obiectivele kinetoterapiei in kinetoterapie si kinetoprofilaxie lucram cu mai multe obiective de baza: relaxarea , corectarea posturii si aliniamentului corpului, cresterea

mobilitatii articulare, cresterea fortei musculare, cresterea rezistentei musculare, coordonarea controlul si echilibrul, antrenarea la efort, reeducarea respiratorie, reeducarea sensibilitatii. Relaxarea notiunea de relaxarea poate fi inteleasa in dublu sens: inversul activitatii musculare sau inversul starii de tensiune nervoasa. relaxarea este procesul prin care un sistem scos din echilibru revine la echilibrul initial sau ajunge la o alta stare de echilibru. Relaxarea este un proces psiho-somatic terapeutic foarte important. Aplicare tehnicilor de relaxare este indicata in cazul tensiunii musculare crescute, dar si in cazurile insotite de stare psihica tensionata. Relaxarea este un proces autonom , ea intra intr o interdependenta directa cu reglarea tonico-emotionala care trebuie sa fie optima. In kinetoterapie discutam de mai multe tipuri de relaxare. relaxare generala, relaxare partiala. relaxarea partiala se refera la un segment , grup muscular sau muschi, asupra caruia incercam sa aplicam tehnici de decontracturare. scuturare, balansare! de obicei aceste decontracturari se fac prin miscari ample lente uneori ritmate cu respiratia. Relaxarea "enerala poate fi extrinseca prin utilizarea unor aparate cum ar fi fotoliul vibrator prin manevre de masaj, unele proceduri de temo sau electro terapie, uneori putandu-se adauga educatie mio-relaxanta.in toate aceste conditii de relaxare generala , relaxarea vine din exterior, subiectul fiind pasiv, individul fiind doar pasiv beneficiarul acesor manevre! unori putand devenii dependent. In knetoterapie promovam relaxarea intriseca in care pacientul isi introduce singur relaxare, este vorba de tehnici care asigura inhibitia reciproca psihic-somatic. In cadrul relaxarii intrinseci exista # curente metodologice: $urentul oriental % cu practici derivate si imprumutate din metodologia ioga sau din metodele traditionale chinezesti, sau extrem orientale. Acest curent oriental si practicile sale de relaxare se utilizeaza mai ales in scop profilactic deci mai putin in kinetoterapia propriu-zisa $urentul fiziologic % a fost introdus de &akopson si se refera la relaxarea progresiva prin identificare kinestezica a starii de tensiune contractie musculara! in antiteza cu lipsa de contractie, care este relaxarea. 'edota se performeaza din decubit dorsal.(ariantele mododelor &akopson sunt tehnica &akopson inversata sau variantele pt membre.)ehnica &akopson inversata presupune alternarea pe baza de contractie si decontractie relaxare! in succesiune pe toate grupele musculare.*ractic faza de contractie fiind izometrica fara miscarea segmentului!, *ractic din decubit dorsal subiectul impinge segmantul in planul patului + secunde apoi relaxeaza. ,a nivelul membrelor se poate utilizate relaxarea pendulara ex: asupra membrelor superioare din asezat, iar membrelor inferioare din decubit dorsal! In cadrul curentului fiziologice in afara de metoda &akopson mai exista si metoda *arrov , subiectul sta in decubit dorsal total nemiscat, cu oki inkisi, timp de -. de min, concentradu-se pe ritmul respirator liber , nefortat, eventual cu exipratii suriratoare.

'etoda 'accanio curant fiziologic! % din decubit dorsal cu bratele intinse pe langa cap , subiectul intinde bratele la maxim, mentine aceasta indindere cateva sec, apoi se relaxeaza. $urentul metodologic phihologic- este ceea ce numim relaxare de tip central. discutam despre auto controlul mental imaginativ care determina relaxarea periferica. cel mai util in acest domeniu este auto-treiningul /hultz. tehnica /hultz face parte din ceea ce numim terapii comportamentale. 0aca medodica fiziologica se indica de obicei in paratoni ale musculaturii striate tulburari de tonus! activitati tonice musculare exagerate , nu si asupra paratoniei viscerale. Autoteriningul /hultz si terapie psihologica poate sa controleze inclusiv tulburari musculare viscerale. din acesta cauza principalul defect care i se aduce curentului fiziologic este acela ca metodele din acest curent sunt metode periferice, relatia dintre muschi si psihic este mic. In vreme ce relaxarea de tip central este capabila sa controleze paratoniile la toate nivelele att somatic, cat si visceral! Al doilea obiectiv in reprezinta Corectarea posturii si aliniamentului corpului 0efectele posturale instalate in copilarie sau adolescenta necorectate determina la adult degradarea degenerativa a aparatului locomotor. Afectiunile aparatului locomotor sau ale altor aparate determina deposturari adica modificari ale posturii pozitii anormale,nefiziologice! deretmina dezAlinieri. 0aca aceste deposturari dezalinieri! nu sunt corectate in timp ele determina la inceput suferinte functionale dupa care se fixeaza si devin organice. Recuperarea oricarui deficit functional nu poate fi conceputa decat in cadrul restabilirii raporturilor fiziologice ale corpului care sa asigure desfasurarea lanturilor chinetice corporale normale. 0eposturarea dezalinierea! este relatie directa cu dezechilibrul muscular in urma caruia miscarile sunt viciate incercarile de a efectua unele actiuni sunt inadecvate, randamentul activitatii respective este scazut si aparare mult mai rpd oboseala. 'ecanismele dezechilibrului muscular in cazul deposturarii si dezalinierii. 'ecanismele sunt 1 prin substitutie, prin instrainare, prin compensare, prin incoordonare. Prin substitutie sau inlocuire functionala slabirea unui agonist determina angrenarea sinergistilor si se produc noi modele de miscare carora le spunem noi stereo-tipii motrice model de miscare! defavorabil. Prin instrainare asa numita pareza functionala 2x: contractura punernica prelungita sau spasticitatea muschiului antagonist cel care face miscarea inversa! face sa nu poate fi utilizata grupa agonista desii este functionala. Prin compensare un grup intreg muscular este slab.de ex: flexorii sunt slabi, atunci este nevoie de contractia altor grupe musculare, rezultatul este considerat o caricatura a miscarii Prin incoordonare este vorba de o tulburare a reglarii motrice in lantul kinetic normal. $auza poate fi reprezentata de o dereglare de forta musculara pe un anumit muschi sau grup, sau de o dereglare in derulare cronologica a activitatii muschilot.'odificarile care apar sunt grave, dar pe cat sunt de grave pe att de rpd dispar daca se introduce programul kinetic corespunzator.

*roblemaa deposturarii trebuie rezolate concomitent sau uneori inaintea celorlalte prin prog. kinetic $3rectare posturii si aliniamentului corpului presupune mai multe tehnici: *osturi corectate sau hiper corectate mentinute prin diverse metode de fixare 'iscarile pasive, active asistate, active $ontractiile izometrice. )ehnicile de faciliate proprio-certiva. 3bservatiii indiferente de orice tehnica aleasa inainte de orice ex, este nevoie de o prealiabila relaxare $orectarea se realizeaza pe zone. 4. alinierea coloanei cervicale pozitia anavsata a capului, pozitionarea capului pe spate si in jos! cele mai simple ex sunt din asezat sau decubit ventral sau din asezat subiectul sa aiba senzatia ca il trage cineva de cap in sus. -. alinierea colonei toracice si centrurii scapulare ex de de-lordozare! ex se performeaza din decubit dorsal, asezat, pozitie mahomeada, sau ortostatism. #. aliniera coloanei lombare si a pelvisului bazinului! se tonifica tensorii trunchiului si extensorii soldului, se intind extensorii lombari si flexorii soldului. exercitiile se fac din decubit dorsal pentru flexia trunchiului eventual un membru inferior numai cu genunchiul flectat si pe parcursul tuturor ex se va evita efectul (axalva. Crestarea mobilitatii articulare la nivelul unei artiulatii din punctul de vedere al mobilitatii ne intereseaza in primul rand obtinerea unghiulurilor functionale, adica acela unghiuri in care articulatia sa poate realiza anumite activitati. 3biective: obtinerea unghiurilor functionale In programele de kinetoterapie intereseaza mai ales cauzele care genereaza deficit de mobilitate, aceste cauze tin de mai multe zone anatomice, sunt cauze care tin de articulatie, sunt cauze care tin de muschi , de complexul nervi-muschi si de nerv. $auze care tin de articulatie. 0iscutam despre # mari categorii: 4. redoriile de articulatie -. anchilozele #. mobilizarile articulare exagerate. Redoriile sunt limitari de mobilitate care pot sa fie redata de mai multe tipuri de mobilizari. leziuni tegumentare, leziuni apronevrotice, leziuni capsulo-ligamentare, leziuni sinoviale, leziuni cartilaginoasa sau osoase, retracturi si adaptari,imobilizare articulare prelungite.! toate aceste tipuri de leziuni determina redolii limitari articulare! ,2ziunile tegumentare pot sa fie infiltaratii, edeme, zone screloase, cicatrici, ,eziunile apo-nevrotice pot fi: retracturi, leziunile musculo tendinoase de tip ruptura, hematom, calcifiere, screloza sau inflamatie, aceste gen de leziuni determina contractura muschiului ,eziunile capsulo-ligamentare pot sa apara ca urmare o unei inflamatii, pot sa apara in alte condirii generale, ,eziunile sinoviale. ,eziunile carilaginoase sau osoase sunt cele mai severe, din pacate sunt ireversibile.

Reactia de retractura- adaptare. acest gen de leziune apare la leziunile articulare lungi, este vb de un proces difuz care cuprinde toate tesuturile moi, si care duce la pierderea elasticitatii, si in timp determina scaderea nr de celule, si tulburarii bazotroprice. - anchilozele reprezinta stadiul final al unor procese initial de redoare care nu au fost tretate si compensate in timp util, anchilozele reprezinta lipsa de miscare. 2xista - cat de anchiloze, anchilozele fibroase, si anchilozele osoase. 2le nu pot fi tratate kinetic si necesita interventie chirurgicala # 'obilizarile articulare exagerate reprezinta inversul redorilor, de obicei nu ne intalnim cu mobilizari exagerate inascute. 2le apar datorita relaxarilor sau rupturilor ligametera, hipotomii musculare, sau uneori afectarea tampoanelor cartilaginoase.uneori este nevoie de refacerea stabilitatii pasive, alteori in prog kinetic discutam despre refacerea stabilitatii active atunci cand prin ex terapeutice actionam asupra el musculare prin tonifiere.