a

ne
ma

https://biblioteca-digitala.ro
 Istorica vizită
"
a tovarăsului
..... '
Nicolae
.....
Ceausescu,
'
1mpreuna cu tovaraşa. Elena Ceauşescu,
in Japonia, ·Filipine,
Pakistan, Iordania şi Tunisia
Brffre Fieca re nou ă afi rm a re
internaţiona lă. a României
socialiste. ca şi fiecare coti
ma i înaltl atlnsl în pro-
gresul economic, social şi
sp irit ual al ţă rii, demonstrează elocvent
ideea pe care secretarul general al
Panidului Comunist Român. pre-
şedintele Nicolae Ceauşescu, docu-
mentele noastre progn.matice o susţin
cu toată forţa de convingere: aceea a
unităţii , reale şi necesare. între politica
interni şi externi. pentru deplina
realizare a aspiraţiilor naţiunii , intr--o
lume mai dreaptl şi mai buni. Vizita
pe care tovarlşul Nicolae Ce a uşescu
împ reuni cu tovarlşa Elena Ceauşescu
au încheiat-o cu succes, in Japonia.
Filipine. Pakistan, Iordania şi Tunisia,
se ~daugă. în acest sens, suitei de
contribuţii, de o inestimabilă valoare
istorică, a condudtorului partidului
şi statului nostru, la fundamentarea şi
consacrarea locului nostru demn în
marea familie a popoarelor lumii.
Declaraţiile solemne şi comunicatele
comune, cuvîndrile şi toasturile, răs­
punsurile la conferinţele de presl şi în
cadrul interviurilor, importantele acor-
duri economice şi de colaborare pe
care le~ au prilejuit aceastl călltorie
oficiali şi de lucru, au pus în lumini
strădaniile şi izbînzile clasei noastre
muncitoare, ale constructorilor, ale
întregului popor, mobilizat şi condus
d e partid, în domeniul ra pidei dezvol-
tări a industriei, a economiei, a
capacităţilor noast re tehnice şi de
concepţie . Aşa cum reiese din enunţu­
rile şi sublinierile semn ificative ale
tovarişului Nicolae Cea uş escu, în
faţa demnitarilor, ca şi a oamenilor de
afaceri - prloritlţile şi opţiunile poli-
ticii româneşti , finalizate în creşterea,
pe parcursul a S ani, a industriei, în-
tr-un ritm de H"/o anual, sporirea de JO
de ori a volumului activid.ţli economice, român, fertilizat de spiritul înnoitor borare şi stimă, de admiraţie şi priet e- omagiere, de simpatie şi solidaritate,
în decurs de numai un sfert de secol - al partidului său comunist. Aceasta nie, pe care Român ia le-a statornicit pe care obiectivele aparatelor de film at
materializează din ce în ce mai condu- reprezintă cartea sa de vizită în lumea şi le extinde pe toate continentele. le-au surprins, iar televiziunea ni le-a
dent geniul constructiv al poporulu i modernă, baza noilor relaţii de cola- Caldele şi spontanele manifestări de adus mărturie, de la întîlnirile pre-

Stagiunea '74-'75.
Am făcut
(~i i i mîi i i i i i i i i i i i i i__i Ma__tuiiiiiiiir....it__a__tei i i i i i i işi i i i i i i i resi i i i i i i ipi i i i oni i i i si i i i ai i i i ilbili i i i i i i i itai i i i ti i i i ei i i i i i i i~)
un mare pas Stagiunea ci nematografică ales din ultî ma vreme - cinematogratia fll me pe teme curente, ci ca o necesitate

înainte.
Dar mai avem
de făcut
paşi mulţi,
B
sat i sf acţia
- o stagiune aş spune mai
puţi n ob i şnuită - se află ln

. :~:~ d~sf~~a~~nEv~~eg;e~
ş i, în acelaşi timp, cu toattl
- o stagiune de ample semni-
ficaţii pentru arta noastră c i nematografică,
pentru amploarea angaj ării creatorilor noş..
noastra se află în faţa unui salt calltativ,
exprimat nu numai prin clteva opere de
c oncepţie , ori prin forţa citorva creatori,
ci prin acest proces solid, amplu şi pro-
fund de maturizare a creaţ iei noastre cine-
matografice, a realizatorilor din toate ge-
neraţ iile şi toate disciplinele ce-şi aduc
contri buţ ia la film: scenarişti , reg tzori, o-
per m an e ntă, ca o respo nsabilitate con-
ştient asumattl de creator faţă de m ă reţu l
prezent tn care tră i eşte. Această orientare
către temele actualităţi i nu se fa ce într-un
spirit nici exclusivist, nici ilustrativist.
Cineaştii înţeleg azi mai profund, mai
responsabil rolul, sensul şi însăşi con-
cepţia despre cinematograf - ca artă, ca
tri în aprofundarea şi exprimarea sensu- peratori, scenografi, compozitori. Există artă milltantă.
Ţin tnsa să spun - pentru că nu vreau
pentru a deveni ri lor definitorii aJe societăţii noastre ln
plin avtnt constructiv.
în această stagiune un echilibru tematic,
de gen, care fac într-adevăr ca paleta cine- să cad în euforie, pentru că vreau sA pri-

ceea ce UrmArittl cu deosebită atenţie de un pu-

blic numeros, producţia noastr!l de fil me
matografiei româneşti sA tnceapa sA de -
monstreze din ce Tn ce mai convingător
vesc lucid ceea ce facem - că responsa-
billtăţ i le de exprimare a rea lităţ ii stnt şi

avem datoria se află tntr-un stadiu pe care trebuie să - l

interpretăm prin prisma unui accentuat
forţa de investigare în prezent ca şi in
trecut Prezenta şi percutanta temelor
trebuie să fie conjugate cu o ser ioasă pre-
gătire a noastra tn d i recţia desluşi r ii leg i-

să fim proces de maturizare profes ional ă, pro-

ces care finallzeazA o destul de tndelun-
gată peri oadă de căutări.
Cred că prin cele mai izbutite fil me, mai
despre actualitate - care de asttl dată
fac posibil acest echilibru de care pome-
neam mai sus - se manifesta nu ca rezul-
tat al vreunei tccampanii» ,de a se realiza
lor obiective de cunoaştere şi dezvoltare
a societăţ ii noastre. Cond~ia elementară
a cunoaşterii este obiectivitatea. Ascun -
zind ju mătate din obrazul adevărului, crea-

https://biblioteca-digitala.ro
şedintelui N icolae Ceauşescu şi ale
O temă fundamentală:

9.
tovarăşei Elena Ceauşescu cu şefii state-
lor, cu oficialităţi şi conducători de
partide, cu oameni de ştiinţă şi artă,
cu locuitorii ţărilor vizitate, au ilustrat
preţuirea şi
prestigiul de care se bucură Eroii si eroismul
pretutindeni pqlitica al cirei promotor
este preşedintele României. Este o
luptei 'antifasciste mat
l
politici de respect şi consideraţie faţă
de identitatea naţională şi tradiţiile
fiecărui popor, faţă de dreptul inaliena-
bil al
de
oricărei naţiuni,
a-şi hotărî
mare sau mid,
liber destinul. de a se
bucura de toate prerogativele indepen-
în filmul românesc 945-1975
denţei, integrităţii şi unităţii naţionale,
de a-şi aduce contribuţia la instaurarea meargă la unitate. lncepuseră şi sovieticii şi
unei noi ordini politice şi economice românii să atace oraşul cu tunurile. Iar noi ,,---
internaţionale. Ilie Cornea:]. ajunsesem la o distantă de circa 7 kilometri
de Banskâ-Bystrlca, vedeam bine deasupra «Revin din nou
Într-o lume a cărei complexitate a
fost în repetate rinduri evidenţiată cu
(operator) oraşului paraşutele de fum şi petele colo-
rate de la u:plozii - ro,u, negru, alb. De I la perioada scurtă
acest prilej, atit de către oaspeţi cit şi Cineastul unde mă aflam eu, aveam o perspectivă
largă. Şi, inaintînd prin mijlocul şoselii , ca - de opt luni de zile,
de către gazde, într-un moment în în prima linie s4 filmez aceste explozii, după vreo jumă­
care evoluţiile pozitive în relaţiile tate de oră, văd tn urma mea nişte ostaşi dar deosebit de eroică
români, lnaintfnd prin şanţurile de pe mar-
dintre state, oricit de importante,
rămin inel fragile şi n-au devenit ire- ginea şoselei. Şi-i întreb: - Voi ce stnteţi? - a participării
Şi-mi spun: - Linia Intui
versibile, noua solie de cunoaştere şi Cinema: Sinteţi unul dintre cineaftii annatei române,
cooperare purtad. de conducătorul români c are au luat parte, ca operatori
partidului şi statului nostru, contactele de front. la luptele armatei române,
- De data aceasta. o luaser.lti lnainte. a poporului român
pinA la tnfrtngerea definitivi a hitle·
care au avut loc şi înţelegerile încheiate rismulul.
- Nemţii au tnceput să tragă cu bran-
durile. Au Tnceput explozii de brand - mai
la lupta Împotriva
au fost guvernate de concepţia
superioari a păcii indivizibile, în care Ilie Cornea: Eu am plecat pe front destul
departe, pe urmă mai aproape, iar mai
departe, iar mai aproape. Aşa că am lăsat
Gennaniei hitleriste.
fiecare popor este vital interesat să-şi de tirziu, pe ziua de 12 martie 1945. Am ple- să ne depăşească
am filmat ostaşii noştri
prima linie a frontului ,
lnaintlnd, apoi am
Ea trebuie
facă auzit glasul şi să intre in dialog, cat cu o maşină şi am mers ptnă aproape de
peste meridiane şi paralele, imbinind Banskă-Bystrica, tn Cehoslovacia, unde am trecut prin apă, dincolo de afluentul Hro- prezentată
aj uns pe 2'2 martie. Am făcut 10 zile pe nu lui.
efectiv nobilele
cu cea mai
preocupări naţionale
autentică.vocaţie inter-
drum, din cauză că mal era zăpadă multă tn într-o fonnă
munţi, am fost şi fnzăpeziţi. am rămas fără -Cu ce?
naţionalistă. Soarta civilix.aţiei însăşi benzină . Vreo trei zile am stat la Deva, două mult mai expresivă,
la Radna, una la Arad, câuttnd benzina - Cu ce ?I Hm, cu picioarele, ptnă la
este astăzi indivizibilă şi, în această care se trimitea direct pe fronl Clnd am brlu, ln apă. unnărindu-se
ordine de idei, nimănui n-a putut să-i ajuns tn Ungaria, a trebuit să fac rost de
scape, dincolo de specializarea sa strictă, benzină de la aviaţie, la corpul aerian român redarea
faptul că pe agenda vizitelor intreprinse care era la Mlskolc. La destinaţie, am fost - Aveaţi echipament de protecţie?

de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi de

tovarăşa Elena Ceauşescu s-au aflat
alături parlamente şi uzine, studiouri
şi laboratoare. De la templul din Kyoto
la temeliile Cartaginei, argumentele
istorice şi de sensibilitate umanistă
s-au integrat intim raţiunilor politice
şi economice ale acestei acţiuni de
mare anvergură care, într-o echitabili
reciprocitate, va aduce poporului
nostru noi prietenii de nădeîde şi
sporuri in
şi spirituală.
avuţia sa morală, materială
În preajma un or celebrări care fac
să vibreze intens fiinţa şi conştiinţa
noastră - aniversarea aproape cen-
tenară a Independenţei şi împlinirea
a trei decenii de la Victoria asupra
fascismului - în ajunul tradiţi o nalei
Zile a solidarităţii internaţionale a celor
ce muncesc. ne facem din nou ecoul
sentimentelor de recunoştinţă şi a una-
nimei aprobări cu care popo rul nostru.
într.o indestructibilă unitate, urmează
politica internă şi externă a Partidului
Comunist Român, a secretarului
general. preşedintele
Ceauşescu - chezăşia viitorului liber
fericit al Ro mâniei socialiste.
CINEMA
repartizat pe llngă o divizie din Armata
a IV-a Romană care avea ca misiune s ~
elibereze Banskă-Bystrica . Eram tn dreaota
rlului Hron, în comuna Sftntu l Andrei. Pe
25 martie, am plecat de dim lneata. dup ă
div izia care plecase de cu noapte. Clnd ne
trezisem - eu, Boian Aurel, care era
fotograf, şi asistentul Sas Virgil - nu mai
avusesem cu cine lua legătura . Am plecat
repede„.
- Rl.mlseeeti in urmă.
noi
-Da, tn locui diviziei noastre, sosiseră
a lte unităţi româneşti. Am plecat pe şosea ,
pe urmele diviziei noastre, apoi pe calea
ferată. Aveam un Volkswagen, condus de
un şofer, Drăcea „.
- Cu ma•fm1 pe calea teratâ?
- Pe calea ferata, pe traverse. Dar am
dat peste un pod rupt, am ridicat maşina .
am întors-o şi l-am dat drumul ,oferu/ui, să
său
Nicolae
şi
contributiei
-N-aveam nici echipament, decit apa-
ratul de filmat, bocancii, pantalonii şi ves- deosebit
tonul. de importante
- Era mutie, era zipadl.„ pe care
- Pe şes nu, dpadi. mai era numai în poporul român
munţi. Se făcuse o zi cilduroasă de prim ă·
vară. După ce am trecut apa, am intrat în-
a adus-o
tr-o groapă, am lăsat aparatul deasupra ş~
clnd auzeam cite un proiectil, băgam şi eu la înfringerea
capul tn groapă. A durat toati povestea
asta vreo trei ore. Se făcuse cam ora prlnzu- Gennaniei hitleriste,
lul. Oraşul era atacat acum din trei direcţii
diferite, de către Armata a IV-a Română la nimicirea
şi armatele sovietice. Ei, şi vrlnd eu
să merg mai departe spre oraş, am fascismului»
leşit din groapă, am mers şi am dat de o
cale ferată aproape îngropată ln pămtnt.
Nişte soldaţi ş i ctţlva localnici nivelau
Nicolae
terasamentul, ca să deschidă drum trupelor.
l-am filmat ln contre-Jour, că era dupa CEAUŞESCU
amiază, pe la 2-3, cu soarele destul de
jos. Filmind, la un moment dat, am auzit un
(Continuare in pag. 4)

torul schimonoseşte chipul întreg al rea-

lităţii. <<Se cer prezentate, prin inter·
mediul filmului, opiniei publice, ma·
selor populare din RomAnia şi din strli-
nltate, atit realizlirile şi defecţiunile
cit şi eforturile pentru imbunltlţirea
continuă a actlvitllii generale desfă­
şurate in societatea noastră»- spunea
tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Iar bardul
nostru naţional, Mihai Eminescu, spunea:
c<Lumea văzută cu un ochi este mai mică» .
•Prezentul cere artistului să studieze
şi oamenii - numai astfel I! va inie-
lege, va putea reda fel ul lor de a gin-
di» - spunea secretarul general al parti-
dului cu acelaşi prilej.
fndrăzneala responsabita pe care o do-
vedesc ultimele creaţii ale cinematogra ~
fiel noastre în abordarea actualităţii -
fie că este vorba de «Ilustrate cu flori
de cimp», de «Filip cel bun», de «Un
zimbet pentru mai tirziu». şi, într-o mă­
sura, chiar mult discutatul «Munte as-
lon POPESCU GOPO
Preşedintele ACIN
(Continuare ln pag. 6)

https://biblioteca-digitala.ro

(Urmare din pag. 3)
proiectil. FAcea fit fli-fli şi a căzut la o
distanţă de vreo 100 metri. Apoi am auzit un
filflit mai apropiat Eu filmam rn continuare
pe cel care $Apau la terasament şi mi-am
zis: - ta si trec eu dincolo de linia feratl s ă
filmez şi din partea cealaltă. cu soarele-o
spate. Şi , tn clipa ctnd îmi pusesem ln
gi nd şi făcusem primul pas, am cilcal: pe
cablul de la acumulator care a ieşit din
aparat şi m-am aplecat d-l ridic. Atunci am
.auzit un f11ftit foarte aproape şi, înainte de a
fi putut să mai fac vreo mişcare, a clzut un
proiectil exact pe linia ferată pe unde tre-
buia să trec. Am auzit o eaplozte puternici\ .
M-am trezit întins pe burtă şi acoperit de
pămînl Nu vi spun ce-am. văzut cind
m-am uitat spre cei care lucraseră la tera-
sament. Ţin minte ci vreo lună de zile n-am
mai auzit cu urechea sttngă. Dar daci n -a ş
fi călcat pe cablu şi nu mi opream ca să m ă
aplec să-l rid ic ... Am intrat in oraş şi am
filmat luptele de stradă din Banskă-Bystrica .
in care a fost rănit chiar comandantul
Divizi~ a IV-a Române, generalul Dăscă ­
lescu.
- Înaintat.I odatl cu tuptltorii?
•. - O datA cu ei, dar şi singur. Eram inde-
~:reda~~:~ec~~z ·~~:~~~::Uf ~!r~= :A
WA spun, dupi ce trecusem rtul şi leşisem
din groapă, rimisesem sjngur, mi răti­
oisem de asistentul Sas Virgil şi de Aurel
Boian. l-am reglsit după două zile. luptele
se dldeau acum la marginea orafului, dar
•i 1n centru aveam destule tanse si ne
cadi nifte branduri ln cap. Dupi retnttlnlre
cu ceilalţi dol, mi-aduc aminte că am dormit
noaptea tntr- un pod '~ a doua zi dimlnea1a,
ctnd ne-am trezit. venlserl sovieticii •i se
instalaserli cu brandurile. Şi erau attt do
multe explozii, lncn asistentul meu, Sas
Virgil, care făcuse slracul mult front - ca
şi Boian care a fost rănit la Oarba de Mureş
- mi-a zis: - Tovarlşe Cornea.„
- Da. Jn ciVil, el era operator de proie clie
la C.F.R. Tovarişe Cornea, zice, sA ştii cli
eu am făcut front mutt. dar ceva ca aici n-am
mai văzut.
< 111~,t
~~~~~~~~~
11ir·„
A doua zi
după
D t...111hin...,1..h 1
\h;toric
Cinema: Aveţi o mare experienţi. ca
operator de front. care a foat. din întreg
rizboiul, momentul care vi ..... tntiplrit
cel m.i adinc ln constllnµ?
Conatantin Dembinachl: Momentul ca re
m-a impresionat pe mine cel mai muh s-a
produs nu ln tJ~_pul l':'ptelor, pentru că
telex Buftea
..
Toate filmele sus!
La Mangalia se lu-
B
crează Intens la amenaja-
~e~a'~u~~~~~~:a~ţ:~~~~
calitate de vedetă a seria-
lului de televiziune «Toa·
te pinzele aua», «Spe-
ranţa» va face toatA vara croaziere pe
Marea Neagră între litoralul românesc ,
bulgAresc şi sovietic. la ctrmă, coman-
dant de echipaj cinematografic şi toto-
d ată cApltan de cursă lungi (serialul va
avea 10 episoade) se va afla regizorul
11111ircea •uretan. O tradiţionali şi ma-
=ey~~: ~~ar~~rz:in:: 1~~t :;~Ju~P:~
marea cursa a afirmării. S-a dat primul
tur de manlvelă la •Cursa», film de debut
al regizorului Mircea Danel iuc, pe un
scenariu de Timotei Ursu. Eroi vor fi dol
.P~ rba Şl o femele, plus un trailer imens.
la volan, cu schimbul, se vor afla Mircea
Albulescu, un şofer ursuz şi cam miso-
atunci n-aveam timp oe emo1il, ci clnd
ne-am întors de pe front, cu Armata 1-a
Română, condusă de generalul Atanas iu
Vasile. Ne-am tntors în ţară, am sosit la
Arad, unde pe tot traseul şi mai ales 1n
piata Avram Iancu populaţia ne-a ficut o
primire extraordinari. Era, ml-aduc aminte,
o zi de lucru, dar toatl lumea ne le•ea în
lnttmplnare, oamenii alergau sli-i lmbrAti-
şeze pe ostaşi , le dideau bucuroşi flori le
pe care •i le luaseră din pia1i. Eu eram cu
aparatul de filmat tn m tnă, tntr-o masin ă
deschid şi se umpluse maşina de flori.
Toatl lumea arunca cu flori tn noi. După
attta timp, dupi atltea suferinţe şi anta
jale cttl a fost pe front, ml s-au umplut
ochii de lacrimi.
Tot de la Arad plecasem pe front, ln luna
februarie, cu un tren sanitar. Am filmat,
de pildl, ln Cehoslovacia, fartarea şi trece-
rea Moravei de citre osta•ll români, dupi o
noapte petrecută într-o groapă pe malul
rlulul. Dimineaţa am filmat atacul, clteva
aspecte cu împingerea ln api a bircilor me-
talice, ln timp ce se trlgea intens tn noi, de
~1:i:~c~l1~ 1~ ~i ~:s:a~~~ţ~r.f~~l~:~.A~:
1 1
sacrificii uriaşe. Şi aşa a fost mereu, pin.I la
victorie şi chiar după 9 Mal 1945, fiindcă ra-
măseserl unităţi Izolate ale inamicului care
nu depuseseră armele. Mi-aduc aminte cA ne
găseam ta o distanţi cam de 50 de kilometri
de Praga, după victorie, ,1 noaptea am fost
gin, ş i Constantin Dlplan, celilalt •ofer,
băiat vesel ş i foarte de viată, Teodora
Vasilescu, studenta 1n anul III la l.A.T.C.,
va fi o ocazională pasageră ln căuta ­
rea fericirii. Toata actiunea filmului so
~ra~:r1:1~A;aru1uen~~~~ g~;,a ş11.~n~i~:
o pană de motor1 . . . Arhitectul Nico-
lae Drigan va căuta s4 dea o patină de
epocă pleţel centrale a Sighişoare i,
care va trebui să arate ca plata unul burg
transilvinean de la 1845. ln această
ambianţi, regizorul Mircea Verok.J va
filma o buni parte a exter i oărelor la
filmul «Dincolo de pod» (scenariul
~r1~8: s~:;~~~~~s~rii:~e~ ~e::~1'd1~
1 al trellea .film, debuta cu •Despre o
na 8ilinu1i (Mara), Mircea Albulescu
(bătrlnul Huber), Ion Caramitru (preotul
Codrea), Ovidiu Iuliu Moldovan (revolu-
ţionarul Burdea, personaj creat de sce-.
narist) etc. . . . Dol oameni de spirit,
Valentin Silvestru şi Petre Bokor îşi
https://biblioteca-digitala.ro
atacaţi prin surprindere de unităti hitleriste
ascunse tntr-o pidure. A fost ca un fel de
invitlturA, cA războiul de fapt nu s-a sflr•it,
cli e nevoie oricînd ca ostaşul armatei
române si fie gata sl dea dovadli de bra-
vura şi spiritul de sacrificiu pe care le-au
demonstrat cei 500 OOO de osta şi care au
lu pt11t pentru co mpleta eliberare a t ă rii 51
apoi a Ungariei şi a Cehoslovacir i
~ ~
Cinema: Tematic.a luptei antifasciste,
condual de Partidul Comunist Român,
a importantei particlplri aArmiltei româ·
ne la eliberarea tiril '1 la obtinerea vie-
torlei 1mpotriva' h1Ueri1mulul, a prile-
juit cinematografiei noastre clteva rea-
llzirl memorabile..
Manole Marcus: Există. într-adevăr, ci-
teva momente memorabHe tn experlen1a
noaatrA ideologico-artiatică, din punctul de
vedere al acestei tematici. Aş aminti în--
'i
deosebi douli filme de refer i nţă: «Procesul
alb• de Iulian Mihu «Duminici la ora I »
al lui Lucian Pintilie. Sînt filme care, la
vremea lor, au marcat succese însemnate,
atrt sub aspectul conceperii •i realizirii, cit
•i din punctul de vedere al Interesului
spectatorului nostru pentru filmul politic,
într.o epocii ln care tnd nu se discuta, ca
acum, despre filmul pollUc ca o categorie
estetică. Sigur, mai pot fi amintite fi alte
filme, cum a fost recent «Zidul• de Constan-
tin Vaenl, <:are continui aceastl buni tra-
di1ie.
Q_au întllnlre pe genericul comedie(
«Tufi de Venetlalt.. Sfnt lntrunlte toate
conditllle pentru un film plin de haz,
scenaristul fiind una $1 aceeaşi persoan ă
cu aprigul şi tiiosul critic teatral şi cu
scriitorul Valentin Silvestru, birbat sar-
Caatic •I om cu multe antecedente lite-
rare vesele care se epulzeazl din llbrA-
rll la primele ore ală aparltlel. Cft despre
regizorul Petre Bokor, aflat la primul
siu film de lung metraj, e şi el autor-ul
a doui volume foarte vesele şi realiza-
torul multor emisiuni de televlzlune.
Nici o lndolall. spectatorP vor fl cei
care vor rlde la urmi. . _ Dupl «Tatl
de duminici». recent terminat. regizo-
rul Mihai Constantinescu a Intrat Ime-
diat tn productle cu un nou film, o come-
die lntltulati •Slnguritatea florilor».
Parei mai Ieri acela•I regizor, acum la
anume fericire», dupl ani buni fi multi
de ucenicie ca asistent de regie şi
regizor secund. A fost o eansl $1 un
debut fericit O şansă care ar putea să
surtdl fi altor secunzi de la Buftea
N.C. MUNTEANU
- Eate totuşi o zoni deachlai inc•
multor lnvestigiltfi, nu numai autodep ă­
$ irii din partea realizatorilor de filme.
- Nici nu s-ar fi putut ca aceste "filme
citate sau altele sâ fi epuizat imensa arie
temat icii '' materialul documentar de care
dispunem sau care mai poate fi revelat in
afari de asta, existl la ora actuală, ta noi ş i
pretutindeni, un foarte mare interes pentru
document, pentru descifrarea.raţiunilor po-
litice care au du s ta anumite situaţii istorice.
Există zone încă neexplorate suficient, tn -
cepin<J cn1ac cu prima angajare anti-fas-
cistă de amploare, am putea spune semna-
lul luptei proleta natului european împotriva
hitlerismului -ml refer la marile acţiuni ale
cefer i ştilor şi petroli•tilor români din februa-
rie 1933. Pentru autodepăşirea despre care
vorbeaţi, e necesară tnaă, evident, tratarea
unor asemenea momente nu ilustrativ, ci
ţ i nl nd seama de implicaţiile dramatice ln
destinul unor categorii sociale diverse,
individualizate. De altfel, recrudescenta sau
supravietuirea, tn unele 1iri, a unor mani-
festări de tip fasciat, asupra cArora atrigea
recent atenua tovarlşul Nicolae Ceau9escu,
tn cuvlntarea rostiti la Academia Ştefan
Gheorghiu - ca ,1 perpetuarea. politicii de
forta $i violenţă - păstrează Interesul
treaz şi vigilent pentru aceasta tematică . E
ceea ce ne oblig ă cu atn mal mult să real i-
zăm noile filme nu numai cu mal multi forţll
de incizie, dar şi cu o reală subtilitate anal i-
tid, adreslndu-ne tineretului şi celorlalte
categorii de spectatori într-un limbaj cine-
matografic evoluat
- Atit prin filmele dedicate luptei
ilegale, cit fi prin cele Inspirate de
participarea noaatri la rlzboi.
- Şi tn această a doua categorie avem o
serie de reallziri. De asemenea. urmează
sA vedem •i să apreciem filmul în lucru al
lui Iulian Mihu, •Alexandra ,1 infernul» ş i
«Pe aici nu se trece» de Titus Popovlci şi
Doru Năstase. Cred tnsă ci, ln diferite
specii ale filmului de rizbol , sîntem abia la
început Excep1ionalul efort de luptă care a
situat Român ia pe locul patru pe plan mon-
dial, prin contribuţia armată, umani ş i
mate ria lă, la definitiva lnfrlngere a hitleris-
mului, acest efort Imens, consemnat ln
mărturii de o splendldi frumusete şi un
elevat eroism, urmează abia sA fie reflectat
concludent tn filme care sl devini filme de
referlntă.
- C inema: ca scenarist al unui film,
«Ceata», c.a autor al unor acrieri de mare
interes.. dintre care am aminti romanul·
document • Cindva. ni•te oameni» ,1
mai ales ca milltAnt al Partktullll Comu-
niat Romln, inel din anii llegalitltli, ce
credeţi despre filmele romlnqti dedi-
cate acestei tematici?
peA~:~·:-~~p.1t!:e!~:~t:~ :1s~~ta~~:iu:i
scenariilor, cel al regiei şi cel al critici i.
Dar ceea ce aş putea sl vă spun deapre
toate acestea, vi rog sl nu considerali
drept o critici generalii a filmelor noastre.
Am revăzut recent «Duminică la ora b ,
care mi-a plăcut de aJtfel lnci de la prem ieră ,
188 900 OOO
fn perioada 1970-1974 numirul specia·
tarilor la filmele româneşti a crescut con s-
tant şi spectaculos:
2t"'"' rn 1m,
n••
3140tlOtTn tm,
rn tm,
. . . . . . . . ," 1173,
52 • • î n 117'. Cifrele sugerează eloc-
ve nt ci odată cu cre,terea numărului de
filme realiz ate lntr-un an, s-a proaus, măcar
ln parte, şi mutt a•teptatul salt calitativ.
Ceea ce a ficut, desigur, ca publicul să
urmireascA cu mai multi atenţie fi cu mai
mult Interes, product ille ci nematografiei
noastre.
Mai mult, mai repede
Detaliu semnificativ: dacA tn 1971 pentru
realizarea un ul fi Im erau necesare, tn medie,
111 zile, tn 1974 cifra a scăzut &a 78 de zile.
O spectaculoasl reducere a perioadei de
filmare, cu atft mal spectaculoasl cu clt s-a
produs tn cond i1iile sporirii numărului de
filme produse anual. Cineaştii dovedesc
astfel cli fi ln cinematografie se poate
aplica cuvtntul de ordine al cincinalului:
«mal mult, mal repede .. .»
chiar dacă i se pot reproşa unele sttngicii
în realizarea artistic!. Era un început de
cale pe care s-ar fi putut persevera, fiindcă
filmul acesta avea ceva din atmosfera reala
a ilegall1ăţil. Scenaristul Ion Mihăileanu a
fost tehnicul Comitetului Central al U.T.C.-
ului, m-am lntllnit cu el ln această calitate
prin 1940. Se vede din film că el a cunoscut
atmosfera, practica llegalitltii, a trăit rela -
ţiUe dintre tinerii comuni•ti de atunci.
Ceea ce ml nedumere,te, ln genere, in
privinţa unor scenarii, este faptul ci autori i
lor îşi permit si abordeze tema fări o pre-
gi.tire suficient!. Ilegalitatea este o zonâ
tematică aparte, specificul ei nu poate fi
sesizat de la distantă, tn grabi ,1, mai ales ,
ea nu sufenl improvlzatii. Or, mi s-a pirul
d!i unii scriu scenarii cu subiecte din ilega-
litate firi mi.car si se fi obosit a se docu -
menta. necum de a pitrunde spiritul aces-
teia.
- Pteaci de la o schemi sau de la
modele.
- Despre schemă şi modele aş vorbi la
capitolul criticii. Filndci ln mare mburi
tocmai criticii sînt, cred, de vini. Revin ...
Dacii vrei să scrii ceva despre viata mine-
rilor, te dud sA staJ clteva luni de zile în
subteran •i, de bine de riu, te dumireşti .
Nu-ţi permiţi să abordezi un subied din
domeniul militar, si zicem, firi si fli bine
documentat, ca să nu te faci de rls. Ilegali-
tatea însă pare a fi, paradoxal, o carte
deschid tuturor. Nu înţeleg cum poţi ataca
'O asemenea temi dificili, confectlonînd la
masa de scris un subled «palpitant•, Tm-
pinfndu-1, ln lipsi de elemente veridice, cu
momente care aduc pe străzile urbei noa s-
~~~~:~::: ~:z1~:ii:l!~~'d41 n~~~e~n~~;~
tre filmele noastre de Hegalitate - restul
avem din bel,ug, Inclusiv mitraliere şi gre- .
nade. ln sftrşit. .. Tot la capitolul scenarii.
mi otndesc ci, la urma urmei, dacă nici
producătorii sau producitorii-delegaţi n~au
avut cum si cunoasci in mod direct lupta
Ilegali, nimic nu-l scuteşte, pe unii din ei,
de obligaţla elementari de a-şi lua anu-
mite garantii. Ce-i drept, se apelează de
regu~. chiar daci oarecum formal, la in-
stitutii de istorie - deşi cunosc cazul
unui serial pentru care, cu certitudine, nu
s~a apelat la un ajutor competent Dar un
istoric nici n-ar putea afirma ci nu cores-
punde adevărului o intrigă Intre un băiat
şi o fată, dintr-o organizaţie oarecare, con-
dimentată cu providenţialele rlspfndiri de
manifeste, descinderi de agenţi, schin -
giuiri ia slguranţl f.a.m.d. Pentru ci, ln
lipsă de miez, tendinţa este de a se conta
tocmai pe umpluturi de pac-pac sau tor-
turi. cele doul funditurl ln care se ajunge
pîni la urmi. Ar trebui, ln acest caz, si se
apeleze cu încredere, ln sensul Indicaţiei
exprese a tovarişului Nicolae Ceauşescu,
formulati acum un an ln fata clneaffilor,
la cei care au trăit fi au cunoscut perioada
respectivi. pentru a se ajunge la problema-
tica ef reali şi esentlali.
Acum, ca să trec la al doilea punct, sigur,
şi tn cazul filmelor de Ilegalitate, rolul regi- pentru acele filme care contrazic atlt reali-
zorului este foane Important, chiar hotirl-
tor. Din pâcate, şi aici, tn cazul acelor scena- gale, tn timp ce ei ar trebui si ne aceia
rii care au fost realizate ln cunoştinti de
cauzi, ne aflăm uneori la limita superioari a
contradicţiilor neantagonice între scenarist
şi regizor. Acesta din urmă, cum e firesc.
consideri orice film drept o creaţie artistică
a sa ,1, ca orice artist, urmăre,te în primu l
rtnd propria sa viziune. Dar din păcate,
uneori, regizorul supune acestei viziuni fap-
tele, situatllle, relaţiile umane fi poate l i
tentat si. traducă preocuparea pentru suc-
cesul de public, măsurat ln milioane de
spectatori, într-o suiti de comprom isuri.
Poate exprim o opinie discutaDllă, dar cred
ci, tn cazul filme!Qr de ilegalitate, n-ar tre-
telex Casa de filme Unu
.. Anul unu, ziua intii
A Intrat în produc-
B
ţie «Anul unu, ziua in-
tiht, Tn regla lui Carol
Corfanta. pe un scena-
riu de Tudor Popescu.
Aşadar, o nouă comed le
romanească ş:i un nou
regizor care debuteazl tocmai pe tere-
nul ocolit cu attta prudenţi de maj ori-
tatea realizatorilor consacraţi ai cinema-
tografiei noastre. . . . Apropo de
«consacrat!» •I nou veniţi ln lumea fil-
mului: la Casa 1, «vechea generaţ le>t
este reprezentată de Lucian Bratu şi. ..
•ircea Yeroiu, •Irc• Moldovan,
Ştefan Roman (cu filme terminate sau
l n lucru). Restul producţiei - dou ă
debuturi; Catol Cotf1111ta şi Mircea
Oaneliuc, urmate (sperlm curînd) de
un al treilea - Alexandru Tatos. E
bine? E riu? Vom vedea la premiere.
. . . Două firme şi-au schimbat Inter-
bui s4 se accepte ca regizorul si. se înde-
părteze flagrant de textul scenariului şi si
considere un astfel de film drept opera lui
exclusivistă. Dînd regizorului, mA refer la
cel cu talent şi vocatle, tot ce este al reoi·
zorului, fiindcă nu vom putea ajunge la filme
mari fări a-i recunoaşte acestuia calitatea
de autor, ar trebui ca, la filme cu un astfel
de continui, să facem totul ca el sA se iden-
tifice cu scenariul, sa tină seama pînă la
nuanţă de importanta acestei comenzi so-
ciale pentru educarea noilor generaţii tn
spiritul cel mai autentic al tradiţiilor noastre
revoluţionare.
Al treilea plan al discuţiei ar fi, spuneam ,
critica de film. Nu pot să fiu dacit foarte
nedumerit uimit chiar. de faptul cA unii
critici de film, de mare valoare, de mare
sensibilitate, care au vAzut' nu sute, ci mii
de filme, care,în ceea ce spun la televiziune,
sau clnd stai de voJbl cu ei, dau dovadi de
foarte multi pio'8nle, de o adevărata. evla -
vie fati de tradiţiile revoluţionare, fata de
lupta fi jertfa comunlftilor, practic, atunci
cfnd se . afli în fata unor filme categoric
slabe despre ilegalitate, nu par sâ dea do-
vadA totdeauna de hotirlre sau chiar de
dorinţa de a îndrepta lucrurile pe figa,ul
firesc. Plini de ascuţime ln alta lmprejurAri,
unii crrtici gisesc doar cuvinte de laudii
tatea cft •I atmosfera specifici a luptei ile-
cele mal calificate •i
care si fndrume realizatorii, cu mijloacele
si ajute sA se tragi
concluzii pentru viitor. Jertfele f.f eroismul
real al comuniftilor Tn ilegalitate. merită
efortul de a fi prezentate la un nivel artistic
care si nu ne faci să invidiem nimic ln
filmele similare din alte ţiri, vizionate cu
suteSe de criticii no~tri de cinema.
- Aţi putea preciza ce consideraţi
eaenti„ pentru problematica filmelor
cu subiecte din Heoalltate?
pretul principal în ajunul începerii filmă·
ritor. Slmpte necazuri de produdtor?
1ncurcl1turi lipsite de Importantă? N-aş
zice ... Vechea (ş:i din picate nerezol-
vata) problemă a condiţiei actorului
incepe s:\ areoveze condiţ~ filmului
romanesc. de vreme ce productia
anuala creşte, iar o repetit1e ln plus la
teatru pentru o scenă cu patru replici dâ
peste cap două lunl de pregiitlre a unui
film de tret mllloane! . . . Cele mai
apropiate premiere ale Casei unu: «Ora.-
sul vlzut de sus>t - ln reg'8 lui Lucian
Bratu Csceoariul: D. Solomon sl Marcel
P ăruş> ,cu Margareta Pogonat, George
Constantin, llarion Ciobanu, Auret Giu-
rumia, etc., şi «Toamna bobocilor» -
regia Mircea Moldovan, scenariu! Petre
Sălcudeanu , avînd în dlstributle pe Dra-
ga Olteanu, Marin Moraru, Dumitru
Furdul, Emil Hossu, Vasile Nitulescu .
Ion BUC.HERU
https://biblioteca-digitala.ro
- Realitatea şi realismul, ln prezentarea
celor angajati în luptl, cit şi a celor tmpo-
trlva clrora am luptat şi a condiţiilor ln care
s-a desfăşurat aceasti luptă. Ar trebui să
vorbim, adică dumneavoastră, criticii, ar
trebui poate să vorbltf mal mutt despre tipul
specific de om pe care l-au creat condiţiile
luptei ilegale din România. Nu e vorba atit
de exactitatea stricti a unor fapte, cit de
sesizarea adevăratei problematici a ilegali-
tătii, a fondului relaţiilor umane specifice
condiţiilor tn care acţionau oamenii, a ca·
racterelor supuse unei tensiuni Inumene,
a modului de a reacţiona şi a eticii celor
angajaţi tn luptă. Mă refer la problematiCa
sufletească a comuni,tlldt" llegall!1ti, a ace-
lor oameni care, acum o jumătate de seco~
au Intrat într-o bltlUie a cirei durată n-o
putea tntrevedea nimeni. lnainte de izbuc-
nirea rlzbolului, aveam aproape 20 de ani
de ilegalitate şi puteam tot aşa de bine să
mai numărilm încă mulţi. Omul lşi sacrifica
întreaga viată. viitorul du tn societate. fa-
milia, totul, înfrunta moartea pentrU o cauzâ,
pentru o idee. Erau, totuşi , oameni într-un
fel neobişnuiţi, cu relaţii deosebite lotre ei,
ceea ce i-e făcut si reziste la toate încer·
cărlle. Esentlalul nu era faptul că unii au
cAzut, au fos1 bătuti şi n-au vorbit Era ne·
închipuit de greu si reziste la tensiunea
de zi cu zi, la necesitatea de a-ş:J lnfrtna
pornirile, de a-şi stăplni sentimentele, de
a-şi impune o conduită extrem de stricti,
de a fi 1n stare si judece cu aceeaşi rigoare
comportarea celor din jur ~ a sa proprie,
de a rezolva situatiile politice, de a adopta
opţiuni morale, de a găsi rezolvarea con-
flictelor caracteristice unei lupte attt de as-
cuţite , între datorie fi sentiment, scop şi
mijloace, vigilenţi fi lncredere, doar pe
baza analizei lucide şi a tradiţiilor moralei
revolutiooare.
Eram vlnaţi de organisme de represiune
bestiale dar calificate, cu foarte muiti expe-
rientl. Tipul de comisar de operetă, Ciripoi,
e foarte amuzant, dar e •totalmente ireal.
Noi aveam de-atace cu oameni care făc u-
telex Casa de filme Trei
Dacă toţi
.. copacii ar fi la fel
Conttnutnd lnvestl-
B
gatla ln problematica eli-
ci a omului contemporan,
prezentă tn filmul «Tati
de duminici», al căru i
generic reuneşte tre4 mari
interpret!: Am za Pellea.
~:!~a~~~0Rîct~ Gnn:~j'fl'Pit fi~~~
şi ~onstant nesc u, reifi-
narist Mih.i.i
;:~.:.~:~:~~!!1,! ~ ~r~~~cJ~:c~~1:_-
ros ta responsabilitate morala.
- lntrerupînd pentN un timp spec-
taculoasele reconstituiri ale unor mo-
mente Istorice de tensiune dramatici,
5-lu Nlcolaeacu abordeazi filmul
de actualitate, ca regizor fi interpret
f!~~c fi1~ur:e-:r~tfva~:i1~: : a~e~~
1
seri, de cealaltl parte a baricadei, o uceni-
cie foarte serioasă, care scriau lucriri de
doctorat pe tema acţiunii anticomuniste a
siguranţei, care pe ltngl metodele fioroase
de nimicire fizică, foloseau un sistem de
provociiri foarte subtite şi complicate, în
î ncercările lor de a mina pe dinăuntru miş­
carea şi a săpa moralul oamenilor. Totuşi,
partidul nostru s-a dovedit mai puternic.
Resping înd atit aventurismul unor acţiuni
de paradă, cit şi conspiraţia echivalată cu
1erea1a, pe care le regisim din picate în
unele dintre filmele noastre, el a pus ac-
centul pe munca politică de masă şi pe
pregătirea oamenilor pentru marea luptă
a eliberlrii ţlrii. Aceasta explici, în bun ă
măsuri, de ce, dupi ce a avut o perioadă
de ilegalitate attt de lungi, Partidul Comu-
nist Român a reuşit si scoată Jn stradă, la
luptă, mase atlt de largi, care au Impus
pulerea democra1-popularâ De aceea, in
locul unor efecte spectaculoase, adesea im·
proprii, mi se pare ci filmele noastre ar
trebui să pună ln lumina tocmai efortul ile-
galiştilor, comunisti şi antifascifti, care au
pormt la acţiune animaţJ de nimic altceva
declt de dorinţa de a contribui la eliberarea
propriului lor popor, de a-ol crea o morală
proprie, un sistem de comportamente, care
stă la baza codului etic de astăzi.
Coloc~lu realizat de
Valerian SAVA
telex Casa
de filme Patru
...
Zodia leului
ln faza delabora-
B
tor, urmtnd a fi predate în
copie standard, la tncepu-
tul lunii mal, se afil fil-
mele: «Hyperion», sce·
narlul Mihnea Gheorghiu,
regla Mircea Veroiu;
«Alexandra fi Infernul• (ecranizarea
romanului co acelasl titlu aJ lui Lauren-
.=r!· ;:;~u~~~;o::.~!~~.=~~~~
ţiu
rul tinereţii», scenariul Al. Andriţoiu ,
N. Ştefănescu, B. Merovici, regla Gheor-
ghe Naghi.
- La atl„itul perlcNodel de orga-
nizare fi repettfli, urmfnd a trage pri-
mul tur de manivelă la lnceputul lunii
mal, se ataa tilmul «Cercul maglc>t,
scenari ul Nicolae Mărgeanu fi Cora
Vulcănescu, regla David Reu (debu-
tant ln filmul de luna metraj).
- ln plini perioada de filmare
se afli filmul «Caa. de la miezul
nopţii», scenariul Fănuş Neagu, regla
Gheorghe Vitanidis.
- ln perioada de pregitlre se
aflâ filmul «Zodia leului•, scenariul
Mi hnea Gheorghiu, regia Dan Pita.
. . . ln lucru, pentru Intrarea in
producţie, se ana filmele: «Bietul loa-
nide», scenariul Eugen Barbu, regia
Iulian Mihu; «Marele singuratic•, sce.
nariul Marin Predat «Suzana fi latorip,
scenariul •i regia Malvina Ur,ianu;
«Omul care vine din Buzlu•, sce-
{tariul Ion Bliefu.
Corneliu LEU
an, dupi un scenariu de Franclsc Mun~
teanu, este portretul dinamic al unui
comunlsţ director de uzinl, decis si
lnfrunte Inerţiile fi rutina ln lupta pen-
tru afirmarea curaJoasi a noului.
- «Alarmi in Deltb ae Yll lnt~ 1
tuia filmul de aventurt pentru copii •I
tineret pe care-l Yll regiza Gheorghe
Naghl ln peisajul mirific al Deltei 01>-
nărll, urmlnd o actiune palpitantă lma-
gi natll de Petre Luscalov.
. . . ln 1frrşlt, o ecranizare afteptati
de multi vreme, «Jocul cu moartea•,
dup4 Zaharia Stancu, Tn regla lui Andrei
Blaler, va aduce tn fata spectatorului
contemporan epoca frlmfntatl a primu-
lui război mondial.
Eugen MANDRIC

Ion Cosma la 70 de ani
Un primăvăratic:
la mulţi ani !
La lmplinlrea a 70 de ani de viată şi a
50 de ani de activitate cinematografică .
Ion Cosma poate să primească felicită ­
rile şi urările colegilor şi ale noastre c u
certitudinea că ele dau expreste celei
mai sincere aprecieri a realizărilor ş1
calităţilor sale profesionale şi umane.
Alături de noi, sărbătoritul poate el
lnsuşl s6 misoare, cu satisfacţie, dru-
mul parcurs de la primate filme la reali-
zarea drora a participat. după 1925, ca
asistent-operator, Interpret .şi uneori
coscenarist «Vitejii neamului», «Vaga-
bonzii de la Cărâbuş», «Năpasta» (după
Caragiale) ş.a.m.d. Dintre filmele. nu-
meroase şi diverse, la care a lucrat
avtnd ca regizori pe Jean Georgescu.
Jean Mihail, Paul Călinescu şi alţii,
fllme care au beneficiat de competenta,
seriozitatea şi abnegaţia sa, unanim
recunoscute, unele se înscriu cu ma-
juscule Tn antologia succeselor filmu-
lui romanesc: «0 noaptea furtunoasă»,
KSchltele Caragiale» («Vizita», «Lanţul
slăbiciunilor» şi «Arendaşul român»).
pentru care a fost laureat, ca operator-
sef, cu Premiul de Stat. ((Directorul
nostru• şi multe altele.
Deosebit de Impresionant este palma-
resul lui Ion Cosma în domeniul filmelor
de scurt-metraj, dintre care a realizat
ctteva ca autor complet. cumullnd atri-
buţiile regizorului, scenaristului şi ope-
ratorului, precum $1 prin nenumăratele
subiecte de jurnale de '1ctualltăli, filme
agitatorice ş.a . m.d . Oe altfel, chiar tn
aceste zile, prin tr-o c o1nc1denţl semni-
ficativă, o dată cu cei 70 de ani de viata
şi 50 de ani de actitilate cinematogra-
fică ai lui Ion Cosma, se lmpllnesc 30 de>
ani de c1nd sărbătoritul de azi a realiza!
imagini pentru documentarul «Primul
1 M al liber». Din partea tuturor cineaşti ­
lor, un prlmăd:raUc «La mulţi an1 h•
telex Casa de filme Cinci
B
„
anunţi
Pe aici nu se trece
Casa de filme 5
spectatorii că pri-
mele 4 filme din produc-
ţia anului in curs se
găsesc deja pe rampa
de lansare catre public:
•P.aiclnu•trece•
(scenariul: Titus Popovicl, regia: Doru
îşi
Năstase); Comedie fantutlcill -
revenirea la filmul jucat a regizorului
Ion Popescu Gopo; • Cantemin şi
«llutchetarul romln• (scenariul:
Mihnea Gheorghiu, regia: Gheorghe
Vitanidis). Primivara rodnică. Vizio-
„
nare pllcutlll
O actriţll şi un operator într-un
dublu debut. Draga Olteanu-Matei,
scenaristl şi George Cornea, regizor şi
scenarist 1n noul film românesc «Cine
Maturitate
(Urmare din pag. 3)
cuns» (dar nu am intenţia de a întocmi
nici lista filmelor, nici clasamente, nici
bllanţuri)1 această îndrăzneală atrage aten -
ţia asupra participării lucide, active, la
lupta pentru reliefarea pregnantă şi
vingătoare a universului spirituaJ socialist
românesc, a omului nou, a operei sale
constructive, împotriva a tot ce este peri-
mat Tn conştiinţa oamenilor, dezvăluin -
duf~ePt~~ d~~~~;e~:s~:!~~~~r1~g:: :i
curajul de a·I afirma. îndrăzneala afirmă­
rii, a afirmării responsabile,este virtutea
cunoaşterii.
Trebuie sa avem permanent in vedere
preocupările actuale ale poporului nostru
pentru înfăptuirea programului elaborat de
Congresul al XI-iea, asigurind redarea în
operele noastre, într-o formă cit mai veri-
dică şi mai expresivă,• activităţii
terale, clocotitoare, ce se desfăşoara ln
toate domeniik3 vieţii sociale. Practic, aici
exista un clmp nelimitat de inspiralle.
La tntîlnirea cu membrii Asociaţiei cine-
aştilor, secretarul general al partidului
arăta:
«Arta, inclusiv cinematografia, tre--
buie sl contribuie nu numai la redarea
a ceea ce se realizează - aceasta are,
desigur, o mare importanţă-
relevarea perspectivei, contribuind la
crearea unul anumit mod de gindlre
in1elegere a dezvoHirii viitoare, apozi-
ţiei
omului ln societatea pe care o edifi-
căm. ln această privinţă, cred c.ă tema-
rlde la urmA». Vor mai flgu111 pe gene-
ric actorii Vasikt Cosma. Emanai! Pe-
truţ, Ovidiu Moldovan, Gh. Cozorici,
Zephl Alşec, Dodi Caian-Rusu. La
mijlocul lunii mai, primul tur de mani-
„
vela pe platourile de Io Buftea.
Comici vesti~ ai ecranului
romanesc- o antologie veselli cu im-
plicaţii satirice. Acesta va fi poate
sloganul publicitar al filmului Tn sche-
ciuri, cTufi de Veneţia„ intrai nu
demutt ln producţie (scenariu~ Valen-
tin Silvestru şi Petre Bokor, regia
„
Petre Bokor).
Echi,.. filmului • Mutodon·
tul• (scenariul Ioan Grigorescu, regia
Virgil Calotescu) a Intrat n etapa de
montaj-sonorizare. Premiera in toamna
Dumitru FERNDAGA
https://biblioteca-digitala.ro
şi responsabilitate
tlca cinematografiei ar trebui si fie mai
bogată, de mai mare perspectivii».
La aceeaşi tnttlnire, tovarăşul Ceauşescu
sublinia: «Cred c.ă nu mal putem spune
acum el avem o cinematografie nou ă
sau tlnliri. Orice tinereţe are o limită.
con -
Cinematografia româneasci a ajuns,
cred, la anii maturitătiL Ea nu mai poa·
te avea scuzele tinereţii invocate in
trecut, nu mai poate apela la o astfel
de indulgentA.. Lucrul acesta este vala-
11
bil atit pentru scenarişti, cit şi pentru
regizori •i actori - pentru to1i cei ce
multila-
dar fi la
şi
- --
lucian IBJratu
e Filmografia lui Lucian Bratu - relativ
restrfnsA. daci o raportăm la 15 ani de acti·
"'ltate - se remarci Tn primul rfnd prin
diversitatea genurilor abordate: polltlst. is -
toric, drama de rlzboi, poveste contempo-
rani de dragoste, film de actualitate. Ult1·
mele trei filme (coincidenţă sau fnttmplare?)
au ca erou o eroinl. Preocupat de conditia
umani, regizorul meditează, într-un mod
tulburltor, asupra condiţiei femeii .
e cS.cretulcffruluia(scenarludeTheo-
dor Constantin fi Dumitru Carablt), după
15 ani de la premieri fi dupl ce a fost trans-
concură la realizarea filmului. Cred că
este necesar să actionăm mai ferm
pentru a asigura creşterea nivelului
general al cadrelor - de Ta scenarişti
şi regizori, pini la tehnicieni. frtumai
astfel se vor putea realiza filme care
să corespundă in măsură tot mai mare
necesităţilor etapei actuale, cerinţelor
partidului, aşteptărilor întregului
popor».
Urmfnd aceste preţioase indicaţii, mem-
brii Asociaţiei cineaştilor al.i realizat filme
ce au devenit nu numai un exponent, ci
şi un instrument al procesului de maturi-
zare artistică , politica şi ideologică a spec-
tatorului.
Cineaştii sînt mai convinşi ca oricind
de necesitatea ca filmele noastre să aibă
un adinc ecou în conştiinţa maselor, pen-
tru ca prin intermediul limbajului artistic,
cinematografic, ele să dialogheze cu spec-
tatorii, să-i convingă.
Poate că niciodată creatorii de film n·au
fost mai implicaţi în politica de edu care şi
modelare a con ştii nţei maselor, de cize·
lare a profilului mo'ral, de edificare a co n-
ştti nţei unei naţiuni, ca in această epocă
in care poporul nostru pune temeliik3 con-
s trucţiei socialiste multilateral dezvoltate.
Reiese că ne aşteaptă o perioadă carac-
tenzatâ de e xigenţele epocii şi că, in pro-
cesul de î naltă răspundere pe care it tră­
ieşte poporul nostru întreg, faţă de tot
ceea ce se înfăptuieşte a stăzi în România,
noi cineaştii avem partea noastră de răs·
pundere ce nu poate fi acoperita declt
prin efortul nost ru , care este, cred eu, în
primul rind,eto rt ul de a ne autodepăşi.
Aceasta pen tru a da filme capabile să
co nvinga ş i să emoţ ioneze prin înalta lor
ţi n uta art i stică , dar mai ales, prin inspira-
rea din teme şi conflicte de viaţă caracte-
ristice vieţii noastre, prezentului nostru
atit de complex şi semnit1cativ pentru cine
este în stare să-l sesizeze în toate amă­
nuntele şi tn toată amploarea lui, pentru
cine este capabil să·I exprime la o anume
î nălţime artist ică , cu o anume acuitate a
pledoariei sale de artist angajat
Cred că nimic din ceea ce este propriu
act uafitaţii socialiste in procesul de deve-
-
mis de• ori la televiziune, continui ai ruleze
in cinematografe, fiind vizionat Jn ultimele
trei lunl de Inei 110 OOO spectatorl
• «Tudor• Cscenarlul Mihnea Gheor·
ghiu) se menline camoion al boa·office-ulul
filmelor romAneştL Este filmul pilot al epocii
cinematografice naţionale (peste 11 mi·
!Ioane spectatori) •I rlmtne o creatkt de
referlnfl ln filmul nostru istoric.
• •Drum 1n penumbtb - transmis cu
prea multi grabi, de doui ori, pe micul
ecran - n.-a avut un demaraj spectaculos,
dar cererea conatantl de care se bucuri tn
 nire a ta rii nu poate fi străin artei in gene-
ral şi cinematografiei în special. Fieca re
din noi are obligaţia morală a profesiei
pe care o practică, obligaţia de om, de
comunist, să la parte la tot ce frămlntă
ţara, pentru a se putea exprima c1t mai
sensibil şi profund. Numai prin această
participare succesele artei noastre vor fi
certe.
Acest fapt trebuie să trezească ambiţia .
in toţi cineaştii, să nu se muttumească cu
ceea ce au 'realizat ptnă în prezent Să con-
s iderăm că filmele bune constituie jalonu l
pe baza căruia trebuie să se acţioneze in
continuare pentru ridicarea cinematogra -
fiei naţionale la nivelul realizărilor gene-
rale obţinute de poporul nostru în dezvol-
tarea economico-socială, în făurirea so-
cietăţii socialiste multilateral dezvoltate,
la nivelul exigenţelor spectatorilor, al ce-
rinţelor partidului nostru, ia nivelul epocii
pe care o parcurgem şi la a cirei făurire
contribuie fiecare dintre noi in viaţa de
zi cu zi.
Mai există însă in filmele noas tre Tn c„
destulă platitudine. Nu mai e acea stin -
găcie în a aborda noul social ci, d$ asta
dată, este vorba de o limită a efortului, a ş
numi acest simptom drept o respiraţi e
scurtă a efortului de investigaţie socială, o
anumită suficienţă a ideilor. Această sufi-
cienţă se manifestă uneori printr-o exce-
si vă pretenţte de originalitate, prin faptul
de a face imens tam-tam Tn jurul ideii unui
film înainte de a porni la realizarea lui,
şi a poza ln dezamăgtt şi a da vina pe aijii
la terminarea lui, cind se vede ceea ce a
ieşit Mai multli modestie de la bun Tn-
ceput, mal multli rezervă faţă de tentaţia
auto-adulării, mai multa încredere nu nu-
mai tn sine dar şi Tn echipă, ar fi, cred, o
premiză a maturităţii şi a adevărului crea-
tor.
În filmele noastre nu este încă destulă
surpriza. Este foarte mult previzibil, chiar
în filmele cele mal noi, cele mai originale
şi interesante. Totul decurge previzibil.
Lipsesc de asemenea marile metafore
filozofice. Existli lncă o frică de marele
moment filozofic-cheie, momentul de con -
difuzare dovede,te ci e tipul de film de
•curai lungi». Acela•I lucru credem că se
va Tntfmpla fi cu ultima sa peliculă, •Oraşul
Filmul Anul
Nr. de spectatori
1. Secretul cifrului 1960
2. Tudor (2 serii) 1963
3. SiNtul 1965
4. IJn f ilm cu o fati
fermecitoare 1967
5. Drum ln penumbrl 1972
6. Or„ul vizut de aus 1975 premieri tm
centrare filozofică, care sa arunce apoi
l umină asupra întregului film, chiar da că
acesta apare într-o fracţiune de secunrlă ,
la sfirşit, ca să ilumineze brusc tot sensul
filmului şi să-l ampHfice la maximum.
În nenumărate documente de partkt s-a
arătat că cinematografia trebuie să fie un
mijloc de perfecţionare a societăţii, ca ori-
care altul, ca rid icarea nivelului politic, ca
şi lupta pentru dezvoltarea economică, ca
şi perfecţionarea organizării structurilor
statale, sociale.
Este imperios necesar ca fiecare ci-
neast, fiecare membru al echipei de fil-
mare să-şi ridice necontenit pregătirea
pol itică şi profesională, să-şi ridice n'econ ·
tenit nivelul de cultură şi, mal presus de
orice, să întărească legăturile cu viaţa tu-
multuoasă a celor
tăţile în continuă
ce muncesc, cu reali-
prefacere ale jării, sa
ţină pasul cu transformăr i le revoluţionare
înfăptuite
tru.
sub conducerea partidului nos-
Avem datoria de a elimina din filmel e
noastre aspectele facile, şabloanele, pu-
tem îmbogăţi mai mult conţinutul de idei
in aşa fel, lnctt să traspară limpede mesa-·
jul nostru de artişti patrioţi, de comunişti.
Exlstli la noi preocupări evidente de Tmbo-
gAţire a mijfoaCelor de expresie, de diver-
sificare tematicii şi de gen a producţiei de
filme. Sili în atenţia noastră continuă să
dezvoltăm şcoala naţionala de cinemato-
grafie care să fie o expresie cuprinzătoare
a societăţii socialiste româneşti, a cuce-
ririlor revoluţionare ale poporului nostru,
a experienţei şi gîndirii creatoare a parti-
dului nostru.
Am făcut un pas considerabil spre
acea artă angajatli pe care o aşteaptă
partidul. Ne mlndrim că am fost capabi li
să-l facem. A fost un pas mare, dar se
aşteaptă de la noi mul~ alţi paşi înainte.
Ne angajăm să-i facem, ne simţim che-
maţi de tumultuoasa viaţă a societăţi i
noastre. Ne simţ i m chemaţi de vocaţia
noastră de artişti militanţi.
Ion POPESCU GOPO
Preşedintele ACIN
vizut de aua•, a clrel premieri va ave..1 loc
ln toamna acestui an.
Mihai DUŢĂ
I nlerpreti principali
3.TIUOO Emanoil Petruţ, Geo Mai·
can, Mihai Mereuţi,
George Măruţă
11.-.ooe Emanoil Petrut George
Vraca, Amza Pellea, Ion
Besoiu
1.317.080 Emanoil Petruţ
Margareta Pîslaru, Şt e·
112-0IO fan Iordache, Emmericl1
Schăffer
1.345.GOO Margareta Pogonat, Coi
nai Coman
Margareta Pogon el,
George Constantin, Ila-
rion Ciobanu
https://biblioteca-digitala.ro
ntonita troleibuz
IB O scurtl dar rapidi nn-
cheti printre confraţi
inorrv_11. ml-.a confirmat o vagi dar
• 'V• 1 ...., dureroasi binulali. 1-tHTI
întrebat Fratl ciuzafi {a-
dic4 ai aceleiaşi cauzel,
spunetl-mi, care e mijlo-
cul de locomoţie cet mal frecvent 1n
filmele noastre moderne? Cu ce merg · e cam pustiu feroviar şi auto. După car ~.
de obicei eroii timpurilor noastre?
Pe locul I a ieşit matlna personalii.
Autoturismul. Dacia. Pe urmi, trenul.
Oupi aceea, camionul, basculanta -
mal deloc tramvaiul, troleibuzul, auto-
buzul. Am Insistat: Numiţi-ml filmele ln
care avem troleibuze ,1 autobuz~ Oupi
un lung ,1 semnificativ «mmmm• ciuti-
tor prin memorie, s-au glsit totu,1, cu
chiu cu val, «Drum ln penumbri»,
«Filip cel bun•. O datl conflrmati, vaga
binulali s-a consolidat fi a cristalizat
lntr-un vajnic adevir: adevirul gol-golut
e ci Tn filmele noastre nu se cilăto­
re,te mai deloc cu cele mal populare
mijloace de transport Tn comun a~ ţirii
noastre rom6nefti. Nu se merge cu
tramvaiul, n-am vizut tramvai Impor-
tant dacit ln «Magellan•-ul Cristianei
Nicolae. adici lnalnte de 23 august 1944.
Eroii nu prea urci nici ln troleibuze.
Autobuzul e o surprlzi; cfnd apare în-
tr-o scenă un autobuz, te ştergi la ochi
ca la o coproductie de science-fiction.
Eu unul, cel puţin , aşa fac: la autobuzul
din penumbra acelui drum, am clipit
lndelung ca tn fata unui pei&aJ lunar cu
Margareta Pogonat ln rolul lui Neil
Armstrong. Eroina se lnghesuia printre
pasageri - nu era o sceni de fiecare zi ,
chiar daci în biografia celor mai mulţ i
dintre noi scena aceasta e attt de banală
ci nici nu mai merita s-o discutlrn nimic mai prejos dectt un bal de slmbiti
Se na,te întrebarea.: oare eroii no,tri seari, o •edintli un bar (barurile, am
nu folosesc cele mal banale mijloace de
transport, fllndci fli mele noastre vor să
evite banalitatea? Ar fi frumos din par-
tea lor - dar n-ar fi frumos din partea
noastri sl nu atragem atentla ci abun-
denta de Dacii, Reneuit-uri, vagoane
clasa l·a (chiar, cite vagoane de a li-a
atl vlzut prin scenariile noastre?) evitl
nu atlt banalitatea blestematA. clt realis- dală tn cinema dorlnta autorului de a fi
mul fi al său real firi de care cred ci
azi, tn situatla estetici ln care ne gislm, proaste, în care abuncta. tramvaiele, altele
degeaba dlscutim conceptul nobil şi
complicat de •banal» ln artă.
Pentru a o spune pe fleau, lipsa acut ă mijloacelor de locomotJe, ci de concep-
a mijloacelor de transport fn comun
dezvlluie semnificativ doul defecte ale
filmelor noastre: ln primul rlnd - evi-
trndu-se marile cilltorii cotidiene - se
accentueazA evident statismul scenelor
noastre, llpaa lor de mi•care. Tntllnirile
I
au loc brusc. Imediat cel dol se gisesr.
fati ln fatl, brat la brat, merglnd puţi n
tel printr-un parc sau pe o stradi d P
populati. Nu ştiu daci ati observat ctt dl•
puţine mijloace de transport se mişei în
planul dol, trei şi aşa mai departe. St-
păfeşte din ctnd tn clnd tn plein air, dotr
parei se stl pe loc, tocmai filndcl tn jur
repede, din nou acasl, sau din nou la
locul de munci Intre maşini - strun-
gurl, freze, macarale, decor pentru noi
lnfruntlrl verbale, actuale, unilaterale şi
adeseori teatrale.
Acesta e al doilea aspect crud -
teatralismul. Se preferi fnciperea, bi-
roul, odaia cu trei pereţi, acolo unde se
dlscuti mult ln dol - cum am fncercctl
si demonstrim lntr-un alt articol." Tea-
tralismul şi al du dlscutlonlsm al1
oroare de marea clrculaţie pe bulevard &
,1 magistrale, de tumultul străzii, de
multlme, tocmai unde-l place mal mult
«aparatul ul•. Prejudecata spune ci mari
Idei nu se pot schimba tn tramvai - tn
afară binelnteles de nemuritoarele re-
plici: «Avansat! lnalnte», «VA dati la
prima?», lncoronate cu acel grandios:
•Nu-tl place, l-aţi mo•lnli micii~ la
care nu exista replici.(Se poate spune
ci aceasti ultimi chemare a fost tntr-a-
devAr auzita de regizorii noştri - el au
dat eroilor lor maflnl mici, personale.
multe, plni la Jaguar-uri ... ). Dar, fii ·
vorba între noi, ce idile, ce pove şl•
tragice şi comice, etice dar fi estetic <'
ce conflicte puternice se pot detecta ş1
chiar desfăşura într-un autobuz. Ce loc
privilegiat pentru observarea cinemato-
grafici. a relatlilor umane se ascunde
lntr-un 341 Un 34 bine filmat nu e cu
Impresia, la noi, slnt ca numir Invers
proporţionale cu taxatoareSe ITB) sau
atttea alte locuri statice fi lnchise unde
se obtşnuiefte a se decide prin discu-
ţii hotlir1toare lnceputul, mijlocul •i fi·
nalul unul film.
Flre•te ci realismul nu stl într-un
tramvai - defi tramvaiul nume,te nu o
realist, neâreallst. Fireşte cA exista filme
geniale, ln care nu apare nici un troleu.
Problema noastri nu tine de Inventarul
ţia asupra omului ln mlocarea sa zilnică ,
în drumurile sale, mari sau mici, dupA
soare, după o pUne sau dupi o Iubire.
Un om care merge dupii soare fAnl sa
urce oi lntr-o IRTA mi se pare i-reaf.
Radu COSAŞU
 cinemateca
Valorificarea
valorilor
8 "'"~· '"'" '" „. pu ţini pentru adevlrul condiţiei ţăra­
prezenta pu bli cului o lsto nului) filmează Henri Stahl, tn 1936. do-
rie a filmul ui românesc cumentarul etnografic, «Şan~ - cro-
in imagini - jumltate de nica unui sat ardelenesc. Frumosul film
secol de cinematograf na - folcloric e supervizat de profesorul
ţi ona l - prin titluri re- Gu sti. Nu cunoaştem operatorul, dar
prezentative.printre care: trebute sA fie unul din meşterii timpu-
(( Maiorul Mura» (cadril comic bine rit - lui, dacii judecăm dupA eclat-ul imagi-
mat, tn care un ttnăr actor, pe atunci nii fi după dinamica toarte elaboratA
necunoscut, Jean Georgescu, antrenn a compoziţiei, a cadrului. O seamA de
interp reţi de renume, ca Elvira Godea- alte filme etnogra·fice şi de turism («Obi-
nu, Marietta Sadova, Victor Antones ceiuri populare romlne,ti», «Cfntece
cu); «Trenul fantomi» (policier cu t111 ~ „ dan1uri din Bana.b şi altele) se
suspens bine localizat tn versiunea ro- bucură de prezenta unor operatori ca
mânească şi o reve l aţie cinematogru- Ion Cosma si Ovidiu Golpgan.
fică: Tony Bu land ra, spiritual si extrem
de firesc); «H&1ducii» lui lgiroşan u , «Petrolul» (1948), datorat lui Jean
baladesc început al epopeii natlonale Georgescu, •Atenţie, fragil» (1944) de
sau - încununarea celor cinci dece- Paul CAlinescu, o:Reforma •orari»
nii cinematografice, 410 noapte furtu- (HM5) şi d~PACA» de Jean Mihail
noasi•, inegalatâ ulterior tn comed ia dovedesc propensiunea regizorilor noş ­
româneascl, inega l ată în ecranizări (şi tri-pionieri dtre «subiectele zilei» şi Sintem preven i ţi de la unei acţiuni fchloape. B completc azii\

în multe «d'ale filmului»).
P remizele unei scol1
Interesant programul de comp l etăr i, Mult prea prolix ciclul acesta cu zeci
scurt-metraje fi documentare româneşti. de titluri, care mai de care mai len-
B
vocaţia lor de cronicari-documentariş1i .
bun început: •m iza e mi-
cb. Şi devizul. E un film
ficut din clrpeli. Cu fot-
La cererea abonat1l or balişti ln loc de actori -
între noi fie vorba fotba-
list e unul singur, cu
zidari l n loc de actori - tntre noi
fie vorba. unul din zidari e Jean
Constantin - cu manechine ln loc
de figuraţie speciali. «Miza e micb,
se plfnge regizorul, care nu e regizorul
filmului ci regizorul Jean Georgescu,
directorului studioului, care nu e direc-
torul studioului ci actorul Mircea Albu·
lescu, «miza e miel», $i cu asta se spune
primul •I marele adevir despre acest
•Nu filmăm si ne amuzlm•, numit mai
lntli •Castekt de nisi p». Aşa -I. Miza e
mică, pentru ci ni se propune să rl·
dem. «SA TnfierAm cu rlsul nostru•.cum
spune comentariul pe jumi!Uate ln glu·
mă, pe j umAtate tn serios, nişte gAinarl
prlcAjlţi şi păgubo şi, amestecat! printre
oamenii de tre abă care muncesc cinstit
sau se prăjesc cinstit pe litoralul M ării
Negre. Un hot din buzunarul statului ş i
un hot din buzunarele part iculare. Un
mecanic auto cuceritor de strline, un
donjuan de litoral, convins ci «englez
nu te naşti, ci devii». Un pierde-vari
cu Inteligenţi şi umor fişele persona-
jelor, kt flxeazi definitiv cu acul ironiei
tntr-un insectar numit «Nu filmăm sA
ne amuzAm•, le dă o supraidentitate,
le transformi din personaje de vla1ă
sau de film ln prototipuri umane. Proto-
tipul necinstei sau al arivismului, al
prostiei sau 8' şmecheriei plguboase
şi al falsei nevinovăţii uşor tlmpe. Fil-
mul desfăfoară o adevărată expozi,ie
de prototipuri la alegere, pozitive sau
negative, la alegere de pllns sau de rts,
de cond amnat sau de aprobat, oricum
şi oric.e cu zl mbet, neapArat cu zimbet
căci, dacă nu filmlm să ne-amuzăm,
oricum filmăm si-i am uzăm pe cei lalti.
«Nu filmAm să ne amuzlm» este o
demonstraţie de «scos haz din piatrl
sead». Inutil să ne lntre băm de ce
trebuie scos hazul din piatră seacă ,
asta e s i tuaţia ş~ de altfel, filmul ne
explici de la bun inceput şi acest l ucru,
aşa cum vine mai tlrziu, pe tot cursu l
lui, ln l nttmpinarea eventualelor nedu -
meriri sau nemulţumiri . Dacă ni se pare
că sl nt prea multe personaje şi prea
mare înghesuială ln film, •regizo ru l»
ne comunică lndată cit de tare ar dori
el si facă un film cu un singur per&o-
naJ „. Dacii observAm falsul unei situa-

apucii 'i
tomnatic care furi sărutlri de pe unde
mincare de la restaurant cu
sufertaşul, un bi•niţar o:pollglot•, pe
care film ul ii plrlsefte fărl milA, ş i
atB mai departe ..• O galerie de perso-
naje descinse din «Urzica» $8U de la
«Unda veselă» aau din scheciurile de
album duminical Da, trebuie s4 recu·
noaştem, tn ce priveşte obiectul satirei,
miza este nu numai mici dar •i veche,
tocită ptni la epuizare. De oblcef, tn
asemenea cazuri - ş i cinematograful
cunoaşte clteva - toate speranţele stnt
puse ln sub iect şi în acţiune. ln cazul de
fatA tnsi subiectul este superb, dar lip-
seşte cu desăvtrş lre, Iar ac11unea este
fnlocuitii cu o suita de tablouri vivante
oarecum legate între ele.
Interesant şi pentru publicul care a ris tante ca sA-1 putem cuprinde aici. De
$1 totuşi, •Nu filmăm să ne amuzăm »
este o comedie cu un anume haz •i nu
copios ia «Visul lui Tlnue », la «Accattone» (Pier-Paolo Paso hn1 lipsită de o oarecare notă moralizatoare,
«Haplea», •Bina-Bana• sau «Ora ve- deschizlnd o cakt originală ln cinema- e drept, minorit Oe fapt «Nu filmAm s-ă
seli» Cte ooti deci amuza chiar si cu cu- tograful de artă contemporan) la clasi- ne a mu ză m» este o comedie care iş1
plete satirice pe subiecte grave, daca cul «Stigmat al r~ului» de Orson transformi defectele tn calităţi şi pau-
«animatorul» e o personalitate comici Welles; de la disputatul •Mincitorul zele de spirit tn scfnteieri de fantezie.
şi totodatii cunoscător al efectelor ci- de dovleac» al lui Jack Clayton, la Personajele stnt arhicunoscute şi ba-
nematografice); interesant 'i pentru teo- strllucitoarea tc Anna Karenlnu -ver- nale? Ei bine, ele vor fi tn chip programat
reticianul care ar putea glsi filiaţii te- siune Clarence Brown-Greta Garbo; de banale, cu tot dinadinsul banale, banale
matice fi anumite tradiţii artistice ale la «lnfideleleD lui Monicelli (post-neo- ptnă la caricatura banalului. Dialogurile
documentarului nostru tn această se- realism anunttnd filmul psihologic an- nu stnt sclipitoare? - şi nici n-ar fi
lecţie demonstrlnd premizele unei veri- tonionian) la «Femelu•tll•• rbfltatu- putut fi, personajele banale nu vorbesc
tabile şcoli româneşti. Sobre 'i suges- lui Claude Chabrol; de la strlbunica
ca tn G.B. Shaw-el bine, rostirea acelor
tive documente ale stării de cruntA mi- cinematografului de artă,clntoleranţu dialoguri obişnuite va fi adeseori con-
zerie feudală a ţl§ranului romAn: «Aori„ l ui Gritfith, la senzaţionalul «Proces» vingltoare prin caricatura . Prett ozft ~ţii.
cultura. in Romlnlu (realizat în 1912, al lui Orson Welles; de la sceptica vi· Subiectul nu se leagâ cu nici un chip ?
de C. Theodorescu) •i •Viata la ţari» ziune contemporani din •Omul nu e
;;e~~en~~~~d'::~~:~:~ende:~s:~,:~
~~~ )~up~~c~~eo~eb~n~~mf a7r::a~f:i~i
4 0 paslre» (Ouşan Makavejev) la clasica
ţii anume, cineva din echipa de fi lmare,
eventual o actriţă, ne comunică ime·
diat, tn gura mare, ce crede ea despre
acest fals. Dacii ln fine observAm prea
marea boglţie de şarlatani, bişniţari
$i şmecheraşi, dacă ni se pare deci că
neob işnuitul negativ capătă proporţii
prea mari, Toma Caragi u ne-o ia lna-
inte şi ne mlrturi se,te senin şi tandru
dl..j este dor de un film cu oameni
obişnuiţi. Este într-a devăr toarte greu
de glsi1 un locş or atacabil în această
cazematl de hâz, construitii cu gri jă şi
oarecare plâcere, nu de un om ci de o
întreagA echipll din care mî-a• pernute
să citez vinovaţii principali: Iulian Mihu,
Teodor Mazilu, Toma Caragiu, Gneor -
ghe Cinică, Jean George scu, Gina Pa -
~~~hb;'~0ro~e:c"u~r~:'1a~~"tu::f.0~~
gela Chiuaru, Ang ela Stoenescu, J ean
Constantin şi Alexandru lntorsureanu
şi Gheorghe Fischer, ultimii dol pe post
de vlnători de Imagini tn Graphls-color.
O mînA de profesion işti fnzestraţi
care 1 cu elegantl. umor şi o mare can-
titate de autoironie, au j ucat miza mică
ce li s-a oferit cu o seriozitate cu care
ar fi jucat o miză Importantă.
Eva SIRBU
Cln~matograflc «Bucu-
Un film al Studioului

~o~:~:·df!. unAf~l~u~::pr:c~rc:::Jacş~ - ~==~::~= 1~r:!t;E-~~=

operA a cinematografului sovietic.«Po-
sugestiv. Ce imagine succintă a con- vestiri despre Lenin• tn regia lui lut~
trastelor oferi secventa cu descinderea kevici: de la romanticul «Carnet de pare neverosim i lă? El bi ne, un comen- Decorurtlr. 1rh.Aur•llu /on•scu. Costumele:
(ca de pe o altii planetA) unei fragile bal» a lui Duvivi&r la opera b'1hue 1iană' tarlu - un comentariu scris nu de ori- Doina u~11111. Muzic.a: Rllllu .Ş.,ban. Monta~
doamne ln vizită la o treierltoare unde de v1trio lanlâ crilic..1 socialii, nFarme· cine,cf·de Teodor Mazilu,ş i rostit nu iul:GabrS.„Nui&Sunetut/ng. o.r.1one1eu.
::,~~~~~.~n vg~~ ~Jr~~fi}~~ 1r~~ln~~e; dovedesc ci fllYelul de culturi cinema- :~rijr~f':fi ~~Ide:oc~o~~rT~lup;,;c~e~: ~=::FJ:A~::!:,~~~.o/tJ:'E :°?.J!ff~~
cui discret al burgheziei• - cereri le

care sA evoce mai plastic atmostera sa- tograficii al abonaţilor a crescut con- esenţiale o va a!uta să pă~eascA.
daci Chlu1ru,
tu lui cu arşiţa•ipraful muncii dintr-un siderabil.
veac parei Tndepirtat de care ne des-
nu graţios cel putm onorabil peste golul
St(»nescu, ,..,. Consllntin.
A11,_1a

di ntre doul lntlmplări deghizate ln ac-

part în realitate numai şapte decenii. ţiuni. Dar comentariul acela face cu
Cu multă grl;A. pentru plastici (şi mai Alice MlNOIU mult mal mult dectt oficiul de ctrjă al

https://biblioteca-digitala.ro

lntr-adevăr, tema e delicatA,
B
i ndiscutabil delicată , dar la
fel de indiscutabil generoasă.
lntr-adevăr, problema e gra-
va, cu adevărat gravă , de
strtns inimi, de aşezat no-
duri tn git, dar mai ales de
pus pe gtnduri. Tema, sugerat:'\ scurt şi
c upr i nzător de titlu. Prob lema, enun ţ ată
şi ea, laconic, lntr--0 tntrebare s implă, sim-
p lă, dar profund ă, cum num ai copiii pot
pune: «Miercuri, «tati» se spune tot tatA?»
lntrebare delicata, ca·re a născut pe loc
alta pentru regizorul Mihai Cons1antinescu:
cum să răspundă lumii la această între-
bare, căile fiind ca întotdeauna mai multe,
ier cea bunA, tot ca fntotdeauna, un i c ă .
C ăc i la o asemenea întrebare se putea răs ­
punde cu fur ie, cu obidă, cu brutal itate, cu
sliş 1 cre, cu mverşunare , se putea răspunde
în toată gama reacţiilor omeneşti sttrnlte
de o asemenea tntrebare. Mihai Constan ti-
nescu a răspuns cu grijă Cu grijă şi cu de-
li cateţe. El s-a purtat cu acest film delicat cu
a tenţia ş i dexteritatea culegiHorllor de t ran-
dafi ri. Şi-a pus mănuş i - ne-a pus m ă­
nuşi-sânu se r nţepe, să nu ne lnţepăm, s ă
·nu ne doară prea tare nici pe noi, nici pe
spectatori. Mai mult, el a mers înaintea
noastră şi a smu ls ţepii prea mari şi i-a
lbat doar pe cei mal subţiri şi mai bonţ i,
attta cit prin m ă nuşă să mai simţim o zgl rie-
turi, atlta cit sA nu ne pierdem chiar toati11
plăcerea culegător il or de trandafiri, care ş1
în lntepătura unui spin mai stă Dar mai cu
seamă ne·a înarmat cu o foarfecii foarte,
dar foarte bine as cu ţi t ă, care să taie scurt ş i
dintr-o m i şc are şi exact de unde trebu ie,
floarea. Oe aici rncolo socotesc că meta-
forele nu-şi mal au rostu l, di se poate vorb i
cu vorbe da toatli ziua despre un film numit
«Tată de dumi nic!», al doilea al regizorulu i
Mihai Constantinescu. Fără metafore şi fără
menajam~nte, cicl, mi se pare mie, Mihai
Constantinescu nu este tipul regizorului
fragil care si se pripădeasc4 la o suflare de
critică. Dimpotrivă, mi se pare a fi un reg i-
zor în stare si suporte orice. Mai ales ad e-
vărul. Iar adevărul, adevirul meu, fireşte, mi
se pare a fi următorul: •Tată de dumini cii»
este un film frumos, care n-avea nevoie
de frumuseţe . Este un film gingaş, care
trebuia să fie necrutător. Este un film duios,
care trebuia st fie riscolitor. Este un film
~llnd, care trebuia să fie crud . Este - şi
iar mi paşte metafora - un tigru ce a rTvn it
si fie pis ică. Întrebare logică şi inevitabilcl:
de ce si vrea un tigru să fie pisică? Răs ­
puns sincer şi tari scăpare : pentru că
tigrul I s-a părut lui Mihai Constantinescu
prea mare pentru lumea mică a filmului
sâu. Şi aici a greşit, dci l umea filmulu i ~
sâ u nu era mică. Povestea acestui talii de
duminici, scrisă de Octav Pancu-laşi , era
bogatll, era plină, era adevirată, cu perso-
naje vii, tulburătoare, cu dialoguri inte-
ligente, sprintene, spirituale - uneori poa-
te prea spri ntene, prea inteligente - şi bine
că am ajuns să reproşăm unor dialoguri
sprinteneala şi nu platitudinea - povestea
acelui «tată de duminică» pe care Mih ai
Constantinescu a vrut~ cu tot dinadinsul
simpli, avea motivăriJe ei, complicate din -
colo sau dincoace de ea, motivă ri continuie
în personajele, dramele şi proble mek! cola -
terale, aşa-zis colaterale: drama femeii
care emu ştJe să-şi pllistreze so ţ ul•: drama
femeii care «nu şUe să-şi gbească un soţ »;
problema căsniciilor «de duminică », clei
ea este agronom la, să zicem, Strehaia, Jar
el,procuror la Bucureşti; problema celor ce
nu -fi găsesc locul decit la locul de mun că ,
a celor îndrigostiţi ptni peste cap de mese-
O dezbatere etică
susţinută de Amza Pellea şi Radu Beligan
ria lor sau copleş iţi tot ptnl peste cap de ea,
problema celor ce fac faţă dramelor şi pro-
blemelor cu zîmbetul şi cu gluma pe buze ...
Motivarea acelei situaţ ii - un bărbat se
desparte de so\la lui şi de copil pe care-l
«are» duminica («duminica eşti al meu»),
pentru că nu este în stare sâ facă fată obliga-
ţ iilor familiale, pentru că «viaţa» lui se aflâ
la locul de muncll, dar şi pentru a1 are
45 de ani şi nu mal are ribdare dectt din
nou şi iar numai pentru meseria lui, moti-
varea deci, se afla Tn toate aceste «mârun -
ţi ş uri». Motivarea chiar a acelui accident tra-
gic. Motivarea frumoasei amicitii ce se l eagă
Intre un bărbat şi alt bărbat. motivarea
întregii poveşti finalmente, există în fil m,
dar ni se comunici§ sărac, zglrcit, printre
pic!turi. între două butade. Intre doua
pahare de coniac. între doua uşi. Ace le
« mărunţ i şuri» erau carnea fi sl ngele fi l mu-
lui, erau făcute sa.1 hrineascl, să -l facă sa
tr iiască cu adevirat, dar nu, nu se poate.
cicl reg izorul e la post, reg izo rul veghea zA ,
cu pi ciorul pe frlnă. Unele fîl me nu ajung sa
se comunice din lipsi de combustie, din
pani de motor - motorul e reg izorul, nu ? -
«Tată de duminici» nu ajunge să fie el
în suşi din prici na unor frîne zdravene, mult
prea zdravene. Clnd dai să zici: «gata ,
acum merge, acum se încheag ă, ac um se
fa ce legătura şi iese Tntregu l, iese rll:spunsu l
la întrebarea, la î ntrebările filmului», un
cadru spectaculos de carting rupe totul şi
ne aflăm din nou la unu şi cu unU fac doi:
un tatli de dumin i că şi un fiu de dumini ci ,
tovarăşi , atita vreau să spun! Şi dacii nu o
i magine de carting, atunci o scenâ dulce, o
amuzantă lecţie de geografie. Sau o discu -
ţie între copii. Sau o paradi a modei. Sau ,
de ce nu ?1 iar carting „ . «Şi tu ce râspun ·
deai?» - lşi întrebă tatăl fiul care-i poves-
teşte cum a tost el lntrebat de ce pârlntii lui
nu locuiesc tmpreunll. Iar fiul - 13 ani -
rispunde simplu: «Schimbam vorba»... Este
exact ceea ce tace şi Mihai Constantinescu
cu filmul &Au. Sch i mbă vorba. Vorba e grea
şi greu de dus tn spate. El o sch i mbă pe
una mai bllndll, mai dulce, mal uşoară, el
transformă moti vările, explicaţiile, sensu·
rile filmului tn momente de divertisment
(vezi excelentul moment Mazi lu, autocitat
cu tandreţe şi abjecţie, vezi momentele
-de exp li caţ i e dintre ·cele două femei, vez i
momentul vag moralizator „ dintre procu·
ror şi eroul principal). Transformate ln
momente, motivăr ile pier firesc. mor de
moarte bună şi r ă m în ca momente„. Mai
mult şi mai departe: plastic, filmul cerea
prin toţi porii o imagi ne puternică, drama-
tică. Avea nevoie ca de aer de dramatismul
ei. Dar nu. Plnza ecranului este cadrul
unei expoziţii de tablouri vesele, multi·
c olore, relaxante. Rar, o pată neagră -
pa ltonul procurorului, rar o sugestie de
ce nuşiu Interior - rochia de sărbitoare
a soţ i ei părăsite este de un gri-bleu şters -
sau de pAmîntlu sufletesc - haina tatâ-
~~l~~a~~a~~ec:i~i~a~i~a:c!~!'::,J~:R~o~!:
che Oum itru-Fony tntllnind costumele sem-
nate Ileana Oroveanu şi decorurile lui Va-
sHe Rotaru, sau pur şi simplu supusă indl-
câtiei regizorale, tşi împlineşte functia dra-
matici: lntr-o imagine, simplu dar convin-
https://biblioteca-digitala.ro
gător tu l burătoare, de confruntare la locul
accidentului, lntr~ imagine subtilă, cu sim -
plitate subtili, a unei pete negre ce apare tn
spatele celei maroni i, a unei mlini care
intnl ln cadru la timp si ciocneascll paharul
de con iac, imagine de fapt a unei prezenţe, a
unui umăr a l ături . Sigur, mai slnt, sigur,
s-ar mal putea găsi imagini de adevAr, dar
prea slnt multe celelalte, cele multicolore,
cele înviorătoare , cele liniştitoare, cele care
ne creează senzatra ci sfntem luaţi pe de
departe ş i cu duhul bltndeţli . Ca sa ple-
căm acasă senini - finalul e deschis,
deci oricine îşi poate linişti sufletul cu
un happy-end pos ibil - sen i ni şi cu ochii
pl ini de culoare, senini şi fredon înd mu-
la Milano
FIPRESCI
Intre 20 ~I 2-4' aprilie a.c. a avut loc
la Milano Adunarea generalii a Fe- rale a fost dedicată alegerii noului
deraţiei Internaţionale a Presei Cine-
matografice (FIPRESCI).
ln prima parte a dezbaterilor, re-
ţării noastre, a fost aleasă în una~
prezentanţii a 25 de ţliri au pus în
discuţie tema : «Cinematograful
nimitate Vicepreşedinte al Federa-
ţiei Internaţionale a Prese i Cinema-
popular. un imperativ al epocii noas·
tografice.
zice frumoasă, scrisi de Tem istocle Popa,
sen i ni si cu imaginea a doi b ăieţ i
plus o fetită, frumoşi şi bine aleşi, şi bine
condu şi - Sebastian Constantinescu 111
rolul fiului de duminici, Mihai Cociaşu ,
fiul procurorului, şi Ruxandra Sin - sâ
plecăm î nduioşatf •I plini de lntelegere pen-
tru toţi eroii filmu l ui, să plecăm adică fi.
niştiţi de llngă un film care avea toate da-
tele şi toate şansele să ne neliniştească .
în toată această oaza de duioşie, cinci chi-
puri de oameni şi de adevăr trăznesc de la
di stanta a viaţă ş i a adevâr. Amza Pellea ln
rolul tatălui - Amza nu-i duios, Amza t ş i
duce tn spate eroul filmului care ar fi trebuit
să fie o:Tată de duminică», ş i -l duce cu o
forţa rari şi cu o încrîncenare minun a tă;
Gina Patrichi - în apariţii scu rte şi cit d e
ingrat filmate! - cu subtilitate şi gratie
soţie «pi e rzătoare»; Radu Beligan pe post de
procuror «umanizat» prin farmec şi discre-
ţie; O lga -Delia Mateescu tn rolul celei ce
«sc himbă mirosul ·de benz i nă cu cel de
formol ş i viceversa», a femeii care mli-
ntncă ceapa ca sa miroasa şi ea a ceva, fad ă,
frumoasi şi rece; ş i Mircea Constantinescu-
Govora ln rolul medicului, cu sinceritate ş i
dreptate cinic, cu sinceritate şi răutate
«iertător». Între aceste cinci personaje se
lncheagă , rar şi scurt. micile mari momente
de adevAr ale filmului. Dar mai cu seamă
prin ele tşi dovedeşte regizorul ştiinţa de
necontestat a distribuţiei. Şi tot prin dîstri·
butie se spală el mal cu seama de păcatul
de a fi fâcut din «Tat! de dum in i că» un
fi lm de toate zilele. Comparat cu pnmul său
film1 <c Despre o anUme fericire•, filmu l de
faţă este, firi lndolall, o demonstraţie de
rapidi acumulare de meşteşug, şi nu numai
atil Primul său film era descifrarea timidA a
unul debutant «Tatl de duminicii» este
şoapta unui regizor care pare a avea ceva
de spus. Ceva de spus ln gura mare. S ă
aşteptă m . Ni mic nu ne tmpiedicii să aştep ­
tăm . Nimic nu ne dl drep'tul să ne tndoim că
acel ceva va fi spus rn film ul urmâtor. Sâ
aşteptAm. Eva SIRBU
Producţie a studioului «Bucure,u -. Calll de
filme Trei. Dh„ctor. Euye11 M •ndrk.
Scenarlu h I 6 d.u >1.111cu l;i o; I Reala: M ihai
Constantinescu. lrnau lnea: Costache Dumltru-
Fony. Scenografia: VasiM Rotaru. Costume: Ilea-
na Orovunu-Cosman. Mudca: T•mlstocle Po,,..
Cu: Ama PeflH , RM!u &/Jgan, Gina Patrlchl,
Olga-Delia M11tttscu, Botls Clorn•I, Mlrcu Con-
stantinescu-Govora, Andrttl Codarcu, Cornel Vui~
şJ copili Sebastian Constanllnescu, Mlh11l Coclaşu,
Ruxandra Sin.
Partea a doua a Adunării Gene·
birou al Federaţiei.
Ecaterina Opr o iu, reprezentanta
·9
 -
B
Subiectul pe care 1-a sens
pentru dţJmneavoastră Fran-
cisc Munteanu pare bine le-
gat, dinamic. are o anumit ă
tensiune, cum aveau şi lu-
criirile anterioare ale scena-
ristului. De altfel filmul dum-
neavoastră. Ştefan Roman, la care aţi de-
venit şi coscenarist, pare să aminteasct
Tntructtva •Sflnta Tereza şi diavoliiJ•.
- Doar ln măsura tn care aminte•te şi
alte filme de rbbol.
- Ex i stă totuşi unele elemente comune:
ca pti vitatea eroilor tntr-un lagăr militar hit-
lerist, evadarea pe care o anunţaţi d in
titlu şi altele . ~
- Eu aş zice ca e vorba de elemente co-
mune genului acesta de filme care presu -
pune totdeauna situatii lim ită şi Tn care nu
conteazA atft schema acţi un ii, de multe ori
aceeafi, cft comportamentu l eroilor fi mo-
dul de tratare a aventurii. De altfel povesti-
rea din filmul nostru este inspirată de un
fapt autentic. petrecut ln timpul riizboiu lu1
antifascist, pe frontul sustinut de armatele
române, ln munţii Tatra. E cea mai bun ă
garantie cli subiectul, d eşi poate aminti de
altele, e nu numai originâl dar, tn ·felul siu,
unic.
- Vorbeaţ i de un comportament diferit
al personajelor.
- O primA împărţire a lor, simpli dar ne-
ce sară tn acest gen de filme, e Intre cei
buni şi rli, între ai noştri fi ceilalţi . Apoi sTnt
d i ferenţele de nuanţA Intre cei patru prizo -
nieri, doi români, un englez şi un dane2,
înc hişi în aceeaşi î ncăpere. Dar acţiun ea
filmul ş1 literatura
Concert din
muzică de Bach
Pentru a doua oaril ln-
B
tr-un an televiziunea ata·
că, lndrAzneţ, cu real şi
demn succes artistic, o-
pere ale literaturii noas-
tre clasice socotite de
unii neecranizabile. Cei ce au ezitat au
greşit-sau nu au lnţeles încă o eviden-
ţă: aceea că o ecranizare e o lecturii ca
oricare alta ce memorează numai o
parte a operei, renuntind la lntreg.
Ecranizarea lntregulul e o utopie. După
Sub pecetea tainei - scurt film
interesaht ce aducea ta vedere atmo-
sfera haluclnantA a prozei lui Mateiu
Caragiale-: serial ul în patru capitole
Inspirat din Conced din muzică de
o
Bach prilejuieşte lntllnire neaşteptat
de maturii şi de sensibilă cu complexi-
tatea tulbure, echivocă a personaje-
lor Hortensiei Papadat Bengescu. Un
omagiu - dar şi o deschidere de ca-
rieră cinematograftc! pentru opera
- 10
E\udarea
sau debutul continuu
Suspens, eroism, umor şi analiză
de caracter într-un film de război
filmului se petrece şi tn multe alte amb i an ţe.
Oe fapt, tocmai aceste d iferenţe de nuan !ă
au un rol dramatic, ele funcţionează ca ele -
ment de suspens. Engle?UI, de pildă, e tot
timpul sus pectat, pentru caracterul s ă u
flegm atic: va trăda sau nu va trida? T ot
din aceste diferenţe de comportament re-
zultă şi ideea filmului, prea legată tnsi de
deznodămfnt pentru a v-o expune acum
~r;:>::f/~; l~iiR;:;~u~~~~~;:~:~~e:a as~~~~~!
suri plnA ln ultima clipă.
-Cum aţi defini genul filmului?
- «Evadarea» va fi un film simplu, d irect,
in care nu vindem o blanl de pisicii drep t
blană de cincila. Schema narativă e a unui
scriitoarei, stinsa din viaţă acum doua-
zeci de ani.
Răspunderea şi-o asumă Dinu Ta-
nase, pentru prima oară regizor după
ce, ln calitate de operator, fusese
autorul remarcabilelor imagini dln1n-
toarcerea lui Magellan, Ilustra• cu
flori de clmp, serialul t.v. Urmlrirea
etc., Tot el era şi coautorul filmului
Sub pecet„ tainei, mai sus amintit
Artist cu rar .talent, etdovedeşte nu
numai calităţile profesiunii cde bază •,
dar şi clteva din virtuţ i le unui reg izor
de cert viitor. Intre ele, priceperea de a
alcătui o distribuţie interesantă, valo -
roasă prin Interpretări de egală vir-
tuozitate ln roluri atft de dificile. Apoi
memorabilă rămlne atmosfera, tonul
cu care se vorbeşte, just găsit Intre
pedanteria caracterelor şi lncărcarea
literaril a stilului autoarei. Fragmen-
tarea acţiunii stufoase, inerentă unui
serial ilustrativ, a fost şansa unul
exerciţiu de povestire, exerciţiu ce va
trebui verificat lntr-un subiect, o trau-
mă de lung metraj obişnuit. Efecte de
Imagine ştiam cA vom avea de aplaudat.
Surpriza cea mal frumoasă este pre-
zenta Irinei Petrescu lntr-un rol pe
care-l joacă cu o distincţie şl virtuoz i-
tate de excepţie. Concertul e o peli-
culă inventivă şl rafinatA. Autorul ei
şi-a obligat cariera tinereţii sale atft de
dotată . Gelu IONESCU
https://biblioteca-digitala.ro
film de rlzboi, patrioti c. un film de acţiune ,
1n care mă preocupi însă foarte mult psiho-
logia personajelor şi din care nu lips esc
unele momente de umor.
- Mi se pare ca unele partituri din sce-
nariu stnt scrise în mod expres pentru a
pr ilej ui astfel de momente anumitor acto ri .
De pildl, presupun că unul dintre cei doi
romlnl luaţi prizonieri va fi Jean Constan -
tin.
- Exact. Tn schimb, celAlalt va evolua în
ah registru, dramatic, fiind interpretat de
GheO!Ohe Din l că.
travelling avant
Un şoc
binefăcător
Maestrul X suferea oe o
B
ciudată amnezie: adus la
spital, ln urma unui acc i-
dent ale cărui amănunle
nimeni nu le cunoştea, şi
leşin d abia Oupa vreo c1 ~
teva zile d in starea de
inco nşt ientă, maestrul nu-şi putu aduce
aminte decrt numele său şi faptul ci e
regizor. fn urma unor mi nuţioase ana-
lize şi consulturl medicale, soborul me-
dicilor hoUirt el pacientul poate pleca
"acasă (da, !şi ştia şi adresa), deoarece
starea sa prezlntl. oricum, mal puţ i ne
semne de tngrtjorare declt a altora -care
nici nu trecuseri vre odată prin vreun
spital.
Abia ajuns tn k>culnţa sa, maestrul
primi vizita unui tip ciudat, sfltos şi
vorbllret, despre care află că e director
de producţie şi ci e un vechi, un foarte
vechi prieten al slu. Vizitatorul U anuntă
el a doua zi urma a6 dea primul tur de
maniveli la filmul al cArui scenariu,
bitul din nou la maşină, tocmai i-1
adusese. O~pi plecarea vizitatorului,
realizat plnă acum, de pildi cu «Simpati-
cul domn R»?
-Nu.
- Va fi deci un al doilea debut
- Unul dintre, fiindci tn tot ce facem
tre bu ie ~ avem cel put in sentimentul că
debutâm, dar neapărat altfel Oe data a-
ceasta, regia, maniera de a filma vreau sA
fie, ca şi subie ctul, cft mal credibile, mal
realiste. Deşi nu vor ltpsi efectele de ima-
gine: efectul de noapte, fiindcă j umătate
din film se petrece noaptea. efectul de ceată,
cel de bombardament ş. a.m.d. Va fi un
film aspru, bărbătesc. dar nu din ariditate,
ci ca o trăsitunl de stil, impusi de subiec-
tul acesta, cu momente de performantă ln
alpinism şi de agilitate şi rezistenţi vir ilă,
impus4 de asemenea de voinţa noastri de
a nu introduce de formă personaje de colo-
raturi. De aceea nu vom avea nici o femeie,
in tot filmul, nici mAcar o figurantă.
Val. S. DELEANU
Foto : A. MIHAllOPOL
Reoia: St~fan Traian Roman. Scenariul: Frinelsc
Munttanu şi $l•fMI T"illl'I Roman. lmagln.e a:
Octa 1<1Jn Buii. Decorurile.: Ridu Cllln.scu. Cos·
tumele: Galwl•la Uzlreşeu. Muzica: Gabrs.I M M·
gMlnt. _
ln dlstribuUe: GheorgM O/nici, Em~rkh Schafler
„ro-
Jean Constantin. Ion Boc, Sl,.,lu Stlnc:ul.scu, Ema-
noii P•truţ, Ion Marin.seu, Mlhlli PIJl<j.scu.
ductle a Cuel de filme Unu. Dlr.c:tor. Ion
Buclwru. Producit. del„at: Roxana Pani. P„
lk ull Eastman-color. MW.; planl{kat: I ttJO m.UI
Zilele treceau, fllmirJle avansau şi la
fiecare proiecţie cu materialul develo-
pat, toata lumea se minuna: maestrul X,
care ptnă atunci semnase cam o duzini
de filme de duzină, de data aceasta
concepuse, fără TndolalA, o capodoperl.
Uitase tot: lecţiile profesorilor care
spuneau trfA ca mine», sfaturiSe priete-
nil or, Ideile colaboratorilor, mofturile
actorilor, filmele colegilor, filmele stri-
ine, c lişeele uzate... nu mal tinea minte
nfmic; lucra confonn Impulsurilor pe
care I le didea eul sAu. neatterat el
neviciat, nemodificat şi, ln sflrşlt, sani-
tos. lntr-adevar, pln ă acum.Jumătate din
metrajul util era gata şi era formidabil.
Plni lntr-o zi, cfnd, la o noui viz ionare,
toati lumea observi stupefiată, el maes-
trul se tntorsese la vechiul siu stil, ci
momentul adevirulul se terminase, ci
banalitatea şi clişeele risuflate reînviau
victorioase ln film. Prolectta coincidea,
cum era şi firesc, cu faptul că maestrul
îşi redobfndise memoria pierdută. Medi-
cii spitalului, consultaţi de urgenţă ,
erau de acord: tn viata fostului pacient
intervenise un şoc blneflcitor (aşa Tt
ziceau el).
Culmea este că maestrul însuşi, care
dovedea acum o memorie înspăln)lnti­
toare, nu putea preciza un singur lucru:
care era acel şoc.
Radu GEORGESCU
 Zilele filmului maghiar
Joc de pisici
in urmă cu patru ani, lui
B
Karol~ Makk i se decerna
pentru «Iubire» unul din-
g~,:>~::ii~o~u;~~l~~nft!~
maticii sale, regizorul se
face din nou confidentul
personalelor vtrstnice ale ciror glnduri
le interceptează tot prin genul epistolar.
Două surori ajunse la virsta timplelor
;~~~f,·a~~f~~~~~l~ns~~~e~~;~~~ z~~I~
- una, din scaunul ei de infirmă, aşezat
undeva pe malul unui lac pitoresc,
cealaltl tncercind să ţină pasul cu
vremea, cochetfnd încă cu lineretea,
deşi harta ridurilor li desenase alt chip.
Mărunte lntlmp l~ri de fiecare zr, ieşite
par că din viaţă ~ pentru că bătrtnetea lor
nu m ai interesa pe nimeni, nici ch iar pe
Ninsoarea
În filmografia lui Ferenc
B
Kosa, i.storia funcţionea­
d obsesiv. Din materia-
lul oferit de evenimentele
trecutului mai mult sau
mai puţin fndepărtat s-au
alcătuit med itaţii politice
cu un puternic accent etic: «Zece m11 de
sori• şi&Sentintu, «Nu e timp» şi «Nin-
soare». Fiecare dintre aceste filme a
marcat un timp istoric Tn dinamismul ş1
dramatismul lui, a însemnat un ad de
scrutare în condiţia •i destinul uman, o
explorare în domeniul omenescului .
Lupta, sacrificiul, devenirea - de,in
prioritate şi fn «Ninsoare•, expuse într-o
naraţiune cinematografică redusă la un
minimum de situaţii de o mare densi-
tate; stilul este c9' al unui logician foarte
tenace ln demonstrarea ideilor sale.
Eroii s1nt implicaţi, fie tn rea litatea celui
de al doilea război mondial1 He în reali-
tatea lumii lor interioare, subiecti ve.
traumatizate de condiţi ile exte.rioare.
Convalescenţa
La vtrsta la care alţii Intri, cum se
spune, tn viaţi, eroul reglzoar~ Mara
lutt6r este condamnat, din pricina unei
boli .necruţitoare, la amputarea unui
picior. Aruncat de pe orbita unei exis-
tente flre•ti ce nu se deosebise pini
atunci cu nimic de cea a colegilor di
de generaţie, tfnlrul este supus dintr-o-
dată un~ dramatice lupte cu si ne tn ~
susi. El trebuie si depi,eascl statutul
dureros fn care a
arunc4 Infirmitatea.
Diflcultatea temei, ca ,1 amplasarea în-
delungi, - aproape toi fllmul se pe-
copiii lor, capătă pentru ele pr oportii
neobişnuite fi se împletesc fi re sc, cori -
tinuu, cu amintirile. Ieri este mai prez en l
dec1t azi. Din fotografiile îng ă lbenite de
vreme .se aud parcă ~ii cascadele de rts
de altădată, renasc ilu zi i le şi speranţele
tineretii. Mai ales s peran 1ele. Unde,
cum s-au ri sipit toate acestea ? Au fost
iubirile, apoi despărţirile, a fost un răz­
boi, apoi un altul, apoi lumea s-a aşe­
zat Sltfel, rosturik! s-au sch imbat D is-
creţia tonului, profunzimea sentimen-
telor propun o răscolitoare pagină de
viaţă, un film care face dată nu numai
tn opera regizorului, dar chiar şi în
cinematograful m<lghiar. Cu totul re-
marcabile Interpretarea Elmel Buna •i n
Margitei Day ka. Ad ina DARIAN
Producţie • 5ludlourlloT maghiar~. Regla
şi sce„arluf: l<aroly Mald1•• lmqlnea: Janos
Toth. Cu: M1rolt Daylla, Elma Buii•, Magii
Ma.l<ay, Samu Balisz.
Dramatice, lntlmplări~ vor li pe mbura
celor care le triiesc un soldat int ors
de pe front intr-o permisie tş1 cau til
părinţii ascun,1 în munţi (tatăl deze1-
tase) fi bunica lui - istovită, resemnat ă
de o calmă şi caldă înţelepciune. în
analiza stărilor sufleteşti trăite în ten -
~~~i:;,, ~~ l~tev::;:ţti~l~:~ntia~r;r:::~
MarkoVicova) pun o remarcabilă tinete
observa şi descriu cu atenţie flecar~
ge~ f!e~=~~~rl~~~C!~:y:rfn r~~f~Jr~( _
universul fizic al dramei constituie o
prezentă expresivă dintre cele mai pu-
ternice. Acolo, rn aerul tare a1 piscurilor,
cfnd nepotul ei va fi ucis, bătrlna, sin-
guri, îşi a,teaptâ sffrşitul, amar tmpâca-
tă cu sine şi cu lumea de care &e des-
parte, tn timp ce peste culmi ninge
s ă rbAtoreşte .
Julieta ŢINTEA
Ptod•ctle a studiourilor maghiara. ReQla:
fi scenariul: F~&ne ICdsa. tmqlnea: Sindor
Sâra. Cu: lmre Sz.tb6. Malia Marko~ko~•. P~
ler Haumann, Poli Raicu.
trece tn spital (care, oricum, numai
element de spectacot şi de atractie nu
poate fi) - face ca filmul Maret Lutt6r
să fle pus Tn fata anumitor handicapuri.
Şansa peliculei rtmTne marea ei since-
ritate, o sinceritate trhplnsi uneori ptnă
la cruzime. Interpretarea este pe toi
parcursul filmului la lnăltlme (Andras
Nylrf în rolul titular). De aici mal multe
momente de emoţie reall. Ceea ca nu
e deloc puţin. A.D.
Producţie • sl.udlourllor maghlM•. Reoia:
Man LuttOr. 9ceuri•t Judll M•lauy. lmae
vlnea: JatJO' l<enM. Cu: Andr.s Nylt/, Jana
Br~ho~a,JldiAoJanl. • Cu: Erg~ GMrlsimolf, Ila S.rina, Ln Duro~
https://biblioteca-digitala.ro
Un Rudolph Valentino,înves
B
mintal vefnic tn albul stră ·
lucitor şi imaculat al su c-
cesului fărt umbră , este veş ­
nic pin dit de doi Ben-1 Tui -
pin--i cu lmbriciiminte cernit ă
de cioclu, doi infi care voi
să -l umilească, să-l fad mic tn ochii adm• ·
ratorilor, să-i păteze mâcar o data surtsul
~~~j::~~ ~ ias~~h~1~ne~~~\!~:~~ ~ ~~:~~
1
săpeti care si-i doboare. Aleargă el pe apă
tntr-un alb bolid nautic, el trimit o neagră
torpilă care si·I dea la fund. ln van. Relele
se lntorc în contra riufăcitorilor, din ce în
ce mai negn, ln vreme ce el, Ramon Novarro
(vreau d spun Rudolph Valentino),e din ce
in ce mai surtzitor, mai alb, mai strilucitor.
Începe o mare cursi de automobile tn jurul
lumii? Foarte bine. Maşina albi va fi urmA-
rită de masina neag ră. Errol Flynn (vreau să
spun Rudolph Valentino) ln luptl cu Stan
şi Bran (vreau si spun Ben-Turpin-ii, re-
văzuţi de Frankenstein într-o diabolici dra-
mă din studiourile Mack Sennett). A s1a
este «Marea cursb - film dedicat de
regizorul Blake Edwards domnilor Stan ş i
Bran - o curs.A prin istoria filmului, o curs tt
prin amintire, un zlmbet, un citat, o aluzie,
o iluzie. Nici un gen, nici un tic hollywoo-
dian nu trece neobservat. dar Blake Edwards
parodiezi cu pudoare fi nostalgie, parodia-
ză cu recunoftinţă toate acele epoci naive
care au dat cinematografului naivitatea fâră
de care o arta nu poate fi 1 naivitatea copil ă­
rie i, naivitatea tuturor viselor. De la urmări­
ri:e tip Keystone la maş i năriile drăceşti şi ab-
surde din filmele lui Fatty Arbuckle, de la
seninătatea ilogicii lui Buster Keaton la
m mai văzut.
Norii
Peregrinările aparatului nu cauta aparent
nimic în afara măruntului cotidian. a bana-
lului, dar care miraculos se tncarcl drama-
tic şi devine simbol, metaforl poetică a
vietii, prin talentul şi dorinţa regizorului
sovietk: Boris Stepanov de a spune ceva,
ceva ce simte, ceea ce ştie el tnc4 nu s-a
spus. Trecerea stlngace a unul fllciu tom-
natic printr-o spărtură de gard, cu un ceas
Jntr-o mlni el un castron de ciorbă ln alta,
după ce I se refuzase cererea ln clsltorle;
privirea, aceea•I privire vefnic lnlicrlmati a
flei Savin a, alei mami a unul tfnăr care visea-
la nori fi nu reuşe,te la probele de admitere
în aviaţie: un pui de cop R care face baloane
de sApun; un contabil, şef de colhoz, care
tşl rezolvi problemele administrative în
pauzele dintre filme~ care I se proiectează
tot timpul la cinematograful sitesc - toate
aceste tnUmpllrf şi multe altele devin purtă·
toarele unei poetici pregnante, dureroase
aproape. Acest film care, aidoma eroilor
săi, nu a-a dorit nimic deosebit. a reuflt sâ
ne sugereze sentimentul etern al bucuriei
şi al uitirii.
LN.
----------
Producţie a studiourilor Bleforusfllm. Rqi a(
B<xls Stepancw. Scenariul: Bol'ls Lobllor. Imagi-
nea: rltd NI~. Mar:lca: Oleg 1Cata~alcw4 .
lud Smirnov, Ma11 Solomlna, Evghffll M•nsor.
grimasele lugubre ale comperilor chapli-
nieni, de la bătiliile homerice din saloon -
uri le westerniene, la duelul pe scările caste-
lului din cfte make-uri fi remake-uri cu Rob in
Hood, de la balurile la curte cu valsuri sub
lustre, unde ni se amesteci în amintire
contesa Walewska şi surtzitorul locotenent
Chevalier, la marile tncăierirl cu fri•că -
totul e atins de condeiul cinematografic al
lui Blake Edwards, şi gagurlk! explodeaza
din cOlţurile amintirii, fiecare gest al perso-
najelor, fiecare Tncadraturl se referi la un
film, la un an, tn treacit, cu o uimitoare
fluenţi -alunecare plină de rtsete pe oglin-
da unei mari pasiuni.
Tony Curtis este superman-ul cu priviri
ucigătoare şi Natalie Wood o preistoricii
campioană a eliberlrii-femeil-de-sub-scla-
via-bărbatului. Filmul atl tnsA pe umerii
lui Jack lemmon, erou descins din filmele
de altădată, amestec de ghiduşii făcute cu
•i
aer dricesc, recital ameţitor de expresii şi
mi•câri grimase punctlnd toate canoanele
interpretative ale cinematografului mut El
şj comperul lui - Peter Falk (chiar Colum-
bo!) mtnati frenetic de un jm puls de a face
«rele». Rele a căror apoteozi sfnt bombar-
damentele cu frişcă şi - de ce nu?,..- pră­
buşirea turnului Eiffef inlr -un nor de veselie.
Dan COMŞA
• Produqle a •tudlourilor am.nune. Reoia:
BlaM Edwvds. Scenariul: Arthur Ros:s ş/ BliJ4e
EdwMt/1. haaolnea: RusuH H•~ Cu: Jad
hmmon, Tony CurUs, Natalie Wood, P.ter Fa1" .
Hans Rockle
si diavolul
MedieYalul motiv literar al pactului cu
d iaYolul, reluat lntr-o versiune fantastico-
·umoristi. NefnYin&ul lucifer trebuh! s4 re-
cunoascl în cekt din urmi superioritatea
geniului Inventiv al omulu~ reprezentat ai~i
de un mare me,ter pipu,ar, o face nu înain-
te de a fi recurs la tot felul de sforArli pentru
a-şi pune rivalul tn lncurciturA. Ca în orice
basm veritabil, nu lipsesc nici accentele
sociale, nici cele morale. Llpseete poate
mai multi fantezie. S . D.
Un film de Han• l<ratz.rl Cu: Rol( Hoppe, P•L~
Aust, Sfmone ~- Zt1llnkAi, Mathlu G Dnth~. Chrlsta
L&hmann.
Răfuiala
Un western destul de vechi (din 1965),
destul de pr4fult Un Henry Hathaway de-
tectabil doar din clteva secvente, tulbură­
toare e adevlrat, cu cal, cu cai alergînd li ...
ber, spectaculos. mlnati de pasiunea şi pri-
ceperea acestul regizor tndrlgostft de lu-
mea animalelor (vezi «Hatarl»). Un John
Wayne plictisit, îmbătrtnlt, mult mai Tmbi-
trtnit ca ln alte filme făcute ulterior. Un
Dean Martin indiferent, poate nemulţumit
~~~:~s~oi1 ;~ţ18e=~~:~t~~~:1~~:,
dec~ ca toate westernurUe de duzini, pro-
iectat la noi lntr-o copie lnvechltl decolo·
rati de vreme şi de prea multi foloslntă .
Ro41ca LIPATTI
11

Avem în faţă o colaborare a
B
studiourilor noastre cu cele
de televi ziune «Tehniso-
nor» de la Paris şi Tele-Mlln-
chen, care oferă tineretulu i
hrana mult aşteptată: poves-
tiri"Palpltante, stimullnd sp i-
ritul lntreprinzitor, curajul, prietenia. soh-
daritatea. Sursă i dea lă, romanul lui Jule s
Verne «Doi ani de vacantă», adaptat iniţial
pentru micul ecran tn clteva episoade, ulte-
rior concentrate pentru ecranul obişnu it Tn
două filme: tc Plraţii din Pacific» şi «Insula
comorilor».
Experienta de scenarist a lui Francisc
Munteanu -autorul ada1>t ării litera re si el
dialogurilor - se simte in construcţia de-
ajuns de unitari pentru o naraţiune ce
fusese fragmentată tn cele cfteva episoade
Iv; se simte şi tn alerteţea dia logurilor,
tn grija Cu cr1re-şi fereşte personajele de
fledreala orovenit1 de obicei din ceea ce
aş numi «rhfă1 literar» (admiraţia faţă de
.. Insula comorilor
fructifici mai bine avanta -
B
1ele literaturii: aventuri palp. ;.
tante, desfăşurate tn locuri
puttn obişnuite, eroi deven iţ i
cu adevlirat eroi ln tmpre1u-
rări excepţional e: adolescen-
ţi~ plecăţi într-un voiaj de a-
grement pe mare şi capturaţi de p iraţi, reu-
sesc să evadeze. corabia lor naufraginz!'i
pe o misterioasă insulă, ln care urme ş i
mai misterioase oov eoesc existenţa unu i
om sălbăticit, care ... etc., etc. Aici regizoni
Intervin cu mai multi siguranţă, ei ocpun i n
imagine» situaţiile cu acurateţă fi nerv, reu-
şind momente de cinema dinamic, f~ri s1'
mai facă rabat vlrstei - presupus infantile
- a spectatorilor. Regbim din dnd ln clnd
nu numai suflul bunelor ecran izări după
Jules Verne, dar şi spiritul unei literat u11
oeneroase, morala ei simplă, dar nu s1m -
Fiim reaflzal de SludJoul .Sucureştl» ln co/abornre
cu • Ttthnisonor•-Parls ş/ «Tele-MDnchen», dupa
romanul «Dol ani ~ t'Kan,.t• de Jules Ver i~.
Produc,;. Cuel I# filnN nr. 5. Dlrtttor: O. F„ -
noagi. Scenarlul, dialogurile veHlunU romAne:
Francisc M un teanu. Regla: Giiies GranQif!I' şJ Str-
r1lu Nlcolaescu. Regla ver•iunli romAne: Nicolae
Corjos. Imaginea: AkHndru Darid. Iluzie.a: Te-
n11stocle Popa. Decoruri f,I codumr. Fiiip Duml·
Precizare
ln legătură ru genericul filmelor
• Piraţii
din Pacific• şi «Comoara
din insull»..
Difuzarea,de această data, a folosit
un generic care nu corespunde reali-
tăţii. Filmele mai sus amintite sînt rea-
Un căţel „sărat"
D acă doriţi să aflaţi ce păţeşte un cătelu ş
pridjit, adoptat de echipajul unul vas. cum
creşte el pe coverti, devenind un adevărat
lup de mare, cum stinge incendii şi ce ava·
tarurl poate fntlmpina, ce viaţi de cl irie
poate duce tn cazul ci face imprudenta sa
o surd literari cunoscuti care fi face pe
mulţi dintre adaptatori sâ nu renunţe la nici
un cuvi nţel) . Lu crul cinematografic pare
lnd uneori cam expediat. tn ciuda garan-
tiilor oferite de numele de pe generic.
Pe Ungi secvenţe mai antrenante (cum ar
h capturarea echipajului), pe Ungă peisa1e
umane autentice (lumea pestr iţă a portu lui
oriental in care vor debarca piratii) există
şi o cantitate de improvizaţie. Parcul impu -
nătorului castel englezesc unde se trag sor-
tii fabuloasei cil4torii pare un fel de schiţă
scenograf ică ln care evoluează nişte adulţi
ce se J oacă de-a lorzii, ca nişte copii ce-şi
pun bilrbi ş! se costumează tn absenţa
părinţilor. Muzica lui Temistocle Popa
puncteazl cu nerv cele clteva situatli în -
cordate. Abia cu «Comoara din insul ă» ,
cind echipaj ul ad ult (din film) dispare ş i
las.I loc in tră rii în sceni a adolescentilor -
eroi, Jocu l devi ne mai strlns. Mai firesc ş1
mai atrAgător. · Iosif NAGHIU
plisti, cu atente observaţii de psiho logie ş1
logici a caracterelor, ln ciuda fabulosului
epic. Convingătoare slnt relaţiile dintre co-
pii de condiţi i soc iale diferite, cum ar fi
prietenia dintre Ooniphan, nepotul lordului,
şi Oick Sand, aj utor de marinar, sau com-
plexul pe care-l suferă, faţt de camarazii
lui, Gordon cel firi familie, druia. în gene-
rozitatea specifică a vîrstei, colegii 11 ofer ă
drept compensaţie conducerea grupului.
Toate sensibil tălmicite de titre tinerii in-
terpreţi (copii români, germani şi francezi),
sub o supraveghere artisticA mai ate nUI
decn în «Piraţii.„». Operatorul A lexandru
David explorează mai putin tcexotismul»
ins ulei fi se axează mai mutt pe prim-plan uri
şi detalii, mult mai spectaculoase prin sem-
nificaţii chiar şi într-un film de aventu ri.
Alice MANOIU
trru şJ Nk olae Teodoru. Cu: Marc dl Napoli, Con-
stantin 81/tiretu, Mihai B««h•l, W.rnll!f Pochard,
Aur~ Glurum1', Constantin O/plan, Franlz Seld.n-
sowan, Dldier Gaudron , Cris tian So{ron, Consla11-
Un B•rbu„scu, Angela Chiuaru, Dan Nasta , Dom/·
nk/u• P/anchot, Relner &sedow, Nucu Plunescu,
Constantin NH•leu, Horia Parei, $1•fan CrislN ,
Bogdan Untaru.
lizate Tn versiunea românească după
un scenariu de Francisc Munteanu s1
ifl regia lui N. Corjos, după un materia l
filmat de Sergiu Nicolaescu şi Gilles
Grangier.
Versiunea franceză sau germană pe
care am iscăllt-<> nu a rulat în ţar.! la
noi si este formată din 4 f ilme a 80
minute. Sergiu NICOLAESCU
rămlnă pe un ţft rm cu totul şi cu totul străin ,
cum s~ . regăseşte cu vechii dl stăp fni,
~~~n:;''v:~!~ W1~~rea~~as~a~d~:~:t.n~~~~:
1
m lteţl·vă neapirat copili, ei oric um se vor
bucura şi vor suferi alături de Săratul şi vor
înţelege din povestea aventurilor lui ctteva
adevăruri despre viaţă şi oamen i.
1.N.
https://biblioteca-digitala.ro
Succesul literaturii de fic- dinte de stat cu şi prin Intermediul aces-
B
ţiune şi document se trans- tor delfini -ameninţind această sublima
feră şi în film. «Ziua delfinu- intilnire dintre om şi dettin, dintre raţiun e
lui», ocombinaţie de film şi extaz cu care începuse filmul.
scientist si de ficţiune, are Data punem alături de toate âcestea
toate datele unei bine gîndite filmările sub apă, adevărate sărbători ale
lovituri de casă. Ecranizat după o carte de ochiului, nu putem să nu subscriem la
Robert Merle, de către un reputat regizor, acest film, pur, emoţionant , inedit, care
Mike N ichols, şi interpretat de «amato riio: reuşeşte să ne readucă într-o stare de
delfinii Alfa şi Beta - personaje cu o emoţie-cum spunea Picasso?-vecină
psi hologie complexă şi de o sinceritat~ cu copilăria .
al cărei tragism nu li putem compara de- De reamintit,discreţla jocului lui George
cit cu tiradele «marelui mut» - filmul a C. Scott, care şi-ii dat seama că nu poate
atras spectatorii de pretutindeni (chiar şi - cu tot talentul său - dectt să secon-
pe unii specialişti), ca o bine ţesută şi deze ~cest recital al mării şi al delfinilor.
transparentă plasa magnetică. Şi a făcut-o cu o simplitate aproape cople-
Despre ce este vorba in film? Obiecte şitoa re . Excelent «jocul» delfinului Alfa
sau subiecte de experienţa ale unui cer- (de ce nu şi al lui Beta?) inimitabil, incon -
cetător intru articularea limbajului uman şt ie nt, lipsit de artificii şi profeslonalislll.
de către aceste superbe vieţuitoare mari -
ne, care în alt.e milenii au trăit pe pă mint
şi pe care l-au pclrăsit - semn al inteli-
genţei dornice de supravieţuire -delfinii
aceşUa trec alături de noi, prin experien-
ţele ifnpuse de
cercetătorul.
prietenul şi lngrijltorul lor,
p,oducţle a 1tudlourilor americane. Regia:
M ilr.• Nichols. Scenariul: Bucle Henry - du~
romanul lui Robert Merle. Imaginea: Wiiiiam A.
Fralf.er. Muzica: GflOIQes 0.1„ue. Cu: GKXge C.
Scotl. Frlsh „an O.nre, Paul Ser„lno. Fritz. Wea t'f.'f,
Documentul ştii(lţific trece însă pe ne- Jao Korlr.es, Edward Herrmann, Leslie Char/sem,
aşteptate într-<> poveste plină de suspense John Dnid Carson, Victoria Raclmo, John Dehner.
- încercarea de asasinare a unui praşe-
am mai văzut ..
Ce culoare
are dragostea
Un film convenţional, din care - blne-
tnteles - nu vom afla niciodată «ce culo are
are dragostea»; secvenţele de aşa-zis s uc-
ces vin de pretuti ndeni: i ubirea la prima
vedere, nostalgice convorbiri telefonico,
calma şi armonioasa metamorlozare a dia -
gostei tn prietenie. Recunoaştem fiecare
dintre tntrmplărlle povestirii , căci le-am mai
văzut, tn diferite variante, în zeci de pro-
ductii cinematografice. Dorlnta cineaştil o r
cehoslovaci de a crea un exemplar portret
al uneia dintre contemporanele noastre -
inginera Milena - reuşeşte doar la nivelul
nobilei intenţii educative, fără a dobtndi
autenuca· transf igurare arti stică. Regizorul
Zbţ1neK Brynych {autorul unor i nteresante
filme de rezistent<' - «Transport pentru
paradis», al unor pelicule despre actuali-
tate, marcate de si mplitatea şi emotla neo-
realismului - «Romanţă la periferie») şi-a
pierdut aici din originalitatea transcrierii
generoaselor sale Idei umaniste. în limbaj
cinematografic.
l.C.
Un lllm de Zbyn8 8rynych. Cu: Jaroslara Obw-
maierot't, Vkfat' Postranedy, Rudolf Jelind, Jirma
S.-CW'cod, JarY Dlteio..a, Kat.rlM Machâchcwâ.
 Invincibilul Luke
Foarte amuzantă această
B
bandli desenată ca o parodie
de western. Fantezia ctştigă
pariul prin sute de gaguri in-
ventate pe spinarea unei lumi
- cea a westernului - in
·· care s-a spus totul şi Inei
ceva ln plus. Incredibilul a fost demult
epuizat tn lumea pisto larilor - eroii «D ili-
gentelor•, «Marilor cavalcade», « Cil ăreţilor
perfecţi» erau ei 1 nş işl inventatori ai tuturor
gagurilor salvirii şi supravieţuirii, gaguri
ce-au avut un singur repor sflnt. să fie drep-
t ate, la sf1rfit să fie dreptate şi eliberare.
Westernul nu poate recita dectt o singură
poveste, ca o bunici ce şi-a deprins mese-
ria de a adormi nepoţii seara, copUI obosiţi ,
fărl spirtt critic, deci gata să prelungească
în vis, prin miraculos, scenariul stereotip
auzit la uvertura somnului. Am văzut paro-
dii ale westernulu i jucate de eroi ln carne şi
oase, de anti-eroi ln carne şi oase. Am vă­
zut chiar westernurl cu roboti (frumoa să
inventie) - după cum, «Clntecul preriei»,
ac um clţiva ani tn urmă, era tot un fel de
Luke filmat cu păpuşi , cu marionete. Cum
cine matograful inventează un idol - fie
personaj, fie actor de vazl (ceea ce uneo ri
e acelaşi lucru) - cum tl aduce ş i Tn cadru l
fix al orhelului cu cTţiva burghezi, cu c fţiva
bandiţi, cu cltiva cal, cu ctţiva indieni, cu
multe focuri de pistoale, cu un plan meca ntc
cu wh isky turnat din sticle neambalate, pro-
Iarba de mare
51ntem prin 1880. ln Cornwall, ln tanl bre-
lonă, fa lezele prâoăstioase slnt asediate de
mare şi vintul aleargâ liber, înfolazA depir-
tărlle apel, dansează în Ierburile proaspete
de pe maluri. în pus tietatea lumlnoasl'l a
acestor faleze e o căsuţă ş~ în cisuţă. locu-
iesc o fetiţă şi bunicul el paralitic. Fetita
strlnge alge aruncate pe plajă de valuri, şi le
vinde lntr-un dtuc deoirtat, si el bltut de
vînt,şi el susoendat rteasupra ml'lrii, Mareit
i-a rlpit fetitei pirtntil lntr-o furtună; ma -
rea o ajută să trilasd, marea este prietena
ei de Joacă; marea este aici totul. Albatroş ii
tipi, duşi de vini, valurile bat, zilele trec şi
povestea filmului ar putea sta tntreag.I Tn
cuvintele unui clntec - o miciii tntfmplare,
ctteva chipuri, o undă de nostalgie. Pierre
Lott lşi scria astf~ povestirile lui cu pescari
bretoni, vrlJlt de vietUe acestor oameni
cununaţi cu marea şi cu singurătatea .
Filmul «Iarbă de mare• saamlnă cu o carte
de Pierre loti: desuetă şi pierdută tn zirl
ca un glod ce se nlticeşte Tn vreme ce ochii
urmiresc zborul pesclrufilor.
Dan COMŞA
Un film d• He11ry Her/>61. Cu: Donald PJ.asenu,
Dai Bradley, Veron k11 Qulfllg11n, Pel.r Va ughan,
Ltlliu Wall.r, ArthtJT Engllsh, 0.rkJ Htw•.
Sarea
ti~~~i~~~u1 ~--~nd~ft~ ~1~:~ ~~~831~~ ~
1 0
lupta partizanilor Iugoslavi pentru recuceri -
rea unei saline ocupată de nemţi - filmul
duct ie locală, cu o diligentă şi cu cite o iubire
trecăt o a re . Idolul le aranjează pe toate, fru-
mos, curat - morţii nu se mai numără la
ieşi re. Pllceree cinefilulul de azi e o plă­
cere a amintirii, a recunoaşteri i unul cadru
fix. Mal cu seami Tn jocul cu acest cadru,
ex celeazl banda desenatl a lui «luke» -
memoria parodiei e întotdeauna extraordi-
nară.
Dar, ca în orice desen animat de lung me-
traj, este ceva ce oboseşte: lungimea, re-
petata căutare a efectului j ucăuş. Animarea
im pune genul scurt - nu pentru că aşa 1-a
impus Disney, dar pentru că D isney a ştiut-o.
Forţa animatului e serialul.
Aceste observaţii nu vor si ştirbească
recunoaşterea unul fapt cert: anume ci
Luke e amuzant şi inteligent Ş i că de
ceva amuza nt şi inteligent ai întotdeauna
nevoie, orlctt de amuzant fi inteligent ai fi ,
Tn zile le tale bune, ln care te potl privi Tn
oglindi, ca pe un erou de bandă desenată ,
la ora bărblerltului sau a ajustării culorii
ochilor după sezon: ocupaţii de serial -
la urma urmei.
Gelu IONESCU
ne reaminteşte ci aliturl de marile bătălii
- cu m a fost b6tâlia pentru apa grea, au
existat mii şi mii de bătălii mai putfn specta-
cu loase, neconsemnate niciu nde, dar care
ln acele momente au avut importanta lor.
au fost plAtite cu stnge, s uferintă. vleti
· da prilejul celor trei hoinari (Boon, flAcAul-
omeneşti - ca această bătă lie a sării. Folo·
sind schema tradlfionali a filmului de parti-
zani, regizorul Gojko Sipovat: renunţă poate
prea gribit la o temi generoasă şi originali
pentru a opta în favoarea unor soluţii cam
schematice . Viorica BUCUR
Un lilm de GoJlto $1porac. Cu: DotNJ DamcrsL,
Stale Arandelorit, Sao ~IC. Nada Rocco, M1-
ro1111b hso, Slobodan D lmltrl/erlt, M lka i'CandlC .
https://biblioteca-digitala.ro
Nici Faulkner, nici Hemin g-
8
way nu au avut o tnttlnlre me-
~1~~~~~1ădinc~pe~~l~:~~ddl~i
mari clasici ai literaturii CC!n-
lem porane americane nu ş1-a
a d tnclts emnificaţiaflnuşl·a
sporit poezia pe vreun ecran color sau pa 4
noramlc. Cu atrt mal mare este revelatla
ecranizării ultimului roman din saga celor
15, ded ic ată tlnutulul Imaginar Yoknapa-
tawpha, «Hoinarii», roman publicat cu dol
ani tna intea morţ ii lui Faulkner şi filmat la
cinci ani după ce scriitorul a lncetat din
viata.
Senine aduceri aminte despre perlpetllle
c op illiriei stnt depănate de vocea molcomă
a povestitorului aflat la vlrsta amurgului:
«Era o vară fărl'l sftrşit...w, iar aparatul, con-
dus parcă de privirea copilului de atunc i.
pătrunde cu ui mire tainele aşezl'lrll Jeffer-
son, capitala ţinutului imaginat de Faulkner,
cu case de lemn, cu oameni paşnici , cu
trlsurl, aşa cum putea arăta un orăş el din
«s udul adlnc» la început de secol. Dar tn-
tr-o zi, boss-ul. bunicul, stăptnul conaculu~
cumoiră o maşini. Pe atunci, pentru locui-
torii din Jefferson - trAsura 4 fără-cai, care
avea totuşi puterea a 18 cai luaţi la un loc
- era o adevărată minune. Sosirea ei l n
pe riferica gară este lntlmpinetă cum se cu-
vi ne, cu urale şi cu un trandafir galben.
Galben ca şi ea. Nemaipomenita maflnă va
argat, om de casă, Ned, omul de culoare,
înrudit şi el cumva cu fam1ha, pentru că in
nulologicul tmut faulknenan smgek? nt:giu
se amesteca nu o dată cu cel alb, şi luciu s.
nepoţelul boss-ului, povestitorul de acu m)
să faci o escapadă la oraş . Cel mai apro
piat mare oraş situat la 75 de mUe nord-vest
de Jefferson, Memphls, cu case de dou ă
etaje, cu alte clteva astfel de «minuni zbură­
toare». cu fete vesele şi cu cai de curse. Jn
acest loc al p1om1siunllor ştiute şi neştiule.
Luc lus se va despărţi de copilirie, va fi ini-
ţiat într-un chip destul de brutal fn «morala»
adultilor, va afla că rAul şi nedreptatea
existA cu a d ev ărat Sen lnul ochilor săi se
va întuneca d e primele lacrimi ale regretului.
Regretul de a fi minţit. Regretul de a nu fi
fost la tniltfmea promisiunilor făcute. Dar
tot aici micul Lucius va simţi pentru prima
oara betla gloriei, gloria de a fi clştlgitorul
cursei de cai (asistăm la una dintre cele
mai poetice şi patetice întreceri hipice de
pe ecran cu acest prllej}.Tot bunicul, o dată
cu Iertarea acordata celor trei hoinari, va
explica nepotului codul onoarei, codul care
Impune să~ţi asumi rispunderea actelor tale
şi povara conseclntelor lor, chiar dacă nu
tu le-al provocat, dar al luat parte la ele.
Romanul comic şi inocent aventuros lşi
află în transpunerea film ică tot parfumul şi
toată poez ia prozei faulkneriene, plrgu ite
şi nostalglce, cu care autorul lşl întorcea
privirea spre propria-i copilărie.
Mitch Vogel (Lucius) tine tot timpul ecra-
nu~ în concurenta cu un Steve Mc Queen
într-unul din acele roluri fn care se Joacă
pe sine, cu pasiunea lui pentru vited, pen 4
tru cursele de automobile şi de cai, lntr-unul
din acele filme lmbletoare şi tmbătătoarf' ca
o trecAtoare briză de p rim:'\vară .
Adina DARIAN
Producţie a studiourilor a.merlcane. RegiA:
~~~ R~~e1tv~,f;:·~:~.~~~,:,~;:1c:~ d;!:mf;
Pulltnr. Imaginea: Richard M0«e. Muzica: Joh n
Willi11ms. Cu: Slei'#! McQuHn, Mllch 'logel, Sha-
1CJ11 f;,uo/J, Rupc1t Crosse, Will Gcet.
Nici o vorbă
despre fotbal
De fapt, «nici o v orbă despre fotbal» este
un fel da a spune, căci Tn acest fi lm se Joacă
destul fotbal (e drept, de către copii ...) şi se
discuta la fel de mult despre utilitatea lui
fn viata cea de toate zilele. Titlul vrea să ne
avert izeze de fapt ca, pornind de la fotbal,
se pot trage concluzii dintre cele mal inso-
lite despre cinste, simţul rAspunderli, per-
sonalitate. În ciuda Intenţiilor moraliste, fil-
mul este deconectant. dezinvolt, jucat uce-
lent,mal ales de actorii-copil şi, blnetnţeles ,
pasionant pentru ... amatorii de fotbal! De
unde se vede ci, în anii no4tri, Indiferent
de vfrstA. e foarte greu si nu spui «nici o
vorbi despre fotbal!»
Dinu KIVU
U n lilm ae Jsaalt Magh i lo11. Cu: lra Volllova, vi6a
H.mlono„, M isa Purc~nllor, Taniit Gorodnlcera,
Ewghan„ Ura/ou, A/eollundr IHml•ntnlro •Ic.
13
 f1 Imu I românesc peste hotare
„Duhul aurului" .la Bergamo
La Bervamo, cu prilejul
8
celei de a 18-a edltll a
Festivalului filmului de
autor, filmul românesc
«Duhul aurului» a fost
distins cu Premiul spe-
cial a.I juriului.
SpicUim din presa Italiană apărută 1n
zilele festivalului:
«O operl remarcabili, mal ales sub
raportul dutârllor stilistice. ne vine din
RomAniL «Setea de aur• (titlul tn ~er­
siunea itall•ni a/ (llmulul «Duhul auru-
lui• n . n~ e Inspirat din două povestiri
de fon AgArbiceanu, transpuse, separat,
pe ecran, de Mircea Verolu şi Dan Piţa
(autori cunoscuţi şi apreciaţi Inel cu
dol ani ln urmă. la Sanremo, pentru
«Nunta de piatrb). Filmul nu are legA-
turi cu realitatea actuală, ci-fi Tmplfntl
rAdAclnlle tn realitltile de la începutul
secolului 20, dintr-un orhel transilvă­
nean. Cele doua naraţiuni cinematogra-
fice vorbesc - şi prin acompaniamen-
tul unor melancolice balade - despre
ac~8'i tragic destin.. al celor ce se la să
s ubj ugaţi de mirajul aurului. Mai cu
seaml prima povestire. despre un «bra-
conlent al aurului, impresloneazl pri n
• Simultan, în patru mari oraşe
europene: Bucureşti , Helsinki, Paris,
Volgograd, filmul lui Tttus Popovici şi
Doru Năstase, cPe aici nu • trecea,
va marca prezenţa cinematografiei
noastre la manifestArlle închinate celei
de a 30-a aniversăria victoriei împotri-
va fasc ismul ui.
aventura scenariului
Ceea ce nu
se poate filma
:.nG~~9h°if''!tn
B
se citea
lntreaga lor poveste de
dragoste ..••
•Flashback
«EJ tşt am inti că uitase
totul•.
•Montaj paralel
•ln timp oe se plimbe pe strad ă,
Victor se gtndea la altceva ... •
e Ec,an divizat
«Sufletul du era tmpilirtit ln douili ju-
mltlţi egale. Jumătatea cea mai mare
era l nsl pllnl de speranţb.
• Introspecţie
«Olimpia fredona tn gtnd o melocUe
necunoscutb .
e Fllmlrl combinate
14
imagini hieratice de o mare frumUsete
plasilcă. ».
Leonardo AUTERA
•Corriere delia S«'a» (nr. 66/15)
Cu titlul: «Se remarci. la Bergamo,
filmul romlnesc fi filmul sovietic »,
se scrie:
«... «Duhul aurului», opera cineaştilor
români Dan P iţa şi Mircea Vero iu (au-
tori ai foarte valorosului film «Nunta de
piatrb) anallzeazl cu mllestrie fi o
mare ştiinţi a evociril lumea apusa,
descrisă ln povestirile scrlltorului Ion
Agârbiceanu.
Filmul, lucrat Tntr-un alb-negru echili-
brat, grav şi mlsurat,tnfltişeaz.A univer-
sul de piatri, mocnind de drame,al unei
comunitlţ; care-şi lntemeiazl raţiunea
de a fi pe unica sete a aurului... Dincolo
de semnlficatiile imediate. filmul reu-
şeşte - demonatrlnd din partea aut~
rilor un acut almt aJ analizei pslhologlce
ca şi un remarcabil dar de a cvizualiza»
- si transmltj. folosind semne şi sim-
bolur~ sentlmenteSe unei uman ităţi sfl-
ş iate de contradicţili& dintre Impulsurile
primordlait şi aspiraţia ciUre o morali-
tate ei demnitate mai l naltl.»
(Sauro BORELLI)
• Unul, martie 1975
• Intre 20 şi 26 mai, la Ciudad de
Mexico se va desfăşura o cSăptlmtnă»
a filmului românesc. Din program:
• autentic. înzestrat cu un instinct cinemato-
«Zidul•, cNemurltorib, «Filip cel
bun», «Duhul aurului» şi o substan-
ţială selecţie de filme ilocuinentare
de scurt-metraj.
«Ci oitanul ghici cA dincolo oe zidurile
înalte, de netrecut., se afli totuşi ceva ... •
• Suapena
«Clllrea cu griji. tn vtrful picioarelor,
ca di nu-l audl paznicii».
•Panoramic
«Matei ae uitl ln jur şi constata ci pe
fantier nu umblau clini cu covrigi în
coadb.
• Fflmare din elicopter
«Prlviti de la distanţi, cisnicia lor
plrea perfectb.
• TlleturA fn montai
elfi pierdu brusc încrederea tn oa-
meni•.
e Fondu
«AdormL Avu un somn firi vtae».
• Replici din oft
«O voce din i nterior n spunea ci nu
e bine ce face».
e lnllnţulre
«Pierdu timpul, dar gisl cu cale si nu
se lntristeze•.
• Final deschis
•Înainte de a pune piciorul pe scara
vagonului, se hotlrf s4 1n·ceapi o viaţi
noul•.
Dumitru SOLOMON
https://biblioteca-digitala.ro
de acord ?
„ Vinătoarea
S....a anunţat că Adrian Pe-
8
trlngenaru face un film dup ă
romanul lui Dinu Slraru
Nlfte ţi.ranL Remarcabil.
promptitudine, căci cartea. a
apllrut de curlnd. Remarca-
bili Idee, clei e o carte de
densitate epici. şi originalitate lirici, în
care plasticitatea naraţ iei are valori evoca-
toare substanţiale .
E o tragicomedie istorici. ln procesul
uriaş de socializare a satului, undeva. în
ctmpla olteani, o alveoli &e opune, stagnlnd.
E o a$ezare lndlrltnidl (se •i numeşte
Cornul Caprei). NlitA Lucian " Pltru cel
scurt, eroii, foloseac toatl înţelepciunea
ancestrali, toatl $iretenla dobfnditl tn vre-
muri mal apropiatQ.o toate mistlficlrlle pos1·
bile, căptuşite, adeseori, cu o ironie duri,
calculatl la rece, ori cel mai autennc
umor natural pentru a rezista - şi aici e
comedia tncăpiţlnlrM lor. Dar procesul
tnnoitor şi fluxul general al civilizaţllN stnt
necrutltoare: temeliile de case.puse de NI·
iţi Lucian stnt mlcinate de ploaie şi vlnt,
socotelile de mlrunti chivernis eală se spui·
beri. Pl tru cel scun moare crtncen $1 iute,
tntr-o singură noapte, a:clldat tn sudori,
mintea lui refuztnd sA lnteleaoA şi d accep-
te, tragedia fiind a patriarhalismului opac,
a tncercirii de a trai tn contin uare «cum
apucaserl ei, cum ştiau ei», cu o surzen ie
inocentl şi o orbire candidl taţii de convul-
siUe întregului univers.
Un amator printre
Ultimul cenaclJ «V ictor lliu11
8
al lunii trecute a toat gazda
unui eveniment pu ţi n ob iş ­
n uit: organizatorii au prezen·
tat 5 din cele 11 filme ale unui
cineast amator. Corneliu Di-
mitriu. De profesie fizician,
Corne liu Oimitriu face film din 1968 (la
i nceput singur, cu aparat şi pellcull cumpi-
rate de el, apoi ln cadrul Ecran-C lub-ului ş1 ,
din 1972, la Ecran-Util). Filmele sate -filme
de autor, căci · le scrie, regizeazl şi filmea-
ză sin gur - stnt binecunoscute în lumea
cineamatorilor. Uneia dintre ele, exact cele
prezentate fn cadrul ce naclulu i, au fost
distinse cu premii şi medaliii la festivalurile
l ilmelor de amatori: «Plantl firavi». pre-
miul III la cel de aJ 11.:.1ea Festival naţional al
cineamatorilor; «Cafeaua de dimineaţi »
fi «Solara», medalia de aur la Festivalul
«Pelicula de aur», ediţie 1973: «impu $ci-
tura», premiul li la « Secvenţa timişeana»
1973; «Solara•, premiul special al juriului
la al lll ~ lea FestivaJ naţional; «Compoziţie
cu c:aldarim•. Marele prem iu fi medalia
de aur la «Pelicula de aur> 1974. Filme de o
facturi cu totul speciali, filmele unui artist
grafic aigur, instind dublat de o la fel de
siguri cultu ră cinematografic!, filmele unui
artist pentru care cinematooraful tnseamnl
fn primul rTnd apropierea de materie ptn ă
ln miez ul sensurilor pe care le ascunde, ale
unui artist pentru care _cinematograful 1n-
sea mna detaliu învestit cu forţi de gtnd,
de Idee, de metaforă, filme care ar putea
oriclnd sl fte sem nate de un profesion ist.
Ele s-au bucurat de o primire pe mbu ră.
concurs
• ln ci nstea «Zilei pompierilor». care
se va slrbltori la 13 septembrie a.c ., Co.
mandamentul pompierilor, în colabo-
rare cu Asoc iaţia Clnea,tilor, organ i-
zează un concurs de filme deschis tuturor
cineaştilor amatori care fac parte din cine-
cl uburi. la concurs se poate partici pa cu
orice gen de film (arti stic, documentar.
reportaj, anchetl, animatie, plpuşi) , pe
format & super 8 sau 16 mm, cu o durată
de maxi mum 10 minute.
•Filmele vor trebui sâ trateze într-o
formă artistică originali. In edită, aspecte
legate de preven irea Incend iilor, de actlvl-
tlţile formatlllor civile de pompie ri şi ale
cercurilor de pionieri «prlet·enll pomplerl-
lont, precum şi • muncP efectivă de stin-
gere a Incendiil or.
• Cele mal bune filme VOI' fl recom-
pensate cu premii in bani fi obiecte
acordate de Comandamentul pompierilor
un film posibil
de vulpi"
Toţt
oamenii acestei Interesante povestiri
:ii~~u~:rw~A~ G;eo':;~:~rl~~ r~iem:~~~:
Lucian, fuge din casa parlnteasc4 la ora·ş.
Pe cerul mereu aur at existentei tiranilor
se vid doar astre întunecate - grija. teama,
sus pici unea - nu strA luce şte mm
ni ciodată
steaua dragostei. Pin.A şi fn metodele celor
trlmi" si lumineze cugetate de aici, necon-
cordante cu princlpilSe declarate - se lns i~
nueazl ameninţarea, abuzul de putere. bi-
tala. fn aceastl celull umani ve,teJltl, co-
lectivizarea va pătrunde ca un balsam re-
generator.
E. probabil, ci viitorul lilm va avea cea
mai puternici sursl de Inspiraţie Tn tipolo-
gia cirtii, rn psihologil Je uneori admirabil
construite, rare ori sumare ale protagoni•ti-
lor. E cert ci o parte din savoarea literari
va fi greu de conservat pe pelicull. Clei
autorul aude fulgul clzlnd pe zlpadl, vede
cum ploaia se lntoarce împotriva omului,
simte în nlri mirosul acrl•or, unic, al fumu-
lui ce se ridici din gunoaieit arztnde pri mi-
vara, fi toate aceste lnsemne ale unei lite-
raturi adevlrate n-au cum trece ln Imagi nea
vizuali.
Dar e totu'4 la mijloc mtna unui regi zo r
tinir şi s·ar putea si fiu tn eroare cu afir-
matia de mai sus. Şi ar fi bine.
Valentin SILVESTRU
cenaclul Victor lliu
profesionişti
D iscuţiile pe care le-au sttrnft au fost pasio-
nate ş i pasionante, mai ales prin francheţă .
S-a vorbit despre $tiinta autorului dea minut
umbra şi lumina fi unghiulaţia, despre price-
perea de a folosi actorii (cici filmele stnl
jucate, jucate de actori neprofesioni•tl, dar
perfect gl siţi şi lndrumatl cu siguranţii
regizorali, ln special personajele fem inine,
ln special Nicoleta Pateu din «Planti firavi»
şi Rustana Zamfirescu din « Compoz iţie cu
caldarlm», doui chipuri ce ar putea deveni
orlcfnd ate cinematografului profesionist) ,
s-.a vorbit despre calitlţile de profesioni st
ale acestul cineast amator. Ob iecţiile n-au
lips it nici ele, unele j udicioase, altekl super-
ficiale, Important mi se pare fnsâ faptul d
n iciunul dintre cele cinci filme n-a trecut pi!
ecran firi sA atingă o sensibilitate, firi să
comunice cuiva ceea ce avea de comunicat.
A ceasta mi se p are a fi dovada valorii lor,
a varietltli nu atn tematice, nu atrt de moda-
litate, crt de forCI de comunicare pe mal
multe lungimi de undi a unul univers. Ideea
organ izatorilor acelei sert, de a fi deschis
larg porţi$& catre acest univers ce merită cu
priso ai n ţl a fl cunoscut, mi ae pare cu totul
meritorie şi de reţinut Clci acest cenaclu
numit «Victor lliu•, numit cu numele unu l
mare tndrlgoatit de cinematograf, mi se
pare a fi locul Ideal ln care se poate stabili
contactul sincer, adevirat, Intre universu-
rile profesioniste fi cele neprofesioni ste,
dar cu har cinematografice.
De muttumlt pentru acea searl organiza-
torilor el: Stere Gulea. reg izor tl Florin
Pllr'Uchlv - operator, proa s păt absolvent
al l.A.T .C.·ului.
E. S .
Atenţie! Foc!
şi cu prem ii apeciaJe oferite de ACIN,
Uniunea Generata a Sind icatelor din Româ-
nia, Consiliul naţlo n al al organlzatlei pio -
nierilor, revista «Cinema».
• Fllmete înscrise la conc urs vor parti-
cipa la o preselecţie lnterjudeteanl care
se va desflşura intre 4--Z2 august a.c., la
P iat ra· Neamt. Brlila, Tg. Mure,, Deva
ş i Bucure,u.
• Fi,ekt filmelor 1nacdae la concu ra
vor fl trimise pini la 15 I ulie1175 pe adresa
Comandamentului Pomp ieril or, sectia pro-
pagandi, str. Dumitrache Banul nr. 46,
sectorul 2, Bucureşti, Of. P.T.T .R 16. ln·
formaţii suplimentare se pot solicita la
Comandamentul pompierilor, telefon·
11.79.60 interior 371 sau 355, fi la grupurile
de pompieri ale Judeţelor.
C ineaştilor amatori nu le rimine declt sa
descopere focu l sacru aJ l nsplratlei.
 sala de cinema
Faţada ca
Atenţie Fălticeni!
Foarte mare atenţie!
- Cu 25 fi ceva de am m
urmă, exista o singură sa lă
de cinema ln Fllticeni, unde
se mlncau multe seminţe.
Acum vAd ci aveţi a doua
sală, un cinematograf pro-
priu-zis, modern, cu un nume
frumos: •Doina•. Dar cu seminţele cum
staţi, tovarlşe Ion Ciobanu?
- Nu se mai min tncă. tn general,tn oraş.
s-a cam oprit mlncatul semintelor.
- Clnematogratul face o buna impresie
la faţadă. Aveţi ln fati nu numai nişte ron-
duri cu flori, ci un adevărat p6rculet cochet,
cu trei alei •1 lncă una transversali, mărgini­
te de straturi cu flori, de boschete şi arbufti
decorativi, cu scaune-blnci graţ ios constru-
ite, totul lntreţinut cu griji.
- lntreţinerea ne revine tn întregime
nouă, personalu lui cinematografului. Noi
îngrijim florile, le plivim, curltim aleile,
cosim Iarba clnd creşte . Pentru cA vrem sl
creâm o ambianţi pllcutl spectatorului.
ln minutele dinainte de intrarea la film.
- Aveţi el firml cu neon fi chiar un fir·
mament luminos mare, deasupra sălii, pe
care tocmai se schimbi literele cu titlul
filmului pentru slptamlna viitoare. Dar exis-
tă o difere01ă de stil, ca sA zic aşa, Intre
aceatii.zl Tataaa fi holurile de la intrare,
supralndrcate cu panouri şi i nscripţii cam
pestriţe şi cam neglijente, unele montate
pe sticli, altele pe lemn, unele pe suporturi
metalice, altete agitate ln cuie dispropor-
ţionat de mari, există aici un exces de perde-
le fi draperii cu franjuri, chiar deasupra
fntrlril la anexele sanitare. vid sl nişte
panouri uzate, aepoznate ln hol, ln calea
spectatorilor, ca lntr-o magazie.
- Existl tntr-adev;lr aceastA tndrcăturl
tn holuri, •I noi vrem s6 sclpim de ea,
avem de altfel tn plan să modifidri1 decora-
ţia şi p ublici tatea ci nemlltoorn fului.
- Oe dotarea tehnicii slnteti multumiti?
- Foarte mulţumiţi. Poftiţi ln cabina de
proiecţie . Avem aparate moderne, adaptate
pentru llmpi cu xenon, nu ne mai chinuim
cu clrbunii. Proiecţia e de cea mai bună
calitate, ţlnlnd seama de gradul de uzura
al copiilor, pentru ci totul este automatizat
în cabin ă . La apăsarea pe acest buton, se
porneşte ş,i se asigur! automat tot flu•ul
tehnologic: bate gongul ln sali. la a doua
băta;e se oprefte muzi ca de pauză. lumina
se stinge în trepte, la a treia bătaie a gongu-
lui se deschide automat cortina, se apri nde
apoi lampa cu xenon, porneşte aparatul de
proiecţie, Ja schimbarea actelor, tot auto-
mat. porne•te fi celllalt aparat f .a.m.d.
totul tn urma unei singure apăslri de buton,
:a început Avem însă şi un necaz, cu clădi ­
rea Am observat ci, de anul trecut. clădirea
cond1tia actorului
Sfirşitul absenţei
Pe Flavia Buref cinematograful ultimilor
ani părea ci o uitase; plrea ci şi ea li ui-
tase, atrasl de o noul pasiune, reportaju l
de televiziune. Din cînd în ctnd, revAzln d
pe micul ecran primele ei filme. ne lntrista
despărţfrea actuală. constattnd cTt de im-
petuos debutase tn •Dincolo de brazi», cit
de patetici fusese tn •Setea», ctt de sincer
ln drăgostiti ln «A fost prietenul meu•, cit
de expresiv cinică ln «-Procesul alb» ... Şi iatl
că tot lui Mihu Iulian ii datoreaz ă revenirea
remarcabilă ln primul el rol de comedie
«Nu filmăm sa ne amuzăm» . Farsă-vodevil
din care nu lipseau decTt cupletele muzicale,
dar nu ne-ar fi mi rat deloc s~ auzim cln·
tind şi ln film pe Flavia Buret, pentru ci
harul ei muzical nu mal e o surpriză. Sur·
priza a fost s-o vedem evoluind cu attta
savoare şi dezinvoltură tntr~ un rol pe muchie
de cutit. conceput caricatural mal mult pe
date fizice. lngroşat tn comentariu, salvat
de personalitatea actriţei. Mal vitală şi mal
exuberanta ca oriclnd. Ca nlcictnd, de fapt.
pentru ci greu ne-am fi închipuit obrazul ei
frumos cu ochi mlgdalati fi ztmbet grav,
devenit deodată atn de mobil în ingenuitat e,
am de amuzant Tn drama lngenuităfii po
care o joacl spontan şi detaşat. Cu ironie
acid~ realizlnd un umor de facturi supe ~
rloară celui pe care 1-1 destinase scenariul.
faţadă
se lasA ln partea de nord şi au lnceput să
crape pereţii şi vitrinele.
- Vitrinele?
- Da, vitrinele din sticli. Am schimbat
stlcta sparli, dar s--a spart din nou. Vedeţi ,
pentru di presează Tn jos ramele, se îndoaie.
- Dar ramele slnt masive, metalice.
- Sînt. dar şi presiunea clld lrii e mare,
terenul se lasă, uitaţi-vi. fi ac:Arile, şi tro-
tuarul se lasA, şi tot peretele din stlnga e
înclinat vlzîbil.
- Şi n-au venit specialiştii tn inginerie,
tn rezistenta materialelor, ca s6 cerceteze
clldirea?
- Plnă acum n-a venit nimeni. Urmează
sA„ ..
- Ctnd atl flcut prima sesizare?
-Anul trecut, prin august sau septem-
brie.
A doua zi, la Suceava. discuţie cu
roului plan-organizare
cinematografice Judeţene.
„
tovarlful Conat·a ntin Coclrll. ••ful Bi-
Intreprinderii
- Cum e cu riscul acesta, dacă nu •de
prăbuşire», găsiţi dumneavoastnl cuvlntul?
Cinematograful se lnclinl puţin ....
- Oa, aici e cu constructorul, ftiti, ctnd
a fAcut temelia, n-a pus· - eu •tiu - baza
care trebula s-o pule la„. la constructie,
ştiţi, în ceea ce privefte temelia lui.
- ŞI dumneavoastri a\I luat unele ml-
suri?
- S-au înlocuit geamurile, s-au plltit
lnc.ă vreo 300 şi ceva de lei. ~ obicei criticii trec foarte sumar peste
- Dar daci eu am văzut acum geamurile
din nou sparte, ce se intrmplA?
- Trebuie, cu D.S.P.C.-ul împreuni, eu
ştiu, altă lucrare de deviz, alte fonduri .. „
- lntre timp, continui Ins.A procesul
acesta - nu de pnlbufire, de ...
- Da. de surpare, dar nu s..a cunoscut.
Eu n-am mai fost de vreo tret săptlmtni
pe acolo şi era bine. lnloculnd geamurile,
era bine, nu mai erau sparte.
- Dar nu e nici un pericol?
- Nu e, nu prezlnta pericol, n-are cum.
Dectt noi al Intervenim la Consiliul ju de-
ţean, ca sl lulm nifte măsuri care .....
- Bine, dar nu credeţi ci specialiştii ar
trebui s6 se pronunţe urgent daci existi
sau nu vreun pericol? Vorbesc de specia-
liftîl tn rezistenţa materialelor. Oumnea-
voastrA s1nteţi specialist tn„ .•
- Da, kl domeniul lstllalt economic,
eu ştiu „. Da. e._ Noi o să facem formele,
eu ftiu, dtre Consiliu, împreuni cu
O.S.P.C-ul o sl„_ B au f6cut proiectul
pentru construcţia cinematografului res-
pectiv, sl vedem proiectu~ cum l·au Uicut.
şi,poate, eu ftiU. au o vini ....
Valerian SAVA
Ne bucuri ;evenlrea Flaviei Buref pe
ecran.
Ne bucuri succesul ei într-un gen allt
de diferit şi de dificil, cum e comedia.
Alice MlNOIU
https://biblioteca-digitala.ro
pe Lotru. la hidrocentrală
Premieră
O bunA traditie, prezentarea ln pre-
mieri a unor filme româneşti în locurile
unde au fost realizate, a dus echipa
«Muntelui aacuna» ia Voineasa şi
Petrimanu printre minierii şi construc·
toril şantierelor hidroenergetice de la
Lotru. Ale~ ln vara trecută, se realiza-
sari exterioarele filmului «scris la fata
locului» de un reporter, Mihai Creangl.
Scenariul se baza pe Tntfmplări pe care
spectatorii le recunosc cu emoţie pe
ecran. Unii se recunosc în secventa
accidentului, ln figuraţia de la Intrarea
minei, ort tn mulţimea din faţa coope-
rativei unde George Constantin n face
filmul pentru cop 11
Corabia vacanţei
Semnalăm bucuroşi că preşcolaru şi
ş c olarii din Capi tală au avut posibilita-
tea să vizioneze şapte premiere, progra-
mate special pentru ei tn vacanta de
primivară; fn plus, optsprezece cinema·
lografe au organizat matinee adecvate,
specc1to1
Cenuşăreasă ? tinui să se situeze tn espectativi. deş i
Criticii de film sint unanim de acord
că operatorul picteazi cu lumina, mode-
lează lumina, umbra, culoarea, creeazâ
atmosfera. Cu alte cuvinte, creeazâ ima-
ginea fllmulul Cum se face lnsă că de
toate acestea? Despre o picturi se
scriu coloane 1ntregl. Despre tmagl11ea
unul film se poate scrkt la fel de mult.
Pentru critici, terenul imagfnil să fle
oare «terra lncognlta»? Ferlciţj trebuie
să fie boxerii al clror cronicari au deC:re-
publ1c1tatc
Revista premierelor
Bine venita Ideea Centralei Rom6.n la
fi lm de a prezenta bilunar, tn cuprinsul
unor scurt·metraje realizate în colabo-
rare cu studioul «Al. Sahla», filmete care
Intri tn prem ieră. Prin Intermediul unor
imapinl sugestive, montate alert (re-
gizor. lupu Mihăiţă), spectatorul este
Informat asupra ultimelor premiere ci ne-
difuzarea
Milionarii
lntr-un cadru festiv, moment de fruc·
tuos bil anţ al muncii susţinute de ţoţ i
lucritorll şi satarlatll din domeniul dl-
fuzlrii filmului din Capitall, aflaţj timp
de un an tn întrecere soclallst:I cu toti
colegii lor din tarA. lntreprlnderM c1ft„
inatooraficA a municipiului Bucu-
reşti a primit steagul de unitate
fruntaşi pe ramuri. Rezultatele muncii
de popularizare şi difuzare a filmului
Jn general '' a filmului românesc ln
special s-au concretizat ln două cifre,
Citeva recente premiere, din care nu
reamintesc decil Zidul, Filip cel bun,
Actorul fi allbaticii fi Ilustrata cu
flori de cfmp, schimbi ceva fun.da-
mental ln optica «Agrafei•, 1i adaugă
parei o noul dimensiune, li modifici
grimasa tn zlmbet, o obligi la o altl
respiraţte a verbului, tncft, lată, devine
real şi tonic acest H Poate, acest
superb ae poate, acest adevirat şi
mobilizator ae poate. Da. ae poate,
fiindcl au aplrut talente remarcabile,
cele deja cunoscute s-au maturizat,
cele pe ca~ de apariţie slnt pe drumul
cel bun, toti factorii de rlspundere •i
de vital izare a filmului stnt la post.
Vom avea filme din ce tn ce mal
bune - chezltia viitorului e întotdeau-
na prezentul - mai interesante, mai
inspirate şi mai frumoase, aşa cum
in munţi
de rts pe responsabilul birocrat.
La Petrimanu, sala devine netnclpă·
toare pentru cei dornici să asiste la
proiecţie. Cei ce n-au avut şansa s3
Intre la spectacol, se postează tn fata
ufii şi nu se llnlftesc dectt atunci clnd
sfnt asiguraţi ci •premiera se va re-
peta». Prezentarea realizatorilor filmu-
lui e făcuti de un prieten şi sfătuitor
al echipei noastre, şefui fantierulul din
Petrlmanu. Emotia e colectivă: publk
fi realizatori lntr-un spectacol ce ar fi
meritat - poate , sl fie filmat.
Anca GEORGESCU
iar o serie de filme româneşti, adresate
copiilor şi tineretului, au fost reluate fn
această vacanţi, organizlndu·se vizio-
nări în grupuri fcolare mari. Mai e de
relevat tnsA faptul ci întreprinderea ci -
nematografici Bucureşti nu a fost preo-
cupată doar sA ofere copiilor această
bogată gama de filme, ci ci le-a atras
atenţia asupra acest~ programlri prin·
tr-un Izbutit afiş, Corabia vacanţei ,
apărut ln condiţii grafice bune şi ln
timp util în holurile cinematogrt1 felor
bucureştene . LC.
tat boxul drept •nobilă &rtb, Iar pe
arbitrii de ring «dtrectori de ring».
Numai cronicarii cinematografici con-
dumnealor stnt profilaţi pe artl, poate
chiar cea mal tulburătoare arti. Iar tn
această artă persistă o cenuşărească:
operatorul. Pe multe afişe (ex.: cinema-
tografele Patria, Scala, etc.) numele slu
nici nu este menţionat, de parei filmul
ar fi fost creat numai printr-o simplă
dirijare de bagheta. la un nou film rea-
lizat, trecătorul (potenţial spectator) este
Informat laconic: «un film de„.• fi ur·
meazl numele regizorului. Şi atltl
Anca NICORICI
Str. Poet 8'/zdugan 3, Bucureş.tl
matograflce. Din păcate acest util film·
reclamă. intitulat «Reviata premlete·
lon,ajunge anevoie şl sporadic la pu-
blic.
Acum clteva luni, întreprinderea de
difuzare a filmului din laşi a avut Iniţia­
tiva să prezinte «Revista premierelor•
pe un ecran tn aer liber, tntr-un punct
foarte aglomerat din centrul oraşulu i.
Se realiza astfel o bună şi largi lnfor·
mare a spectatorilor. Oare această ini-
ţiativă n-ar putea fi extinsă? LC.
argu mente care au contribuit decisiv
ta acordarea steagului de fruntaf:
23"'"' de spectatori ln slllle de
cinema ale Capitalei faţl de 22 OOO OOO
cTt prevedea planul: 4 • • apecta-
tort numai la filmele romlnefti, fatl de
2 700 OOO cit prevedea planul.
tn atmosfera de entuziasm care a
însoţit acordarea steagului de fruntaş
pe 1974, salarlatii Intreprinderii cinema-
tografice a municipiului BucurefU •l·au
luat angajamentul de a face totul pen-
tru a pistra acest trofeu al muncii şi
ln 1975. Un angajament care e totodată
şi o chemare la întrecere · a tuturor In-
treprinderilor cinematografice Judetene
pentru rezultate şi mai bune ln munca
de difuzare a filmului. N..C.M.
Se poate!
ne-am dorit întotdeauna, cum ne.:am
visat întotdeauna. Oamen i ca Pita,
Vaeni, Marcus, Blaier, Demian, Mi-
hlileacu (lista e mai lungă, cititorul o
poate completa fn funcţie de preferin-
ţe) slnt o chezhie, o certitudine la fel
de vie ca fi filmele lor, o formaţie de
atac a oridrui tip de probleml trans-
misibili pe ecran. Acestor artişti auten-
tici trebuie s6 Je cerem mai mult, din
=· ::.~
ce tn ce mai mult, asigurtndu-le: toate
~rn~~!i st~~~i:~· it~~~
18
realitatea lui, frumuseţea lui. lată, re-
pet bucuros, multumlt, fncrez6tor tn
viitor, acest M poate, acest autentic
H poate. Filndci filmul românesc,
acum, meritl toate laudele.
Marcel PlRUţl
15
 l~ilmul.
Bătălia uitării
O foarte interesantă scrisoare, tn «Le
Monde», semnată de un membru al
comitetului central al Ligii drepturilor
omului - sub titlul «Tineretul şi nazis-
mul», incri mintnd fără menajamente fil-
mele-retro despre viaţa sub ocupa1ia
hitleristă, filme «anesteziante care bana-
lizează oribilul, j ustifică masacrele, ac-
ceptind fascismul de fiecare zi». S-a
ajuns să se dea copiilor judrii repre-
zentfnd un mic Hitler din plastic, «cu al
sâu salut sinistru»: «Vom lăsa oare ca
Hitler să ctştige bătălia uitării? Nu, nu
trebuie si acceptăm ca epoca noastră
să se înscrie Intre «Hitler? Cine a fost
Hitler?» şi «Hitler-soldAtel de plumb»!
Comerţ post-mortem
Hollywoodul cind Tşi dă duhul, clnd
renaşte - dupl cum stnt de inspirate
agenţiile de publicitate. (Acum, cu des-
coperirea «catastrofelor», se zice cili Iar
merg afacerile.„). ExisUi lnsă un Holly-
wood care a murit cu siouran\4 - stră­
~aţj nu «Sunset bulevard»-ul, ci bule-
vardul Santa Monica, la capăt se întinde
cimitirul vedetelor decedate, Hollywood
Memorial Park. Un mare spectacol cine-
matografic - de la sobru şi lnduiofător
pînâ la kitsch şl grotesc. Mormîntul
modest al lui Nelson~ddy lingil mama
sa şi Jeannette Mac Donald, placa
decentă a lui Rudolph Guglielmi Valen-
tino (1895-1926), la care Inei mai fac
pelerinaj femei neconsolate, o simplă
banei de piatră pentru Marion Davies,
cripta luxuoasă de marmură a lui Jean
Harlow cu epitaful redactat de ea: «lmi
place această pace şi linl•te, nimic
mai mult. Am fost o blondă platinatih>„.
Incredibil tnsă - de un lux covirşitor
şi un bun gust foarte di scutabil, dotat
cu căderi de apă şi proiectoare pentru
jocuri de lumini, întins pe un hectar,
costlnd 85 OOO de dolari ai anului 1950 -
monumentalul ansamblu funerar ridicat
ln memoria Jui Al. Jolson, clntăreţul
sonor din «Sonny Boy». Mult mai emo-
tionant, mormlntul lui Marilyn Monroe
llngi! a cărei placi (1925-1962) strălu­
cesc zilnic şase trandafiri proaspeţi,
trimişi de cel de al doilea soţ, Joe de
Maggio. Dar pJnA şi llngii cavoul ei,
urltul nu a încetat s-o urm6rească.
Locul a16turat a fost comparat de un
cetatean care are grijl sa phltească
publicarea în fiecare zi a unui anunţ care·
precizeaz6: «Cine vrea să-•I doarm6
eternitatea ltngă Marilyn Monroe poate
s-o facă pentru suma de 25 OOO dolari!».
16
doeument al epoeii
AUUuri de erupţia «filmelor catastro -
fice» - semnalate de noi, la timp, vezi
«Cinema» nr. 12/1974, nr. 1.2.~75 -
sociologii cinematografului american
s-au aplecat asupra unul nou fenomen ,
marele succes al unui film cu Charles
Bronson fn rolul principal, «D eat h wish»
(« Urare ucigaşă») . Aici, durul şi curajo-
sul tip interpretează rolul unui cetăţean
mu lti vreme paşnic, care se hotărăşte ·
într-o bună noapte (noaptea in care
nişte huligani ti atacă locuinţa şi familia)
să preia funcţiile politiei în lupta cu
gangsterii, borfaşii si a l ţi oăcătoşi. Omu l
- tnoroptndu-şi soţia şi fiica, ucise- se
decide 56-şl faci dreptate singur, fără
să mai apeleze la oamenii legii. CetAţeă­
nul a devenit propriul sAu poliţist, fiindca
altfel nu se mai poate ... Sini prea multe
agresiuni, prea mulţi criminali - sta-
tisticile o confirmă! - poliţia e tot mai
incapabilă, omul simplu trebuie d-şi
păzească cu propriul revolver casa şi
lin i ştea. Poliţiştii nu mai stnt de mult
incoruptibili, gangsterii nu mai sînt ro -
mantici ca Bogey, viitorul nu mai e nici
el ce-a fost, recesiunea şi criza econo-
mici nu se mai trateazll ca-n '29 cu un
avtnt al comediei muzicale - ceta-
teanul acelei maj orih1ţ i tăcute nu mai
poate decit să se Tncredinteze pistolu lui
său, chiar riscind sA intre rn «cremenal>>.
Publicul american se simte solidar cu
1 ustiţiarul civil, 11 aplaudă, cumplră re-
--
convingător al asasinilor Iul Salvador Allen -
de; pentru cea mal bună interpretare - Ta-
tianei Lavrova (U.R.S.S.) în filmul «Zborul
s-a amfnat»; pentru cel mai bun program
dedicat copiilor:tLucky)i)- producţie iugo-
slavă. «Nimfa de aur» - premiul c8' mare
- i-a revenit lui Jacques Ertaud, realizator
francez, pentru «Moartea unul ghid», film
care glorifici eroica muncă a dhluzelor
O ştire Din mişcarea alpine. Ertaud aparţine acelei şcoli de tele-
reporteri fascinaţi de cotidian, de eroismul
despre un ţăran ucis cineideilor zilei, de adevirul intim al realitAtil. Proiect
Imediat «legenda» aviaţiei poştale, cu eroii
ei modeşti Saint Exup~ry, Mermoz, Guillau-
Jorge Sanjines este azi considerai , e Idei-tele. Festivalul de televiziune de mat.
unanim, ca regizorul 1 al cinematogra-
fului militant latino-american. Dup ă la Monte- Cado a acordat cele trei «Nimfe e Idei-pe 8 mm. Pentru clnebiblioteca
de argi nt» unor producţ ii din târile soc ia- personală , societătl specializate au pus în
«Singele condorului• - povestea
adevaratii, reconstitulti ln cel mai strict liste: pentru cea mal buni regie- lui Jaros- vtnzare filme clasice, mute şi sonore, alb-
lav Nevtny (Cehos lovacia), autorul «Marto- negru ş i color, «trase» pe 8 mm; stnt repre-
stil de documentar a un ei o rcve sălti"ahc
reprimate în anii '40 - «Inamicul prin- rilor acuzărl ht, proces fictiv, dar extrem de zentate toate genurile, de la documentare
cipal», filmat într-o lungi hărtulal.ă prin
Peru, Chile şi Bolivia, impune o concep-
ţie revoluUonară , marxista asupra isto- «Hollywood-ul
riei, impregnata de un lirism şi o pa- are trei mari ~izori:
siune a socialului profund emotionante.
Sanjlnes nu ascu nde ca filmul du John Ford, John Foni, John Ford»
este adresat tăranilor oprimatl de pe O rsoo Welles)
întregul continent latino-american; el
nu face nici un mister din intenţia sa de a
realiza «un film didactic», tn sensul că
«a dorit să dea proletariatului agricol
ctteva elemente simple de marxism»
care să conducc'l masele exploatate de·
la stadiul rudimentar al acceptării opri-
mirii («inamicul prlncipaht este exploa -
tatorul, moşierul) la o conştiint6 clară a
necesităţii luptei de clasA .
Sanjlnes afirmă făra echivoc că aceas-
tl educaţie revolutlonară - valabil ă
pentru masele iecest8'• «a treia lumi» -
este şi va fi «motorul», sursa principală
de lnspiratie a filmelor sale: emu mă vo i
feri niciodati să Invit oamenii a gTndi
revoluţionar».
Povestea este de o mare simplitate.
Ea a fost descoperita de regizor - tn
căutarea sa pasionată a unul subiect
care să sintetizeze problemele generale
ale Americii Latine - tntr-un ziar, la
«fapte diverse». Acest fapt divers e
enuntat de la prima secven\â a filmului.
Un bătrîn Indian înaintează spre specta-
tor, se aşeazi pe o piatra şi spune către
cel din sală: «Am sâ vă spun o poveste.
Povestea unul om din satul Tlnkuy
căruia i s-a furat un taur. Acest om s-a
dus di se plfngă moşierului care era
chiar hotul. Moşi e rul 1-a ucis pe cel
pâgubit.»
https://biblioteca-digitala.ro

volvere să le a i bă ln casă, la nevoie,
reînviind acel upirit al frontierei» de
altidatl ctnd trebuia să-ţi aperi ogoru l
pini ln ultima clipă, aceea a apariţiei
cavaleriei eroice... E un fenomen socio-
logic care dezvlluie sllblciunUe poliţie i
şi ale justiţie~ neîncrederea profundă
in si stem, criza americanului mi1 lociu
aflat ln faţa unui torent de violente •i
contradicţii a clror gravitate~i se pare
insolubili, copletitoare, disperată. Gln-
durile negre vih în galop. Nu numai e l
e ln pericol, ci toată planeta, lumea
pare ci Tşi îndreaptă revolverul la timpii ."
Omul de pe coperta serioasei reviste
«The Observer• din 23 februarte 1975
are tn loc de cap - globul plmlntesc,
nici mai mult, nici mai puţin. lntr-un
pulover - demn de a fi reclamă pentru
o marei de lfni excelentl - purttnd o
cămaşă, cu guler şi cravată, impecabile,
acest domn tnlesnit f i elegant e gata
sl-şi tragi un glonte ln cap. Ca idee
p lastici - trebuie recunoscut ci afitul
nu e rlu deloc. Ca idee propriu-zisă -
e lnsA rlu -de-tot, cum se zice in popor ...
ln aceeaşi (dez)ordine de idei ale
revolverului, celebrul Robert Stack, a11as
Elliot Ness, e tnsl mult mai echilibrat
şi mai clar la minte. Incoruptibilul e
hotărlt 1mpotriva iresponsabililor, cum
li denumefte el pe acei regizori şi sce-
narişti care popularizeazl fărl discer-
nlmlnt crima. ilegali1atea, violenta, pe
marne fi micile ecrane. Stack a flcut
un incoruptibil rechizitoriu la adresa
acelora care răstoarnă noţiunile de bine
şi rlu, prezent1nd gangsterii $i crimi·
nalii tntr-o lumini simpatici, Tn timp
ce poliţiştii slnt permanent caricaturi-
zaţi ti ridiculizaţi : "- acefti regizori ş1
scenarifti slnt fiinţe iresponsabile, care
nu se gtndesc la ceea ce aduc sub ochu
copiilor noştri, Ispitiţi să - şi permiti a
face orice ad care lncepe printr-o ile-
galitate»...
-
Un mit in demolare:
vampa
Tăioasă, neînduplecată, mfndrA -
Marlene Dietrich, la 74 de ani, j udecin·
du-se pe sine cn. şi pe ceilalţi cu aceea şi
mlsuri:
« Dacă nu e greu sl aparţii lumii
spectacolul ui, e, tn schimb, mult mai
greu sâ devii o mare art i stă. Uneori ai
chef si laşi totul baltă, sl-ti renegi
propriii& pri ncipii, sl te izolezi într-o
viaţi mal buni. Dar clnd te gtndefti la
sacrificiile pe care ti le-ai impus pentru a
aj unge aici, la autea renuntlri greu de
suportat, ideea de a ceda dispare ca prin
minune. Şi lncepi sa te aperi cu ghearele
şi cu dlntll. te Tmpotriveşt~ urfi. N~am
cunoscut nlclodati ceea ce se numeşte
de obicei co viat.I normali». Cel mal bun
agent de publicitate 1n tine însuti tre-
buie si-i cauţi şi n-am acordai nici cea
mal mici încredere celor care, după
primele me~ succese, mi urmăreau
pas cu pas pentru a-ml smulge c on-
tractele de eJ:cluslvltate. N-am avut nici
un chef să sur1d ln fata fotografilor
C ~::~i~ar~ ~~::::t: ~i'::i~e:~~â:11:
dupi mine ... Daci n~aş fi trlit aşa, m .aş
li glsit la 50 de ani gata d mi supun
firA a clipi tuturor um ili nţelor, o nulitate
printre alte nulitlti•.

-
istorice sl sportive (cu deosebire box un
pînă la desene animate, westernurl şi capo
dopere mute (Mecanicul generalei, Sem-
nul lui Zono).Cel maJ bine s-au «conservah•
filmele clasice. Doul montate întrunesc su-
fragiile unanime: «Amanda• - un montai
de 372 metri al dansurilor lui Fred Astaire
şi Glnger Rogers; •Convoiul curajoşilor» -
montaj de 373 metrt care sintetizează exce-
lent esentlalul westemurllor lui John Ford.
«Bitrtnul• lese bine din toate tncerclrile,
oricum l-ai «întoarce• şJ l-ai rezuma.
ascultati, sper d fim Tnfelefi» - a
Omul politic comentat Franc;ois Perrler lntllnirea)
axata pe două probleme spinoase ale
şi cineaştii actualităţii cinematografice: conflictul
televiziunt-cinema. unde s..a preconi zat
ghirea unul echilibru satisfilcltor pen-
P re şed in tele Franţei, \Ja~ry Giscard tru ambele pirţi, în următoarele şase
d'Estaing, a ţinut sa aduci un omag iu luni; problema erotismului necontrolat,
lui Marcel Carnt ~ prtn aceasta c inema- - cei de fata declarTndu -se ln favoarea
tografiei franceze, invittndu~ la un prinz unei reglementări stricte a publicititii
Tot despre „Z" îm preuni cu Michele Morgan, Annie şi a creirii unei comisii care să vegheze
G lrardot, Dany Sava!. Mlchel Simon, cu grijă la «clasarea moralb a filmelor.

e Idei - feministe: Claudia Cardinale

(la capătul unei depresiuni nervoase): uNu
mal slnt o puştoalcl, ml""8 imposibil si mal
accept anumite personaje. Aş vrea sa re·
prezint tipul femeii adevărate, voi refuza fil-
meie obişnuite tn care nu-s declt un oblecl
de plăcere. Slnt cu totul alta decft aceea din
urmi cu 10 ani. Cine nu s·a schimbat tn ul-
timul deceniu? Nu mal pot juca femei-pi\·
puşi, în timp ce lumea a cunoscut atlte,1
răst urnări»...
• Idei de-copil ln scenariul lui luri Ale-
şovskl (dupi o nuvelă de mare succes) ,
acest bileţel se numeşte Alloşa şi se supra-
numeşte « Două şervetele» (atlt e de tnatt,
ctt doui şervetele), are 8 ani şi vrea st mear-
gl deja la şcoali. I se acordă o perloadl
de lncercare. ln aceasta perioadă, acordă
un interviu unul coleg mai mare, reporter
la radio-ul fColil:
- CI~ ani al?
-99.
- Ş i de ce ai venit atn de t1rziu '8 scoală ?
- Am fost ocupat, am mers la grldlniţă ...
Andriuşa l<ondratiev - puştiul ales «din
viaţi» de regizorul sovietic E. Gavrilov ln
rolul acestui nou Aliop plin de umor -
pare-se ci este tocmai ceea ce trebuie ca
Inteligenţă şi farmec pentru un Ulm convm-
gltor din lumea copiilor. Pe platou, de alt-
fel - «actorul• are idei «bubuitoare»: tur·
nlnd o sceni cu mama sa (din film), actriţa
respectivi nu-şi prea ştia rolul 1n timp ce
el, Andriuşa,lnvltase textul ca pe api; dupl
prtmul tur de manivelă, eroul a spus-o răs­
picat
- Dac-I nu-şi tnvata şi ea rolul, nu mai
joci
Rubrica •Filmul, document al epocii,
documentul sursă a filmului »
este redactală de Radu COSAŞU
la Atena ~:~~a~o~::,a;oţ,u!~,=~a~~~isa:r~~~;i Filmele preferate ale lui Giscard d'Es-
taing, filmele cu care ar pleca pe o insulă
cu plrintele •Copiilor din paradia»." ln pustie? Toate-clasice: «Co~iii paradi-
T rimisul special al ccExp1esu-ului, jurul mesei s-a purtat o diacuţie. apre- sului•, •Iluzia cea mare•, •lngerul al-
Paul Gu i mard, a aterizat '8 Atena pentru ciat.ii drept serioasi şi utilă («am fo st bastru•, un Garbo ...
a vedea cu ochii lui eveni mentul meta-
cinematografic: prezentarea lui «b (cu
un enorm succes!) fn \ara unde a fost
asasinat Lambrakis. (Vezi şi «Cinema »
nr. 2/1975). Imediat ziaristul a luat legă­
tura cu cei doi oameni «reali• ai camio·
nului care trebuia (Tn «scenariul• real)
să tnc hldi calea deputatului progresist,
sce nă-cheie şi a filmului lui Gavras.
Şoferul, Totzamanis, după ce a accep-
tat tnttlnirea, s-a de«iomandat, dupâ un
sfert de ori, firi argumente. Ce lălalt,
Emanuelidis, s-a prezentat la «rendez-
vous•, reconstitu ind momentul:
- ... Vroiam doar sA-1 buscullm, sA·i
dim o lecţie. Dar înainte de a ajunge
tn dreptul lui, am vlzut trei oameni ca-
re-l blteau, trei bărbaţi lm brăca ţl ln tri-
couri de pescari. lambrakis a ridicat
mlinile spre cap, ca sA se apere, după
aceea a clzut fi l-au ci.leat 1n picioa re.
Eu nu l-am lovit De altfel avocatu mel
vor cere revizuirea procesuluL Cineva
cunoaşte asasinii, dar ni s-a pus nouă
totul Tn ctrcl.~
La tel de dramatic, dialogul cu judecâ-
torul din şi tn viaţii Sartzetakis (pe ecran ,
Trintignant), eroul care s-a luptat lnfle.
xibil pentru adevlr, obsedat de respec-
tul legii - azi, dupl reabilitare, Tnalt ma-
gistrat, calm, cu conştiinţa lmpAcatl:
«Afacerea e încheiat.I - Justi1ia a ju-
decat». Filmul e Tnsi «aub• realitate
Laconic, ca un dialog bine scris de un
bun scenari st
«-Aţi fost torturat?
-Da.
- Cum ?
-Sllbatic.
-Cit timp?
-11 luni•.

17

https://biblioteca-digitala.ro

• Intre cer ,1 api. Nikolai Guben-
ko este regizorul şi interpretul principal
al filmului 1. D acA vrei •l fii fericit» .
Este povestea unui pilot sovietic trimi s
lntr-o mlsiunespecialli; eltrebuiesA sal-
veze populatla unul sat indian «naufra-
giatlln urma unor inundaţii catastrofale.
Soţia pllotului este interpretaUi de ac-
ttilfl Jana Bo1otova.
• ~~~ezaatrelor ~
Irwin Allen («Aventura lui Poseidon•}
Me o singura pasiune: catastrofele. Le
visează noaptea şi le filmează ziua. Ul-
tima - «Turnul infernal» - povestea
in cen diului unui zgîrie-non c u 138 de
etaje, i·a răpit 2 ani pentru realizare.
«filmam cu cite şapte camere deodată ,
povesteşte Allen, pentru ca, pe mtsura
turnajulu ~ decorurile erau realmente dis·
truse de fltctri•. Trei sute de cascadori
şi tret-companll de pompieri au fost pre·
zente pe tot parcursul filmărilor. ln final,
ctnd slnt aruncate în aer nişte rezer·
voare de apt, trei milioane de litri de
apa rece s-au prtbuşit asupra decoru-
lui construit la 2 metri tntlţime pentru
a permite scurgerea rapida a apei. Şapte
camere au filmat potopul, dintre care
doua au fost distruse. În mijlocul aces·
tor cataclisme, Irwin Allen se simte mi·
nunat şi pl6nuleşte o invazie de albine
uriaşe şi erupţie vulcanului P818.
• Marea întrebare. cl n imi fÎ m in1h~
se cheam6 filmul regizorului american
Peter Davis, anchetaşi documentar asu -
pra sechelelor unei grave boli naţ i onale :
rhboiul din Vietnam. ActualitAţi şi ln·
terviuri alcAtu l esc arm Alura acestul film ·
rec hizitoriu. Punctele cele mai intere-
sante ale filmului sint mArturiile citorva
oameni care au cunoscut îndeaproape
Jean Claude Bria ly, lansat tn «Verii»
(1958), actor foarte solicitat ulterior de
către filmul francez, devenit regizorul
fermecătoarei bunici «Eg lantine», îşi
dedică o mare parte din forţa sa artistică
şi organizat o rică pentru Gala Uni un ii
A rtiştilor din Franţa, care va avea loc ln
luna mai. Există de 50 de ani tradiţia
ca actorii francezi, af l aţi la apogeu l
succesului, sA-şi dea concursul la aceas·
ta gali. Fondurile care se string au
drept unic scop ajutorarea actorilor ln
vtrstA, a celor care nu mai apar nici pe
scenă, nici pe ecran. Brialy a tiotArlt şi
~~~~~ ~: ~~~1e~1~~t~aGt~ ~d !r~~~ăd~~:~:
1 5
şeascA totalul sumelor strtnse tn toţi
cel 50 de ani. «Nu pentru ca să le oferim
un banchet cu Icre negre, ci pentru ca să
nu-i mai vedem pe colegii noştri vtrstnlci
cum se zbat tn nevoi...» Brialy a obtinut
lnttl aprobarea municipalităţii din P aris
ca spectacolul să aibă loc la poalele
Turnului Eiffel, pe Ctmp ul lui Marte, loc
18
wood (aut ca regizor, ctt şi ca actor) şi cineaşti . în prezent, filmele Mexiculu i,
M arl on B ran do (deşi nu accepta dectt destinate cu precadere marelui public,
cu mare difi cultate un rol, şi atunci cu se afla (ca stil şi modalitlti artistico·
drept de lnterventietn scenariu). Dintre tehnlce)camlaJumAtateadrumuluilntre-
ac triţe, doar B arb ra Strelsand poate Bunuel şi Hollywoo~ reflecttnd tnca tra -
s usţine competiţia ( de prestigiu şi Tnca- diţia spanioli, dar şi influenţele studiou-
slri) cu cel cinci. Situaţie insolita lntr-un rilor nord-americane. Fanatismul reli-
Hollywood care, pe vremuri, lansa ze ite glos, mlşdrile populare ş i eroii lor, bur-
ale ecranului ln cascada. Astizi e mai ghezia, dar mei ales istoria Mexicului şi
Important tnsl realismul decit visul, şi revolutia eşuată de la începutul seco-
acţiunea decit reveria dulceag6. lului, lata tot atltea teme care revin Tn
producţiile şi uneori tn superproducţiile
•U n•tarfn~!!!!:_ L aorecep ·
realizatorilor mexicani.
ţie data la Casa Albi, fotografii de p resa • A faceri in t r avesti. Societatea
erau la un moment dat cu obiectivele
îndreptate nu asupra persoanelor ofi- TWA, una din cele mal mari companii
ci ale ci asupra unui alt reporter de la deav latledlnlume,1-aangajatpeactor ul
uladies Home Journal». Reporter ma i Peter Sellers pentru o serie de filme
c unoscut ca vedeta de cinema. E vorbe publicitare. Va fi folositA capacitatea
de Cendlce Bergen, de noua ei meserie bl necunoscutaaactoruluidea•nter-
şi de farmecul cu care a ştiut sA treac' preta mai multe roluri într-un acelasl
de cealalta parte a obiectivulu i. fllm : de data aceasta, el va fi un gentle-
man britanic, un fante italian şi un
Lg lrclt scoţian . Totul pentru zborul cft
inaltnalt şi profitul cit mai marea! avioa-
u<'lor companiei TWA .
• Piramida rtsul u i. Regizorul Mel
Broo~-a remarcat cu citeva parodii
- de western (•Şaua aprinsl»), de mu·
oroarea acestui razboi. Locotenentu l s+c.dl (« ProducAtorilJt) sau de film de
din New Jersey, vorbind din jilţul lui de groazA (cTlnarul Frankenstein•), ca u·
paralitic despre disperarea de a·şi ft nul din cei mei originali autori comici
pierdut încrederea în ţara lui, sau tîm· din ultimul timp. Visul lui cinematogra-
plarul vietnamez, care ani de zile a meş · fic? Povestea unul anume Bronsky, do·
~~~iJu~ll~~l~ofieş:t;~e ~~~ii. f~~~z~~ed~~!s~: rind s6 construiasca ln ograda sa o pi ·
ramldA nesftrşit de !naltă şi pe care sa
oglinzi ale r6zboiului, Peter Davis tn - înscrie trei cuvinte: «Br onsky a trăih.
cearc6 (şi reuşeşte) s6 trezeascatn con· «Acesta e personajul ca re m ă obse·
ştiinţa concetlllţenilor silii revolta tn faţa
unul attt de slngeros masacru.
deazA de ani de zile•, spune Brooks .
Dar oare tn aceasta obsesie nu e propria
• Dii ema. Pe un scenariu de D avid dorinţii a artistului de a vedea piramida
Storey, Lindsay A nderson («Viaţă spor- pe care sA stea scris: «Brooks a tralt»?
tivii») a realizat un film, «Ani versa- • V ive l a Co !!!_ mu nel Via1a revolu-
re„, Impresionant tn toate Implicaţiile ţionarului polonez Jaroslaw Dombrow·
sale sociale şi morale. Este vorba de un skl, una din capeteniile Comunei di n
mi ner sarbator i ndu - şi 40 de ani de c6s · Paris, constituie subiect ul unei copro·
niele. li viz lteaza cei trei fii ai sai , demult ductil sovieto · poloneze - «I t i n er arul
plecaţi de acasa. Unul e pictor (Alan care du ce la n e mu rire•. Filmul este
Bates), altul e expert tn relaţii indus· realizat de polonezul Bogdan Koremba
triale, altul scriitor. În faţa peisajului pe un scenariu de luri Naghibin. Film6·
trist al c6mlnului lor reghit (tatai e rile au loc la Moscova, la Paris şi ln
bolnav de I nima, mamatacutaşiînstrai ­ Polonia.
lm:re~:' !~e~~cr~!iu?~rifi~~ ~o7~~
nata de o viata prea dura~ cel trei fii 0
vor sa pun6 la cale o razbunare. Dar
cum, şi cefei de r6zbunare, şi împotriva man şi cu actorul Robert Redford (toţi
cui anume? Tensiunea constattrilor trei erau pe genericul filmului •Butch
amare, a nefmplinlrilor ticule. blntuie Cassidy») au realizat un film - « M arele
acest film, a cir ul actiune se petrece W aldo P epp eu - aşteptat de public
lntr-o camerA. Sub aptsarea zidurilor cu speranţa reedltarii acelui mare suc-
şi a intolera bile! a marAcluni a unei vieţ i ces. E departe de a fl aşa . Povestind
dus6 tntr-o lume rece, atlt de rece. avatarurile unul pilot, ln zilele imediat
urm6toare primului rtzboi mondial, fiL
• Qu i nt a r eg al i. Ţintnd seama de
mul - scrie revjsta cNews-Week• -
cotele popularlt6ţii lor, ca şi de cotel e crenuntA la zbor, se supraincarc6 cu
box-office-ului, cinci actori slnt consi- clişee, cu tonuri melodramatice, cu in-
deraţi asta.zi supervedete în studiourile cercarl neizbutite de anallzA a existen·
californiene: S teve M cQu e en (Inva- tei in anii 120 şi aşa,. aglomerat cu bun e
riabil pe primul loc de 15 ani}, P a ul intenţii, plonjeaza vertiginos spre pA·
N ew m an (mal ales dupA succesul fii - mtnt. Fi nalul tn care Redford se enga·
mulul «Cacialmaua»}, Robert Re d f ord 1eazA pilot-c ascador la Hollywood şi se
(a fost şi ma rele Gat sby} , C li nt East - plînge de modul tn care filmele roman ·
tcazâ viaţa avitttnrilor in rhboi, pare u11
ieproş Inserat ln film».
• B uc uriile v aca ntei. Pornit pe
a A l 63-l ea t igru. Marele cineasl
dr umul vacantei, lm preun6 cu soţia ş i
1aponez Kurosawa se afiă tn satul so - fetiţa, Paul (Jean· Louls Trintlg nant) are
vietic Vostretovo, (în extremul ori ent la o stafie de benzlnâ o altercaţie f6r6
al U.R.S.SJ,unde filmeazl o adaptare a importanta cu nişte huligani motoci-
cirţli «D ersu U sala» a cercetătoru lui şi clişti. Maşina lui e urmAritA şi.ln miez
c ălăt orulu i rus Vladi mir Arseniev. Unul de noapte, derbedeii ne rAzbunb: di-
din cei mai bătr tni locuitori aJ satului, în mineaţa, Paul nu mai are nici soţie, nici
vlrsta de 9'1 de an~ l·a cunoscut pe explo- copil. Uci gaşii atnt greu de prins. l m-
rator ş i-şi aminteşte de el În acela.şi sat preunt cu sora soţiei sale (Catherine
locuieşte şi un vin ator de tigri care. în Deneuve}, el va l ncerca sA faci drep-
63 de ani de viaţa, a prins 63 de tigri. Ul tate pe cont propriu, într-un mod slnge-
!imul tigru capturat de acest expert va ros, şi fArA a avea macar siguranţa de
li folosit şi de Kurosewa în filmul sau a-i fi pedepsit pe adev6raţii faptaş i.
• M e Jd cu l firi m a ndoli n „ Dinco - A cesta e subiectul filmului «S umbra
lo de Ocean , Mexicul rşi descoperă pro - vacanţii al reg iz orului Gerard Pires. un
priile c6i cinematografice paralel cu film despre sinistra reacţie tn lant pe
descoperirea istoriei mexicane de catre care o provoaca vi olenta.
Tn care nu s-a mal admis pină acum nici
un fel de manifestare, nici chiar oficială .
ŞI pentru ca Gala să se tra nsfo rme tntr-a-
d~v6 r într-u n super-spectaco~ Brialy a
avut ideea să-şi asigure participarea
maj o rităţii vedete lor de risunet interna-
ţional din Hollywood. În acest scop el
s-a gtndlt ca această gală să c o incidă c u
b icentenarul i n de p en d enţei Statelor
Unite. fn c o nsecinţă, W as h ington ul a
luat măsuri de sprijinire a galei. Ş i aşa
se face că la 24 mal, s ub T urnul Eiffel,
ln aer liber, vor a p ărea şi vor juca tn
folosul actorilor veterani fra ncezi, ală­
turi de actorii-stele ale Franţei, vedetele-
stele din America: Katharine Hepburn
(se pare chiar ci ea va prezida gala},
John Wayne, Laureen B acall, Marlon'
Brando, Henry Fo nda, C ary Grant ş1
a lţii. A nimat ori şi prezentatori: Jeann e
Moreau şi Jean ~C laude Brlaly. Gala va
fi retransmlsă prin satelit pentru uzul
televiziunilor din întreaga lume.
Laura COSTIN
https://biblioteca-digitala.ro
 • ~ ab..!!"'ţi lndel ung at.!:, Oupl o
lipsi de 7 ani de pe ecrane, Michel e
Morgan va interpreta rolul principal în
filmul lui Claude Lelouch, c Şoarec e l e
şi p isica». Este un film poliţist, unde
detectlvu~tnsărcinat cu o anume anche·
tăln mediile marilor afaceri, nu va apare
niciodati tn cursul actiunll; el va fi chiar
aparatul de filmat ln fata lui se desfi·
şoari evenimentele. Un mecanism ori ·
ginal şi gata montat,doar ci cineastului
1i lipsea actriţa potrivită pentru a inter·
preta personajul-chele al filmului. Vi·
zind ·o pe Mich81e Mo rgan la o premiera,
Lelouch şi·a spus: clata personajul
meul• Noroc de premieri, altfel Mic hete
Margan n·ar fi fost «personaj•.
• Actorul Burto Lancasteri. Burt
Lancasteraînceput demersurile pentru
a obţine cetltenia italianl. Motiv ul?
c Graţieltaliel -spuneactorul- lul Lu-
chia no Visconti şi «Ghepardului • am
ajunsunactorlnadeviratultntelesalcu-
vtntul ul şi mi se pa re firesc sl plătesc
astfel datoria fatA de o ţari şi de un om
care au tacut atttea pentru mi ne. Daci
n-ar fi fost V isconti, z i ariştii ar vorbi şi
astlzi despre mine ca despre un fost
acrobat Oe 12 ani se abţin de a vorbi
astfel, şi asta Tml tace o grozavă plăcere».
• R eqina lanolinri. S hirley M ac
Laine îşi continui seria de recitaluri -
d ntec şi dans - in Las Vegas, preg ă -
11ndu-şi totodată rolul viitor şi finisln d
un roman. Romanul vefl «agresiv•, spu·
ne actriţa, iar rolul «femi nist». «Shirley
Mac Lalne va fi pe ecran Helene Ru-
binstein, regina produselor cosmetice.
• Clderea m l ,tllor, A ctorul Pau l
Newman va filma pentru prima oară cu
re gi zorul Robert A ltman (M. A .S. H.)1 ln·
tr-o adaptare a piesei de teatru «Indie-
n ii» de Arthu r Koplt, p iesă reprezen ·
t~tA şi la noi, povestind Tnfrtngerea in-
dienilor de cltre •om ul alb• (lntr·o ver-
siune neconfor ma cu vechile mituri lite-
ra re sau cinematograf ice americane) .
Paul Newman va i nterpreta rolul lu i
Bu ffalo Bill
• Un debut la inllflme. Amintirile
unul ;1vlP1tnr - zilele râzbo1ulu1, luptele
Pr oicedea tun ci-alcAtuiescs ub stanţa
un ul film despre un om care azi nu mal
poate zbura şi s uferi din cauza aceasta .
• Cerul e cu mine •, film Interpretat de
Vladimir Zamanski, este un debut regi-
zoral - Valeri Lonskoi, debut al unul
ci nHst stl ptn (judectnd dupl reacţ iile
criticilor sovietici) pe mij loacele de ex-
presie cin e m atopraficA .
• Lecfia de dans. Jean Marals li va
interpreta pe Serghei Oiaghilev, fonda -
torul celebrului balet rus (1909), fntr-un
film închinat vieţii şi carierei marelui
da nsator Nljinski.
• Barajul ascuns. Un tlnAr la sflr-
şitUI staglului militar, dezori entat mai
intîi, copleşit mai apoi de o decepţie
sentimentala_ şi glsindu-şi tn sfirşit
~~:Ţ~·.~!a~~~~e~'r.:~";r~·J;:t~~nştte;~~
vestea filmului ceh &Cel care cautl un
zlcl mlnt de aun al regizorul ui Jin
Menzel (c Va ră caprtcioash) .
• AHd l ul cel mal lung. Cele 900
de zile ale asediului Lenlngradului, epo-
peea rezi stentei orafului tnfometat ş i
bombardat zi şi noapte de t rupele ger-
mene, au constituit su biectul unul ro-
man tn trei volume de Aleksandr Cea -
kovski, intitulat • Blocada ». Acesta e şi
titlul fii mulul realizat de Mihail Erşov, la
s tudiourile Lenfilm, dupa un scenari u
de Aleksandr Ceakovski şi Arn ol Vito .
Filmul este o amplă cronică a unor zi le
eroice. Mihai! Ullanov, lurl Solomin,
Irina Akulova slnt ctţiva dintre actorii
aces·tul fllm monumental (care va avea
mai multe serii) închinat împlinirii a 30
Je ani de la sttrşi1ul razboiulul.
• 2 ore cu Allend e. J acques Ch ar -
rier este producltorul filmului franco -
algerian cPloul la Santiago », realizai
de cineastul chilian 1n exll, Helvio Soto.
Fii mul povesteşte ultl mele zile ale preşe ­
dintei ul A llende, care au fost şi ultimele
zile ale llbertatll ln Ch ile. Helvlo Soto nu
face dacit si Tncheieo tresei cine mato-
graficlt nchlnatA revolut l elşi lui Allende
(mai multe fi lme de montaj, precum şi
unlntervlu-fluviu-4ore - cupreşe­
dintele) cu acest fllm amar, unde con -
statarea evenimentelor implică şi o ana -
liza a lor. Deci o luare de poz iţ i e de-
mascatoare Tn f a ţa puci ului co nt rarevo-
lutlonar care a dus la prlbuşlrea de-
mocraţiel tn Chile.
• Ulli mul glonţ. Ou pa ur iaş ul suc-
ces al ecranl z6rii biografiei lui Papillon
- cu Steve McQueen tn rolul titular -
studiourile Paramount au hotlrft trans-
punerea pe ecran a romanului «I n s ule
în curenb de Hemingway, aplrut dupl
moartea scriitorului. Tot Steve Mc-
Queen va interpreta rolul principal ln
aceasta evocare a zilelor r6zboiulu1
mondial, trilte departe de locurile des-
• Divina cafenea. ln apro piere de
celebra piaţi a Span iei, la Roma, exista
o caf enea printre al clrei clienţi s-au nu -
mărat Goet he, Gogol, Berl loz, Ste ndhal,
Bau delalre, H. Ta ine ş i O'Annunzlo. li
se adaugi acum Laura Antonelli şi Mar-
celo Mastroiannl, lnterpretlnd rolurile
principale din «Div i na creaturi •, un
film el reg izo rului Giuseppe Patron i
Griffi. Actiunea se oetre ce ln 1930.
• Fellini la Belgrad. Festivalul
tnternaUonal • Fest '751t de la Belgrad .
c aracterizat ca un deslival alfestlvalu-
lil or•, a atribuit prem i ul cStema de aur•
pri melor trei lllme clasate în competitie:
• Am •hcord > de Fellinl, «Pline ,1 cio-
colatb de Franco Brusati ş,i &Serpi-
CO )) dP Sictn py Lumct.
• Hollywood pe NevL Ur iaşa co-
p ro duc\1e sovlefo-american8 • Paairea
al bastrb , dupi!i povestirea lui Maeter-
li nck, a adus pe locurlle fllmifll, ta Lenin -
grad, dteva di nt re cele mal mari vedete
ale Hollywoodul ui: Elisabeth Tayl or, Ja-
ne Fonda, Ava Ga rdner şi flut lui Clark
Gable - John Clark Gable. Regizorul
George Cukor { c Myfe lr lady ») a obţinut
unspr i jinsubstanţialdlnparteaautori­
tiţilor , ; armatei sovietice (foloslti 1n
scene cu mare desflşurare de fig uraţie ,
i n acest basm - musical). Turnarea va
dura 17 slptlmln l.
flşurlrti lui, ln Cuba. Alei rUb oiul este
prezent doar 1n ştirile din ziare, dar eroul
pri nc ipal-un pictor-duce o lupta pe
viaţi şi pe moarte cu un submari n ger-
man, eşuat pe un fluviu, tn interiorul
Insulei. O luptl. r6spl6tit6 , ca 1n atîtea
alte poveşti de Heml ngway1doar cu mou·
tea eroului. O moarte simpli şi aproape
s enini. Ultimul glonţ al luptei victorioa-
se ii c ulci la pi.mint. acolo de unde -
scrie Hemi ngway - privirea poate cu- \
prinde toatl mlretla cerulu i.
• O v latL ln studiourile bulgare a
fost produs filmul • AceHti viaţi mi·
nunatl •, semnat de reglzoarea debu-
tanta Maria Russeva. Este povestH
unui om, tri i nd i ntens. firi al se crute,
firi s6 ezite, epopeea zilnici a prezen-
tului; povestea unui om pentru care
ni aţa ml nunatb cupri nde aminti ri ş i
regrete, eşecuri şi succese, realiz6ri şi
pla nuri, trilte fArl o clipa de rlgaz. Ma-
ria Russeva a absolvtt cu clţlva ani 1n
urma Institutul de arta teatrala şi cine-
matografici din Bucu reşti.
• Cine va fi Rudolph Valentino?
Alain Oelon a refuzat categoric pr opu-
nerea unor mari produ cit orl hollywoo-
dleni de •a li • Rudolph Valentino tntr-o
evocare a regelui starurilor din epoca
filmului mut. • Nimeni di ntre marii actori
contemporani - a spus Oelon - n-ar
reufi s6 redea cu autenticitate persona-
litatea lui Rudolph Valenti no•. Pini la
urma, producitorii au decis sl recurgi
la formula clasici: alegerea unui actor
necu noscut şi pe ctt se poate aseml-
nltor cu Vale ntino.
Rubrlc& redactatl de
Dan CDllŞA
https://biblioteca-digitala.ro

Este foarte greu să re-
constitui pe micul ecran
o personalitate. Este foar·
te greu si reconstitui,
oricum, o personalitate -
,1 uimirea noastr6 fn faţa
unei astfel de reufite
chiar asta inseamnl. Dacă ceva din fio-
rul acelei fericite lntîmplAri a lumii, o
mare personalitate trece ptni la noi -
captat în paginile unei cărţi -tulburarea
noastră vine tocmai din conştiinţa de
dincolo de operă, dincolo de propria
conteste fundamentali a Operei - per-
sonalitatea se închide tn hlamida adtn-
cului sAu mister în care nici nu avem
voie st pltrundem. Sloganul didactic al
«Vieţii• şi •Operei• a însemnat întot-
deauna o stranie aberaţie - pe care
numai nevoi le metodologice ale studiu-
lui o pot scuza şi explica. Marile aven-
turi ale reconstituirii de personalitate
sînt accesibile numai celor care ei
înşişi sînt stAptnii unei personalităţi ta
fel de puternice, de agresive chiar. ln
literatura români cel mai strilucit exem-
plu n constituie desigur Călinescu care
face o patetici demonstraţie de pătrun­
dere a spiritului eminescian ln o:Viata
lui Eminescu». Se va fi observat cii
ne-am referit mai ales la cărţi. în mod
firesc. Filmul a ratat aproape orice ln-
cercare - dacii personalitatea n-a fost
folosită ca personaj tntr-o parabolă.
Serialul TV aproape a compromis în-
tr eprinderea. Iar excepţia care a fost
uleonardo» nu trebuie si ne induci ln
eroare. «Leonardo», ca ş.i «Rubllov»
al lui TarkovSki, era o meditaţie asupra
rostului şi destinului operef geniale,
ceea ce lnseamnl altceva, sau mult mai
mult declt o reconstituire de personali-
tate. Autorii care vor sA pătrundă tnte-
lesul vle\ii unui mare creator se tndreap-
tl firesc spre operA. singura tn mlll:surl
si dea rAspunsuri marilor drame care
traverseazi viata .spirituală a geniului.
A descifra înţelesuri este numai la
tndemlna criticilor de acutl pe,cepţie -
pentru că orice reconstituire, adlci orice
percep\1e, este operă de critic, el fiind
acela care la contact cu opera la cea mai
înaltă temperaturi a luclditătll şi slmtlrii
,1 este apt sA o transmită. Aceste con-
sideraţii, foarte almple, ne-au fost pri-
lejuite de excepţionala dlrulre cu care
redactorii emisiunilor muzk:akt de dumi-
nici dimineaţa, «Bucurii~ muzicii», tn-
cearci cel mal greu lucru din lume -
sl reconstituie pentru noi marf perso-
na lltlţi muzicale. «Muzica începe acolo
unde cuvintele se opresc», spunea Beet-
hoven, dar o emisiune TV este obligata
'8 vorbe fi imaglnJ - $1 citi dlscretle,
cltl mlsufi fi ctt simt at proporţiei tre-
buie sl albi realizatorii eil Un moment
de vtrf - prelungit pe spaţiul emisiei
întregi l-a constituit serialul dedicat
personalitl\ilor muzicii romAnefti. Mo-
mente de Vfrf au fost Incursiuni ln viata
unui singur gen - cum a fost cel dedicat
Sonatei cu caractere popular-enesciene.
O asttel de incu rsiune poate lumina
destinul unei opere Jntregl - ac:Ucl a
unei vieţi dlrultă operei ln toată com-
plexitatea ei. ln sftrtit. un moment de
vlrf, de profundă elevaţie l-a constituit
emisiunea dedicatl lui Wolfgang Ama-
deus Mozart. acest tnger cizut al mu-
zicii, a cirul strllucire, a cărui spiritua-
litate divini - daci numim divin tot ce
este vtrl al umanităţii - fnsotefte p aş u
lumii spre Ideal. Drept Cicerone, am
avut pe distinsul critic mUzical Ada .
Brumaru, care •tie, ca orice om atins
de aripa sublimi a muzicii, IA pătrundă
tn universul ei cu d i screţie şi melancolie,
cu acel infinit resped care trldeazl
profunda devoţiune. Am ascultat foarte
mult Mozart în acea dimineatl de primă­
vară · - şi mâcar pe ntru o vreme sufle-
tele noastre s-au 1nnobllal Cred ci nu
exlsti omagiu mal mare decrt acesta
pentru c8' care ne conduce lntr-un
univers tn care plşlnd - devenJm mai
limpezi fi mai oameni, mal adevlratl
tl mai senini.
Smaranda JELESCU
https://biblioteca-digitala.ro
A. Într-o duminici dupl-
amiază, reporterul, ace-
laşi care cu ctteva sl.p-
tilmtni înainte a apbat pe
semnalul de alarmi al
trenului numit vlatA. pen-
tru a opri din mers pluti-
rea Indiferentă printre semeni a unor
necunoscuţi, a apărut pe ecranele tele-
vizoarelor cu un epilog simplu la o
poveste nu tocmai simpli pe care o
supusese dezbaterii publice. Vi re-
amintit!, desigur, cazul: doi martori al
unei lntîmpliri tragice (un accident de
maşini) dlspiruserA flr4 urmi. Nu aşa.
ca-n «Moartea unul ciclist», adlci cu
conştiinţa vlnovltlei fn suflet, ci aşa,
pur şi simplu, adică firi con•tiinta
vinovăţiei ln suflet; ei erau doar martori,
nimeni nu-i ciuta pentru vreo vină. dar
el nu apăreau de nicăieri •i vina lor -
1n ochii semenilor, fi ai lor, flre,te -
creştea clipi de clipă, pentru că senti-
mentul datoriei neîmplinite nu poate
conduce la conştiinţa vinovăţiei, a,a
ca-n •M o artea unul ciclist». Repor-
terul, cu taci şi bun simt, firă sl someze,
firi sâ lntervini brutal în mersul eveni-
mentelor, a expus doar cazul, cu impli-
caţiile sale tn viata colectlvltatll. şi a
făcut un apef simplu, direct, la omenie. -
Într-o duminică dupi amlazA. reporterul
(1-atl recunoscut, probabil, pe Aristide
Buhoiu) s-a tnfltişat din nou telespecta-
torilor, de data aceasta cu secvenţe de
primăvară sibiani: cef dol dlspiruti şi-au
f.ăcut din proprie lniţiatlvi îndatorirea
clvid, leşind din anonimat. Le-am dzut
chipul sau le-am auzit glasul de regret.
Reporterul l-a ascultat firi să le tulbure
confesiunea tremurata, şi s-a retras
C11scret; reporterul îşi '1Acuse - la rln-
du-1 - datoria.
B. «S-a flcut dreptate», ne-a demon-
stra~ într-o alt6 seară, un alt reporter,
mergtnd pe firul unor cazuri de viaţi
nu tocmai simple, în care n-a fost toc-
mai uşor &6 se ajungi kl adevAr şi la
dreptate. Dar s.oa ajuns. Prlncipllle eticii
si echitătil socialiste si-au dovedit Inel
o oata Torţa, Şt Temeinicia, şi substama
stenicâ. Reporterul a luat caz dupl caz,
şi l-a expus sistematic, l-a analizat
resorturile la vedere, $i resorturile as-
cunse. Putea s-o faci pe un ton docto-
ral, degajat,«la rece». A flcut~ «la cald»,
partlcipînd, pledînd. Este- acesta un
indiciu de eficienţi reportericeascl.
Oemonstratia tn cazurile respective ar fi
fost probabil evldenti $1 prin simpla
expunere de motive. Dar reporterlJ
(1-atl recunoswt. probabil, pe Al. Stark)
a simţit nevoia d-•I llmpezeasc:A un
glnd «suplimentar»: de ce s-a ficut
nedreptate? Cazurile au ie,Jt astfel din
matca lor '' au continui un îndemn
suplimentar de meditaţie: spre adevAr
şi dreptate nu trebuie st mal existe dru-
muri ocolite.
C. «studioul de film tv. prezintU...
Formula aceasta n-o tntllnim prea des
pe micile noastre ecrane, (filmul, adlcl,
nu constituie fnci un «semn de forţb
tn productia proprie) şi totuff de ctteva
ori ln ultlmele slptlmlni, unele reallzirl
puse sub acest generic au constituit
bune subiecte de medltatle. Am vlzut,
de plldl. un scurt-metra.I Intitulat Ge-
nezl. de Carmen Oobrescu, distins cu
premiul I la un Important festival de
televiz.lune, acela de la Moscova. O
creatle de mare acuratete artistică: naiul
lui Gheorghe Zamfir pe imagini de tn-
ceput de lume, un univers fabulos năs­
ctndu-se sub ochii noştri, capttndu-ne
prin mişcare, ritm şi sunet Poate doar
faptul ci am vAzut acest film dupi. ce a
luat premii Internaţionale este puţin
nelalocul lui. Mal ales ci nu se fnUmpli
orima oară aceasta Inadvertenta. Ar fi
de discutat, deci, despre priorltltl, des-
pre programlrl, despre prlnclpalll be-
neflclarL $1 pentra ci veni vorbe despre
beneficiari: «studioul de film tv. prezin-
tă». tn studlonul lui Ion Jlrlac, serialul
Primii paşi fn teni„ Aici, cred, bene-
ficiari nu stnt doar micutli lnltlatl într-ale
tenisului, care lnvat6 de la excelentul
pedagog cu r84;heUI tainele sportului
alb. Beneficiari stntem cu toţii, pentru
cti a.b.c.-ul lui Ţiriac este '' un a.b.c. de
viaţi ...
A, B. C... trei litere din abecedarul
unor adevlrurt simple ..
~fin CALIMAN

•Canalul
(Andrzej Wajda, 1957). Prezentarea
zguduitoarei capodopere a lui Wajda a
constituit, firi îndoială, evenimentul
cinematografic al ultimelor slptamlni pe
micul ecran. Filmul acesta, care pare a
veni din «Infernul» lui Dante şi «Mize-
rabllll» lui Hugo, demonstrează cu fie-
care Imagine cum nişte oameni pot fi
mai puternici declt viaţa lor şi spune că
preţul aceator oameni poate fi cunoscut
la adevlrata lui dimensiune numai ln
infernul unul canal mocirlos, străbătut
cu Tnclplţlnare ln căutarea Ieşirii, chiar
daci există posibilitatea ca Ieşirea să fle
închisă cu un grilaj. Filmul acesta, care
este, desigur, un document despre riz·
boi, mai spune - şi aici se afli, poate,
chela lui - ci, uneori, disperarea nu e
tntrecutl de speranţă .
Cople şit or discurs, tragic, despre
' ceea ce nlciodatA. tn nici un fel de condi-
ţii, nu piere fn acest «tnger muritor»
care este omul, «Canalul», operă funda-
mentali a cinematografului polonez şi a
creatiel luiWajda, numără aproape două­
zeci de ani de cfnd a apărut, în timp ce
de la consumarea evenimentelor Isto-
rice din care s-a Inspirat au trecu1
treizeci. D imensiunea filozofică, para-
bolici aproape, a filmului (căci el are o
asemenea dimensiune) a cfttioat tn
evidenti de-a lungul acestei perioade.
lntrebat ce anume ar retine într-o even-
tuală antologie de secvente din filmele
sale, Wajda spune că din «Canalu l»,
de plldl'I, ar alege «momentul care pre-
cede Ieşirea locotenentului Zadra din
canal, ieş i rea tu1, precum ş1 reîntoarce-
rea în canal».
•Duminică la ora 6
(Lucian Pintilie, 1965). Unul din
filmele importante ale cinematografiei
noastre. Un scenariu de mare sobrieta-
te şi simplitate, semnat de Ion M ihăi­
leanu, abordeazi tema luptei comun iste
în ilegalitate cu mare atenţie la psiholo-
gille Individuale, cu deplini convingere
ci Istoria are ca protagonişti - fle şi tn
cele mai mărunte evenimente ale ei -
oameni, nu «personltje», nu scheme în
acţiune. Pe acest scenariu, Lucian Pin-
tilie construieşte un film aspru, animat
de o extraordinară vointA de a face să
se vacii idei, de a spune totul exclusiv
prin imagini, de a face - dacA vreţi -
cinematograf pur. Slnt de aceea mo-
mente cTnd spectatorul nu mal Intră
deloc tn relatte cu ficţiunea de pe ecran
ci numai cu regizorul care devine, uneori,
cel mal Important personaj al filmului .
Aceastl orgolioasă «i eşire ln arenă» a
regizorului, aceastl Impresionantă de-
monstraţie de inteligentă lipseşte, pa-
radoxal, opera de rotunjimea la care
rlvnea $i pe care o merita de aJtfel.
Importantă prin modul Inedit ln care
abordeazi o temi majoră a cinemato-
grafiei noastre, «Duminici la ora 8»
este plni acum - dupil oplnla mea -
una din cele mal personale (sub raport
artistic) creiltii ale acestei cinematografii.
•Zboară cocorii
(Mihail Kalatozov, 1957). Un film
care a făcut şi va mal face şcoală,
ucenicie serloasl şi decisivi întru tnte-
legerea Ideilor ci: a fi pateUc înseamnă.
nu o dată, a te afla tn mijk>cul evenimen-
telor care mai tlrzlu vor Intra ln cirtile
de Istorie; a fi patetk: Tnseamnă a privi
fericit un stol de cocori, a drl tntr·un
picior într-o· piaţi pustie şi a te tine de
mini cu cineva. atunci ctnd gloantele
au pornit şi curtnd ftl vor şuiera pe lingă
ureche; a fi patetic - tnvatA acest tulbu-
rător film despre dragoste şi rilzbol -
ln seam nA a Iubi" a urt cu patimă, a pltn-
ge ş1 a rlde pînl la capit. ca fi cum cu
acel pltns sau cu acel rls al Uiu s-ar sfTrş i
lumea, a slmti totul cu centrii cei mai
misterioşi al flintei tale.
•Filiera franceză
(Wiiiiam Friedkln, 1971). lat! un
film «de retlnub, de pus de o parte.
Flreştei pentru sursa lui de lnspiratie,
abordlnd una din problemele cu care
este confruntat occidentul: traficul de
droguri. Desigur, pentru ci este perfect.
Neîndoios, pentru antologica secventă
a urmiriril din maşină a trenului. Blne-
inteles şi pentru ci a luat cinci Oscar-uri.
Dar mal ales pentru cli e greu de tnttlnlt
un film care si evite, cu mal mutt sînge
rece şi cu mai adtnc:A încăpătfnare. tot
ce nu tlne,de fapt, de epic. Filmul acesta
e ciudat. monstruos aproape, pentru
că totul e aici numai epic tn stare puri.
lntr-un fel, el reablllteazii mult incriml-
nata propoziţie «Marchiza a ieolt ta ora
cinci», demonstrlnd ci. poate, uneori,
acesta e singurul lucru Important. anu-
me ci marchiza a leşit la cinci $i nu la
altă oră , restul fiind vorbe. Un povestitor
ideal al «Flllereht ar putea fi Titi Tulea
(din •Enigma Otiliei•), •narator din plă ­
cere• care, întrebat ce a viizut la cinema-
tograf, începea: «intii arată un puţ, cu
moarA, pe urmi vine o fată cu gileat~
mare, apoi apar dol bltrlni, un moş $i o
babii, care vorbesc tntre el, pe urmi\
aratl cum trage fata găleata după ea,
baba se răsteşte la ea şi moşul o loveş te
cu un bici ... », etc.
• ..• şi
e «Creieru l» (Gltrard Oury). Pllcut<'i
adesea, chiar inspirata comedie parow
diind şabloanele filmului Politist. Bour-
vil şi Belmondo tn tandem.
e cc Maria Candelaria» (Emilio Fer-
nandez). Pe licula unui mare operator:
Gabriel Figueroa.
e «Valea ~atulul ~ pu,cb (Wil-
liam Roberts). Western ca atftea altele,
plus ceva umor. N-ar fi totuşi cazul sl
vedem sau sl revedem creatllle clasice
ale genului?
e «Ziua in care vin peftiht (Michael
Cacoyannls). Sublect grav, «tradus» tn-
tr-o fabulă cinematograficii firi valoare
https://biblioteca-digitala.ro
artistici ieşită din comun, dar cu utilă
valoare de «semnal de alarmă».
Aurel BĂDESCU
~
Poveşti pentru
oameni mari
Ni meni nu mal poate as-
tă z i contesta ci televizo-
rula devenit o obişnuintă .
o necesitate, ci este in-
strumentul de Informare
cel mal căutat şi totodată
că oferă una dintre ce~
mai gustate fetele ale oeconectări l. Ori-
cit am ti de superesteti si de foarte oe u-
pati cu Importante probleme, acolo,
acascl, unde nu ne vid decn al noştri ,
rămtnem de multe ori cu ochii cAscaţi
la„. seriale, filmele acelea pe care unii
le discutăm cu superioritatea celor ce
gustă doar subtilltătlle lui Fellinl. Şi am
fi nedrepţi dacă n-am recunoaşte că
televiziunea face eforturi considerabile
pentru ca acest capitol impcrtant al
deconectirll noastre «seriale» să poată
acoperi mai toate gusturile, să se pre-
zinte tn formule de calitate. Ptnă şi acea
«Misiune Imposibilă», cu toate imposl-
bilitllile el, cu o evldenti lipsă de logică,
a captat atenţia tinerilor cu gîndul la
ce înseamnă sa fii stăpln pe toate culi-
sele tehnicii. Pentru multi era o bucurie
copilăreasca să constate cum,apAstnd
pe un buton El, eroul cel blond, imobiliza
răul, acel «ră u• ventt din basmele cu
Feti-Frumoşi , devenit astăzi fn seriale,
infractorul, turbulent element al ordine!
sociale. Imposibila misiune s~ dus şi
în locul ei a apArut «Kojak», antistarul,
anti-Sflntul, anti-Mannix-ul, eroul lipsit
de csmlle,...ul minunat al precedesorllor
sli, bArbatul urlt la chip dar, paradoxal,
fiind totuoi fermecător pentru că reu·
şeşte si arate ce înseamnă Uirla de ca-
racter şi Inteligenta. mai mult declt ar
face-o o conferinţă sead, tinută tn
termeni «elevaţi». Se poate zice că
Kojak ar semina cu Yul Brynner, asta
n-are nici o Importanta. e chiar mai
urît decTt chelul Brynner. Cet ce au fic ut
serialul n-au vrut de astă dat.A să ne
duci în lumea poveştilor clasice şi au
ales altă schemă. att erou, şi nu ne-au
dezamAglt Farmecul pledoariei pentru
dreptate a Intrigii poliţiste cucereşte şi
de astă dată; nu o presupusă violenta.
a locotenentului ne atrage, ci pregnanta
personalitate a celui ce crede ln dreptate,
tn necesitatea asanăr ii răului din lume
şi are forţa morală să o facă.
Serialele nu slnt doar o dulce deco-
nec tare, ci ş i o simnl;1 dnr 11!11;'1 lect ie
ed ucativă. «Norii neorl>t, producţte po-
:~~e:t~fil~W11:c~~t"oc:f11~~g'=b~~n,~;n~:j
l1t mului de capă şi spadă, în care fie-
care episod se termln4 exact la JumlUa-
tea unul duel, stop--cadrul finaJ născtnd
lntrebarea «cine e fnvlnglitorulh ctt
oi curiozitatea pentru următorul episod,
se povesteşte istorla luptei pentru in-
dependentă a unul popor. O lecţie de
patriotism reallzati cu mijloacele seria-
lului; povestea bravulu i Dowgird mereu
urmărit de Zaremba şi Knothe nu-i doar
o dulce aventură cu cavalcade frumos
filmate şi lupte spectaculoase. Aven-
tura e doar şireata capcană oferita noul
spre a urmări, fn numele serialului ,
povestea unor oameni adevirati ce lup-
ti pentru binele neamului lor. Am vrea -
şi nu slntem prea pretenţioşi avtnd
aceastl dor i nţi - să urmăr i m o astfel
de poveste, de-a noastră, despre ai
noştri. Mal sperAm, însă, că serialul
românesc ne va oferi aceastl satlsfac-
tle.
Nici nostalg~ romantismului n--o uitl
«serialiştil• şi atunci ne
reamintesc de
cArtlle adolescentei, transformtnd tn pi-
lule de cîte o ori romanul «Jane Eyre»,
peste paginile clruia .multe lacrimi s-au
vărsat Studiouri~ engleze BBC au ficut
asta cu multă pricepere Iar serile în
care mlcuta guvernantă lşJ trAla dragos-
tea ei curata pentru stlptnul castelului
au fost savurate de telespectatoare, ba
chiar fi de telespectatori.
Televiziunea. parei mai mult declt
oricînd, are griji ca seriaJele, aceste
pove$H pentru oamenii mari, să fie bine
alese, pentru cil se ştie ci stnt emisiuni
de mare popularitate, Iar audienta mare
pe care o au obligă la o selectle clt
mai riguroasl care se dovedeşte a fi
făcută, tn ultimul timp, cu multi com-
petenţii.
Ileana COLOMIET

Documentar
în prag
de primăvară
Prezenta. ca publicist. a unui scriitor de
mare talent - Eugen Barbu - printre cola-
boratorii regizorului, se dovedeşte lnci o
dată beneficA tn fllmut documentar. Fănl a fi
autor al «scenariului», Eugen Barbu e un tot
attt de Inspirat comentator - aici ln fli mul
«În prag de prlmăvarb pe ctt de bun dialo-
ghlst s--a arătat a fi Tn filmele cu actori. Prin
verbul său, acest reportaj politic, social ş1
edllltar despre trecutul '' prezentul unui
cartier - Pantelimonul - capătă d imen-
siuni •I vibratil nesperate. Scriitorului nu-l
scapi detaliile care trimit dincolo de peisaj ,
dincolo de cadrul strict al imaginii şi al
ti mpului filmArli, el observA d.milşlle umede
de efort ale voluntarilor care vin pe şantier
«odihnindu-se mal putln, dlstrfndu-se mar
puţin, pAstrTndu-şi surtsul•, el descoperă
tn gestul lor curent valoarea exemplară a
efortului constructiv care emoţionează ş~
astfel, educă.
Regla fi •c•narlul: O.~/d R11u. Comenlari ul:
Eugen Barbu. Imaginea: Constantin Dtlmblnschl,
Gh«rghe Dumitru$/ Gheorghe Feh«.
Acesti stranii inamici,
virusurile
Virtuozitatea realizatorilor de filme ştiin­
ţifice de la studioul «Sahla» atinge un nou
punct de vtrf. Pe generic figureaz4 de altfe l
cel puţin un nume care ne oferea din capul
locului garantu: Dona Barta. Ca Tn atltea
alte prilejur~ dep4şim cu mult, Tn această
companie, graniţele filmului didactic sau de
puri Ilustrare a unei cercetlrl, f!irl a obtlne
prin aceasta mal puţine Informaţii ştiinţifice .
lmaglnlle filmate prin microscopul electro-
nic sau ampllflcate prin desene animate, par
nişte aurore boreale tn miniatură_ metafore
telex Sah1a
Un poem
despre Eminescu
. . . Se pare ci mult solicitata dezba·
tere ln Jurul fllftlulul document. ,1
•tHnfilic. a intrat. ln sftrfit, pe agenda
comuni de lucru a etudioulul «Sahla•
5i a AsoclaţMti clneaftilor. A•teptim
rezultatele.. . . T itu. M•aarot a trecut
de la •Vremea flnulul• la cvremea t1-
telulul1t, reallzfnd filmul • A aaltul•, Jn
condiţii de vitcol •I lnzlpezlre. . . . Şi
Ion V isu a avut nor oct.Iii. în. această
larni, cu puUnJJi zipadl, i i cprlndb
totufi zlpadi •i sl realizeze splendidul
film «D atin i d i n bltrfnl•. Fiţi nerlbdl-
torl si-i vizionaţi. . . . Ion B oatan,
dupi ce s-a ridicat din Delta Dunirll tn
universul stelar, pentru filmul «Galaxii»,
este pe cale de a «ameriza• 1n Delta
22
descifrate ale existentei. Asttel ' atlAm că
aceş:ti stranii inamici, virusurile, «duc o
viaţi dublă», motfv pentru care devin obiec-
tul unei captivante dispute, surprinse in lle
savanţii noştri de la Institutul de virusologi e:
forme rudimentare de viată s21u particole de
materie in ertă , elemente extraterestre ad u-
se de meteoriţi sau „. lată o contr i buţie
efectivi la formarea unei concepţii materia-
list-dialectice despre lume.
Regia ti scenariul: Dona Bari.a şi Zoltan T~rncr.
lm;;tglne•: Claudiu Soltescu.
Asaltul
· TentativA dif i c ilă din partea unui prest1
gios documentarist, Titus Mesaroş , de a re-
face succesul unui vechi film de şan tier al
său, «4 OOO de trepte spre cern, combinîndu-1
cu fotogenia etalată într-un att documentar
antologic, pe care l-a realizat tn Delta
Dunării , «Stuful». Ca şi în filmele citate, au-
torul renun ţă la comentariu-lesne compen-
sat printr- un text explicativ, înserat în pre-
generic, despre o metodl de intervenţie la
sondele petrolifere, «menită să redesch i dă
calea aurului negru». Mai greu de obţ i nut
a fost probabil efectul fotogenic hiberna l,
contrastul insolit dintre imaginea tr adiţio­
nală a ctmpului negru cu sonde şi z.1i eada
imaculat.I, abundentă, pe care autoni au
aşteptat-o sau de care au avut norocu l sâ
beneficieze ln ziua filmc'lrii. ln această ten-
tativi'I de a repeta, concomitent, performan-
tele a două filme diferite ca temă şi gen, a
fost Tnsă sacrificat tocmai esentialul,ceea
ce titlul proclama: asaltul, efortul uman şi
tipologia care-l individualizează , n face
exoresiv ş i memorabil.
Regia fi ac•narlul: Titus Mesaraş. lmaglnH:
Petre Gh«>rghe.
Rinului , pentru o viitoare coproductic
romano-olandeza: «Cele doui D ette»
Partea olandeza a desemnat recent,
drept co-regizor, pe d-nul L Wieoel,
preşedinte al Asociaţiei clnea•tilor olan-
dezi. . . . P oetul Vuii• Nicolescu
dedici lui Emlnucu ultimul siu poem
- de data aceasta însa sub forml de
prozJ scenaristici fi destinat nu valţu­
rilor mari lor rotative, ci aparatului de
filmat. Rqlzorul J ean P etrovld ,1
operatorul J ean M lchel vor tăce din
acest poem un film. - A nuntlm
pe aceutA cale c6 la • -iue ln-
cheiem l uulrlle pentru tntocmlrea
planului noabu tematic pe u rmltoril
doi anL A •teptAm tnci propuneri d e
la totl prfetenH fllmu l u l doc umentar
fi •til ntltlc. . . . La cererea unul nu-
meros public. N ea M Aiin (Amu .
P ellea) di lecţff de buni purtare prie-
tenilor, într-un «film de circulaţie•, ris-
~~;:·~ M~?t'1 ~i~t:~~ :~:~e:;:~t~n:e;
1 imaginea. Eete filmul cu margele an i-
regizorului loft Moscu.
A risti de MOLDOVAN
https://biblioteca-digitala.ro
Muzeul cine1J1atografiei
romane
Mai putin spectaculoasi'I dacit «Premiera
dupâ 7S de ani», tn care ereu valorificalt:
primele filme ştiinţifice din lume, realizate
în RomAnia de cltre dr. Gh. Marinescu.
producţla de fată continui cu rigoare si
pioşenie punerea tn lumini a tradltlilor
noastre cinematografice, atîtea ctte au fost
şi s-au pbtrat. Avlnd drept consultant!
Istoriografi de autoritate, noul film al lui
Alexandru Gaşpar seamănă rpult cu ilustra-
rea unul capitol de monografie sau tratnt
Istoric, cea mai mare parte din spaţiu fiind
consumat. prin filmări combinate, pentru
Animaţie
D' ale organigramei
Matty Aslan cochetează subtil, de ICI
titlu, cu un fel de ermetism al abstracţiuni ­
lor, la fel cum, în serialul «Formica». Tmbn\ ·
case şarja sat i ncă tn transparente haîne de
tabulă. Dacă fabula era un simplu joc al
aparentelor, vott monoton, flcînd mal evi-
dente apropourile, abstracţiunea e şi ea
accesibilă tuturor. Ch iar dacă nu toat ă
lumea ştie ce e organigrama, se dumireşte
repede şt pe deplin, animaţia fiind pentru
Matty Aslan drumul cel mal scurt dintre
Idee şi public, fără complicatli formale. De
data aceasta „. furnlcile sfnt organizate.
prinse, deci, tn schemă, lutnd forma unor
sfere sub o acolada. Operatia la care stntem
invitaţi, destul de lesnlcioasi'I, este aceea de
identificare a situatiilor de viată astfel figu -
rate: lată nepotismul (sfera de deasupra
prelung eş te acolada, luînd sub aripa sa
ocrotitoare una dintre sferele de dedesubt).
iată mimetismul subaltern (sferele de su b
acolada ffi schimbi culoarea după sfe ra
Film
utilitar
Electronicus intervine
Pitt Popescu ne convinge că folosirea
actorilor Tn filmele utilitare nu este totdeauna
nefericită . Ctnd nu sînt pu•i si mimeze di-
leme ex is tenţiale la locul de muncă, daci
apare cuvenita detaşare sau - rara avis -
o umbră de umor tn pledoaria pentru stin-
gerea aragazului ş i scoaterea fierli1ul de
coafat din prizA la plecarea de la domi-
ciliu, atunci cauza unui film utilitar devine
s uficient de demn!. pentru orice actor. Ne-o
dovedesc, alături de regizor, Tn compania
unui simpatic robot, Rodica Popescu şi
Mihai Fotino, tn filmul de faţă, realizat la
cererea Comandamentului pompierilor din
B ucureş t i.
Regla: PiU Popescu. Scenuiul: Costea D . tOan.
Imaginea: George Cristea.
Explozie tîrzie
Printre filmele de protecţia muncii reali-
telex Animaf1lm
Ocolul
infinitului mic
. . . Un ou care se fierbe singur sare
din Ibric •i-•i atltl mal bine focul. Dou ă
sibll se ascut fn aer ,1, enervtndu-1 pe
scamator, acesta le lnghlte. Omului ii
vine chef ai zboare f i atunci bea o
ceaşca de cafea ' ' ch iar ceatca devine
volanul cu care-•I regleaza zborul. Toate
ahstea stnt detalii imaginate de M arin
S ore•cu , fn scenariul filmului cu actori
şi obiecte animate «Ocolul Infinitului
mic pominei de la nimic». - Sabin
B ilaf.a,tmpreuna cu operatorul siu de
Imagine. va începe ln curtnd poemul
despre le•irea omenirii din noaptea
lungi a fascismuluL Fiimui Intitulat,
• Nu, int•n erfculall• va participa fn
cinstea zilei de 9 Mal (cel de-al 30-lea
a. sugera atmosfera din sala L'lnd~pendan­
ce roumalne unde au avut loc primel e
proiectil de filme ln Bucureşti, pentru il
reproduce fragmente din ziarele vremii, ln
care citim fraze pltore$ti orecum: «Cine a
mai descoperit şi asta? Halal &A-i fie, cil
tare-I trumosht Materialul cinematograf ic
original fiind redat tn treacăt, cu parclmo-
nie, partea Inedită a filmului şi cea mai
concludenta o con$titule un lung cadru de
interviu TV, tn care apare şi ne vorbeşte in
romAneşte ultimul operator al lui luml~re.
tn viaţă ptnă în 1973, .şi primul operator de
luat vederi din România, Paul Menu.
Regia, sceurlul fi imaginea: Alezandru GaşJJ<11 .
Consult•ntl: Ion Cantacuzino şJ Corn~ Cristian.
de sus) ş.a.m.d. Acest umor aproape meca-
nic cJştigA Tnsl, din situatie în situatle, oare·
care anvergură şi fartă de incizie, cTnd poan-
L., are şi un timp trei, ctnd sfera ia, de plld ~.
forml de cilindru şi începe să se articuleze
o adevărată naratlune alegorică .
Regla fi scenariul: Matty Aslan. lmilginea· R,1t/
Codrean.
Ştiu să scriu, 1,2,3.„
Pe un fond complet alb, omuleţul lui Gopo
e de data aceasta redus la două liniuţe
negre, o cireaşă cu dol ochi şi o sprtncean ă.
ln această stare experimentată şi probabil
tranzitorie, tN executl grăbit. timp de mai
multe minute declt dura facerea lumii in
1cSc urtă istorie», o gimnastică sui generi s,
desentnd rapid cifre din puţinele elemente
care-i stau la dispoziţie ln propriul tru p:
de la 1 la 12 şi de la capit. din nou, de mal
multe ort Filmul spune thact attt cit anunt ă
titlul.
Revia ai iicenariul: /oo Popescu Gopo. Imagi-
nea: Rid Codrean.
zate la Butte~ cel de faţa are meritul de a fi
abe ndonat formula grav-introspectivă şi
patetico-prăpăstioasă cu care altl autori
s pecializaţi demonstrează, de pildl, ci pîr·
ghla de sustlnere la remorci e absolut nece-
sari. Aici se preferi reconstituirea meticu-
loasă, strict funcţionali. a ritualului muncii,
cu atmosfera sa reali, cu multitud i nea de
detalii printre care se poate insinua obosea-
la şi neglijenta fatali. Chiar concluzia mora-
lizatoare capltl o binefăcătoare precizie:
victi ma ştia, cunoştea pe de rost regulil e
de protecţie a munc ii. Doar ci, «nu şfiO co
l-a apucat», nu le-a respectat. Şi, de fapl.
totul se putea sflrşl cu bine, tn acea zi, la
cariera de piatră, dacă n-ar fi rlmas o tncă r ­
citurl neexplodată, care a aruncat ln aer
un pom şi un om.
Regia: Radu GurAu. Scen„lul: Ridu Gurau şi
Ion BujtX. Imaginea: Octnl.n BHU.
Val. S. DELEANU
Mal de la zdrobirea fascismului) la
manifestările organizate de Uniunea
i nternatlonali a ziariştilor. Ca omenirea
sl nu uite... . . . Ispitit de felul cum
arata lumea vizutl de la un metru
l nlltlme, regizorul T itua M•sarot a
imaginat o suit.I de filme de desen ani-
mat Inspirate din corespondenta pe
care o poarta doi copii, unul triind la
sat •I altul la ora$. 1nttmplirUe coUdlene •
munc21 pirinţilor. evenimentele ttrizil
sau ale pidurll, o nunti sau nafterea
unul copil vor fi «vizute» •l descrise cu
c andorile, prospeţimea ş i optica mu-
calită, lnlmltabill, a copiilor. - Ca
sA fteargi lacrima unui copil, alte la-
crimi mici de sticli colorati, mirgele
multicolore, se vor aduna tn surprlnzl-
toare •I glngate forme. ln banda •onori.
pllnsul copilului se va modttica treptat,
va deveni gungurit, sincopat de excla-
matu de lnctntare, fn replici directa cu
mate al 1"atlanei Apahl d eanu.
Lucia OLTEANU

Oare în t r-adevăr «t ăc e­
B
.
rea e de aur•, oric1nd ş. 1
oriunde tn cinematograf ?
Muţenia unor personaje
poate constitui, ln sine,
un motiv de lmbriţişare
a unul film, iar apetitul verbal - unul de
respi n gere? Vom avea prilejul, pe par-
cursul acestor rubrici, sl încercăm a
demonta mecanismele înţepenite ale a-
cestor locuri comune, frecventate, din
păcate, chiar şi de unii dintre cet mal
serios p reoc upaţi de c ondiţia fil mul ui.
Vorba dră muită, p icurata, nu poate face
minuni declt atunci clnd aparţine su b
stantel intrinsece a personajulu i, dup.1
cum, la rtndut său, cuvlntul Tmbe l şu gal ,
rostogolit cu spor, nu poartă in sine
germenii catastrofei.
Observaţia «Se vorbeşte prea mult»
se dovedeşte, uneori, a fi ch iar o pre-
judecate\ ce apai'ţine. tn general, specta-
torul ul nu toarte harnic, celui care retuzâ
să se lntrebe «în raport cu ce se vor-
be ş te prea mult?»
O ascultare-dar şi o privire - atenta
;a unui film precum «Fiiip cel bun» (rea-
lizat de Constantin Stoiciu şi Dan Piţa )
ne descoperi o structuri verbali bi ne
cumpclniti. raporturt nu numai judicioa-
se, ci de multe ori subtile Intre cel care
ştie al tac.A şi cei care aimt nevoia
sl vorbeasci.
Protagonistul, bă i atul aflat tn fata
unora dintre î ntrebări le decisive ale v1e-
tii, dornic sli stabileasca un acord c in-
stit între el şi lumea din jur, care lume
- lnceplnd cu famiUa - nu·I oferă .
deocamdati, declt sfaturi puerile, fle de
un pragmatism milirunt. respingător, ~
roul, spun, lşl exprimă neaderenţa ş i
printr-un obstinat refuz al rostirii cuvin-
telor. Multe din nlspunsurtle sale slnt
st rict funcţionale. parei pentru a sub-
linia lipsa deli berată de participare la
d1s cutia angajatl de preopinent Ava-
l anşei de sfat uri paterne «să fii cumi nt e.
d1sci plinaL ..•, c cum Iţi afterni, aşa vei
dormi •, fiul n rispunde cu o întrebare
ce nu are nici o legăt uri cu cekt auzite:
«Nu am uitat ni mic?»
lnstrilnarea băi atului, negisi rea un u•
loc într-o casă dominată de un tată care.
pentru a - şi ascunde eoecul uman, tş 1
constru i eşte un găunos eşafod de •pa-
«... Stnt cllpe, ca aceea din finalul filmulu i.
ctnd eşti pus brutal tn faţa ta. tn fata adeviru-
lul . pe care trebuie si-i porţi ca o torţa vie
Tntreaga viată. Stnt clipe pe care, Tntelegl n·
du-le dupi aceea. le respecţi şJ le chemi în
ai utor. ori de clte ori nehotirlrea te lncearctl
în fata faptei. Stnt clipe care-ti impun acţ i u ­
nea şi care fac mai mutt deţlt o sută de
le cţii de istorte la un loc ... Stnt ultimele
(ilipe a5e filmului, clipe care conferi o nobilă
dimensiune tntelegerii viitorului. Stnt cl ipe
in fata drora spui: •Slnt aici, Ungi vo i, cu
voi, tntotdeaunal» Le mulţumim acelora care
ne-au deschis ochii asupra lor. Ei se nu-
mesc Constantin Vaeni, Iosif Oemian, Ga·
briei Oseci uc. Gheorghe Olnlci.» (Ştefan
Donat, Bui. Steagul Roşu t1 - Braşo"}
Actorul ş1 sălbaticu
«••. Dintre toate filmeSe româneşti vizio-
nate în ultima vreme se Impune, ca o «floare
de sttncb, «Actorul şi silbatlcli•. Genial
JOC al lui Toma Caragiu. FrumoasA şi pito-
re ască satiri; document cald , mesaj uman.
M-au impresionat ti nerii actori, mai ales
1ocul fin, matur, elegant al lui Mircea Diaco--
nu, care apoi va excela tn «Filip cel bun». O
stngura observaţie: Tn cazul fllma:rllor Inte-
rioare si se evite aglomerarea debutanţilor
c are nu reuşesc tnci larghetea mi,cărllor de
film şi oscilează tim5d între un teatru rigid
şi opereta superflclalA ... » (Ionel Teaha,
Facultats de Med;c/nl, Cimln 10 - Tlml-
şaara) .
«·„ Am vAz ut multe filme romAne•ti bune
şi foarte bune, tn special din momentul
ctnd s-a pus problema filmului de actuali-
tate, dar «Actorul , 1 sllbatlcil• a întrecut
aş teptările. Nu am cuvinte sA (r'lă exprim.
A fost ceva senzatlona~ o explozle, o de-
m onstratle a profeslonalismulul ».•.. (Ange-
la U!A. cari. Cra/o•/fa Noul, bloc 54 B -
Craiova}
vorbirea noastră
Cînd tâeerea·
e de aur
Muntele ascuns
«... Acel «ceva ce vom lăsa dupl noi• nu
trebuia m e n ţin ut doar la stadiul declarativ,
ci se cerea demonstrat Or, demonstraţ i a
1..Mti:urme11za nu se impune, nu putem crede
1n ea lnteleg că si mpatia autorilor s-a
îndreptat spre aceşti oameni minunaţi care,
sub ochii no,trl, Tnfrunttnd toate greutâtile.
construiesc măreţe~ edificii ale noii socle-
tltl. o nouA realitate. Dar felul în care realiza-
torii au înţeles sA re-creeze realitatea - mi
se pare cel puţin greoi şi neconvingător .
Poa lr-. persona l. nu le-am inlPl('S inl('nlii le.
Nu ştiu precis ce au urmârit: să facă un
tllm despre un ttnAr debusolat. care în fin4ll
t şi află drumul spre împlinire? Să ne pro·
zi nte un cuplu cu probleme? Să sondeze
viaţa celor care tncearcA sli prindA ridlci ni
pe un ,antler? Sau toate astea la un loc ?
Sau nimic din toate astea? ReglzorW avea
in fata prea multe drumuri şi s-a pierdut pc
fiecare dintre ele.• (Maria-Magdalena Di·
nescu, str. Delfinului 24 - Bucurtşll).
https://biblioteca-digitala.ro
cea din toate filmele
Răsună valea
<(„. Oa. un mare succes al ecranului!
Chiar dacă nu a reaparut tn publicitate su b
ac est generic, fi plasam noi tn acest loc Isto-
r ic eşte meritat Nu numai retntllnirea cu
e n l~zlasmul epocii, cu mari dlspAruti ne·a
e moţionat. ci şi veridicul actlunli, al ambian-
tei, poezia unor imagini de şantier. Reluarea
~::es~i '1::~~~~:Cră~;~i~~;;:s~:~e:;t~;~~
pentru tratarea cinematografică a unei a lte
mari construcţii : TransfăgArăşanul. Timo
de multe luni ln oir au resunat viile munţilo r
Fă găraş de-un clnt al muncii, fără seamăn .
TransfAgArAşanul pe peltcul4 e mal mult
decft o cerintA. E o reali îndatorire.» (G.
Brucmaier, Ca/ea Unirii 27-31 - Sucea va )
O .1ctrd,\ M,1rq,1 Barbu
«... Filmele el cred ci merit! o mare aten·
ţie. Avem în Marga Barbu un talent deosebii
al cinematografiei noastre. Mi se pare că ea
es te singura dintre actriţele noastre c are
se apropie de genul Marlene Dietric h •
(I~ Sindelar, Ca/. Armatei Roşii 180 -
Arad)
CINEMA, Piaţa Scinteii nr. t ,
Exemplarul 5 lei
pol
Rompresfilalella -Serviciul import-export presA
Bucureşti,
Calea Grivitei nr. 64-66 P.0.8.-Box 2201
Prezentarea artistica.:
Anamvia Smigelschi
la ş i tratament. Contrapunctul dintre cel e
d ouă atitudini f a tă de cuvfnt. di ntre vo-
c aţia l imbu ţi ei şi cea a tăceri i, creează , -
pe parcu rs ul unor secvenţe, e1ecte cu
totul remarcabile. Să ne amintim de n ă­
pusteata Dragă! Olteanu (•responsa-
bila»), adevărata rtşniţă de măcinat pa-
lavre cu pretentli asertorice: «e foarte
i mportant. tovarăşe, ca să cunoaşti oa -
m enii la locul lor de munci ... Noi ne tn-
gn11m de tin eret. .. Le cream toate con-
d i ţiile ... A i sa.-mi spui c eva?» Evident,
Filip nu are nimk: de spus.
Un demagog mai rafinat precum Ata-
nasiu este înfruntat de tTnlrul erou prin-
tr-un refuz evident de a lua aminte la
frazele sale mieroase: •Te laudă, Filip,
te l a ud ă ... De ce nu stai?» Reolica Indi-
ferenta a acestuia din urma schimbă
brusc tonul atmosferei: «Aştept sl-m i
semneze de primire•.
ln sflrşit, trăncănelilor candide ale An-
gelei, vln ză loarea de pe rulotă (Ileana
Popovici), protagonistul nu Izbuteşte,
pur şi simplu, să ie faci fată. Trecerile
dezarmante de la «aşteptau. doamna,
primim marfă, nu vedetl ?» ta acel «cred
că al observat ci am ochi frumo,1.„ dacă
mi-ai face rost de nişte rame de oche-
lari mişto... » nu prea tnglduie strecu-
rarea vreunei replici.
Zgfrcit la vorbi, retras tn spatele unul
ztmbet bun, Filip nu este, tn fapt. nici-
odati absent Replica sa poate fi sur-
prlnzltor de lnslnuaqtA. uneori de-a
dreptul răsplcati,atuncl ctnd convinge-
rile sale cele mal profunde slnt jignite de
o idee meschini ...
Un ei cunostlnte care tine sa-1 miti eze
in arta de a nu pierde din ochi •idea lul•
unei vieţi tihnite, eroul li reteazl pled oa-
ria - •idealurlSe stnt de două fel un:
false'' adevărate». Tatăl care, La rlndul
!~°fn~uti~:~f~ ~~~~:nn:~~i, ~i~!r:d:;'.
este derutat de tlioşenia 1ntrebăril: «De
ce nu este limpede, tatA?»
Impactul dialogului cu strategia regi·
zorali a lui Dan Piţa (printre altele s-ar
putea scrie un articol separat despre
decodarea lntregulul univers sonor al
pellculel) cons'litule unul din temeiurile
filmului asupra cArula ne-am oprit in
aceste rlnduri.
Magda MIHAILESCU
~
Bucureşti
41017
Cititorii din striliniltate
face abonamente adres1ndu~se intreprinderii
Prezentarea grafică :
Ioana Moise
Tiparul executat la ~
Combinatul poligrafic
«Casa Scinteii» -Bucureşti
23
https://biblioteca-digitala.ro