Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sindromul Turner este o afectiune congenitala care apare o data la 2500 de fetite. Da,
Asadar, mergi la medic in mod regulat, respecta o dieta sanatoasa si echilibrata (piramida
alimentara), limiteaza consumul de cafea, renunta la tigari si evita alcoolul!
Alimente recomandate:
1.Fructele si legumele
Daca esti insarcinata incearca sa mananci cel putin sapte portii de legume si fructe pe zi.
Fructele si legumele constituie o sursa bogata de fibre, vitamine si minerale.
De asemenea, acestea contin si vitamina C, care este foarte importanta pentru tine si
copilul tau. Aceasta accelereaza vindecarea ranilor si absoarbe fierul.
O dieta bazata pe fructe si legume iti ofera necesarul de fibre si minerale care iti dau un
tonus bun si multa energie.
2. Cereale
Produsele care contin cereale integrale sunt recomandate pentru micul dejun si sunt foarte
bune, deoarece contin vitamina B, minerale, fibre si fier. De asemenea cerealele, contin acid
folic, care dupa cum s-a demonstrat in mai multe studii ajuta la prevenirea unor defecte
congenitale grave.
Consumul de cereale la micul dejun sau de alimente bogate in acid folic este foarte
important inainte si in timpul sarcinii.
3.Produsele lactate
Daca vrei sa ai o dieta echilibrata in timpul sarcinii trebuie sa consumi cat mai multe
produse lactate cu o cantitate redusa de grasime. Acestea sunt o bogata sursa de calciu atat
pentru tine, cat si pentru copilul tau. De asemenea, produsele lactate reprezinta surse
de vitamineA, B si D si proteine.
Alimente interzise
Tip de aliment Motiv pentru care este interzis in sarcina
Peste, fructe de mare, crustacee crude (sushi) Toxoplasmoza si Salmonella, risc de pierdere
a sarcinii; anumite specii de peste (pestele
spada, macroul si tonul in special) contin
nivele ridicate de mercur care afecteaza
sistemul nervos al fatului
Carne de vita sau de pui insuficient preparata Toxoplasmoza si Salmonella, risc de pierdere
termic (carpaccio) a sarcinii
Oua crude /insuficient preparate termic sau Listerioza sau Salmonella, risc de pierdere a
aluat, deserturi care contin oua crude sarcinii
(inghetata, crema, sos, maioneza, dressing)
Alimente recomandate:
In primul rand trebuie sa consumi multe lichide. Laptele matern contine 87% apa si este
foarte posibil sa ti se faca sete in timpul si dupa alaptare. Este recomandat sa bei 8-10 pahare
cu apa pe zi.
Urmareste ca valoarea calorica a alimentatiei zilnice sa fie putin mai mare decat cea
obisnuita, in jur de 2200 kcal.
Consuma cate putin din cat mai multe alimente sanatoase: carne de pui, carne de vita,
peste, lactate, cereale integrale, legume, fructe, verdeturi proaspete, galbenus de ou si sucuri
naturale din legume si fructe.
Pregateste-ti in casa sau cumpara sucuri 100% naturaledin portocale, rosii, caise, pere,
mere si morcov. Evita sucurile cu piersici, fructe exotice sau lamai, deoarece pot provoca
alergii sau hiperaciditate stomacala.
Pana cand bebelusul implineste 6-7 luni si stomacul lui este mai bine dezvoltat, nu este
indicat sa consumi alimente care pot provoca gaze intestinale: varza murata, fasole, lapte
nefiert, struguri si mere verzi.
Alimentele cu un miros puternic isi transmit rapid substantele active prin lapte, direct la
bebelusul sensibil la noi gusturi si mirosuri. Asadar, in timpul alaptarii, este bine sa eviti
ceapa, usturoiul, telina, hreanul si condimentele. Sub nicio forma, nu consuma bauturi
alcoolice!
Pana cand bebelusul implineste 6-7 luni si stomacul lui este mai bine dezvoltat, nu este
indicat sa consumi alimente care pot provoca gaze intestinale: varza murata, fasole, lapte
nefiert, struguri si mere verzi.
Alimentele cu un miros puternic isi transmit rapid substantele active prin lapte, direct la
bebelusul sensibil la noi gusturi si mirosuri. Asadar, in timpul alaptarii, este bine sa eviti
ceapa, usturoiul, telina, hreanul si condimentele. Sub nicio forma, nu consuma bauturi
alcoolice!
1 Cardiopatiile si sarcina:
In cazul unei gravide normale din punct de vedere cardiologic, adaptarea la aceste modificari
nu este foarte dificila. Problema se pune in cazul viitoarelor mamici care au deja o afectiune
cardiaca sau dezvolta una pe perioada sarcinii.
Dupa cum se stie gestatia agraveaza bolile infectioase acute. Explicatia acestui fapt nu este
inca bine precizata. In ansamblu, totul se petrece ca si cum organismul ar fi incapabil sa
produca anticorpi intr-o masura suficienta. Este vorba de o lipsa de reactie a organismului
gravid.
Din datele clasice rezulta ca expulzia fatului in cursul bolilor infectioase are, in general o
actiune agravanta. Daca nasterea se produce in perioada acuta, inainte ca organismul sa fi
dobandit o rezistenta, pot aparea consecinte grave.
Ceea ce trebuie retinut din actualul mers clinic al bolilor infectioase este ca avortul si
nasterea prematura reprezinta de fapt evolutia normala a unei asocieri de sarcina si boala
infectioasa acuta.
Nu acelasi lucru se produce in febrele eruptive, care evolueaza cu mari ascensiuni termice,
dar avortul nu se produce. Anoxia (scaderea oxigenului) din bolile infectioase poate actiona
de asemenea asupra uterului, ducand la contractii uterine. Acest lucru explica avorturile
produse in bolile in-fectioase cu forme grave si complicatii pulmonare, care merg pana la o
semiasfixie a mamei.
Daca fatul este infectat tardiv in uter, el poate contracta boala mamei, cum este cazul
variolei sau rujeolei. Fatul se poate naste viu si imunizat sau poate muri in uter. Uneori la
nastere fatul poate prezenta boala de care sufera mama (sau a suferit), sau se naste fara nici o
boala.
Sarcina este o perioadă sublimă în viaţa unei femei, care, văzută din afară, pare un proces
natural şi lipsit de pericole, lucru care nu este întotdeauna adevărat. Într-adevăr, sarcina şi
naşterea se pot complica însă cu o patologie ginecologică sau cu una generală. Există condiţii
patologice care le împiedică pe femei să rămână însărcinate sau să ducă la bun sfârşit sarcina,
există o patologie a sarcinii (preeclam-psia, eclampsia, sarcina extrauterină, hemoragii
uterine etc.), există o patologie a naşterii: placenta praevia, dezlipire prematură de placentă,
tulburări de contracţie pre şi postmaturitate etc.; există o patologie a perioadei postpartum
(de după naştere). La aceasta se adaugă afecţiuni cronice pe care gravida le are, care pot fi
nenumărate şi care pot fi influenţate sau agravate de sarcină şi naştere sau care pot influenţa,
la rândul lor, starea gravidei. De asemenea, există afecţiuni generale de care gravida poate
suferi în această perioadă ori intervenţii chirurgicale ce se impun a fi realizate unei femei
care este însărcinată. Este o listă succintă, care nu ar trebui să descurajeze pe nimeni: mama,
potenţiala mamică sau membri ai familiei, căci progresele medicale fac posibil ca un număr
din ce în ce mai mare de femei să rămână însărcinate şi să ducă la bun sfârşit sarcina,
indiferent de bagajul patogen pe care l-ar putea avea.
Baby blues
Pe langa faptul ca perioada post-partum vine dupa ultimul trimestru, cu multa oboseala si
lipsa de somn, combinate cu stresul nasterii, imediat dupa expulzarea placentei apar scaderi
abrupte ale nivelurilor hormonale din timpul sarcinii. Majoritatea femeilor, pana la 80%, pot
sa aiba perioade de emotivitate marcata, de lacrimi inexplicabile, de temeri, si pot resimti
dureros un sentiment de ruptura intre mama si copilul nou-nascut, care dintr-o data isi cere
dreptul la o existenta separata de trupul mamei. E vorba de faimosul baby-blues. In unele tari
de limba latina, fenomenul e numit si sindromul celei de-a treia zi, pentru ca apare cel mai
frecvent la doua-trei zile dupa nastere, cand mama e inca in maternitate. Cel mai frecvent,
trece repede, desi uneori poate dura si cateva saptamani. In marea majoritate a cazurilor, nu e
nevoie de niciun tratament, desi, bineinteles, sustinerea celor dragi e binevenita. Totusi, daca
sunteti ingrijorata cu privire la sanatatea dumneavoastra sau a copilului, nu trebuie sa ezitati
sa cereti sfatul unui specialist, care va poate linisti.
Depresia post-partum
Uneori, fenomenele descrise mai sus devin mult mai suparatoare, suferinta este mult mai
mare si viata proaspetei mame este semnificativ afectata. Acest lucru se intampla mult mai
rar decat baby-blues, dar unele studii indica o frecventa de pana la 20% din femei. Ca sa
putem vorbi despre un episod depresiv post-partum, acesta trebuie sa apara in primele patru
saptamani de la nastere, si sa includa mai multe din urmatoarele lucruri, care sa fie suficient
de severe ca sa afecteze viata de zi cu zi:
- tristete, nefericire intensa (dispozitie depresiva)
- temeri, anxietate, fara motiv, sau groaza exagerata ca ati putea face rau copilului
- probleme de somn, cauzate de suferinta psihica (nu doar de rigorile alimentatiei si ingrijirii
nou-nascutului)
- accese de plans
Din ce in ce mai mult, este recunoscut riscul de depresie postpartum la barbati. Desi ei au
rolul traditional de protector puternic al familiei, si ei trec printr-o perioada de mari
schimbari, dintre care multe sunt chiar biologice si hormonale. Schimbarile sunt mai ales
pozitive, daca tatal se implica din plin in noua viata de parinte: in Suedia, tara foarte
generoasa cu concediul post-natal, inclusiv al tatalui, s-au efectuat studii care arata ca tatii
care aleg sa ramana acasa cu copilul, alaturi de mama, in prima luna, si pana la un an, au o
longevitate sporita! Uneori insa, poate aparea o suferinta psihologica trecatoare, care sa
mearga pana la depresie.
Psihoza post-partum
Aceasta este cea mai rara dintre tulburarile psihice asociate nasterii. Daca nu ati mai patit
niciodata asa ceva, si nu ati mai avut vreo tulburare psihica de niciun fel, riscul e de circa
0,1%, deci chiar nu are rost sa va faceti vreo grija. Riscul creste insa daca ati mai avut o
psihoza postpartum sau daca suferiti cumva de o tulburare psihica mai importanta care sa
includa elemente psihotice (depresie cu elemente psihotice, tulburare bipolara, psihoze
cronice cum este schizofrenia).
Psihozele postpartum sunt de mai multe tipuri, dar toate au in comun probleme in a
percepe si intelege realitatea, care se traduc prin asa-numitele elemente psihotice: halucinatii,
idei delirante (ciudate, fara legatura cu realitatea), comportament anormal modificat, care ii
sperie pe cei din jur. Uneori, poate apare sub forma de episod maniacal postpartum, adica o
perioada de euforie, lipsa de somn si activitate crescuta mult peste normal. Adesea, exista
temerea ca mama afectata ar putea face rau copilului, dar de cele mai multe ori asemenea
temeri nu sunt justificate.
Nu voi detalia acest capitol prea mult, pentru ca stiu ca informatiile medicale in exces dau
anxietati inutile viitoarelor mame. Ceea ce trebuie stiut despre psihozele post-partum este ca
ele trec intotdeauna, de cele mai multe ori fara a lasa urme, ca necesita totusi neaparat atentia
unui psihiatru, si ca pot reaparea la viitoare nasteri, deci un nou consult psihiatric la aparitia
sau planificarea unei noi sarcini este de asemenea necesar.
Imediat dupa nastere, caile respiratorii superioare ale copilului sunt curatate de medic de
mucozitati si resturile de lichid amniotic, cu ajutorul unei sonde speciale.
Odata cu primul tipat, incep sa functioneze caile respiratorii si alveolele, care nu au avut
niciun rol in perioada intrauterina. Dupa acest moment, cordonul ombilical nu mai are niciun
rol si trebuie taiat.
Ulterior se realizeaza un examen clinic rapid in care medicul verifica daca exista
malformatii vizibile, asculta inima si plamanii, testeaza reflexele importante si
stabileste scorul apgar.
Nou-nascutul se masoara si se cantareste.
Greutatea normala a unui copil la nastere este cuprinsa intre 2800g si 4000g (media fetelor
este de 3300g, iar a baietilor de 3400g).
Nou-nascutii sanatosi au lungimea cuprinsa intre 48 cm si 54 cm (media lungimii fetelor
este de 50 cm, iar a baietilor de 51 cm). Sigur, acest lucru nu inseamna ca daca bebelusii nu
se inscriu in aceste medii nu sunt dezvoltati normal, greutatea si lungimea lor fiind
determinate de constitutia parintilor.
Cand copilul se naste inainte de a 37-a saptamana de sarcina, este prematur. Greutatea este
de aproximativ 2500g. Cu cat greutatea este mai mica, cu atat cresc dificultatile pe care le
intampina.
De cele mai multe ori, functiile afectate sunt: digestia, respiratia, apararea impotriva
infectiilor si reglarea temperaturii corpului.
In functie de greutate, sugarii se impart astfel:
• Greutatea cuprinsa intre 1500 g - 2500 g sau cu nastere dupa a 30-a saptamana de sarcina.
90% dintre acesti copii reusesc sa supravietuiasca si sa se dezvolte normal datorita marilor
progrese realizate de medicina nou-nascutului (perinatologie - cuprinsa intre intervalul de
timp de la sfarsitul celei de-a 28-a saptamana de sarcina si a 7-a zi de viata).
• Greutatea cuprinsa intre 1000 g - 1500 g sau cu nastere din a 27-a pana in a 30-a saptamana
de sarcina.
Statisticile arata ca supravietuiesc 70 - 90% dintre acesti copii, pe cand in urma cu 15 ani
puteau fi salvati doar 30 din 100 de indivizi, la 10-15% dintre cei salvati aparand ulterior
probleme de ordin neurologic.
• Greutatea sub 1000 g sau mai putin de 27 saptamani de sarcina.
Copiii din aceasta grupa reusesc sa se mentina in viata numai in proportie de 40 - 50%, in
special cei cu greutate cuprinsa intre 800 - 1000 g, insa 20% din cei care supravietuiesc au
tulburari de dezvoltare psihice si corporale. Cei cu greutatea sub 750 g prezinta riscul unor
leziuni neurologice grave si au mici sanse de supravietuire.
Semnele imaturitatii corporale sunt vizibile inca de la nastere:
• corpul are lungimea de 47 cm sau chiar mai mica, dar capul este neobisnuit de mare
(trebuie avut in vedere faptul ca la copilul nou-nascut raportul cap - trunchi este de 1/3);
• pielea rosie, zbarcita se datoreaza nematuratiei tesutului de sub piele;
• din cauza neformarii cartilajelor, unghiile sunt subtiri si nu ajung la varfuri, cutele pielii
talpilor sunt slab pronuntate, iar pavilioanele urechilor sunt moi;
• in cazul fetelor, labiile mici nu sunt acoperite de cele mari;
• la baieti sacul scrotal este mic, testiculele nefiind coborate si nu pot fi pipaite in scrot, ci in
abdomen sau pe canal.
Din cauza riscurilor mari pe care le prezinta, copiii prematuri (in special cei de gradul II si
III) sunt tinuti in incubator - un fel de uter exterior, prin care se incearca inlocuirea acestuia
pentru o dezvoltare cat mai apropiata a fatului de cea din uterul mamei.
Nevoile organice ale organismului imaturizat al prematurului pot fi asigurate cu mijloacele
tehnice. Rolul mamei ramane foarte important, ea trebuind sa viziteze zilnic copilul, sa-l
alapteze (daca a reusit sa-si pastreze laptele prin mulgere sau pompe speciale) si sa-l
ingrijeasca, respectand, desigur, normele de igiena impuse de fragilitatea copilului.
In cazul in care copilul ajunge la greutatea de 1800 g, poate sa respire fara probleme si are
o temperatura constanta, el poate fi scos din incubator, iar la 2500 - 3000 g, daca este
sanatos, poate fi lasat acasa.