Dereglări cronice ale nutriţiei.

Malnutriţie proteică.

Polișciuc Snejana,
medic rezident neonatolog.
 Conform OMS
Definiție malnutriția reprezintă
dezechilibru celular între
aportul nutritiv (caloric
sau/și proteic) și
necesitățile organismului
pentru asigurarea
creșterii, dezvoltării și
îndeplinirea funcțiilor
specifice.
Epidemiologie
● Conform OMS, 52 de milioane de copii cu vârsta sub 5 ani suferă de malnutriție, 17
milioane sunt afectați de malnutriție severă.

● În jur de 45% din decesele la copiii cu vârsta sub 5 ani sunt legate de malnutriție.
Acestea, mai cu seamă, au loc în țările în curs de dezvoltare.

● Este cunoscut că peste 47% din stările de malnutriţie se instalează în primul trimestru
de viaţă. Instalată la vârste mici, malnutriţia poate determina sechele permanente în
funcţiile psihice și mintale.

● Malnutriţia severă constituie o cauză indirectă de deces la sugari, iar în asociere cu alte
afecţiuni poate să constituie mai mult de 50% din decesele sub 5 ani.
Etiologie
1. Deficit de aport al substanțelor nutritive
2. Malabsorbție
a) Prestare inadecvată de alimente: - Fibroză chistică
– Absența cunoștințelor despre necesitățile copiului; - Boala celiacă
– Introducerea tardivă a complementului; - Intoleranța/
– Diluția excesivă a formulei; sensibilitatea la proteine
alimentare.
– Exces de sucuri;
– Dificultăți în alimentația la sân.

b) Consum insuficient:
– Disfuncție oromotorie; 3. Necesități metabolice
sporite
– Retard psiho-motor;
- Rezistența receptorilor
– Probleme alimentare comportamentale (sensibilitate insulinici(RDIU)
oromotorie alterată, aversiune condiționată);
- Infecții congenitale (TORCH)
c) Vome repetate
- Diverse sindroame genetice.
- BRGE ;
- Malrotație intestinală cu volvulus intermitent;
- Hipertensiune intracraniană.
Manifestări clinice
● Deficit în creșterea ponderală

● Creștere liniară sau încetinită

● Modificări comportamentale – iritabilitate, apatie, implicare socială scăzută, anxietate

și deficit de atenție.
 Examenul fizic
● Tesutul subcutanat slab reprezentat: picioare, maini, față și fese.
● Edemul: ariile cele mai afectate sunt extremitățile distale și abdomenul (anasarca – edem
genaralizat).
● Cheilita, stomatita.
● Atrofie papilară
● Distensie abdominală secundară hipotoniei musculaturii abdominale.
● Modificări tegumentare: descuamare tegumentară cu expunerea zonelor descuamate,
hiperpigmentare plachetară a zonelor traumatizate.
● Modificări ale părului: se subțiază, se rupe cu ușurință, își modifică culoarea (maro sau
roșiatică)
 Cele mai comune manifestări clinice ale malnutriției avansate sunt
Deficitul de fier –
fatigabilitate, anemie,
scăderea funcțiilor cognitive,
cefalee, modificări ale
fanerelor și glosită
Deficitul de Vitamina A –
nictalopie, xeroftalmie,
modificări ale părului,
întârzierea dezvoltării
Deficitul de iod - gușa,
întârzierea dezvoltării, retard
mental.
Deficitul de folați – glosită,
anemie megaloblastică,
defecte de închidere a
tubului neural.
Deficitul de Vitamina D –
hipocalcemie, rahitism,
întârzierea dezvoltării.
Deficitul de zinc - anemie,
nanism, hepatomegalie,
hiperpgmentare,
hipogonadism, diminuarea
răspunsului imunitar,
vindecarea tardivă a rănilor.
Forme clinice

Există 3 forme clinice importante:

Kwashiorkor Marasmic
Marasmus KW
 Marasmus
- Este o formă de malnutriție severă caracterizată prin
deficit caloric și respectiv de energie.
1. În Marasmus, copiii au un aspect emaciat, cu o pierdere
marcată de țesut subcutanat și a musculaturii.
2. Pielea este uscată și ridată.
3. Faciesul are un aspect triunghiular secundar pierderii de
țesut subcutan(aspect caracteristic)
4. Păr fin, fragil, apare alopecia.
5. Tulburări ale creșterii.
6. Fisuri la nivelul unghiilor.
 Kwashiorkor
- Este o formă acută de malnutriție,
produsă printr-un aport inadecvat de proteine,
în condițiile unei alimentații calorice adecvate.
1. Falimentul creșterii
2. Edem
3. Facies în ”lună plină”
4. Distensie abdominală
5. Hepatomegalie.
6. Pilea devine închisă la culoare, uscată, iar când este întinsă se rupe cu ușurință, dezvăluind arii palide în
deschizături. Acest aspect este caracteristic zonelor de presiune.
7. Depigmentarea părului.
8. Unghiile se aplatizează, devin subțiri și friabile.
9. Pot apărea: atrofie papilară, stomatită angulară, xeroftalmie și ceilită.
Evaluări nutriționale practice

Indice statural Indice nutrițional

Indicele ponderal
IP = greutatea actuală / IS = talia actuală / talia ideală IN = greutatea actuală /
greutatea ideală pt pt vârstă(percentila 50) greutatea ideală a copilului
vârstă(percentila 50)
În exprimare procentuală se Acest indicator permite o mai bună
• Gradul I: 0,89-0,76 (89-76% disting 3 grade de stratificare a pacienților cu
din greutatea ideală), subnutriție: malnutriție semnificativă:
corespunzător unui deficit
ponderal de 10-25%. •Gradul I: 90-95% • Gradul I: 0,89-0,81 (89-81%)
• Gradul II: 0,75-0,61 (75-61%),
corespunzător unui deficit •Gradul II: 85-90% • Gradul II: 0,80-0,71 (80-71%)
ponderal de 25-40%.
• Gradul III: <60 (sau 60%), •Gradul III: <85% • Gradul III: <0,70 (<70%)
corespunzător unui deficit
ponderal de peste 40%
Date paraclinice

Hemograma asociată cu un
frotiu din sangele periferic Măsurarea statusului proteic
evidențiază include dozarea albuminei
Anemie hipocromă serice, sideremiei, creatininei
microcitară și a nivelului BUN (Blood urea
nitrogen) – valori scăzute
Identificarea cauzelor de malnutriție

● În cazul prezenței scaunelor diareice este necesară dozarea probelor inflamatorii, a electroliților
serici și urinari, prelevarea de culturi (coprocultura, coprograma)
● Evaluarea funcției tiroidiene
● Testul sudorii
● Evaluarea funcției renale, a nivelului de fosfor și de calciu ar trebui realizate in caz de prezența a
simptomelor renale
● Copiilor cu suspiciune de afectare hepatică li se vor doza nivelul transaminazelor, vitaminelor si o
coagulograma.
● Seologia celiachiei trebuie luată in considerare, in special, in caz de antecedente heredocolaterale
de celiachie sau de alte boli autoimune, precum DZ tip 1.
Tratament și îngrijiri medicale
● Aport caloric mai mare de 120 – 150 kcal/kg/zi
● Corectarea tuturor deficiențelor de micronutrienți
● Majoritatea copiilor cu malnutriție usoară au o evolutie favorabilă prin administrarea
orală a aportului caloric si prin imbobățirea alimentelor cu suplimete de fier, folați si
vitamine.
● Necesitatea unui aport proteic crescut poate fi realizat prin creșterea rației alimentare,
situație în care se crește atât aportul proteic, cât și cel caloric.
Tratament
● La sugari, acest aport crescut de calorii poate fi realizat prin administrarea unor
formule concentrate sau prin adăugarea de cereale de orez în diverse tipuri de piure.
● Formule de proteine extensiv hidrolizate
● Formule pe bază de aminoacizi
● Formule hipercalorice
● Copiii mici pot primi mai multe calorii prin adăugarea de grăsimi precum brânză,
smântână unt și unt de arahide in alimentele comune consumate de aceștia.