Reabilitarea medical a

sindromului um rului dureros

Realizator:Ma nic Iuliana gr M1733

Coordonator:Bulai Marina,asistent universitar
 Um rul reprezint o
articula ie complex , fiind
alc tuit din dou articula ii
distincte: articula ia
glenohumeral (dintre
humerus i omoplat) i
articula ia acromio-
claviculara (dintre
acromion si clavicul )

Sindromul um rului dureros este un sindrom

clinic caracterizat prin durere,redoare i
impoten func ional a um rului asociate în
diverse grade,determinate de procese
patologice care intereseaz suturile
periarticulare(tendoane,burse) i în unele
cazuri capsula articular .
Cauze:
 în epenirea um rului: durere intens în um r, cu limitarea mobilit ii, cauzat de inflama ia
articula iei;
 traumatism la nivelul um rului: sfâ ierea, întinderea sau ruperea mu chilor sau a tendoanelor
care leag bra ul de omoplat, în urma unei activit i excesiv de solicitante sau din cauza înaint rii
în vârst ;
 osteoartrit ;
 afectiuni ale SNC.

 Este întîlnit la ambele sexe, la subiec i in vîrsta activ , cu inciden a maxim la cei peste 40 de
ani.
 Conform Academiei Americane de Ortopedie “Surgeons”, peste 4 milioane de oameni din SUA
solicit asisten medical în fiecare an pentru dureri de um r.

Reumatologii francezi deosebesc urm toarele forme clinice :

 um rul dureros simplu
 um rul dureros acut (hiperalgic)
 um rul mixt
 um rul blocat
 um rul pseudoparalitic.
 Diagnosticul pozitiv

Sindromul de Sindromul
împingere supraspinosului
 Investiga ii paraclinice

Examenul lichidului sinovial

Analiza
general a
sîngelui
Biopsia muscular i osoas

Analiza
biochimic a Examenul radiologic
sîngelui

Scintigrafia osoas
Teste
imunologice
Artroscopia
 Tratament

Refacerea
abilit ii , a
Refacerea
Refacerea for ei mi c rilor
Calmarea durerii mobilit ii
musculare controlate i a
articulare
stablit ii
um rului

Obiectivele
 Metodele de tratament

Igieno-dietetic

Medicamentos

Tratamentul balneo-fizical
Kinetoterapia

Efectele terapeutice ale kinetoterapiei

• cre terea for ei i anduran ei musculare
• ameliorarea mobilit ii articulare
 Electroterapia
Din procedurile de electroterapie sunt foarte
utile in aceast sindrom curentii diadinamici,
curentul galvanic asociat, ionoterapia
medicamentoasa (novocaina, calciu), bai
galvanice bicelulare, ultraviolete in doza
eritem.
Tot din electroterapie se mai folosesc:
 bai de lumina partiala 10-15 minute
 diatermia cu unde scurte in doze medii 8-10
ms
 ultrasunete.
 Galvanizarea

Curentul diadinamic
Diatermia cu unde scurte
Magnetoterapia

Câmpul magnetic prezint

urm toarele activit i:

1) vasodilata ie
2) ac iune analgezic
3) ac iune antiinflamatoare
4) activitate spasmolitic
5) accelerarea vindec rii
6) activitate antiedematoas
Crioterapia
comprese reci – cu actiune
antiinflamatoare, la 15°, pe loc
dureros, schimbate din 5 in 5
minute sau cu hidrofor cu o
durata de o ora repetate de 2-3
ori pe zi;

comprese Priessnitz – au actiune

resorbtiva, aplicate dupa
amenda-rea fenomenelor pe
regiunea afectata si zonele
apropiate, cate o ora in timpul
zile si in mod permanent
noaptea;
b ile cu plante medicinale – timp
de 10-15 minute;

b i de aburi – timp de 10
minute.

dusul subacval – cu o presiune de

1,5-2 atmosfere si durata de 6-
8minute;
 B i cu
radon

B i cu iod
i brom
 Balneoterapia

 Împachet ri cu n mol  B i cu n mol

 Bibiliografie

 http://www.magnetotherapy.com/
 https://stanfordmedicine25.stanford.edu/the25/shoulder.html
 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/3601835/
 https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/11991
 https://www.umj.com.ua/article/2849/bolevoj-sindrom-v-
plechelopatochnoj-oblasti-sovremennye-podxody-k-diagnostike-i-
lecheniyu#list
 https://www.academia.edu/8449758
reabilitarea medical pacien cu
scolioz cefoza

Arealizat:Abo krenat Ashraf Fayz

gr.M1733
Scolioza reprezint o devia ie lateral a axului normal al coloanei, deforma ia survenind în 3
planuri: frontal, sagital i transversal.

Denumirea direc iei scoliozei este conferit de convexitatea, respectiv de gibozitatea

devia iei de coloan . Scolioza poate reprezenta o singur curbur pe toat lungimea
coloanei sau este localizat la nivel regional: cervical, toracal, lombar, fiind scolioz de tip
C. Sunt situa ii când prezint dou curburi, cea de-a doua având un rol compensator
pentru prima curbur ; în acest caz, avem o scolioz în S. Sunt i cazuri în care scolioza
prezint mai multe curburi
Epidemiologie

>Prevalenta: 2% din populatia adolescenta

>Varsta

Fete: dupa 9-10 ani

Baieti: dupa 11-12 ani

>Sex

Fetitele progreseaza foarte rapid

devieri mici <10º 1:1

devieri mari >30º 10:1 F:M

Mai frecvent intalnita peste varsta de 10 ani ( prezenta la 2-4% din copiii de 10-16 ani)
 -debut la 0-3
Dup vârsta de Scolioza -mai frecvent la
Clasificare ani (obi nuit în
debut infantil b ie i
primul an)

-unele
-obi nui -majoritate -debut între 4-
progreseaz i
curbur dispat spontan Scilioza juvenil 10 ani (în medie
au un
toracic stânga chiar netratate la 6 ani)
prognnostic r u

-obi nuit -debut între 10

-evolu ie mai
-reparti ie egal curbur Scolioza ani i
pu in grav ca
pe sexe toracic adolescentului maturitatea
cea infantil
dreapta scheletal

-obi nuit
-predominan curbur -evolu ie
feminin toracic benign
dreapta
 Scolioze -scolioze -scolioze
Dup etiologie
nonstructurale posturale compensatorii

Scolioze
-Scolioza
structurale -Scolioza sciatic -Scolioza isteric
inflamatorie
tranzitorii

-Scolioza
-Scolioze de
Scolioze ideopatic (80% -Scolioza
origine neuro-
structurale din totalul congenital
muscular
scoliozelor)

-Scolioza din -Scolioza din -Scolioza

neurofibromatoza bolile secundar unor
Recklinghausen mezemchimale traumatisme
Evaluare 

Examenul clinic 
Anamneza 
Vârsta de debut 
Antecedente heredocolaterale (alte cazuri de scolioz în familie) 
Examenul rahisului 
Inspec ia în ortostatism 
Din spate: 
– mersul ,, oldit” 
– alinierea trunchiului: firul de plumb de la occipit 
– asimetrie de pozi ie a omopla ilor (ridicat pe parte convexit ii) 
– situa ia în l imii umerilor 
– unghiului gât-um r modificat de asimetria trapezului (curbur cervical sau to racic înalt ) 
– rectitudinea flancului lombar de partea convexit ii a curbei lombare 
– asimetria bazinului 
– testul aplec rii a lui Adams (copilul se apleac în fa ). La nivelul toracic apare gibozitatea 
dorsal de partea convexit ii
– devierea liniei spinoaselor ce sunt rotate spre concavitatea curburii 
Din fa 
Complica ii

Toracele este împ r it în dou por iuni inegale i în cazuri severe,

aera ia pulmonar este diminuat de partea convexit ii

Presiunile anormale asupra inimii pot duce la disfunc ii ale acesteia

Modific ri ale canalului meduar ce devine distorsionat în cazurile

severe, m duva este întins i angulat , dar tulbur ri func ionale apar
foarte rar i numai atunci când se asociaz i o cifoz dorsal
marcat

La feti e apare asimetria sânilor în plan frontal ceea ce reprezint un

prejudiciu estetic
Program de recuperare kinetoterapeutic :

Obiectivele tratamentului de recuperare in scolioza

– Reducerea gradului de scolioz , respectiv încetinirea sau stoparea progres rii acestuia pân la
maturitatea osoas ;
– Dezvoltarea i stabilizarea senza iei de postur corectiv ;

– Creşterea capacit ii cardio-pulmonare;

– Ameliorarea durerii;

– Prevenirea proceselor degenerative ale diferitelor segmente (muşchi, articula ii, zone intervertebrale);

– Îmbun t irea st rii psihice;

– Îmbun t irea aspectului estetic

Tratament kinetoterapeutic
Tratamentul care se efectueaz prin mijloacele kinetoterapiei este de lung durat şi se întinde în
general pe mai multe luni sau ani, în raport cu vârsta şi deforma iile prezente. Va fi reluat chiar şi în caz de
reuşit . Evaluarea copiilor se va face pân la sfârşitul perioadei de creştere.
Kinetoterapia se adreseaz tuturor pacien ilor cu atitudine scoliotic şi formelor de scolioz şi cuprinde
urm toarele mijloace:
>diferite tehnici de masaj şi de stretching – întinderi ale p r ilor moi (tegument, fascii, muşchi, tendoane
etc.) astfel încât s se realizeze o „dezlipire” – degajare a diferitelor planuri tisulare (masaj miofascial);
>educa ia postural corect în culcat, patrupedie, ortostatism, a activit ilor ADL din timpul zilei – în pat,
b nci şcolare, la purtarea gen ilor sau a altor greut i în mân sau pe um r etc.;
>exerci ii dinamice cu scop de asuplizare articular ;
>exerci ii statice pentru creşterea tonusului muscular;
>exerci ii de corectare a respira iei în vederea creşterii capacit ii vitale – dobândirea mecanismului
respirator în cele trei forme (abdominal, costal, sternal)
Etapele tratamentului

În prima etap a tratamentului se determin atitudinea vicioas , adic se

observ defectele (în fa a oglinzilor sau în fa a planurilor de referin ), prin exerci ii
posturale contrastante care merg de la pozi ia obişnuit , cea incorect , la cea
corect . Aceast prim etap dureaz între 5 şi 10 şedin e.

Etapa a doua este una corectiv . În aceast etap asuplizarea corectoare

ocup un rol important. Datorita ei, precum şi a exerci iilor posturale, se
amelioreaz postura. Tonifierea muscular este în m sur s contribuie la
men inerea corec iei. Se trece apoi la tonifierea generalizat a musculaturii
trunchiului şi membrelor. Aceast etap dureaz mai multe luni.

Etapa a treia este de consolidare şi readaptare. În aceast etap se fixeaz

rezultatele ob inute pân acum. Reeducarea postural efectuat acum
înglobeaz toate gesturile obişnuite şi vizeaz automatizarea pozi iilor corecte.
Asupliz rile pentru între inerea suple ii normale au loc în toate planurile.
 Kinetoterapia corectoare înt reşte,
stabilizeaz şi mobilizeaz coloana.
Tratamentul prin mişcare se refer la
exerci ii active care s frâneze
evolu ia scoliozei, exerci ii precis
localizate deoarece exist riscul de a
Mijloacele kinetoterapiei pentru
favoriza formarea curburii adiacente.
tratamentul corectiv al scoliozei
Muschii ei sunt scurta i prin lucru în
contrac ie şi întindere incomplet .
Exist diferite mijloace
kinetoterapeutice ca: exerci iile
active, tehnicile FNP sau reabilitarea
medical la pacien ii :
Metoda transla iei
Metoda Niederhoffer
Metoda V. Vojta
Metoda Klapp
reabilitarea medical la
pacien cefoza
Ce este cifoza

*Cifoza este o rotunjire a spatelui. Unele rotunjiri sunt normale, dar termenul de cifoza se
refera, de obicei, la o rotunjire exagerata a spatelui. Cifoza poate sa apara la orice varsta,
insa este mai frecventa la femeile in varsta.

*Cifoza legata de varsta apare adesea dupa ce osteoporoza slabeste oasele vertebrale
pana la punctul in care acestea se sparg si se comprima. Alte tipuri de cifoza sunt observate
la sugari sau adolescenti, din cauza malformatiei coloanei vertebrale sau a incovoierii
oaselor vertebrale in timp.
Cauzele si factorii de risc ai cifozei
Discuri degenerate.
Boala lui Scheuermann.
Defectele la nastere
Sindroame. La fel de sindromul Marfan sau boala Prader-Willi.
Tratamentul cancerului si cancerul.
*Simptomele cifozei
-Simptomele pot include dureri de spate
-oboseala musculara
-rigiditate in spate.
-Cel mai adesea, aceste simptome raman destul de constante si nu se inrautatesc in timp
Ma rar este: slabiciune, pierderea senzatiei sau pierderea controlului intestinului si vezicii urinare.
cazuri saver: probleme cardiace si pulmonare care duc la durere toracica sau dificultati de
respiratie
Tipuri de cifoza
Exista mai multe tipuri de cifoza. Cele trei care afecteaza cel mai frecvent sunt:
1-Cifoza posturala
2-Cifoza Scheuermann
3-Cifoza congenitala

Diagnosticarea cifozei
Teste neurologice
Analize imagistice
RMN
Evolutia cifozei
In timp, parti ale corpului nostru se pot uza sau degenera. Cand se intampla acest lucru, acele
parti ale corpului nu functioneaza la fel, iar aceasta degenerare poate duce la cifoza.

Cum se trateaza cifoza

tratata cu terapie fizica pentru a va intari muschii spatelui si a corecta postura.
Medicamentele antiinflamatorii,Acetaminofen, antiinflamatoare nesteroidiene
Chirurgia pentru cifoza Scheuerman si cifozelor congenitale este necesara pentru cifoza
posturala.
Terapia fizica
 REABILITAREA MEDICAL A
PACIENTULUI CU
AMPUTA II DE MEMBRE
INFERIOARE

Conduc tor de grup:

Marina Bulai

Li a Andrei gr M1733
Amputa ie (lat. amputatio) - trunchierea p r ii distale
a corpului ca urmare a unui traumatism sau a unei
interven ii chirurgicale, opusul replant rii.
Cel mai adesea, termenul este folosit în sensul de
„amputare a unui membru” - trunchierea acestuia
peste un os (sau mai multe oase), spre deosebire de
exarticulare (dezarticulare la nivelul articula iei).
 CLASIFICAREA CLINIC
Dup În raport cu
Dup tactica
Dup indica ii termenul de membrul Dup cauz
chirurgical
efectuare afectat

-Primare

 Timpurii -Imediate -Unilateral -Într-o etapa -Congenitale

 Tardive

-Secundare -Urgente -Bilateral -În 2 etape -Traumatice

Tulbur ri de
-Repetate -Planice -În 3 etape
vasculariza ie

-Neoplazii
 Dup metoda În conformitate cu
Amputa ii mici Amputa ii marii incizion rii metoda de
esuturilor formare a bontului

Amputa ia -Amputa ia de -Amputa ia tip -Fascioplastice

degetelor gamb ghilotin

-Cu plastia în lambouri

Amputa ia -Amputa ia circular cutaneo-subcutano-

-Amputa ia de old fasciale
transmetatarsian
( Sharp)
-Amputa ia
-Exerteculea ie de elipsoidal Mioplastice
Dezarticula ia old
tarso –
metatarsian ( -Exarticularea
unui -Periostoplastice
Chopart, 1787) segment al
membrului

-F r închiderea
Rezec ia bontului
-Amputa ia în
astragalo-
calcanean ( lambouri sau
Franzfeld) mozaic
-Osteoplastice
 FACTORI DE RISC
• Vârsta

Modificabili •Rasa
• Sexul

• Patologia vascular periferic

• Diabet zaharat
• Traumatisme
•Anamnestic oncologic agravat
•Activitatea sportiv
• Prezen a în anamnestic a unei alte amputa ii
• Alcoolism
Nemodificabili • Tabagism
• Dislipidemie
• Înc l minte neadecvat
• Hipertensiunea arterial
• Stil alimentar
• Consumul drogurilor
• Obezitate
• Inactivitate fizic
 Pacientul programatpentru Pacientul operat în mod
opera ia de amputa ie urgent

ALGORITM DE Program

CONDUIT A
preoperator
Pacient cu AMI

PACIENTULUI Evaluarea clinico-

func ional
Stabilizarea indicilorvitali

CU AMI LA Program postoperator acut

NIVEL DE Transfer în sec ie de

reabilitare specializat
Externare cu eviden a la
nivelul medicinii primare

STA IONAR Program preprotezare

Asisten a protetico-ortopedic
(confec ionarea protezei)

Program de reabilitare protetic Educarea pacientului i familiei

Nu
Da
Pacientul se externeaz la
Continu programul de reabilitare însta ionar domiciliu sub eviden a
asisten ei medicale primare
 Evaluarea clinico-func ional a
ADL-urilor şi calit ii vie ii

ALGORITM
Asisten a social şi de consiliere
DE
Reorganizarea
şi eviden a medicului de familie mediului detrai

CONDUIT A Educarea pacientului

i a familiei

PACIENTULUI Pacientul este Supravegherea

preg tit pentru
CU AMI LA reintegrare
comunitar şi
asisten ei
sociale

profesional
NIVEL 
Evaluare/Reevaluare
Clinic
 Paraclinic

COMUNITAR 

Func ional
Calitatea vie ii
Reevaluarea şi asisten a de  ADL – uri
consiliere şi reprofilare

Asisten
 Medical
 Func ional
 Psihosocial
 Profesional
 Protetico-ortopedic
Evaluarea
conform
Clasific rii
Interna ionale
a Func ion rii,
Dizabilit ii i
S n t ii OMS
(CIF)
Aplicarea
modelului
CIF pentru
persoane cu
amputa ii de
membre
inferioare
ECHIPA MULTIDISCIPLINAR DE REABILITARE
Con inutul terapiei Criterii de includere a pacientului cu AMI în
• Kinetoterapie program de reabilitare
• Fizioterapie • Preg tirea pacientului programat pentru interven ie
• Masaj chirurgical
• Terapie medicamentoas • Indica ii pentru protezare
• Terapie ocupa ional • Patologii concomitente monitorizate şi compensate
• Asisten ortopedico- • Prezen a deficitelor func ionale: mobilitate, ambula ie,
protetic activit i de autoîngrijire
• Asisten de consiliere • Func ie cognitiv adecvat pentru a coopera
• Statut psihoemo ional echilibrat
• Abilitate fizic suficient pentru a tolera programul activ
• Obiective terapeutice realizabile
PERIOADELE DE •Stabilizarea indicilor vitali
•Controlul durerii şi
edemului local

REABILITARE A •Asisten a
•Profilaxia sindromului de
imobilizare
•Îngrijirea membrului
restant

PACIEN ILOR I.
Preoperatorie
psihoemo ional
•Educarea pacientului
•Evaluarea
capacit ilor
II.
Postoperatorie
•Managementul durerilor
fantom
•Educarea transferurilor
func ionale •Men inerea mobilit ii
CU AMI articulare
•Suport emo ional
•Dezvoltarea aptitudinilor
de autoservire

•Modelarea şi maturarea
bontului de amputa ie
•Modelarea şi maturarea
bontului de amputa ie
•Igiena tegumentelor
III. Pre- •Creşterea for ei şi rezisten ei
musculare
protetic •Men inerea şi creşterea
mobilit ii articulare
•Reeducarea transferurilor
•Profilaxia/tratamentul
contracturilor
•Antrenament cardiovascular
şi respirator
•Dezvoltarea programelor ADL
•Creşterea for ei şi
rezisten ei musculare
• Reeducarea echilibrului şi
IV .
a coordon rii
Protetic • Reeducarea mersului
protezat
• M suri de igien şi îngrijire
• Dezvoltarea ADL
• Antrenament cardio-
vascular şi respirator
•Stabilizarea indicilor vitali
•Controlul durerii şi edemului local
•Profilaxia sindromului de imobilizare
•Îngrijirea membrului restant
V. •Managementul durerilor fantom
Reabilitarea •Educarea transferurilor
tardiv •Men inerea mobilit ii articulare
•Suport emo ional
•Dezvoltarea aptitudinilor de
autoservire
TRATAMENT KINETOTERAPEUTIC
REABILITARE I RECUPERARE, SFATURI OFERITE
DE CÂTRE UN KINOTERAPEUT
Exerci ii care contribue la dezvoltzrea for ei musculare, rezisten e i controlului:
Este foarte important întotdeauna urm rirea formei i semnele aparente pe bont.
Prevenirea redorilor este foarte important . Kinetoterapeutul v va înv a exerci iile pentru
dezvoltarea musculaturii bra elor pentru deplasarea cu fotoloiul rulant, transferul de pe
scaun pe pat, folosirea cîrjelor, dezvoltarea musculaturii membrului inferior s n tos pentru
mers.
Dup recâ tigarea for ei musculare, cînd ve i reu i s v men ine i pozi ia de ortostatizm, se
va renun a la folosirea fotoliului rulant.
 TRATAMENT FIZIOTERAPEUTIC

Perioada • Metode cu ac iune general

preoperatorie

Perioada • Electroterapia
• Oxigenoterapie
postoperatorie acut • Crioterapia

Perioada • Fizioterapia antalgic

preprotetic • Fizioterapie vascular şi trofic

Perioada protetic • Fizioterapia stimulatoare

• Fizioterapie antalgic

• Tratament fizioterapeutic simptomatic la necesitate

Perioada de • Mijloacele fizioterapeutice indicate anterior cu interval între curele de tratament de

reabilitare tardiv minim 4-6 luni

• Tratament balneosanatorial
 TRATAMENTUL BALNEOCLIMATERIC
În condi ii sanatoriale la factorii fizio-func ionali se asociaz factorii naturali balneari:
 aeroterapia (briza de aer)
 helioterapia (baia de soare)
 talasoterapia (baia de valuri)
 b i de n mol sau nisip (psamoterapie)
 cura de teren
 climatoterapia favorabil pacien ilor cu AMI
Bioclima sedativ-indiferent (de cru are) de dealuri şi podişuri (200-300 Æ 600-800m)
temperatur moderat , ierni destul de blânde, veri r coroase, umezeal şi dinamic
Þ confort termic cu valori maxime şi stres bioclimatic echilibrat (relaxant)
Bioclima excitant-solicitant de câmpie (< 200m) şi de litoral (0-35 m)
 -confort termic moderat chiar prin înc lzire şi cu veri fierbin i, ierni relativ reci,
umezeal moderat , precipita ii , dinamic accentuat
 CONCLUZIE

În urma amputârii
unuia dintre
membrele inferioare,
bolnavul poate sâ
revinâ la o via â
normalâ cu ajutorul
protezelor i
efectuarea unui
program kinetic de
recuperare!!!
PUNE PICIORUL PE PRIMUL LOC, PREVINE AMPUTA IA
(FEDERA IA INTERNA IONALÂ DE DIABET)
 BIBLIOGRAFIE
 Protocol clinic na ional PCN-324 „Reabilitarea medical a
pacientului cu amputa ii de membre inferioare“
 Lazar Liviu „Balneofiziokinetoterapie i kinetologie klinika“, 2005
editura Treira
 http://www.ortoprofil.ro/suport-pacienti
 C R

Reabilitarea medicală a
pacienților cu Diabet Zaharat
S TUDE NT POLIȘ CIU C S NE JANA M
PROFES OR: BULAI MARIANA, AIS TE NT UNIVE RS ITAR

C
I
Diabetul zaharat (DZ) este o tulburare metabolic cronic caracterizat printr-o cre tere a
nivelului de glucoz din sânge rezultat dintr-o deficien relativ de insulin sau rezisten la
insulin sau ambele.
Este o problem de s n tate public în cre tere i este considerat una dintre principalele
amenin ri la adresa s n t ii umane în secolul XXI.
Diabet de tip 1: (10%)Acest lucru se întâmpl atunci când sistemul imunitar al unei persoane
atac celulele s n toase din pancreas, limitând cantitatea de insulin pe care o poate
produce. Acest tip de diabet este adesea dezvoltat în copil rie i este întotdeauna tratat cu
insulin .
Diabet de tip 2: (90%)Acest tip apare atunci când organismul poate produce insulin , dar nu o
poate folosi în mod corespunz tor, sau când organismul nu creeaz deloc insulin . Diabetul de tip
2 se dezvolt adesea la vârsta adult , dar se poate dezvolta i la copii.
Simptome
P
 polidipsie
 polifagie
 poliurie

 fungice
 vindecarea a
 de
 vedere .
Multe persoane cu diabet se confrunt cu:

Dificultate cu Dificult i de Tulbur ri

vorbirea respira ie cognitive

Sc derea Dificultate la
capacit ii de a mers i
efectua activit i echilibru
Management
Atât pentru DZ tip1, cât i pentru DZ tip 2,
piatra de temelie a terapiei este dieta i exerci iile fizice.
O diet s rac în gr simi saturate, carbohidra i rafina i, sirop de fructoz i
bogat în fibre i gr simi mononesaturate trebuie încurajat .
Exerci iile aerobice pe o durat de 90 pân la 150 de minute pe s pt mân sunt
benefice.
 inta major la pacien ii cu DZ2, care sunt obezi, este pierderea în greutate .
Gestionarea greut ii, consilierea nutri ional i dietetic combinat cu terapie
fizic .
Fizioterapie
EXERCIȚII AEROBE EXERCIȚII ANAEROBE
E
 ajut la îmbun t irea controlului metabolic ( reducerea HbA1c)
 ajut la îmbun t irea for ei musculare
 îmbun t irea mersului i echilibrului
 cre terea func iei cardiace
 sc derea tensiunii arteriale
îmbun t irea sensibilit ii la insulin i a controlului glicemiei
R
- nivelul glucozei din sânge este mai mic de 100 mg/dl sau mai mare de 250 mg/dl este

- Se în interior pentru a minimiza riscul de traumatisme

-scheletice. D

- este
.
- În -
de minute.
-P T -
.
-P
N
Fizioterapie

Stimularea electrica
transcutanat cu
frecven ridicat
(TENS) scade durerea
neuropat din
polineuropatia periferic
diabetic , prin inhibarea
excitabilit ii sistemului
nervos senzorial
Fizioterapie

Magnetoterapia cu
frecven pulsat , a
determinat: cre terea
vitezei de conducere
nervoas , cre terea
amplitudinii
poten ialului de ac iune
al mu chiului, cre terea
num rului de unit i
motorii
Fizioterapie
Stimularea nervoas
electromagnetic cu
frecven modulat
(FREMS), a determinat
reducerea durerii,
ameliorarea percep iei
sensibilit ii tactile,
reducerea pragului
sensibilit ii vibratorii i
cre terea vitezei de
conducere nervoas
pentru nervii motorii.
CONCLUZIE

Kinetoterapia are un rol important

în ameliorarea st rii generale a pacientului,
a calit ii vie ii , controlul glicemiei,
controlul masei adipoase.
Mul umesc!
REABILITARE MEDICALA IN BRONSIECTAZII
GR. M1733, ROTARU ANDRIANA
 DEFINITIE

 Bronsiectazia reprezinta dilatarea semnificativa si permanenta a bronsiilor mari, cauzata de

infectia si inflamatia cronica, urmata de aparitia fibrozei.
 PRINCIPII DE MANAGEMENT LA PACIEN II CU
BRON IECTAZII
 Educa ia pacien ilor cu explicarea tipurilor de tratament necesare pentru men inerea unei func ii pulmonare bune i
ameliorarea calit ii vie ii + Tratamentul cauzei bron iectaziilor.
Igiena c ilor aeriene:
 Fizioterapie i kinetoterapie cu aplicarea tehnicilor cu rol de fluidificare i eliminare a secre iilor bron ice;
 Tratament cu medicamente mucolitice i expectorante.

 Tratament bronhodilatator i antinflamator;

 Tratament antibacterian;
 Tratament chirurgical;
 Managementul complica iilor;
 Pacien ii cu deficit imun primar sau secundar ar trebui îngriji i în comun cu un imunolog clinic;
 Pacientii cu fibroz chistic ar trebui monitoriza i la un centru specializat de fibroz chistic .
 M SURI IGIENO-DIETETICE
 Regim general cru tor cu realizarea tratamentului la domiciliu (în exacerb ri uşoare) sau în condi ii de
sta ionar (în exacerb ri moderate i severe, la dezvoltarea complica iilor sau în prezen a
comorbidit ilor grave);
 Evitarea factorilor iritan i inhalatorii (tabagism, gaze şi fumuri industriale, noxe ecologice);
 Condi ii habituale optimizate;
 Regim alimentar hipercaloric, hiperproteic;
 Ape minerale sulfuroase.
 FIZIOTERAPIA BOLNAVULUI CU BRON IECTAZII

Fizioterapia cuprinde:
 Tehnici de clearance respirator (TCR)
 Exerci ii fizice
 Terapie inhalatorie (aerosoloterapie)
GIMNASTICA RESPIRATORIE
 FIZIOTERAPIA BOLNAVULUI CU BRON IECTAZII

Durata i frecven a utiliz rii tehnicilor de clearance respirator trebuie ajustate necesit ilor fiec rui bolnav.
 Pacien ii trebuie informa i despre toate tipurile de tehnici de clearance respirator.
 Alegerea TCR de c tre pacient i aderen a la tratament trebuie s fie prioritare.
 Terapia de clearance a c ilor aeriene se va practica câte 20-30 minute de 1-2 ori pe zi.
 Eficacitatea i acomodarea pacientului la tehnicile de clearance trebuie rev zute la 3 luni de la vizita ini ial .
 Este recomandat , atunci când posibil, asocierea drenajului postural la alte tehnici de clearance a c ilor respiratorii.
 Este recomandat atunci când posibil, asocierea tehnicilor respiratorii for ate la alte tehnici de clearance a c ilor
respiratorii.
 În timpul exacerb rilor acute sau când pacientul este mai obosit decât de obicei, tehnicile manuale vor fi recomandate ca
i parte a regimului de TCR.
 Se va utiliza ventila ia non-invaziv la pacien ii cu insuficien respiratorie pentru facilitarea elimin rii secre iilor
bron ice.
 TEHNICI DE CLEARANCE RESPIRATOR

Tehnici conven ionale:

 Ciclul activ al tehnicilor respiratorii: controlul respira iei, exerci iile de expansiune toracic , tehnica
expirului for at.
 Drenajul autogen.
 Drenajul autogen modificat.
 Presiunea Expiratorie Pozitiv (PEP).
 PEP oscilant (Flutter-terapia).
 TEHNICI DE CLEARANCE RESPIRATOR

Tehnici noi:
 Terapia prin oscila ii orale de înalt frecven .
 Terapia prin compresiune toracic de înalt frecven .
 MECANISME DE FUNC IONARE A DIFERITOR TCR
Drenajul postural: pozi ionarea pacientului în diferite pozi ii pentru ca secre iile s fie drenate din anumite
regiuni ale sistemului respirator, fapt ce va permite reexpansionarea acestora.
MECANISME DE FUNC IONARE A DIFERITOR TCR
MECANISME DE FUNC IONARE A DIFERITOR TCR
 MECANISME DE FUNC IONARE A DIFERITOR TCR

Tehnica expira iei

for ate:
efectuarea de c tre pacient a câtorva
expira ii for ate, urmate de respira ie
relaxat .
 MECANISME DE FUNC IONARE A DIFERITOR TCR

Ciclul de respira ie activ :

metoda foloseşte tehnica expira iei
for ate combinat cu exerci iile de
expansiune toracic .
 MECANISME DE FUNC IONARE A DIFERITOR TCR

Presiunea expiratorie pozitiv :

tehnic realizat de pacient de sine st t tor. Ea
presupune efectuarea unui inspir profund, urmat de
expira ie care creeaz rezisten pentru a men ine c ile
respiratorii deschise.
 MECANISME DE FUNC IONARE A DIFERITOR TCR

Flutter device:
este un aparat mic manual în care
pacientul expir . Expira ia prin flutter
provoac vibrarea pere ilor c ilor
respiratorii, fapt care mobilizeaz spre
exterior secre iile.
 DRENAJ AUTOGEN

Drenajul autogen folose te un ciclu de exerci ii de control al respira iei la diferite adâncimi pentru a sl bi
secre iile (flegma) din pl mâni.

Tehnica de drenaj autogen tinde s fie practicat în ezut i const în 3 faze:

 Un-sticking - aceasta mobilizeaz secre iile în c ile respiratorii mici de la fundul pl mânilor.
Tehnica: respira ie mare, respira ie mic
 Colectarea - aceasta adun secre iile i le împinge în pl mâni în c ile respiratorii principale.
Tehnica: respira ii de dimensiuni medii în interior i în exterior
 Evacuare - aceasta ob ine secre iile chiar în partea din spate a gâtului, unde pot fi tuse u or. Tusea înainte de
aceast faz este descurajat .
Tehnic : admira i cât mai mult aer posibil, apoi suspina i încet.
DRENAJ AUTOGEN. MATERIAL VIDEO
 FLUIDIFICAREA SECRE IILOR BRONŞICE

A – Remedii medicamentoase:
 Medicamente expectorante i mucolitice în acutizare:
ambroxol, bromhexin
carbocistein , acetilcistein
B – Remedii nemedicamentoase i terapii de facilitare a expectora iei
 Rehidratare oral , ceaiuri din plante medicinale cu efecte expectorante şi mucolitice
 Fitoterapie (plante medicinale cu efecte mucolitice, expectorante, antibacteriene, antiinflamatoare)
 Aerosolterapie (inhala ii alcalino-saline, hiperosmotice (manitol), cu remedii bronhodilatatoare, cu plante medicinale,
oxigenoterapie). Folosirea serului fiziologic sau a solu iei hipertonice prin nebulizare înainte de utilizarea TCR va ameliora
expectora ia i va reduce vâscozitatea sputei.
 Speleoterapie în condi iile minelor saline, condi ii policlinic (la etape de recuperare)
 CONCLUZIE

Fizioterapia i terapia ocupa ional – au ca scop facilitarea expector rii sputei i de a îmbun t i
starea general . Ea are menirea de a preveni depozitatarea de mucus infectat, care la rîndul s u va preveni
apari ia infec iilor pulmonare.
Un fizioterapeut v va ajuta s alege i o tehnic de cur ire a c ilor aeriene care v va fi potrivit . Deobicei
o edin durez cca. 20-30 minute o dat sau de 2 ori pe zi.
Suplimentar, dac v permite condi ia fizic a i putea practica alergatul, mersul rapid, înotul, dansul,
aerobica etc, care la fel pot contribui la cur area bronhiilor i care vor cre te toleran a la efort.
 BIBLIOGRAFIE

 http://89.32.227.76/_files/15410-protocol%2520Bronsiectazii%25202016%2520MS%25281%2529.pdf
 https://www.youtube.com/watch?v=_n0nuy8VWmI
 Student: Shibli Megbel
M1733
Coodonator: Bulai Marina
Asist. univ.
 A

Epidemiologie:
P peste 300 mln de persoane bolnave.
L
dispare.
I A E E A A L
 I

Ameliorarea semnelor clinice

R
Reducerea bronhospasmului
C
P
P
A
B
B
S
A
H e
C
S
H
C
 Anamneza
E
I
Spirometrie/spirografia cu test bronhodilatator
Teste alergice
Analize de laborator
(AGS, AGU)
S IMC
E
 Dispnee
T
D
Tahicardie
O
L

L
Spirometrie
M (schimb gazos)
Bodipletismografie

Puls-oximetrie
Testul de mers 6 minute
Scala BORG
ADL
 A Efort fizic,
T
hobby (ex., înot,
mîncare), utilizare de alergare etc),
tahicardie, mijloace de transport,
risc de hipoxie etc transferuri/ortostatism

Fumat, alergie, contact Vîrsta, sexul,

cu animale, stres psiho-
psiho-

problemele
Medic pneumolog
Medic reabilitolog
Kinetoterapeut
Fizioterapeut
T
Medic dietolog
Psiholog / psihoterapeut
Logoped
 S tratament medicamentos (bronhodilatatoare, anticolinergice,
corticosteroizi etc, oxigenare).

2.Ambulatoriu D

masaj percutor tocacic

kinetoterapie gimnastica respiratorie;
fizioterapie raze ultraviolete pentru hiposensibilizarea organismului; terapia cu
ultrasunete are efecte antiinflamator, reducerea bronhospasmului, evacuarea sputei.

3.De sanatoriu
1.Evitarea factorilor trigger (fumat, alcool, alergenii, medicamente, produse alimentare etc)
R
3.Administrarea medicamentelor
4.Psihoterapie
A
6.Fizioterapie, kinetoterapie (program de

P
yoga, înotul
 Gimnastica respiratorie:
Scopuri:

R
O pe torace.
R inspir pe nas, aproximativ 3 secunde, expir
5-7 secunde, cu buzele aproape închise (strînse).
G inspir
Drenaj postural:
A
 Aerosolterapie
S
corticosteroizi, beta2-
G R M F B
G M B
A
https://www.romedic.ro/astmul-bronsic
http://www.ocmp.belzdrav.ru/nashi/index.php?ELEMENT_ID=43806
https://www.mos-clinics.ru/health-encyclopedia/reabilitatsiya-posle-bronhialnoy-astmy/
https://www.10gkb.by/informatsiya/stati/meditsinskaya-reabilitatsiya-pri-bronkhialnoj-
astme
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE
„NICOLAE TESTEMI ANU”CATEDRA DE REABILITARE
MEDICAL

reabilitarea medicala la pacienti cu obezitate •

gr M1733 Ahmed Alkrenawi •

 DEFINI IE
Este o cre tere exagerat a greut ii corporale (peste 25% fa •
de greutatea normal ), cauzat de acumularea unei cantit i mari
de gr sime în esutul subcutanat i în jurul viscerelor. Poate fi
exogen , când este determinat de o alimenta ie excesiv sau
endogen , când apare în urma unor tulbur ri ale glandelor
endocrine ori ale centrilor nervo i din hipotalamus. Constituie
un factor de risc în diabetul zaharat, patologia cardiovascular i
arterioscleroz
 CAUZE

Majoritatea cazurilor de obezitate se explic printr-o combina ie de •

consum excesiv de calorii i lipsa activit ii fizice. Situa iile cauzate în
principal de ereditate, motive medicale sau boli psihice sunt limitate
 TIPURI DE OBEZITATE

Obezitatea poate fi clasificata in functie de severitatea sa, care este stabilita la •

randul ei in functie de indicele de masa corporala

Obezitatea de gradul i •
Obezitatea de gradul I este denumita de medici obezitate cu risc scazut, iar •
indicele de masa corporala in cazul pacientilor din aceasta categorie este
intre 30 si 34,9.
Obezitatea de gradul II •
Obezitatea de gradul II este considerata obezitate cu riscuri moderate, •
iar indicele de masa corporala al pacientilor care sufera de obezitate
de gradul II se situeaza intre 35 si 39,9.
Obezitatea de gradul iii •
Cea mai periculoasa forma de obezitatea este cea de gradul •
III, cunoscuta si sub denumirile de obezitate cu risc crescut
sau obezitate morbida. In cazul acesteia, indicele de masa
corporala depaseste 40
 STABILIREA DIAGNOSTICULUI DE
OBEZITATE
Diagnosticul de obezitate este stabilit de catre medicul de familie in •
urma calcularii indicelui de masa corporala. Totodata, medicul va dori
sa faca si o serie de alte analize, pentru evaluarea riscurilor la care
este expus pacientul obez. Printre acestea se numara analizele de
sange ce dezvaluie valorile colesterolului, precum si glicemia, dar si
electrocardiograma, analize la nivelul glandei tiroide ori screening
pentru diabet sau steatoza hepatica
 TRATAMENTUL KINETOTERAPEUTIC
PENTRU OBEZITATE

Supraponderea şi obezitatea pot fi atenuate cu ajutorul unui •

program adecvat de kinetoterapie. Kinetoterapia urm reşte
efectuarea exerci iilor fizice realizate individual, pentru
fiecare pacient, n parte
 OBIECTIVELE KINETOTERAPIEI

Sc derea greut ii corporale •

Tonifierea ntregului trup, n special a zonei abdominale •
Accentuarea capacit ii de a face efort •
Optimizarea ventila iei pulmonare şi a respira iei •
Îmbun t irea st rii psihice şi fizice •
Eliminarea afec iunilor asociate obezit ii şi supraponderii •
Tratamentul prin kinetoterapie este alc tuit dintr-un set de •
exerci ii cardio, pentru reducerea cantit ii gr similor şi a apei din
corp şi exerci ii pentru tonifierea muşchilor. Acestea vor avea o
intensitate mic , la nceput, pentru o ardere treptat a lipidelor, iar
aceasta va creşte, progresiv, pentru arderea glucidelor.

Se recomand ca exerci iile fizice s fie efectuate timp de minim 30 •

de minute, de trei ori pe s pt mân .
Pierderea kilogramelor n plus este un proces anevoios, greu de •
realizat şi mai greu de men inut. Este indicat sl birea n trepte, adica
perioade de sl bire de 3 luni care se vor alterna cu perioade de
men inere a greut ii de aproximativ 3-6 luni, nefiind recomandat o
sl bire mai mare de 0,75 kg, s pt mânal.
O pierdere mai mare a greut ii reprezint un efort cardiac prea mare şi •
nu va putea fi men inut mult timp
 ELECTROTERAPIA

Electroterapia este o form de terapie fizical , de tip conservator care •

utilizeaz diferite forme de curen i electrici (curent galvanic, curent de
joas frecven , curent de medie frecven ). Acestea sunt destinate ariei
curative şi programelor de recuperare func ional în diverse patologii,
cu o aplica ie particular pentru patologia locomotorie. În concluzie,
electroterapia foloseşte curentul electric pentru a ob ine efecte
fiziologice şi terapeutice asupra organismului uman
Dietoterapia in obezitate indiferent de cate „diete minune” •
sau „retete naturiste” gasim pentru a scadea in greutate, pot
sa afirm ca din punct de vedere al alimentatiei unei
persoane supraponderale, singura masura adoptata care
poate sa functioneze, si sigur, electroterapia este o metod
terapeutic care folose te curentul electric. Are o varietate
de forme ca b i galvanice, electromiostimulare, electrosomn
etc. Se ocup cu aplicarea diferitelor forme de curent
electric i a unor energii derivate (mecanic , magnetic ,
luminoas ), în scop profilactic, curativ i de recuperare
 COMPLICATII

- cele cardiovasculare: infarct miocardic, insuficienta cardiaca, •

hipertensiune arteriala, accidente vasculare cerebrale, afectiuni ale
valvelor.
- complicatii respiratorii: sindromul de apnee in somn •
- complicatii metabolice: diabet, hiperuricemie •
- complicatii psihice: depresii, stari anxioase •
Reabilitarea medicala a pacientului cu
BPOC
Preg tit de : Abdulraghimov Ainura
Profesor : Asistent universitar, Bulai Marina
 Bronhopneumopatia obstructiv cronic
(BPOC) – este o afec iune caracterizat prin
obstruc ia par ial reversibil a c ilor
respiratorii, conform ghidului GOLD.
Obstruc ia este de obicei progresiv , cu un
r spuns inflamator anormal la particulele de
noxe şi gaze asociându-se cu manifest ri
sistemice. BPOC-ul reprezint un grup de boli
cronice ireversibile ce determin dispnee prin
obstruc ia bronşic (bronşit cronic sau
emfizem).
 FACTORI DE RISC

Factorii de risc în apari ia BPOC: Factorii de risc în exacerbarea BPOC:

 tabagismul; IF>10 pachete/an, factor de risc  infec ia viral (Rhinovirus spp., Influenza);
veridic.  infec ia bacterian ;
 poluarea mediului casnic;  factorii nocivi din mediul ambiant;
 poluarea mediului ambiant;  suprasolicitare fizic .
 expunerea îndelungat la substan e iritante
şi/sau nocive profesionale;
 afec iuni cronice ale aparatului respirator;
 predispunerea genetic ;
 statutul socio-economic
Manifest ri clinice
 simptome (dispneea, tusea, expectora ia cronic )
 debut la maturitate,
 simptome lent progresive,
 istoric îndelungat de fumat,
 dispnee la efort,
 limitare ireversibil a permeabilit ii bronhiilor
 exacerb ri
 comorbidit i
 Criteriile de diagnostic şi investiga iile
 intensitatea actual a simptomelor evaluate
prin scala mMRC sau chestionarul CAT
 examenul obiectiv;
 gradul de limitare a fluxului aerian prin c ile
respiratorii;
 istoricul exacerb rilor;
 wheezing şi expir prelungit cu durat > 5
secunde;
 prezen a comorbidit ilor;
 examenare la deficit de 1 antitripsin ;
Investiga ii clinice suplimentare:
 testul de mers de 6 minute;
 puls-oximetria şi monitorizarea gazimetriei;
 echilibrul acido-bazic;
 ECG;
 CT sau HRCT toracelui;
 Fibrobronhoscopia.
 Recuperarea respiratorie
Conform Organiza iei Mondiale a S n ta ii (OMS), reabilitarea
(recuperarea) reprezint : “folosirea tuturor mijloacelor cu scopul de a reduce
impactul condi iilor generatoare de dizabilit i şi handicap şi de a permite
acestora s reuşeasc s se integreze optimal în societate“

Recuperarea respiratorie este un program

multidisciplinar de ingrijire a pacien ilor cu afec iuni
respiratorii cronice ce are drept scop creşterea calit ii
vie ii pacientului prin creşterea activit ii fizice ,
reintegrarea în societate şi recâştigarea autonomiei.
Programele de recuperare pot s fie folosite de la
pacien ii cu risc de BPOC pana la BPOC sever.
 Obiectivele recuper rii respiratorii
 Ameliorarea calit ii vie ii.
 Reducerea severit ii dispneei.
 Diminuarea oboselii musculare.
 Creşterea toleran ei la efort fizic.
 Sc derea frecven ei cardiace la efort.
 Reducerea num rului şi duratei de spitalizare.
 Reducerea manifest rilor depresive şi st rilor de anxietate, provocate de BPOC.
 Ameliorarea capacit ii profesionale.
 Recuperarea respiratorie
Recuperarea respiratorie are trei componente principale:

Abordare psihosocial - cu
implicare fizic , psihosocial ,
emo ional şi social .
Individualizat - având la
baz unicitatea fiec rui
pacient cu stabilirea de
Multidisciplinar - orice program de
obiective realiste.
reabilitare cuprinde experien a mai
multor discipline
medicale adaptate nevoilor individuale
ale pacientului;
Recuperarea respiratorie
 Evaluarea statusului func ional al pacientului respirator

 Preve ia i managementul acutiz rii si infec iilor respiratorii

 Controlul factorilor alergeni si iritan i
 Renun are la fumat
 Evaluarea nutri ional i interven ii specifice
 Antrenamentul la efort i alte exerci ii fizice terapeutice (exerci iul aerobic, de cre tere a
fortei musculare i a mobilit ii)
 Reeducarea respira iei

 Utilizarea corect i sigur a sistemelor de oxigenoterapie

 Tehnici de drenaj bron ic

 Medica ie

 Programe controlate de tratament la domiciliu

 Evaluare i suport psihosocial

Reducerea factorilor de risc din mediu înconjur tor
Expunerile ocupa ionale: aten ioneaz asupra preven iei primare, cel mai
bine ob inute prin eliminarea sau reducerea expunerii la variate substan e
nocive de la locul de munc .

Poluarea interioar (habitual ) şi exterioar : implementeaz m suri de

reducere şi evitare a polu rii interioare de la combustibilii folosi i pentru
g tit şi înc lzire în locuin ele insufficient ventilate.
Reabilitare nutri ional .

Reabilitarea nutri ional a începe cu adaptarea dietei

pacientului. Este recomandat o diet bogat în valoare
energetica (2600-2800 kcal), cu un con inut ridicat de proteine
i gr simi.În acela i timp, cel pu in 60% din proteine trebuie s
fie de origine animal (lapte i produse lactate, ou , pe te,
carne). Sursele de gr simi ar putea fi produse lactate, uleiuri
vegetale, pe te marin bogat în acizi gra i omega-3. Este
recomandat introducere în dieta de legume proaspete, fructe,
fructe de p dure i alimente bogate în vitaminele C, A, E, B.
Consumul de sare de mas este limitat la 6 gr pe zi.
 Kinetoterapia bolnavilor cu BPOC
 Îmbun t irea func iei mu chilor scheletici ca
urmare a antrenamentului cre te toleran a activit ii
fizice, chiar i în ciuda absen ei modific rilor Kinetoterapia bolnavilor cu BPOC
Exerci iile de creştere a rezisten ei musculare
func iei pulmonare.
Exerci iile de creştere a for ei musculare;
 În plus, cre terea capacit ii oxidative a mu chilor
Exerci iile de creştere a elasticit ii articulare;
scheletici duce la o sc dere a ventila iei alveolare la Exerci ii de creştere a stabilit ii;
aceea i putere de lucru. Acest lucru poate reduce Gimnastica respiratorie

hiperinfla ia dinamic i, în consecin , reducerea

dispneei în timpul exerci iilor fizice.
 Reabilitare fizic .
 Reabilitarea fizic include gimnastica terapeutic i mersul pe jos.
 La pacien ii care nu au fost niciodat supu i unei preg tiri fizice înainte,exist o sl biciune muscular
pronun at , deaceease incepe cu antrenamente de intensitate sc zut , cu o cre tere treptat a timpului i volumul
sarcinilor.
 Antrenamentele au loc de 2-5 ori pe s pt mân , iar lec iea dureaza 20-30 de minute, în func ie de capacit ile
ini iale ale pacientului.Intensitatea antrenamentului se stabile te inând cont de sentimentele subiective ale
pacientul.
 Reabilitare fizic .

În etapa introductiv , sunt efectuate exerci ii pentru grupuri musculare mici i

medii i exerci ii de întindere pentru a preg ti corpul pentru a efectua sarcina
principal .
 Reabilitare fizic .
Etapa principal include exerci ii pe mu chii extremit ilor
inferioare (mersul pe loc, îndoirea picioarelor la articula iile
genunchiului, urcarea sc rilor). Antrenamentul include, de
asemenea, exerci ii pe mu chii extremit ilor superioare folosind
greut i pe bra e, gantere i extensoare. Antrenamentul de
anduran al membrelor superioare este util pentru desf urarea
activit ilor de zi cu zi, cum ar fi sc ldatul, îmbr carea i cur area.
 Reabilitare fizic .

În etapa final , se reduce înc rcarea datorit utiliz rii

exerci iilor u oare i a exerci iilor de relaxare.
 Reabilitare fizic .

Diafragma la pacien ii cu BPOC este adaptat la

supraînc rcarea cronic i este mai rezistent la
oboseal . În ciuda acestui fapt, BPOC afecteaz
atât for a, cât i rezisten a mu chilor inspiratori,
ceea ce duce adesea la sl biciunea lor,
diagnosticat prin m surarea presiunii maxime
la inhalare i expira ie.
 Reabilitare fizic .
Exerci iile de respira ie sunt tehnici de respira ie
controlate concepute pentru antrenamentul mu chilor
respiratorii i reducerea dificult ii de respira ie.
Sesiuni de instruire au loc pentru 10-15 minute de 2-3
ori pe zi. Pacien ii sunt ruga i s efectueze urm toarele
exerci ii:
respira ia cu buzele închise (pacientul inhaleaz prin
nas i expir încet timp de 4-6 secunde prin buzele
pliate înun tub) –se expira cu rezisten ,
 Reabilitare fizic .

respira ia într-o pozi ie îndoit cu o înclinare înainte - exerci ii pentru respira ia diafragmatic
(pacientul trebuie sa inspire, "împingând stomacul" - astfel încât mâna s se mi te, plasat pe
peretele abdominal anterior; expirul se efectueaz prin buze închise folosind mu chii peretelui
abdominal anterior).
 Reabilitare fizic .

Dispozitiv fizioterapie pulmonara, Flutter

 Reabilitare respiratorie.

Fizioterapia toracic (CPT) include drenaj postural, percu ie toracic i

vibra ii i exerci ii de respira ie/re-antrenament de respira ie. În plus,
predarea tehnicii eficiente de tuse a pacientului este o parte important a
fizioterapiei toracice. Obiectivele fizioterapiei toracice sunt eliminarea
secre iilor bron ice, îmbun t irea ventila iei i cre terea eficien ei
mu chilor respiratori.
 Reabilitare respiratorie.
Exerci iile de drenaj Postural pot fi direc ionate c tre oricare dintre segmentele
pl mânilor. Bronhiile lobului inferior i mijlociu se scurg mai eficient atunci când capul
este în jos; bronhiile lobului superior se scurg mai eficient atunci când capul este în sus.
Frecvent, se folosesc cinci pozi ii, una pentru drenarea fiec rui lob: capul în jos,
predispus, lateral drept i stâng i a ezat în pozi ie vertical .

Pentru a facilita procesul, pacientului i se

administreaz medicamente care sub iaz flegma,
precum i o b utur alcalin . Pacientului i se
prescriu inhala ii cu ap fierbinte sau cu
ultrasunete.

Pentru a spori efectul, pacientului i se face un

masaj în piept. Începe în partea central ,
deplasându-se treptat în lateral i înapoi. Acest
lucru îmbun t e te fluxul sanguin i faciliteaz
cur area organelor respiratorii.
 Fizioterapie

 Inhala ii, nebulizator – ameliorarea tusei – flux

cald, umed - (Iod, NaCl, Bicarbonat - solu ii)
 Aerosoli – antibiotice (peniciline, tetraciline),
bronhobilatoare (Beta2 – blocante , teofiline),
corticosteroizi
 Ventilatoare, dispozitive cu presiune pozitiv
 Radia ii ultraviolete doze eritermice, raze infraro ii
– faze de regresie, procese intersti iale
 Oxigenoterapia
Oxigenoterapia
Administrarea de oxigen pe termen lung ( >15 ore pe zi)
îmbun t e te rata de supravie uire a pacien ilor cu hipoxemie
arterial cronic de repaus
La pacien ii cu BPOC stabil i desaturarea arterial moderat ,
prescrierea oxigenului pe termen lung va aduce beneficii de
durat pentru calitatea vie ii, func ia pulmonar i toleran a la
efort.
Suportul ventilator VNPP
Poate îmbun t i rata de supravie uire f r spitalizare la pacien ii
cu hipercapnie persistent diurn pronun at (PaCO2 ≥52 mm
Hg) .
Ventila ia non-invaziv cu presiune pozitiv (VNPP) este
standardul de ingrijiri pentru reducerea morbidit ii i mortalit ii
la pacien ii cu o exacerbare de BPOC i insuficien a respiratorie
acut .
 Reabilitare respiratorie.

 Evident, exist unele îngrijor ri privind aplicarea RP în exacerb ri generate

de augmentarea efortului fizic în perioade de acutizare a bolii, care ar putea
duce la intensificarea catabolismului, agravarea fatigabilit ii musculare,
agravarea comorbidit ilor, în special a comorbidit ilor cardiace.
 Date recente argumenteaz , în acest sens, urm toarele: reabilitarea
respiratorie aplicat pacien ilor cu exacerb ri foarte severe i hipercapnie, cu
sau f r NPPV, permite îmbun t irea capacit ii de efort, func iei pulmonare
i valorii gazelor arteriale
 Reabilitare respiratorie.
Educa ia bolnavului cu BPOC şi familiei sale
 Sistarea tabagismului activ şi pasiv.
 Este important perceperea de c tre bolnav a particularit ilor bolii, factorilor de risc favorizan i
progres rii bolii, în elegerea aportului propriu şi al personalului medical în optimizarea rezultatelor
tratamentului efectuat.
 Programul educa ional trebuie s fie individual, maximal adaptat la fiecare bolnav în parte, interactiv,
practic, realizabil, accesibil şi axat pe ameliorarea calit ii vie ii bolnavului şi familiei sale.
 Componentele programului educa ional: oprirea fumatului, informarea pacientului şi a familiei
despre natura şi cauzele BPOC, despre evolu ia bolii cu şi f r tratament, despre beneficiile
tratamentului şi posibilele efecte adverse, despre importan a administr rii corecte a tratamentului
(familiarizarea cu tehnica administr rii corecte a preparatelor inhalatoare, aplic rii spacerului,
nebulizer-ului etc.). Pacientul trebuie instruit s recunoasc modific rile pulmonare şi s aprecieze de
sine st t tor cînd s apeleze la medic.
 Programele educa ionale pot varia de la fişe informa ionale pîn la şedin e şi seminare educa ionale
prin oferirea informa iei despre maladie şi familiarizarea cu deprinderile practice.
Bibliografie
http://www.umfcv.ro/files/r/e/Recuperarea%20respiratorie%20in%20bronhopneumopatia%
20obstructiva%20cronica.pdf
https://critub.ru/wp-content/uploads/2016/01/disser_fulltext-2.pdf
http://www.medicina-interna.ro/articol.php?articol=897&lang=ro
https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2021/02/PCN-18-BPOC.pdf
https://amikamoda.ru/ro/obuchenie-pacienta-metodike-posturalnogo-drenazha.html
https://www.youtube.com/watch?v=T1G9Rl65M-
Q&t=19s&ab_channel=AnimatedCOPDPatient
https://www.youtube.com/watch?v=9-ErVE--vjM&ab_channel=AnimatedCOPDPatient
RABILITAREA MEDICALĂ A
PACIENȚILOR CU INFARCT
MIOCARDIC ACUT

Elaborat: Botnari Tatiana

M1733
 GENERALITĂȚI

• 1. Bolile cardiovasculare (BCV) reprezint principala cauz de deces prematur în Europa. Sunt o cauz
important de invaliditate şi contribuie în mod substan ial la creşterea costurilor din sistemul sanitar.
• 2. Ateroscleroza subiacent se dezvolt insidios, în mul i ani, şi este de obicei avansat în momentul
apari iei simptomelor.
• 3. Decesul prin BCV survine de multe ori subit, înainte de asigurarea accesului la asisten medical ,
astfel încât multe interven ii terapeutice sunt inexplicabile sau paleative.
• 4. Apari ia în mas a BCV se coreleaz strâns cu stilul de via şi cu factorii fiziologici şi biochimici
modificabili.
• 5. S-a demonstrat c modificarea factorilor de risc reduce mortalitatea şi morbiditatea prin BCV, în special
la pacien ii cu risc înalt
 IMA

• Infarctul acut de miocard reprezint necroza circumscris de cauz ischemic a unei zone de miocard,
ap rut ca urmare a unei c deri bruşte a fluxului sangvin coronarian sau a unei creşteri peste posibilit ile
de aport ale necesarului miocardic de oxigen, urmat de formarea unei cicatrici fibroase în cazurile cu
evolu ie favorabil .

• Există mai multe forme de infarct miocardic :

• Transmural – care interesează toată grosimea peretelui inimii
• Intramural – interesează o anumită zonă în grosimea peretelui inimii
• Subendocardic – apare sub foi a care tapetează intern inima
• Subepicardic – apare sub inveli ul extern care îmbracă mu chiul inimii
FACTORII DE RISC IN C ARDIOPATIA ISCHEMICĂ SI INFARCTUL DE
MIOC ARD ACUT

Tensiunea Fumatul Dieta i

arterială obiceiuri
alimentare
FACTORII DE RISC IN C ARDIOPATIA ISCHEMICĂ SI INFARCTUL DE
MIOC ARD ACUT

Stresul Sedenta- Comporta-

rismul mentul
FACTORII DE RISC IN C ARDIOPATIA ISCHEMICĂ SI INFARCTUL DE
MIOC ARD ACUT

Diabetul Antecedente Vârsta i

zaharat familiale sexul
 INDIC A II/CONTRAINDIC AȚII GENERALE PENTRU
REABILITARE C ARDIOVASCULARĂ

Indica ii generale pentru RC Contraindica ii pentru recuperere fizic

1.Sindromul coronarian acut - insuficienta cardiaca cu semne de exacerbare

2. Angioplastia coronariană primară
3. Angioplastia coronariană electivă,
efectuată la pacien ii cu APS
4. Interven ii chirurgicale pe cord: by-pass
aorto-coronarian
5. Interven ii chirurgicale pe cord: corec ii
valvulare 6. Insuficien a cardiacă cronică
7. Implantarea dispozitivelor cardiace
8. Posttransplant cardiac
(sindrom congestiv prezent)
- angorul pectoral instabil
- aritmiile ventriculare severe
- hipertensiunea arterială pulmonară (TAPs mai mare
de 60 mmHg)
- hipertensiunea arterială severă
- tromboza intracavitară cardiacă voluminoasă sau
pediculată
- revarsat pericardic moderat sau mare
- antecedente recente de embolie pulmonară sau
tromboflebită
- cardiomiopatiile obstructive (obstructie moderată
i cea severă)
 RECUPERAREA MEDICALĂ

Faza 1

Faza 2

Faza 3
 FAZA 1

- Mobilizarea este asistată ( in func ie de posibilită i ) de kinetoterapeut, sau asistent

medical, sau medic
-FCC de repaus nu trebuie se depă ească 90 /min, iar in cursul mobilizării nu trebuie să
crească peste 10-20 bătăi/min comparative cu FCC de repaus
- TAs de repaus > 90 mm Hg
- ini ial FCC va fi inregistrată de persoană care asistă mobilizarea, ulterior bolnavul va fi
instruit pentru a- i calcula singur FCC de repaus i pe parcursul mobilizării neasistate.
 FAZA 1
Etapa Activită i
Etapa 1 -ziua 1-4 -incepe la 24 ore de la evenimentul acut dacă
bolnavul este asimptomatic
-mi cări libere in pat
-exerci ii de respira ie , mi cări passive i active ale
membrelor ( asistat )
-bolnavul ade in pat i se hrăne te singur ( din ziua a 2-a )
- ade în pat cu picioarele atârnând la marginea patului 1-2
h/zi ( din ziua a 2-a )
-folose te o comodă a ezată lângă pat ( din ziua 2-3 )
-toaletă par ială in pat ( asistat ) din ziua 2-3
Etapa 2 -ziua 5-8
- ade nelimitat la marginea patului ( sau fotoliu lângă pat)
-se deplasează liber in salon ( ini ial asistat ) i la baie (lângă
salon )
-toaletă par ială la baie -in ultimele zile mers progresiv pe
corridor 50-200 m de 2-3x/zi ( asistat )
Etapa 3 -ziua 9-14 -mers liber pe corridor 200 m de 3 x/zi
-coborârea i urcarea a 1-2 etage de 2 x/zi (asistat)
-in preziua externării testul de efort (TE) limitat de
 FAZA 2

Are ca scop:
-să redea bolnavului maximum din capacitatea fizică compatibilă cu
starea func ională a cordului
- cre terea VO2 max la 7 METS (3-5 METS in ICC )
- reducerea MVO2 pentru un anumit nivel al VO2 - ameliorarea
circula iei colaterale (discutabil)
- ameliorarea performan ei cardiace (discutabil)
- la final este binevenit, neobligatoriu, testul de efort fizic dozat maximal
limitat de simptome.
 FAZA 3

• Bolnavii i i men in capacitatea de effort pe care au câ tigat-o in faza II, pe

care eventual i-o amelioreză.
Se desfă oară ambulator neinstitu ionalizat. In cazul in care există posibilită i
se poate desfă ura ambulator institu ionalizat (cu grupe de coronarieni ), sau
intraspitalicesc in spitale de recuperare de faza III (sanatorii) unde bolnavul
poate efectua cure periodice ( anuale ).
Scop: men inerea i cre terea capacită ii fizice realizate in faza II, cost
energetic >7 METS (in ICC 3-5 METS ).
Durata: toată via a.
O şedin obişnuit de antrenament
include:
• exerci ii de înc lzire 10 – 20 min;
• -efort de anduran continuu de 20 – 30
min;
• -alte 15 – 20 minute de activit i
recrea ionale;
• -perioada de revenire de 5 – 10 min.
Reac ia la efort este considerat
corespunz toare dac :
• -nu apar dureri precordiale şi dispneea
de efort;
• -FC creşte progresiv f r a dep şi 110
b t i/min;
• -nu apar modific ri EKG care impun
oprirea efortului;
• -TA nu se modific mai mult de 20
mmHg în sensul creşterii sau sc derii.
 MODURI DE REALIZARE A EFORTULUI

Bicicleta ergometrică Este tipul clasic de antrenament i ea aduce

avantajul interesarii în timpul antrenamentului a
unui mare număr de grupe musculare. Aceste
grupe musculare apar in însă, aproape în
totalitate membrelor inferioare de i intr-o mai
mică măsură, este interesată musculatura
torsului sau chiar musculatura membrelor
superioare.
Frecven a cardiacă, tensiunea arterială se
controlează în timpul lucrului la cicloergometru
i este de multe ori necesară i înregistrarea
electrocardiogramei.
 MODURI DE REALIZARE A EFORTULUI

Aparat de vâslit • Este o alternativă atât utilă, cât i plăcută în

antrenamentul bolnavului cu revascularizare
miocardică, dar i a altor categorii de bolnavi
cu cardiopatie ischemică. Are avantajul fa ă
de alte moduri de antrenament de a interesa
în efort întreaga musculatură a corpului,
inclusiv musculatura membrelor superioare.
În condi iile în care rezisten a la “vâslit” nu
este prea mare, efortul izometric este
neglijabil, aproape intreg efortul prestat fiind
de tip izotonic (cel de care avem nevoie!).
 MODURI DE REALIZARE A EFORTULUI

Covorul rulant • Reprezintă nu numai un mijloc de testare

de efort, ci i un bun mijloc de
antrenament, fiind echivalentul mersului cu
viteza variabilă. Principalul avantaj al acestui
tip de antrenament este faptul că el nu
necesită nici o pregatire specială, indiferent
de vârsta i de pregătirea fizică anterioară.
Are i avantajul antrenării, practic a
majorită ii grupelor musculare în efortul
fizic.
Intensitatea efortului este reglată in func e
de viteza de mers i de înclinarea
covorului rulant.
 MODURI DE REALIZARE A EFORTULUI

Cicloergometrul de bra e • Principiile de func ionare i de

antrenament sunt acelea i cu ale
cicloergometrului pentru membrele
inferioare. Trebuie inut cont de faptul că,
pentru fiecare nivel de efort, frecven a
cardiacă va fi mai ridicată decât în cazul
efortului depus cu membrele inferioare.
De aceea, antrenamentul se va desfa ura la
un wattaj redus fa ă de cicloergometrul
clasic. Se va avea în vedere ob inerea
aceleia i frecven e cardiace intă (de
antrenament), stabilită în urma testului de
efort maximal limitat de simptome.
PROGRAME DE GIMNASTIC A MEDIC ALĂ PENTRU BOLNAVI DE
INFACT MIOC ARDIC ACUT.
PROGRAME DE GIMNASTIC A MEDIC ALĂ PENTRU BOLNAVI DE
INFACT MIOC ARDIC ACUT.
PROGRAME DE GIMNASTIC A MEDIC ALĂ PENTRU BOLNAVI DE
INFACT MIOC ARDIC ACUT.
PROGRAME DE GIMNASTIC A MEDIC ALĂ PENTRU BOLNAVI DE
INFACT MIOC ARDIC ACUT.
TEST DE EFFORT CARDIOPULMONAR
 BIBLIOGRAFIE

• https://library.usmf.md/sites/default/files/2020-09/Saulea%20Aurel%20Notite%20de%20kinetoterapie%202002.pdf
• https://www.slideshare.net/alexandrakaly/kinetoterapie-in-afectiuni-cardiovasculare
• https://artrosport.ro/2020/02/18/recuperarea-cardiaca/
• http://89.32.227.76/_files/15487-PCN-205%2520%2520RCV%2520%252B.pdf
• ACCIDENTUL VASCULAR, CUNOSCUT I SUB NUMELE DE ACCIDENT VASCULAR
CEREBRAL (AVC), INJURIE CEREBRO-VASCULAR (ICV), SAU ATAC CEREBRAL, ESTE ATUNCI CÂND
UN FLUX SANGVIN SLAB C TRE CREIER DUCE LA MOARTEA CELULELOR.

• EXIST DOU TIPURI PRINCIPALE: CEL ISCHEMIC CAUZAT DE LIPSA FLUXULUI SANGVIN
I HEMORAGIC DIN CAUZA SÂNGER RII.
 FAPTE DESPRE ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

În 2018, 1 din Cineva din Aproximativ 87% În Pacien ii care

Statele Unite are din toate ajung la camera
6 decese din 2009, 34% dint de urgen în
un accident accidentele re persoanele
cauza bolilor vascular vasculare decurs de 3 ore
spitalizate de la primele
cardiovascul cerebral la cerebrale
fiecare 40 de sunt accidente pentru simptome au
are s-a accident adesea mai
secunde . La vasculare
datorat unui pu in dizabilitate
fiecare 4 cerebrale vascular la 3 luni dup un
accident minute , cineva ischemice , în cerebral accident vascular
vascular moare din cauza care fluxul de aveau mai cerebral decât
cerebral. unui accident sânge c tre pu in de 65 de cei care au primit
vascular creier este ani . îngrijiri întârziate.
cerebral. blocat.
•

•
 Medic reabilitolog

Kinetoterapeut Asistenta medical

Pacientul i
membrii familie
Terapeut ocupa ional Logoped

Psiholog clinic Lucr tor social

•
-Mişc rile ce alc tuiesc fiecare exerci iu trebuie concepute şi
selec ionate în aşa fel încât s contribuie la realizarea corect şi
eficient a obiectivelor planificate;

-Exerci iile trebuie selec ionate în aşa fel încât s aib valoare de
întrebuin are cât mai mare;

-Dozarea efortului s se realizeze în concordan cu

particularit ile individuale, structurale şi func ionale ale
organismului şi sub un control de specialitate permanent;

-Ca s produc influen e pozitive asupra dezvolt rii organismului trebuiesc folosite în mod
sistematic şi continuu, dup o planificare ştiin ific întocmit , timp îndelungat;

-Organizarea diferen iat a modalit ilor de repetare a exerci iilor pot influen a diferit
dezvoltarea organismului; în acest context, intr şi no iunea de contraindica ii; astfel,
în func ie de aten ion rile

-indica iile medicale, de bolile asociate ale pacientului, trebuie adaptat ori forma
exerci iului, ori modul de execu ie (tehnica), ori ajustat dozarea efortului; aceste
activit i se desf şoar sub o şi mai atent implicare şi monitorizare din partea
specialistului kinetoterapeut.
• EVIDEN A PROGRAMULUI ZILNIC ŞI A EVOLU IEI INDIVIDUALE A PACIENTULUI, SE FACE:

• RECOMAND RI PENTRU REAMENAJAREA LOCUIN EI PACIENTULUI

•
•
•
•
De asemenea, asociem masajul manual i fizioterapia simptomatic , fizioterapia
antalgic , fizioterapia stimulatoare.
•
•
•
•
•
•

•
-

-
• HTTP://89.32.227.76/_FILES/13319-PROTOCOL%2520AVC%252022.11.12.PDF

• HTTP://MSMPS.GOV.MD/WP-CONTENT/UPLOADS/2020/06/14753-
REABILITAREA20MEDICALC48320A20BOLNAVULUI20CU20ACCIDENT20VASCULAR20CEREBRAL2015.
05.PDF
• HTTPS://REABILITARE.USMF.MD/WP-
CONTENT/BLOGS.DIR/129/FILES/SITES/129/2018/04/NEUROREABILITARE-.PDF

• HTTPS://WWW.CDC.GOV/STROKE/FACTS.HTM

• HTTPS://EN.WIKIPEDIA.ORG/WIKI/STROKE

• HTTPS://WILLIESWAY.ORG/RECOVERY/MASSAGE-THERAPY/
 Universitatea de Medicin i Farmacie “Nicolae Testemi anu”

Reabilitarea medical a pacientului cu HTA

Student : Hu anu Aurelia,

M1733
Coordonator: Bulai Marina,
Asist.univ.
 Hipertensiune arterial
Defini ie o cre tere persistent a valorilor TA sistolice ≥ 140
mmHg i/sau diastolice ≥ 90 mmHg la subiec i, care
nu se afl sub tratament antihipertensiv
Prevalen a HTA, estimat la nivel mondial, este de aproximativ 1 miliard de
indivizi/an
Mortalitatea – 7,1 milioane decese/an

Etiologie: predispozi ia genetic , reten ia renal de ap şi sare, remodelarea

vascular , disfunc ia endotelial , hiperactivitatea SN simpatic, activarea
sistemului renin angiotensin , hiperinsulinemia sau rezisten a la insulin

* Esen ial – 90-95% factori predipozan i: modificabili i nemodificabili

* Secundar – 5% secundar unei boli: renale, endocrine, neurologic , în
sarcin etc.

Patogenie: mecanisme neuro-hormonale, renale, vasculare

 Urgen e hipertensive
TA 180-220/120-130 mmHg

1. Oxigenoteparie
2. Nifedipin /Captopril/Nicardipin /Metoprolol/
Clonidin per os
3. Furosemid Afectarea organelor- int
- Verificarea timpului de UH
- Protocol ABC
- Acces i/v
- Monitorizarea TA
* În caz de insabilittae a TA – spitalizare în sec iile ATI sau
cardiologie
 ABC - assessment

Oxigenoterapie
 Componentele reabilit rii medicale
Consilierea în Management
desf urarea
activit ilor
factorilor de
fizice risc

Evaluarea Management
clinic psiho-social

Abordare Exerci ii fizice

Consilierea
nutri ionistului multi- Antrenament
disciplinar fizic
 Borg, testul de efort cu intoleran la
determinarea consumului clinic efort, oboseal ,
de oxigen,chestionare dispnee
depresie/anxietate,
calitatea vie ii

func ional
test ri scale
(ECG, ECO-
specifice
cardio)
Evaluarea

lipide, glucoz ,
proteine
modificabili/
cardiace,
nemodificabili
eviden ierea coagularea
factorilor de biochimic
risc cardiaci
 obiectiv, simplu, reflect capacitatea
reproductibil, cu costuri func ional pentru eforturile
reduse, bine tolerat, adaptabil de tip submaximal din via a
(comorbidit i) de zi cu zi

Test de mers 6
min (6MWT)

dup un program de
cea mai mare distan reabilitare se obtine o
parcurs în 6 minute ameliorare medie de 15-25%
a distantei parcurse
 Testare cardiopulmonar

Testul de efort
cardiopulmonar
(CPET) = testul de explorare func iei examinare gold
efort cu respiratorii, standard în
determinarea cardiovasculare i evaluarea
consumului maxim musculare capacit ii
de oxigen (MVO2) periferice func ionale
în timpul efortului
fizic
Efortul fizic corespunz tor
nu provoaca dureri precordiale

nu provoaca dispneea

FCC post-efort nu dep şeşte o creştere de 30 b t i/minut

peste ritmul de repaus
tensiunea arterial sistolica nu creşte cu mai mult de 20
mmHg; iar cea diastocila cu mai mult de 5mmHg

nu provoaca tulbur ri de ritm

FCC max. admisibila = 220 – virsta persoanei

 Fazele RC

Faza I Faza II Faza III

• este consumat în • externare din sec ia de • continu pân la 1 an
perioada de cardiologie (12 s pt) la domiciliu
internare a • poate fi împ r it în 2 • controlul factorilor de
bolnavului subfaze risc, managementul
• IIa (4-6 s pt) se
• fizioterapia este deruleaz într-o
factorilor psihosociali
evitat şi familiali şi
institu ie medical de
recuperare cardiac
reantrenarea la efort
• IIb – la domiciliu sub
supreaveghere
 • se urm re te ob inerea capacit ii
maxime de efort
• spitalizare temporar , în ambulatoriu de
profil
• pot fi asociate metode fizice (cu efect de
Faza II relaxare, amelioare a circula ie
periferice, stimulare muscular )
• control periodic în fiecare lun la
serviciile de recuperare i a medicului
de familie
 • men inerea/ameliorarea capacit ii
• modificarea stilului de via ,
eliminarea factorilor de risc
• se desf şoar periodic sub diverse
Faza III forme (ex. grupe de coronarieni,
spitale de recuperare)
• sunt indicate cure balneare în
sta iuni de profil
Fizioterapie
b i galvanice – mecanisme reflexe vasodilata ie, redistribuirea
circula iei

electroterapie pulsatil frecven e joase/TENS – stimulare

muscular , somn electrogen

termoterapie – circula ie periferic , elasticitate venoas

câmp magnetic – regim sedativ, reglare vegetativ , sc derea TA

Balneoterapie

apele carbogazoase - sc derea tensiunii arteriale (secundar

vasodilata ie tegumentar ); sc derea frecven ei cardiace; cre terea
debitului b taie, cu ameliorarea perfuziei coronariene

apele sulfuroase (Cahul Sta iunea Nuf rul Alb) cu efect

vasodilatator periferic

b i par iale periferice (Haufe) – termoreglare, relaxare, reglare

vegetativ
Kinetoterapie https://www.youtube.com/watch?v= Beh3yfpycU8&a
b_channel= Universitaria

exerci iile fizice, monitorizate atent de kinetoterapeut au rolul de-a

cre te capacitatea func ional cardiovascular i de a sc dea necesarul
de oxigen al miocardului

exerci iile fizice pot corecta colesterolul, diabetul i obezitatea

exerci iile aerobe au un efect de sc dere a tensiunii arteriale, cu

aproximativ 8-10 mm Hg
 norma- debitului bataie,
lizarea reac ie vascular la
func iei
efort fizic
factorii cardiace
extracardiaci

Mecanismele
ac iune ac iune
clinice de ac iune
compen- tonizant
ale metodelor
satorie general
kinetoterapeutice

starea spiho-
emo ional
capilare de rezerv ,
colaterale ac iune
trofic
 Sesiunea de kinetoterapie
se desf oar în
3 faze 5-30 min la cicloergometru
înc lzirea de
standard, cicloergometru
minim 5 minute
pentru bra e, mers
(combina ii)

se ine cont de
particularit ile sociale, revenirea i
logistice i preferin ele frecven a relaxarea de minim
pacientului (activitate recomandat – cel 5 min
pl cut p/u o bun pu in 5 edin e pe
complian ) s pt mân
 1) Exerci ii pentru intensificarea moderata a metabolismului în toate
grupele musculare scheletice, în vederea ob inerii vasodilata iei locale i
sc derii rezisten ei periferice
exerci ii de mobilizare analitic a
tuturor segmentelor corpului, rol de
„înc lzire” i trebuie executate în ritm contrac ii musculare analitice izometrice
lent, cu intensitate moderat a sau „intermediare” cu durat a
contrac iilor musculare, asociate cu contrac iei de 6 – 10 secunde, cu pauze
respira ia, cu perioade lungi de relaxare de cel pu in 10 – 15 secunde ntre
între contrac ii. Trebuie evitat ritmul contrac ii i intensitate moderat
rapid, care la unii hipertensivi poate sa
produca salturi mari ale TA

Pentru individualizarea exerci iilor este necesar controlul TA în

timpul sau imediat dup executarea lor.
 exerci ii de relaxare muscular -
balans ri ale membrelor, scutur ri de 2) Exercitii de relaxare
membre executate de pacient sau
scutur ri pasive executate de catre
kinetoterapeut; r sucirile de trunchi sau
unele pozi ii cu r sucirea trunchiului ca,
de exemplu, decubit lateral drept cu
r sucirea um rului stâng i a trunchiului
spre înapoi

exrci iile de respira ie prelungit au un

efect de relaxare muscular i neuro-
psihic ; se execut din decubit dorsal,
cu genunchii flecta i; se începe
inspira ia pe nas prin coborarea
diafragmului înso it de proeminarea
abdomenului.
Toate acestea se execut în
paralel cu monitorizarea TA mersul
i FC!

alergarea
înotul în (3 ori pe
ap cald s pt cîte
20 min)
Antrenament
de rezisten

de 3-5 ori pe
s pt mân timp de
15-20 min bicicleta
urcatul
ergo-
sc rilor
metric
Yoga pentru hipertensivi
 pentru pacien ii cu TAs>130 m surarea
mmHg/TAd>85 mmHg, se perioadic a
ini iaz modific ri ale stilului TA de repaus
de via (inclusiv efort fizic, pentru pacien ii cu TAs>140
controlul greut ii, restric ie mmHg sau TAd>90 mmHg se
moderat de sodiu, ini iaz modific ri ale stilului
moderarea alcoolului i de via i terapie
renun area la fumat) terapie medicamentoas
medicamentoas pentru
pacien ii cu DZ, IC/IR
Managementul
HTA

TA optimal evaluarea
este <120/80 trataemntului i
mmHg respectarea curent
Managementul masei corporale excesive

M surarea greut ii, în l imii i Pentru pacien ii care nu

circumferin a taliei. Calcularea
indicelui de mas corporal
(IMC).
IMC 21-25, talia < 89 cm la
b rba i i < 78 cm la femei.
îndeplinesc criteriile obiectivului,
consultarea reducerii a
consumului total de calorii i o
cre tere a cheltuielilor printr-un
program combinat de diet i
exerci ii fizice

Scopul ini ial al terapiei cu

pierdere în greutate ar trebui s
fie reducerea greut ii
corporale cu aproximativ 10%
fa de valoarea ini ial .
Managementul psihologic

identificarea pacien ilor cu depresie semnificativ clinic, anxietate, furie i

abuz de substan e, pentru a minimiza stresul psiho-social al acestuia

managementul stresului i educa ia individual sau de grup pentru a ajuta

pacientul s se adapteze la boala

dac este necesar, trimiterea pacientul la specialistul psiholog pentru diagnostic

i tratament ulterior
Bibliografie
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3075474/
• https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/jch.12663
• https://www.qreferat.com/referate/medicina/KINETOTERAPIA-IN-HIPERTENSIUNE135.php
• http://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2020/06/14765-
Reabilitarea20cardiovascularC4832001.04.pdf
• https://www.qreferat.com/referate/medicina/KINETOTERAPIA-IN-HIPERTENSIUNE135.php
• https://www.youtube.com/watch?v=Beh3yfpycU8&ab_channel=Universitaria
• https://www.youtube.com/watch?v=NDp_jRfVA5k&ab_channel=FitTak