Protocoale in ingrijirea

copilului
Conf.Univ.DR. Minerva Ghinescu
2012

NUTRIENTII
Componente chimice ale alimentelor
Se cunosc 50 nutrienti
Macronutrienti:proteine ,lipide, glucide
Micronutrienti:vitamine si minerale

DR. GHINESCU

FIERUL
ROLUL FIERULUI IN ORGANISM :
Parte integranta a proteinelor implicate in transportul
oxigenului
Reglarea cresterii si diferentierii celulelor
Reglarea la nivelul SNC in formarea si mentinerea mielinei
si rol in procesele dopaminergice
Deficitul duce la limitarea aportului de oxigen catre celule
rezultand :oboseala, iritabilitate, parestezii in
membre,scaderea capacitatii de munca,scaderea imunitatii ,
dezvolatarii psihointelectuale a copilului, afectarea memoriei
Excesul anomalii congenitale
DR. GHINESCU

FIERUL
SINDROMUL DEFICITULUI DE
ATENTIE
Copii cu deficit de fier din perioada
de sugar au ramas in urma colegilor
de geratie ca dezvoltare fizica si
intelectuala chear daca ulterior au
recuperat deficitul de fier

DR. GHINESCU

FIERUL
SURSE DE FIER :
Carnea rosie
Peste gras
Carne rosie de pui, curcan,
Fructe oleaginoase
Seminte
Fructe uscate
Legume cu frunze verzi
Cereale fortifiate
DR.Soia
,linte,fasole
GHINESCU

Fierul

NECESARUL DE FIER-depinde
de varsta,sex si starea
fiziologica a organismului
La sugarul sub varsta de 6 luni necesarul
este asigurat de depozitele formate
anterior nasterii si laptele matern
Dupa 6 luni aport exogen prin alimentatie
complementara si medicatie suplimentara
La fete in perioada pubertatii creste
necesarul de fier
La femeia gravida nevoi crescute pentru
cresterea si dezvoltarea fatului

DR. GHINESCU

 CAUZELE DEFICITULUI DE
FIERUL FIER LA SUGARUL MIC PANA
LA 24 LUNI
1. Nevoile crescute nu sunt acoperite prin aport
adecvat
2. Rezervele de fier constituite in viata intrauterina
se epuizeaza in jurul varstei de 6 luni ,
alimentatia chear complementara nu poate face
fata nevoilor
3. Anemia mamei in timpul sarcinii
4. Nasterile premature sau sarcinile gemelare
5. Introducerea precoce a ceaiului care contine
polifenoli ,substante ce limiteaza absorbtia de
fier din alimente
6. Diaree cronica, infectiile
DR. GHINESCU

FIERUL
EFECTELE DEFICITULUI DE FIER
1. Incetinirea cresterii fetale ,mortalitate prenatala si
perinatala crescuta carenta in viata intrauterina
2. Efect negativ asupra dezvoltarii psiho-motorii sugar,copil
sub 24 luni;sugarii sunt ezitanti si interactioneaza mai putin
cu mediul inconjurator
3. Tulburari de crestere si dezvoltare
4. Performante fizice si intelectuale scazute ,dificultati de
invatare mai ales a deprinderilor care necesita atentie
copil prescolar si scolar
5. Risc crescut de infectii
8
6. Apetit scazut in specialDR.laGHINESCU
alimentele care contin fier

FIERUL
CUM PUTEM COMBATE DEFICITUL DE
FIER ?
1. Introducerea carnii in alimentatia complementara la sugarul de 6-7 luni
2. Consumul alternativ de ou si carne de pui,curcan,vita sau peste dupa
varsta de 10 luni
3. In absenta carnii legume cu frunze verzi (urzici,spanac) ,fructe
uscate,cereale ,linte ,soia
4. Consumul de fructe crude si suc dupa varsta de 6 luni
5. Introducerea in alimentatia sugarului a cerealelor si legumelor verzi
6. Asocierea carnii cu legume(creste absorbtia de fier )
7. Limitarea consumului de ceai
8. Consumul de produse fortifiate cu fier
9. Suplimentare cu preparate de fier
DR. GHINESCU

FIERUL
CE SPUNEM PARINTILOR ?

DR. GHINESCU

10

ACIDUL FOLIC
Este o vitamina din grupul B
Contribuie la producerea si
mentinerea celulelor noi
Este necesar in sinteza acizilor
nucleici
Folatul previne acele modificari ale
AND care produce cancer
DR. GHINESCU

11

ACIDUL FOLIC

Necesarul de acid folic: de la

65mcg/zi la sugarul mic de 6
luni 600mcg/zi la gravida
NECESARUL DE ACID FOLIC
CRESCUT :
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Sarcina si alaptare
Abuz de alcool si consum de tutun
Malabsorbtie
Hemodializa
Boli hepatice
Anumite forme de anemie

7. Anumite medicamente

DR. GHINESCU

12

ACIDUL FOLIC

SURSE DE ACID FOLIC :

Sub forma de folati in frunzele verzi
ale legumelor
Spanac,varietati de salata, varza
cruda, germeni de grau, rosii si suc
de rosii
Linte,naut,mazare,sparanghel , fasole
Capsuni,portocale pepeni
Seminte floarea soarelui
Ficat, ou
Drojdia de bere

DR. GHINESCU

13

ACIDUL FOLIC
EFECTELE DEFICITULUI DE ACID FOLIC
NASTEREA UNUI COPIL CU DEFICIENTE ALE
ENCEFALULUI SAU MADUVEI ,ALE FETEI SI GURII SAU
ALE MEMBRELOR
SPINA BIFIDA , PAREZA, PARAPAREZA, INCAPACITATEA
DE CONTROL A VEZICII SI SFINCTERELOR
INTESTINALE
ANENCEFALIA

DR. GHINESCU

14

ACIDUL FOLIC
RECOMANDARI :
1. CONSUM DE ALIMENTE BOGATE IN ACID FOLIC
2. CONSUMUL DE PROTEINE CARE ASIGURA
LEGAREA ACIDULUI FOLIC IN FORME MAI
STABILE
3. IN ABSENTA CARNII ,CONSUMUL DE LEGUME
CU FRUNZE VERZI ,FRUCTE USCATE,CEREALE
ETC.
4. CONSUMUL DE FRUCTE SI LEGUME CRUDE
DUPA VARSTA DE 6 LUNI
5. CONSUMUL DE PRODUSE FORTIFIATE CU ACID
FOLIC
DR. GHINESCU

15

ASISTENTA MEDICALA
PRIMARA A ANEMIILOR LA
SUGAR SI COPIL

CONCEPTE
Clasificarea clinica pleaca de la
presupunerea ca anemia reflecta de
fapt :
Productie scazuta de eritrocite si/sau de
hemoglobina
Distrugere sau pierdere excesiva a
eritrocitelor

Clasificarea clinica
1. ANEMIA CARENTIALA
FERIPRIVA
2. ANEMIA MEGALOBLASTICA
3. ANEMIA DIN BOLILE CRONICE
4.ANEMIA APLASTICA
5. ANEMIA FALCIFORMA
6. ANEMIA HEMOLITICA
AUTOIMUNA

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

PRIMARE IN PROFILAXIA SI
TRATAMENTUL ANEMIEI FERIPRIVE

CONCEPTE
ANEMIA CARENTIALA FERIPRIVA STARE
PATOLOGICA IN CARE SCADEREA
HEMOGLOBINEI SUB 11 g/dl SE DATOREAZA
DEFICITULUI DE FIER
CEA MAI FRECVENTA SI MAI COMUNA
AFECTIUNE A COPILULUI
ANUL 1500 IDC , in Papirus Ebers , cel mai vechi
manuscris existent , este descrisa o boala care
evolueaza cu paloare , obosela si dispnee si de
amelioreaza dupa administrarea de ierburi
verzi
Secolul XVI -descrieri amanuntite asupra unor
entitati care intra in sindromul anemic
CLOROZA
Secolul XVII- Sydenham propune tratamentul
cu fier

CONCEPTE EPIDEMIOLOGIE
ANEMIA CARENTIALA FERIPRIVA
(PREVALENTA ANEMIEI) in
ROMANIA AFECTEAZA (SNN - 2009) :
- 30% DIN SUGARI
- 20% DIN PRESCOLARI
- 27% DIN SCOLARI
- 50% LA COPII INTRE 10-14 ANI

CONCEPTE EPIDEMIOLOGIE
1. DEFICIT DE FIER determinarea
nivelului hemoglobinei ,dozarea feritinei
SEVERITATEA ANEMIEI :
A.severa Hb<7g/dl
A.moderata-Hb<10g/dl
A.usoara HB,10-11g/dl

CIRCUITUL FIERULUI

ERITROPOEZA

CONCEPTE CLASIFICAREA PATOGENICA A

ANEMIEI NUTRITIONALE
DEFICIT DE
FORMARE A
HEMOGLOBINEI

1.

DEFICIT DE
MATURARE
ERITROCITARA

1.

2.

2.
3.

CARENTA DE
FIER
CARENTA DE
VIT.B6

ANEMIE
MICROCITARA
HIPOCRAMA

CARENTA DE
ACID FOLIC
CARENTA DE
VIT. B12
CARENTA DE
VIT C

ANEMIE
MEGALOBLASTICA

?...................................

CARACTERISTICI

1. ANEMIE HIPOCROMA SI
MICROCITARA :
Hb< 11g/dl
Ht < 35%
CHEM <26%
VEM < 80mm3

CARACTERISTICI

2. NUMAR RETICULOCITE
normal sau usor
scazut
3. FROTIUL :

HIPOCROMIE

MICROCITOZA

POIKILOCITOZA

ANIZOCITOZA

ANIZOCROMIE
IN FORMELE SEVERE :

ANULOCITE
( hemoglobina dispusa ca
un inel periferic)

Hematii in semn de tras

la tinta (hemoglobina
dispusa ca un inel periferic
cu un punct central)

CARACTERISTICI
4. SIDEREMIA ( fier seric) se situeaza sub 60cg/dl , in
formele severe sub 30 cg/dl
5. FERITINA SERICA este scazuta sub 12 ng/ml( cu
aproximativ 2 luni inainte de aparitia semnelor clinice )
6. CAPACITATEA DE LEGARE A FERITINEI ESTE
CRESCUTA ( peste 350 micrograme /100 ml)
7. MEDULOGRAMA hiperplazia seriei rosii , eritroblasti
feriprivi ( mici, crenelati)
8. BILIRUBINEMIE SI ELECTROFOREZA
HEMOGLOBINELOR SUNT NORMALE

CAUZE ETIOLOGIE
I.
1.

2.
3.

CARENTA
MARTIALA DE
APORT
INSUFICIENTA
REZERVELOR
DE FIER LA
NASTERE
INSUFICIENTA
DE APORT
MALABSORBTIA
INTESTINALA A
FIERULUI

I.CARENTA MARTIALA DE
APORT
1.

INSUFICIENTA REZERVELOR DE
FIER LA NASTERE :
Prematuritatea
Greutatea la nastere mai mica de
3000 g
Gemelaritatea
Transfuzii feto-fetale la gemenii
univitelini si cele feto-materne
Carenta martiala la mama in timpul
gestatiei ( multipare )
Pierderi perinatale ( placenta
previa, dezlipire de placenta )
Hemoragii neonatale : boala
hemolitica a NN, sangerarile de
cordon, ligatura precoce a
cordonului ombilical
Exanghino-transfuzia

I.CARENTA MARTIALA DE
APORT
2. INSUFICIENTA DE APORT
Cresteri ponderale mari
cu nevoi crescute ,
nesatisfacute de rezervele
si aportul prea mici :
- Prematuri
- Sugari cu ritm de crestere
rapid

I.CARENTA MARTIALA DE
APORT
2. INSUFICIENTA DE
APORT:
Prelungirea
excesiva a regimului
lactat ( mai ales in
cazul sugarilor
alimentati artificial
cu lapte de vaca sau
lapte praf standard

I.CARENTA MARTIALA DE
APORT
2. INSUFICIENTA DE
APORT:
Alte greseli alimentare :
- Excesul de fainoase( fitati
si fosfati in concentratie
mare)
- Diversificarea alimentatiei
fara legume bogate in fier
fara ou si carne
( insuficienta de aport)

I.CARENTA MARTIALA DE
APORT
2. INSUFICIENTA DE APORT
Cresterea rapida si pierderile
menstruale din adolescenta
fetelor , neacoperite prin aport
alimentar
Cardiopatiile congenitale
cianogene ( sunt dreaptastanga) cu policitemie si
anemie hipocroma
Dificultati de aport alimentar
( encefalopatii severe)

I.CARENTA MARTIALA DE
APORT
3. MALABSORBTIA
INTESTINALA A FIERULUI
Tulburari digestive
cronice ( absorbtia fierului
scazuta , exudare
importanta,
microsangerari):
- Sd. de malabsorbtie
- Diaree prelungita
- Celiakie
- Mucoviscidoza
- Rezectii gastrice

II. DEPERDITII MARTIALE

1. HEMORAGII MICI SI REPETATE ( 2ml de
sange contin 1 mg de fier ) pierderea zilnica
timp de 3 luni a 2 ml de sange conduce la o
deperditie martiala de 30% din totalul fierului
cu care se naste copilul)
2. HEMORAGII RECURENTE : melene mici si
repetate, meno-metroragii, epistaxis repetat
3. CAUZE IATROGENE : recotari frecvente de
sange la sugarii mici

II. DEPERDITII MARTIALE

4. HEMORAGII DIGESTIVE DE CAUZE :
a.
MEDICALE :
Hemoragii oculte di boala ulceroasa
Alergia la proteinele laptelui de vaca
Infestarile parazitare ( helmintii)
b. CHIRURGICALE :
Anomalii digestive
Varice esofagiene
Hernie hiatala
Polipoza intestinala
Diverticul Meckel
c.ALTE CAUZE :
hemoragii dupa interventii chirurgicale
sau traumatisme
Hemoragii renale ( hematuria ,
hemoglobinuria )

III. DETURNARE
MARTIALA

1. INFLAMATII CRONICE :
B.Crohn
Artrita reumatoida
2. INFECTII :
Tuberculoza
Septicemie
Osteomielita
Infectii urinare
3. ATRANSFERINEMIE
( congenitala )
4. HEMOSIDEROZA
5. MALIGNITATI

 CE RECOMANDAM
PARINTILOR

ASISTENTA MEDICALA PRIMARA

(CABINET MF)- STRUCTURA SI
LOGICA ...
DIAGNOSTIC si TRATAMENT
CULEGEREA DATELOR(ANAMNEZA si ex. CLINIC)

ANALIZA,INTERPRETAREA DATELOR= DG

PLANIFICAREA INTERVENTIILOR
APLICAREA TRATAMENTULUI
EVALUAREA REZULTATELOR

CULEGEREA SI ANALIZA DATELOR

Diagnosticul clinic al anemiei feriprive
poate fi sustinut pe baza :
ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
IDENTIFICAREA cauzelor
Culegerea datelor :
- ANAMNEZA
- Examenul CLINIC
- Examene PARACLINICE si LABORATOR
- Proba terapeutica

1. ANAMNEZA
a. DATE LEGATE DE
MAMA
Neadministrarea
preparatelor de fier si acid
folic in timpul sarcinii
Alimentatia carentiala in
timpul sarcinii
Starea socio-econimica
precara
Istoric al nasterii :
prematuritate , flebotomie

1. ANAMNEZA
b.DATE LEGATE DE COPIL
Nastere prematura
Alimentatie neechilibrata(exces de
fainoase)
Alimentatie precoce cu lapte de vaca
Pierderi sanguine ( evidente sau oculte )
nazale sau gastrointestinale
Crestere staturo-ponderala accelerata
PAGOFAGIA sau Pica consum de creta,
var , pamant
INTREBARI SPECIALE :
CATE BIBEROANE DE LAPTE DE VACA
PE ZI ?

OBSERVATIA SI EXAMENUL
CLINIC

A. SIMPTOME

Apar de obicei in
perioada de
crestere rapida
( 6 luni- 3 ani si
11-17 ani )

Simptomatologia
este nespecifica in
anemiile usoare ,
diagnosticul se
formuleaza pe baza
ex. de laborator

OBSERVATIA SI EXAMENUL
CLINIC
A. SIMPTOME- anemii severe :
1. TULBURARI DE
COMPORTAMENT :
Copil apatic
Iritabil
Obosit- la sugar oboseala la
supt
Retard psiho-motor
2. APETIT CAPRICIOS :
Anorexie
Stationare ponderala
Pica

OBSERVATIA SI EXAMENUL
FIZIC
A. SEMNE anemii severe:
1. FEBRA in afara unui proces
infectios febra sidero penica
( rara) care cedeaza la
tratament martial
2. PALOARE CUTANEO-MUCOASA :
Palme
Plante
Urechea externa
Mucoasa conjunctivala
Mucoasa bucala
Coloratie albastra a sclerei

OBSERVATIA SI EXAMENUL
CLINIC
A.
SEMNE - anemii severe :
3. STOMATITA ANGULARA
4. LIMBA LUCEOASA
5. MODIFICARI ALE FANERELOR :

Par friabil

Zone de alopecie

Unghii faramicioase, plate

6. TAHICARDIE
7. SUFLURI SISTOLICE
8. INSUFICIENTA CARDIACA
9. TRANSPIRATII ABUNDENTE
10. TURGOR FLASC
11. HEPATO-SPLENOMEGALIE
12. CONSTIPATIE
13. PRURIT

EXAMENE DE
LABORATOR
1. LABORATOR
a.

HEMOLEUCOGRAMA :
Hemoglobina scazuta<10g/%
Hematocrit < 35%
Volumul eritrocitar mediu scazut( VEM )
<80mm3

CHEM scazuta<26%

Reticulocite normale sau usor scazute

b. FROTIU SANGUIN PERIFERIC

Microcitoza usoara sau marcata

Hipocromie

Poikilocitoza

Anizocitoza

Anulocite si hematii sub forma semn de

tras la tinta

Forma frecventa a eritrocitelor

ovalocite

EXAMENE DE
LABORATOR
C. FERITINA SERICA ( evaluarea
depozitelor de fier radioimunologica )
scazuta cu 1-2 luni anterior semnelor
d.FIER SERIC scazut <60 micrograme /
100 ml
e. TRANSFERINA capacitatea totala de
legare a fierului crescuta peste 350
micrograme /100 ml
f. SATURATIA TRANSFERINEI scazuta
g. MEDULOGRAMA : scaderea depozitelor
de fier ( coloratia cu hemosiderina
coloratia Pearls) , celularitate bogata cu
hiperplazia liniei rosii , eritroblasti mici,
crenelati
AFECTIUNI CARE POT INFLUIENTA
REZULTATELE : inflamatia , infectia
cronica

COMPLICATII
Cele mai caracteristice sunt legate de hipoxia cronica si reducerea
activitatii enzimelor tisulare
1. SUSCEPTIBILITATEA CRESCUTA LA INFECTII
(respiratorii si digestive )
2. INSUFICIENTA CARDIACA ( in anemiile foarte severe)
3. HIPOTONIE MUSCULARA si secundar un grad de retard al
dezvoltarii motorii
4. ANOREXIE SI IRITABILITATE agravand problemele alimentare si
consecutiv deficitul ponderal
5. LEZIUNI ALE MUCOASEI DIGESTIVE cu instalarea
ENTEROPATIEI EXUDATIVE cu consecinte in ceea ce priveste
deficitul de fier ( cerc vicios) si pierderilor proteice

PROBA TERAPEUTICA
Eficienta tratamentului este demonstrata
prin :
- Criza eritrocitara ziua 5-7 de
trtament
- Normalizarea valorilor hemoglobinei
in urmatorele 2-3 saptamani
- Refacerea rezervelor martiale 2-3
luni de tratament

INTERVENTII ale medicului de

familie

a.
1.
2.
3.
-

PROFILAXIA ANEMIEI FERIPRIVE

Tratamentul profilactic antenatal al mamei
Regim alimentar echilibrat al mamei ( sa nu lipseasca
legumele verzi si fructele , oua, carne )
Control sistematic al hemoglobinei din luna a V-VI de
sarcina
Tratament in ultimul trimestru de sarcina :
Hb > 11g/dl - Fe 30-60 mg zilnic
Hb < 11g/dl indiferent de varsta sarcinii se instituie
tratament cu fier in doza de 60-100mg/24 ore si cu
acid folic

INTERVENTII ale medicului de

familie

1.

2.

TRATAMENTUL PROFILACTIC LA COPIL

LIGATURA TARDIVA A CORDONULUI OMBILICAL ,
DUPA INCETAREA PULSATIILOR ACESTUIA
( asigura transferul a 40-60 mg fier )
REGIMUL DE VIATA SI ALIMENTATIA :
Alimentatie exclusiv la san in primele 5-6
luni este optima
Intarcarea este recomandata dupa varsta de 1
an
Diversificarea alimentatiei :
la 4-4 1/2 luni pentru sugarii alimentati cu lapte praf
standard sau lapte de vaca
5-6 luni pentru sugarii alimentati natural sau cu
substitut de lapte matern
Diversificarea cu : supa de legume, carne, ficat,
galbenus de ou, legume verzi, cereale fortificate cu
fier

INTERVENTII ale medicului de

familie
Calitati ale laptelui matern
in profilaxia anemiei
feriprive

INTERVENTII ale medicului de

familie
3. SUPLIMENTARE CU FIER
1-2 mg Fe/Kg/zi pana la 1
an pentru :
- Prematuri
- Gemeni
- Dismaturi
- Hemoragie materna la nastere
- Tulburari digestive
- Infectii recurente
- Copii cu ritm rapid de crestere

INTERVENTII ale medicului de

familie
4. PROFILAXIE SISTEMICA
CU Fe 10-25 mg/zi ( 1-2
mg/Kg) pentru toti NN la
termen cu greutate
normala , de la 6 luni
( pentru minimum 3 luni )
- Se recomanda preparate de fier
conditionate ca picaturi sau
sirop
- Se administreaza intre supturi/
mese sau inaintea unei mese in
doza unica

INTERVENTII ale medicului de

familie
TRATAMENTUL CURATIV
A. ECHILIBRAREA REGIMUNI
ALIMNTAR
Ameliorarea dietei : reducerea
aportului excesiv de lapte
Utilizarea formulelor de lapte
imbogatite cu fier
Introducerea in dieta a
alimentelor bogate in fier : carne,
galbenus, vegetale verzi, cereale
cu fier

INTERVENTII ale medicului de

familie
B. TRATAMENT ORAL , DE ELECTIE PENTRU
ANEMII USOARE SI MODERATE
- 4- 6 mg /Kg/zi Fe elemental in 2-3 prize intre mese
sau aproape de masa care urmeaza
- Masuri adjuvante care faciliteaza absorbtia
fierului : administrarea de vit. C p.o. in doze de
250-500 mg/zi ; la sugarii cu rahitism administrarea
de vitD si calciu in doze terapeutice
- Se folosesc saruri de fier fumarat

EFECTE SECUNDARE
SIMPTOME care necesita intreruperea
tratamentului
1. VARSATURI
2. SCAUNE DIAREICE
3. COLICI ABDOMINALE
SIMPTOME care nu necesita intreruperea
tratamentului :
1. SCAUNE INCHISE LA CULOARE
2. TULBURARI DIGESTIVE MINORE

INTERVENTII ale medicului de

familie

C. TRATAMENTUL PARENTERAL are indicatii

restranse ; se realizeaza in SPITAL
- Rezervat exclusiv situatiilor in care nu se poate
face tratament per os :
1. Intoleranta digestiva severa ( MPC)
2. Tulburari majore de absorbtie
3. Sangerari cronice
4. Intoleranta la administrarea p.o
5. Imposibilitatea administrarii p.o. lipsa de
cooperare a familiei

INTERVENTII ale medicului de

familie

RASPUNSUL FAVORABIL :
Criza reticulocitara la 5-10 zile
Cresterea Hb dupa 3 sapatamani de
tratament
Cresterea sideremiei
LIPSA DE RASPUNS :
Neadministrarea preparatului
Sangerari acute
Malabsorbtie
Diagnostic incorect de anemie carentiala

INTERVENTII ale medicului de

familie
D. TRANSFUZIA DE SANGE SAU MASA
ERITROCITARA IN SPITAL
- La valori ale Hb de 4-5 g/dl asociate semnelor de
decompensare cardio-vasculara si/sau prezenta
infectiilor severe este indicata administrarea de
masa eritrocitara izogrup, izoRh
- Administrarea a 2 ml/ Kg creste valoarea
hemoglobinei cu 1 g
- Cantitatea necesara se fractioneaza in 2-3 prize
fara a depasi 5-10 ml/Kg/transfuzie , respectiv ritmul
de 40-50 ml/ora

EVOLUTIE

Favorabila

CE RECOMANDAM PARINTILOR ?
- Sa nu se administreze tablete la copilul
mic
- Instruirea familiei asupra semnelor si
simptomelor anemiei severe , dietei
adecvate varstei, administrarii
suplimentului de fier
- Continuarea tratamentului timp de pana
la 5 luni
- Dieta corespunzatoare varstei
- Alimentele bogate in acid ascorbic cresc
absorbtia fierului (sucul de portocale)

EVALUARE

1.
2.
3.

Semne care necesita

evaluarea:
INSUFICIENTA
CARDIOVASCULARA
( RARA )
DEZVOLTAREA
PSIHOMOTORIE
FUNCTIA COGNITIVA
Eroari frecvenate :
Noncomplianta la terapia
cu fier pe cale orala

EXERCITIU INTREBARI FRECVENTE

DIN PARTEA PARINTILOR
? IN CAZUL UNUI COPIL A CARUI
ALIMENTATIE CONSTA EXCLUSIV IN
LAPTE , CARE ESTE CONDUITA
? MEDICAMENTUL CU FIER VA COLORA
DINTII COPILULUI
? DE CE ESTE NECESARA CONTINUAREA
TRATAMENTULUI CU FIER TIMP DE 4-5
LUNI
? ESTE NECESARA ASOCIEREA
VITAMINELOR LA TERAPIA CU FIER

ANEMIILE
MEGALOBLASTICE
CONCEPTE :
AFECTIUNE RARA LA COPIL ; in
Romania nu se cunoaste
incidenta si prevalenta
La adult afectiune frecventa
= ANEMIE PERNICIOASA
Se asociaza cu :
- Hemetopoeza ineficienta
- Hemoliza

CONCEPTE

ANEMIE CARACTERIZATA :
MACROSCOPIC :
- Eritrocite si neutrofile
hipersegmentate
- Celule megaloblastice
( celule mari cu citoplasma
abundenta )

Cauze
1. Deficienta de Vit. B12
(cobalamina )
2. Deficienta de folat ( acid folic)
3. Anemiile diseritropoetice
refractare ( rare la copil )
4. Alte cauze ce se pot asocia cu
cresterea VCM:
- Anemii hemolitice
- Afectiuni hepatice
- Sarcina
- Anemie aplastica
- Hipotiroidism

Asistenta medicala primara a

anemiei megaloblastice
CULEGEREA DATELOR
anamneza
- DIETE STRICT VEGETARIENE
- CHIRURGIE GASTRO-INTESTINALA
- MEDICAMENTE
Debutul este insidios cu
simptome generale :
- Paluare accentuata
- Obosela marcata
- Scaderea apetitului
- Iritabilitate

Asistenta medicala primara a

anemiei megaloblastice
SIMPTOME
GASTROINTESTINALE :
- MALABSORBTIE
- DIAREE
SIMPTOME NEUROLOGICE:
- DIFICULTATI LA MERS
- PARESTEZII/FURNICATURI
LA MAINI SI PICIOARE

Asistenta medicala primara a

anemiei megaloblastice
CULEGEREA DATELOR
EXAMENUL clinic :
PALUARE
LIMBA NETEDA SI UNEORI
SENSIBILA
MODIFICARI NEUROLOGICE :
modificarea sensibilitatii
proprioceptive si vibratorii ;
ataxie;semnul Romberg pozitiv

Asistenta medicala primara a

anemiei megaloblastice

CULEGEREA DATELOR ex. De

laborator

Hemoleucograma completa

Scaderea hemoglobinei
Cresterea volumului corpuscular mediu ( VCM)
Cresterea proportiei numarului de eritrocite aflate in
diverse stadii de diferentiere
Nr. Leucocite si trombocite normal sau scazut

Asistenta medicala primara a

anemiei megaloblastice
CULEGEREA DATELOR ex.
de laborator
FROTIU SANGUIN PERIFERIC
1. MACROOVALOCITE
2. NEUTROFILE
HIPERSEGMENTATE
3. ANIZOCITOZA MARCATA
( variatie de dimensiuni a
eritrocitelor)
4. POIKILOCITOZA MARCATA
( variatie de forma a
eritrocitelor )
5. SCADEREA NUMARULUI DE
RETICOLOCITE

Asistenta medicala primara a anemiei

megaloblastice
CULEGEREA DATELOR ex. de laborator
SCADEREA NIVELULUI SERIC DE VIT.B12
SCADEREA NIVELULUI SERIC SI
ERITROCITAR DE FOLAT
MEDULOGRAMA : precursori eritrocitari,
leucocitari si trombocitari de dimensiuni
crescute care prezinta disociere nucleocitoplasmatica ,cresterea depozitelor de fier

Asistenta medicala primara a

anemiei megaloblastice
CULEGEREA DATELOR ex.de laborator
TESTUL SHILLING evalueaza absorbtia Vit.
B12 ,prin masurarea radioactivitatii urinare
dupa ingestia orala de Vit. B12 marcata
radioactiv
CULEGEREA DATELOR -IMAGISTICA :
radiografii cu substanta de contrast care
pun in evidenta anomalii gastrice,
intestinului subtire sau ale colonului

INTERVENTII ale medicului de

familie
1. CONSIDERATII GENERALE :
VITAMINA B12 SAU ACID FOLIC in doze si pe
perioade adecvate
Managementul problemelor de dependenta
asociate : malabsorbtia, anemii hemolitice
cronice
DEFICIENTA ACIDULUI FOLIC ; doze 1-5 mg
zilnic timp de 2-3 luni
DEFICIENTE DE VIT.B12 : in faza acuta zilnic
25-100 micrograme IM; in faza cronica 2001000micrograme lunar

EXERCITIU INTREBARI FRECVENTE

DIN PARTEA PARINTILOR
? CARE SUNT CELE MEI FRECVENTE
SURSE DE VIT. B12
? CARE SUNT SURSELE DE ACID FOLIC
? PREPARAREA TERMICA A
ALIMENTELOR POATE DISTRUGE
VIT.B12 SI FOLATUL

STUDIU DE CAZ

1.
2.
3.
4.
5.

1.
2.
3.
4.
5.

LA SERVICIUL MEDICAL DIN CADRUL CMI Dr. MG SE PREZINTA D-NA

ISTRATE IMPREUNA CU O FETITA DE 4 ANI OANA
MAMA RELATEAZA MEDICULUI DE FAMILIE CAUZELE PREZENTARII
LA CABINET :
COPILUL ESTE SOMNOLENT, FARA INTERES PENTRU JOACA
COPILUL OBOSESTE LA EFORT ( NECESITA A FI LUAT IN BRATE LA
URCATUL SCARILOR DE LA GRADINITA )
COPILUL NU ARE POFTA DE MANCARE SI A FOST SURPRINSA DE
BUNICA MANCAND ZIDARIE
COPILUL ARE FEBRA SEARA APARENT FARA ALTE SIMPTOME
EDUCATOAREA A REMARCAT O STATIONARE A DEZVOLTARII
LIMBAJULUI SI PERFORMANTELOR PSIHO-INTELECTUALE
MEDICUL DE FAMILIE OBSERVA , EXAMINEAZA COPILUL SI
NOTEAZA URMATOARELE ASPECTE :
COPIL RETRAS, APATIC
PALID
LA NIVELUL COMISURII BUCALE LEZIUNI EROZIVE
DEZVOLTAREA STATURO-PONDERALA CORESPUNZATOARE
PERCENTILEI INFERIOARE DE CRESTERE
TEMPARATURA 37,8 grade C

1. Identificati care sunt datele necesare

completarii culegerii datelor pentru analiza si
interpretarea lor
2. Identificati cel putin 3 SEMNE SI SIMPTOME
si formulati diagnosticul de etapa
3. Formulati etapele urmatoare pentru stabilirea
diagnosticului de certitudine
4. Imaginati un plan de asistenta medicala
primara dupa urmatorul model :

Plan de asistenta medicala

primara
Diagnostic
clinic

Cauze/
etiologie

Obiective de
asistenta si
monitorizare

Interventi

Tratament

Evaluare
Monitorizare