Sunteți pe pagina 1din 16

8 Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

I. II. III. IV.

Asigurarea unei miscari si posturi corespunzatoare. Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii de a se misca si de a avea o buna postura. Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei miscari si posturi corespunzatoare. Transportul bolnavilor si accidentatilor(tehnica). I. Asigurarea unei miscari si posturi corespunzatoare.

Definitie
A se misca si a avea o buna postura sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in miscare, de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate, de a pastra diferitele parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organismului. I. 1. INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII Mentinerea independentei miscarii corpului si a bunei posturi sunt determinate de integritatea aparatului locomotor, a sistemului nervos si aparatului vestibular. I. 1. 1. FACTORII CARE INFLUENTEAZA SATISFACEREA NEVOII I. 1. 1. 1. Factori biologici a) Varsta si dezvoltarea: copilul mic are miscarile mai putin coordonate; este foarte activ, se mobilizeaza si ia tot felul de pozitii; adultul este activ, da suplete miscarilor, le coordoneaza; varstnicul, are forta fizica redusa b) Constitutia si capacitatile fizice influenteaza intensitatea efortului fizic pe care il depun individul I. 1. 1. 2. Factori psihologici a) Emotiile pot fi exprimate prin miscari ale corpului; pulsul si tensiunea arteriala se modifica in raport cu emotiile, stresul, teama b) Personalitatea: temperamentul, determina ca individul sa fie mai activ, inflacarat, sau calm, grav 1

I. 1. 1. 3. Factori sociologici Rolurile sociale b) Organizarea sociala c) Cultura d) Traditiile, religia I. 1. 2. MANIFESTARI DE INDEPENDENTA I. 1. 2. 1. Postura adecvata (sau atitudinea) = functia corpului omenesc, cu ajutorul careia se mentine stabilitatea, echilibrul si raporturi constante intre corp si mediu si intre diferite segmente ale corpului a) in picioare -ortostatism capul drept inainte; - spatele drept; - bratele pe langa corp - soldurile, gambele drepte - piciorul in unghi de 90 de grade cu gamba b) sezand capul drept - spatele drept, rezemat - bratele sprijinite - coapsele orizontale - gambele verticale - piciorul in unghi de 90 de grade cu gamba, sprijinit pe podea c) culcat clinostatism- decubit dorsal (pe spate) - decubit lateral, stang sau drept (intr-o parte) - decubit ventral (pe abdomen) I. 1. 2. 2. Miscari adecvate a) Tipuri de miscari: abductie miscari de indepartare fata de axul median al corpului adductie miscari de apropriere fata de axul median al corpului flexie / extensie miscari de apropiere sau indepartare a doua segmente apropiate (brat, antebrat, gamba-coapsa) rotatie miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului care se deplaseaza pronatie este miscarea de rotatie a mainii, prin care palma priveste in jos - la picior, planta priveste lateral, cu marginea externa ridicata supinatia - este miscarea de rotatie a mainii, prin care palma priveste in sus - la picior, planta priveste lateral, cu marginea externa in jos circumductie miscare complexa, care totalizeaza flexia, extensia, abductia si le asociaza cu rotatia b) Exercitii fizice: - sunt activitati fizice efectuate cu scopul de a imbunatati randamentul muschiular si circulatia active executate de catre individ pasive miscari ale articulatiilor, executate de catre o alta persoana izomerice contractii musculare in care lungimea muschiului ramane neschimbata, crescand numai tensiunea sa de rezistenta exercitii fizice in care creste tonusul muscular 2

A. caracteristicile exercitiilor: coordonate, armonioase, complete B. executie a se scula, a merge, a alerga, a se apleca, a se aseza pe vine, a ingenunchia, a ridica, a apuca obiecte I. 1. 2. 3. Tensiune arteriala - se modifica in raport cu intensitatea efortului depus I. 1. 2. 4. Puls - creste frecventa si amplitudinea lui, in functie de intensitatea efortului I. 1. 3. INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI MISCARII stabileste impreuna cu pacientul nevoile de exercitiu fizic planifica un program de exercitii moderate, adaptat capacitatii fizice ale pacientului invata pacientul sa foloseasca tehnici de destindere si relaxare educa pacientul sa evite tabagismul, mesele copioase, surplusul de greutate

II. Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii de a se misca si de a avea o buna postura.


Cand aceasta nevoie nu este satisfacuta, survin urmatoarele probleme de dependenta: Imobilitate Hiperactivitate Necoordonarea miscarilor Postura inadecvata Circulatie inadecvata Refuzul de a face activitati Edeme ale membrelor II. 1. SURSE DE DIFICULTATE II. 1.1. SURSE DE ORDIN FIZIC Alterarea centrilor nervosi(AVC) Alterarea integritatii aparatului locomotor(fracturi, entorse, luxatii) Piedici ale miscarii(pansamente, aparat gipsat, extensie continua) Dezechilibre(durerea) Dezechilibre endocrine Reactii medicamentoase , alcoolism Deficit senzorial Leziuni ale S.N.C. Boala Parkinson Dezechilibru hidroelectrolitic Efect secundar al unor medicamente, droguri Lezari ale oaselor si muschilor Defecte de structura osoasa Dispnee Orice impiedica mobilizarea 3

II. 1. 2.SURSE DE ORDIN PSIHOLOGIC Tulburari de gandire Anxietate Stres Senilitate Separatie Pierdere Situatii de crize II. 1. 3. SURSE DE ORDIN SOCIOLOGIC Esec Izolare Mediu necunoscut Conditii de munca inadecvate II. 1. 4. LIPSA CUNOASTERII Lipsa cunoasterii de sine Lipsa cunoasterii despre mediul inconjurator Lipsa cunoasterii despre altii II. 2. IMOBILITATEA Aceasta reprezinta o diminuare sau o restrictie a miscarii, fiind recomandata, adesea ca metoda terapeutica sau poate fi cauzata de traumatisme si boli organice sau functionale. II. 2. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA II. 2. 1. 1. Dificultate de deplasare a se ridica - a se aseza - a merge II. 2. 1. 2. Diminuarea sau absenta miscarii - prezenta parezelor = scaderea F musculare (mono, para, tetra pareze sau paralizii) - prezenza paraliziilor = absenta F musculare II. 2. 1. 3. Atonie musculara - scaderea tonusului muscular II. 2. 1. 4. Atrofie musculara - diminuarea volumului muschiului, a contractibilitatii sale II. 2. 1. 5. Hipertrofie musculara - marirea volumului unui muschi II. 2. 1. 6. Hipotonie musculara (flasciditate) scaderea F musculare exprimata prin lipsa de rezistenta la miscarile pasive II. 2. 1. 7. Contractura musculara - contractie involuntara si permanenta a unuia sau mai multor muschi care determina o pozitie inadecvata II. 2. 1. 8. Ras sardonic (tetanos) - contractia muschilor masticatori determina trismus si rasul sardonic II. 2. 1. 9. Anchiloza - diminuarea sau imposabilitatea miscarii unei articulatii II. 2. 1. 10. Crampa - contractie spasmodica involuntara si dureroasa a unuia sau a mai multor muschi cauzata de o pozitie incomoda, de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu II. 2. 1. 11. Escara de decubit - ulceratii ale pielii II. 2. 1. 12. Diminuarea interesului - tulburarile psihice pot determina lipsa interesului pentru miscare, mentinerea timp indelungat a unei stari de imobilitate II. 2. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI II. 2. 2. 1. Pacientul sa aiba tonusul muscular si forta musculara pastrata 4

planifica un program de exercitii, in functie de cauza imobilizarii si de capacitatea pacientului II. 2. 2. 2. Pacientul sa-si mentina integritatea tegumentelor si activitatii articulare schimba pozitia pacientului la fiecare 2 ore maseaza regiunile predispuse la escare, pudreaza cu talc efectueaza exercitii pasive, la fiecare 2 ore invata pacientul care este postura adecvata si cum sa efectueze exercitii musculare active II. 2. 2. 3. Pacientul sa-si mentine functia respiratorie invata pacientul: a. sa faca exercitii de respiratie profunde b. sa tuseasca si sa indeparteze secretiile administreaza medicatia prescrisa de medic II. 2. 2. 4. Pacientul sa fie echilibrat psihic pregateste psihic pacientul, in vederea oricarei tehnici de ingrijire reda increderea pacientului ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca isi va putea relua mersul II. 2. 2. 5. Pacientul sa-si mentina satisfacute celelalte nevoi fundamentale suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor sale, il serveste la pat cu cele necesare II. 3. HIPERACTIVITATEA Aceasta problema de dependenta consta in cresterea ritmului miscarilor si a activitatilor individului, determinata de instabilitatea emotionala si de pierderea ideilor. II. 3. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA II. 3. 1. 1. Vorbire caracteristica - vorbeste mult, precipitat II. 3. 1. 2. Pacientul reactioneaza la toti stimulii - stimuli luminosi, auditivi, din mediul extern, cat si stimuli interni; ei determina reactii din partea bolnavului II. 3. 1. 3. Miscari caracteristice - miscari rapide, frecvente II. 3. 1. 4. Spasme - contractie involuntara a unuia sau mai multor muschi II. 3. 1. 5. Ticuri - miscari convulsive, involuntare ale ochilor, gurii, ale unui brat sau unui picior II 3. 1. 6. Manie - psihoza caracteristica printr-o stare de excitatie, in special, in sfera afectivitatii cunoasterii si activitatii; bolnavul este nelinistit, tulburent; datorita ritmului rapid de desfasurare a activitatii sale, nu duce nimic la indeplinire din ceea ce planuieste II. 3. 1. 7. Euforie - buna dispozitie, de obicei, nemotivata II. 3. 1. 8. Mioclonie contractii bruste, secventiale, repetitive, ale unui muschi sau a unui grup muscular II. 3. 1. 9. Carfologie intalnita in stari patologice , grave cu alterarea starii de constienta, bolnavul face impresia ca indeparteaza niste scame de pe lenjeria de pat si corp. II. 3. 1. 10. Convulsii II. 3. 2. 11. Tremuraturi II. 3. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI II. 3. 2. 1. Pacientul sa prezinte mobilitate normala inlatura stimuli din mediul inconjurator asigura conditii ca bolnavul sa faca bai caldute, sa consume lichide la temperatura moderata II. 3. 2. 2. Pacientul sa-si mentina integritatea fizica supravegheaza permanent pacientul, pentru a nu se rani inlatura obiectele contondente 5

aplica constrangeri fizice, daca este cazul administreaza tratamentul tranchilizant prescris de medic

II. 4. NECOORDONAREA MISCARILOR Aceasta problema de dependenta reprezinta dificultatea sau incapacitatea individului de a-si coordona miscarile diferitelor grupe musculare. II. 4. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA II. 4. 1. 1. Akinezie - lipsa sau diminuarea miscarilor normale II. 4. 1. 2. Ataxie - tulburari de coordonare a miscarilor active voluntare - cerebeloasa (mers ebrios) = baza de sustinere larga, bv. Se clatina, se impleticeste - tabetica(mers talonat) = poligonul de sustinere largit, cu ridicarea exagerata a gambelor si atingerea solului cu calcaiele; se accentueazacand bv. Inchide ochii si la intuneric II. 4. 1. 3. Convulsii - contractii repetate, involuntare, ale unui muschi sau grupe de muschi, urmate de relaxare; contractia este instantanee II. 4. 1. 4. Tremuraturi - secuse repetate, involuntare, ale unei parti a corpului (maini, cap sau ale intregului corp) II. 4. 1. 5. Tulburari ale mersului - mers tarsit, propulsiv II. 4. 1. 6. Dificultatea de a trece din ortostatism, in pozitie sezand II. 4. 1. 7. Expresie faciala caracteristica - fata rigida II. 4. 1. 8. Miscari coreice = miscari bruste, involuntare, asincrone ale unei extremitati - se accentueaza la miscarea intentionata si dispare in somn II. 4. 1. 9. Miscari atetoide = misc. involuntare, serpuitoare ale degetelor - dispar in somn II. 4. 1. 10. Hemibalism = miscari ample, bruste, involuntare ale membrelor superior si inferior de aceeasi parte a corpului II. 4. 1. 11. Mers spastic cosind = in hemiplegie, cu antebratul in flexie spastica si membrul inferior in extensie cu rotatia interna a piciorului II. 4. 1. 12. Mers propulsiv boala Parkinson- trunchiul flectat, mainile atarnand inerte, privire si mimica fixxe, pasi mici cu tendinta de accelerare si in acelasi timp la devierea corpului inainte (bv. fuge dupa propriul centru de greutate) II. 4. 1. 13. Mersul clown ului coreea Huntington- mers coreic, cu interpunerea de miscari grotesti, involuntare II. 4. 1. 14. Mers bizar = in histerie II. 4. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI II. 4. 2. 1. Pacientul sa fie echilibrat psihic - pregateste psihic pacientul, in vederea oricarei tehnici de ingrijire II. 4. 2. 2. Pacientul sa aiba tonusul muscular adecvat activitatii depuse planifica un program de exercitii si de mers, in functie de capacitatea pacientului invata pacientul sa utilizeze deiferite aparate de sustinere pentru activitatile cotidiene ajuta pacientul sa faca bai calde, exercitii fizice, ii face masaje la nivelul extremitatilor 6

administreaza medicatie antiparkinsoniana II. 4. 2. 3. Pacientul sa-si satisfaca toate nevoile organismului

II. 5. POSTURA INADECVATA Orice pozitie care nu respecta principiile pozitiei anatomice a corpului si care predispune individul la diferite deformari Pozitiile inadecvata se pot intalni ca urmare a: oboselii, slabiciunii musculare, anxietatii stresului sau durerii in cursul unor boli; pacientul imobilizat la pat nu-si poate schimba pozitia si este predispus la alterari ale integritatii pielii, la nivelul punctelor de presiune, la deformari, la complicatii pulmonare; modificarile produse de boala in organism, cum ar fi contractura musculara; reactiei, constiente sau inconstiente, ale individului; masuri profilactice in prevenirea unor complicatii; terapiei necesare vindecarii; masurilor de prim ajutor; examinarii endoscopice sau clinice a unor organe. II. 5. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA II. 5. 1. 1. Oboseala musculara - reducerea temporara a capacitatii functionale a muschiului, consecinta a activitatii excesive, prelungite II. 5. 1. 2. Deformari ale coloanei vertebrale cifoza = deviatia coloanei vertebrale, cu o convexitate posterioara lordoza = accentuarea curburii lombare a coloanei vertebrale scolioza = deviatia laterala a coloanei vertebrale torticolis = deviatia coloanei cervicale caracterizata prin inclinarea capului pe o parte , cu usoara rotatia si barbia intoarsa de partea opusa leziunii sau retractiei musculare de sternocleido-mastoidian si trapez II. 5. 1. 3. Deformari ale membrelor inferioare genu valgum deformari in care genunchii sunt apropiati, iar picioarele departate genu varum deformari in care genunchii sunt departati in schimb picioarele apropiate picior stramb: - sprijinit pe antepicior = ecvin - sprijinit pe calcai = talus - sprijinit pe partea interna = valgus - picior plat bolta plantara prabusita II. 5. 1. 4. Deformari ale soldurilor - luxatie iesirea capului femural din articulatia coxofemurala II. 5. 1. 5. Pozitii inadecvate pentru examinare: - ginecologica pacienta sta pe spate, cu genunchii flectati, departati, iar coapsele flectate pe abdomen; - genu-pectorala pieptul pe plan orizontal, pacientul sprijinindu-se pe genunchi, pozitie utilizata pentru examenul rectoscopic; trendelenburg trunchiul, membrele inferioare mai sus decat capul (pozitia asigura circulatia sangelui la creier) II. 5. 1. 6. Pozitii patognomonice - sunt specifice unei boli; tetanos- opistotonus 7

pleurostotonus in meningita pozitia cocos de pusca- capul in hiperextensie, membrele inferioare flectate atat din articulatia coxofemurala cat si din cea a genunchiului II. 5. 1. 7. Dificultate de schimbare a pozitiei semisezand in pat (pacienti cu dispnee) decubit ventral II. 5. 1. 8. Torticolis - inclinarea capului intr-o parte, datorita contracturii musculaturii gatului II. 5. 1. 9. Batatura (clavus) - hiperkeratoza usor reliefata, neteda II. 5. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI II. 5. 2. 1. Pacientul sa aiba postura adecvata instaleaza pacientul in pat, respectand pozitiile anatomice ale diferitelor segmente ale corpului foloseste utilajele auxiliare si de confort, pentru mentinerea pozitiei anatomice II. 5. 2. 2. Pacientul sa aiba o pozitie care sa favorizeze respiratia, circulatia sangelui, drenajul secretiilor bronsice instaleaza de urgenta, pacientul cu tulburari respiratorii in pozitie semisezand instaleaza, de urgenta, pacientul cu anemie acuta posthemoragica, in pozitie Trendelenburg instaleaza pacientul cu secretie bronsica, in pozitie de drenaj postural foloseste utilaje pentru confortul pacientului, in aceste pozitii II. 5. 2. 3. Pacientul sa nu prezinte complicatii ca: escare de decubit, anchiloze, contracturi schimba pozitia pacientului la interval de 2 ore verifica pielea in regiunile cu proeminente osoase, odata cu schimbarea pozitiei maseaza punctele de presiune la fiecare schimbara a pozitiei asigura igiena tegumentelor si a lenjeriei de pat si de corp efectueaza exercitii pasive si active invata pacientul care este pozitia adecvata II. 6. CIRCULATIA INADECVATA Circulatia inadecvata a fost tratata in cadrul problemelor de dependenta ale nevoii de a respira si de a avea o buna respiratie.

III.

Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei miscari si posturi corespunzatoare.

III. 1. CULEGEREA DATELOR (prezentarea de caz) III. 1. 1. INTERVIUL: : III. 1. 1. 1. Pregatirea interviului - se anunta pacientul 8

III. 1. 1. 2. Inceperea interviului - asistenta se prezinta: nume, functia - se explica scopul interviului - se cere acordul pacientului - pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului

III. 1. 1. 3. Desfasurarea propriu-zisa a interviului: A . Informatii( date) generale: nume, prenume sex stare civila ocupatie religie surse de sustinere B. Antecedente medicale personale bolile copilariei, vaccinari traumatisme afectiuni ale sistemului osteoarticular si muscular in antecedente: procese inflamatorii infectii bacilare b. Koch tulburari hormonale : menopauza, STH etc. afectiuni metabolice : diabet accidente rutiere, casnice, la locul de munca spitalizari (experienta pacintului cu ocazia spitalizarilor anterioare) interventii chirurgicale alergii medicamentoase, alimentare utilizarea tratamentelor empirice factori de risc: - alimentatia: -obiceiuri alimentare - varsta - sex - conditii de mediu - ocupatia - imobilizarea unui segment - malformatii congenitale - conditii de munca - sedentarism: - efectuati o munca sedentara? - mergeti pe jos la servici? - practicati vreun sport? - stati timp indelungat in picioare C. Antecedente familiale: boli cronice afectiuni psihice ale membrilor familiei D. Probleme de sanatate actuala (motivul internarii: aparitia simptomelor, istoricul bolii): sistemul osteoarticular si muscular- integritate amplitudinea miscarii 9

mersul : - mod de deplasare

mobilitate articulara forta musculara singur - cu mijloace auxiliare (baston, carja, cadru) echilibrul : gradul de stabilitate in timpul deplasarii sau al miscarilor pozitia corpului si membrelor : atitudini in functie de viciile de conformatie si de miscarile efectuate mobilizare : - capacitatea de a se transfera de pe o suprafata pe alta - dificultati in adoptarea unor pozitii (durere, rigiditate, oboseala, slabiciune) efectele mobilizarii : - fizice musculo-scheletice gastrointestinale respiratorii urinare - psiho-sociale depresia - modificari de comportament Cunostinte despre sanatate

III. 1. 1. 4. Pregatirea incheierii interviului Am sa va mai pun doua intrebari Vom termina in doua minute III. 1. 1. 5. Concluzia interviului: asistenta va trage concluziile asupra interviului va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste intrebari am inteles care va sunt problemele dvs. raspunsurile date de dvs ma vor ajuta sa va planific ingrijirile

III. 1. 2. STABILIREA PROBLEMELOR DE SANATATE ( DEPENDENTA - P - ) 1. 2. 1.Imobilitate 1. 2. 2. Hiperactivitate 1. 2. 3. Necoordonarea miscarilor 1. 2. 4. Postura inadecvata 1. 2. 5. Circulatie inadecvata 1. 2. 6. Refuzul de a face activitati 1. 2. 7. Edeme ale membrelor

III. 1. 3. SURSELE DE DIFICULTATE (ETIOLOGIE - E - ) Vezi surse de dificultate

III. 1. 4. MANIFESTARILE DE DEPENDENTA (SEMNE SI SIMPTOME - S - ) Vezi manifestari de dependenta

10

III. 1. 5. ALTE DATE INVESTIGATII PARACLINICE: - investigatii radiologice investigatii endoscopice explorari functionale examene de laborator

III. 2. EVALUAREA UNEI MISCARI SI POSTURI CORESPUNZATOARE

III. 2. 1. ENUNTAREA DIAGNOSTICULUI DE INGRIJIRE Enuntul problemei + legat de ... / cauzat de... + cauza / etiologia / sursa de dificultate semne Imobilitate cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate) Hiperactivitate cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate) Necoordonarea miscarilor cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate) Postura inadecvata cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate) Circulatie inadecvata cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate) Refuzul de a face activitati cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate) Edeme ale membrelor cauzata de / legata de... (se enunta sursa de dificultate)

III. 3. SATISFACEREA UNEI MISCARI SI POSTURI CORESPUNZATOARE III. 3. 1. OBIECTIVE: Obiectivul trebuie sa aiba urmatoarele componente / caracteristici: Specificitate ( S ) = cine face actiunea? = sa apartina unui singur subiect( ex. : d-na / d-l X...) Performanta ( P ) = ce ? (actiuni, comportamente asteptate de la pers.) - activ :ce face pacientul? - pasiv : ce se poate face pentru pacient? - ex. : - d-na / d-l X - d-na / d-l X va fi supravegheata la fiecare ora privind....(atunci cand pac. nu se poate implica in efectuarea obiectivului). Implicare ( I ) = verb activ - cum se face actiunea? - nivelul de angajare al persoanei, actioneaza singur sau cu ajutor Realism ( R ) = cum? 11

- in ce masura se poate face actiunea? - dpdv al capacitatii persoanei , - dpdv al disponibilitatii si abilitatii asistentei Observabil ( O ) = cand? - in ce moment se face actiunea? - actiunile, atitudinile trebuie sa fie observabile, masurabile, evaluate Formula mnemotehnica : S.P.I.R.O.

III. 3. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME SI INDEPENDENTE: Asistenta medicala trebuie : sa indice intervalul de ore in ce moment al zilei de cate ori pe zi pe ce durata trebuie sa se desfasoare actiunea asistentei sa urmareasca imbunatatirea pozitionarii corpului in timpul activitatii minimalizarea efectelor imobilizarii mentinerea tonusului muscular cresterea tolerantei la efort obtinerea independentei in satisfacerea nevoilor si indeplinirea rolului social prevenirea diminuarii conceptului de sine III. 3. 2. 1. Imobilitate Obiective : - ptr pacientii imobilizati in aparate gipsate : obs. schimbarii culorii aparatului gipsat la nivelul plagii sesizarea medicului daca pacientul acuza amorteli, furnicaturi, presiune la nivelul membrului afectat observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat urmarirea miscarilor si segmentelor distale asezarea obiectelor de stricta necesitate langa patul pacientului si inlaturarea obstacolelor ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale aplicarea masurilor de combatere a efectelor imobilizarii la pat educarea pacientului privind modul de folosire a mijloacelor auxiliare ptr schimbarea pozitiei si deplasare verificarea intelegerii recomandarilor facute sa se ridice singur.... sa stea in sezut fara ajutor ....min /zi......ore/zi sa-si schimbe pozitia de.....ori/ zi , timp de .....min/ zi.....ore/zi sa mearga cu ajutorul unui baston / carja / cadru/ ...min / zi.....ore / zi III. 3. 2. 2. Hiperactivitate 12

Obiective : - asigurarea functionalitatii cailor respiratorii - protejarea de traumatisme si leziuni - efectuarea unui program zilnic de exercitii care sa-i creasca forta musculara - intreruperea consumului de alcool sau droguri III. 3. 2. 3. Necoordonarea miscarilor III. 3. 2. 4. Postura inadecvata III. 3. 2. 5. Circulatie inadecvata Obiective: sa prezinte puls periferic in termen de .....zile sa prezinte extremitati calde in termen de .....zile absenta durerii in termen de .....zile diminuarea edemelor de la membrele inferioare in termen de ......zile III. 3. 2. 6. Refuzul de a face activitati Obiective : sa-si dea acordul in indeplinirea anumitor activitati in termen de ....zile sa indeplineasca singur / cu ajutor ......anumite activitati in termen de ......zile 3. 2. 7. Edeme ale membrelor Obiective: sa diminueze edemele cu ....cm in termen de .....zile sa nu mai prezinte edeme in termen de .....zile

IV.

Transportul bolnavilor si accidentatilor(tehnica).

In functie de locul unde se afla bolnavul vorbim de : a) Transport primar, atunci cand este necesar: - evacuarea traumatizatilor de la locul accidentului - transportul de la un spital la altul, - transportulde la domiciliu la spital sau invers - se realizeaza cu : - brancarda (targa) - vehicule speciale: ambulante, elicoptere,avioane sau vase sanitare - mijloace improvizate b) Transport secundar - transportul de la o sectie la alta sau de la un serviciu la altul - se realizeaza cu : - brancarda (targa) - carucioare - fotolii rulante - paturi rulante - ascensoare IV. 1. TRANSPORTUL CU BRANCARDA (TARGA) - se face pe distante mici - brancarda este formata din 2 bare de lemn prevazute la extremitati cu cate un maner 13

- legatura intre bare poate fi : - rigida, tapisata(cele din spital) ; - pliante - intre cele doua bare de lemn este intinsa o panzape care se va culca bv. - la un capat al targii se gaseste un suport metalic reglabil ptr pozitionarea capului bv. - targa este prevazuta cu 4 picioare metalice - trga plianta se tine stransa si se desface doar in momentul utilizarii - targile utilizate in autosalvari, elicoptere sau nave sanitare culiseaza pe roti in senile din vehicul IV. 1. 1. PREGATIREA TARGII targa se acopera cu o patura , cearceaf, al nevoie musama si aleza, perna subtire, si 2 paturi cu care va fi invelit bv.

IV. 1. 2. PREGATIREA PACIENTULUI se informeaza pacientul si apartinatorii asupra scopului si locul transp. se explica procedeul asezarii pe targa , daca este cazul pacientul este instruit ptr. a putea colabora daca pacientul are instalata o perfuzie sau sonda sau drenuri etc. se iau masuri de siguranta : - perfuzia se sprijina de un suport alaparatului de perfuzie - in cazul sondelor fixarea sau pensarea acestora - NU SE PENSEAZA DRENUL TORACICLA PACIENTII VENTILATI pregatirea unei tavite renale in caz de varsaturi pregatirea documentatiei pacientului IV. 1. 3. ASEZAREA PACIENTULUI PE TARGA asezarea pacientului pe targa necesita 2-3 persoane in cazul unui transport primar - brancardierii se aseaza de aceeasi parte a bv. / accidentatului pe podea in genunchi - primul brancardier sustine extremitatea cefalica si toracele, sprijinand capul pe antebrat , si in acelasi timp este persoana care va coordona miscarile si celorlalti brancardieri - al doilea brancardier va sustine bv. in regiunea lombara si sub sezut - al treilea brancardier va sustine membrele inferioare - intre timp se aduce targa in fata brancardierilor , care vor aseza cu mare grija bv. pe targa - daca bolnavul prezinta leziuni ale coloanei vertebrale sau este politraumatizat se face asa numita punte olandeza: cei trei brancardieri se vor pozitiona astfel incat bv. sa fie intre picioarele lor si aplecandu-se deasupra lui il vor aseza pe targa care este asezata fie lateral, fie este impinsa sub bv. - pozitia pe targa a bv. este in decubit dorsal, cu capul usor ridicat - in functie de afectiune, pozitia bv. este adaptata : - insuficienta circulatorie periferica pozitia Trendelenburg = pozitia capului mai jos, iar membrele inferioare mai sus (10-15 ) - stari de inconstienta / coma pozitia drenajului postural = decubit lateral / semiventral - traumatisme craniene pozitie sezanda - leziuni ale gatului pozitie sezanda , capul flectat pe torace - traumatisme toracice pozitie sezanda - insuficienta cardio-respiratorie pozitie semisezand - traumatisme abdominale decubit dorsal cu genunchii flectati (pozitia Fowler), membrele inferioare fiind sprijinite cu suluri sau perne in reg. poplitee 14

- traumatisme ale membrelor decubit dorsal membrul superior fixat de torace cu o esarfa - membrul inferior sub el se aseaza o perna, si daca e cazul musama - leziuni ale fetei decubit ventral, fata ridicata si sprijinita de frunte - leziuni ale spatelui sau regiunea fesiera decubit ventral - leziuni ale coloanei vertebrale decubit ventral si targa sa fie rigida - bv. agitati psihomotori initial vor fi calmati prin administrare de medicamente, si se transporta imobilizati pe targa - in timpul transportului trebuiesc evitate oscilatiile , targa sa fie tinuta orizontal , iar bv. sa fie pozitionat cu fata in sensul de deplasare - daca situatia o impune si bv. trebuie urmarit pe toata perioada transportului acesta sa aiba pozitia capului a.i. sa poata fi supravegheat de brancardierul din spate - la urcatul scarii / sau a pantelor pozitia capului sa fie mai ridicata, deci se accepta abatere de la regula in cazul unui transport secundar - in principiu se face la fel ca cel primar - ptr transferul bv. din pat pe targa brancardierii vor aduce targa de-a lungul patului - 2-3 asistente vor ridica pacientul din pat - asistentele se vor afla de aceiasi parte a patului - introducand mainile sub bv., asistenta care sprijina capul bv. va comanda ridicarea bv - vor face un pas inapoi - targa va fi adusa in pozitie orizontala de catre brancardieri sub bv. - asistentele vor aseza cu grija bv. pe targa - transbordarea bv. de pe targa pe pat / masa de examninare / masa de operatie se face in mod similar, prin miscari in sens invers

IV. 2. TRANSPORTUL CU CARUCIORUL - carucioarele utilizate in transportul persoanelor au inaltimea meselor de operatie , ptr a de putea realiza mai usor transbordarea - unele carucioare au numai un suport pe care se aseaza targa adaptabila la carucior - caruciorul se aseaza cu perpendicular pe patul bv. - se blocheaza rotile caruciorului - bv. este mutat din pat pe carucior urmandu-se aceiasi timpi ca la transportul pe targa - bv. va fi asezat a.i. sa poata fi supravegheata fata bv. in permanenta de catre brancardier si in sensul deplasarii IV. 3. TRANSPORTUL CU FOTOLIUL RULANT fotoliile rulante sunt carucioare in care bv. pot fi deplasati in pozitie sezand ptr sustinerea picioarelor fotoliul are suporturi corepunzatoare se utilizeaza ptr deplasarea in interiorul spitalului bv. va fi asezat in fotoliu de catre 2 asistente care se afla de o parte si alta a patului - initial bv. ,imbracat cu halatul gros, este adus in pozitie sezand in pat si rotit apoi a.i. sa ajunga transversal pe pat , fiind sprijinit de catre asistente in tot timpul mobilizarii lui in pat - asistenta de la spatele bv. il va sustine de sub axile si il va trage spre ea pana ajunge cu spatele la marginea patului - cealalta asistenta ii va aranja pozitia picioarelor , si apoi va aduce fotoliul pana la marginea patului chiar in spatele bv 15

- asistentele se vor pozitiona de-o parte si de alta a fotoliului , vor sustine bv. de sub axile cealalta mana o vor introduce sub genunchi , il ridica si il vor aseza in fotoliu - asistentele vor aranja picioarele pe sustinatorul de picioare - bv. va fi acoperit cu o patura pe membrele inferioare - fotoliul va fi impins din spate de catre asistenta / brancardier a.i. bv. sa stea pozitionat in directia de mers IV. 4. TRANSPORTUL CU PATUL RULANT - este modul ideal ptr deplasarea bv. in incinta spitalului, acesta fiind astfel menajat ne mai fiind necesara transbordarea pacientului din pat in carucior apoi pe masa de operatie / masa de examinare - paturile pot fi prevazute cu un sistem de roti sau pot fi racordate la un dispozitiv cu roti , a.i. orice pat putand deveni rulant - este necesar o dimensionare corespunzatoare a holurilor, a usilor spitalului, sa nu existe praguri iar deplasarea intre etaje sa se faca cu ascensorul IV. 5. TRANSPORTUL CU ASCENSORUL - ascensoarele trebuie sa fie suficient de incapatoare ptr a permite deplasarea bv. cu mijlocul sau de transport a) - brancardierul va impinge patul in ascensor si va intra dupa bv - la iesire va trage patul , parasind liftul inaintea bv b) - la transportul cu fotoliul rulant / caruciorul asistenta / brancardierul va intra primul in ascensor si va trage dupa sine fotoliul / caruciorul - va orienta fotoliul a.i. bv. sa poata privi usa ascensorului - la iesire fotoliul / caruciorul va fi impins afara , asistenta ramanand in spatele bv. IV. 6. TRANSPORTUL IN AFARA SPITALULUI - pacientul va fi pregatit din timp ptr transport - se comunica mijlocul de transport - va fi imbracat corespunzator anotimpului, duratei transportului, si mijloacelor de transport - se va asigura o pozitie cat mai confortabila deplasarii - asistenta va fi tot timpul langa bv. si il va urmarii pe toata durata deplasarii - asistenta va fi cea care va preda pacientul medicului de garda la institutia unde a fost transportat - ptr linistea bv. ea ar trebui sa ramana pana cand bv. va ajunge in patul sau - MIJLOCUL DE TRANSPORT VA FI DEZINFECTAT DUPA TRANSPORTUL BOLNAVULUI

16