proces de muncã

problema teodiceel 445

de
sistcmatic a acestui proces de-
politice accelereazà i intensificà efectee difu- ca desemnea/a ..u interesekor constientå _i
fapt datorådu se (cel puin parial) sustne c . drept elect al degradärii
iunii culturale. pånd în punctul de la care cste matii teoretice". in
_i valorilor diferite ale prulkor implicate gTdare. Se oalimtate intre muncilorii
submiat chiar posibilitatea unci maeroso- sale i nadul în can UnCi, * va proxiuce
asimetric. Proxes cauzal functionarii obi_nuit)
proces cauzal de nivei inediu (prccunn
CIologii comparate bazat pe observaii natio rea în considerare a anumitor probiene sau O datá ce
ireversibil sau avàd un sngur sens. n e s a clasei m u c
itoare.
ale ..imdependente: este posibil ca noi s ne controverse oni
îndrept nm c tre o lume îm care N = 1.
comduce la ecluderea altora ASapus in mi_care ila
cal/al pe B. nas
SI
ton pe care Br.avenan ia socotIU nsCpa-
Pour Marx, 1963). Althusser pune in opozitie Hu poale fi ristur postulatc de el sut
uatie se permancitizcaz 1 gati de schubinle
Din punct de vedere enmpiric. problemele pe deschiderea problematici _tintifice (îdeosebi reducâdu-i pe A dup
aDil
econu1niei, accen-
a a clininándu-I sau eientarca tie catre stit a
care le pun aalizei comparate lucrarile de maturitate ale lui Marx)
prcesele difu- cu
proble proxlucere. Procesele
cau/ale asinnetrice. 11a
tare pus pe planitcue.
e\pusiunea
ziunii culturale par sd varieze in cazul diteritclor matica îmchis a diverselor "ideologii (idealism,
obi_nuite in lumea
social decât in c e a fivic .
ui
t K locurilor de
Computeri7area
uei de birou si
sfere ale victii sociale , fiind deosecbit de economie politic clasicà cte.). Deosebirea din-
prontun- invalideazÅ nulte din presupunerile
c a r e stau la
Dune a. ca S1 aparitia pieter
duale a nuncii. Nu
ate in studiul politicii economice i sociale (in tre cele dou ar consta în faptul c statisticilor sociale
aceasta din bara inferentelor statistice _i Cste clr cunm a n u i n e se
aceste dezvoltari
le.igå
care guvencle se imit în mod intenionat unecle urmå operearà intr-un spaiu închis" sau în cercet rile in ve-
pe altele). Tot astfel. este limpele c teoreti _i pun probleme deosebite in e
arginetitui
säu ceniral desi acest lucru
.cercul vicios creat de relaia in oglind a repre- derea implement rii politicilor sociale. Vezi este valabil si pentn: aite critici ale sale.
cienii ce dorese s dezvolte teorii generale ale
zentrii ideologice" m cadrul crora toate pro- Lieberson, Making it Count ( 1985.
rebeliunii (care s accentueze cauzele sale inn
Stanley Felul cuni a concepTualizit Braveman pro-
blemele sut formulate astfel încât s poat fi Elias. Norbert. cesul de schmb a fost pus sub semnut intre bårii,
digene) trebuie s recunoasc faprul c revolu- soluionate färd a face apel la fapte (vezi Citin- proces civilizator o dircctie
ionarii au îuvfat întotdeauna uniu de la alti, aga proces de munc . Amlizele procesului pentru cå ar reprezenta mai curaid
du-l pe Murx. 1968). unilimarkdec t un conpiev ie factori, nu ne-
încát (de exemplu) cursul revoluiei chineze a uncii i_i au originea în interesul lui Karl Mar
imustrii
fost structurat în parte de experien a ruseasc probleme ale sistemelor » Parsons,
asupra mijloacelor prin care u c a este exploa- apårat coerenti De cxenmplu. diferitele
mai iost c o n
anterioarà. Totu_i. în alte situati, ca în cazul stu Talcott, teoria sistemelor. tat in scopul cre rii proluselor destinate satis- POt prezenta torne dilerite. El a
testat. in n d snilar. peuru faptut c a cceptat
diului diferentelor de clas în privina facerii nevoilor umane. Se consider c acest
reu_itei probleme sociale. Tenmen generic folosit istorie un singur ihodel de nmanagcnien ca find uni
educationale. exist dovezi care sugereaza ca petru a deserie seria de condiii _i de compor proces ar fi social organizat i c variaz
versal. càid de fapt exist multe strategi dife-
variatiile naionale pot fi atribuite de lapt procC tamente deviante considerate manitestri ale in functie de diferite "moiuri de proxiucie. in ca-
birOcralizat
selor de selectie socialà care aparin instituiilor pitalism, ceea ce apare ca o relaie între lucru- ite. De exenpiu, anagenentul
indigene- în ciuda similaritàilor internatio-
dezorganizri sociale, ca _i pentru a Justilica rile sau produse. este de fapt o relatie
obiectele poate oferi posibilitatea icorporirii fortei de
schimbarea prin intermediul unor mijloace de imuncà ia prcesul nanagemcntului. pentru a le
nale ale progrunelor expansiunii _i relomei sOCiala mtre patroni mijloacelorde producie i
eu- inginerie social. In mod tipic, aceste probleme forta de munc. Cheia întelegerii acestei relatii asigura cooperarea. Unii participanti ladezha-
caionale. In macrosociologia coniparata este de cuprind multe forme de comportament dev1ant au icercat
asemeca posibil sa nioxdelanm
1nterdepenuena (ie pild, infracionalitate. delincven juveila,
const, la nivelul produciei, în "managenmentul ere så extindà
teza a lui
Bravennan pastrinul aceleasi tendinte. (Ua bun
originala
procesului de munc .
internaional, folosid, de exemplu,
analiza prostitutie, maladie mental, dependent de dro- In Lubour and Monupoly Cupitul (1974). exempiu de ratare uleriuur a cestor ipotcze
Istorici evcnimentelor. pentru a studia molul în
guri, sinucidere) _i de conflict social (tensiuni Harry Braverman incearc s modernizeze este ucrarea lui R. Elwards. Coteled Terrain.
care dezvoltarea instituionala ^I politica
este
afectatd atât de factori domestici. cât _i de sin-
etuice, violent în familie, conflict industrial aceast tez introducând o analiz a procesului 1979,) Aite problene vizeaz natura si delini ia
s.a.md.).Cele mai multe dintre aceste subiecte muncii în era capitalului monopolist. El s-a pre- caliticar1. can. se consider. ar peruite o cer
cronizarea influentelor internaionale de dife-
sunt discutate separat în dictionarul de fa. In Ocupat de a_a-numita degradare a muncii asv etare niai atent decât cea a lui Braverman. Se
rite feluri.
structurile sociale complexe ale "societilor ciat cu tot nai puternmica înàsprire a controlului afimd c legatura dintre dispuriia califichrilor
Pentru o discuie de tinut despre implicatiile
problemei lui Gialton asupra metoxdologiei ma- industriale moderne, indivizii _i grupurile sunt aagerial. Se postuleazå cà subrdonarea si si prvesul de raivnalizare pure insuficient
expu_i m mod difereniat la aceste riscuri,. iar dlescalilicarea muncii vor apdrea ca efecte conn eplorati, in tinnp ce ipxote7a descalitic rii este
crosociologici comparate (atat a celei calitative
Cat i a celei cantitative) i asupra problemelor oinenii ce dein 'statusuri i 'roluri diferite au binate ale managementului makena i ale noilor contestatà de depenlenta de calific ri nou apa-
mai generale ale dezvoltäri _i testrii teorilor în stiluri de mecanizae i de "utomtizare. Obice rute. In ceea ce privete ipoteza relaulor de
tendintas difere evaluarea
în situatilor
de a întelege ce anume
sociale tivul managementului ideal, acela de a înlatura clasa. aprecierea lui Braverman pare sã pun un
acest domeniu, vezi sinpozionul
publicat în vo- $i
n modul constiluie o orice control i automie a muncitorior, urma prea mie accent pe poSibilitatea opozitiei mun-
lunul 16al revistei Comnpxirative Sexial Researeh problem social care cere soluionarea. Din
s fie realizat prin interuediul divizàrii i citorului in fata inspririi cOntrolului mana-
(1997). functie; sociologie comparativ . acest motiv, varietatea de probleme sociale po- subli-
vizärii sarcinilor. Muncile caliticate sunt reiuse gerai, m seCial acolo unde exist 'sindicate
Sibile e aproape infinit,
problema teodiceei putând s cuprind
soiologia religiei. Ienomene precum scderea standardelor alfabe-
astfel la statusul muncilor necaliticate. Tayloris- puternice; in acela_i tmp, se contesta punerea
problematic . Ternien al marxismului tizärii. pån la dispariia eticii muncii. Similar, mul sau 'nanageentul _tintitic dezvoltial la unui senn de egalitate intre
calificarea munci-
structuralist popularizat de Louis Althusser soluile
începutul secolului XX este privit ca o expresie torului i un conirot
managerial
mai sczut.
propuse sunt la fel de variate, acest