1

Kinetologie speciala : Curs 1 Kinetologia = stiinta care se ocupa cu studiul miscarii. Mijloacele kinetologiei medicale se clasifica in doua tipuri: mijloace specifice mijloace nespecifice Mijloacele specifice : exercitiul fizic

- posturarea > cei cu hernie de disc vor fi asezati pe un plan dur, chiar si o usa. In periartrita scapulo-humerala se va limita miscarea de a ductie asenzandu-se un sul intre rat si trunchi. - terapia ocupationala !ergoterapia" # o activitate in urma careia rezulta un produs finit care poate fi vandut iar pacientul sa ai e un castig.$e vor utiliza mestesuguri ca : olarit, marochinarie, tesut, etc. Mijloace nespecifice : - dieta - imo ilizarea - agenti fizici naturali ! ai de gaze, ai sarate, ai de aer" - agenti fizici artificiali ! parafina " - mijloace psihice Exercitiul fizic : - definitia consta in repetarea sistematica a unor coduri de miscari cu scopul influentarii , dezvoltarii fizice si a capacitatii de miscare a individului fara producerea unor modificari morfologice vizibile.

%rin exercitiul fizic cresc capacitatile coordonative. &xista tendinta de a folosi notiunea de exercitiu fizic cu sensul de antrenament, ceea ce nu este corect, deoarece antrenamentul induce prin repetarea sistematica a contractiilor musculare supraliminare, modificari morfologice si functionale. In cadrul antrenamentului se utilizeaza si exercitiul fizic pentru im unatatirea calitatilor coordonative. Obiectivele practicarii exercitiului fizic : obiective generale- morfologice, functionale, neuropsihice, social educationale obiective specifice cresterea fortei muscular,cresterea sau mentinerea amplitudinii de miscare

Cursul

!biectivele morfologice : - favorizarea proceselor de crestere si dezvoltare fizica, prevenirea atitudinilor incorecte ale corpului, corectarea atitudinilor incorecte si a deficientelor fizice. !biectivele functionale : - cresterea capacitatii generale de effort - cresterea capacitatii functionale a aparatului cardio-vascular - cresterea capacitatii functionale a aparatului respirator - cresterea capacitatii functionale a aparatului locomotor !biective neuro - dezvoltarea capacitatii de relaxare fizica si psihica - dezvoltarea capacitatii coordonative

- dezvoltarea capacitatii de invatare motrice a expresivitatii si cursivitatii miscarilor ' iectivele social #educationale - favorizarea integrarii sau reintegrarii in grupuri sociale !familie,collective de munca, clu uri" - formarea o isnuintelor de a practica s(stematic exercitiile fizice in scop profilactic si terapeutic. - formarea relfexului de atitudine corecta a corpului

"tructura e#ercitiului fizic terapeutic &xercitiul fizic terapeutic are urmatoarea structura : ) pozitia de start # o pozitie fundamental o derivata a acesteia * executia miscarii - se efectueaza prin contractie concentrica a agonistilor, contractie excentrica a antagonistilor si statica a fixatorilor. + Mentinerea pozitiei o tinute realizata prin contractie statica izometrica , -evenirea in pozitia de start prin inversarea agonistilor si a antagonistilor .aca extremitatea distala a segmentului mo il este li era, activ muscular se desfasoara in lant cinematic deschis , iar daca este fixata pe un punct imo il se desfasoara in lant cinematic inchis. %ozitia de start este foarte importanta deoarece asigura succesul in actul recuperator ./legerea acesteia depinde de starea functionala a pacientului si de miscarile ce urmeaza a fi efectuate. %entru a facilita activitatea musculara , pozitia de start corecta tre uie sa fie sta ila : - suprafata azei de sustinere a corpului sa fie cat mai mare

- perpendicular din central principal de greutate sa se proiecteze cat mai aproape de central suprafetei de sprijin - distanta dintre centrul principal de greutate al omului si suprafata de sprijin sa fie cat mai mica - unghiul de sta ilitate sa fie cat mai mare - greutatea corpului sa fie suportata de un nr. cat mai mare de articulatii $ozitia de start $e va alege si in functie de tipul contractiei musculare solicitate pentru contractii izometrice se aleg pozitii care incarca articulatia prin greutatea corpului sau care permit kinetoterapeutului compresiunea in ax a segmentului pentru contractii izotonice se aleg pozitii care lasa articulatiile li ere si permit tractiuni usoare in ax ale segmentelor &xceptie de la regula sta ilitatii fac exercitiile de coordonare neuro # musculare. %ozitia de start va fi aleasa astfel incat sa creeze dificultati in mentinerea echili rului deoarece coordonarea se o tine prin dezechili rari si echili rari succesive. &xecutia miscarii este influentata de : - nr. articulatiilor care intra in schema de miscare - lungimea ratului parghie utilizata pentru amplificarea fortei , rezultata din raportul dintre forta de rezistenta si forta activa a muschiului care se contracta - modificarile de tonus muscular pe care le induce reflex miscarea executata. In functie de scopul urmarit pot fi stimulate sau inhi ate urmatoarele reflexe : reflexul miotatic reflexul de tendon

reflexele statice postural generale reflexele de echili ru 0a sfarstul unei miscari corpul sau segmentele sale se afla in echili ru insta il pe care grupele muscular incearca sa-l resta ileasca prin intrarea in actiuni a musculaturii de fixare care sustine segmental in pozitia cea mai utila conferind forta miscarii. Mentinerea pozitiei o tinute se realizeaza prin contractia static a grupelor musculare care actioneaza impotriva gravitatiei sau a unei rezistente opuse de kinetoterapeut. 1ontractia izometrica se executa la diferite lungimi ale muschilor: pentru muschii tonici, postural,antigravitationali care se contracta lent se prefera pozitionarea in zona medie spre spre zona scurta pentru muschii fazici , flexori , care se contracta rapid, se prefera pozitionarea in zona lunga spre zona medie deoarece reflexul miotatic la acest nivel usureaza contractia. /tunci cand forta musculara este scazuta, rezistenta se aplica in zona scurta deoarece reflexul miotatic!reflex de intindere" este facilitat la acest nivel daca rezistenta se aplica atunci cand muschiul se gaseste in zona lunga, forta musculara ar scadea si mai mult deoarece reflexul de intindere este inhi at. -evenirea in pozitia de start se realizeaza prin contractia excentrica a agonistilor, concentric a antagonistilor si static a a distilor. Modalitati de aplicare a e#ercitiilor fizice terapeutice a" exercitiul in grup # se utilizeaza in cazul pacientilor cu acelasi tip de afectiune , cu simptome asemanatoare , cu varste apropiate, de acelasi sex si in aceesi faza evolutiva a olii. Avantajele sunt de natura pragmatica, sunt tratati mai multi pacienti in aceeasi unitate de timp, de natura psihica #

suturatia si emulatia de grup, scade durata tratamentului recuperator %ezavantaj : capacitatea redusa a 2inetoterapeutului de corectare individuala a colectivului. " exercitiile individuale se recomanda in situatiile in care se impune supravegherea pacientului si acesta va fi indrumat spre grup sau sa repete singur exercitiile atunci cand o iectivele propruse au fost atinse. %rogramul recuperator se va reconsidera zilnic sau la intervale scurte de timp. )3-)* pacienti4 zi norma pentru un 2inetoterapeut Clasificarea e#ercitiilor fizice terapeutice I. &xercitii fizice active sunt de doua tipuri: exercitii dinamice -mo ilizarea activa asistata -mo ilizarea activa li era - mo ilizarea activa rezistenta exercitii statice II. &xercitiile fizice pasive - mo ilizarea pasiva pura asistata -mo ilizarea auto pasiva -mo ilizarea pasiva prin mecano-terapie -mo ilizari manual fortate -mo ilizarea pasivo- active III. &xercitii cu suspensie a" exercitii cu suspensie segmentara " exercitii cu suspensie generala I5. &xercitii cu scripeti ! iomecanice 6 ortopedie"

5. Cursul &

&xercitii cu o iecte - mingi, gantere, astoane

'mplitudinea de miscare ('.M.) Mo ilizarea unui segment al corpului implica interventia urmatorilor factori : articulatia luata in discutie , structurile adiacente ale articulatiei - ligament 7endoane 8ascii 5ase 9ervi 7egumente .eficitul de /M apare in numeroase afectiuni ale aparatului locomotor, afectiuni de etiologie diversa : reumatismala, posttraumatica, neurologica. 9u intotdeauna scaderea sau pierderea amplitudinii de miscare este deficitul functional cel mai sever , atat pacientul cat si kinetoterapeutul ii acorda prima atentie. 0imitarea /.M. poate interesa miscarea activa, miscarea pasiva, miscarea activo - pasiva. Imposi ilitatea de realizarea a miscarii voluntare !active" in conditia in care miscarea pasiva se poate executa , este cauzata fie de deficitul de comanda neuro- muscular, fie de lipsa raspunsului muscular. %ierderea am elor feluri de /M poate fi cauzata de afectiuni ale structurilor articulare si periarticulare. '.M. realizata de articulatie si de tesuturile peri-articulare *le#ibilitatea ! este sinonim pt. mo ilitatea articulara" este de + feluri : 8lexi ilitatea dinamica !kinetic" reprezinta amplitudinea de miscare maxima care se o tine printr-o miscare active. 8lexi ilitatea stato - active este /M maxima realizata printr-o miscare active mentinuta la acest nivel in mod voluntar( prin

contractia agonistilor si a sinergistilor si prin intinderea antagonistilor. 8lexi iltatea stato # pasiva este /M maxima mentinuta intr-o pozitie extrema prin propria greutate corporala cu ajutorul unui asistent sau al unui echipament.8lexi ilitatea stato-pasiva este mai mare decat cea dinamica care la randul ei este mai mare decat cea stato-activa.1el mai greu de o tinut la recuperare este cea stato-activa. /M la nivelul unei articulatii depinde de mai multi factori clasificandu-se in interni si externi. 8actorii interni tin de tipul articulatiei , gradul de congruenta articulara, de structura capsulei articulare si ligamentare, de modificarile structural articulare, de elasticitatea musculara, de elasticitatea structurilor conjuctive ! tendoane, ligamente, capsule", de elasticitatea pielii, capacitatea muschiului de a se contracta si relaxa, de excesul de grasime, de temperatura tesulara, gradul de hidratare tesulara. 8actorii externi tin de varsta !scade odata cu varsta", sexul !femeile sunt mai flexi ile", temperatura mediului !temperaturile mari cresc amplitudinea", momentul din zi ! /M este mai scazuta dimineata si este maxima in intervalul ),.+3 - ): ", stadiul vindecarii tesulare dupa diverse leziuni , a ilitatea individuala de a performa miscari , restrictia sau lejeritatea hainelor. +edoarea articulara : este dificultatea de a realiza miscarea unui segment dar aceasta miscare se poate realiza.&ste cauzata de modificari la nivelul tesuturilor moi periarticulare care duc la cresterea rezistentei , la alungarea fi relor de collagen si a celor musculare. 0a instalarea unei redori, participa: 1apsula articulara si ligamentara !,;<" 8ascia musculara !,)<" 7endonul %ielea !)3<" !*<"

8actorul determinant al redorii este lipsa de miscare pe intreaga amplitudine sau 4si precede unei perioade mai lungi de repaus. .in categoria redorii articulare vom detalia 7ixotropia si deconditionarea atranilor. ,-.!,+!$-' - este denumita ca o senzatie de greutate in miscari , resimtita dimineata sau dupa ce articulatia a fost mentinuta mult timp intr-o pozitie fixa. .ificultatea dispare daca se executa cateva miscari ample pe toate directiile de miscare posi ile. /ceste exercitii =rup> vascozitatea tesulara si resta ilesc flexi ilitatea. 0ipsa de miscare determina la nivelul tesutului sinovial o serie de modificari reversi ile !deshidratarea tesulara, cresterea ionilor de calciu intracellular, lu rifierea articulara deficitara, staza circulatorie locala, control motor incomplet". %econditionarea fizica a batranilor este un process lent care se instaleza in ani de zile ducand cu timpul la modificari structurale. ?na dintre manifestari este si limitarea /M. 0a inceput se manifesta ca o redoare cu posi ilitati de recuperare. 1u timpul , redoarea se transforma in limitare a /M prin procese de scurtare adaptativa, aderente, metaplazii tisulare cu trasformari colagenice. /imitarea amplitudinii de miscare poate avea + cauze : a" /fectarea tesutului moale !muschi, fascii, tendoane, piele" " /fectarea suprafetelor articulare si 4sau a capsulei articulare c" /fectarea tesutului moale, a suprafetelor articulare si4sau a capsulei articulare. Curs 0 0imitarea /M cauzata de afectarea tesutului moale - orice restrictie in mo ilizarea unei articulatii duce la limitarea /M. 1auze ale restrictiei : @oli generale care cer repaus a solut @oli care nu permit miscarea din cauza durerilor cu character inflamator !poliartrita reumatoida, spondilita anchilopoietica, miozite" $tari patologice locale !traumatisme, ischemie, inflamatie, spasm muscular,scaderea fortei musculare, edem, arsuri"

10

.econditionarea aparatului locomotor la persoanele de varsta a +-a care utilizeaza segmentele pe sectoare de amplitudine redusa. $edentarismul -estrictia de mo ilitate produce o scurtare adaptativa a tesuturilor moi, denumita 1'97-/17?-/ !scurtarea fi relor tesutului moale- muschi, structuri cognitive care incruciseaza o articulatie determinand o limitare a /M a articulatiei respective". In functie de situatia tesutului scurtat , contractura ,poate fi de flexiune, extensiune, a ductie, adductie. Modificari adaptative musculare Imo ilizarea unui mem ru intr-o anumita pozitie determinata in timp ofera doua feluri de modificari adaptative. %e partea de angular muschiul se scurteaza, nr. de sarcomeri scade, creste cantitatea de tesut conjunctiv !character protector pt. fi ra musculara la reluarea miscarii" %e partea de intindere a segmentului imo ilizat se produce o alungire spastica a muschiului si o crestere a nr. sarcomerilor.Modificarea este tranzitorie daca muschiul revine la lungimea normala. Modificari adaptative ale tesutului conjunctiv Modificarile sunt prezente la nivelul capsulei articulare, tendoanelor, ligamentelor, fasciilor.%e partea de angulare a sementelor se produc scurtari adaptive.9r. si volumul fi relor de colagen scade, crescand proportional nr. fi relor de elastina. .esi fi rele de elastina au o capacitate de elongare mai mare decat cele de colagen, acestea se rup mai usor la intindere. $caderea colagenului lasa tesutul moale vulnera il deoarece colagenul a soar e cea mai mare parte a stresului. Contractura musculara si 1 sau a tesutului conjunctiv poate avea mai multe aspect

11

). 1ontractura miostatica poate aparea ca : ' scurtare adaptativa a structurii musculo-tendinoase !stare patologica" ' stare de incordare musculara cu usoara scurtare tranzitorie care apare mai ales la muschii articulari si dispare dupa cateva exercitii !stare ne-patologica" *. 1ontractura data de cicatricile tisulare . - 1icatricea este o forma densa de tesut conjunctiv care se formeaza atunci cand tesutul conjunctiv lezat este lasat sa se vindece in imo ilizari. +. 1ontractura prin aderente fi rotice apare in caz de proces inflamator insotit de edem. ,. 1ontractura ireversi ila este cauzata de inlocuirea tesutului conjunctiv cu tesut fi ros, cu sau fara calcifieri sau cu os. -efacerea /M se poate realiza numai chirurgical A. 1ontractura pseudo-miostatica sau spasticitatea este o hipertonie musculara cauzata de leziuni ale $91.

%in punct de vedere clinic , contractura musculara este de & feluri:

). 1'97-/17?-/ /97/0BI1/ !de apasare" apare cu scopul de a loca o articulatie dureroasa. &ste un reflex cu punct de plecare la exteroreceptori care creste raspunsul neuronului motor . 1ontractura este secundara unui process pathologic de vecinatate si tre uie respectata pana se va indeparta cauza. *. 1'97-/17?-/ /0BI1/ este un reflex nociceptiv. &ste considerata a fi primara deoarece este autointretinuta printr-un feed ack pozitiv cu punct de plecare , muschiul. 1el mai frecvent stimul nociceptiv muscular este I$1C&MI/ , dar mai poate fi

12

0'M/7'M?0, leziunea directa, ruptura fi rilara, depozitele calcare. +. 1'97-/17?-/ /9/0BI1/ desemneaza + tipuri diferite de contractura Miostatica # care apare in caz de imo ilizare a unui segment in pozitie de scurtare musculara. .upa mai multe saptamani devine ireversi ila Miotatica este suportul spasticitatii din leziunile de neuroni motori centrali. 1ongenitala # au la aza mecanisme centrale si periferice /imitarea 'M cauzata de articulatie - articulatia devine cauza a limitarii /M in leziuni ale suprafetelor articulare si 4sau ale capsulei articulare. /imitarea 'M de cauza osoasa - poate fi cauzata de procese distructive sau de procese proliferative.$caderea /M apare mai usor si mai repede la articulatiile cu congruenta mare. 1auze mai des intalnite: fracturi cu fragmente osoase intra-articulare calus voluminos dupa fracturi intra-articulare procese osteo-productive in reumatismul degenerativ anomalii osoase care compromit congruenta si alunecarea capetelor osoase procese tumorale primare sau secundare procese osteo-necrotice ale suprafetelor articulare procese infectioase cu acilul 2'1C !t c osos" artropatii , dia et, sifilis, lepra artroze chirurgicale in scop terapeutic

13

In toate aceste cazuri, tratamentul este chirurgical # ortopedic. .upa interventia chirurgicala , kinetoterapia are ca o iective corectarea /M care tine de tesuturile moi si tonifierea musculaturii periarticulare. /imitarea 'M de cauza capsulara - 1apsula articulara are doua roluri importante. %articipa la mentinerea capetelor articulare in pozitie functionala dar si asigura jocul li er al acestora in timpul miscarii segmentelor. 1apsula se insera la distante varia ile fata de suprafata articulatiei permitand un joc mai mic sau mai mare al acestora. Miscarile segmentelor sunt denumite miscari de pendulare. /cestea rezulta din miscarile de alunecare sau de rulare care au loc intre suprafetele articulare !joc articular". Docul articular este locat fie de leziuni ale capetelor osoase , fie de leziuni ale capsulei articulare. Cauzele afectarii capsulei : - procese inflamatorii ale sinovialei deoarece in aceste situatii articulatia este imo ilizata , apar fi rozari si retracturi ale capsulei cauzate de imo ilizare. - procese inflamatorii articulare si periarticulare : periartrita scapulo # humerala.8orma ei , umar locat,miscarile ei sunt reduse la *3-+3 grade din cauza capsulei retractile. - traumatisme articulare cu interesarea capsulei. $e pot vindeca cu sechele capsulare. - traumatisme locale care se vindeca cu aderente care pot interesa si capsula articulara 0imitarea /M de cauza capsulara este dificil de recuperat , necesita timp indelungat si metode specifice. Curs 2 Modalitati de refacere a 'M $tructurile care nu permit unei articulatii sa fie mo ilizate, pot fi : I. 7esutul moale prin contractura sa !muschiul , tesutul conjunctiv periarticular, am ele structuri"

14

II. III.

/rticulatia locata din cauza capetelor osoase, capsulei articulare 7esutul moale 6 articulatia

%entru fiecare din aceste situatii exista metode kinetice specifice: pentru I. , stretchingul pentru II. , mo ilizarile, manipularile "tretchingul !intinderea" reprezinta denumirea manevrelor care alungesc tesutul moale scurtat patologic. -ezultatul este cresterea amplitudinii de miscare. "tretchingul muscular . %e muschiul scurtat , realizeaza desfacerea actiuni de miozina prin ruperea puntilor transformale. $e ajunge astfel la lungimea de repaus a muschiului. .aca se executa o intindere suplimentara, muschiul se poate intinde peste lungimea de repaus dar dupa incetarea actiunii fortei externe, muschiul revine tot la tensiunea de repaus. .aca se aplica o intindere mai interna nu se va o tine o intindere mai mare a muschiului deoarece forta de intindere este preluata de tesutul conjunctiv. In timpul stretchingului nu toate fi rele musculare se alungesc. ?nele raman la lungimea initiala sau la cea de repaus. 0ungimea la care ajunge muschiul prin intindere este in functie de nr. fi relor care se alungesc. ,ipuri de stretching pentru muschi a" "tretchingul balistic !nu se mai utilizeaza" se realizeaza activ cu utilizarea muschiului intins ca pe un resort care va arunca segmentul in directie opusa. &xemplu # exercitiile de flexiune-extensiune ale trunchiului, facute in forta , trecandu-se rutal peste amplitudinea maxima posi ila, miscarea afectuandu-se rapid. &ste periculos, stretchingul alistic ,deoarece poate produce leziuni musculare ducand la o contractie musculara care anihileaza o iectivul urmarit. .e asemenea tensiunea musculara este de doua ori mai mare fata de o intindere lenta.

15

" "tretchingul dinamic se realizeaza prin miscari voluntare lente ale segmentului, incercand sa se treaca usor peste punctul maxim al /M posi ile. $e va creste treptat amplitudinea si 4 sau viteza de executie. $e fac E-)3 repetari. $e opreste in momentul o osirii muschiului. Muschiul o osit are o elasticitate scazuta care duce la scaderea /M.&ste o metoda foarte una pentru incalzirea muschiului inainte de exercitiile aero ice. c" "tretchingul activ !stato-activ" se executa o miscare voluntara spre amplitudinea maxima posi ila. In aceasta pozitie , segmentul este mentinut )3-)A secunde prin contractia agonistilor fara ajutor exterior. 7ensiunea crescuta in agonisti !care realizeaza o contractie concetrica" va induce reflex prin inhi itie reciproca, relaxarea antagonistilor !care au realizat o contractie excentrica". /ntagonistii au reprezentat o iectivul stretchingului activ. &ste o metoda una de ameliorare a flexi ilitatii active. d" "tretchingul static (pasiv) se realizeaza de catre o forta exterioara !alte parti ale corpului, propria greutate corporala, kinetoterapeutul sau un aparat". %acientul este relaxat, kinetoterapeutul executa o miscare pasiva care intinde musculatura opusa directie de miscare . &ste o metoda una pentru relaxarea spasmului muscular si pentru reducerea o oselii si a durerii instalate dupa un efort fizic sau dupa un program kinetic intens. Miscarea se va realiza numai in cadrul /M posi ile. %urata : minim )3 sec. pana la ) minut. $e recomanda *3 de secunde. $e indica seturi de la * pana la A repetari cu )A-*3 secunde repaus intre intinderi. e" "tretchingul izometric se com ina stretchingul pasiv cu o contractie izometrica in pozitia de intindere pasiva realizata de kinetoterapeut. ,ehnica : kinetoterapeutul intinde muschiul contracturat printr-o miscare lenta , pasiva, a segmentului respectiv pana la amplitudinea maxima permisa. In acest moment , pacientul face o contractie izometrica a muschiului intins timp de ;-)A secunde. -ezistenta o asigura kinetoterapeutul. ?rmeaza o relaxare de minimum *3-*A secunde dupa care ciclul se reia. %entru un anumit grup muscular, se face numai o singura sedinta de stretching izometric pe zi. $-a o servat ca stretchingul manual aplicat la nivelul coloanei cervicale !su occipital" determina cresterea /M la nivelul mem relor inferioare.

16

"tretchingul tesutului conjunctiv %entru intinderea tesutului conjunctiv, nu se pot folosi metode utilizate pentru intinderea muschiului pentru ca fi rele de colagen au proprietati mecanice particulare. /M limitata prin scurtarile tesutului conjunctiv poate fi recastigate fie prin reantinderea tesutului fie prin sectoinarea lui. Intinderea tesutului necontractil este posi ila atat pentru fi rele elastice cat si pentru fi rele de colagen care sunt mai greu extensi ile. &fectul tractiunii asupra fi rei conjunctive depinde de marimea fortei aplicate , de viteza tractiunii , de durata tractiunii si de structura fi rei. -ezultanta tractiunii tesutului conjunctiv este dependenta de cur a tensiunedeformare a fi rei. Curs 3 %iferentele intre fibra de colagen si fibra elastica 8i ra de colagen are o rezistenta de Ax mai mare decat fi ra elastica. $e lasa intinsa greu si intra repede in zona plastica. ' singura fi ra de colagen intinsa cu ;-E< din lungimea de repaus ajunge sa intre in punctul de gatuire. .ar un ligament intreg poate rezista si la o intindere de *3-,3< din lungimea initiala. 8i ra elastica are o capacitate mare de elongare la forte mici, dar la forte mari se poate rupe rusc. 7esuturile structurale mai rapide au o capacitate de deformare elastica mai scazuta.%entru a aparea deformarea , tre uie sa se produca modificari de structura. $e realizeaza o desfacere a legaturilor dintre fi re si o relegare a lor pe liniile de tensiune. ' forta de tensiune mare poate duce la ruperea fi rei. /tunci cand tesutul este supus la incarcari ciclice !mai multe repetari dar sla e, fie tensiune mare cu putine repetari" apare o oseala tesutului cu pericolul ruperii acestuia. .aca incarcarea nu a fost prea mare si daca se lasa pauza intre cicluri, tesuturile au capacitatea de reparare. .in cauza o oselii tesutului apar $I9.-'M?0 .& $?%-/?F?-/ si 8-/17?-I0& .& $7-&$. 1a o concluzie - o tractiune cu forta redusa dar pe o perioada lunga de timp creste deformarea plastica a tesutului conjunctiv cu rearanjarea gradata a fi relor de colagen si a su stantelor fundamentale.

17

$articularitatile stretchingului pentru ,4"5,5/ 64C!6,+'C,-/ ). $tretchingul activ si cel pasiv executat manual are rol minim de intindere a tesutului conjunctiv. *. $e indica folosirea stretchingului pasiv de lunga durata cu intensitati mici si medii de la zeci de minute la ora. $e folosesc echipamente , scripete, contragreutati, atele dinamice. 7eneficiile ",+4,C8-695/5-: este o metoda foarte utila pentru o tinerea unei amplitudini de miscare normala. creste supletea tesuturilor creste a ilitatea de a invata sau performa unele miscari determina relaxarea fizica si psihica determina o constientizare propriului corp scade riscul de traumatism ale aparatului locomotor determina o stare de ine fizica scade durerile si tensiunea musculara realizeaza incalzirea tesutului inainte de un efort fizic +eguli obligatorii de aplicare a stretchingului ). &valuarea corecta a pacientului inainte de aplicarea stretchingului : cauza si structurile care determina scaderea /M alegerea medodei corecte de refacere a /M aprecierea eventualelor contraindicatii sau restrictii partiale.

18

*. .aca in zona in care tre uie sa aplicam stretchingul exista dureri, se vor analiza foarte ine cauzele. +. %regatirea pacientului pentru stretching incalzirea tesutului ,deoarece un tesut incalzit se alungeste cu mai multa usurinta !fie aplicatii de parafina". &ste indicat ca stretchingul sa fie efectuat in apa calda. aplicarea , inainte de stretching, de procedee de relaxare generala si locala prin masaj ! procedeu de intensitate mica, cat mai lungi, ritm lent" procedeul de stretching ales tre uie sa fie adecvat pentru pacient. 7re uie aleasa pozitia corecta care sa permita intinderea reala a tesutului. ,. $tretchingul tre uie aplicat corect din p.d.v.al parametrilor: durata, intensitatea, ritm al ciclurilor se va incepe cu articulatiile distale, trecand spre cele proximale. 0a inceput se intinde numai o articulatie, apoi se poate executa si peste * sau + articulatii. evitarea compresiei articulare in timpul stretchingului !inflamatie sau durere articulara" se realizeaza concomitent o usoara tractiune in ax. tre uie evitata supraintinderea , cauza frecventa a durerilor si a ruptruii fi relor musculare si conjuntive. /cesta este motivul pentru care zona tre uie incalzita. in unele situatii !persoane in varsta, procese degenerative, tesuturi irigate deficitar"granita dintre un stretching corect si supraintindere este foarte greu de sta ilit. semnul de supraintindere este durerea prezenta si a doua zi si a treia zi de de la aplicarea intinderii

19

in stretchingul activ este foarte important controlul respiratiei, intinderea se va face pe o expiratie lenta si prelungita. respiratia va fi de tip a dominal. /ceasta atitudine este necesara deoarece creste fluxul sangvin intramuscular. A. -espectarea precautiilor in intinderea si aplicarea stretchingului: - intinderea tesuturilor care au fost in imo ilizare prelungita , tre uie realizata cu multa grija, existand riscul ruperii fi relor conjunctive - pacientii cu osteoporoza pot face smulgeri de oase la insertiile tesuturilor intinse - la pacientii cu fracturi recente incomplet consolidate pot aparea dislocari - musculatura antigravitationala cu forta sla a sau tre uie supusa unui stretching prea intens - o atentie deose ita tre uie acordata pacientilor cu tul urari psihice si de comportament. :. 7re uie sa tinem cont de contraindicatiile stretchingului cand limitarea /M este de cauza osoasa, fractura recenta neconsolidata, cand exista durere persistenta la orice miscare articulara, in cazul proceselor inflamatorii acute sau infectioase, intraarticulare sau periarticulare, in prezenta unui hematom sau a semnelor de leziune a tesutului moale, atunci cand scurtarea adaptativa care limiteaza /m realizeaza d.p.d.v. functional o sta ilitate crescuta articulara. &xemplu : in unele pareze sau scaderi severe de forta musculara. In practica stretchingului durerea are un rol foarte important GG .urerea tre uie analizata d. p.d.v. al momentului aparitiei !inaintea, in timpul sau dupa stretching". 7re uie depistata cauza aparitiei durerii. Curs : Cauze

20

1auze comune - lipsa de incalzire inainte de exercitiu , situatie in care pot aparea rupturi fi rilare. $upraexercitiul - determina acumularea de acizi care produc durerea !acidul lactic". /ceste dureri pot fi com atute prin incalzire , stretching izometric, masaj, aport crescut de vitamina 1, ingestie de icar onat de sodiu inainte de efort. ?n stretching exagerat poate duce la scaderea fluxului sangvin, deci ischemie, care duce la aparitia durerii. .urerile care apar la sedentari !apar repede" dispar dupa cateva exercitii. 0a atleti durerea poate aparea dupa stretchingul activ din cauza unor leziuni tisulare insotite de edem. In aceste cazuri se aplica imediat repaus de effort , gheata locala, andaj elastic local si posturare antidecliva a segmentului. .urerile existente inainte de inceperea stretchingului se analizeaza prin metode clinice si paraclinice. -68-7-,-' 'C,-;' $e aplica numai tesutului contractil. /re la aza inducerea reflexa a relaxarii musculare prin intermediul unor tehnici care fac poate din tehnicile de facilitare neuro # proprioceptiva. Metoda se aplica numai pe muschiul normal si su control voluntar normal. 9u se foloseste in caz de forta musculara accentual scazuta, in parametrii, in spasticitatea peronudala , in miopatii severe. 8olosita pentru cresterea mo ilitatii, inhi itia activa se realizeaza inaintea stretchingului. $e pregateste astfel muschiul pe care il relaxeaza inainte de a fi intins. %entru o tinerea inhi itiei active se utilizeaza mai frecvent, + tehnici : tehnica contractie- relaxare tehnica contractie # relaxare # contractie tehnica contractiei agonistului ,ehnica contractie-rela#are se azeaza pe principiul =inhi itiei antagonice>. 1ontractarea intensa a unui muschi este fiziologic urmata de o relaxare a acestuia. /ceste proces fiziologic este datorat reflexului de tendon B'0B& care se activeaza in cazul cresterii intense a tensiunii in contractia unui muschi. -eflexul determina

21

inhi itia contractiei muschiului in vederea protejarii acestuia. Momentul de inhi itie a contractiei !relaxarea"este folosita pentru aplicarea stretchingului. se aduce segmentul la nivelul de /M maxima posi ila. ajuns in acest punct se realizeaza timp de A-)3 secunde o contractie izometrica maxima a muschiului care tre uie alungit. se solicita apoi o relaxare maxima , timp in care kinetoterapeutul executa un stretching pasiv al muschiului , repaus timp de *3,3 secunde dupa care se reia exercitiul. se fac +-A repetari ,ehnica contractie rela#are contractie la tehnica precedenta se asociaza in final o contractie concentrica a msuchiului opus celui retracturat. %acientul executa un stretching activ. $e realizeaza astfel o inhi itie in care contractia unui muschi induce relaxarea antagonistului sau. ,ehnica contractiei agonistului are la aza imitatia reciproca si se realizeaza prin contractia puternica a muschiului agonist contra unei rezistente dupa care antagonistul relaxat va fi intins. 7ehnica se utilizeaza pe muschiul retracturat dureros sau cand acesta este intr-un stadiu precoce de vindecare. M!7-/-<'+-/4 .enumirea completa a tehnicii este de =mo ilizarea articulatiei periferice> !M/%". Impreuna cu manipularea , face parte din terapia manuala. M/% este o miscare pasiva executata foarte lent, miscarea poate fi oscilatorie sau continua de intindere. $copul este cresterea /M sau reducerea durerii. $e aplica la cei la care /M scazuta din cauza afectarii capsulei articulare. Miscarea segmentelor la nivelul unei articulatii este de doua feluri : miscari pendulare sau oscilatorii miscari accesorii Miscarile pendulare sau oscilatorii descrise dupa directia lor fata de axele de miscare. $e masoara goniometric . Marimea acestei miscari este numita /M ! amplitudine de miscare". Miscarile pendulare se executa activ si pasiv.

22

Miscarile accesorii se realizeaza involuntar si nu poti fi controlate. /cestea sunt de doua tipuri miscari componente jocul articular Miscarile componente care insotesc o ligatoriu miscarile pendulare ! rotatia ti iei insoteste rotatia, flexiunea" Jocurile articulare care reprezinta miscarile intraarticulare ale capetelor osoase. Mo ilizarea articulatiei periferice se adreseaza jocului articular. Jocul articular permite segmentului de mem ru sa-si ia directia de pendulare dorita. Miscarile jocului articular sunt ! rularea, alunecarea, rasucirea, compresia,tractiunea".

+ularea %rin aceasta miscare , punctele moi de pe suprafata unui os intra in contact cu punctele moi de pe suprafata unui alt os. %entru producerea rularii intre ,suprafetele articulare , tre uie sa fie spatiu suficient. 1apetele articulare au forma concava unul si forma convexa celalalt. Miscarea de pendulare a segmentului realizeaza un unghi articular si se numeste miscare angulara. -ularea capului articular concav sau convex se face intotdeauna in directia de angulare. $pre directia de angulare , rularea determina o zona de compresiune a capetelor osoase iar in partea opusa , o zona de reparare a capetelor osoase. .e cele mai multe ori, rularea este com inata cu alunecarea si rasucirea. 'lunecarea se realizeaza in articulatiile cu suprafete plate sau usor cur e. ?n punct de pe o suprafata articulara vine in contact cu puncte noi de pe cealalta suprafata. .irectia alunecarii este in functie de forma suprafetei articulare care se misca. .aca aluneca osul convex, alunecarea se face in directia opusa angularii segmentului. ..aca aluneca osul concav, alunecarea se face spre angularea segmentului. -ularea si alunecarea se continua in proportie varia ila in functie de gradul de congruenta articulara. In articulatiile incongruente, predomina rularea iar alunecarea , in cele congruente. In tehnicile de mo ilizare este folosita frecvent

23

alunecarea , deoarece nu are contraindicatii , nedeterminand presiuni intraarticulare. .aca kinetoterapeutul misca pasiv suprafata articulara dupa regula concavitatii- convexitatii, tehnica se numeste B0I$/-& 7-/9$0/7'-I1/. .aca se executa concomitent cu un stretching pasiv, manual, glisarea evita aparitia durerii. +asucirea este o rotatie a segmentului , a capului osos articular in jurul axului longitudinal al osului. %rin rasucire , un punct de pe suprafata care se roteste realizeaza un arc de cerc mai mic sau mai mare in functie de gradul rasucirii. $e poate com ina cu alunecarea si 4 sau rularea. $e foloseste des in mo ilizare. Compresia este o miscare de apropiere a capetelor osoase articulare cu miscarea spatiului articular. /para in incarcatura articulara H exemplu # pozitia ortostatica pt. articulatiile importante mem rului inferior. 1'97-/17I/ M?$1CI0'- care tranverseaza o articulatie, compresiunea este numita =os pe os>. Momentul rularii osului pe partea de angulare . Miscarile de compresie intermitente au rol important in sta ilizarea lichidului sinovial. $e pare ca folosind compresia articulara in ax putem creste forta musculara prin intermediul reflexelor proprioceptive. ,ractiunea este miscarea de separare a capetelor osoase cu cresterea spatiului articular. 9u se produce spontan. &ste folosita in refacerea jocului articular mai ales pentru usurarea altei mo ilizari. Indepartarea capetelor articulare prin tractiune in ax , reprezinta o tehnica cu efect antialgic pentru a face stretchingul mai suporta il. 9u intotdeauna tractiunea pentru decaptare !indepartare" se face in axul longitudinal al osului. e#emplu : articulatia scapulo- humerala si coxofemurala , aici daca s-ar face tractiunea in ax longitudinal, s-ar realiza o alunecare ,tractiunea va fi realizata spre lateral. 7ractiunile prelungite se fac in procesele inflamatorii articulare si in spasmul muscular periarticular. 4tapele jocului articular asigura miscarile segmentelor in articulatiile periferice

24

reprezinta un stimul natural trofic deoarece asigura repartitia fiziologica a lichidului sinovial pe suprafata cartilajului articular locheaza dezvoltarea tesutului fi ro-osos intra-articular care apare in mo ilizarile prelungite

mentine prezente impulsurile aferente ale reflexelor propioceptive de la nivel articular %rin intermediul receptorilor articulari se realizeaza postura statica si sensul miscarii. Modificarile de viteza ale miscarii , regleaza tonusul muscular. Impreuna cu exteroceptorii din piele, participa la feed ack-ul proprioceptiv al contedului motor. are efecte antalgice prin excitarea mecanoreceptorilor articulari ce locheaza transmiterea spre maduva a stimulilor durerosi -ndicatiile refacerii jocului articular - limitarea amplitudinii de miscare prin afectarea capsulei articulare - scaderea durerii articulare - mentinerea feed ack-ului proprioceptiv articular - rol profilactic in mo ilizarile prelungite si in paralizii $recautii ale mobilizarilor - articulatia inflamata si foarte dureroasa la care durerile apar chiar la inceputul mo ilizarilor oli osoase, fracturi ! os olnav # os patologic"

- protezele totale ,ehnicile mobilizarilor reguli : pozitia pacientului sa fie comoda , pozitia articulatiei sa permita o cat mai una relaxare locala, kinetoterapeutul sa ai a o pozitie comoda si posi ila de a mo iliza articulatiile, segmentul articular care nu va fi mo ilizat cum tre uie sa

25

fie sta ilizat printr-o curea cu mainile unui ajutor din partea kinetoterapeutului care face mo ilizarea , sa ai a contact cat mai larg pe articulatie. .irectia de miscare a mo ilizarii sa tina seama de =planul de tratament> si anume sa fie paralel cu miscarea de alunecare si perpendicular in miscarea de tractiune. %lanul de tratament # planul perpendicular pe o linie care uneste centrul capului osos convex cu mijlocul suprafetei concave. - aplicarea mo ilizarii e usurata de incalzirea zonei articulare si de un masaj de cateva minute. - se va respecta principiul progresivitatii in ce priveste intensitatea si amplitudinea de la o zi la alta - inaintea mo ilizarii si dupa se controleaza /M - daca mo ilizarea intr-o directie e locata din cauza durerii se lucreaza intai pe directiile li ere prin invaluire &xista doua tehnici utilizate mai frecvent !tehnica oscilatiei gradate si tehnica jocului articular translatorii. ,ehnica oscilatiei gradate este dozata in 2 grade: gradul I : mici amplitudini ritmice la inceputul excursiei de miscare gradul II : miscari de amplitudine mai larga care insa nu ating extremele excursiei de miscare gradul III: miscari ample spre excursia maxima la nivelul rezistentei tisulare gradul I5 : la nivelul excursiei maxime posi ile se fac mici oscilatii gradul 5 : !stretching" se fac miscari care forteaza rezistenta tisulara 'scilatiile de gradul I si II se utilizeaza in doua scopuri : ameliorarea durerilor care limiteaza posi ilitatea altor elemente de kinetoterapie

- pentru sta ilizarea lichidului sinovial in scopul ameliorarii nutritiei locale

26

'scilatiile de gradul III , I5 si 5 se folosesc pentru intinderea capsulei ,in concluzie pentru cresterea jocului articular. ,ehnica jocului articular translatoriu combina tractiunea in a# cu alunecarea . 4 dozata in & grade: gradul ) !sla e" se lucreaza cu amplitudine mica prin impingere, capul articular glisand concomitent cu tractiunea gradul II : !tensionat" se efectueaza alunecarea pe toata amplitudinea posi ila, tensionand usor capsula. 7ractiunea ca la gradul I gradul III e o forma de stretching - se forteaza alunecarea cu realizarea intinderii capsulei si a tesuturilor periaarticulare. gradul I se utilizeaza in scop antialgic gradul II testeaza suporta ilitatea capsulei la intindere gradul III realizeaza rapid eli erarea jocului articular -n practica se utilizeaza urmatoarele combinatii : - in scop antialgic - oscilatia gradata gradul I si II si jocul articular translatat gradul I - pentru mentinerea jocului articular : prima tehnica gradul III, I5 si II , o tehnica gradul II - pentru cresterea /M : prima tehnica gradul 5 si a doua gradul III Metodologie mo ilizarea se executa timp de ),*,+ minute si anume intinderea :,)3 sau )* secunde cu pauze de A # *3 secunde intre intinderiH o singura sedinta pe zi

- daca mo ilizarea este dureroasa se face la doua zile si se dozeaza intensitatea si durata de lucru.