OMAGIU LUI EMINESCU

Eminescu
Revedere –cântec......la final
Claudiu
- Codrule, codruţule,
Ai ars ca nimeni altul Ce mai faci, drăguţule,
Pe altarul poeziei Că de când nu ne-am văzut
Cu harul ce Preaînaltul Multă vreme au trecut
Ți-l dărui doar ție Şi de când m-am depărtat,
Ai ars pentru a ta țară Multă lume am umblat.
Pentru al tău popor
Poet neîntrecut - Ia, eu fac ce fac de mult,
De vers izvoditor Iarna viscolu-l ascult,
Crengile-mi rupându-le,
Maria Apele-astupându-le,
Troienind cărările
Ai ars de duioșie Şi gonind cântările;
Pentru al țării plai, Şi mai fac ce fac de mult,
Cântând în poezie Vara doina mi-o ascult
Cu dulce vers de nai Pe cărarea spre izvor
Ai fost ca o făclie Ce le-am dat-o tuturor,
Ce te-a topit arzând Umplându-şi cofeile,
Iar azi prin poezie Mi-o cântă femeile.
Vorbești... chiar și tăcând!

Fiind băiet păduri cutreieram Ce te legeni…

Tudor Postolache Andreea

Fiind băiet păduri cutreieram – Ce te legeni, codrule,

Şi mă culcam ades lângă isvor,
Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam
S-aud cum apa sună-ncetişor:
Un freamăt lintrecea din ram în ram
Şi un miros venea adormitor.
Astfel ades eu nopţi întregi am mas,
Blând îngânat de-al valurilor glas.
Freamăt de codru
Denisa Cobuz
Tresărind scânteie lacul
Şi se leagănă sub soare;
Eu, privindu-l din pădure,
Las aleanul să mă fure
Şi ascult de la răcoare
Pitpalacul.
Fara ploaie, fara vânt,
Cu crengile la pamânt?
Teodor Nechifor
– De ce nu m-as legana,
Daca trece vremea mea!
Ziua scade, noaptea creste
Si frunzisul mi-l rareste.
Bate vântul frunza-n dunga –
Cântaretii mi-i alunga;
Bate vântul dintr-o parte –
Iarna-i ici, vara-i departe.
La mijloc de codru...
Patricia
La mijloc de codru des
Toate păsările ies,
Din huceag de aluniş,
La voiosul luminiş,
Luminiş de lângă baltă,
Care-n trestia înaltă
Legănându-se din unde,
În adâncu-i se pătrunde
Şi de lună şi de soare
Şi de păsări călătoare,
Şi de lună şi de stele
Şi de zbor de rândurele
Şi de chipul dragei mele.
Sara pe deal
Ianis
Sara pe deal buciumul sună cu jale,
Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,
Apele plâng, clar izvorând în fântâne;
Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe
mine.
Somnoroase păsărele
Matei
Somnoroase păsărele
Pe la cuiburi se adună,
Se ascund în rămurele -
                   Noapte bună!
Ștefana
Doar isvoarele suspină,
Pe când codrul negru tace;
Dorm și florile-n grădină -
                   Dormi în pace!
David
Trece lebăda pe ape
Între trestii să se culce -
Fie-ți îngerii aproape,
                   Somnul dulce!
Teodor Cojocaru
Peste-a nopții feerie
Se ridică mândra lună,
Totu-i vis și armonie -
                   Noapte bună!
La steaua
Miruna
La steaua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.
Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre,
Robert
Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie:
Era pe când nu s-a zărit,
Azi o vedem, şi nu e.
Tot astfel când al nostru dor
Pieri în noapte-adâncă,
Lumina stinsului amor
Ne urmăreşte încă.
Luceafărul
Ștefan Hariga
A fost odată ca-n poveşti,
A fost ca niciodată.
Din rude mari împărăteşti,
O prea frumoasă fată.
Şi era una la părinţi
Şi mândră-n toate cele,
Cum e Fecioara între sfinţi
Şi luna între stele.
Darius
Din umbra falnicelor bolţi
Ea pasul şi-l îndreaptă
Lângă fereastră, unde-n colţ
Luceafărul aşteaptă.
Privea în zare cum pe mări
Răsare şi străluce,
Pe mişcătoarele cărări
Corăbii negre duce.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie
Ștefan Pîslaru
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Lacul
Marius
Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.
Sofia
Şi eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult şi parc-aştept
Ea din trestii să răsară
Şi să-mi cadă lin pe piept;
Iustin
Să sărim în luntrea mică,
Îngânaţi de glas de ape,
Şi să scap din mână cârma,
Şi lopeţile să-mi scape;
Să plutim cuprinşi de farmec
Sub lumina blândei lune -
Vântu-n trestii lin foşnească,
Unduioasa apă sune!
Şi dacă...
Carla
Şi dacă ramuri bat în geam
Şi se cutremur plopii,
E ca în minte să te am
Şi-ncet să te apropii.
Andrada
Şi dacă stele bat în lac
Adâncu-i luminându-l,
E ca durerea mea s-o-mpac
Înseninându-mi gândul.
Daria
Şi dacă norii deşi se duc
De iese-n luciu luna,
E ca aminte să-mi aduc
De tine-ntotdeauna.
Pe lângă plopii fără soţ...
Codrin
Pe lângă plopii fără soţ
Adesea am trecut;
Mă cunoşteau vecinii toţi -
Tu nu m-ai cunoscut.
Alexandra
La geamul tău ce strălucea
Privii atât de des;
O lume toată-nţelegea -
Tu nu m-ai înţeles.