BAIA MARE

MARAMURES

MALNUTRITIA
O problema
majora

Realizat de: Daniel Andrada

Kovacs Reka
Horge Andra
An:IV-gr.1

UNIVERSIATEA DE NORD 2014-2015

CUPRINS
Definitie
Clasificare

malnutritiei
Malnutritia alimentara insuficienta
Malnutritia alimentara de exces
Simptomele malnutritiei
Alte afectiuni cauzate de malnutritie
Solutii impotriva malnutritiei
Nutrienti necesari in alimentatia
malnutritului
Viata copiilor din Romania care sufera de
malnutritie

Ce este malnutritia?
Malnutritia este o tulburare secundara a
cresterii si dezvoltarii
postnatale,caracteristica perioadei de sugar
si copil mic-cu ritmul de crestere cel mai
intens si datorata imposibilitatii ca
organismul sa-si acopere prin aportul exogen
necesitatile nutritionale,fiind astfel obligat
sa-si consume tesuturile proprii pentru
acoperirea necesitatilor de intretinere

 Malnutritia

este in prezent cel mai important

factor de risc de morbiditate si mortalitate la
copii la nivel mondial. In plus, o buna parte
din starile de malnutritie se instaleaza in
primele 6 luni de viata, perioada de maxima
dezvoltare a sistemului nervos central
Reprezinta o problema de sanatate publica
avand in vedere mortalitatea crescuta
deficientele psihice, de adptabilitate, uneori
organice ce se pot instala pe termen lung la
copiii malnutriti.

Termenul de malnutriie, se refer la dou

stri opuse de aport a principiilor alimentare:
aport n deficit, denumit distrofie sau
subnutriie
aport n exces, denumit supragreutate
sau obezitate

CLASIFICAREA

MALNUTRITIEI

Malnutritie

primara

Malnutritie

secundara

Malnutritia primara
(endogena)
Malnutriia

endogen are o evoluie cronic

i, n mod direct sau indirect, este legat de
un metabolism precar al proteinelor.

Malnutriia endogen de insuficien este

pronunat n unele afeciuni, aa cum este
uremia, n timp ce forma endogen a
malnutriiei de exces, este frecvent n
diabet.

Malnutritie secundara
(exogena)

Malnutriia exogen apare ca urmare a unei

alimentaii necorespunztoare mai
ndelungate, formele mai grave asociindu-se
carenei proteice (hipoproteinismului) de
lung durat .

Malnutriia

exogen de exces, cauzat de

hiperalimentaie, a luat o amploare
deosebit n zilele noastre, fiind asociat cu
stresul, cu lipsa micrii, cu poluarea.

Pentru conditiile curente europene de

dezvoltare, medie sau buna economica,o
serie de alte particularitati au importanta:

cel mai crescut procentaj de cazuri de malnutritie se

intalneste in primul trimestru de viata(46.6%)
,perioada cu cel mai intens ritm de cresteri
postnatale,cea mai vulnerabila la deficitele
nutritionale ale dietei

Dispozitie sezoniera-pentru tarile cu clima temperata

exista un varf al malnutritiei ,toamna

Legatura cu alimentatia-in primele 6 luni de viata

predomina malnutritia in randul sugarilor alimentati
artificial

Legatura cu conditiile socio-economice-rolul important

al conditiilor socio-economice in determinarea
malnutritiei-11,2 % din cazuri proveneau din mediile
cu conditii precare:alimentatie insuficienta ,ingrijire
neigienica ,copii nedoriti,,familii dezorganizate

Malnutritie alimentara
insuficienta

Numit i malnutriie de aport, malnutriia alimentar

de insuficien este o subnutriie propriu-zis. n
subnutriie deoarece se mnnc prea puin,
organismul resimte un declin cauzat n special de lipsa
sau insuficiena unor elemente eseniale, mai ales
aminoacizi eseniali, acizi grai eseniali, glucide,
minerale i vitamine.

Simptomele malnutriiei de aport sunt variate i uneori

grave, iar dac nu se intervine la timp, viaa poate fi
pus n pericol. Semnele care nsoesc tulburarea sunt
specifice hipoglicemiei, hipoproteinismului, anemiei,
hipocalcemiei, etc.. Ele se manifest prin: slbirea
organismului (slbirea este mascat de multe ori de un
edem generalizat), migrene, depresie, scderea
tensiunii arteriale, astenie, ameeli, tremurturi, etc

Malnutritie alimentara de exces

Malnutriia alimentar de exces este tot o malnutriie

de insuficien, ns una mascat de un aport
cantitativ alimentar peste normal. Caloriile din
alimente depesc cerinele organismului, iar multe
substane nevaloroase sau chiar duntoare din
hran, ptrund n abunden n organism.

Dintre compuii fr valoare pentru organism, care

pot induce deficite n substane eseniale, amintim:
acizii grai neeseniali (predomin n uleiurile rafinate
sau n cele ncinse precum i n grsimile de origine
animal), glucidele cu absorbie rapid (apar n
zahrul alb, n multe buturi rcoritoare, produse de
cofetrie, etc.), aminoacizii neeseniali (sunt
duntori atunci cnd se consum n exces carne,
boabe leguminoase, mezeluri, ca, cacaval, ou).

Simptomele malnutriiei

Piele palid, groas, i uscat

Vnti
Erupii cutanate
Schimbri n pigmentarea pielii
Subierea prului
Articulaii dureroase
Gingiile sangereaza usor

Limba poate fi umflata

Creterea sensibilitii la lumin
Iritabilitate
Ameeli
Menstruaie neregulat
Despresie

14

Simptomele malnutriiei la
copii pot include:
Un deficit de cretere
Iritabilitate, lentoare excesiv
mpreun cu modificri de
comportament, cum ar fi
anxietatea, deficitul de atenie.

 Pielea devine uscat i

descuamat iar prul capt un
aspect uscat
Umflarea abdomenului i a
picioarelor- Aceste dou simptome
sunt observate la copii cu
malnutritie sever.

Alte afeciuni, cauzate de malnutriie:

hipertensiunea arterial -sarea n exces

este un toxic vascular, ce st la baza multor
cazuri de hipertensiune arterial, alternd
peretele vascular, producndu-i leziuni de tip
arterosclerotic.
alergia alimentar-este o form de
intoleran alimentar n care exist o
reacie imunologic anormal, un conflict
ntre un aliment sau nite componente
chimice dintr-un aliment i organismul uman.
intolerana alimentar -este un termen
generic ce acoper o larg varietate de
reacii adverse repetate la consumul unor

hipovitaminozele

i deficitul de substane
minerale-malalimentaia poate fi i cauz de
hipovitaminoze sau chiar avitaminoze severe;
suplimentele nutritive(nutrienii alimentari) sunt
capabile/capabili s previn sau s amelioreze
tulburrile datorate unor carene vitaminice
toxiinfeiile alimentare- sunt boli produse
prin prepararea, manipularea i conservarea
necorespunztoare a unor produse alimentare.
Povestea E urilor:- aditivii alimentari sunt
substane chimice ce se adaug unor produse
alimentare, pentru a le mbunti aspectul
comercial, dar i pentru a facilita producerea,
condiionarea, ambalarea, transportul i
conservarea acestora.

Solutii impotriva
malnutritiei:
-

Un sistem de alimentatie mai

ecologic, mai nutritiv si sanatos, si
mai echitabil!
- Educarea populatiei: trebuie sa
cunoastem probleme globale de
sanatate si solutiile posibile;
trebuie sa incercam sa promovam
o dezvoltare mai durabila, mai
sanatoasa, pentru toti oamenii

Incurajarea practicile mai putin

poluante si mai putin abuzive, fata de
oameni si natura
- Lupta pentru ca alimentele sa fie
mai sanatoase si mai accesibile ca pret
- Incurajarea si sustinerea micilor
agricultori, mai ales din tarile in curs
de dezvoltare
- Descurajarea alimentele modificare
genetic

Nutrieni mnecesari n
alimentaia malnutritului
PROTEINELE ANIMALE- cum sunt laptele, oule,
carnea de pui sau de pete. Nu conin multe calorii,
iar o porie de carne furnizeaz aproximativ
jumtate din necesarul zilnic de proteine
. GRASIMILE NESATURATE se pot gsi n carnea
de pete, migdale, ulei de soia, de floarea-soarelui,
de susan i n seminele de orice fel.Doza zilnic
este de 30% din necesarul zilnic.
Este bine s se limiteze consumul de grsimi
saturate care se gsesc n unt, lapte, brnz. Pot
bloca arterele inimii i pot s produc probleme
cardiace.

CARBOHIDRATI- Alegei orezul brun, mazrea,

fasolea, cerealele integrale, porumbul.Astfel poate
fi prevenit i apariia constipaiei
VITAMINELE- n meniul zilnic este nevoie
de vitamina A, care se gsete n ficat,
ou i nlegume. De preferat sunt
morcovii, ardeii grai, spanacul,
dovleacul i cartofii dulci.
Alimentele bogate n vitamina B6 sunt
bananele, carnea de oaie, petele,
spanacul, germenii de gru
Vitamina B12 din cereale, somonul,
brnza, oule, laptele

Fier

Din consum moderat de carne de vit i de

miel.
Se mai poate gsi i n ficat, spanac, ou,
ulei de pete.

Mii de copii din Romnia sufer de

malnutriie. Cei mai muli sunt din Moldova

n Romnia anului
2013, 10.000 de
nou-nscui sufer
de malnutriie. n
mediul rural, un
copil din trei
sufer din cauza
unei alimentaii
proaste.

Practic, micuii care nu mnnc

pete, carne, ou sau brnz sunt
condamnai la o via prin spitale.
Bolile infecioase, tuberculoza sau
dezvoltarea neurologic ntrziat
sunt doar cteva dintre afeciunile
cu care se lupt zi de zi mii de
copii malnutrii.

tiai c?
Un

parinte din sase a declarat ca proprii

copii abandoneaza scoala pentru a munci
pentru mancare.
O treime din parintii intervievati au
recunoascut ca proprii copii se plang
adesea de faptul ca nu au suficient de
mancare.
1 din 8 copii merge uneori sau intotdeauna
la culcare flamand, in crestere cu 2% fata
de 2012. Procentul celor care se duc
intotdeauana la culcare flamanzi s-a dublat
la 4% .

BIBLIOGRAFIE
http://www.news-medical.net/health/Treatment-of-malnutriti

on.aspx
http://www.evz.ro/detalii/stiri/cinci-cauze-frecvente-care
-pot-duce-la-malnutritie-887650.html#ixzz2oaEG77M
https://www.google.ro/search?hl=en&site=imgh
p&tbm=isch&source=hp&biw=1280&bih=674&q=
ivita&oq=gingivita&gs_l=img.3..0j0i10l9.2605
.4368.0.4773.9.8.0.1.1.0.47.281.8.8.0....0..
.1ac.1.32.img..0.9.281.Vq7T0NTc_T0#hl=
en&q=cadru+metalic+la+batrani&spell
=1&tbm=isch
http://
www.qbebe.ro/copilul/alimentatia_copilului/malnut
ritia_la_copii
http://