POLITICI SOCIALE

DE SUPORT PENTRU
FAMILIE
 Tipuri de politici sociale:
 EXEMPLE:

 I. POLITICI SOCIALE PRIVIND

PERSOANELE VÂRSTNICE

 II. POLITICI SOCIALE DE

SUPORT PENTRU FAMILIE
 I. POLITICI SOCIALE PRIVIND
PERSOANELE VÂRSTNICE

 PERSOANA VÂRSTNICĂ, PERSOANA

CEA MAI DEFAVORIZATĂ
 SERVICIUL SOCIAL ÎN FAVOAREA
VÂRSTNICILOR
 Argumente privind politicile
sociale pentru vârstnici
*** Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice, Situaţia socio-demografică a
persoanelor vârstnice din România şi din ţările Uniunii Europene: prezent şi
perspective de evoluţie; mai 2011
Definiţii privind diferite aspecte
demografice (după INS)
 Persoanele vârstnice sunt privite
adesea ca un grup minoritar;
 Bătrânii sunt consideraţi ca un balast
social (nu mai sunt productivi);
 Deseori, bătrânii sunt etichetaţi ca
fiind slabi şi incapabili;
 Bătrânii sunt discriminaţi in situaţia
unei posibile angajări;
 Vârstnicul este defavorizat de stat;
 Persoanele varstnice sunt
defavorizate de propria familie.
 ABUZURILE ASUPRA PERSOANELOR
VÂRSTNICE

 Neglijenţa
 Abuzul fizic
 Abuzul psihologic
 Abuzul financiar
 Abuzul moral
 Abuzul sexual
 Abuzul medical
 Abuzul de instituţionalizare
 PROTECŢIA DREPRURILOR ŞI
LIBERTĂŢILOR PERSOANELOR
VÂRSTNICE

 Legea 17/2000 (modificata ulterior) privind

asistenţa socială a persoanelor vârstnice
 Rolul asistenţei sociale şi a asistentului social în
viaţa persoanelor vârstnice
 Asistenţa socială este un “drept universal”
 STUDIU DE CAZ
- parteneriat ONG- serv. public x -

 Asociaţia…………………lucrează în parteneriat cu
Primăria sectorului ..,,,, Bucureşti
 Asociaţia are ca scop ajutorarea persoanelor
vârstnice din sector
 Serviciile oferite: asistenţă socială si medicală,
masă de prânz, activitaţi de zi
 Aproximativ ……de persoane beneficiază (parţial
sau total) de serviciile asociaţiei
 SOLUTII POSIBILE
 CREAREA DE OPORTUNITAŢI DE LUCRU PENTRU
PERSOANELE VÂRSTNICE CARE DOVEDESC
APTITUDINILE NECESARE
 INCLUDEREA LOR IN PROCESUL DE LUARE A
DECIZIILOR, LA MAI MULTE NIVELE
 INŢELEGEREA BATRÂNILOR CA PARTE
INTEGRANTA A SOCIETAŢII NOASTRE
 RESPECTAREA DREPTURILOR LEGALE ALE
PERSOANELOR VÂRSTNICE
 ELIMINAREA TUTUROR FORMELOR DE ABUZ,
NEGLIJENŢA SI DISCRIMINARE
 II. POLITICI SOCIALE DE
SUPORT PENTRU FAMILIE
 In UE există diferenţe între statele
membre, cele vechi şi cele nou admise
 Elemente de diferenţiere ae PS pentru
familie în UE:
 Modele diferite ale statului bunăstării
 Tipuri de economie diferite:
• Performanţele economice (modeste)
• Inegalitatea socială
• Moştenirea culturii etatiste
 Măsuri/mijloace de îmbunătăţire a
situaţiei familiilor (conform datelor din
Eurobarometru):
 1. statele vechi din UE preferă
MĂSURILE ACTIVE:
• Creşterea ocupării forţei de muncă,
• Programul flexibil de lucru....de
exemplu, măsurile financiare de suport
(alocaţiile pentru copii, bunurile şi
serviciile pentru ei) sunt importante dar
nu primele alegeri,
• 2.Statele noi din UE preferă MĂSURILE
PASIVE:
 mai multe alocaţii pentru copii,

 creşterea nivelului indemnizaţiilor de

maternitate şi pentru creşterea şi

îngrijirea copilului,
 Reducerea costurilor pentru educaţie
(Krieger, 2004 în R. Popescu, 2008).
 Implicaţii asupra
politicilor sociale pentru
familie:
 1. Calitatea vieţii de familie

 2. Fertilitatea familiei
(numărul ideal de copii)
 Politicile sociale influenţează fertilitatea
(numărul ideal de copii) reducând costurile
privind creşterea şi educarea copilului
 Statele UE diferă în suportul adresat familiei şi
copilului pornind de la valorile sociale şi
familiale diferite.
 Exemplu:
• Ţările nordice- fertilitate ridicată :
• - măsurile de politică familială sunt integrate
cu cele de ocupare şi de gen,
• - mama şi tatăl să participe la creşterea
colilului prin tarnsformarea şi reorganiyarea
pieţei muncii,
• - extinderea serviciilor de îngrijire.
 •CONCLUZII:
•Studiile au arătat că cel mai mare
efect asupra fertilităţii l-ar avea
măsurile corelate pe mai
multe sectoare;
•Exemple:
• -promovarea femeii pe piaţa muncii,
•-beneficiile pentru maternitate,
•- servicii de îngrijire a copilului ş.a.
•GĂSIREA UNUI ECHILIBRU
ÎNTRE VIAŢA DE FAMILIE ŞI
CEA PROFESIONALĂ – PUNCT
CHEIE ÎN SUPORTUL
POLITICILOR SOCIALE
PENTRU FAMILIE.

•ECHILIBRAREA MUNCII CU
RESPONSABILITĂŢILE
FAMILIALE.
 Bibliografie:
 Popescu Raluca, 2008, Introducere în sociologia
familiei. Familia romînească contemporană,
Editura Poirom, Iaşi
 *** eurostat – epp.eurostat.ec.europa.eu
 www.institutul national de statistica (INS)
 *** Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice,
Situaţia socio-demografică a persoanelor
vârstnice din România şi din ţările Uniunii
Europene: prezent şi perspective de evoluţie; mai
2011 (www.Consiliul Naţional al Persoanelor
Vârstnice, accesat aprilie 2012)