5/26/2018 75084039 Nevoia de a Se Misc a Si de a Ave a o Buna Postura - slide pdf.

c om

NEVOIA DE A SE MIŞCA ŞI DE A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

A se mişca şi a avea o bună postură reprezintă o necesitate a fiinţei vii de a fi în mişcare, de a-şi
mobiliza toate părţile corpului, prin mişcări coordonate, de a păstra diferitele părţi ale corpului într-o
poziţie care să permită eficacitatea funcţiilor organismului - cunoscut fiind faptul că, o bună
funcţionare a aparatului cardio-vascular şi implicit a aparatului respirator este influenţată de mişcare şi
de activităţile fizice

Mentinerea independentei miscarii corpului si a bunei posturi este determinata de :

integritatea aparatului locomotor - respectiv a sistemului osos (oasele actionind ca pirghii, avind
•

rol fundamental in realizarea miscarilor) ; a sistemului muscular (muschii actionind prin proprietatile
lor –excitabilitate, contractibilitate, elasticitate ) si a sistemului articular ;
• integritatea sistemului nervos - respectiv a cerebelului, care alaturi de aparatul vestibular,
contribuie la reglarea echilibrului, dar regleaza totodata si tonusul muscular precum si miscarile fine;
si
•
integritatea sistemului vestibular - prin intermediul caruia este mentinut echilibrul static si dinamic
al corpului;

Satisfacerea acestei nevoi a fiintei umane este influentata de o serie de factori :

biologici
• - categorie in care sunt incluse : - virsta si dezvoltarea, precum si constitutia si
capacitatile fizice ale individului
• psihologici - categorie in care sunt incluse : emotiile si personalitatea individului
• sociologici - categorie ce include : cultura, rolurile sociale, organizarea sociala, traditiile si
religia ;

Individul este considerat independent din punct de vedere al acestei nevoi atunci cind prezinta :

1. Postura (sau atitudine ) adecvata - definita ca : functia corpului omenesc , bazata pe actiunea
sinergica si coordonata a elementelor aparatului locomotor si a sistemului nervos, cu ajutorul carora
sunt mentinute : stabilitatea, echilibrul si raporturile constante atat intre corp si mediu cit si intre
difertitele segmente ale corpului .
Aceasta postura adecvata imbraca urmatoarele forme :
ortostatism ( în picioare) - capul drept inainte, spatele drept, bratele pe linga corp, soldurile
si gambele drepte, iar piciorul in unghi de ! grade cu gamba ;
şezând - capul drept, spatele drept, rezemat, bratele sprijinite, coapsele orizontale, gambele
verticale, iar piciorul in unghi de ! grade cu gamba, sprijinit de podea ;
clinostatism (culcat) - care poate imbraca una din cele " forme si anume : decubit dorsal
(pe spate); decubit lateral sting sau drept (intr-o parte); sau decubit ventral (pe abdomen) si

2. Miscari adecvate - categorie ce include : tipuri de miscari si exercitiile fizice

A. ipurile de miscari pe care le poate efectua individul sunt :

•abductie - miscari de indepartare fata de axul median al corpului ;
•adductie - miscari de apropiere fata de axul median al corpului ;
•fle!ie"e!tensie - miscari de apropiere sau indepartare a doua segmente apropiate ;

http://slide pdf.c om/re a de r/full/75084039-nevoia -de -a -se -misc a -si-de -a -ave a -o-buna -postura 1/12
5/26/2018 75084039 Nevoia de a Se Misc a Si de a Ave a o Buna Postura - slide pdf.c om

• rotatie - miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului care se
deplaseaza ;
• pronatie " supinatie - pronatia reprezinta miscarea de rotatie a miinii prin care palma
priveste in jos, iar supinatia este miscarea inversa; la picior, pronatia (!rsia"
reprezinta miscarea prin care planta priveste lateral, cu marginea externa ridicata, iar
supinatia (in!rsia" este miscarea inversa;
• circumductie - miscarea complexa , care totalizeaza : flexia, extensia, abductia, si le
asociaza cu rotatia

B. #!ercitiile fizice - sunt definite ca reprezentind activitati fizice efectuate cu scopul de a

imbunatati atit randamentul muscular cit si circulatia , exercitii ce trebuie sa fie : coordonate,
armonioase si complete# Acestea pot fi ;
active - executate de c$tre individ ;
•

pasive - sunt mi%c$ri ale articula&iilor executate de c$tre o alt$ persoan$;

•

izomerice - sunt contrac&ii musculare 'n care lungimea mu%chiului r$mne

•

neschimbat$, crescnd numai tensiunea sa (contrac&ia mu%chilor pentru men&inerea

pozi&iei corpului);
• de rezisten$% - exerci&ii fizice 'n care cre%te tonusul muscular ;

&olul asistentului medical in ceea ce priveste mentinerea independentei individului pentru realizarea
acestei nevoi fundamentale este reprezentat de :
- stabilirea impreuna cu pacientul a nevoilor de exercitiu fizic;
- planificarea unor programe de exercitii moderate, adaptate capacitatilor fizice ale pacientului ;
- invata pacientul sa foloseasca tehnici de destindere si relaxare ;
- educa pacientul sa evite tabagismul, mesele copioase precum si surplusul de greutate ;

'ependenta in satisfacerea acestei nevoi fundamentale de viata este data de aparitia urmatoarelor
probleme:

• imobilitate - definita ca fiind o diminuare sau o restrictie a miscarii datorate alterarii

centrilor nervosi, a integritatii aparatului locomotor, sau a prezentei unor dezechilibre,
fapt care poate duce la : dificultate in deplasare, atonie si atrofie musculara,
hipertrofie musculara, anchiloza, crampe, escare de decubit, precum si la tulburari
psihice care pot determina lipsa interesului pentru miscare

• hiperactivitate - problema de dependent a ce consta in cresterea ritmului miscarilor

si a activitatii individului datorita : unor dezechilibre endocrine, reactii
medicamentoase, tulburarilor de gindire, alcoolismului, senilatatii sau lipsei
cunoasterii de sine si care se poate manifesta prin : vorbire caracteristica, miscari
caracteristice, spasme, ticuri, manie sau euforie ;

• necoordonarea miscarilor - problema de dependenta ce se traduce prin dificultatea

sau incapacitatea individului de a-si coordona miscarile diferitelor grupe musculare ,
datorita : unui deficit sensorial, unor leziuni ale sistemului nervos central, unui
dezechilibru hidroelectolitic, tulburarilor de gindire, stresului sau anxietatii, sau a
lipsei de cunoastere; - fapt care se poate manifesta prin : ainezie, ataxie, convulsii,
tremuraturi, tulburari ale mersului sau prin dificultatea de a trece din ortostatism in
pozitie sezind ;

http://slide pdf.c om/re a de r/full/75084039-nevoia -de -a -se -misc a -si-de -a -ave a -o-buna -postura 2/12
5/26/2018 75084039 Nevoia de a Se Misc a Si de a Ave a o Buna Postura - slide pdf.c om

• postura inadecvata - problema de dependenta reprezentata de orice pozitie care nu

respecta principiile pozitiei anatomice a corpului si care predispune individul la
diferite deformari#

Aceste pozitii inadecvate pot fi intilnite ca urmare a :

• oboselii, slabiciunii musculare, anxietatii , stresului, sau durerii in cursul unor boli;
• modificarilor produse de boala in organism (contractura musculara in tetanos) ;
• reactiei constiente sau inconstiente a individului (pozitia *cocos de pusca+ in meningita);
• masurilor profilactice in prevenirea unor complicatii (cu membrul inferior ridicat pe o perna in
tromboflebita) ;
• terapiei necesare vindecarii (in cursul tratamentului fracturilor, prin extensie continua) ;
• examinarilor endoscopice sau clinice a unor organe ;

PO#I$II%E PE CARE %E POATE ADOPTA BO%NAVU%

In functie de starea generala a pacientului precum si de afectiunea acestuia pozitia pacientului

poate fi :
• activa - atunci cind pacientul se mobilizeaza singur si nu are nevoie de ajutor ;
• pasiva - atunci cind pacientul nu poate sa-si schimbe singur pozitia, si-a pierdut forta fizica, are
nevoie de ajutorul altei persoane, sau in cazul bolnavilor gravi si adinamici ;
• fortata  determinata de afectiunea de baza (in tetanos, in meningita), ca o reactie de aparare a
organismului (in crizele dureroase de ulcer sau in colica biliara), ca o masura profilactica in
prevenirea unor complicatii (prevenirea emboliei in cazul tromboflebitei), ca masura terapeutica
(folosirea aparatelor de extensie)

Asistentul medical trebuie sa cunoasca :

• pozitiile pe care le adopta pacientii in pat,
• pozitiile in care acestia trebuie adusi pentru efectuarea unor ingrijiri sau a unor
examinari ;
• precum si manoperele prin care se asigura schimbarile de pozitie;

'in cadrul pozitiilor pe care le adopta pacientul in pat amintim :

• decubitul dorsal - respectiv culcat pe spate cu fata in sus, pozitie ce poate fi realizata : fara perna,
cu o perna subtire sau cu doua perne ;
- este pozitia cea mai relaxanta in mod normal, prevenind contractarea muschilor abdominali;
- este mai confortabila atunci cind genunchii sunt indoiti (pozitie loer)
- pentru a se preveni eventualele dureri lombare ce pot sa apara datorita mentinerii timp
indelungat a acestei pozitii, este necesara introducera unui sul subtire la nivelul coloanei

lombare ;
- din cadrul situatiilor sau a afectiunilor care impun adoptarea acestei pozitii fac parte :
 dupa punctia lombara*
 unele afectiuni ale coloanei vertebrale*

http://slide pdf.c om/re a de r/full/75084039-nevoia -de -a -se -misc a -si-de -a -ave a -o-buna -postura 3/12
5/26/2018 75084039 Nevoia de a Se Misc a Si de a Ave a o Buna Postura - slide pdf.c om

 anemii posthemoragice*
 unele afectiuni cerebrale*
 pacienti slabiti adinamici sau operati *

• pozitie semişezând - respectiv culcat pe spate, toracele formind cu linia orizontala un unghi de "! –
./ grade, pozitie ce poate fi realizata cu : un numar mai mare de perne; cu rezematorul mobil sau cu

somiera articulata ;
- pentru ca pacientul sa nu alunece, se va aseza sub regiunea poplitee o perna indoita sau un sul
din patura invelit intr-un cearceaf rasucit la extremitati si introdus sub saltea ;
- sub talpi va fi asezat un sprijinator ;
- mentinerea indelungata a acestei pozitii necesita masuri de prevenire a escarelor (colaci de
cauciuc sub regiunea fesiera) sau a altor complicatii ;
- pozitia este interzisa pacientilor cu tulburari de deglutitie si comatosilor ;
- din cadrul afectiunilor sau a situatiilor care impun adoptarea acestei pozitii fac parte:
 afectiunile cardiace si pulmonare *
 perioada de convalescenta *
 unele categorii de operatii *
 pacientii virstnici *
 si in primul a+utor dat pacientilor cu tulburari respiratorii *

• pozitie sezând - respectiv sezând în pat - atunci cind trunchiul formeaza cu membrele inferioare
un unghi drept, pacientul are coapsele flectate pe bazin si gambele in semiflexie pe coapse, genunchii
fiind astfel ridicati ;
- pozitia se realizeaza prin: ridicarea partii cefalice a somierei articulate; sau prin asezarea in trepte
a .-/ perne, capul sprijinindu-se cu o perna mica ;
- sub bratele pacientului se poate aseza cite o perna, iar pentru a impiedica alunecarea se va
proceda la fel ca in cazul pozitiei semisezind ;
- in vederea examinarii pacientului, aceasta pozitie realizeaza expansiunea complet$ a plamnilor
si permite o mai buna examinare a partii superioare a corpului ;
- pacientii slabiti din punct de vedere fizic s-ar putea sa nu poata adopta aceasta pozitie, fapt pentru
care vor fi asezati in decubit dorsal cu extremitatea cefalica asomierei ridicata ;
- pacientii cu insuficienta cardiac$, in cursul acceselor de dispnee nocturna se aseaza de mai multe
ori la marginea patului cu picioarele atirnate – sub talpi se va aseza un taburel ;
- din cadrul afec$iunilor sau a situa$iilor care impun adoptarea acestei pozi&ii fac parte ;

pacien$ii în stare grav%*
 dispneicii în caz de pneumonii întinse*
 insuficien$a cardiac%*
 pacien$ii în perioada acceselor de astm bronsic*
 vârstnicii*
 dup% anumite interven$ii chirurgicale (glanda tiroid%) *

• decubit lateral - respectiv - drept sau stng - culcat pe o parte, cu capul sprijinit pe o singur$ pern$,
membrele inferioare flectate usor, sau membrul inferior ce se afl$ 'n contact cu suprafa&a patului 'ntins,

iar celalalt 'ndoit , spatele fiind sprijinit cu o pern$, un sul sau cu rezematoare special$;
- pentru a se preveni producerea escarelor, intre genunchi si maleole se vor introduce inele de vata,
iar sub trohanterul mare un colac de cauciuc imbracat ;

http://slide pdf.c om/re a de r/full/75084039-nevoia -de -a -se -misc a -si-de -a -ave a -o-buna -postura 4/12
5/26/2018 75084039 Nevoia de a Se Misc a Si de a Ave a o Buna Postura - slide pdf.c om

- virstnicii adinamici, vor fi intorsi la interval regulate de 0-1-" ore, pentru a fi prevenite
eventualele complicatii ;
- daca pacientul are un membru inferior paralizat, fracturat, dureros sau operat, acesta va fi
mentinut in cursul manevrei de intoarcerede catre asistent si asezat pe un support pregatit in
prealabil:
- aceasta pozitie este ideala pentru a auzi murmurul cu sonor redus ;
- din cadrul afectiunilor sau a situatiilor care impun adoptarea acestei pozitii fac parte:
 pleurezii 
 meningite
 dupa interventii intratoracice
 dupa interventii renale
 in cazul drena+ului cavitatii pleurale* impunindu-se de asemenea si in , cursul
efectuarii toaletei schimbarii len+eriei administrarii clismelor si supozitoarelor
masurarii temperaturii pe cale rectala  pentru punctia lombara in cursul
sonda+ului duodenal si a drena+ului postural *

• pozitie decliva - rendelemburg - respectiv - decubit dorsal, eventual lateral, cu capul mai jos
decit restul corpului - realizata prin : ridicarea extremitatii distale a patului (diferenta dintre cele
doua extremitati ale patului putind varia intre 0! si 2! cm)
- se poate aseza sub capul pacientului o perna subtire ;
- se va proteja capul pacientului cu ajutorul unei perne asezate vertical la capatiiul patului ;
- pentru evitarea alunecarii pacientului de pe masa de operatie, acesta va fi fixat cu ajutorul
chingilor sau a rezematoarelor speciale de umar ;
- aceasta pozitie favorizeaza o buna circulatie pentru centrii vitali
- pacientul este asezat in decubit lateral doar atunci cind este pericol de aspiratie a secretiilor ;
- din cadrul afectiunilor sau a situatiilor care impun adoptarea acestei pozitii fac parte:
 anemiile acute* pe masa de operatie in cazul sincopelor din cursul anesteziilor
generale * pentru autotransfuzii* pentru oprirea hemoragiilor membrelor
inferioare si organelor genitale feminine dupa interventii ginecologice * dupa
rahianestezie * pentru a favoriza drena+ul secretiilor din caile respiratorii
superioare *

• pozitie procliva  rendelemburg inversat - respectiv - pozitie oblica cu capul mai sus decit
restul corpului, pozitie utilizata cu precadere in tratamentul ortopedic, mai exact , pentru extensia

coloanei cervicale ;

• decubit ventral - respectiv - culcat pe abdomen, cu capul intr-o parte sprijinit pe o perna subtire,
membrele superioare asezate la stinga si la dreapta capului cu fata palmara pe suprafata patului si
degetele in extensie ;
- sub glezne se poate aseza o perna cilindrica, iar sub torace si abdomen se pot aseza perne subtiri
si moi ;
- aceasta pozitie nu este posibila fara perna pentru anumite boli cardiace si pulmonare ;
- din cadrul afectiunilor sau a situatiilor care impun adoptarea acestei pozitii fac parte :



e!carele
drenareae!tinse *
unor colectii purulente *
 pacientii inconstienti *

http://slide pdf.c om/re a de r/full/75084039-nevoia -de -a -se -misc a -si-de -a -ave a -o-buna -postura 5/12
5/26/2018 75084039 Nevoia de a Se Misc a Si de a Ave a o Buna Postura - slide pdf.c om

• pozitie ginecologica - respectiv - decubit dorsal cu genunchii indoiti si coapsele indepartate, ce

se poate realiza: in pat, pe masa de examinare sau pe masa ginecologica (prevazuta cu sprijinatori
pentru membrele inferioare, iar sub placa de sezut cu o tavita mobila) ;
- este o pozitie jenanta si inconfortabila, fapt pentru care nu se va prelungi prea mult examinarea,
iar pacienta va fi mentinuta bine acoperita
- examinarea se va face dupa golirea in prealabil a vezicii urinare si a rectului;
- din cadrul afectiunilor sau a situatiilor care impun adoptarea acestei pozitii fac parte
 e!amenele ginecologice si obstetricale *
 rectoscopia si
 tuseul rectal*

• pozitia genupectorala - respectiv - pacientul asezat pe genunchi, acestia fiind usor departati,
aplecat inainte, pieptul atingind planul orizontal respective masa de examinat ;
- este o pozitie jenanta si inconfortabila pe care, pacientii cu artrita sau alte deformari articulare nu
o vor putea practica ;

'in cadrul pozitiilor fortate amintim :

• pistotonus - in tetanos - care se manifesta printr-o contractura musculara ca un arc de cerc in care
bolnavul atinge planul patului cu regiunea occipitala si calcaie#
in anumite cazuri aceasta incordare se poate face pe partea laterala si se numeste


emprostotonus#
alteori putem intilni pleurostotonus.


•
/ocos de pusca - in meningita - data de contractura muschilor cefei care duce capul pe spate -
respectiv : decubit lateral cu restul coloanei curbate si flectarea gambelor pe coape si a coapselor pe
abdomen ;

SC&IMBAREA PO#I$IEI PACIENTU%UI

Schimbarile
imobilizati, de pozitie
inconstienti, ale pacientului
paralizati, - aparate
sau a celor cu sunt indicate
gipsate a# fi efectuate la pacientii : adinamici,
- pentru efectuarea schimbarilor de pozitii va fi nevoie de prezenta a doi asistenti, care vor trebui sa adopte o
pozitie potrivita pentru a putea ridica pacientul cu mai multa usurinta si cu un efort fizic mai mic ;
- prinderea pacientului se va face precis si sigur cu toata mna, aseznd palma pe suprafata corpului
pacientului astfel incit suprafata de contact sa fie cit mai mare ;
- asezarea asistentului se va face cit mai aproape de pat (respectiv de pacient), cu picioarele departate (pentru
a avea o baza de sustinere cit mai mare), genunchii flectati si coloana vertebrala usor aplecata
- aceasta pozitie asigura protejarea coloanei vertebrale a asistentului prin diminuarea compresiunii atit asupra
discurilor intervertebrale cit si asupra corpului vertebrei, permitind asistentului sa utilizeze forta
musculaturii membrelor inferioare (coapsa , gamba), impulsionind astfel toata energia spre picioare ;

http://slide pdf.c om/re a de r/full/75084039-nevoia -de -a -se -misc a -si-de -a -ave a -o-buna -postura 6/12
5/26/2018 75084039 Nevoia de a Se Misc a Si de a Ave a o Buna Postura - slide pdf.c om

3chimbarile de pozitie ale pacientului pot imbraca doua forme si anume :

• schimbari active - acele schimbari pe care le executa pacientul singur ; sau

• schimb%ri pasive - mult mai frecvente - acele schimb$ri ce sunt efectuate cu
ajutorul asistentu-lui medical;
- din cadrul acestei ultime categorii de mi%c$ri, cele mai frecvente sunt :
• întoarcerea pacientului din decubit dorsal în decubit lateral şi înapoi *
•
ridicarea pacientului din decubit dorsal în pozi$ie şezând *
• ridicarea pacientului pe pern%*
• schimbarea pozi$iei pacientului din şezând în decubit dorsal
• aşezarea pacientului în pozi$ie şezând la marginea patului
• ridicarea pacientului în pozi$ie ortostatic%

1. 0ntoarcerea pacientului din decubit dorsal în decubit lateral ,

- asistentul se aseaza la marginea patului spre care va fi intors pacientul;

- indoaie bratul pacientului din partea opusa peste toracele acestuia, apoi aseaza membrul inferior din
partea opusa peste celalalt ;
- asistentul se aseaza cu fata in dreptul toracelui pacientului avind piciorul dinspre marginea patului
asezat mai inaintea celuilalt si genunchii usor flectati ;
- se apleaca si prinde cu mina umarul din partea opusa, iar cu cealalta mina prinde soldul pacientului;
- din aceasta pozitie, asistentul isi trece greutatea corpului dinspre membrul inferior aflat mai in fata
spre cel aflat mai in spate si intoarce pacientul spre el (in timpul acestei miscari asistentulisi flecteaza
bine genunchii) ;

2. &eaducerea în decubit dorsal ,  se realizeaz$ de c$tre doi asisten&i astfel :

- ambii se a%eaz$ de aceea%i parte a patului, la spatele asistentului; asistentul a%ezat la capul pacientului
prinde pacientul de sub axila cea mai apropiat$ de suprafa&a patului sprijinindu-i capul pe antebra&;
iar celalalt, introduce o mn$ sub bazinul pacientului;
- cu minile r$mase libere %i la comanda unuia dintre asisten&i, ace%tia 'ntorc pacientul;

3. &idicarea din 'ecubit 'orsal în pozi$ie 1ezând ,  poate fi realizat$ prin trei metode:

a)
- asistentul se a%eaz$ la marginea patului, cu fa&a spre pacient %i '%i plaseaz$ piciorul care se afla lng$
pat mai 'n urma celuilalt;
- bra&ul dinspre pat al asistentului r$mne liber pn$ 'n momentul ridic$rii pacientului, iar pe cel$lalt,
asistentul 'l va trece peste um$rul pacientului %i '%i va plasa palma 'ntre omopla&ii acestuia;
- pentru a ridica pacientul, asistentul '%i basculeaz$ greutatea corpului dinspre piciorul plasat mai 'n
fa&$ spre piciorul plasat mai 'n spate, flectnd 'n acela%i timp genunchii - 'n acest mod, centrul de
greutate al asistentului contrabalanseaz$ greutatea pacientului;

b)
- asistentul se va a%eza la marginea patului ;
- cu mna dinspre extremitatea distal$ a patului prinde regiunea axilar$ a pacientului, iar cu cealalt$
mn$ 'l 'mbr$&i%eaz$ din spate,sprijinindu-i capul pe antebra&;

http://slide pdf.c om/re a de r/full/75084039-nevoia -de -a -se -misc a -si-de -a -ave a -o-buna -postura 7/12
5/26/2018 75084039 Nevoia de a Se Misc a Si de a Ave a o Buna Postura - slide pdf.c om

- dac$ starea pacientului 'i permite, atunci acesta se poate sprijini de bra&ul asistentului sau de gtul
acestuia, 'mbr$&i%ndu-l ;

c)
- ridicarea in pozitie a pacientului in stare grava se va executa de catre doi asistenti astfel :
- asistentii se vor aseza de o parte si de alta a patului, incrucisindu-si antebratele in regiunea dorsala a
pacientului, si asezind palmele pe omoplatii acestuia vor ridica pacientul in pozitia sezind, la
comanda unuia dintre ei, dintr-o singura miscare ;

4. Schimbarea din pozitie 1ezând în 'ecubit 'orsal,

- se va realiza urmnd aceea%i pa%i, dar 'n ordine invers$ fa&$ de mi%carea anterioar$;

5. &idicarea pe Pern% (readucerea la loc a pacientilor aluneca$i) ,

- aceasta manevr$ se va execut$ de c$tre doi asisten&i, a%eza&i de o parte %i de alta a patului, cu fa&a
u%or 'ntoars$ spre capul patului;
- ace%tia: '%i l$rgesc baza de sprijin prin deplasarea picioarelor %i plasarea unuia 'n fa&a celuilalt (cel
dinspre extremitatea distal$ a patului fiind plasat mai 'n spate);
- neutralizeaz$ membrele superioare ale pacientului prin plasarea antebra&elor acestora peste abdomen;
- introduc mna dinspre capul patului sub omopla&ii pacientului cu palma 'n sus, iar cealal$ mn$, o
introduc sub regiunea fesier$ a pacientului, unde minile celor doi asisten&i se unesc;
- '%i flecteaz$ u%or genunchii, iar la comanda unuia dintre asisten&i, se va ridica pacientul, folosindu-
se for&a membrelor inferioare prin trecerea greut$&ii de pe un membru pe cel$lalt;
- pentru u%urarea efortului de ridicare, cei doi asisten&i se pot sprijini cap 'n cap;

- tehnica de readucere a pacientului pe pern$ poate fi executat %i de c$tre un singur asistent, dac$
pacientul poate s$ se ajute, flectndu-%i genunchii %i 'mpingnd cu picioarele sprijinite pe suprafa&a
patului;

6. 2şezarea pacientului în pozi$ie 1ezând la marginea patului ,

- asistentul se va pozi&iona la marginea patului cu picioarele dep$rtate %i genunchii flecta&i;
- va neutraliza membrele superioare ale pacientului %i va pozi&iona membrul inferior care se afl$ 'nspre
asistent peste membrul inferior de parte opus$
- va introduce o mn$ la spatele pacientului sub omoplat, iar cealalt$ mn$, sub regiunea poplitee
(pacientul poate colabora, fie sprijinindu-se de marginea patului, fie 'mbr$&isnd gtul asistentului);
- o dat$ cu ridicarea pacientului 'n pozi&ie seznd, se face %i rotirea membrelor inferioare 'ntr-un unghi
de !4 %i se urm$reste pozi&ia corect$ a coloanei acestuia;

7. &idicarea în pozi$ie ortostatic% , se poate realiza 'n dou$ moduri %i anume:

- dup$ ce pacientul este a%ezat in pozi&ie seznd la marginea patului, asistentul st$ cu fa&a la pat,
sprijin$ pacientul de sub ambele axile %i 'l ridic$;
 se poate men&ine 'n aceast$ pozi&ie, la prima ridicare, cteva minute;
 'n cazul 'n care pacientul poate s$ fie plimbat prin salon, el va fi sprijinit axilar de c$tre doi
asisten&i; sau
- asistentul se a%eaz$ 'n fa&a pacientului care st$ 'n pozi&ie seznd la marginea patului;
- fixeaz$ cu genunchii lui, genunchii pacientului, iar cu minile 'l prinde de sub axile, pacientul
prinzndu-se de minile lui sau de gtul acestuia;

http://slide pdf.c om/re a de r/full/75084039-nevoia -de -a -se -misc a -si-de -a -ave a -o-buna -postura 8/12
5/26/2018 75084039 Nevoia de a Se Misc a Si de a Ave a o Buna Postura - slide pdf.c om

- prin impingere 'n genunchii pacientului, centrul de greutate al asistentului coboar$, crescnd astfel
for&a de ridicare a pacientului;

M3I4I52&#2 P2/I#6747I

Mobilizarea pacientului
are drept scop, mi%carea acestuia, 'n vederea prevenirii complicatiilor ce pot s$ apar$ datorit$
•

imobiliz$rii prelungite, precum %i rec%tigarea independen&ei acestuia;

• are drept obiective :
- normalizarea tonusului muscular si mentinerea mobilitatii articulare;
- asigurarea starii de bine si a independentei pacientului;
- stimularea metabolismului si a circulatiei sanguine; %i
- favorizarea elimin$rilor;

• se va face în func$ie de ,
- starea general$;
- natura bolii; %i
- tipul de reactivitate a pacientului;

- perioada de exerci&ii pasive %i active pentru refacerea condi&iei musculare, precum %i

anvergura de mi%care, trebuie 'nceput$ 'ncet, m$rindu-se treptat, 'n func&ie de r$spunsul
fiziologic al pacientului;
- exerci&iile se vor efectua 'nainte de mese;
- pacientul trebuie 'nv$&at s$ intercaleze exerci&iile de mi%care cu exerci&ii de respira&ie;

- momentul 'n care se 'ncepe mobilizarea pacientului precum %i ridicarea din pat %i ritmul
'n care se efectueaz$ mobilizarea, vor fi hot$rte de c$tre medic;
- 'nainte de 'nceperea mobiliz$rilor, pacientul va fi informat despre procedeul ce urmeaz$
a i se efectua precum %i despre scopul acestuia;
- asistentul va evalua func&iile vitale ale pacientului (puls, 5A, respira&ie, colora&ia %i
integritatea tegumentelor), observnd totodat$ att starea general$ ct %i expresia facial$ a
pacientului;
- de asemenea se vor efectua m$sur$tori goniometrice pentru a fi determinate gradele de
mobilitate ale diferitelor articula&ii ce urmeaz$ a fi mobilizate ;

6obilizarea face parte din terapia prescris$ de medic, 'n func&ie de afec&iunea %i starea pacientului, ea
realizndu-se progresiv, crescnd treptat gama de mi%c$ri#

Se va începe cu :
•mişc%ri pasive şi active ale capului (flexie, extensie, flexie laterala, rotatie)
•mişc%ri ale tuturor articula$iilor ;
•mişcarea şi schimbarea pozi$iei membrelor superioare şi inferioare (flexie %i extensie) -
pacientul p$strnd 'n tot acest timp pozi&ia de decubit;

7rmeaz%:
aşezarea în pozi$ie şezând  în mod pasiv la început (dup$ metodele cunoscute);
•

http://slide pdf.c om/re a de r/full/75084039-nevoia -de -a -se -misc a -si-de -a -ave a -o-buna -postura 9/12
5/26/2018 75084039 Nevoia de a Se Misc a Si de a Ave a o Buna Postura - slide pdf.c om

• aşezarea în pozi$ie şezând  în mod activ, de mai multe ori pe zi, crescndu-se progresiv
num$rul de minute;
• aşezarea pacientului în pozi$ie şezând la marginea patului sau în fotoliu - mai 'nti 'n mod
pasiv, dup$ care 'n mod activ;
• ridicarea pacientului în pozi$ie ortostatic% %i realizarea primilor paşi;
• important de re&inut este faptul c$ fiecare mi%care trebuie asociat$ cu exerci&ii de respira&ie
2sezarea pacientului in fotoliu ,
- asistentul aseaza fotoliul cu marginea laterala a acestuia lipita de marginea patului, dupa care
pune va aseza o patura pe fotoliu ;
- imbraca pacientul cu halat si ciorapi ;
- aduce pacientul in pozitie sezind la marginea patului (dupa metoda cunoscuta) ;
- asistentul se aseaza in fata pacientului si introduce miinile sub axilele acestuia, timp in care,
pacientul se sprijina cu miinile pe bratele sau umerii asistentului ;
- asistentul va ridica pacientul in picioare si, intorcindu-l cu spatele catre fotoliu, il va aseza
incet in acesta, dupa care il va acoperi cu patura;
- atunci cind asezarea in fotoliu se va face de catre doi asistenti ;
• acestia se vor aseza de o parte si de alta a pacientului care va sta in pozitie sezind la marginea
patului;
• vor introduce mina de lng$ pacient sub axila acestuia si-l vor ridica in picioare ;
• apoi, rotindu-l, 'l vor a%eza 'n fotoliu %i-l vor acoperi;

ransportul pacientului,

- printr-un transport efectuat cu mult menajament si atentie fata de pacient, tinind cont de
afectiunea de care sufera acesta, se evita agravarea durerilor si aparitia altor complicatii,
de tipul : inrautatirii starii, producerii unui soc traumatic, provocarii de hemoragii, sau
chiar transformarea unei fracturi inchise intr-una deschisa ;
- poate fi necesar in urmatoarele situatii :
 evacuarea traumatizatilor de la locul accidentului;
 transportul de la domiciliu la spital, de la un spital la altul, sau de la spital la
domiciliu(in cazul externarii) ;
 de la o sectie la alta; la servicii de diagnostic si tratament; la si de la sala de operatii
sau dintr-un salon in altul ;

- din cadrul categoriilor de pacienti ce necesita transport fac parte;

 accidentatii, in stare de soc, cu leziuni ale membrelor inferioare ;
 inconstientii, somnolentii ;
 astenicii, adinamicii, cu tulburari de echilibru ;
 operatii, pacientii cu insuficienta cardiopulmonara grava;
- in functie de : gravitatea afectiunii, de scopul transportului precum si de distanta de
parcurs, trasportul se poate efectua cu:
 targa (brancarda);
 carucior;

fotoliu si pat rulant;
 mijloace improvizate in caz de urgenta;
 sau cu vehicule specializate;

http://slide pdf.c om/re a de r/full/75084039-nevoia -de -a -se -misc a -si-de -a -ave a -o-buna -postura 10/12
5/26/2018 75084039 Nevoia de a Se Misc a Si de a Ave a o Buna Postura - slide pdf.c om

a) ransportul pacientului cu targa ,

- targa se va acoperi cu o patura si cu un cearsaf, iar la nevoie cu musama si aleza (se va utiliza si o
perna subtire);
- se va informa atit pacientul cit si apartinatorii acestuia asupra scopului transportului si a locului unde
va fi transportat;
- in cazul in care pacientul are instalate : perfuzii, sonde sau drenuri, vor fi luate masuri de siguranta
ce constau in :
• sprijinirea (eventual pe un suport ) a aparatului de perfuzie;
• fixarea si pensarea sondelor, in functie de durata si conditiile de transport ;
nu se va pensa drenul toracic la pacientii ventilati ;
•

- se va pregati documentatia bolnavului;

- pacientul va fi asezat pe targa cu privirea in directia mersului ;
- la urcatul scarilor, brancardierul din urma va ridica targa pina la nivel orizontal;
- daca panta este prea accentuata, se poate duce pacientul la urcarea pantei, cu capul inainte;
- atunci cind pacientul trebuie supravegheat tot timpul, este indicat ca acesta sa fie dus cu capul inainte
pentru a pastra un contact vizual permanent cu brancardierul ;

In functie de afectiune pacientul poate ocupa urmatoarele pozitii pe targa *

• decubit dorsal
- pacientii cu traumatisme abdominale , cu genunchii flectati ;
- accidentatii constienti, suspecti de fractura a coloanei vertebrale sau a bazinului – este necesara
asigurarea unei suprafete rigide;
- leziuni ale membrelor inferioare – sub membrul lezat asezindu-se o perna ;
- leziuni ale membrelor superioare - membrul superior lezat se va aseza peste toracele pacientului,
eventual va fi fixat cu o esarfa ;
- accidentatii in stare de soc cu hemoragie - cu membrele inferioare ridicate ;

• pozitie sezind - pacientii cu traumatisme craniene, constienti si fara semne

de soc; mentinuti cu ajutorul pernelor
- leziuni ale gitului ; capul va fi flectat, astfel incit regiunea mentoniera sa atinga
toracele ;

pozitie semisezind - accidentatii toraco-pulmonari;

- pacientii cu insuficienta cardio-respiratorie ;
- accidentatii cu leziuni abdominale (pozitia loer) cu genunchii flectati ;

• decubit lateral - pacientii in stare de coma ;

• decubit ventral - pacientii cu leziuni cranio-faciale; sub a caror frunte se va

aseza un sul improvizat din cearsafuri, sau chiar antebratul flectat
al traumatizatului ;
- cu leziuni ale spatelui sau a regiunii fesiere;

• pozitie rendelemburg  cu inclinare maxima de 1-1! grade

- accidentatii in stare de soc;

http://slide pdf.c om/re a de r/full/75084039-nevoia -de -a -se -misc a -si-de -a -ave a -o-buna -postura 11/12
5/26/2018 75084039 Nevoia de a Se Misc a Si de a Ave a o Buna Postura - slide pdf.c om

- pacientii aflati in colaps periferic ; pentru a asigura un aport mai mare

de singe in organele vitale;

• pozitie rendelemburg inversat  cu inclinare maxima de 1-1! grade

- accidentatii cu fracturi ale bazei craniului ;

- este recomandat ca pacientii sa fie transportati in pozitia in care au fost gasiti ;

b) ransportul cu caruciorul ,
- carucioarele utilizate pentru transportul pacientului au in general inaltimea meselor de operatie,
pentru ca pacientul sa fie cu usurinta transbordat de pe carucior pe masa si invers ;

c) ransportul cu patul rulant ,

- este forma ideala de transport, la cele . picioare paturile fiind prevazute cu roti, sau in cazul in care
nu au roti, paturile pot fi racordate la un dispozitiv cu roti;
- prin utilizarea acestui sistem de transport, pacientul nu trebuie transbordat mereu, ci va fi transportat
direct cu patul;
- patul cu ispozitiv rulant asteapta pacientul chiar la serviciul de primire ;
- aceasta metoda nu poate fi insa aplicata la toate spitalele, deoarece necesita o dimensionere
corespunzatoare a coridoarelor, usilor, inexistenta pragurilor, iar deplasarea intre etaje sa se poata
face cu ascensorul ;

078; 176; "79; .7; /7; 27<; =7>; ?7@; 7; 0!7B; 007C; 017A; 0"7; 0.7D; 0/7E

http://slide pdf.c om/re a de r/full/75084039-nevoia -de -a -se -misc a -si-de -a -ave a -o-buna -postura 12/12