NEVOIA DE A FI UTIL

Fiinţa umană simte dorinţa de a desfăşura acţiuni ce corespund unui

ideal in care crede. Aceasta se traduce la scară individuală prin alegerea unei
cariere, alegerea apartenenţei la un grup, pentru a-si indeplini anumite năzuinţe,
dorinte,idealuri ce îi permit să se realizeze.
Capacitatea individului de a se împlini este o calitate unică şi personală.
Dar pentru a se realiza pe plan profesional, individul trebuie să înveţe să se
cunoască pe sine, pe ceilalţi şi să cunoasca mediului înconjurătorfizic si social.
Satisfacerea acestei necesităţi implică autonomia individului, luarea de
decizii conştient, după analizarea situaţiei si acceptarea consecinţelor propriilor
decizii.
Această necesitate se leagă de rolurile sociale, trăite şi dobândite de
individ.
Câteodată persoana in cauză are impresia ca nu se poate realiza
deoarece simte dezaprobarea celorlalţi faţă de acţiunile sale. Nevoia de
siguranţă, consideraţie şi dragoste este legata de reactiile si aprobarea celorlalti.
Aceasta înseamnă că anumite persoane au nevoie intotdeauna de ceilalţi
pentru a fi preţuiţi (valorizaţi), în timp ce alţii pot face o analiză justă a situaţiei,
după care pot găsi in interiorul propriei persoane o mulţumire care le permite
controlul eficace al actiunilor sale si al mediului înconjurător social.
Nevoia de a fi util si a avea o profesie reprezinta necesitatea fiecărui
individ de a actiona pentru a dobandi o pozitie sau o functie importanta pentru
sine intr-un grup sau o colectivitate si de a fi folositor celorlalti
(familie,prieteni, colegi).
Acţiunile pe care persoana le desfăşoară îi permit să-şi dezvolte
creativitatea şi să-şi utilizeze potenţialul la maxim, satisfacţia resimţită de
individ în urma acţiunilor sale îi permit atingerea satisfacţiei sufleteşti.
Factorii biologici care influenteaza autonomia persoanei sunt:
- Vârsta şi creşterea . Copilului , jocul îi permite să se dezvolte ; mai târziu, el
aparţine unui grup (gradinita ,şcoală) şi simte o valorizare faţă de viaţa societăţii.
Adultul care are mai multe roluri in societate, este valorizat in măsura in care
alegerile sale corespund aspiraţiilor proprii.
Varstnicul poate fi valorizat prin activităţile pe care le desfăşoară conform
gusturilor proprii, chiar dacă activitatea profesionala nu mai face parte din viaţa
sa activă.
- Tipul constituţional şi capacităţile fizice influenţează realizarea de sine ; astfel
individul trebuie să aleagă activităţile care îi permit să se realizeze , ţinând cont
de propriile capacităţi.
Factorii psihologici se refera la indeplinirea acţiunilor care răspund
gusturilor şi aspiraţiilor individului ( motivaţia ), care-i permit să se realizeze şi
să evolueze zi de zi în atingerea obiectivului propus si la sentimentele

1
(fericirea, bucuria şi starea de bine) care influenţează satisfacerea acestei
necesităţi.
Factorii sociologici se refera atat la alegerea unei anumite cariere, dictată
de normele societăţii în care trăieste, cat si la rolul social. In funcţie de rolurile
pe care individul le are de indeplinit, el se va realiza, atâta timp cât e pregătit şi
cât vrea să indeplinească aceste roluri.
Manifestarile de independenta pe care le poate depista asistentul medical
pot fi :
– funcţionarea optimă a mecanismelor fiziologice, in raport cu tipul
constituţional
– manifestarea bucuriei şi a fericirii
- autocritica, luarea de decizii
- conceptul de sine : este conştient de valoarea şi capacitatea sa
- imaginea de sine : este satisfăcut de imaginea sa, se consideră în stare de
sănătate.
– la copii apar comportamente legate de stadiul de dezvoltare şi comportamente
faţă de un succes şcolar, in timpul unei activităţi operative, în timpul unor
servicii făcute altora.
- la adulţi se dezvolta comportamente legate de munca prestată, valorizarea
prin muncă, participarea la luarea deciziilor, satisfacţia faţă de recunoaşterea
activitatii de către superiori, faţă de condiţiile de lucru, promovarea ,ambiţia,
motivatia. Stăpânirea diferitelor roluri sociale :valorizarea faţă de aceste
roluri,valorizarea faţă de implinirea sarcinilor.

Lipsa autonomiei persoanei duce la aparitia uneia din cele două probleme
de dependenţă: devalorizarea sau neputinţa.
Devalorizarea este perceperea negativă a valorii şi a comportamentelor
proprii.
Indivizii caută să acţioneze in corelaţie cu mediul inconjurător natural
şi social care răspunde valorilor lor.
Dacă o persoană are o imagine de sine modificată, ea percepe mediul
inconjurător ca ostil, se simte blocată, ameninţată şi devalorizată, deoarece
mediul şi anturajul nu răspund sau nu corespund cu valorile şi dorinţele
individului.
Manifestarile de dependenta care pot fi observate de asistentul medical:
 sentimentul de inferioritate şi modificarea imaginii de sine
 dificultatea de a participa la activităţile obişnuite sau noi
 descurajare , stare depresivă
 sentimente de izolare, inutilitate, respingere
 incapacitatea de a depăşi dificultăţile
 somnolenţă, pasivitate furie
 furie, agresivitate
 diminuarea motivaţiei, interesului, concentrării

2
  incapacitatea de a face ceea ce a ales să facă
 disperare, necaz, izolare, depresie
 obsesia propriilor probleme
 dificultatea de a îndeplini activităţi cotidiene
Sursele de dificultate fizice posibile :
– diminuarea unei funcţii, handicap, afectare fizică (boală)
– un impediment al mişcării (aparat gipsat, pansamente)
– durere
Sursele de dificultate psihologice care pot diminua autonomia pacientului:
– Tulburări de gândire
- Anxietate, stress
- Modificarea imaginii de sine
- Pierderea sau separarea de cineva sau de ceva drag
- Situaţie de criza
Sursele de dificultate sociologice incriminate in aparitia devalorizarii :
– Eşec de rol, conflict de rol
- Condiţii sociale, legi şi regulamente în dezacord cu valorile individului
Planul de ingrijire
Obiectivele pacientului Actiuni proprii asistentului
medical
1. identificarea cauzei devalorizării - ajutarea pacientului să identifice
motivele comportamentului său

2. creşterea interesului faţă de el însuşi - propunerea către pacient a

activităţilor care sunt conforme
gustului său
- aplicarea tehnicilor de ingrijire
adaptate
(mijloace de suplinire)
Actiuni delegate :
- Supravegherea pacientului dupa administrarea medicaţiei (tranchilizante
şi antidepresive)

O alta problema de dependenta care poate sa apara este „Neputinta”.

Aceasta reprezintă percepţia individului faţă de lipsa de control asupra
evenimentelor intr-o situaţie data.
Manifestarile de dependenta care pot fi observate in timpul discutiei cu
pacientul sau pot fi relatate de acesta sunt:
- jenă
- dificultati in luarea deciziilor şi controlul evenimentelor
- apatie
- pensionare
- resemnare

3
 - supunere
- agresivitate, furie
- fatalitate
- lipsa de ambiţie
- agasare, tristeţe
- sentiment de inferioritate, amărăciune.
Sursele de dificultate care pot fi identificate
– Dizabilitati fizice
- Diminuarea unei funcţii
- Afectarea fizică (boala)
Planul de ingrijire :
Obiectivele pacientului Actiunile asistentului medical
1. crearea unui mediu - numirea pacientului pe nume de fiecare dată când
inconjurător adecvat ne adresăm
- consultarea pacientului cât mai des posibil în
timpul planificării ingrijirilor
- informarea pacientului despre dreptul său de a
participa la deciziile care-l privesc- privitoare la
spitalizare, cât şi in viaţa privată
2. creşterea controlului situaţiei - ajutarea pacientului să recunoască şi să
inveţe măsuri de control privind activităţile
sale cotidiene, controlul obiectivelor
realizate .