11.

NEVOI A DE A ACŢIONA CONFORM

PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI, DE
A PRACTICA RELIGIA
Definiţie:
A acţiona conform propriilor
convingeri/credinţe şi valori
este o necesitate a individului
de a face/exprima gesturi, acte
conforme formaţiei sale, de
bine şi de rau, de dreptate, de
urmare a unei ideologii.
Independenţa în satisfacerea nevoii

Independenţa în satisfacerea
nevoii

Nu există fiinţă umană izolată. Ea este în interacţiune constantă cu ceilalţi indivizi, membri ai
societăţii, şi cu viaţa cosmică sau Fiinţa supremă/absolută
Această interacţiune scoate în evidenţă experienţa vieţii lor, convingerile, credintele şi
valorile propriei fiinţe şi, pe de altă parte, dezvoltarea personalităţi
Este necesară o concepţie despre lume pentru a clasifica activităţile posibile şi pentru a stabili priorităţi pentru
anumite acţiuni, în cadrul unei activităţi concrete (decizii cu privire la carieră, decizii morale, modul de utilizare a
timpului, viata familie etc).
Nici o societate nu poate trăi fără un set de standarde asupra cărora s-a căzut de acord; dragostea, grija, onestitatea,
integritatea, încrederea, iertarea, libertate alegerii, iată numai o parte dintre acestea.
Factorii care influenţează satisfacerea nevoii
Factori biologici - Gesturile şi atitudinile corporale: permit pacientului să îş satisfacă
această nevoie, în funcţie de convingerile proprii, de apartenenţa
religioasă sau de amândouă

Factori psihologici- Căutarea, cercetarea sensului vieţii şi morţii: fiinţa umană caută de milenii
sensul vieţii şi al morţii; urmărirea acestui obiectiv face individul să realizeze
gesturile şi ritualurile care răspund credinţelor/convingerilor şi valorilor sale
- Dorinţa de a comunica cu Fiinţa supremă sau cu cosmosul: fiinţa umană,
în esenţa şi spiritul său, se simte legată de Fiinţa superioară sau energia
cosmică şi înfăptuieşte acţiuni care îi permit această comunicare
- Emoţiile: emoţiile şi impulsurile individului îl determină să realizeze
activităţi umanitare, religioase
Factori sociologici -Cultura: toate societăţile vehiculează, prin tradiţiile lor, credinţe şi
valori faţă de practicile religioase sau de aplicarea ideologiilor
umanitare; unele societăţi permit o practică religioasă specifică, în
timp ce altele aderă la practici religioase complet diferite; cultura şi
istoria popoarelor influenţează în mare măsură fiinţele umane şi
relaţiile lor cu Fiinţa supremă sau relaţiile lor cu ceilalţi
- Apartenenţa religioasă: influenţează în mare măsură acţiunile pe
care le înfăptuieşte individul, pentru a-şi satisface nevoile; pe
parcursul socializării copilului, părinţii joacă un rol important în
obişnuirea cu credinţe şi valori legate de o apartenenţă religioasă;
adultul este, de asemenea, influenţat de normele sociale faţă de
apartenenţa religioasă; cu toate acestea, există o anumită alegere
de a adera sau nu la o religie, în funcţie de convingerile personale.
 Manifestări de independenţă
Credinţe convingeri personale ale individului faţă de realitate
- asistarea la ceremonii religioase
- folosirea obiectelor religioase (şirag de mătănii, imagini)

- Religie - formă a conştiinţei sociale, caracterizată prin credinţa în fiinţe, forţe supranaturale
- observarea regulilor unei religii
- parcurgerea scrierilor religioase, spirituale sau umanitare

Ritual, rit - ansamblul de ceremonii religioase proprii unei religii

- apartenenţa la grupuri religioase sau umanitare
Spiritualitatea - ansamblul de credinţe şi practici proprii sufletului
- timp de rugăciune şi meditaţie
- gesturi şi atitudini corporale

Morală -ansamblu de reguli de conduită şi valori considerate valabile într-o societate

- participarea la fapte de caritate
- participarea la fapte de umanitate - angajarea într-o acţiune socială, umanitară sau creativă

- Valori -ansamblul de credinţe şi aptitudini care reflectă nu numai ceea ce este dorit, dar, în aceeaşi
măsură, ceea ce este benefic individului; de exemplu frumuseţea, adevărul, binele
Libertatea - posibilitatea de a acţiona conform propriilor credinţe sau dorinţe; individul are libertatea deplină
Intervenţiile asistentei pentru menţinerea independenţei

- determină pacientul să-şi exprime propriile convingeri şi valori

- planifică, împreună cu pacientul, activităţi religioase
- îl informează despre serviciile oferite de comunitate
- mijloceşte desfăşurarea unor activităţi conforme cu dorinţele şi credinţele bolnavului

II. Dependenţa în satisfacerea nevoii

De fiecare dată când această nevoie nu este împlinită pot apărea probleme de dependenţă:
1. Culpabilitatea
2. Frustrarea
3. Dificultatea de a acţiona după credinţele şi valorile sale
4. Dificultatea de a participa la activităţi religioase
5. Nelinişte faţă de semnificaţia propriei existenţe

Codul etic al profesiei medicale prevede:

-îngrijirea bolnavului fără diferente de rasă, credinţă, ideologie, culoare;
- păstrarea secretului profesional şi a confidentelor făcute de bolnav.
 Surse de dificultate
Surse de ordin fizic
Surse de ordin psihologic
Surse de ordin sociologic
- lezare fizică
- dezechilibre
- supraîncărcare
- Durere
- surmenaj
-tulburări de gândire
- anxietate
-stres - pierdere, separare
- divorţ, doliu
- situaţii de criză
-anestezie, bariere lingvistice, spitalizare
-pierderea imaginii şi a respectului de sine, pensionare
- conflicte sociale
- eşecuri
- contradicţii cu familia şi societatea
 1. Culpabilitatea

• Sentimentul dureros, resimţit ca urmare a contrazicerii propriilor convingeri valori, motiv pentru
care individul se simte vinovat. Orice om este susceptibil de a fi confruntat cu situaţii în care
iniţiativele luate sat evenimentele nefericite îi pot provoca un sentiment de culpabilitate. Gradul,
frecvenţa şi raţionalizarea acestui sentiment depind, în mare parte, de experienţele trăite şi de
educaţia primită în copilărie. Culpabilitatea este un sentiment fundamental şi nemotivat, care se
manifestă în surdină, în afara cunoaşterii adevăratei sale semnifiicatji. Mai multe situaţii pot
cauza sentimente de culpabilitate: boala, pierderea stimei şi a respectului anxietatea, conflictele
sociale.
 Manifestări de dependenţă
Sentiment de culpabilitate - amărăciune
- - autopedepsire
- - autoacuzare
- - mania de a se scuza inutil
- - înţelegerea bolii ca o pedeapsă
- - sentiment de a fi nedemn
- - poziţie curbată
- - mişcări lente

Manifestări de depresie - manifestări de furie împotriva lui Dumnezeu

- plâns
- insomnie
- bâlbâială

Manifestări de anxietate - tahicardie

-tegumente reci, umede
- hiperventilaţie
- Furie
- mânie
Intervenţiile asistentei – - Pacient cu sentiment de culpabilitate

OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTEI, AUTONOME Şl DELEGATE

Pacientul să-şi -încurajează bolnavul să-şi exprime sentimentele în legătură cu
păstreze imaginea problema sa
pozitivă de sine -facilitează satisfacerea convingerilor sale
-acţionează pentru recâştigarea stimei de sine a bolnavului
- planifică, împreună cu bolnavul, activităţi care să-i dea
sentimentul utilităţii
Pacientul să fie -îl pune în legătură cu persoane dorite, apropiate
echilibrat psihic - administrează, la nevoie, medicaţie antidepresivă, tranchilizante
(la indicaţia medicului)
2. Frustrare
Condiţia individului care se simte refuzat sau îşi refuză satisfacerea unei nevoi.
Obstacolele în îndeplinirea gesturilor sau a actelor conforme părerii personale de
bine, rău sau dreptate şi dificultatea de a participa la activităţile religioase dau
individului Sentimentul de frustrare
 Manifestări de dependenţă

Senzaţia de pierdere a libertăţii de acţiune - activităţi (acţiuni) oferite de normele sociale, ce nu

pot fi însă folosite de individ, datorită nivelului
cultural scăzut, a carenţelor educative etc; aceasta îl
determină la izolare sau devianţă (agresivitate)
- acţiuni contrare dorinţelor individului

Supunere la un regim - tratament nedorit

- medicatie
- alăptare

Incapacitatea de a exercita practici religioase - incapacitatea de a citi documente religioase, de a

participa la activităţile grupului sau de apartenenţă, de a
urma exigenţele propriei religii
- absenţa locurilor sau a modalităţilor de practicare
- căderea la pat
- constrângeri fizice - deficit audio-vizual
- efecte secundare ale unei medicaţii

Tulburări de gândire confuzie dezorientare halucinaţii

îngrijorare faţă de sensul propriei sale existenţe grijă faţă grijă faţă de sensul vieţii şi al morţii preocupare pentru
de semnificaţia suferinţei sale credinţe şi valoarea lor
 Intervenţiile asistentei –
Pacient cu sentimentul de frustrare

OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTEI,

AUTONOME Şl DELEGATE
Pacientul să-şi recapete încrederea în - ajută bolnavul să identifice cauza
sine - frustrării
- -îl încurajează să-şi exprime
sentimentele şi nevoile
- îl asigură de confidenţialitate şi îi
păstrează secretele
Pacientul să aibă o stare psihică bună - comunică des cu bolnavul, arătându-
se plină de solicitudine
- caută modalităţi de practicare a
religiei (citirea unor documente
religioase)
- - administrează la nevoie medicaţie
sedativă