Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Adjectivul
Adjectivul
Initiere lntelegere PE
cu atenie textul, apoi rspunde cerinelor:
Citeste de
mân stirei ca o jum tate
zi de diminea a
doua zi
plecm la Pe_ter. Mergem din vatra din
peretelui
AA doua duce prin cr p turile
sus,
spintectura
pe spini
pe Olteului. O crruie sucit ne
unde de-abia trecem
pe
in
Ceas
urcm pe braie inguste de piatr, pe maraini de präp stii, e itoare, url
tánga;rne adâncimi ametitoare, ud
uneori cu mainile
de colurile stâncilor; jos, sub noi, la scobit -n
ándu-ne tinda unei biserici mari, scobita-tn
Intrarea pe terei e larg _ise aseam n cu noastrd.
korile Olteului. de cear si p se_te
încet-naintea
inso e_te aprinde-o lumânare
care ne
bogie
uimitare de
tå. Clugrul vedem o
piaträ.
ce joaca pe pereii
umezi _i întuneco_i ai pesterii gata sa
luminà turturi de ghea,
dlaba atârnai de tavan, ca ni_te
ciucuri mari de piatr
laa s
de ap [...]"
-
stalagmite
talactite _i in pl zmuirea minunat a picturii
ce cresc de jos
sus Románia pitoreasc )
-
cu alii Vlahu,
e impreune (Alexandru
le determin .
care acestea
substantivele pe
Subliniaz cu ro_u adjectivele _i cu verde
Ai descoperit| adjective.
dimensiune. Acesta este
exprim o
care
In text se repet un adjectiv
sunt
substantivului pereii
atribuite
dou adjective
Cele
substantivului.
denumeste...
d) culoarea.
Adjectivul sucit c) m rimea;
b) forma;
a) greutatea;
culoarea?
Insu_irifizice credincios
inalt rabdator
firav
ale obio
ale obie
PE CE TREBUIE SA
S
vorbire
care
d e n u m e _ t e
c u l o
insu_iri
a r e a
ctelor, i any
albastr tempera
(ro_u, c
(tántem
anu
de
este partea
greu),
sta (tànr,
vårsta
Adjectivul este
Adjectivul
(mic,
mare),
greutatea
(usor
pätrat),
gustul
(särat,
amar),
bötrán) et
ensiunea (rotund, i gen. în numár
(rece, nfierbinte)
erbinte),
forma determinat
care îldetermin.
determin .
ce,acord s u b s t a n t i v u l
s u b s t a n t i v u l
pe
cu
de
Se prin virgul
Nu sedesparte
0.0
10
Cons
Culoare
Forma Dimensiune Gust Stare emo ional
Stare fizic
Gustula m a r .
al medicamentului m determin s-I refuz. SA RÂDEM!
cu piscuri.albe apar orizont.
la
uria_i Tatl îi spune lui lonut:
Munti bastre se vd cocori. visurilor mele:
deprtrile E_ti copilul
cenu_ii _i mari au acoperit cerul albastru. frumos, amuzant, descurc ret,
Vori
zrit un pui deveveri c-un cp_or minuscul. atent, iubitor..
rerul alb ca spuma cad fulgi micui de nea râzând. Imi spui toate
astea numai
Din c e r u
adiectivele
spatiile libere cu d ) , Ofurnic ...
Completeaz
tema Alerga dup fäin
a) Peste fagi cu vârfuri... e
harnic
inteleg in ce cons
baiat
omizi lacome
gen
en
gen
gen
nr.
nr hr.
duioas
m a n
Vin aromat
gen
gen gen gen
n n. nr. nr. nr.
acordul dintre
Realizea adjectiv i substantivul pe
are-l determin .
plural, gen
n. 7
neutru
negru nr.plural, gen
feminin|
feminin
plural, gen
nr. masculin
>
alb nr. plural, gen
neutru
nr. plural, gen
afl adjectivul adecvat
în care se
3 Coloreaz caseta
norii de
z pad ,
cumplitul iarn
cerne
PE
Excelen *Aprofundare _i pertormana
Dictare selectiv (reine doar adjectivele):
Sub lumina trandafirie a unui blând apus de soare, pmantul pare adâncit într-a n
somn al nopii; în deprtr,
neclintit; frunzele aipesc, pregtindu-se pentru tihnitul mit=
Scânteiaz singuratice, ca ni_te testuri de fir, iazul î_i a_terne faa umed , sorbind pån in a=
din lumina asfinitului:"
(Emil Gârleanu, Puit
Scrie formele de plural ale perechilor substantiv-adjectiv; inversai locul prilor de vo
ca-n exemplul a):
copil zglobiu copii zglobii
a)
copiicopii zglobii zglobii copii
bujor ro_u
b)
câmpie cenu_ie
c)
plocul
=
pestri la mate =
lab
de inger într-o ureche =
aun la cap
=
numai piele _i os =
Aintr-o b u c a t =
tob de carte
Cu
=
capul nori =
în
Texte pentru
intuirea PE-PP
_i dictare | dictare adjectivului
selectiv
Aducea voie bun oriunde se ducea. [..1
Mai tàrziu, mic cum era, il fãcuser vcar. El era
mic, dar nzdrvan. Trind în mijlocul mieilor
dial ortnilor, învase graiul _i purtarea blând a dobitoacelor, înväase s
neCare i le cântau, cu miile lor de frunze, btrânii stejari. [...] îneleag cântecele
in micul ciobna_ mijeau toate darurile omului adevrat: blândetea, îndrzneala, mândria,
vrednicia, omenia. [...]
Intr-o sear, pe când se-ntorcea cu vitele de la på_une, i-a ie_it în drum, în capul satului, o
namil de om cu o zeghe lung _i cu o cciul înfundat peste ochi"
(Victor Eftimiu, Fluierul ciobna_ului)
nn Cuarn.
cuprin Noapte
aprinde,
Noapte lucie pe d o l i c a n d r u
o i_i
cerului
al
uriasul (Emil Gârleanu, Fricosul)
Sul larg,
àsurat salë de dant
Recapitulare _i sistematizare prin teste PL-
Testul1
ite_te textul cu
atenie, apoi rspunde cerintelor.
,Btrâna simi pe mân
-
lact-m
o
pictur caldä.
i pe
Biata femeie fåcu mine!...
de i s-ar fi ni_te ochi mari cât toate zilele _i se mirtoat de ce vzu
deschis nu s-ar fi
minunat mai mult. pe máná .
pe mân, ,Cte
doua
Neghinit era frumos ca o piatr scump; _i era mic cât o neghin;
scântei albastre, i _i avea ni_te
niste mâini si picioruse ca ni_te ochiso
firi_oare påianjen"
de
(Barbu Stefänescu-Delavrancea, Neahin
Incercuie_te cu ro_u adjectivele aflate înaintea
substantivelor. Ai descoperit|
Adjectivul cald determin substantivul: adjective
a) btrâna;
b) mán; picaturä.
In ultimul alineat
este un
adjectiv care denume_te:
a) vârsta; b) greutatea; c) temperatura;
d) culoarea.
Adevrat (A) sau fals (F)?
Adjectivul
se desparte prin virgul de substantivul pe care il
nu se determin.
desparte prin virgul de substantivul pe care il
5 . In cel de-al treilea alineat sunt... determin.
a) trei; adjective.
b) patru; c) cinci;
d) _ase.
Atribuie-i lui Neghini trei însu_iri suflete_ti
Neghini era:
Cu rochita cenu_ie,
(piLuanaA) Inalt cât casa,
Verde ca mtasa,
Lucrat din pene luci, Dulce ca mierea,
Caut pe lac papucii. Amar ca fierea.
(inanN)
(pOspD)
V
De la substantive la adjective
indräzneala >|
blândetea>
vrednicia
mândria
furia
omenia
cu pe care ledetermin
substantivele
(Calistrat Hoga_)
timpuri întuneric si
lumin
DCurt) de
propozi ia:
Analizeaz jectivele din
i zâmbetul
dulce.
Era o cu ochii
verzi
fetim marun ic ,