Sunteți pe pagina 1din 16

Introducere în asistență

socială

1
Curs 2
Definirea domeniului (II)

 Elemente structurale SAS:

- personal implicat în sistem (specialişti - asistenţi sociali şi


personal de altă specialitate),

- categorii de beneficiari (grupuri sociale vulnerabile/la risc),

- mediul social (reţea instituţională, servicii, prestaţii, legislație)

 în acest context se desfăşoară procesul de rezolvare a


problemelor 2
I. Asistentul social - formarea de bază se realizează în
instituţiile de învăţământ superior (licență, master, doctorat)

 (1) vocaţie (2) cunoștințe (3) deprinderi

 Misiune:
- consilierea şi informarea beneficiarilor – drepturi sociale
- participare la rezolvarea problemelor sociale
- creşterea calităţii vieţii grupurilor sociale vulnerabile
- îmbunătăţirea funcţionării sociale a beneficiarilor
- schimbare atitudinală şi comportamentală
- realizarea incluziunii sociale
- eliminarea formelor de discriminare de la nivel comunitar
3
 Roluri practice îndeplinite în procesul de intervenţie:
- consilier
- consultant
- broker
- mediator
- formator
- manager de caz
- organizator comunitar
- planificator al politicilor sociale
- avocat social
- etc
4
 planuri de intervenţie:

- la nivel individual (abandon şcolar, violenţă domestică)

- la nivel de grup/comunitar (tensiuni etnice, instituţii totale)

- la nivel socio-global (reţeaua de asistenţă socială, legislație,


cooperare instituţională şi internaţională)

5
 la baza acordării ajutorului - valori fundamentale:

- valori orientate spre individ (respect, demnitate,


dreptul la opţiune, intimitate, confidenţialitate, participare)

- valori orientate spre comunitate (respect faţă de


tradiţiile şi modelul cultural local, adaptare la specificul
comunităţii, cooperarea cu actorii locali, dreptul la protecţie
socială, justiție socială).

6
Legea 292/2011 - personalul care activează în sistemul naţional
de asistenţă socială are obligaţia să respecte (art.124):

a) sa isi desfasoare activitatea in conformitate cu legislatia in


vigoare;
b) sa asigure confidentialitatea informatiilor obtinute in exercitarea
profesiei;
c) sa respecte intimitatea beneficiarilor;
d) sa respecte libertatea beneficiarului de a alege serviciile sociale
si furnizorii de servicii sociale;
e) sa respecte etica profesionala;
f) sa implice activ beneficiarii de servicii sociale si, dupa caz,
familiile acestora in procesul decizional si de acordare a serviciilor
sociale;
g) sa respecte demnitatea si unicitatea persoanei.

7
 asistenţii sociali îşi pot desfăşura activitatea în:

- administraţie publică (primării, consilii judeţene şi locale)


- sectorul sanitar (spitale, policlinici, dispensare)
- sectorul educaţional (şcoli, licee)
- sistemul judiciar (penitenciare, serviciul de probaţiune)
- instituţiile religioase (biserica)
- organizaţiile non-guvernamentale

8
II. Categorii de beneficiari:

- persoane sărace, şomeri, persoane discriminate şi izolate social,


persoanele cu handicap,

- copiii abuzaţi (fizic, emoţional, sexual),

- persoane care se confruntă cu probleme maritale,

- persoane dependente de drog şi alcool,

- persoane care se confruntă cu încălcarea drepturilor omului,


victime ale violenţei domestice, persoane vârstnice,

- persoane fără adăpost,


9
- refugiaţi, persoane cu HIV/SIDA, etc.
 domenii tradiţionale de intervenţie: asistenţa socială a
familiei, servicii sociale pentru bătrâni, persoane cu
dizabilităţi, persoane fără adăpost.

 domenii moderne de intervenţie: asistenţa socială a


persoanelor dependente de drog, asistenţa socială a
persoanelor cu HIV/SIDA, asistența socială a copiilor străzii,
asistența socială în instituţii totale.

10
- dreptul de a beneficia de asistenţă socială - drept universal
ce se acordă în conformitate cu legislaţia unei ţări anume.

- fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă,


religie, sex, opinie, apartenenţă politică, de avere sau de
origine socială.

- au dreptul la măsuri de asistenţă socială şi cetăţenii altor


state şi apatrizii dacă au domiciliul în România.

11
III. Mediul social (instituţii, servicii, prestaţii, cadrul
legislativ)

- sistemul de asistenţă socială funcţionează într-un anumit


context social, cultural, politic şi economic.

- interdependenţa cu alte profesii: medicina (nevoi fizice),


psihologia (nevoi emoţionale), educaţia (nevoi cognitive),
religia (nevoi spirituale).

12
 Instituţiile sistemului de asistenţă socială:

(a)
- instituţii cu atribuţii în sfera asistenţei sociale,
- instituţii de specialitate,

(b)
- instituţii publice,
- institutii private.
13
 Serviciile de asistenţă socială:

- servicii de asistenţă socială comunitară (caracter


primar-general; se acordă la domiciliu, în familie şi
comunitate)

- servicii de asistenţă socială specializate (pentru


nevoi speciale, atât la domiciliu cât şi în instituţii
specializate)

14
 Prestaţii sociale - transferuri financiare:
- alocaţii familiale
- ajutoare sociale
- indemnizaţii şi facilităţi

 Se acordă pe baza testării mijloacelor:


a) evaluarea contextului familial
b) veniturile solicitantului sau ale familiei acestuia
c) condiţiile de locuire
d) starea de sănătate şi gradul de dependenţă

15
 Cadrul legislativ:

Legea nr.292/2011 a asistenței sociale

Legea nr. 515/2003 pentru aprobarea O.G. nr. 68/2003 privind serviciile sociale

Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului

Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat

Legea nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale

Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie

16

S-ar putea să vă placă și