isvo, deschise:
lar braul Din elie_io tânr crias,
drept sub cap eu mi-l puneamn Pluteau în lacrimi ochii-i
S-aud cum apa plini de vise,
sun-nceti_or
Un freamt lin trecea Cu fruntea ei într-o
din ram în maram? deas,
Si un miros venea adormitor. ram Cu ochii mari, cu
gura-abia
Astfel ades eu nopti Ca-n somn încet-incet închis;
întregi mas,
am
Bland îngânat de-al valurilor
pe frunze pasä
Calcând pe vârful micului ,
de voal fin, cu
a pási (vb.) (reg) a cálca, a merge. care i_i acoperå capul femeile de la
-
Luna orbiteaz ín jurul Påmántului, in conformitate cu pozitiile relative ale Pámántului, Lunii
_i Soarelui. O jumtate a suprafetei Lunii este intotdeauna luminatá de Soare. Partea acestei
emisfere luminate, ce poate fi vázutá de un observator de pe Pámânt, variazá de la întregui disc
luminos (Luna plin) páná la dispariia ei(Luna nouá).
De mult timp s-a stabilit c forma Luni depinde de ,vårsta" ei, care inseamná nurnárul de
zile ce s-au scurs de la Luna nouá anterioará. În figura 1, cercul interior aratá orita Lunii,
considerat circular, Pämántul fiind in centru. Poziia Soarelui este indicatá de directia
luminii _i, pentru c distana pån la Soare este de 400 ori mai mare decât cea páná la Luná,
putem considera c directia Soare-Pámänt,väzutá de pe Luná, este intotdeauna paralelá cu
directia razelor de lumin. Iluminarea Lunii fiind asiguratá de Soare, pårile de zi _i noapte
ale
Lunii sunt reprezentate în puncte diferite ale orbitei sale (figura 1).
cu alte cuvinte: fazele
Cercul exterior al figurii arat felul in care vedem Luna deinpe Pámánt,Primul Pätrar apare n
Lunii. In punctul A Luna este nou; în B vedem o semilun cre_tere.
In D este Luná pliná, in E
C; intre C _i E este vizibil mai mult de jumätate din faa lumínat.
scádere in fiecare zi påná
poziia este cunoscut ca Ultimul Pátrar. Intre E _i A Luna este in
acum perioada de Lun sinodicá
dispare complet, la punctul de Lun nouä. Putem sá definim
sau lunatia. De_i orbita Lunii sufer modificri, o valoare medie, definit ca intervaluu de timp
aceasta. Luna sinodic, notat Sc,
dintre dou faze succesive de Lun nou a fost stabilit pentru
are valoarea de 29,53059 de zile. Perioada
sideralá a Lunii sau Luna sideral este intervalul de
timp necesar Lunii s fac o mi_care de revoluie completá in jurul Pámântului. Considerând
stelele, acest interval corespunde traiectoriei de la A la
B din figura 2. De asemenea,
ca referin
care este de 27,32166 de zile.
putem determina o valoare medie,
datoreaz faptului c Luna trebuie sá se deplaseze
Diferenta dintre aceste dou perioade se
din urm Pämántul, care, din punct de vedere
puin mai departe pe orbita sa pentru prinde a trecut din E in F în figura 2, ín timp ce Luna
a
(P mántul
geometric, se rote_te in jurul Soarelui
s fie din nou Lun nou, a_a ca in punctul A). Trei m rimi _i
trebuie s ajung în C, nu în B, ca
Pámântului in jurul
anume: perioadele siderale
de revoluie ale Lunii în jurul Pámântului, ale
trebuie s fie relaionate între ele.
Soarelui _i perioada sinodic a Lunii
RIMUL Relatia dintre Soare, Pmänt _i Lun
PÅTRAR cORN IN din punct de vedere geometric
CRESTERE
cocoSATAIN
CRESTERE
Orbita
UNA
PLINA Pamarital
WNA
HOUA
cocoSATA iN CORNI s
DESCRESTERE DESCRESTERE Orbita Lun
AL DOILEA
PATRAR
figura 2
figura 1-Fazele Lunii
36 T1 faz
c o r e s p u n d e
nei date anum
une,
parteinteg
så afle
ce
Java, ca 4
Rezultate elevii sunt
unt
capabili dezvoltat
o aplica ie maibirne influenta n
Analiza fiind
finalizat , luminat .
S-a
a întelege Lunii s a u pent
Lunii e s t e utiliza pentru fazelor
alta în timpul
informatiid-
de
Elevii _i una fa
trei pär i:
o fereastrá
in partea drP
unitii fare. P mântului _i Lunii
sunt Påmántul _i
Lua
dreapt
aplica ie
relative ale Soare aceast
În Soarele,
rezultate. cu
unima ie
verifica diferitele stâng , o de jos. ales Gavin, Fazele
Viñu:
a Lunii
în partea
în partea Ederlinda
textele
date.
cu privire la
de mai jos
r spunsul pentru cerin ele decorului primei strofedis
A. Scrie apar in
temporal
care 2 puncta
un indice
un indice
spaial _i Eminescu.
1Noteaz cutreieram de Mihai
báiet p duri
poezia Find
în versurile:
planului cosmic
elemente ale de argintie cea"
Sunt prezente am mas"; ,Pe
câmpi un vl în faä";
2 ades eu nopti întregi luna,-mi bate drept
a. Astfel R sare
b.Pe campi un
vàl de argintie cea":
,Sclipiri pe cer,
vpaie preste ape";
drept in fat"; r a m în ram".
luna,-mni bate trecea din
C. R sare ,Un freamät lin
preste ape": 2 puncte
d.Sclipiri pe cer, v paie
corect:
corespunz toare
r spunsului
Scrie litera
Noteazà
acestuia, bazándu-te pe informa iile din cele douá texte.
I n c o r e c
Corect
Enuntul
exclusiv cosmic.
Peisajul surprins in poezie este unul
in poezie. elementele fantastice sunt proiectate in vis.
Singura mi_care surprinsá in descrierea cadrului natural din
cerbilor.
poezie este pasul
Evaluarea naional 2021 T1
Enuntul Corect Incoreet
Faza lunii dintr-o anumit zi poate fi calculatá _i cu ajutorul
unei aplicatii.
Astronomi folosesc un sistem special de másurare a timpuluí,
numit Ziua iulian .
in
în câte un enunt, dou imagini care asigurá sonoritatea cadrului surpríns
6 Mentioneaz, 6 puncte
primele dou strofe ale poeziei, ilustrându-le cu exemple.
Prezint, în cel puin 30 de cuvinte, o legtur care se poate stabili, la nivelul coninutului,
6 puncte
între cele dou texte date.
versul de mai
4 Mentioneaz ce pårí de vorbire sunt cuvintele aläturi, vechi _i mi din ve
precizánd funcia sintactic a acestora. 6puU
5 Transcrie fiecare propoziie subordonatá din fraza de mai jos, procizând felul acestela gi
partea de vorbire prin care se realizeazá subordonarea.
Analiza fiind finalizat, elevii sunt capabili s afle ce fazú corespunde unei date anume"
6 puncte
7 Corecteazá textul de mai jos, reprezentândo noti de jurnal a unui elev pasionat de
astronomie _i transcrie-l.
Astzi a fost, a_a cum spun astronomii, Lun Plin. Privind-o mi-am amintit câte superstiii
egzist legate de ea. Când colo, este doar un fenomen care merit admirat pentru
splendoarea ei. Nu odatà m-am läsat fascinat de acest fenomen. Defapt, de fiecare datá
când se ive_te, îi descopr alte _i alte propretji. 6 puncte
ot! Punctajul pentru redactare se acord doar în cazul în care compunerea are minimumn
50 de cuvinte _i dezvolt subiectul propus.