Sunteți pe pagina 1din 4

acul iodcalop

se lobulizeaa
yreutàjile ajuoximaliv la
yteulalta lacienlului
cáular
se solcla pacienlul sa se a_0z pe
balan<ul i ua
KAciles: valoile oboule pe sCaraechililbealâ
cide ba<ul
Se des:
cuSOului yieulá<1le
Se nobilizeaz bralul balai<ei, se Coboara
COduce la Salo
ulse,h..
pacaenlul 5 se
se ioleazàyoulalea in loaia de
màsuudea inlimi
se solicilå pacienlul såse descalte
se a_az£sub cursorul taliommelulul câl mai
se coboa1å cursorul pån ajunge la verlex depl
se cile_te inl<mea päcienlulul pe lija yradalä
se invil£ s£cob0are
se ajul så se incal<e
esle condus la pal _i a_ezat conod

DE STIUT:
Cântäirea pacienlului se lace n aCelea_i conoin
veslimentaie cânlåritå anterior) (acela_i cånlar, aceee
pacienlul adinamic va lia_ezat pe scaunul cänlrului i apoi cântáüt
pacienli imobilizái pot fi cântrii cU pàt
cântrirea sugarului _i a copilului mic d b£lànj(se"scde
indicii pivind greutalea oälu.i
nutijie; slabilesie cantilalea de laple. supt
se cre_terea i slarea de
(proba suplului) -prin c£nt£ire
inainte _i dup alimenta<ie
m¯surarea înåljimii corporale se poale lace l cu
banda melricå m·suránd
distan<a de la vertex pånå la sol.

4. NEVOIA DE A SE
SI AAVEAO BUNA MISCA
POSTUR
Definiie
Ase mi^ca i a avea o bunåposturå sunt o
mi_care, de a-i motbiliza toale pårile necesilate a finjei vii de a li in
corpului prin mi_cri coordonale, de a pslta
dieritele pri ale corpului într-o pozilie
organismului. care så permilå eficaclatea kuncqjilor
Circulaja sângelui esle favorizalà de miscile i
activit<ile fizice.
1.
Independenta în satisfacerea nevoii
Menj inerea independeplei mi_crii corpului i abungi posluri este delerninalå d
inlegilalea aparatului locomolör (sistem osos i mu_chiular), a sislenului nèrvos i àe
apalaluui veslibular. Oasele aclioneazå ca 0·ghii. av«nd iol lundalleimia
185
ealizarea mi_eåilot. Mu_chit aclic onnaz prin proriet<ilor lor: excitabilitate, conlrac
lilbilitate, elasticilale Apatatul veslibularentine echilibrul slatic i divarmic al corpului.
Sistemul nevos Cocbelul aläluicle aparatul vestibular, contriluie la regla
Iea eclilibl, tlar teyleaz totodal _i lomsul uscular i mi_cárile fine.
Factori care intluent.ezå satisfacerea nevoii
Iactoi Varsta _i dezvoltarea: . copilul mic are i_crile mai pulin
biologicl coordonale, dobânt liulu _i cootrolul pe msur ce înainteaz£ in
vârstä, copilul este loatle activ, se mobilizeazå i ia tot felul de
pozilii;
acdultul este acliv, in deplinä¯latea puteri, då suple<e mi_
c£ilor, le coordloneaz;
Vâ stoicul are forla lizic redus, la fel agilitatea, rmâne
(olu_iaciv in exerci<ii moderate
-Constitiia _i capaitäile izice: influenleåz intensitalea
elorlului lizic pe care il depune individul
Factori Enmofile: pot fi exprimale prin ni_cri ale corpului; pulsul _i
psilologici lensiunea arterial se odific in raport cu eno<ile, stresul.
leama
- Personalitalea: temperamentul determinå ca individul så fie
måi activ, inllacrat, sau calm, gråv
Factori - Cultura: individul praclic£ activit<i fizice, adopt diferile
sociologici posturi.in via<ä colidjan, în funclie de socielalea in care tråie_te
Holurile sociale: in socielale, individul poate indeplini activiti
ce impun un efort fizic.mai mare sau miai mic, pe care sl
compenseze prin rezisten fizic i ore suficienle de repaus.
Organizarea social: liecare societate are legi i regulamente
pentru ca individul så-i mentinå s£nåBaBea, chiar dac depune
Un efort deos bit.
Socielatea organizeazåactiviti pentru petrecerea timnpului
liber, in i_care i agrernent.
Tradiile, religia: individul poate lua posturi acceptate, legaBe
de obiceiuri, tradilii sau obiceiurl religioase.

Manifestri de independen
Postura lunc<ia corpului onenesc, bazat pe acliurnea sinergic i
adecval coordonal a elenentelor aparalului loconnotor a sistemului
(sau atitu nervos, cu ajulorul crora se mentine stabilitatea, echilibrul _i
dinea) raporluri constante intte corp i mediu _i intre dilerite segnnente
ale copului

186
in picioaue (oiloslalisn) capul dhept inainte
spalelo diepl
bratele pe långà co)
solltnile, (yanthele drepte
picioul in unghi de 90 de qrarle cu qaonba
sezånd -capul drepl
spatele drepl, rezemat
uaele spijinite
coapsele oizonlale
ganbele verticale
-- picionil in unghi de g0 de yrade ca ganba,
podea sprijinit pe
culcat (clinoslatisn)
- decubit dorsal (pe
spale)
- decubit lateral, stâng
sau drepl
- cdecubit venl1al (pe abdomen) (intr-o parle)
Mi_cri Tipuri de mi_cri:
adecvale
abducie mi_cri de indeprlare la< de axul median al
corpului
-
adducBie-mi_cri de apropiere fa< de axul median al corpului
llexie/extensie-mi_ci de apropiere sau îndeprlare adou
segmente apropiate (bra<, anlebral, garnb-coapsä)
- rotalie- mi_care
realizat in jurul axului care trece prin lunut
segmenttlui care se deplaseaz
-
pronafie/supina<ie-pronaia
prin care palma prive_te in jos, este mi_carea de rola<ie à minii,
iar supina<ia este
invers; la picior; palma prive_le latèrål, mi_carea
cu marginea externå
ridicatå - prona<ie, invers fiind
supinalia
cirçumducie mi_care complex, care totali~eaz lexia,
extensia, abduc<ia i le asociaz cu rotalia
Exerciii fizice:- sunt i fizice efectuate cU
imbunl¯i randamentul activit
mu_chiular _i circulaia
scopul de a
- active-
executate clre individ
de
pasive - mi_cri ale articula<ilor, execulate de
persoan cålre o altå
- 0zomerice - conlraclii musculare in care lungimea mu_chiului
rnâne neschimbal, crescând nurmai tensiunea sa (exemplu:
conlrac<ia mu_chilor pentru menlinerea pozi<iei copului)
de rezistenf: exerci<ii fizice in
A, care cre_te tonusul muscular
caracterislicile exerciilar: coardonate, arnonioase, conplete
B. execuia: -a se scula, a mergo, a
a_eza pe vine, a ingenunchea, a tidica alerga, ase aplea, a se
a
greut<i, apuca obiecle
187
lousie
aledala

Puls
Cie_le Iecvena
s l n .lu lucbe de eol.ile
eloului

Iutereulle isisteutei ueuLeu ueulioera ndejeden


miscärii

slabileste uewa cu)Cenlul iovol do uxeL


lhzc! al
c Piogiam de oxeHcilu uodeLale. adtal Calpactáj11
pacientului
- Wva<à pacientul sà loloseascà leuuici slo luslidee i ulaxale
educa pacienlul sà evile labauisuul. wesele couloase, surplusul de greulale
nevoii
1. Dependenta n satisfacerea
Probleme de dependenj:
1. Imobilitate
2. Hiperactivitale
3. Necoordonarea mi_carilor
4. Postur inadecvat
5. Circula<ie indecval
6. Refuzul de a face activit·ji anexele 2 i 3
7. Edenme ale membrelor

1. lmobilitatea
reprezintáo diminuare sauo restricie a mi_c£rii, lind recomandal,
Aceasta
melodå lerapeutic sau poale fi cauzalå de lraumalisme _i boli organice
adesea, ca
sau luncionale.
determin imobilizarea
Surse de dificultate care
vascular cerebrai)
Surse de -allerarea centrilor nervo_i (accident
ordin fizic aparalului locomolor (lracluri, entorse,
allerarea inlegritåjii
luxa<ii)
pledicl ale mi_crii (pansamenle, aparat gipsal, extensie
continuå)
dezechilibre - durerea

Surse de tulburårile de gåndire, anxielate, slres, pierderea, separarea


ordin pslo
logic
188

S-ar putea să vă placă și