NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI

VALORI, DE A PRACTICA RELIGIA

Definitie
A actiona conform propriilor comvingeri-credinte si valori este o necesitate a
individului de a face-exprima gesturi. Acte conforme formatiei sale, de bine si de rau, de
dreptate, de urmare a unei edeologii.

I.  INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII DE A ACTIONA CONFORM

PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI, DE A PRACTICA RELIGIA

I. 1. 1. FACTORII CARE INFLUENTEAZA SATISFACEREA NEVOII

I. 1. 1. 1. Factori biologici
a)Gesturile si atitudinile corporale – permit pacientului sa isi satisfaca aceasta nevoie, in functie
de convingerile proprii, de apartenenta religioasa sau de amandoua;

I. 1. 1. 2. Factori psihologici
a) Cautarea, cercetarea sensului vietii si mortii – fiinta umana cauta de milenii sensul vietii si
al mortii; urmartirea acestui obiectiv face individul sa realizeze4 gesturile si ritualurile care
raspund credintelor/convingerilor si valorilor sale
b)      Dorinta de a comunica cu Fiinta suprema sau cu cosmosul – fiinta umana, in esenta si
spiritul sau, se simte legata de Fiinta superioara sau energia cosmica si infaptuieste actiuni
care ii permit aceasta comunicare
c)      Emotiile – emotiile si impulsurile individului il determina sa realizeze activitati umanitare,
religioase

I. 1. 1. 3. Factori sociologici
a)      Cultura – toate societatile vehiculeaza, prin traditiile lor, credinte si valori fata de practicile
religioase sau de aplicarea ideologiilor umanitare; unele societati permiot o practica religioasa
specifica, in timp ce altele adera la practici religioase complet diferite; cultura si istoria
popoarelor influenteaza in mare masura fiintele umane si relatiile lor cu Fiinta suprema sau
relatiile lor cu ceilalti
b)      Apartenenta religioasa – influenteaza in mare masura actiunile pe care le infaptuieste
individul, pentru a-si satisface nevoile; pe parcursul socializarii copilului, parintii joaca un rol
important in obisnuirea cu credinte si valori legate de o apartenenta religioasa ; adultul este,
de asemenea, influentat de normelke sociale fata de apartenenta religioasa ; cu toate acestea,
exista o anumita alegere de a adera, sau nu la o religie, in functie de convingerile personale.
La persoanele varstnice, practica religioasa se intensifica sau reapare, daca a fost abandonata
ulterior.
               Astazi, in lume sunt cunoscute:
  Crestinismul, cea mai raspandita religie pe glob;
  Islamismul, prezent in Orientul Apropiat si Mijlociu
  Budismul, intalnit la poporele asiatice
  Hinduismul, practicat de hindusi
  Mozaismul religia evreilor

I. 1. 2. MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

I. 1. 2. 1. Credinte - convingeri personale ale individului fata de realitate

   Asistarea la ceremoniile religioase
  Folosirea obiectelor religioase (sirag de matanii, imagini)

I. 1. 2. 2.   Religie - forma a constiintei sociale, caracterizata prin credinta in fiinte, forte

supranaturale
  Observarea regulilor unei religii
  Parcurgerea scrierilor religioase, spirituale sau umanitare

I. 1. 2. 3. Ritual, rit
  Ansamblul de ceremonii religioase proprii unei religii
  Apartenenta la grupuri religioase sau umanitare

I. 1. 2. 4. Spiritualitatea - ansamblul de credinte si practici proprii sufletului

  Timp de rugaciune si meditatie
  Gesturi si atitudini corporale

I. 1. 2. 5. Morala - ansamblul de reguli de conduita si valori considerate valabile intr-o

societate
  Participarea la fapte de umanitate
  Angajarea intr-o actiune sociala, umanitara sau creativa
I. 1. 2. 6. Valori
  Ansamblul de credinte si aptitudini care reflecta nu numai ceea ce este dorit, dar, in aceeasi
masura, ceea ce este benefic individului; de exempolu frumusetea, adevarul, binele

I. 1. 2. 7. Libertatea
  Posibilitatea de a actiona conform propriilor credinte sau dorinte; individul are libertatea
deplina de actiune si sanatate mentala optima

I. 1. 3. INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI

NEVOII DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI VALORI, DE A
PRACTICA RELIGIA

 Determina pacientul sa-si exprime propriile convingeri si valori

 Planifica impreuna cu pacientul, activitati religioase;
 Il informeaza despre serviciile oferite de comunitate;
 Mijloceste desfasurarea uneo activitati conforme cu dorintele si credintele bolnavului;

II.   Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii nevoii de a actiona conform propriilor

convingeri si valori, de a practica religia 

De fiecare data cand aceasta nevoie nu este implinita pot aparea probleme de
dependenta:
1.      Culpabilitatea
2.      Frustrarea
3.      Dificultatea de a actiona dupa credintele si valorile sale
4.      Dificultatea de a participa la activitati religioase
5.      Neliniste fata de semnificatia propriei existente
Codul etic al profesiei medicale prevede:
  ingrijirea bolnavului fara diferente de rasa, credinta, ideologie, culoare;
  pastrarea secretului profesional si a confidentelor facute de bolnav

II. 1.  SURSE DE DIFICULTATE

 II. 1. 1. SURSE DE ORDIN FIZIC
  lezare fizica
  dezechilibre
  supraincarcare
  durere
  surmenaj

II. 1. 2. SURSE DE ORDIN PSIHIC

  tulburari de gandire
  anxietate
  stres
  pierdere, separare – divort, doliu
  situatii de criza – anestezie, bariere lingvistice, spitalizare
  pierderea imaginii si a respectului de sine, pensionare
   
II. 1. 3. SURSE DE ORDIN SOCIAL
  conflicte sociale
  esecuri
  contradictii cu familia si societatea

II. 1. 4. LIPSA CUNOASTERII

  lipsa de cunoastere a situatiilor, a atitudinilor celorlalti
  insuficienta cunoastere de sine si a mediului

II. 2. CULPABILITATEA
Sentimentul dureros, resimtit ca urmare a contrazicerii propriilor convingeri si valori,
motiv pentru care individul se simte vinovat.
Orice om este susceptibil de a fi confruntat cu situatii in care initiativele luate sau
evenimentele nefericite ii pot provoca un sentiment de culpabilitate.
Gradul, frecventa si rationalizarea acestui sentiment depind, in mare parte, de
experientele traite si de educatia primita in copilarie.
Culpabilitatea este un sentiment fundamental si nemotivat, care se manifesta in
surdina, in afara cunoasterii adevaratei sale semnificatii. Mai multe situatii pot cauza
sentimente de culpabilitate: boala, pierderea stimei si a respectului, anxietatea, conflictele
sociale.

I. 2. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

I. 2. 1. 1. Sentiment de culpabilitate
  amaraciune
  autopedepsire
  autoacuzare
  mania de a se scuza inutil
  intelegerea bolii ca o pedeapsa
  sentiment de a fi nedemn
  pozitie curbata
  miscari lente

I. 2. 1. 2.  Manifestari de depresie

  manifestari de furie impotriva lui Dumnezeu
   plans
  insomnii
  balbaiala
I. 2. 1. 3. Manifestari de anxietate
  tahicardie
  tegumente reci, umede
  hiperventilatie
  furie
  manie

I. 2. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI NEVOII

  Pacientul sa-si pastreze imaginea pozitiva de sine

- incurajeaza bolnavul sa-si exprime sentimentele in legatura cu problema sa
- faciliteaza satisfacerea convingerilor sale
- actioneaza pentru recastigarea stimei de sine a bolnavului
- planifica, impreuna cu bolnavul, activitati care sa-i dea sentimentul utilitatii
  Pacientul sa fie echilibrat psihic
- il pune in legatura cu persoane dorite, apropiate
- administreaza, la nevoie, medicatie antidepresiva, tranchilizante

I.       II. 3. FRUSTRARE
Conditia individului care se simte refuzat sau isi refuza satisfacerea unei nevoi.
Obstacolele in indeplinirea gesturilor sau a actelor conforme parerii personale de bine, rau sau
dreptate si dificultatea de a participa la activitatile religioase dau individului sentiment de
frustrare.

I. 3. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

I. 3. 1. 1. Senzatia de pierdere a libertatii de actiune

  activitati oferite de normele sociale, nu pot fi insa folosite de individ, datorita nivelului cultural
scazut, a carentelor educative etc; aceasta il determina la izolare sau devianta
  actiuni contrare dorintelor individului

I. 3. 1. 2. Sentiment de inutilitate
  amaraciune, tristete
  plans

I. 3. 1. 3. Supunere la un regim 

  tratament nedorit
  medicatie
  alaptare

I. 3. 1. 4. Incapacitatea de a exercita practici religioase

  incapacitatea de a citi documente religioase, de a participa la activitatile grupului sau de
apartenente, de a urma exigentele propriei religii
  absenta locurilor sau a modalitatilor de practicare
  caderea la pat
  constrangeri fizice
  deficit audio-vizual
  efecte secundare ale unei medicatii
 I. 3. 1. 5. Tulburari de gandire
  confuzie
  dezorientare
  halucinatii

I. 3. 1. 6. Ingrijorare fata de sensul propriei sale existente

  grija fata de semnificatie suferintei sale
  grija fata de sensul vietii si al mortii
  preocupare pentru credinte si valoarea lor

II. 3. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI

 Pacientul sa-si recapete increderea in sine

- ajuta bolnavul sa identifice cauza frustrarii
- il incurajeaza sa-si exprime sentimentele si nevoile
- il asigura de confidentialitate si ii pastreaza secretele

 Pacientul sa aiba o stare psihica buna

- comunica des cu bolnavul, aratandu-se plina de solicitudine
- cauta modalitati de practicare a religiei
- administreaza la nevoie medicatie sedativa

II. 4. DIFICULTATEA DE A ACTIONA DUPA CREDINTELE SI VALORILE SALE

II. 4. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

 Amaraciune
 Supunere la un regim
 Supunere (inrobire) la actiuni contra credintelor si valorilor sale
 Supunere la un tratament nedorit
 Supunere la o medicatie
 Frustrare in fata atitudinii altora
II. 5. DIFICULTATE DE A PARTICIPA LA ACTIVITATI RELIGIOASE

II. 5. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

 Incapacitatea de a desfasura practice religioase
 Incapacitatea de a citi documente religioase
 Incapacitatea de a practica religia
 Incapacitatea de a urma cerintele religiei sale
II. 6. NELINISTE FATA DE SEMNIFICATIA PROPRIEI EXISTENTE

II. 6. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

 Preocupare fata de credintele si valorile sale
 Preocupare fata de semnificatia suferintei
 Grija fata de sensul vietii si al mortii