Rolul alimentaţiei în sănătatea orală

Planul cursului

 1. Piramida alimentaţiei
 2. Influenţa alimentaţiei asupra sănătăţii
orale
1. Ghidul piramidei alimentaţiei sănătoase

 Piramida alimentară reprezintă o exprimare

grafică a recomandărilor nutriţionale, a
cantităţilor şi a tipurilor de alimente ce trebuie
să fie consumate zilnic pentru a menţine
starea de sănătate şi pentru a reduce riscul
de dezvoltare a diverselor boli legate de
alimentaţie.
 Indicaţiile sunt exprimate în porţii de
alimente, al căror consum zilnic va
furniza toţi nutrienţii esenţiali.
 În linii generale, piramida alimentară
cuprinde următoarele grupe:
 1. Pâine, cereale, orez şi paste (6-11
porţii pe zi);
 2. Legume şi vegetale (3-5 porţii pe
zi);
 3. Fructe (2-3 porţii pe zi);
 4. Lapte şi derivate (2-3 porţii pe zi);
 5. Carne, peşte, ouă (2-3 porţii pe zi).
 6. Grasimi, uleiuri, dulciuri-cantitati
mici
 La baza piramidei găsim alimentele care pot fi
consumate în cantitate mai mare (întâi fructe şi
legume, apoi alimente bogate în carbohidraţi, lapte şi
derivaţi)
 La virful piramidei, pe măsură ce urcăm, se găsesc
alimentele cărora trebuie să le limităm consumul
(grăsimi, proteine, dulciuri).
 Nici un aliment nu este interzis, important este
frecvenţa si cantitatea acestora.
 Regula de bază este de a alege toate alimentele, cât
mai variate, de preferinţă cele sezoniere, şi de a le
prepara astfel încât să nu se distrugă calităţile
nutriţionale.
 Piramida oferă posibilitatea alegerii alimentelor din
fiecare grupă reprezentată, putându-se crea
combinaţii în funcţie de preferinţele individuale
 Totuşi, în cazul în care una din categoriile de
alimente nu poate fi consumată (de exemplu, când
nu se poate consuma lapte în cazul intoleranţei la
lactoză), este necesar ca nutrienţii furnizaţi de
respectiva grupă să fie aduşi din alte produse (de
exemplu calciu furnizat de cereale îmbogăţite cu
calciu, sucuri de fructe îmbogăţite cu calciu).
 Cerinţele unei alimentatii corecte
•consum moderat, care să elimine prezenţa în exces a unor alimente;
• consum echilibrat, care are în vedere repartizarea trofinelor energogene în
raport optim de 1 (proteine): 0,8 (lipide): 3,5 – 4 (glucide);

• consumul unor produse alimentare de o varietate cat mai mare, întrucat

bogaţia trofinelor şi nivelul energogen de care are nevoie organismul nu pot fi
altfel satisfăcute; nici unul din alimentele cunoscute nu este considerat complet
dotat trofinic şi energogen;

• consumul unor produse alimentare de mare eficienţă biologică, în măsură

să asigure concomitent o mare valoare nutritivă, o densitate calorică echilibrată
şi raporturi optime între diferite trofine;

• consumul cantitaţii de alimente repartizat într-o zi în patru sau cinci reprize;

stabilitatea şi prosperitatea biologică a organismului sunt mai bine asigurate
dacă toată hrana destinată pentru o zi este fragmentată în mai mult de două
sau trei reprize.
 2. Influenţa alimentatiei asupra sănătăţii orale

1. Efect pre-eruptiv, în timpul formării dinţilor

2. Apariţia cariilor dentare prin consum exagerat de
alimente cu zahăr

3. Apariţia eroziunilor dentare prin consumul în exces

de băuturi acidulate şi alimente acide

4. Efectul alimentaţiei dezechilibrate asupra

parodonţiului marginal: carenţe vitaminice C, A, D şi de
oligo-minerale: Ca
 1. Efect pre-eruptiv
Sarcina

 Cele mai importante efecte negative asupra

fătului se pot observa din saptamina a 6-a si a
9-a de sarcină. Acestea se produc datorită
expunerii la toxine sau prin carenţe vitaminice
şi nutritionale.
 Despicăturile labio-palatine sunt asociate cu o
carenţă de acid folic pe perioada sarcinii.
 Alti nutrienţi au un rol deosebit în formarea
matricei de colagen-vitamina C, sau în
formarea şi mineralizarea scheletului și a
dinţilor temporari- vitamina D, Ca, Mg.
 Perioda 0-1 an: nou-născut

 Laptele matern reprezinta sursa perfecta de nutrienti pentru sugar

deoarece contine toate principiile alimentare (proteine, lipide,
glucide) in proportii ideale, astfel: contine 0,8-0,9% proteine, 3-5%
lipide, 7-7,2% carbohidrati si 0,2% minerale.

 Laptele asigura sugarului si un aport corespunzator de minerale,

oligoelemente, vitamine si hormoni de care organismul acestuia are
nevoie.
 Prin lapte, mama transmite sugarului proprii sai anticorpi, ceea ce
contribuie la intarirea sistemului imun si ajuta copilul sa faca fata mai
usor infectiilor.
 Printre substantele transferate se numara Ig A (cu rol in protejarea
mucoaselor, in special cea a tubului digestiv), sau
substante bacteriostatice  cum ar fi lizozimul, factori anti-inflamatori. 
 Alimentaţia copilul mic de 0- 3 ani

 Pină la 3 ani, există riscul aparitie a cariilor

multiple si severe, cunoscute sub denumirea
de sindromul de biberon.
 Acest fenomen este determinat de contactul
prelungit al dinţilor cu un lichid îndulcit.
 Acest lichid poate fi chiar laptele matern, care
în condiţii naturale nu este cariogen, dar în
combinaţie cu carbohidraţii, devine un produs
puternic cariogen.
Alimentatia copilului de vârsta 3-6 ani
 În această perioadă se poate face prevenţia primară
a cariei dintilor temporari printr-un periaj cu o pastă
de dinţi cu fluor, avind o concentraţie de 250-500
ppm F
 Este recomandat sa consume mai multă apă decât
sucuri acidulate, îndulcite, chiar şi excesul de sucuri
naturale poate cauza eroziuni dentare, mai ales
consumate seara
 Laptele ramîne un aliment de bază prin aportul de
calciu, fosfor, si vitamina D, necesare în procesul de
mineralizare a dintilor definitivi.
2. Influenţa alimentaţiei asupra riscului de apariţie a
cariei dentare şi eroziunilor dentare
 Relatia dintre hidrocarbonatele alimentare fermentabile si caria
dentara este astazi o dovada etiopatogenica certa, fiind
confirmata de numeroase observatii clinice si experimentale.

Primul studiu epidemiologic modern, efectuat in 1935 in
Groenlanda, a comparat prevalenţa cariei dentare a populatiei
din centrul insulei, a carei hrana ramasese neschimbata de sute
de ani, cu cel al populatiei din vestul insulei care a abandonat
regimul alimentar autohton alcatuit din grasimi si proteine, in
favoarea conservelor, a cerealelor si a dulciurilor importate.
Cresterea numarului de carii a fost semnficativa la cel de al
doilea lot.
 Statisticile arata ca, in timpul celui de-al doilea razboi mondial,
prin reducerea hidrocarbonatelor din alimentatie cu aproape 2/3
si consumul preponderent de legume, cartofi, orez si paine
integrala s-a ajuns la scaderea in mod corespunzator si a
numarului de carii, pentru ca dupa razboi, o data cu reluarea
alimentatiei obisnuite, bogata in zahar si faina rafinata, indicele
de afectare prin carie sa depaseasca nivelul antebelic.
 Aprecierea potentialului cariogen al alimentelor este
în functie de proportia dintre:
 monozaharidele (glucoza, fructoza)
 dizaharidele (zaharoza, maltoza, lactoza)
 polizaharidele (amidon) din compozitia lor.
  Zaharoza este hidrocarbonatul cu cel mai mare
potential cariogen
  Zaharoza este cel mai important zahar alimentar din
dieta.
 Alimentele cele mai cariogene sunt:
 zahăr, dulceață, prăjituri cofetărie, miere, fructe
uscate, banane

 Băuturile cele mai cariogene sunt: alcool, suc de

fructe îndulcit, siropuri 
•Este cunoscut rolul glucidelor în apariţia cariilor dentare, dar trebuie amintit
faptul că nu toate glucidele joacă acest rol cariogen

•Zaharurile extrinseci, adică cele adăugate, au proprietăţi cariogene mai mari

decât zaharurile intrinseci care se găsesc în mod natural în structura
alimentului.
•Cantitatea totală de zaharuri consumate este un factor cariogen mai puţin
important decât frecvenţa ingestiei si tipul de hidrocarbonate consumate 
-Viteza de degradare a hidratilor de carbon este corelată cu greutatea lor
moleculară, influenţând contactul cu suprafata dinţilor si astfel prelungind
perioada de demineralizare a smalţului ;
-Textura
  alimentului, moale sau fermă, solidă sau lichidă, este alt factor care
influenţează timpul de retenţie pe suprafata dinţilor;
-Momentul consumului este de asemenea important, deoarece saliva poate
neutraliza pH-ul acid când este in cantitate normală, adică in timpul meselor,
si nu intre mese, fiind produsa în cantitate mai mare pe timpul zilei decât
noaptea.
 Grupele de populaţionale cu risc crescut la carii
dentare

1.Profesia este legata de riscul la carie cand impune gustarea

frecventa a produsului alimentar in cursul prepararii (cofetar) sau
se perturba regularitatea meselor principale (lucrul in schimburi).
2.Femeile însărcinate, prin apetitul crescut care necesita mai multe
mese sau prin consumul sporit de dulciuri.
3.Persoanele obeze, prin cresterea prevalentei cariilor, urmare a
aceluiasi consum sporit de zahar.
4.Bolnavii cronici sunt supusi unui risc crescut la carie prin :
- ingestia frecventa de bauturi dulci (ceaiuri, sucuri, compoturi);
- diete specifice care substituie prin glucide aportul caloric al
lipidelor (boala Crohn) si proteinelor (uremie),
 - administrarea unor siropuri medicamentoase (antihistaminice,
antibiotice). 
 5. Bolnavii psihici sunt tentati in mod reflex sa
consume frecvent glucide ca urmare a efectului
sedativ indus prin secretia crescuta de serotonina,
ceea ce creste insa si riscul la carie pe fondul de
hiposialie indus de medicatia psihotropa.
 6. Imigrantii din tarile subdezvoltate, fiind nevoiti sa-si
modifice alimentatia traditionala (alcatuita
preponderent din polizaharide complexe), prin
proteine, acizi grasi saturati si hidrocarbonate
rafinate, ca si prin consumul frecvent sub forma de
gustari al unor noi tipuri de alimente preparate
industrial.
 Rolul carioprotector al alimentelor
 Proteinele şi lipidele sunt 2 clase de nutrienţi consideraţi cu efect
cariostatic, deoarece nu determină scăderea pH-ului salivar.
 S-a demonstrat că dupa un consum de glucide, pH-ul salivar poate
creşte dacă se consumă lipide si proteine.
 Alimente cariostatice sunt: carnea, fructele de mare, ouăle, laptele si
brânzeturile, nucile, uleiurile.
 Laptele posedă constituenţi carioprotectori prin prezenţa de calciu şi
fosfor care pot avea un efect tampon, crescând pH-ul din cavitatea
orală.
 Brânzeturile au 3 efecte pozitive la nivelul cavităţii orale:
-Stimularea secreţiei salivare
-Creşterea conţinutului plăcii bacterine în Calciu
-Absorbţia de proteine la suprafaţa smalţului

 S-a demonstrat ca pH-ul plăcii bacteriene după consumul de brânză

este superior valorii de 5,7- pH la care se poate produce atacul acid.
 Efectul băuturilor acidulate

 Băuturile acidulate, cele îndulcite si cele energetice,

precum şi sucurile din fructe sunt cauzele cele mai
frecvente ale eroziunilor dentare şi a cariilor dentare
la copii si adolescenţi.
 Băuturile gazoase şi cele energetice contin acid citric
si acid fosforic, două substanţe care pot determina
demineralizarea smalţului printr-un mecanism direct. 
3. Influenţa alimentaţiei asupra bolii parodontale

 Statusul nutriţional poate influenţa vulnerabilitatea

unei persoane şi progresia afecţiunilor parodontale. 
 O alimentatie echilibrată determină creşterea
rezistenţei tesuturilor gingivale la infecţii şi reducerea
gravităţii acestora.
 Consistenţa alimentelor influenţează direct ţesutul
gingival:
 Alimentele solide având consistenţă fermă, fibroasă,
cresc producţia de salivă, ale cărei proprietăţi
antibacteriene sunt bine cunoscute.
 Mecanismele de reparaţie şi apărare pot fi
prejudiciate prin deficienţe nutriţionale în :
 -proteine
 -vitamine (ac. ascorbic, ac. folic, vit. A)
 -minerale( Fe, Zn, Ca)
Influenţa alimentaţiei asupra parodonţiului marginal
Studii clinice
 -există o corelaţie între concentraţia plasmatică în acid ascorbic si pierderea
de atasament parodontal (Amaliya et coll. 2007)
 - carenţa în vitamina C determină modificări ale structurii colagenului,
provocând gingivite sau chiar parodontite (Galmiche, G, 2011) ;
 - Vitamina B9 joacă un rol de co-factor în procesul de cicatrizare
 -alti autori (Akman si colab. 2013) au asociat acidul folic si Vitamina C
pentru a obtine un efect terapeutic pozitiv asupra parodontiului in timpul
experienţelor pe animale;
 -Meisel si colab, in 2005 au studiat impactul carenţei de Magneziu asupra
bolii parodontale: Bazându-se pe 4000 subiecţi cu vârste de la 20-80 de
ani, el a obţinut un efect benefic al Calciului si Magneziului asupra
profunzimii pungii parodontale si asupra pierderii de atasament, la
persoanele de peste 40 ani;
 -Vitamina E ameliorează cicatrizarea prin rolul ei antioxidant (Singh ,2014) ;
 - Coenzima Q10 joacă un rol în tratamentul parodontitei marginale cronice
permiţând cresterea rezistenţei ţesuturilor parodontale la acţiunea bacteriilor
parodontogene (Sabots, Beaulieu, Pouyssegur, 2014).
 Probleme de comportament
alimentar
a. OBEZITATEA
 Conform datelor furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii,
în lume există peste 1 miliard de persoane adulte
supraponderale, mai multe decât cele 800 de milioane de
persoane ce suferă de malnutriţie, iar 300 de milioane de adulţi
sunt obezi.
 Dacă în China, Japonia şi în unele ţări africane procentul
acestora este mic, sub 5 %, în unele zone urbane din Statele
Unite ale Americii, numărul acestora depăşeşte 75%.
 În Europa, recordul la obezitate este deţinut de Marea Britanie
cu 23%, faţă de Germania cu 12% şi Italia cu 8%
 În România, conform Institutului de Statistică, aproximativ 20%
din populaţie este supraponderală, iar numărul copiilor
supraponderali este cu 18% mai mare în ultimii zece ani
 Efectele asupra stării de sănătate generală se traduc
prin:
 riscul de hipertensiune arterială,
 diabet zaharat,
 probleme cardiace determinate de valori mari ale
colesterolului sangvin,
 de riscul apariției unor cancere (sîn, colon, prostată),
 complicatii cutanate (micoze, ulcere),
 complicatii digestive (litiaza biliară, steatoza hepatică,
reflux gastro-esofagian)
 Corelația dintre obezitate și sănătatea orală,
demonstrată prin studii clinice:

 -pentru copii –tulburări de creștere osoasă (craniu,masiv

facial)
 - corelație pozitivă între obezitate și nr de Streptococcus
mutans ;
 - la subiecții cu obezitate, plasma prezintă concentrații
mari de adipokine, care pot prezice apariția în viitor a
unei afecțiuni parodontale
 b. Anorexia, bulimia și sănătatea orală

 Anorexia reprezintă dorința de a slăbi cu orice preț, chiar

și în condițiile în care persoana respectivă este slabă.

 Bulimia reprezintă dorința de a consuma o cantitate mare

de alimente, fără plăcere sau fără senzația de foame,
urmată de încercarea de a compensa această
supraalimentare prin vărsături, administrarea de laxative
sau diuretice, diete drastice sau exerciții excesive.

 Vărsăturile frecvente antrenează ulcerații gingivale si

faringiene, eroziuni dentare
 Consumul de zahăr

•Consumul de zahăr este influențat de numeroși factori

biologi, comportamentali sociali, culturali și de mediu.
•Consumul mondial de zahăr s-a triplat în ultimii 50 de ani,
iar acest fenomen este evident în țările în curs de dezvoltare.

•OMS recomandă limitarea consumului zilnic de zahăr la 5%

din aportul energeric total, ceea ce chivalează cu 25 grame
sau 5 lingurite de zahar /zi.

În ceea ce priveşte România, specialiştii în nutriţie trag

un semnal de alarmă, deoarece au constatat că numai la
nivelul anului 2014 un român a consumat în medie 30 kg
de zahăr pe an, aproape dublu faţă de media europeană
de 16 kg.
 Efectele nocive ale consumul excesiv de zahăr se rezumă astfel:

-modificarea nivelurilor de dopamină din creier, determinând o anumită

dependenţă, la fel ca în cazul drogurilor ;
- suprasolicitarea pancreasului şi epuizarea rezervelor de crom din
organism;
-privarea organismului de vitaminele din grupul B;
- afectarea sistemului digestiv  prin inhibarea secreţiei de sucuri
gastrice;
- creşterea în greutate, modificarea dispoziţiei şi creşterea iritabilităţii;
-predispoziţie la apariţia osteoporozei;
-predispoziţie pentru apariţia alergiilor alimentare;
-apariţia cariilor dentare.
 c. Diabetul și sănătatea orală

1. Susceptibilitate crescută la afecțiuni parodontale

2. Predispoziție la apariția de candidoze determinate de :
 • Cresterea cantității de glucoză din saliva care favorizează
dezvoltarea si proliferarea Candidei albicans
 Scăderea debitului salivar favorizează adeziunea candidei
 Scăderea imunității
3. Succeptibilitatea la apariția de carii dentare este determinată de
diminuarea cantității secreției salivare asociată cu acumulare mare de
placă bacteriană
4. Probleme de cicatrizare
5. Probleme infecțioase
 d. Regimul vegetarian

 Unele studii au evidențiat legătura dintre regimul vegetarian și riscul

de apariția a leziunilor erozive si abrazive dentare

 Într-un studiu pe un lot de 100 persoane cu regim vegetarian,

comparativ cu un lot de 100 persoane de control, Staufenbiel si
colaboratorii au pus în evidență o valoare mai mare a prevalenței
eroziunilor dentare și a cariilor dentare radiculare.
 Explicația constă în faptul că vegetarienii consumă mai multe
glucide și sucuri de fructe acide decât celelalte persoane.
 Consilierea pacienților în cabinetul dentar

 1. alimentatie limitată doar la 3 mese principale și 2

gustări
 2. eliminarea dulciurilor moi și lipicioase, sucurilor
acidulate si dulci
 3.la sfîrsitul mesei se poate consuma brinză, legume
crude
 4.daca nu se poate realiza periajul dentar după fiecare
masă, se va indica guma de mestecat cu xylitol,
clătirea cavității bucale
 5. pentru stimularea secreției salivare este indicat sa se
consume ceaiuri de menta neîndulcite, cantitate
suficienta de apa, alimente reci
6. utilizare de sare cu fluor
 7. atenție la grupele profesionale cu risc si la femeile
gravide
 8. depistarea pacienților care consumă
excesiv băuturi acidulate și consilierea lor
 9.femeile gravide cu risc carios crescut
trebuie sa cunoască riscul transmiterii la nou
născut a Streptococcus-ului mutans
 10. utilizati un chestionar pentru a cunoaste
comportamentul si obisnuintele alimentare al
pacienților: modul de alimentație, frecvența,
cantitatea etc, precum si metodele de igienă
orală și dietetică
 REZUMAT
Principalii nutrienţi si acţiunea lor in cavitatea orală

Vitamina D
Vitamina A
Absorbţia calciului si fosforului
Formarea epiteliului bucal
Dezvoltarea osoasă şi a dinţilor
Susţinerea sistemului imunitar
Suport al procesului alveolar
Vindecarea plăgilor

Proteine
Complexul de vitamine B
Cresterea celulara
Formarea de noi celule
Rezistenţa la infecţii
Producţia de anticorpi

Vitamina C Fier, zinc, cupru

Contribuţie la formarea colagenului Contribuţie la formarea colagenului.
Ameliorarea integrităţii capilare Vindecarea plăgilor
Ameliorarea reacţiei imunitare Reducerea inflamatiei
Trebuie să mănânci ca să trăieşti şi nu să
trăieşti ca să mănânci (SOCRATE)