Nevoia de a se

misca si a avea o
buna postura
Definiţie

Este o necesitate a fiinţei vii de a fi în

mişcare, de a-şi mobiliza toate părţile corpului
Oasele acţionează ca pârghii, având rol
prin mişcări coordonate, de a păstra diferitele
fundamental în realizarea mişcărilor.
părţi ale corpului într-o poziţie care să permită
Muşchii acţionează prin proprietăţile lor:
eficacitatea funcţiilor organismului.
excitabilitate, contractibilitate, elasticitate.
Este determinată de:
Aparatul vestibular menţine echilibrul
❑ integritatea aparatului locomotor (muşchi, static şi dinamic al corpului.
sistem osos, articulaţii), Sistemul nervos - cerebelul - alături de
aparatul vestibular, contribuie la reglarea
❑ integritatea sistemului nervos central,
echilibrului, dar reglează totodată şi tonusul
❑ integritatea aparatului vestibular
muscular şi mişcările fine.
❑ de componentele de ordin psihic - atenţia,
voinţa, capacitatea de înţelegere, stare de
conştientă etc.

Factorii care influenţează
satisfacerea nevoii
Factori biologici
Vârsta şi dezvoltarea:
• copilul mic are mişcările mai puţin
coordonate, dobândindu-şi controlul pe
măsură ce înaintează în vârstă;
Factori psihologici
emoţiile: pot fi exprimate prin mişcări ale
corpului; pulsul şi tensiunea arterială se
modifică în raport cu emoţiile, stresul,
teama;
personalitatea: temperamentul determină
ca individul să fie mai activ, înflăcărat, sau
calm, grav.

• adultul este activ, în deplinătatea puterii,

dă supleţe mişcărilor, le coordonează;

• vârstnicul are forţa fizică redusă, la fel

agilitatea, rămâne totuşi activ în exerciţii
moderate;
Factori sociologici
▪ organizarea socială: fiecare societate
• cultura: individul practică activităţi fizice, are legi şi regulamente pentru ca
adoptă diferite posturi în viaţa cotidiană, în individul să-şi menţină sănătatea, chiar
funcţie de societatea în care trăieşte; dacă depune un efort deosebit;
▪ ritmul circadian: activitatea fizică este
• rolurile sociale: în societate, individul
mai redusă dimineaţa; temperatura
poate îndeplini activităţi ce impun un efort
mediului ambiant;
fizic mai mare sau mai mic, pe care să-l
▪ tradiţiile, religia: individul poate lua
compenseze prin rezistenţă fizică şi ore
posturi acceptate, legate de obiceiuri,
suficiente de repaus;
tradiţii sau obiceiuri religioase.
Postura adecvată (sau atitudinea) ▪ Mişcări adecvate
• în picioare (ortostatism): capul drept ▪ abducţie - mişcări de îndepărtare faţă de
înainte, spatele drept, braţele pe lângă axul median al corpului;

corp, şoldurile, gambele drepte. ▪ adducţie- mişcări de apropiere faţă de

axul median al corpului;
• Şezând

• culcat (clinostatism):decubit dorsal (pe

spate);decubit lateral, stâng sau drept
(într-o parte);decubit ventral (pe
abdomen).

• Fowler: pozitie semisezand

• Trendelenburg : capul mai jos decat

picioarele

• Trendelenburg invers : picioarele mai sus

decat capul
▪ flexie/ extensie - mişcări de apropiere sau
▪ rotaţie - mişcare realizată în jurul axului
îndepărtare a două segmente apropiate
care trece prin lungul segmentului care
(braţ, antebraţ, gambă-coapsă); se deplasează;
▪ pronaţie/ supinaţie - pronaţia este
mişcarea de rotaţie a mâinii, prin care ▪ circumducţie - mişcare complexă, care
palma priveşte în jos, iar supinaţia este totalizează flexia, extensia, abducţia şi
mişcarea inversă; la picior, palma le asociază cu rotaţia.
priveşte lateral, cu marginea externă
ridicată - pronaţie, invers fiind supinaţia;
 1. Imobilitatea/dificultatea de a se
DEPENDENŢA ÎN SATISFACEREA NEVOII mişca

Probleme de dependenţă: Definitie = diminuare sau o restricţie a

1. Imobilitate mişcării, fiind recomandată, adesea, ca
2. Hiperactivitate metodă terapeutică sau poate fi cauzată de
3. Necoordonarea mişcărilor
traumatisme şi boli organice sau
4. Postură inadecvată
funcţionale.
5. Circulaţie inadecvată
Surse de ordin fizic
- alterarea centrilor nervoşi (accident
vascular cerebral);
- alterarea integrităţii aparatului locomotor
Surse = Cauze (fracturi, entorse, luxaţii);
Manifestari de dependenta = Semne si - piedici ale mişcării (pansamente, aparat
simptome !!!!!!! gipsat, extensie continuă);
- dezechilibre – durerea; Manifestari de dependenta
• Dificultate de deplasare - a se ridica;- a se
- complicaţii digestive.
aşeza;- a merge;
Surse de ordin psihologic
• Diminuarea sau absenţa mişcării- prezenţa
- tulburările de gândire, anxietate, stres, parezelor; (mono, pară, tetra pareze sau
pierderea, separarea sentimente de paralizii);
culpabilitate, depresii
• Atonie musculară - scăderea tonusului
Surse de ordin sociologic muscular.

- eşecul; • Atrofie musculară - diminuarea volumului

- izolarea, agresivitatea, comunicare muşchiului, a contractibilităţii sale.

ineficienta. • Hipertrofie musculară - mărirea volumului

Lipsa cunoaşterii - cunoaşterea de sine, unui muşchi.

despre alţii şi despre mediul înconjurător.

• Contractura musculară - contracţie
involuntară şi permanentă a unuia sau mai
multor muşchi care determină o poziţie
inadecvată
• Impotenţa funcţională - parţiala sau totala
interesând un segment de membru, în
totalitate sau mai multe membre-
trecătoare sau definitive, regresivă,
staţionara sau progresivă.
• Anchiloză - diminuarea sau imposibilitatea
mişcării unei articulaţii.
• Crampă - contracţie spasmodică involuntară
şi dureroasă a unuia sau a mai multor
muşchi (molet, picior) cauzată de o poziţie
incomodă, de compresiunea unui nerv sau
de deficitul de calciu.
Intervenţii la asistenţei medicale
• Pacientul să aibă tonusul muscular şi forţa
musculară păstrată- planifică un program de
exerciţii, în funcţie de cauza imobilizării şi de
capacitatea pacientului.
• Pacientul să-şi menţină integritatea
tegumentelor şi a activităţii articulare-
schimbă poziţia pacientului la fiecare 2 ore;-
masează regiunile predispuse la escare,
pudrează cu talc;- efectuează exerciţii
pasive, la fiecare 2 ore;
- învaţă pacientul care este postura
adecvată şi cum să efectueze exerciţii
musculare active.
 2. Hiperactivitatea
• Definitie - creşterea ritmului mişcărilor şi a
activităţilor individului, determinată de
instabilitatea emoţională şi de pierderea
ideilor.
Sursele de ordin psihologic:
- senilitate;
- tulburări de gândire;
- separare, criză, pierdere.
Lipsa cunoaşterii
- lipsa cunoaşterii de sine.

• Sursele de ordin fizic:

- dezechilibre endocrine;

- reacţii la medicamente;

- alcoolism.
• Pacientul să-şi menţină funcţia respiratorie Pacientul să-şi menţină satisfăcute celelalte
nevoi fundamentale
- învaţă pacientul să facă exerciţii de respiraţie
- suplineşte pacientul în satisfacerea nevoilor
profunde; să tuşească şi să îndepărteze
sale, îl serveşte la pat cu cele necesare.
secreţiile;

administrează medicaţia prescrisă de medic.

• Pacientul să fie echilibrat psihic
- pregăteşte psihic pacientul, în vederea oricărei
tehnici de îngrijire ;
- redă încrederea pacientului că imobilitatea sa
este o stare trecătoare şi că îşi va putea relua
mersul.
Manifestari de dependenta
Vorbire caracteristică - vorbeşte mult,
precipitat;
Pacientul reacţionează la toţi stimulii -
stimuli luminoşi, auditivi, din mediul extern,
cât şi stimuli interni; ei determină reacţii din
partea bolnavului;
Mişcări caracteristice - mişcări rapide,
frecvente;

• Spasme - contracţie involuntară a unuia sau
mai multor muşchi;
• Ticuri - mişcări convulsive, involuntare ale
ochilor, ale gurii, ale unui braţ sau ale unui
picior;
• Mânie - psihoză caracterizată printr-o stare
de excitaţie, în special, în sfera afectivităţii
cunoaşterii şi activităţii; bolnavul este
neliniştit, tulburent; datorită ritmului rapid
de desfăşurare a activităţii sale, nu duce
nimic la îndeplinire din ceea ce plănuieşte;
• Euforie - bună dispoziţie, de obicei,
nemotivată.
Intervenţiile asistentei medicale
• Pacientul să prezinte mobilitate normală
- înlătură stimulii din mediul înconjurător
(asigură semiobscuritatea încăperii, izolarea
fonică, reducerea numărului de vizitatori);
- asigură condiţii că bolnavul să facă băi
călduţe, să consume lichide la temperatură
moderată.
• Pacientul să-şi menţină integritatea fizică
- supraveghează permanent pacientul, pentru
a nu se răni;
- înlătură obiectele contondente;
 - aplică constrângeri fizice, dacă este cazul
- efect secundar al unor medicamente,
(chingi, cămaşă de protecţie);
droguri.
- administrează tratamentul tranchilizant
prescris de medic. • Surse de ordin psihologic

- tulburările de gândire ;
3. Necoordonarea mişcărilor
- anxietate, stres.
Definitie: dificultatea sau incapacitatea
• Surse de ordin sociologic
individului de a-şi coordona mişcările
diferitelor grupe musculare. - mediu necunoscut.

Sursele de dificultate: • Lipsa cunoaşterii

Surse de ordin fizic
- insuficienţa cunoaşterii de sine şi a mediului
- deficit senzorial, leziuni ale sistemului
înconjurător.
nervos central, boala Parkinson;
- dezechilibru hidroelectrolitic;
 Manifestări de dependenţă
• Akinezie - incapacitatea de a efectua ▪ Tremurături - secuse repetate,
anumite mișcări; involuntare, ale unei părţi a corpului
(mâini, cap sau ale întregului corp);
• Ataxie - tulburare de coordonare a
▪ Contractura permanentă - punere în
mişcărilor active voluntare;
tensiune şi scurtarea fibrei musculare în
• Mişcări coreice - se caracterizează prin
tetanos, turbare, tetanie, afecţiuni
mişcări rapide, de amplitudine variabilă, pe
cerebrale;
orice grup muscular, în repaus sau acţiune,
▪ Fasciculatiile şi fibrilaţiile musculare -
dezordonate, bruşte (mersul dansant).
contracţii rapide, limitate la suprafaţa
• Convulsii - contracţii repetate, involuntare, muşchilor, fiind determinate de intoxicaţii
ale unui muşchi sau grupe de muşchi, endo- sau exogene;
urmate de relaxare; contracţia este
instantanee ;
• Tulburări ale mersului
o mersul încet, obosit, cu opriri dese însoţeşte
astenia, boala Addison, miastenia,
convalescenţa;
o claudicaţia intermitentă - durerii musculare
(crampe, tăieturi, furnicături sau senzaţia de
oboseală) muşchilor gambei care apare în
timpul efortului fizic şi este ameliorat după o
perioadă de repaus; apare în arteriopatiile
obliterante;
o mersul ebrios (titubant): nesigur, mişcări
neconcordante, deplasări ale capului înainte,
înapoi; apare în intoxicaţia alcoolică sau
cu barbiturice;
o mersul cerebelos: nesigur, cu bază largă
de susţinere;
o mers precipitant, paşi mărunţi, corp
aplecat înainte (fuge după centrul de
greutate); survine în boală Parkinson;
o mersul senil cu paşi mici, târâţi, nesiguri;
se înregistrează la vârstnici,
aterosclerotici;
o mersul stepat, equin: pacientul atinge
solul cu vârful piciorului şi apoi cu
călcâiul, ca un cal de circ; se constată în
paralizia muşchilor pretibiali şi peronieri
(datorată paraliziei nervului sciatic
popliteu extern) în poliomelită, sciatica
paralizantă;
o mersul cosit (spastic) datorat hemiplegiei
spastice: constă în aducerea piciorului
înainte printr-o mişcare de circumducţie
(în arc) datorită imposibilităţii flectării
membrului inferior;
o mersul dezordonat- apare în coree;
o mersul antalgic- apare din cauza apariţiei
durerii (boli reumatice, sciatică);
o mersul legănat, de rata- apare în
miopatiile grave.
Dificultatea de a trece din ortostatism în
poziţie şezând- greutate în schimbarea
poziţiei;
Expresie facială caracteristică - faţă rigidă
 Obiective si Intervenţii ale asistenţei
- ajută pacientul să facă băi calde, exerciţii
medicale - pacient cu necoordonarea
fizice, îi face masaje la nivelul extremităţilor;
mişcărilor
- administrează medicaţie antiparkinsoniană.
• Pacientul să fie echilibrat psihic
Pacientul să-şi satisfacă toate nevoile
- pregăteşte psihic pacientul, în vederea organismului.
oricărei tehnici de îngrijire (Exemplul: E.E.G.) - pacientul va fi ajutat să-şi satisfacă nevoile

• Pacientul să aibă tonusul muscular adecvat organismului.

activităţii depuse

- planifică un program de exerciţii şi de mers,

în funcţie de capacitatea pacientului ;

- învaţă pacientul să utilizeze diferite aparate

de susţinere pentru activităţile cotidiene;
4. Postura inadecvată
• Definitie = este reprezentată de orice
poziţie care nu respectă principiile poziţiei
anatomice a corpului şi care predispune
individul la diferite deformări.
Surse de ordin fizic:
- oboselii, slăbiciunii musculare sau durerii în
cursul unor boli; pacientul imobilizat la pat
nu-şi poate schimba poziţia şi este predispus
la alterări ale integrităţii pielii, la nivelul
punctelor de presiune, la deformări, la
complicaţii pulmonare;
- modificărilor produse de boală în organism,
cum ar fi contractura musculară (tetanos);
- reacţiei, conştiente sau inconştiente, a
individului (de exemplu, poziţia cocoş de
puşcă, în meningită);
- măsurilor profilactice în prevenirea unor
complicaţii (de exemplu, cu membrul inferior,
ridicat pe o pernă în tromboflebită);
- terapiei necesare vindecării (de exemplu, în
cursul tratamentului fracturilor prin extensie
continuă);

- măsurilor de prim ajutor (de exemplu, în
anemiile acute posthemoragice);
- examinării endoscopice sau clinice a unor
organe.
• Surse de ordin psihologic
- anxietate, stres ;
- situaţie de criză, tulburări de gândire.
• Surse de ordin sociologic
- condiţii de muncă inadecvate.
• Lipsa de cunoaştere
- insuficientă cunoaştere de sine şi a celorlalţi.
Manifestări de dependenţă
• oboseală musculară
- reducerea temporară a capacităţii
funcţionale a muşchiului, consecinţă a
activităţii excesive, prelungite.
• deformări ale coloanei vertebrale
- cifoză (deviaţia coloanei vertebrale, cu o
convexitate posterioară);
- lordoză (accentuarea curburii lombare a
coloanei vertebrale);
- scolioză (deviaţia laterală a coloanei
vertebrale).
deformări ale membrelor inferioare
- genu valgum - deformări în care genunchii
sunt apropiaţi, iar picioarele depărtate;
- genu varum - deformări în care genunchii
sunt depărtaţi, în schimb picioarele
apropiate;
❑ picior strâmb
- sprijinit pe antepicior (equin);
- sprijinit pe călcâi (talus);
- sprijinit pe partea externă (varus);
- sprijinit pe partea internă (valgus);
- picior plat - bolta plantară prăbuşită;

deformări ale şoldurilor

- luxaţie - ieşirea capului femural din
articulaţia coxofemurală.
poziţii inadecvate impuse (forţate) - poziţia “spate de pisica” - în decubit
pentru examinare:
- ginecologică - pacienta stă culcata pe lateral în pat, cu spatele la marginea
spate, cu genunchii flectaţi, depărtaţi, iar patului, coapsele flectate pe abdomen,
coapsele flectate pe abdomen;
- genu-pectorală - pieptul pe plan bărbia atingând pieptul; este indicată în
orizontal, pacientul sprijinindu-se pe
genunchi, poziţie utilizată pentru examenul puncţia lombară.
rectoscopic;
poziţii patognomonice
- terapeutice- pentru intervenţii, pentru a
ameliora starea pacientului, pentru - sunt specifice unei boli; de exemplu, în
vindecare:
- poziţia Trendelenburg - trunchiul, tetanos
membrele inferioare mai sus decât capul
- opistotonus- poziția de arc de cerc a
(poziţia asigură circulaţia sângelui la
creier); pacientului sprijinit în occiput şi călcâie
- poziţia Fowler- poziţie semisezanda.
- poziţia din drenajul postural; datorată spasmului prelungit al
- poziţia pacienţilor imobilizaţi in aparat
mușchilor spatelui;
gipsat;
 • dificultate de schimbare a poziţiei
- pleurostotonus: atitudine de încovoiere a
- semişezând în pat (pacienţii cu dispnee)
corpului lateral, în arc de cerc, determinată

de contractura muşchilor unei jumătăţi a - decubit ventral (poziţie inadecvată, când

pacientul nu-şi poate schimba singur poziţia)
corpului.

- poziţia „cocoş de puşcă", în meningită • dificultate de a rămâne în poziţie adecvată

(capul în hiperextensie iar membrele - greutate în a-şi menţine poziţia;

inferioare flectate atât din articulaţia • Torticolis - contractura mai mult sau mai
coxofemurală cât şi din aceea a puţin dureroasă a muşchilor gâtului, care
genunchiului). limitează mişcările de rotaţie a capului;

• bătătură (clavus) - hiperkeratoză uşor

reliefată, netedă.
 Obiectivele si Intervenţiile
asistentei medicale- pacient cu
postură inadecvată
• Pacientul să aibă postura adecvată.
- instalează pacientul în pat, respectând
poziţiile anatomice ale diferitelor segmente
ale corpului;
- foloseşte utilajele auxiliare şi de confort,
pentru menţinerea poziţiei anatomice.
• Pacientul să aibă o poziţie care să
favorizeze respiraţia, circulaţia sângelui,
drenajul secreţiilor bronşice.
instalează, de urgenţă, pacientul cu
tulburări respiratorii (dispnee) în poziţie
semişezând;
- instalează, de urgenţă, pacientul cu
anemie acută posthemoragică în poziţie
Trendelenburg;
- instalează pacientul cu secreţie
bronşică în poziţie de drenaj postural;
- foloseşte utilaje pentru confortul
pacientului, în aceste poziţii.
Pacientul să nu prezinte complicaţii
precum: escare de decubit, anchiloze,
contracturi.
- schimbă poziţia pacientului la interval
de 2 ore;
- verifică pielea în regiunile cu proeminenţe
osoase, o dată cu schimbarea poziţiei;
- masează punctele de presiune la fiecare
schimbare a poziţiei;
- asigură igiena tegumentelor şi a lenjeriei
de pat şi de corp;
- efectuează exerciţii pasive şi active (după
caz);
- învaţă pacientul care este poziţia
adecvată.