a nr.

1
ANUL IX (97 )
rev1st l lu i1a rt

„„„„.ffi
ma
c i n Im I t o g r I ' i ( I
 CINEMA

ANUL IX NR. 1 (97) IANUAllU 1971

Redactor ~; Ecaterina OproJu

COPERTA I COPERTA IV
Septimiu SEVER, din nou Mlchele MEllCIER, marcat~
pe ecran în filmul lui Sergiu de un personaj care, utb.i, a
Nicolaescu. «Mihai Viteazul», în cam început s-o stinjeneud. :
rolul lui Radu Buzescu. Marchiza îngerilor.
(Foto A. MIHAILOPOL) (Foto : UNIFRANCE)

Pag.
FILMUL LUNII

«Mihai Viteazul». Participa la masa rotundă: Virgil Cilndea, O.I. Suchianu, Ov.S.
Crohmălniceanu, Mircea Mureşan , Iulian Mlhu, Ecaterina Oproiu, Mircea Alexan-
drescu şi autorii filmului, scenaristul :itus Popovlci şi regizorul Sergiu Nicolaescu.

«Mihai Viteazul» în fapte şi cifre - Coostanlin Pivniceru

Mihai Viteazul
intimt>inot
EPOCA NOASTRA demoldovem .

26 Actualitatea: Fraternitatea fotografilor - Radu Cosasu

Z1 lnsemnările unui spectator temperai: Spaima de anonimat - Teod0t Mazilu
Z1 Ou{M ce s-au apflns luminile: Frumoasele suedeze - H. Dona
28 Deceniul 8: Prejudecata culorii - Constantin Pivniceru

PANORAMIC ROMANESC '71

40 Primul tur de manivelă : «Facerea lumii» Atenllt'!

40 Ultimul tur de manivelă: «Serala» la ora recitalurilor actoriceşti - Eva Sirbu Scop i
42 Oaspetil noşlfl. Christian Jaque Culoore /
42 Imaginea: ·•Fraţii» la ora operatorului
43 Un documenlaflst: Slavomir Popovlcl
a Miniaturi subiecliYe : Omul-gag: Jean Georgescu -Alexandra Bogdan
43 Foio(d)grame

CE FILME ATI FACE DACA ATI FI PRODUCATOR?

41 Oma Cocea: «Filme de la care oamenii să plece rizind».

Silvia Popovici
in
CRONICA
«Serata». F~ii~iiii
17 «Amintiri bucureştene» - Ion Cantacuzino
18 Cuvlnlul realizatorului: O obligaţie morală - Radu Gabrea
19 «Cintecele mării» - Al. Racoviceanu
13 Filme strNne: «Bitălia pentru Alger•, «Ursul şi p6puşa», «Crimă şi pedeapsă» etc.

PROFIL 71

30 Mitologie XX: Fericitul Bourvil - O.I. Suchianu

20 Prim plan: Un anonim celebru: John Schlesinger - Savel Stiopul
8ucurqtiul
OPINII de
altddatd. ~~=~=~=~=
22 Fată în fată: «Facerea unui filme o confesiune» - dialog Liviu Ciulei-Radu Gabrea
10 Cronica cineideilor: Variaţiuni pe tema King-Kong - Ov.S. Crohmălniceanu
8 ln direct : Hollywood-ul ca o nava - Elisabeta Bostan

FILM ŞI LITERATURA

12 ConventH.: Cavalerul tristei figur i - Romulus Rusan

441 Bibliorama: «Un idol pentru fiecare » de Ecaterina Oproiu
Ciulei şi
CINEMATECA Gabrta.

36
36
Profil: Clair sau optimistul
Antologie: Duminică la ora 10
falilinfaliJ.
..,...--,.--.,..c.-·
l7 Letopiseţ :
Edward G. Robinson

TV

33 Teleglob: Dinastia Forsyte

33 Telecinemateca : Două filme, o temi - Adina Darian
34 Tele-eveniment: Lumina intima
35 Telesport: Este un non sens! - Al. Mlrodan Risu/
35 Tele-s(Trşit de săpiAmlnl : Ness ln acţiune lui
8ourvil

CINEMA
Redacţia ,1 admlnbtro1i• :
Piau Sdnteli nr. 1~urql •

Tiparul executat la Combinatul poUarafk. .ca.... Sdnteiia - Bucurqti

Cititorii din strainatate se pot abona la aceasta publicatie adresind comenzile la Cartimex, P.0 .B. 134-135, Bucureşti , Romănia.
~, 017 Exern..pbrul S lei
 Un succes al filmului nostru istoric:

Noul film al lui Sergiu Nicolaescu,

închinat uneia dintre cele mai luminoase figuri ale istoriei româneşti,
nu este doar prilej pentru o premieră cinematografică.
El este un eveniment care trebuie discutat
nu numai în cadrul relativ strîmt
al unei cronici.
Am pre!erat de aceea
o masă rotundă la care au participat
istorici, regizori, critici:
Dr. Vlrgll C&ndea, D.I. Suchlanu, Ov.S. Crohmllnle>eanu, Mircea Mure„n, lullan Mlhu, Sergiu Nlcolaeocu,
Ecaterina Oprolu, Mircea Alexandreocu.

irul Slei

Virgil CANOEA: Urmirlnd filmul cu
atenţie, ml-am dat perfect de bine seama
ci uit dumnu.voastri, Sergiu Nicola.eseu,
cit şi ceilalţi care au participat la Imaginarea
filmului aţi cunoscut, probabil exhaustiv,
literatura care s-a scris despre personalita-
tea şi epoca lui Mihai Viteazul. Eu aş: porni
insl de la o întrebare. În raport cu aceastl
documentaţie - inclusiv numirul de con-
troverse existente în legituri cu Mihai şi cu
Intenţiile lui - dumneavoastri. aţi operat,
fir!. îndoiall, o anumitl selecţie. Aţi vrut ca
din toate aceste d:ate d realizaţi un Mihai
Viteazul. Acest Mihai Viteazul era - carel
Pentru d filmul trebuie judeat în raport cu
criteriile de selecţie pe care le-aţi avut.
Un fllm,
nu un tratat oficial
Sergiu NICOLAESCU: Mi bucur d
dumneavoastri priviţi astfel lucrurile. Fiind-
că acest film l~m B.cut pentru un public
foarte larg, pornind de la cîteva milioane în
sus.M-ainteresatacelMihai,acelerou naţio­
nal care, prin faptele sale, s-a sacrificat unui
ideal: neatirnare.a şi unirea ţărilor romine .
Important pentru Titus P.,ppovici şi pentru
mine a fost sl nu trldăm - nu adevlrul
Istoric de detaliu, ci sl nu tridlm personajul,
aşa cum a rlmas el în amintirea oamenilor,
în cel mai pretenţios tratat de istorie sa
in legendJ.
Vlr1il C.lNDEA: lnţeleg. deci, el •li
vrut sl reprezentaţi personajul şi momentul
istoric, dar simbolul pe care-l reprezinti
Mihai - e vorba doar de momentul unirii
celor trei ţlrl romlneştl, al <:refacerii Da-
ciei» - riminind insl în limitele conştiinţei
generale pe care o avem despre ceea ce a fost
Mihai. Procedeul dumneavoastri a fost ca
atare in primul rind artistic, şi filozofic. şi
moral, şi in ultlml Instanţă documentar.
Lucrul acesta am Impresia d trebuie spus
din capul locului, pentru d uneori ni se
creeazl sentimentul d o operi de ard,
cum este un fllm istoric, ar reprezenta un
fel de capitol de tratat oficial. Or, eu am
convingerea d un atare film trebuie socotit
ca o realin.re a unul om sau a unei echipe,
care pot sl albi viziunea lor - in marginile
viziunii general-acceptate de JCoala lstorld
a momentului. Nu vid qadar de ce cineva
n-ar încerca peste cinci ani un alt «Mihai
Viteazul», lnslstind asupra altor aspecte ale
penonajulul.
Epopee
şi
draml
Acum, În raport cu i ntenţiile declarate ,
se poate vedea ce este reuşit şi ce ar fi putut
s1 llpseasd sau sl fie altfel în acest film ,
Călug~reni Tnainlea luptei
Primul sentiment pe care-l am este că
penonalltatea lui Mihai e bine reliefad . in
sensul d, independent de condiţiile obiec-
tive În care a avut loc acţiunea, epopeea şi
drama lui Mihai, întregul «film» al epocii
respective a fost dominat de o serie de per-
sonalidţl care s-au dovedit a fi la inilţimeâ
şi pe mlsura acelor evenimente sau in urma
lor. Or, e limpede d, dintre toţi «actorii»
- personalltlţlle care au dominat aceste
evenimente - singurul la înllţime şi mal
sus decit vremea sa a fost Mihai. Asupra a-
cestul aspect filmul trebuia poate sl Insiste
mal mult. De la lipsa de reputaţie , de la
anonima.tul pe care-l rellefeazl bine scenariu I
atunci ctnd are loc discuţia cu Sigismund
(«Cine eşti tul Jumltate om, jumltate urs!»),
Mihai ajunge la o falml europeanl care ar f1
putut sl apari mal puternic în film. Pentru
dela fost cel dlntil om politic romin de.spre
care s-a vorbit mult în literatura epocii.
Sergiu NICOLAESCU : Lope de Vega
scrie piese despre el, Iar regele Spaniei sau
regina Angliei 11 cunosc numele Ji faptele.
Portret
ln epod
Vlr1il C.lNDEA: Eu vid deci filmul
dumneavoastri, în primul rind , ca un film-
portret. Prezentindu-se bine celelalte per-
sonaje - flindcl, intr-adevlr, Inconsistenţa
lui Sigismund apare clar, felonia lui Andrei
Bathory, la fel, ca Ji caracterul «aerian» al
lui Rudolf - Mihai este în fond figura cen-
trali; cu toat'e torturile lui interioare, cu
toate dramele lui de familie, cu toatl nesigu-
ranţa asupra aeţlunilor viitoare, imprevizi-
bile in jocul de forţe în care era prins.
În al doilea rind. găsesc el atm0$1era este
bine realiuti. Vedem epoca, vedem con-
trastul d intre medul de viaţi al unor ţlri
slrlclte de dom ina ţia otomani, cum este
Ţara Rominusci. cu toţi oamenii aceia fa-
melici, disperaţi - JI strilucirea din Europa
Centrali, marcatl de fastul Renqterii. Din
acest punct de vedere, episoadele cu turni-
ruri, cu dansuri la curte ş.a.m . d. coloreui.
adaugi note de autenticitate în realizarea
ambianţe lor .
În ceea ce prlv91te reacţia populaţiei d in
Transilvania, care ar putea. d pari cuiva
forµtl - faptul d ţlranli, iobagii români
l-au recunoscut pe Mihai ca fiind al lor -
poate fi atestatl documentar. Este absolut
autentici. ln momentul în care Mihai intri
in Transilvania, la loba.a:il rominl apare un
cli mat insurecţional .
Sergiu NICOLAESCU: Aveţi dreptate.
Unele din aceste lucruri le-am fllmat. Dar
ele lungeau filmul- chiar şi acum fllmul este
lu ng - qa d am preferat sl ne oprim la
ceea ce reprez.lntl chintesenţa faptei lui
Mihai - Unirea .
a adus omagiul Jtiinţei turceşti de astiri
pentru Mihai Viteazul, spunlnd d astăzi ei
intefec ce a vrut Mihai.
Ecaterina OPROIU: Personaful Selim
acoperi deci realitatea Istorici. Dar eu vreau
d-.f lntnb pe Sergiu Nlcolaescu daci acest
.„o„.„
,._rsonaj, pe ca.re el l-a Ji Interpretat, aco-
pwl Jl detaliul Istoric? A existat un aseme-
,_ pononaj!
Sergiu NICOLAESCU : Nu, ele crut Clnda.
de Trc . Pnpovici Dar. in orice caz, Mihai aJ lstone
V1teuul ivea rel1ţJI foarte bune la Istanbul.
Ş. aş spune d to~.te relaţii le dintre oameni
sint tn acut film. din punct.ul meu de vedere.
rebţtl de fa.ir-play.
Mircea Hurep.n : Relaţii birbltqti.
Sergiu NICOLAESCU : ln western,
dol lrqi se apzi la dlsun!l, fa!i in fa!l, !1
aşteapd. sl va.dl are traa:e primul. Acest
gest m-a im pres-ion-it fntocdeau na şi va rl-
mÎne mereu pentru mine un exemplu, cind
voi face filme eroice sau filme de bărbaţi.
Aceste relaţii, cu un adversar care exlsd. ca
adversar, eu le admir. Ce nu admir .şi ce
demasc? Acele relaţii - vezi Sla:ismund -
cind celilah: te slrutl Jl-ţl spune: « Eşti prie-
tenul meu» - dar in realitate ai de-a face
cu un besmetlc care nu şfte ce vrea.
uPohta
c .... m pohtlt-o eu »
Vlrtil CANOEA: În legituri cu unirea,
întrebarea care se pune pe plan Istoric este
daci Mihai - dincolo d_e ceea ce ii dicta
stratecla luptei împotriva turcilor : necesi-
ta.te.a unei unfd.ţl de comandament în cele
trei ţlrt romine - dad el avea în acelaş i
timp conştiinţa unldţil de neam , de limbi,
dad el avea Imaginea umanisti a vechil Dacii,
pe are o dezgropaseri pentru noi umanis-
mul Italian şi di.el el se bltea in numele
acestul ideal.
D. I. SUCHIANU: lorza a. scris, citez:
<eEI se ţinea la Ideea noul a sd.piniril ambelor
ţă ri romineJti, rezultat al unei conştiinţe
naturale, tn sensul modern , Iar pe de ald
parte, el se simţea domn al Ardealului, in
sensul dacic, pe care 1-1 dlduseri ideile Re-
naşterii trecute prin mintea lui Sigismund».
Ser1lu NICOLAESCU: Un detaliu m·•
flcut pe mine sl ml conving d in mintea
acestul om a existat Ideea unirii. Este acea
comandl pe care el o face în Transilvan ia
pentru emblema celor trei ţ.lrl romineşt1
Pe mine aceastl medalie ml lntereseazl mat
mult decit orice a.lt documenL Mihai ştia d
este pindit de toţi , de strilni şi de propriii
lui boieri, şi trebui-. s1 vorbeasd şi sl scrie
ţi n înd seama de aceanl împrejurare. Du
gindul pe care el l-a comunicat unui meşter
pentru o medalie - era gîndul Iul Intim.
Eu dupl acest gind m-am condus. Unirea
era «pohta ce-a pohtit-oit el.
Vllrgll C.lNDEA: Chiar dad nu alt-
minteri şi altcîndva, tn mediul de culturi
care exista în Transilvania se putea gbi UJOr
un umanist, romin, sas sau apusean, care
55-1 fi spus lui Mihai d ţinuturile peste care
domn91te el acoperi fosta Dade. Sinu uitlm
d un cronicar de la curtea lui Matei Corvin
- Bonfinlus - vorbise deja despre lucru-
rile acestea.
Un climat
propriu
În ordinea acelelqi rigori ştiinţifice, olr
serv d s-a rezistat cu succes la Ispita unui
mesaj anti-otoman. Fiimui este B.cut într-un
cli mat propriu poporului nostru şi propriu
interpretlrll noastre Istorice asupra Balca-
nilor. De aceea unul din penonafele pe care
le-am apreciat cel mal mult a fost Sellm -
Prelatul Tn armură
prietenul lui Mihai de la Constantinopol." A-
cestea erau relaţiile reale: pe fundalul con-
frundrilor seculare dintre romSnl Ji turci
existau în realitate relaţii umane, pozitive,
care sint bine redate în film. De aceea filmul
poate fi vizionat, dupl plrerea mea, şi la
Istanbu l, firi sl Jla:neascl. De altfel, la ultimul
Colocviu Inte rnaţional despre Mihai Vitea-
zul, un istoric turc, T. Gokbilcln, a venit şi

I VITEAZUL Doul cil
pentru filmul istoric
Ov. S. CROHMALNICEANU : Eu aş
vrea sl. Introduc. - cu voia tovarqului
Cindea. a.re a vorbft din punctul de vedere
a.I Istoricului - un alt plan de discuţie. Hai
să privim filmul acesta a un film . să vedem
dad e vorba de o operi artistică reuşit.I ş 1
cire abia udei poate avea. şi o valoare edu ·
cativă, patriotici.
Noi am mlut foarte mult in anii din-urmi
pe filmul Istoric chemat d reconstituie epo-
sul naţional. ŞI poate d dacl nu făcea Sergiu
Nicolaescu acest film, satisfacţiile noastre in
privinţa acestei dl - una din di - alese
de cinematografia noastri, nu erau atît de
indreptlţlte. Fiindcl exlsd. doul moduri,
dupl mine, de a folosi Istoria naţionali ca
sursl pentru subiecte de film . Există un
mod tradiţional - in care se urmir~te o
evocare pur Ji simplu a marilor figuri şi fapte
din trecut luate ca aure - şi exlsd un mod
de a privi istoria naţionali realmente cu un
ochi contempon.n, de a duta in ea sensuri,
îndemnuri, pilde de o mare actualitate pen·
tru sunetul romln de asthi. Eu glsesc el
fllmul «Mihai Viteazul>• are meritul de a fi
men cu succes pe aceastl cale şi nu pe cea
pur documentari. sau spectaculari.. La un
moment dat, filmul nostru istoric plrea. d
vrea cu orice preţ sl plad mai a.Ies altora,
adoptind maniera superproducţiilor şi în·
cercind în chip cam pueril si concureze cu
ele în lupte, lspri.vl, aventuri, fast şi costu·
maţle exotici. Filmul ctMihal Viteazul» ne dă
putinţa si vedem cit interes pre?.intl alt
drum. Şi prima mare caliute a acestui film
este actualitatea sa.
Un mit
naţional
Incontestabil d viaţa lui Mihai constituie,
dincolo de faptele şi documentele certificate
istoric. un mit naţional care, ca orice mit,
are facultatea de a Iradia în diferite momente
istori ce şi a mişca straturi foarte profunde
ale conştiinţei ru.ţionale. Dumneavoastrl,
tovarişe Suchlanu, l~ţi citat pe Iorga. Dar
el a scris despre Mihai Viteazul înainte de
1918,cu dorinţa expresl de a preglti poporul
român pentru actul deslvir$iril unită.ţii na·
ţionale. Mitul lui Mihai a lucrat atunci in
sensul acesta. Mitu l mai lucreazlşi asdziin
acest sens, dar •lmplicind şi alte aspecte,
mult mal contemporane : imporunţa extra·
ordinari. pe care o are lupta pentru inde+
pendenţJ, pentru unitate naţionali , pentru
egalitate sociali, lupta pentru apirarea inte·
reselor poporului. Prin filmul de faţi, publl·
cui românesc are satls~q:ia sl constate di se
vorbeşte despre probleme care se ani in
centrul conştiinţei sale. Şi le dim şi stri.inllor
o ocuie in plus de a înţelege care sînt datele
experie nţei Istorice romineştl.
un personaj istoric,
D.I. SUCHIANU : lnteresa.nt este că
acest caracter de mit naţional reprezint5.
firul roşu al filmului. Pentru d tot timpul
un erou legendar,
un simbol naţional.
ni se anti ce acasaţi, ce înciudaţi erau toţi
de acest cinlmeni» de care toatl lumea vor·
beş te . Va.!§5.zid Mihai devenise mit de l:i
inceput şi filmul sugereazl foarte bine
aceastl idee.
Ov. S. CROHHĂLNICEANU :Şlsub­
linlazl Ji aspectul eroic şi tragic al luptei
care nu conteneJte nldodad. fiindd româ-
nilor nu li s·a dat răgazul si stea liniştiţi :
chiar în pregenericul filmului , luptitorul de
la Olugirenl se rid Id din noroi strlgind :
c:Victorie !» - dar in aceeaşi clipi doui
slgeţl ii suipung.
O.I. SUCHIANU : Amari. victorie!
Ecaterina OPROIU: Nu numai atit!
Mircea MUREŞAN: E Il ustrarea unui
destin secular.
Jocul
slmbolurUor
Ov.S. CROHHA.LNICEANU: fn ge-
nere, se poate vorbi despre o anumid
simbolistld a filmului. Exisd. un joc lntere·
sant al simbolurilor pe care sce nariul l·a fur-
niut ş i pe care regitorul a ştiut si-1 valorifice.
Am citat strlg5.tul de victorie din generic.
Oe fapt intreg finalul bătillei de la Olugi·
reni • o lupt.I pe viaţi şi pe moarte la nlve·
lui cel mai de jos al solului, în noroi. Dupl
această. variantl eroici, noroiul reapare în
varianta sa jalnid - tîrirea. în noroi a lui
Sigismund. Sint simboluri realiste, crude,
dar folosite cu o lntellgent5. rigoare. Foarte
frumoasl mi s-a pirut scena încoron ării din
Moldova , in biserici. Glsim aici o serie de va·
lori plastice impresionante, care compun i·
maginea civilizaţ i ei române : arhitectun ca
aure, soborul de preoţi, freJtile şi Doamna
cu feciorul care.„
O.I. SUCHIANU : «Fac lcoanb.
Ov.S. CROHHĂLNICEANU: E un
mod discret de a irita d , in ciuda a ceea ce
spun unele personaje trufaşe din film şi pare
o evidenţi tristl pentru a.Iţii, ţara aceasta
avea o civilizaţie . o culturi stri.veche, avea
frumuseţile şi m lreţia ei. Scena intri.rii in
Alba·lulia este nu mai pu ţin em oţionantă .
O.I. SUCHIANU : Are multi specta-
culozitate.
' Mircea MUREŞAN: Cu toati respira·
ţla cuvenită., apoteotid.
Ecaterina OPROIU: Ml·a pllcut aici Un destin fără «fericire personalii»
şi unghiul de filmare. De ocicel , triumful se
mmeazlde jos, caslsesubllnieze mlreţia .
Sergiu Nlcolaescu a filma.t tnsl de sus, ceea Sergiu NICOLAESCU ; Acesta şi e di: demitizare sau, dimpotrlvl, întreţinere
ce a dat mireţiei un plus de umanitate. Şi simbolul - al sacrificiului, al destinului de a unul mit.
calul alb , şi mantia albi, şi babacu un dinte. luptl. Mircea ALEXANDRESCU : Eu cred
care spune : - d ne tri.iasd! d sin tem în faţa altei ipostaze : aceea de
Ov.S. CROHHĂLNICEANU : Ceea transformare a personajului istoric intr·un
ce m·a emoţionat pe mine a fost mai ales Hit personaj dramatic credibil. Pentru d filmul
mantia alb5. · şi dramaturgie istoric, vrind de obicei si cuprindi epoca,
Sergiu NICOLAESCU : Iar crucea de pllmb...l personajul central în prim·plan, tl ri.
pe manta e roşie, pud. pe umir, ca o gheară . a·I defin i. L·J.J Invoca insl pe Shakespeare
Ecaterina OPROIU : Ca o pati de Ecaterina OPROIU : În definitiv, toate ca re. in cronicile lui istorice, a privit de
singe. filmele istorice au de ales una din cele dou ~ fiecare dată. o epoci printr·un om. Şi cred

TITUS POPOVICI:
Scenaristul fllmulul c:Mihai Viteazul » -
a drul filmografle, de la ccMoara cu .noroc»
la ctOacll», este impresionantl - se dove-
d8lte foarte pJ.rcfmonios cu confesiunile
lnaintea premierei filmulu i ci Mlhal Vlteuul »,
Titus Popovicl ne.a oferit insl privilegiu l
unei deda.raţii Tn exclusivitate , din care am
reţ i nut urm5.toarele :
- Pe.-sonalltatea lui Mihai este cu
totul uluitoare ,1 e foarte limpede el
un mm - ,1 mal ales un prim film -
nu o poate epuiza. Pe de altl parte, cel
puţin la o pri ml abordare, mi Saa pirut
ci nici nu te poţi opri la un moment
din cel pse ani de domnie, pe care sl·I
consideri esenţi a l ,1 care d.·I conţ:lnl pe
erou t n ceea ce are el mal semnificativ.
opţiunile
Pentru d toate momentele traiectoriei
sale se condiţ:ioneazl şi se succed sub
forma unei fatalltlţi Istorice compara-
bile doar cu destinul lui Napoleon : o
victorie urlaşi.. o sln1url tnfrlngere
mare, o revenire ful1erltoare ,1 prlbu·
,1rea. fntr·un mm despre Ştefan cel
Mare, ne puteam opri, sl spunem, la
bltllla de la Valea Albl, car•I rezumi
epopeea de 47 de ani. Pentru a Mlhal
Viteazul», ritmul fi anversura evenl·
mentelor m4U oblipt la cuprinderea
l ntreall domnii.
De,1 foarte scurtl, domnia lui Mihai
nu se poate insl 1nflţişa firi unele.
fatale, slmpliflcl.rl. Am avut deci d e
ales Intre fidelitatea faţl de 1ntîmpla-
scenaristului
rea fi aminuntul istoric fi fidelitatea
fa ţi de esenţa •i sensul faptelor Istorice.
Se ••le, de plldl, el, înainte de bltll ia
de la Cllu1irenl, Mihai ,1-a dat seama
el nu poate sta slnaur ,1 în neslguranţ i
în faţa nlvilirll. De aici fi paradoxul
trqlc din viaţa acestui mare aplrltor
al Independenţei , nevoit sl devlnl vasal
al lui Bathory. ln realitate, tratatul de
YU&lltate a fost 1nsl semnat de boierii
rul Mihai. Pentru mm a prezenta acest
episod <:1ntocmab lnsemna a Introduce
tn dramaturale un fllon uria,, cu noi
pe.-sonaje ,1 noi momente. Eu ml·am
luat atunci libertatea de a Ilustra para·
doxul traaic al Istoriei punind direct,
faţl în faţl, pe cel doi prota1onl,ti ;
--7
Mihai ,1 Sigismund.
Asemenea soluţii mal exlstl. ln film.
Nu m-a interesat, de pildl. în timpul
de care dispunum, anturajul lui Mihai,
ca entltlţl bine definite documentar,
dupl cum boierimea militari din jurul
lui m..a preocupat doar ca simbol, firi
a·ml propune l i epuizez ilustrarea r•
laţ~':!.eudd:.~::~":~!::::•::~7:~~~u~:
'tlent - fi nu fn virtutea unor erori
sau Inadvertenţe - am .acriflcat unele
momente. fapte ti detalii ale adevlrului
de tip documentaristic, 1n favoarea uni·
tlţ:JI dramaturelce. pentru potenţarea
artistici a sen5urllor, pentru adevlrul
de esenţl aJ Istoriei. ·
un examen
al
posibilităţilor
d Mihai Vlteuul este - dad îmi tngidulţl
aceastl paraleli - un Hamlet c:are-şi depl·
şeşte epoca. Du spre deosebire de Hamlet,
Mihai 1,1 permite sl Ignoreze cu buni ştiinţi
viitorul apropiat, priflnd foarte departe,
poate pini în vremea noastrl. Nou, deci.
în filmul lui Ser1lu Nlcolaescu ml se pare
faptul d acest personaj Istoric este deter·
minat din punct de vedere dramatic. Am,
oricum, sentimentul d filmul istoric, pen·
tru ca sl devlni mal mult decit operi de
Ilustrare, trebuie sl-şi deplşeascl tns1$1
condiţia de nlm Istoric. Ceea ce cred d
o:Mlhal Viteazul» a încercat şi a şi reuşit
în buni ml.suri.
Mircea MUREŞAN: ŞI eu cred asta .
E în primul rtnd portretul lui Mihai Viteazul,
cum spunea şi tovarl$ul Cîndea, un portret
complet, multiplu dimensionat prin însuşi·
rile umane, de obicei eludate în filmele
istorice. Mihai Viteaz.ul acceptl. de plld 5.
momentan, umilirea, din raţionamente di-
pl o m ~ t ice
Ov. S. CROHMĂLNICEANU: O ac·
ceptl pentru raţiuni de stat şi n.o acceptl
in momente care-l lmplld personal, ca om,
ca blrbat - ş;i asta este semnificativ : I se
spune d nu pan.lclpe la turnir împotriva
lui Sl1lsmund, dar el rispunde totu$1 la
provocarea acestuia.
D.L SUCHIANU: Spunea Mureian ca
Mihai e multidlmenslonat. Istoriceşte , sin-
tem tn plinl Renqtere. Eroul Renaşterii
este polivalent, ş;I Mihai Viteazul este in-
tr-aderir pictat ca un personaj din Renaş­
tere: el vorbeşte bine, se luptl bine, cin-
deşte bine, este un abil diplomat.
Omqlu actorului
,1 rerlzorulul
OV. S. CROHMĂLNICEANU: Adu·
cind omagiul nostru regizorului $1 scenaris-
tului, merltl sl spunem un cuvint foarte
ca1d de laudl ti pentru Amn Pellea care ;a
intrupat admlnibll personajul.
D.L SUCHIANU: Are o figuri tuci·
nantl.
Ov.S. CROHMĂLNICEANU: Real·
mente, Amu Pellea s.a confundat cu perso-
najul ş;I, dincolo de prezenţa sa fizJd, a pus
în joc suflet ş;I a realizat un rol pentru care
meritl toate felicitlrile. În deosebi prim-
planurile sale sint Impresionante.
Mircea MUREŞAN: A~ o febr1 în
privire„.
O.I. SUCHIANU: lmobilit>tu lui are,
totu$1, o varietate de expresii.
Iulian MIHU: E mult mal bun decit in
ci:Daclht. Pentru ci Sergiu Nicofaescu a ş;tlut
sl la din datele lui Amu Pelle.a, ca actor ş; i
ca om, pe acelea necesare rolului.
Ov.S. CROHMĂLNICEANU:Cualte
cuvinte, actorul e ş;I foarte bine condus de
regizor.
lullan MIHU: ctMînu reglzorulul se
de ce?
memoria
De cite ori văd un film vechi la
Cinemlllecă sau Te/ecinematecă,
nu-mi pol slăplni un gTnd şi o mare
tristete prilejuite de destinul aut de
diferit pe care 11 are arta actorului
de teatru fată de aceea a actorului de
film . Revedem periodic chiar primele
filme din perioada «eroică» a cinem~
tografiei, pe clnd, alunei clnd e vorba
de un spectacol de teatru de răsunet,
de acum zece sau douheci de ani,
sau de o creaţie a unwa din mam
noşili actori, nu mai avem alte posibi-
lităţi declt a ne aminti unele impresii,
de a reciti o cronică (acest lucru. pa-
re-se, ar trebui să dea de gindil ero-
simte. ŞI trebuie sl avem în vedere întreaga
complexiute a montlrll - masele de flgu-
ninţl, trupele tn bltllie - tl multiplele ni-
1mlflc:aţll ale dnimaturglei - cu atitea locuri
de filmare ş;I cu o distribuţie numeroad. .
În alte filme Istorice toate acestea la un loc
sfirşesc de obicei prin a-l conduce ele pe
regizor, îl copl~esc, ii fac de recunoscut;
Luaţi, de plldl, uCleopatra». Cine mal re-
cunoaşte in acest fllm mina regizorului
Manklewla, cel care a semnat anterior
ctTotul despre EvuP Pe cind incu.ul nostru
eu m-q încumeta sl afirm d. avem de-a face,
totuşi, cu un film de autor. Ch iar unele mici
nalvldţl sau greşeli din uMihai Viteazul>
sint tn felul ~r fermedtoare, pentru d sint
incluse unul stil personal Bltlllile, de pildl,
nu seamlnJ. unele cu altele.
Serslu NICOLAESCU: ln legltur1 lnsl
cu mitul lui Mihai, sint momente în film
cind aş; putu f1 acont de demitizare. Mihai
se tirlşte pe jos ca sl-.şl caute sabia, se tiriie
- nu prin nlmol, atenţie! - prin api ş;i
printre crengi. Oe multe ori îl vedem prl-
butlt. Clt despre Sellm. care are o compor-
tare cavalereasc.l faţl de Mihai, faţl de
Sinan-Pa.p nu e de loc la fel: el speculeul
fiecare moment. arund steagul sultanului
în timpul luptei de la Oluglreni ş;J-1 sal-
veul pe Slnan numai pentru d acesta 1-a
promis sprijin. Vreau sl spun el exlstl o
construcţie $1 o glndlre, tn scenariu ş;I în
film, tn privinţa fledrul personaj $Î a fledrui
moment.
Ov.S. CROHMĂLNICEANU: Recu·
nosclnd aceste merite aJe scenariului fi ale
filmului, ceva m-a deranjat totu$i în parti-
tura prietenului meu Titus l?opovici.
Cum stnt tllate
repllclle
lntr~un film are, qa cum am convenit.
are o dimensiune mltld, conteul foarte
mult cum sint diate replicile. Rindd, în
astfel de filme, personajele nu au un limbaj
curent, cotidian, cuvintele lor par, dlmpo-
trlvl, gravate tn platri. Dar daci replicile
lui Mihai slnt în unele momente construite
astfel, ţi daci ş;I alte apariţii - Buze.ştii, de
plldl - sint tratate într-un stil adecvat,
în unele locuri. mai ales în discuţiile de la
curţile lmpirlteş;tl, se vorbeşte cam mult
$iJnutll.
D.L SUCHIANU : La curte e totdu·
una vorblrle.
Ov.S. CROHMĂLNICEANU: Da,
dar cred el aici vorblrla trebuia sacrificati,
pentru cite o replid decisivi. memorabili.
Avem tnsl satisfacţia d putem discuta
tot timpul tn Interiorul unul fllm Important
$1 reu$1t- aflrmînd aceasta firi sentimentul
d-1 acordlm o primi de încurajare - $1 ast-
fel putem si. remardm în linişte şi ceea ce
eventual ne-a pllcut mal puţJn sau ceea ce
socotlmclputeaslflealtfel.
nicarilor) sau de a vedea o fotografie
sau două._ Datorită progresului mij-
loacelor tehnice, pelicula va putea
păstra mai bine declt «marmura»
- cum spunea poetul - marile rea-
lizări ale cinematografiei. Nu ştiu
dacă chiar toate redate periodic pu-
blicului, vor mai putea reveni cu
adevărat Tn conştiinta artistică a spec-
tatorilor unor vremuri viitoare.„ Dar
ceri este că ele vor rămlne bunuri
permanente pentru cultura cinema-
tografică, ceea ce este de o mare
lnsemnă late pentru progresul aces- •
tei arie.
ln această privinţă, filmul ar putea
MIHAilV
cu.-
,, vicisitudini
Ecaterina OPROIU : Filmul nu este
lipsit, de plldl. pe alocuri, de amintirea unor
cllş;ee $1 de grija de a preclu din ctnd în
cind schema Istoriei, prin aparte-uri expH-
catlve. • m.d. Toate aceste scene nu au autenticitatea
Mircea MUREŞAN: Ei, da! Acestea
sînt vlclsltudlnlle filmului rominesc.
Ecaterina OPROIU: Acestea sînt, in.-
tr-adevlr, vicisitudini $1 le.am simţit aproape
post-aplrute.
Mircea MUREŞAN : Un aparteu, doul
apan.eurl, trei aputeuri, ca sl se explice
situaţia lstorld!
Ov.S. CROHMĂLNICEANU : Sint
unele episoade - cum e acela cu secuiul
Tompa - bine prinse, pentru a sugera un
anumit context. Dar apar apoi n1$te preci-
url, dupi plreru mea, inutile, cam cusute
cu aţi albi. Spectatorul înţelege foarte bine
ce a vrut sl spunl realzorul, B.ri .sl mai fie
nhole de atitea aoa.rteurl 15.muritoare.
Ecaterina OPROIU: Aţ vrea s1 mai
semnalu alte doul cllţee . Primul este in-
tilnlru lui Mihai cu mama, la începutul fil-
mului : într-o scenl realist.I, pe u llţl - de-
odad o apariţie alea:orlcl. Ea este mama, el
este flul, ea ene statuari, inve$mfntatl so-
veni Tn ajutorul ariei teatrale, din-
du-i posibilitatea de a reveni, fle în
circuitul valorilor artistice, fie chiar
şi numai de a rămlne, integral, la
lndemlna amatorilor pasionaţi ai spec-
tacolului de teatru, a oamenilor de
teatru şi mai ales pentru a putea
fi un (actor de bază ln cultura tea-
trală a studenţi/or de la I.A. T.C.,
alll prin realizarea unor filme-spec-
tacol, cit şi prin Tnregistrarea pe
peliculă a celor mai reprezentative
spectacole de teatru romăneşti. Am
căutat de curlnd, lreclnd peste mari
dificu/lăti organizatorice, să recons-
titui «Scrisoarea pierdută», pentru a
o mai reda, pentru o ultimă dală,
spectatorilor. «Reeditarea» acestui
spectacol, după ani de lntrerupere,
a stTrnil un ecou imens. Vine Tnsă un
timp cind un teatru, aricite eforturi
ar face, nu mai poate realiza o astfel
M
film
....
mu
al o
.•tari<„
de'
pu<
a I
caro
slnt
lemn, el lngenuncheul ta plc1oare1e el
, .a.m.d. Al doilea cllJeu este desplrţlrea Iul
Mihai de Stanca şi luarea copllulul. Compo-
ziţia ş;I Interpretarea Kenel amintesc de
tradiţia Teatrului Naţional : ea este femela,
el li vorbeş;te într-o sall boltit.I, apare apoi
copilul, pe scarl, copilul este obligat sl
a.leul între mami şi tatl, copilul in1enun-
cheazi: o:Binecuvinteul-ml, mama!> ş;.a.
$1 stilul, uneori chiar Iconoclast, al filmului in
care intervine asprimea. ritmul nervos. Tot
ce este atitudine statuari., extatici, nu e
propriu acestul film. ln privinţa aceasta, eu
aş face un reproş; JI costumelor, pe care nu
l•am simţit purtate. Slntem tn 1600, cind
se dldeau de zestre rochii purtate timp de
generaţii - nu exista clvillzaţla de consum
atunci. Chiar la acele baluri de epoci, prin-
tre somptuozidţl, se simţu ceva murdar
pe la volanele de la tiv.
Ov.S. CROHMĂLNICEANU: Scena
aceea a desplrţlril - chiar dad are intr-a-
devlr ceva teatral ş;I convenţional în ea -
se Justifici. din punctul meu de vedere, cel
puţin prin decorul ales. ŞI aici, ca ş;I tn scena
incoronlrll - unde Doamna ş;I flul intrau
pard el ln$1ş;I în fresd - ne sînt sucerate
elemente ale unei civilizaţii autohtone. Pen-
tru d, in afarl de luxul curţilor princiare
austriece, ln afari de fastul orle nul, exista
o civlllz:iţle locali $1. dupl mine, leprea de
"'I
$1
1ul
de acţiune şi alunei valorile specta-
colului dispar pentru toldeauna. lnre- ·~
sp1
gistrarea pe peliculă a unor astfel
de spectacole este deci nu numai o
operă de pioasă păstrare a memoriei
I
lot
I
un0t acioti regizori, scenografi, ci
1
He
o actiune absolut necesară, un act I
de cultură de o mare lnsemnătate .
Deşi nu-mi plac cuvintele mari, cu-
tez să spun că am da cu Io/ii dovadă
de o nelngăduilă nepăsare fală de
cultura românească (şi se va vedea
:J
din ce ln ce mai clar că această no- ~
ml
tiune nu va lnsemna pe viilor numai
cărti) dacă nu vom Tncerca să reali-
vn
ci
zăm o astfel de bibliotecă teatrală fli
vie, prin astfel de filme-spectacol,
prin Tnregislrarea pe peliculă a tal
ce are mai valoros mişcarea matrală
românească Tntr-o anume perioadă .
Radu BELIGAN
bit
I VITEAZUL
momentelor dramatice cruciale de un cadru
de ctitorie, cu o costumaţie reprezenutlvl,
corespunde slmbollstlcli filmului , chiar daci
acuzi o anumld teatralitate.
Un •Cllu1.....,b al
clnematoaraflel romln-.tl
Mircea MURE$AN: Eu " spune el
nlmul «Mihai VlteuulJt se ~te discuta sub
mutte aspecte. Ml se pare fnsl el acum ene
esenţial sl consemnlm acest «Cllupren la
al clnemato1ra.fiel romlnqtl, adid o vie·
torle, chiar daci ea este amari.. Prima mea
senuţle, vh.tnd filmul a profesion ist, a fost
de uimire : ce cantitate imend de efort s-a
putut concentra tn acest film! fleare cadru
a însemnat o felie de existenţi a unui om,
care este reclzorul,fl a multor oameni, care
sTnt colabontorU r-e1izorulul.
t:Mlhal Vitezuht tnseamnl un o:Olugl-
renl• pentru cinematoz:nfia noastrl, sub
toate aspectele, Inclusiv acela al probl r li
poslbilltlţilor. Fiimui romlnesc suferi. de
attfel , de multi vreme, un proces de depre-
ciere - mal mult sau mal puţi n justificat,
dupl plrerea mei mal de1rabl nejustificat,
dad n.Portlm cele 150 de filme realizate
de noi tn 20 de ani la produeţla altor clnema-
toirafll care fac tot atitea filme într-un an .
ŞI eu n-q subscrie complet la ldeu tovarl-
şulul CrohmllnicHnu, d filmul nu este
spectaculos.
Ov. S. CROHMĂLNICEANU 1 Eu am
spus d nu s-a urmlrlt expres acest efect.
Mircea MURE$AN : Este ş i spectocu-
los şi el poate rlvalln cu orice film de acest
gen, din oricare studio, fie d se nume ~te
Hollywood sau Cinecftd sau oricum alttet.
Ov.S. CROHMĂLNICEANU: Este
adevlrat.
Vlf'lll cANDEA : ln ceea ce ml priveşte,
q mal vrea sl subliniez. puternicul efect
didactic $1 patriotic pe care o sl-1 albi filmul .
A$ putea s1 d irm ci, dupl acest fllm, mili-
oanele de spectatori nu vor mal rlmtne în
minte doar cu un portret aproximativ, li-
vresc, al lui Mihai, din manualele de fCOall,
ci vor rlmlne cu imq:lnu. eroului din acest
film.
Examen
al po1lbllltAţllor
. Mircea MURE$AN: Pentru d s·a vor-
bit $f despre costume, eu q afirma d filmu l
acesta a fost un examen pentru clnematogra-
Oa no~strl - un examen trecut cu brio de
dtre toate sectoarele. Despre scenariu s-a
vorbit, a şi despre re1le. Di stribuţia e de
tnaltl clasl. cu excepţia unei I nadvertenţe.
apariţ i a lui Sedreanu ln rolul lui Slnan-
Pa.$a. care Introduce o nod falsi în secvenţa
bidlief de la Cl luglrenl. Rolurile stnt bine
scrise $1 bine Interpretate - lui-I, de plldl,
pe Sl1ismund, din care Besoiu face cel mal
izbutit rol al slu. Chiar $1 celelalte persona-
je -de la Doamna Stanca $1 pini la Rudolf -
stnt bine construite ,1 exprimate. Ioana
Bulci are o participare neobl,nultl, prin
rolul Doamnei Stanca. atribuind personaju-
lui o frumuseţe de portret votiv. Ceva mal
puţin bun e dialogul scris pentru Irina Glr~
descu, dar personajul e bine piuat, 1n mo-
mentele necesare ,1apariţia actriţei este,
ca aluri ,1 ton. fermedtoare.
Ov.S. CROHMALNICEANU: Pini !i
soţta lui Sigismund e ... foarte bine flcutl $1
putem sJ. apreciem aceasta, cad spun a;a. ..
cu dovezile cele mai concludente.
Mircea MUREŞAN : Sint numeroase
a pariţii care coloreazl filmul cu momente
de particularitate umani $i de particulari-
ute a epocii.
Putem apoi vorbi de.spre lma1ine, are
este excepţiOMll. $1 din punctul de vedere
. Kerezteş - s-au transformat ln film ln marile bdtălli ale echipei pentru or110-
al comp02iţlel a.drulul - se vede evoluţ i a
ochiului regizoral de la cDad l• pînl aici -
$1 din punctul de vedere al creaţiei operato-
rict!1$tl ca atare, a lui Gheorghe Cornea.
Ecaterina OPROIU: Brue1hel·ul acela
pe care l-am descoperit tntr·un cadru :
dmpla dupl luptl. vhutl de sus, albi,
lmensl, pllnl de leşuri negre.
S.f'llu NICOLAESCU : Allturl do
Gheorahe Cornea. am avut dol cameramanl
excelenţi : Sandu David , 1 W. Krie1ler.
Mircea MUREŞAN : Muzica, ţi se pare
el n-o simţi $1 deodatl iţi dai seama demo-
ţ ia ţl~ajuns ln piept. ŞI atunci auzi $1 muzica.
Serslu NICOLAESCU: ln general. noi.
re1izoril, nu slntem mulţumiţi cu muzica
fllmelor noastre...
D.L SUCHIANU: ŞI pe buni dreptate.
S.rslu NICOLAESCU: Dar eu cred
d Tiberiu Olah este aici un compozitor de
muzici de Olm de ulle mondlall.
Ov.S. CROHMĂLNICEANU: Putem
deci spune el, dincolo de efortul $1 exerci-
ţi ul profesional de mare anverguri, avem
de-a face cu o operi de ard care, prin caii·
dţJle sale $1 prin efectul educativ pe care-l
va avea tn rtndurlle publicului celui mai
lare. corespunde ţelurilor principale ale
clnematoirafl~ romlneştJ $i contribuie la
formarea con,tllnţei sodallste.
„Mihai Viteazur
în fapte şi cifre
Scriu aceste rinduri tn semn de omagiu pentru echipo şi regizorul Sergiu
Nicoloescu care ne-o dat filmul ~ihoi Viteazul•. pentru toţi cineaftii studioului
G: 8ucureşti» care ou contribuit direct sau indirect Io realizarea lui;
Scriu aceste rlnduri pentru spectatorii care au văzut sau vor vedea filmul.
cu dorinţo de a-i face să priceapd efortul uriaş uman şi material ce stă la temelia
lui·
'Scriu aceste rlndurl pentru toţi cei care, din indiferenfJJ, necunoştinţă sau
lipsă de lnţelegere, au confundai adeseori studioul cu insuccesul unor pelicule.
i·ou contestat valoareo de instituţie şi moi ales l·ou sprijinit puţin co să se
outodepdşească.
~ihai Viteazul• este un film mare. prin mesaj, amploare şi efort material.
Realizarea acestui 11i11on1. o adevărată demonstraţie de forţă a cinematografiei
rom8neşti, vine să ateste calificarea şi efortul conjurat a peste o sută de spe-
cialităţi artistice. tehnice şi de producţie .
lată clteva fapte şi cifre :
• Decorurile exterioare şi interioare ou necesitat un impresionant volum
de muncă pentru documentare. construcţie şi amenajare a locurilor de filmare.
S-au proiectat şi construit 32 decoruri interioare, 10 taber' de luptă şi s-au
omenaiat 37 locuri de filmare . Un siniur decor exterior, Bucureştiul anilor
1593--1594, echiYaleazd fn materiale cu toate decorurHe construite fn studio
ln intervalul 1967-1968.
• Recuzita de decor de o diversitate ieşită din comun cuprinde. printre
altele, peste 30 tunuri. 20 turnuri de observaţie, catt de luptă, ISO garduri
şi coşuri de luptă, peste S OOO suliţe de 4 m. 2 OOO harnaşamente pentru cai.
sute de stearuri. etc.
• Costumele de epocă. de o rară frumuseţe plastică. lnsumează 1 OOO uni-
forme de soldaţi ale armatei rermane. 1 500 pentru armata lransilvăneand,
3 OOO pentru soldaţii şi ofiţerii turci. 2 OOO de costume ale armatei moldovene,
2 500 uniforme pentru ormoto valahă. 1 OOO costume de ţărani. etc. Oocă ne
gindim că fiecare costum este compus din cisme, căciulă sau cască. pantaloni,
manta, tunică, pieptar, armurd, plosd, minecare etc. - reiese limpede cd
dificultăţile de confecţie ou fost deosebit de mari.
Măufoţi la toate acestea costumele unicat pentru sutele de actori din film.
cele 15 costume ole personajului principal fi costumele speciale pentru amorti-
zarea loYiturilor tn cddere o zecilor de cascadori şi veţi aprecia cd munco de
concepţie şi efortul de reoi/zare la compartimentul costume echivalează cu o
veritabilă Intreprindere de confecţii.
• S·ou studiat şi creat zeci de prototipuri de armuri pentru oameni şi cai,
pistoale. puşti. cartuşe. fumirene. lncărcături de tunuri şi un lntrer arsenal
de arme speciale co sdbii pliante. suliţe pe suporturi. săgeţi de sirmă. etc„ care
au oferit o securitate deplină luptătorilor.
•Efectele pirotehnico depdşesc ln materie.toi ce s-a realizat pină in prezent
ln filmul rom8nesc de gen. S-au imorinot şi pus Io punct metode inrenioase
pentru o simula ex1>lozii la sol. ln apd. rupturi de ziduri, săreli de foc. oameni
cuprinşi de flăcări, toate Io un lnalt nivel de autenticitate 1i spectacol.
• 140 de actori şi 10 teatre din Bucureşti şi provincie au susţinut
distribuţia filmului de o varietate tipoloricd remorcabilă . Pentru fiecare rol
in parte s-au experimentat şi ales formulele de machiaj cele mai convenabile,
confecţionlndu-se sute de peruci; bdrbi. mustăţi. meşe etc.
• Pentru filmarea secvenţelor de luptă a fost specializat un rrup de 80
de cascadori selecţionaţi din clteva mii de sportivi prezenţi la trialuri. Timp de
aproape dol ani acest corp de cascadori a fost prerătit temeinic ln săli de 11lm-
nastică special amenajate sou sub cerul liber pe terenuri cu obstacole la Buftea.
sub îndrumarea unor profesori de specialitate de scrimă, călărie şi acrobaţie .
• Marile bdtălii ale istoriei - Călu11ăreni. Şe//mbdr. Gorăslău. Mirăslău •
nizarea şi filmarea scenelor de luptă. Ziua de lucru lncepea la 4 dimineaţa,
clnd se pregătea filmarea, se făceau repetiţiile cu armata. se verificau recuzito
şi costumele. se executo harnaşarea cailor. Turul de manivelă se dădea la ora
8 dimineaţo, iar filmările continuau plnă la apusul soarelui. ln tabdra de luptă.
ustinrereo» se dădea tlrziu către miezul nopţii.
• Oe pe dealurile Amnaşului şi plnă pe malul Dunării s-ou deplasat circa
365 membri ai echipei de filmare (aproape un sfert din personolul studioului),
1 000-7 OOO militari ai forţelor noastre armate. 300-700 de cai, 100-200
căruţe. 100 de inrrijitori de cai din herrheliile statului, mii de kilorrame de
furaje , sute de camioane şi maşini. Filmul ~ihai Viteazul• reprezintă din
acest punct de vedere o şcoală şi un exemplu de orranizare. calm fi precizie.
Oe notat că, ln paralel. studioul avea ln producţie alte 8 filme ale anului 1970.
• ln momentele dramatice ale Inundaţiilor, cineaftii fi ostoşii au dat dovadă
de un lnalt spirit de abneraţie fi sacrificiu. ln tabdra de la Şelimbdr. acţionlnd
prompt şi curajos, ei au salvat de furia apelor 3 500 de costume de epocă şi
.
o herrhelie de 100 de cal, iar la Călurăreni. într-un veritabi} final de film .
au stat ln al>ă 11 ore pentru a pune la adăpost costisitoarea zestre a echipei.
Fa1>te lapidare fi cifre succinte„.
Mai presus de toate, filmul ~ihai Viteazul• constituie o profundă expe-
rienţd umană . A fost o probă de foc ln care s-a muncit extenuant. cu dăruire .
lntellrenfJJ fi pasiune.
Pentru a nu ştiu cito oard s-<1 demonstrai că meseria de cineast, indiferent
de eşalonul la care se practică, rămlne un crez de viaţă. o profesiune de cre-
dinţi.
A sosit momentul să o preţuim I
Constantin PIVNICERU
 HOLLYWOODUL (
Mai intii a fost
un stejlriş -
Holly-wood.
Se spune: Apoi un cltun de
Hollywood-ul 200 de sunete.
Ast.lzl, cind spui
este orasul Hollywood,
cel mai scandaios se înţelege
<ecea mai mare fabrici
din lume . de vise din lume».

•
Se spune:
Hollywood-ul
este orasul
cel mai t~ist

B
Mai lntti e soarele .
Mereu prezent, liniş ­
din lume. titor de prezent şi
soarele acela te face

•
Se spune:
să înţelegi de ce i-a
fqst dat tocmai Californiei să găZ­
duiasd o cetate a filmului.. . Pe
urmă te tnttlneşti cu Hollywoodul
şi senzaţiile tnce p să circule cu
Hollywood-ul viteza unei pelicule filmată cu mai
este oraşul puţine imagini. Cînd pui piciorul
prima dată la Hollywood, ţi se pare
care trăieste -
d acuşi - acuşi se vor deschi de tn
faţa ta por,ţile unei cetăţi fabuloase

sub ochii tutur~r. şi sedudtor de stralucitoare. Poate

că senzaţia asta vine din filmele
făcu te acolo tntre anii ·~o şi 'SO ...

• Poate e un reflex a ceea ce ştim

despre vechiul Hollywood. Pentru
că dad te apropii, dacă pătrunzi
Dar Hollywood-ul ctt de clt tn procesul de lucru al
studiourilor, îţi dai seamă că la
rămîne, temelia acelei cetiţi strălucitoare
sU o mund uriaşă şi serioasă şi,
în ciuda mai ales, un mare respect pentru
aceasU muncă , căreia i s-al/ dedicat
avatarurilor lui, cu toţii. Toţi stnt preocupaţi şi
frămtntaţi, dar nimeni ca producă­
un simbol. torii - care-şi investesc acolo ca-
pitalul şi visează să şi-l scoată în-
zecit - şi ca regizorii, care se luptă
pentru cucerirea unui loc sub soa-
rele gloriei. Privit aşa, Hollywoodul '
începe să. arate ca o mare navl pe
care s-au îmbarcat o mulţime de
oameni şi navighează, tntr-o lume
a mirajului, către un orizont pe
care şi-l doresc plin de succese . .•
Mi-aduc aminte cît de mult se dis-
cuta tn ultima vreme despre „ fali-
mentul'' Hollywoodului . Şi-mi dau
seama că nu despre faliment era
vorba, ci mai degrabă de o criză,
care de altfel se apropie de sftrşit.
Pentru că, dupl perioada filmelor-
mamut, a super-super-producţiilor,
ca o reacţie poate la această perioa-
dă, publicul a început să. vrea şi
altceva. Un altceva TnsemnTnd filme
mai apropiate de viaţa de' toate
zilele . Pe de altă parte, există acea'
concurenţă. a televiziunii, care a
captat atenţia publicului pe cele
13 c.anale alimentate permanent
(acum şi color) şi care oferă specta-
torului posibilitatea de a fi informat
prompt şi „la domiciliu". Nu e de
mirare d foarte mulţi producători
au tnceput să se orienteze spre
• fill"f)ul de televiziune. dar, tn acelaşi
timp, fiecare rezervtndu-şi spaţiul
necesar producţie i de filme pentru
circuitul normal. Marea bătălie du-
ctndu-se acum pentru recoltarea
celor mai bune scenarii, celor mai
interesante idei, toate ctt mai
aproape de noi le cerinţe ale publi-
cului. Concurenţa televiziunii n-a
flcut decft , să stim uleze imaginaţia
tuturor, Tnceptnd, bineînţeles, cu
aceea a produdtorilor, tntru găsirea
JL CA O IAV.l ..;. unei soluţii, a unei ieşiri din impas.
De aceea spuneam că n-a fost un
faliment, ci doar o criză; de aceea
spuneam că acea criză se apropie
de sfirşit.
Marca fob rlcll : p ro fHl o n~smu l
de Chiar dacă stai numai o lună
cum a fost cazul meu. ~hiar dacă
~~t. a;i î~~pte5 :i~~~~J:;~atş~ă iănc:~~:
5
să pătrunzi în _tainele acestei cetăţi,
[ :abricl
„
să arunci o privire în mod.ul de
funcţionare a celei mai mari „ fabrici
de vise" din lume. Şi cred că se-
cretul funcţionării ei fără greş stă
în primul rind, în organizarea pro-
ducţiei şi în profesionalismul .celor
care lucrează la Hollywood, Fll"'.'ul,
se ştie, se compune-dintr-o mulţime
de meserii. Iar la Hollywood fiecare
meserie e onorată prin prezenţa
t ~rele .
IIollywoodul rămîne
arit. lini'- Hollywood,
~nt
„
şi
te face
pentru că nimeni
ca cineastii de acolo
nu ştie mai bine
să mobileze
ln mod agreabil
eternul dreptunghi,
al ecranului.
(Charles FORD)
unor oameni de înaltă calificare
profesională. Oricit de mic ar fi
compartimentul în care munceşte,
fiecare e convins de importan ţa
lui, e convins că reprezi nu un
şurub de care depinde buna func-
ţionare a maşinăriei. Este de-a drep-
tul impresionant acest simţ de
răspundere, care se propagă ca o
undă binefăcătoare asupra actului
de creaţie propriu-zis. Pentru că,
eliberat de toate grijile mari şi
mici inerente oricărei filmări, regi-
zorul se poate concentra pe ceea
ce este esenţial, adică pe proble-
mele artistice ale filmului. Tn paran-
teză fie spus. pe uşa lui Hitchcock
e scrisă cu litere mari deviza lui:
„înţelepciunea regizorului stă în
felul în care-şi alege colaboratorii".„
De altfel, la şcoala de cinematogra-
fie din Los Angeles, cursurile care
pregătesc cadrele viitoare pentru
toate compartimentele filmului. se
ţin în tot timpul anului. Am asistat,
de la distanţă, la un asemenea curs
susţinut de Natalie Wood. Asta se
intim pia într-un parc. Natalie Wood
nu mai avea nimic de vedetă, era
o actriţă, care comunica experienţa
ei de actriţă unor viitori actori.
De fapt aveai senzaţia că asişti la
o confesiune. Atmosfera era attt
de intimă incit ne-am îndepărtat
în grabă. de teamă să nu o tulburăm.
care a Ho llywood by nlghl
pe cele
permanent Am vrut să văd Hollywoodul
I specta- noaptea. Era ca un miraj, ca o Fata
f informat Morgana de neatins, ca orice Fata
. Nu e de Morgana. Dar şi asta era numai o
producltori primă senzaţie... Am descoperit
teze spre strada principală, bulevardul care
• tn i.celaşi duce la studiouri. strălucitor şi el
i spaţiul sub lumina neonului, .şi animat, la
I e pentru ora aceea, de o întreagă lume a
blUlie du- filmului tn care circula viitoarea
recoltarea lume a filmului. Foarte mulţi tineri,
celor mai nerăbdători să intre cît mai repede
clt mai pe porţile cetăţii şi să-şi ciştige
ale publi- acolo, tntre zidurile ei, mult visata
ziunii n-a glorie. Fete frumoase, băieţi cu
imaginaţia figuri interes~nte, compunindu-şi cu
nţeles, cu
tru glsirea
~~~........
Hollywoodu l cu suspens
(Faye Dunaway-„Bonnieşi Clyde")
Yerk sau Veneţia, .şi sfirşind cu Place
Pigale sau Texas. Dar asta nu mai ţine
de nici un fel de raţiuni sentimentale
ci de acea organizare pe un sistem de
maximă economicitate, care este
una dintre legile de aur ale Holly-
woodului. Aici decorurile exterioare
nu sînt dărîmate odată filmul ter-
Hollywoodu l de toate zilele minat, ci păstrate şi folosite şi re-
(Audrey Hepburn - „Doi la drum") folosite, ori de cite ori se iveşte
ocazia, lată de ce, dacă cineva m-ar
toţii fizionomia cea mai avantajoasă, stelele care au strălucit în ele şi întreba care e cea mai puternică
în aşteptarea ochiului „care ştie să au căzut, sau continuă să strălu­ impresie pe care mi-a lăsat-o Holl~­
vadă"„, Cafenelele pline, ticsite şi cească .şi azi. fie .şi numai în chip woodul. aş răspunde: buna organ1·
agitate de conversaţii de artă sau de stele încrustate în pavaj. Par- zare şi seriozitatea profesională care-şi
de afaceri cu artă. în care regizorii pun amprenta peste tot şi peste
intrau înarmaţi cu privirea aceea curgînd Hollywoodul, eşti obligat
să cobori la începuturile lui şi de
toate.
profesională în stare să vadă din· Şi abia pe urmă aş vo_rbi despre
colo de fizionomia compusă cu acolo să urci spre ziua de azi, pen- strălucirea Hcllywoodulu1 şi despre
tru că mărturie a istoriei lui stau
f:~~fn:ţ~:I fi~:~~ ~a r~i~i~~~r~u~;
0 bulevardul încrustat cu stele de
nu numai Bulevardul Stelelor. Ci ieri, de azi şi de miine.
pOate imagina o viitoare vedetă„. şi uriaşele decoruri exterioare. Tn-
De fapt, pe acel bulevard te întîl- cepînd cu străzi întregi din New Elisabeta BOSTAN
neşti cu întreg Hollywoodul: de
ieri. de azi şi de mîine. Pentru că
tot pavajul e Incrustat cu stele care Hollywoodul sexy
poartă numele marilor vedet~ - (Marilyn Monroe-„Unora le place jazz-ul")
actori sau regizori - care ş1-au
(:ucerit aîci faima şi au constru~t
împreună faima Hollywoodulu1.
Da, IIollywoodul
s-a schimbat.
El nu mai e triumfălor
ca pe timpuri,
tlar e departe
de a
se prăbuşi .
(George ZUKOR)
Acolo te reîntilneşti cu Greta Garbo·
Bette Davis, Mari\yn Monroe, So-
phia Loren, Charles Chaplin, Mau-
rice Chevalier„. Mergi pe bulevar-
dul acela şi ai senzaţia că nu ai să
dai niciodată de capătul gloriilor
apuse sau abia răsărite. Din loc Tn
loc, cite o stea liberă care-şi aşteap­
tă numele, te convinge că la Holly-
wood mai e loc de vedete.„ 1ar în
faţa teatrului, acolo unde fiecare
vedetă îşi primeşte botezul, sînt
imprimate în asfalt miinile, picioa-
rele .şi isc_ălitura celor „bote-
zaţi''. Era aproape unu noaptea,
şi încercam la lumina neonului
să descifrăm iscăliturile. Fiecare
trezea o cohortă de amintiri legate
de filmele pe care le-am văzut, de
9
 filmele care le-au focut celebre se
tei m1 ,d. dar pc-rooaiele contt11".s
s~ t<ă1ască dincolo de un episod.
nu a ~ci Rcacţriie public.ului ~int
dictate de această existenţă car:
nu CW'!oaşte moartea şi se den.leazi
iotr-un timp mitic, incoruptibil.
Pe o masă de laborator pd.răsit.Fran-
t..enste:n a ratnas în stare catalep-
tică: e deajuos să se producă însă
o destMcarc electrică violentă, c.a
monstrul să reînvie, ba să-şi găsea.set..
şi o iubită. Cum să tenta-
rezistăm
ţiei de a da fară$i ochi cu el 1 Ta""°
zan revine: cine are puterea să...
lipsească de la întilnirc? Exact
acela.şi lucru se petrece şi cu King;
Kang. Ni se spune că a evadat d in
insula llJi 1 Formidabil! Alerg.im
într-un suflet ....să-i admu:-~rn noile"
isprăvi.
Bine, veţi spune, înţelegem acea:stl
curiozitate. Dar dacă filmul care
făgăduieşte asemenea rcîntllniri cu
penonajele mitice ale cinematogra„
fului e efectiv prost. nu provoa.d
o profundă dezamiigire 1 De unde..
ies aclamaţiile 1 de unde aplauzeteJ

Între prostia banală

ti cea enormă

Aici. daţi-mi adaug o com-

voie să
pletare explicaţiei
mele. „King-
Kong evadează" mJ
este un simplu
„~make" mediocru, neizbutit. în
acest caz ne-ar fi lăsat o senzaţie
sălcie, fiindcă ne·ar fi oferit nişte
imagini pilite ale reprezentărilor
cu care irnaginaţ.a noastră. s-a hr.i-
n1t atita. vreme. „King-Kong eva·
dează" e un film foarte prost. Ţin
să subliniez apa.sat deosebirea. M.u
exact spus, „Kmg-Kong evadează" e·
un film attt de prost, încît nu po"2lte
provoca o cruntă denmăgire. dim
potrivd, reuşeşte chiar să devin-ă.
amuzant. Afirmaţia sună paradoxal.
dar mli. vot grăbi să o lămur~c
îndată: prostia modcsU plictiseşte~
cea fudulă are haz. „Kin.g-Kong_
evadead" e o imbecilitate ambi-
ţioasă. Toate trucajele sint mol:>+„
lizate ca să po.tcnţcze la maximum
1ema. Fi Imul nu se mulţumeşte cu.
o gortlă uriaşă. mai în.li.tă ca blo-
c.urile dintr-o metropola modern

variatiuni pe tema ş,1 simte nevoia unui robot mettl1c.

de talie egal.\. ba ii obl.igâ pe cr.t
doi monştri sJ. se ia la trinU - ş1
unde credeţi l - nu în altă. parte

Kl -KORG
dedl pe platforma constructiet dil"l
Tokto, copiată după turnul Eiffel!
Nu-i suficient c.ă giganticul maimu-
ţoi se fa.ce cirpa cind frumoasa
doctoriţă care i-a cucent cu o pri-
vire inima ii pot unceştc ceva, dar
trebuie să-l vedem luptindu-se sd.
În ciuda faptului că înfrîngă. o influcn 3 hipnotică exer
gustă f indcă reclamă o ser<>tbili-
T om Afix, Nosferatu , o revistă serioasă cum 1ate copdăre.1-~ca dtspusă
a se lasa citau asupra lui de o m•nte crim1-
e „Conteft"poranul" a nall~ Vechea schem.t a filmului
King-Kong pt'evenit publicul să
vrăjită de basme moderne? Nu,
asta dată. am impresia c~ lucrurile
de
f11nd gds„tă prea simplă., e compli-
cată cu o istorie de sp1ona1 inter-
con tinuă se
nu facă_ prostia
duce la filmul „K1ng-Kong eva-
d~ a
sînt ma1 compJ ca tei croAicari i cJne-
continental A la James Bond, cu ...
matograf 1d au dreptate. „King-
să trăiască dează", casa. cinematografului „Lu-
Kong evadează" e realmente un
pnnzind un misterios ,,element X",
ceafărul" a fost luată cu asalt Aver- o a~entă .. sexy„ demonJc.i, însă df.:.
de la un episod tismentele s-au dovedit zadarnlt..e.
film destul de imbecil. Atunci de
ce se bate lumea să-1 vadă?
fapt. fa.tă buna ş1 patr10.itd; o expe
lumea a dat t>uzna ca să re•vadă d1ţ1e ONU. n1ste fantastKe laboro-
la altul. fa1moaEa gonlă pentru care zgine- toare subterane la Polul Norei;:.

•
S11cce.s11l filmelor rn ei
noril sînt n1şte biete cuti ~ de c.hl-
bn1ur1 şi oamenii nişte sarmane
furnici. Dar aceasta nu e încă totul!
în timpul spectaculului. sala. en·tu-
Cln•mato9raful
ore mon,trll lui socri
în sfîrş1t, o consp1raţ1e impotr1..,,
1ntrcg11 omen1n.

nu denotă z1as.mata. aplauda, succesul de pu„ Prima eKplicaţie pe care mă Idei

bite al fllmlllui întrece orice aş-tep-­ să ţine Klng„Konglen•~
o apreciere t3ri.
simt îndemnat m1-o dau
de mitologia cinematografu lui. E>c:is-
estetică, Cc se inttmpl 1 Au mai dat iară.şi ta o categorie de personaje intrate

ci o obsesie I cron•car11 noştn cinematografici cu

oiştea-n gard 1 E „King-Kor.g eva-
d ează" un film reuşit în genul lui.
colectivă. dar pe care snob11 intelectuali nu- l
datorită lui în l egendă: Tom Mlx,
Tarzan,
ş.a.m.d.
Nosferatu, King-Kong.
Ele au căpătat prin magia
Filme de acestea foa.rt-e proa~~
au mentu l transparenţei; prin eht
a.numite obsesii socio-psihologice
ecranului o viaţă de sine stătătoare: ies cu o pregnanţd deosebită I•

Strămoşul Godzi/e1:
Iveală, ca droturile unei canapele
uzate. Sau daci preferaţi o termi-
nologie mai savantă şi mai modernă,
astfel de producţii prezintă o va.stă
„polisemie" uşor „decodabilă„. Simw
bolur ile unei gindiri colective aici
sir în ochi şi nu la Antonion1 sau
Bergma n, unde viclenia talentului
le ascunde. Am auz.1t cu surprin-
dere cd. filmul „King.Kong evadează"
a fost acuuit că nu arc idei. Doamne
Dumnezeule, ce abetaţ1c!
Filmul are, dimpotrivă. prea
multe idei şi foarte gros sublini.ate.
C.1re s cen ă credeţi că e aplaudată
Lµpta cu T1ranozaurul din 1933
King- Kong
m~o:t:s~·ai'::~!.nt/.n t ~'in1~~n:;;~
~;~f,~i f~~~~~~a~i~atc'":e e~: B~P;~~o~~~
nck şi Merian C. Cooper. Iau cl'tova
opinii despre ac~c film ;
,, Kina-Kong" - o opodoperl a
trucajululln caroslnc utiliutatoar.e
•lecteleflz:lcc 1i optice. Se.te<ete
t.11'10ra dintre procedee n-au Ion
cluvlloite niciodatl de specialiftii
carele-1 upuslapuncc
1 GEORGES CHARENSO L)
„ Kin.1~Kon1 ". powettea aorilei
u-naşe ure ter01"Î%e:u..i New-Yorlt-
ul ucaladlod qlne• QOril, naarche:u.i
o dai.I 1mporunu fn t9hn1ca l 1I•
rnului • a toloseşe.e un uuc nou:
cruupa-r-cAp.
1
GEOflGES S.ADOU.LJ
.,Xina·Koni· au Ur'1'!ăreJte cktdt
li t~ o tt~e de bik in stil mare.
tEAN FERR Yl
Dupl k.Uag-Kon1 ... aufa.:ut
•umorone rem~ri •• , „Fiii lui
Kiag-Konc „ Hr. toc·, „Gorao,
„ Konaa·. Pria·crc dem:eo<M:nţii lui
mai mult .nu m•I puţin leaitimi S'I
numiri 'i 1apoaen Godzila, dra.
aonul lui lnos.hiro Ho.oda.
Dar n.iciun.uJ nu 11-a caallt mo -
delul. Fntmtts~H form.a.lâ fi emo-
pa care au imprqnat Kinc Kong
nu au mai fon ttclslto ti c:edeazl
locul macb&tei fi pa1"ochei. Poate
clnematocraful • sMe-rdut secretul
proaş,t
lui MOftis • lmeou HrtlDCe care 1
flcut potlibili realJnra Iul Kins-
pnn el Koa1. • &-a miht'le a Jwnli.
hoJogic.c MICMEL CAEN)
14btt.l '"
Gertie, dinozauru/ (1909)
mai cu foc? Aceea cînd
gorilă o prirlde gingaş în palmă pe
eroina picată de la o înJ.lţime
ame-
ţitoare! Forţa brută şi
bestialJ,
subjugată de farmecul feminin min1-
jupist. ce simbol mai transparent
vreţi l Marele public e plin de min-
drie umană; că o făptură delicată ,
cu mutnşouă de ngcnu.1 şi gambe
svelte. poate face din colosul simiesc
un şcolar în.dr gostit, ii incintă.
AIC idee: gorila, de ta ~nceput ma-
nifestă vizibile simpatii faţ.1. de oa-
meni; mai tirziu, in lupta cu copia
ta mecanică , ia iară'Şi parte aces-
tora. Lucreaz~ astfel. vrea să suge-
reze filmul. un instinct secret de
speţă. Maimuţoiul antedeluvia.n îşi
recunoaşte obscur urmaşii, aricit
de piperniciţi au ajuns.
Mi-am dat seama apoi, revăzJndu- 1
pe King-Kong, de ce japonezii
manifestă o predilecţie .specială pen·
tru filmele cu monştrj uriaşi care
strivesc sub călcătura lor tancurile,
cam oanele şi trenurile ca pe nişte
,uc.J.rii. Celebra gorilă vine după
nenumărate poveşti cu Godzda şi
.„ nu şe sf1~eşte nici Tn 1970
alt.e anin a~
fabuloJ.se de aceleaşi
proporţii. Suîletul nipon, am senti-
mentul că nutreşte un putern ic
complex „guliverian", dacă pot să-l
numesc astfel, Mici de statură,
Japonezilor te place să-şi imaginez~
ornenirea redlSi la dimensiunile
gingdn1ilor, în rapo1 t CtJ viet.lţdc
uriaşe pe care În(hipuirea le poate
crea. Apare a1Ci o imagine compen-
satoare; faţă de Kftlg-Kong au
Godzila, complev~I ,gul1verian se
generalizează, chiar şi am~ricanul cel
mai înalt devine un pitic. Fantezui
realizează secrete vts-i.ln de t;ga.htate
biologică sub o forma „a1vA. indulO-
ş.!itoare.
Mai putem descoperi ~i ,1lt sub-
strat inconştient: neinc.rederea în
so liditatea a tot ce construic}te
dvilizaţia pe un s.ol zguduit OP repe-
tate c.ataclisme geologice. Trebuie
să ai o îndelungată expenen\ 1 a
friabilităţii matericr spre a-\1 1·e-
p.rezenta atît de uşor betonul u-
pindu-se ca hîrtia şi oţelul turt1n-
cilu·-se ca tabla. Filmele japoneze cu
monştri colosali sint obsedate de
ac.est spectacol: oraşele se p11l ... eri·
tează sub ochii noştri, zidurile o:;e
păroasa despică, podurile metalice se pră­
b~esc, avioanele pr(~ asemeriea
muştelor.
Monştri coloşi sau vamp1n?
Dicţionarul
monştrilor
Serialul alostlil.inc:eputurilenle
vehicolul ideal al l ricii. Mul,1 mca
venea ca sl tremure peqt.ru eroina
despletita, urm5ri t .l incontinuu df!I
crim inali perverşi şi de mof1ftri.
1913 - La G:.umont Palace,
publicul p;1r 1:11 :.n venea sl· I vadlli
pe ma1estrul grou:ei f;ua6rnu
e ro ul neiru al lui Marcel Allaln 'i
Pierre Souveurc ciru ia Fauillade i·a
dn chi pul lui Ren e Nav;irre.
1915 lttlianul Emilio Ghione
realiuntscrialul .Arhan1helul mor-
ţii violente".
1919 -,.C11i1ari', Cabinetul doc•
torului Caligari"' {Robert WieneJ
deschid dr-ufnul nullrţ!tcl Je1lun1
de11v1n,inebuni,ideuainici·vrA•
jitori
19ll - Doctorul Mabu1e„ Friu
l1n1} a c.olftinuat cu Tesumtntul
doetorului Mabuu~' -19321 '' „Dia·
boU(_l,jl Ma.buse" ·1961 '. lnvixibilul
~u~~~ „ şi ,. Reln toucerea dr, Ma-
1926 ln Mctropolis" apar•
Dr. Rothwang - Sil.Va"t nebun.
1931 - .,Frankcnstein" (dupl ro·
manul sc:rn de Anne Mary W_ Shellt"Y
1 Intru ln l~endi :i:ub tr:islLunle.
Iul Boris Karlofl Ir . James Wha.lei,
1935 Loiodnica lui Fnn
k.Htein Monstrul se urnan1ieu,..t
i ntr-:ttit, Incit se sinucide. Numerotl
re11z:ori ii redillU monstrului viaţa
,1 trupul mort este reanimat de un
fulcer (are un fiu 1939,unspec-
tru- t9<fl, o casS 1944). Filmc'e
c:u Fnnkenstein slnt re1blllcato,
relnooite estccic de rc11xorul Tc-
rcnce Fischer, cu Frankcnstein a
•ndat„ (1957) -.i ~ Re.vanta lui Fran-
kenstcln " (1958).
Orn1 alo de c1)emeneu îrrag1ni c.ol·
1astrof1c~. publicul se dovedeşte
c.~ns.h la un Je~ 'ii r"'ltt naturi~1.
Unde'<'~. p~ o nsulJ. n~cunoscuta,
pămlnt:„d mai p.Jstreaza fnfăţişarea „
vî-rste1 sale pre storfc.c. f.J conserv<!
antidotul demenţei lup~rtehnic1zate
irltr..o al1-ă produqie similară. f10-
rCI;ul God't la era cos dtn muntt:le
•.n A'lar nta:1ele c:ărula zlcea. ca sa
r.:1pună el un monsb:u tnmis de pe
o plancL1 ~tr ma .spre a facilita in-
vazia glob::lut terestru. Şi King-
~ong d1stn.1ge terrbi lui robot, crea-
\ te a nebun1e1 mecamce. destinata
Lista
Vtimpirilor
(print-re c:are cei mai v~t1\1 s>ru1
Oracul a 1-1 NOJ..leratu . a mumulor •
1 ~omb11 .JJor •penona1c •le fotdo
1"ulultt111ti-.in,lnvelifuricarn11lelnsu
~r :,~~~ăYl":j:j~~~;!!~ ~:f~~
N „ se poa.c.e vorbi de mon~r· i
din u-.na flf:llis.tnuse temnaiia.e
lllmet0: 1nspinne de L·\. f'o~ !net
din 1918 Jun Epsteln a ec:nniut.
Clderu uaei Ushcr Rogo r Cor-
man, reg1xorol recordman t.aN' tur·
nead un film ln doui ule fi jumltate,
a ;11du1 pe ecnn un ciclu 1mprcs10·
nant despre lumea lui Poc. ln el
scin t1lncsc pcrsona1cle lui Poe cu
al tele Im portate din mitolo1ia cine
matoarahi lui de cronl, ca VHt1tele
1orde.
Dracufa
BELA LUGOSI Inter-
pretul lui „Oracula , imb1tu
pin3 la demenţă de legenda
lui, s-a Identificat cu perso -
na1ul. El refuza să se pri
veasci în oglîndă - ca
orice vampir. De altfel el
a fost incurajat pe ârumul
nebuniei de publiciştii care
au reconstituit pentru el .
lîngă Los Angeles, castelul
lui Dracula. Cei mai buni
decoratori din Hollywood
I au cap1sat interioarele cu
damasc negru şi au d«!corat
sălile cu schelete ş:i pinze de
păianjen. ln parc au fost
inst<lJate morminte false .
Producâtori1 lui Lugosi i· au
cerut să vină la premierele
filmelor într-un sicriu purtat
de şase va.mpiri "'.
Ultimele cu ... inte ale lui
Bela Lugosi : .Eu sint
Dracula 1
11
a-i asigura unei super-puteri male- Vedeţi, aşadar, că nu de idei
fice dorninaţiil p5111i(1tului. După ce duce lipsă filnlUI. Sint atitea incit,
şi-a îndeplinit da1ori.l ~e intlreaptă sincer vor\JinJ, mă doare capul
cu paşi egali prin oceanu l Paciric cind mii gindesc la ele.
ca tot omu l c.are a•e de străl.J5tut
un drum lung , cc:itre insul<:i lui. Ov . S. CROHMĂLNICEANU
Frica
Esenpal la „ Balul vampirilor" e.ste că nimeni nu crede io intim ·
plărlle de pe ecran. E atit de µ15cut sl al o astfe l de frică . Cred
că specLatorilor le place să le fie frică : dovada c că plătesc bilete
de cinema. O amenilor le 1Jlace să le fie fr ică f3ră pericol real şi
în „ Balul vampirilor" coostată că frica este destul de aproape de
umor .
RO MAN PO LANSKI
Frankenstein
BORIS KARLOFF (1887 1969)
omul c l r ula publicul nu i-a cunoscut
nlclodul I.iţa, spunea· ,. Am t urna t
dul:lni de filme , unde, cel m:11 adesea,
avum roluri modene . Abia ajungeam
sl mi desc urc cu b;anii, pinii in clipa
cind mi s·a oropus un rol de monscru,
Frankeste in, ln scenariul inspirat de ro-
m;anul lui Mary Shelly. Era loil rtc chi -
nuitor. pen~ru ci muhiajul lmi lua l:ilnic
oreintreg1fitimpdedptilimlnide -ar;n.
dul a trebu it sl suUr acest suolic:iu.
Ca sili liu sincer. acen monnru a !ost
cel mi11 bun prieten al meu.El mi -a Sta·
bilit re puupa me11dl!'actor . De arurici.
bine jn ţeles, clnd Hollywood ul avH
nevoie de un erou spectaculos de fil me
de1ro:ul, orodud.torii tl rer;1t.orilll-
ceau coad.t la v':a mu. Am fost lntrebu
daci aceste rol uri m -a u nemultumit.
Cituti de puţin ! Oamenilor le place sl
~::;: ~ i=! 1~i :::.;:~";:',~!~~·am pro -
lncep,utl ln 19' 9. cariera mea de
monstru n-acunoscutnicioduitomajul.
Lucru cur ios , mod;a mon,trilornutrece
niciodat l, ei i'i sch imbi doar numele
tl lnUţitarea .. :·
Un rol de monstru
instan taneu
Cinematografu l e artă sau iluz1e1
(„Un cuib de nobili")
conve nţie
cavalerul tristei fig uri
Singurul punct nevralgic al credinţei mele în (1lm ii constituie faptul
d -mi dau seama prea des că acesta se bazează pe o convenţie. Prea
repede se destramă firescul unei proieqii , la cel mai mic gind al meu sau
la ce l mai mic semnal e xterior, pentru ca să nu suspectez: e artă sau e
doar o iluzie? e viaţă t r ăită, cum părea , sau e magic mecanică. cum a
devenitdintr · odaU ? O fluierătură intr · o sală de cinema introduce dintr ~
odată un alt plan de viaţă intre tine şi viaţa de pe ecran. Care e viaţa
adevărată : mişcarea, brusc sleită şi dezart i culată de pe pinză sau fluieră ·
tura grosolană din urechea ta? Deşi anestet ld . deşi nedorită, aceasta din
urmă ţi se insinuează în timpan, în sînge, în nervi : ea ca, e dm lumea
reală, pielea ţf · e mai aproape decit dmaşa . şi astfel cămaşa artei îţi
devine , in ciuda refuzului tău de a înreg is tra violenţa vieţ i i . c dimaşă de
împrumut, o cămaşă de nylon , cu însăilările prea evident marcate , o
c1ma şă prin care frigul d in jur s:e streooară, adv ers dar mai adevărat decit
cămaşa.
Cu literatura e altfel: un zgomot în t impul lectu rii ii înregistrezi
doar ca pe un acc ident , pe care curind ii şi u iţi. Cu muzica e altfel · tusea
vecinului de la concerte tot un acc ident . al cărui plan, recunc!cut de
la început c a putern ic , unanim, îşi găseşte loc automat, fă ră n icl o discu·
ţ•e. in a(ato spaţiului d in tre tine şi artă. Convenţia . aici.nu se des·
tram ă, pentru c1 e o convenţ i e pur estet i că, pentru că nu e o con ·
venţie completă şi ambiţioasă ca in cazul filmului, pentru c!\ ea nu con-
curează cu viaţa, pentru dea nu întărită viaţa, pentru d e c. conven·
ţie e xacd în care nu funcţionează intim piarea.
Filmul. prin orgoliul său de a reproduce viaţa , de a re na~te v ia ţa.
îşi a su m:i toate riscurile . E cavalerul tristei figuri, care merge tot t im pul
pe muchea d intre sublim şi ridicol. El se incăpăţinează î ncă să lupte cu
v ia ţa . punindu i în faţă, cu toată candoarea, o oglindă stingheritoare.
M ă în treb uneori ce s-ar fi intim plat dacă forţa electricităţii ar fi fost
descoperită înaintea forţei aburului. Bineînţeles că n -am mai fi avu t lcco-
1
motive cu abur. ci d in capul locului locomot ive electrice, şi o întreagă
epoc3 tehnid. pl i nă de mizerii, ar fi fost evitat ă. Mă întreb ce s-ar fi intim~
plat dad un anume procedeu med ical ar n fost pus la punct in timpul
vieţii lui Beethoven . B in eînţeles că simfoniile lui Beethoven n-ar mai fj
fost aceleaşi şi o î ntreagă epocă muz ic.ah\ , p lină de dramatis m . dar şi pl ină
de glorie , ar f1 fon pierdută.
Dar noi conven im că totul a apărut la timpuls!luş idnimic nu putea
fi altfel. Viaţa intr eagl'i e o convenţie , întreaga istorie a omenirii e un şir
de co n venţ ii. dar firescul rezidă dil't convenţia d ne facem a nu observa
convenţia . Nu cumva forţa şi slăbiciunea filmului faţ ă de celelalte arta
vin tocmai de la faptul că, t înăr şi b3U.ios fiind, viaţa sceptic~ şi arţăgosă .
plin li de complexe şi complexitate, n uvreasă-1 acorde dr eptul la convenţ i e?
Nu cumva sin tem v i novaţi faţă de el pentru că, n ici o clipă măcar , nu ne a

Bă, nenei dat prin cap di ar fi putut apare în Renaştere ?

Romulus RUSAN

avea fotografie aşa

Nu vom
că voi descrie cadrul: bulevafd
larg deschis fn faţo bdtrfnului
Colţeo. Un cinematograf numit
„Luceofdrul" fn care „cobori fn
jos" ca fn versul poetului. Dar
fn seara la care mă refer - se
dddeo ca (1/m un fe/ de
Kong - co să p<ltrunzi in sold Uc·
buia „sd cobori in sus" dus pe
braţe (sau rn pumni dacă dădeai
de binevo1tr1ri). Euforia se curma
repede fn fata unui Goliat Im·
placobil controlor de bilete sau
doar de spectatori, care încerca
să pund ordine fa coso de bilete.
Dialog platonician :
Corrtrolnrnl: - Un'te bagi mă'
Spectatorul: - Vreau şi in!
Controlorul: - Ai rdbdorc cd
e pentru UJt1.
Spec[oto1 ul: - losd-mă
Controlatul: - Nene-i
(restul replicii a fost onomornpeic,
dupd care s-a aşternut tăcerea).
Un od1·crsar este răpus deci.
Se retrage din faţo casei de bilete
şi o apucă direct spre holul sălii,
Aici oit asalt O avangardă moi
ju~'cnilcJ fnccnrrc' st'J „olertezr'" Viaţă trăită sau magie?
inirnreo. Doi contfQ/nn (drri 0·1„n-
tajclc fizice ale prrde<csortJfui („Povestiri extraordinare")
1nccnre<l o discufic de prmc1piu
cu su• oiul spectatorilor.
Controforul: -- BrH nene. cu
îmJ ies din papuci!
King- O vom: - ,, ce-mi spui mic !
Contmlorul· Do' r.ui?
AltrJ Vt)(e: - Aldtut i (adscd
sp1tolulu1. .. (n.n)
Spectatnrul de adineo1ui cîş·
t1go-;c îns'5 o eJCpC'fienţd: oflit
„tcr.rcti;n1J" situaţia iar ci a111n-
sc.;;c d11cct în hol (fdrd bilet!).
Ci1c1'0 sper.ramare cu biletele
rn mină - păreau cd ar vrea
sd rcnunfc la plăcerM d'"" a moi
·vedea (•Imul. Tlrz1r: rcvelnjio a~ta.
Nu se moi pu!OO n1m1c. Privită
de sus im1 fnch1p11I că scena
asC:mănătnnre unui ş11;;oi
nenr! care ar încerca s<l pătrundă
tactu' prlntr·n ţr.ovii - nr f• frm bună
cvcntuo/ pentru un f1/m cu tema
cducot1wj: „ Artn de o fi specta-
tor" -şic1-cntualcu ot1imitercşi
la ,,orta de a f control 1r de bilete".
M. Al.

12

Bătălia
pentru Alger
***
C o produc ţie it alo-algeri an lt. Regia:
Glllo Ponteco rvo. Scenariul: Fran co
So lin as. Imaginea: Ma rcell o G attl .
Cu Je an Ma r t in , jace f Saad i, Br ahim
Haggiag, Tom maso Ne rl, Fawz ia El
Kade r , Mich e lc Kerbash, Mahomed
Ben Kassc n_ Fiim dist ins l;;i Bie nala
de la Ve ne ţ ia 1966 : Leul de au r
San Marco, Premi ul FI PRESCI, Pre·
miul O CIC , Premiul ora ş ului Veneţ i a .
Prin fi Imu l politic. cinemato-
graful îşi defineşte condiţia sa de
artă socia l ă şi contemporană. Ş i
dacă uneori are aeru l să o spună
ca pe un adevăr recent descoperit,
manie filme politice ne amintesc
ca ci priveşte doar cu un ochi ma i
pdtrunzJtor ceea ce a fost dintot-
<leauna cinematografu l : o artă revo-
l,1ţionară. Peste parantezele (poate
n"cesare sau in orice caz fireşti)
d~ estetisrn, de evaziune. de deca-
den\l, cineaştii pol1tic1 de astăzi ,
R.osi, lancso, Solanas, Straub. Rocha,
îşi dau mîna cu cineaştii politici de
ieri, Eisenstein. Dovjenko, Vcrtov,
Pudovkin şi, indiferent dacă pe
aceştia de astăzi îi deosebesc nuanţe
de ideologie în cadru l unui curent
de atitudine puternic de stinga,
forţa cu care exprimă un angaja-
ment fundamenta l social-artistic
ne obligă pe noi înşine, ca spectatori
ai acestor fi lme şi pe rsona je a le
p ropriilor noastre existenţe, la o
a naliză lucidă.
Stilul filmelo r politice contem-
porane este dîferit. El inovează
sau scutură de de!uetudine for-
mule vechi. el se subst ituie eveni-
mentu lui rea l sau î l a nalizează, e l
se ob l igă să- i descrie amploarea
sau se mulţumeşte numai cu sim-
pl u l enunţ. Dar şi c ăderile şi mo-
mentele de plenitu d ine se circum-
scri u unui gest poli t ic, acum şi
aic i . într-o act ua litate fier binte,
convulsivă, zgudu i tă de eve nimente.
Intre „ Roşi i şi a lb ii" (l ancso) şi „Sa l-
vatore Giulia no" (Rosi), intre
„ Le ul a re şapte capet e" (Rocha)
ş i „O t hon" (St rau b), între „Z"
(Gavras) şi „ G heaţă" (Robert Kra-
mer), intre „Ora cuptoare lor" (So~
A lnţelege raţiuni le istoriei !
„ Bă tălia pentru Alger ''
linas) diferenţe l e arată cum reali-
tatea politică a lumii nu poate fi în
definitiv cuprinsă într-o unică
formu l ă.
Ce loc ocupă printre acestea
marele premiu al festivalului de la
Veneţia 1966, "Bătălia pentru Alger" 1
Film politic . în cel mai concret
înţeles al noţiunii, el înseamnă în
ilcelaşi timp o lecţie de istorie con-
temporană. În ultimă instanţă
noţiunile sint echivalente, fiind ·
expresia unui moment concret:
lupta algerienilor pentru indepen-
denţă şi strategia Frontului de
eliberare naţională care a condus-o.
Subiectul filmului este scris aşadar
de însuşi evenimentul real, dar
scris cu o peniţă care amestecă sin-
ceritatea cu pasiunea analizei, argu-
mentu l cu exactitatea documentară ,
implicarea cu d istanţa rea - toate
descriu trezirea conştiinţe i unui
popor şi transformarea un or indi-
vizi în eroi. Avin d perspectiva
istoriei - ca spectatori ştim că
triumfu l este a l cau zei algeriene -
filmur se opreşte asupra t ragismu lui
unor infrîngeri tempo rare: deci-
marea organizaţiei clandestine a
FLN în capitala algeria n ă. Faptu l
cd forţele care se înfruntă sînt atît
de sigur analizate în interesele,
mobilu r ile şi poziţiile lo r politice,
transformă conflictu l înt r-o dezba-
tere mai amp l ă, generalizîn du-1. De
o parte este poporul algerian şi
FLN, de cealaltă parte t r upele de
eliUi a le paraşutişti lor; de o parte
Ali la Poin te, de cealaltă parte
colonelu l Mathieu. De o parte lu mea
a treia lu ptind pent ru libertate,
de ceala l tă col onialism ul uzl'nd de
ultima lui ş<msă - extermina rea. De
o parte înţelegerea raţiu ni l o r isto-
riei, de cea l a l tă igno ra rea lo r.
Al i la Pointe ajunge d in. lumpenu l
dezorientat, d in vînzătoru l de suve-
niruri turistice, unu l d in cond u că­
torii FLN ; colonelu l Mathie u, din
fostul l uptăto r împotriva naziştilor,
şeful trupelo r de intervenţie folo-
sind arma foştil o r săi duşmani -
tortura. Faţă fn faţă se confruntă
un popor şi o armată de represalii,
confruntarea dintre exponenţi i aces-
tora depăşeşte s impla semnifica·
ţie dramaturgică. Fi lmu l implică
permanent fn construcţia sa toate
înţe l esuri l e şi manifestă r i l e unul
fenomen, anonimi şi conducători,
tdidător i şi eroi. victorii şi infrin -
geri.
O asemenea complexă şi diricilă
sarcină este desăvirşită printr-o
organizare multiplă a planurilor,
printr-o dramaturgie in care deta-
şarea analitică de realitate se regă­
seşte laolaltă cu tensiunea ei emo-
ţional,'\, Unindu-l pe Rossellinl
(din „Roma oraş deschis'') cu Brecht.
Pontecorvo alătură spiritul docu-
mentar, realist al neorealismului cu
ideologia teatrului didactic brech-
tian intr-o operă căreia nu-i
lipseşte nimic pentru a fi un idea l
de Cinema. Tonu l aparent obiectiv
al filmului intilneşte o singură dată
metafora - in final : o femeie dan-
seazl şi cîntă cu steagul algerian
in faţa tancurilor, mereu alungată
şi mereu revenind ma i hotărită in
timp ce vocea rece, oficială a crai-
nicu lu i anunţă proclamarea Algeriei
libere. O concluzie li rică încheie
un film aspru ş i vio lent .
Iulian M EREUŢĂ
Pro sau Contra
Din tntr-odevă r multitudinea
planurilo r, obiective şi subiective,
din care Pontccorvo urmăreşte re-
constituireo acestei pagini din istoria
poporului algerian. Iulian Mcrcutc1
s-a opr it asupra acelora care pot da ,
fie şi succint, o idee asupra filmului ;
asupra acestui gen de filme pentru
care politico zilelor noastre a deve-
nit materie pr i m ă a artei. Fizionomi i,
tip uri , interpretare, montaj, muzică,
fieca re compartiment: ol acestei
compoziţii ar merita notat aparte.
Pontecorvo u tilizează toate argu-
mentele esteticii filmului cu mare
precizie şi cu o extraordinară effci-
enţcl . Nu adesea ne este dat scl vedem
un f ilm atlt de răscolitor emoţiona l
despre fapte care s-au petrecut sub
ochii noştri . Deci , sd-1 vedem.
A.D.
Ursul
şi păpuşa
**
Produqie ;;i studi ourilor franceze.
ReRio: Mlchel Deville . Scenariul :
N ina Companeez, Michel Devil lc.
Imaginea: Claude lecomte. Cu:
Br lgittc Bardot, jean~ Pi erre Cassel,
DanielCeccaldi , Xavie r GClin , Geor-
ges Claisse, Patrick Gilles .
Brigitte Bardot este Brigitte
&rdot. E suficient pentru un film
s3 o aibă în distribuţie . Miche l
Deville, regizorul. este şi el nimen i
altcineva decit Miche l Deville - şi
nJ Jacques Demy sau Jacques Tati
- ceea ce este iarăşi suficient, daf
Cc da.ta aceasta la figurat. Tn filmul-
1;.. vert sment. „suficient" înseamnă
tn::.ă mult. mai ales dacă, dincolo
de cîteva puncte de atracţie şi de-
conectare, regizorul are, în felul
ui. ceea ce s·ar putea numi un stil.
E • >cmai cazul lui Deville,
Pc o schemă de comedie bur-
e că, c i se ambiţionează să reţină
verva tradiţională. să atenueze
efectele aşteptate, să renunţe la
ritmul lesne de obţinut , aştcptînd
ca din această discreţie să nască
un fluid mai subtil, un fe l de come-
die sentimentală lejeră, agreabil de-
suetă, ca un peisaj din secolul XVII I,
ilustrat cu arii de Rossini. Acesta
ş i este decoru l în care Păpuşa (B.B.)
' Comedie sentimen tală
„Ursul şi păpuşo"
aduce Ursu l (Jean- Pierre Casscl) sau
invers, ursu l fiind totuşi gazdă.
Fluidul scontat de regizor se
produc.e la un tonus minim şi cu
intermitenţă. Evident, P ăpuşa
călător~şte într-un Rolls~~oyce ş i
vine dintr-un mediu sofisticat ş i
snob, în timp ce Ursu l. un v io l on~
cclist interiorizat şi cu copi i, merge
la 0.R.T.F. cu „doi ca i putere"
- şi astfe l se fntim plă s ă se cioc-
nească. Dar - Devi lle nefii nd Tati
- parodia hote lului pa rticu la r
ultraclcgant din care dCscinde
B. B. este atit de nitrată . i nctt reţi ­
nem, cu un soi de com pli citate
amuzată, doar obiectu l parodie i -
o imagine-chintesenţă a soc ietăţi i
de censu~ care a devenit „ pe r mi-
sivd": la fiecare etaj a l c l ădi ri i este
un alt club excentric, i n fiecare
din ele întilnim un alt fos t soţ a l
PJ.puşei. înainte de a o în seţ i în
intimitate - ce-i
intermediul
dre pt,
une i oglin zi aburite
pri n
- într-o baie som ptuoasă, de unde
B. B îş i fixează, te lefonic, vii to ru l
rendez-vous. Cu rsa. sentime nta l-
moralist-comică în ca re cei doi
sofisticaţi se anga j ează - pentru
a scăpa, unu l de prea mu l tă inte-
lectualitate. ce l ă l a lt de p rea mu lU
frivolitate - cu rsă în care se ma i
pr ind ş i un ciîne pufos, o p isică
somnoroasă, patru copii inopor-
tuni, o ploaie per petuă, o cafea
drată,-i:m telefon decuplat, un taxi
şi alte asemenea - este destul de
pigmentată in detalii, dar cam depig~
mentată în umor. Peste orice text,
subtext, pretext, fie că mecanismu l
însă - 'i
comic funcţionează sau nu. plaoează
ne incintă să redesco-
perim, după o oarecare eclipsă -
farmecul incomparabi I a l Brigittei
Sardot, cea mai modernă dintre
Eve. dind iluzia transpareÎ1t.1 a
păcatu l ui r.lscumpărat prin ino-
centă seninătate. De unde şi ima-
ginea finală , infăţişind cuplu l î mbră­
ţişat într-un cadru buco lic, cu
pajişti verzi, ape cristaline şi vaci
helvetice , p resu puse a vorbi engle~
zeşte.
Valerian SAVA
13
!Pe ecrane!
Seceră
vrntul sălbatic
Producţ ie
**
a studiourilor ame r ica ne
(1942) . Rc~ ia. Cocii B. de MUie .
Imaginea: V. Milner ~i M. V. Skall Cu
Rar Milland , Paulette Goddar d,
John Wayne .
Un fil m de Ceci l B. de Miile este
t otdeaun a plăcut de văzut . I s·a Zi!> ,
atestu i o m, că e „ Cuceritorut Lumi i
Noi''. Tntr-adov3r. e l a adus lumii
vec hi toată impet uoasa putere dc-
vi aţă a noului. tinilru lui continent.
Inde pe ndent de subiect {western.
pira ţi. Roma antică, Biblia. Cru c.id-
d.e ie, l untraşii de pe Volga) . pove ş
tile sal e sînt, mai presus de toatr•,
uriaşe aventuri . „Reap t he Wild
Wm d" (Sece ra vintul s ălbati c
1942, tehn icolor) ne tran sporta tn
m ri le Sudu/01, în lumea h r ap ă reaţă
a cuccriton for a căror a r mă. e deo ·
potrivă banul şi pumnalul, dar care
găse~c în calea. lor un ad ve rsar pu-
ternic: legea . ln filmul acesta ni se
zugrăveşte sub o formă nouă un
vechi fenomen american : compli c i
t.1tea guvernanţilor la fără-de-legil e
clasei dominante. Gîndiţ i·v â ca
acesta e leit-motiv-ul multor wes-
ternuri: o mină de oameni care se
socot lege supremă. Dar (şi astd
face frumuseţea acestei lumi amcri
cane), legea cca odevăratiJ, slujiU
<u sfnge rece şi d irzenie de un om
!;ingur. sfi'rşeşte prin a birui. Per
sonaju l şerifu l ui, a l omului singur,
care restabileşte morala tuturor
este o fi~urJ ~re pe drept a impre-
sionat (ş1 ma1 impresionecuă încă) .
În filmul nostru. erou l nu c şe rif, c1
avocat (Ray Mi lland). Nu cu pisto-
l_ul. ci cu cuvintul. cu argumen t ul
Juri dic. s.:ilvcază el dreptu l ş1 d rcp
tatea. Răufdcătorii aici erau. cum
ar s pune Caragiale. „poliţ i a în per-
soand.". În speţă, era vorba de uri
Jaf banditesc ni unor vapoare sul>
p retextul de a le sa lva de la un na.u-
fragiu. Cam aceeaşi o pcra1ie ctt
aceeea care 1-a ispitit pe Hitchcod.;
cind a făcut •. Taverna din j.-imaica"
(cu Charles la.ughton). Fructuoa sa
afacere a bandiţilor va fi însă dlrîma
U în numele legii şi cu ajutorul
legii, adică cu mijlocul pacifist prin
exce l enţă a I 1.uptei în faţa instanţei
ţudecdtorcştt; nu cu sab.ia. nici cu
bibl ia, ci cu Cod ul. În cursul ac.este;
lupte. Cecil B. de Miile. ca tot -
aeauna . introduce episoade spc c~
tacu loase, ca de pildă duelul sub ·
~cvatic intre John Wayne ş i un mon s--
tru marin. o sepia uriaşd , cu ccrne-
luri atroce şi ventuze s inistre. Tot
in ordin_ea spectaculosulu i, nu lip-
sesc nici 1ntr1ga amOf'oa să cu pre ~
zenţa eminamente agrea bilă a dou .i
femei fr umoa se : f>aulette Goddard
ş; Susan JIJ yworth
Ori de c ite ori vedem un film de
acest autor, s a nu uităm că el la
fnceputul veacului era fl ă c ă u de 25
de a ni , Că dec i a trdit epoca cca ma.1
patetică a continentulu i american.
Epocâ în care popu la11a Statelor
Unite a crescut, în două decen11, de
Rubrica „ Pe ecrane " a fost în-
tocmit3 În urmOL programării
comunicate de D.R.C . D.F.
la data înche ierii numărulu i.
la 30 la 90 de milioane. rn mijlocul
unui tumu ll, unei cfcr'lescenţe, unei
i n c.oerenţe. carora Legea, pin.1 la
u rmd. le venea de hac . „ Seceră vin-
tul solbatic", unde frumoasul cava-
ler c un jurist. un avocat. este o
poveste tipica a pionieratului ameri-
c.in.
O. I. S.
Primul
curier
**
P r oducţie a studiourilor din R.P
Bu lgaria. Regla~ Vlad imir lance'/
Sccna rh1/: Kor.s tantin l.saev. lma-
g rn ·~ o: Anatoli Ku zne ţ o v . Cu: Stcfan
Dan ailov , janna Bolo tova, Van e lin
Peh li va nov, Vl adimi r R e ţep ter, EY'-
,ghcn i Le onov.
Un eroism ce tcate z:lele
Drumu rile bltJ.torite sÎnt cele
mai dificile in a rU . Zone albe pe
harta inspiratici mai găse ş ti cu pu-
ţin~ trudă. cfar ca s ă rezişti tenta-
ţi.Har poncifelor gravitaţiei lacurilor
comune pe tenie de largă circulaţie
- c o bravur.1. Şi aş numi brav
acest .. Prim curie r" nu numai pentru
cc rcprezint:1.: curajul unor tineri
de a înfrunta vir,ilcnt1 poliţiei 1a-
ri! tc şi a d ifula ziarul ilegal „f skra"'
sub na'iu I ci - c 1 mai a les pentru
• regizo-
acel farmec. dii;;c rct, p roaspăt şi
l~ni 5 tit , pe care-l respiră. E t.:n fil m
de viaţă, nu de laborator, cu t ot
bagajul de vesel -amărui, grav şi
supcrhc:ial totodat:i , ce însoteŞte
ela nu I eroic la 20 de anî. Faţă de
„Ş 1 ci au fo ~t t ir'lcr i" al reg1zoare1
bu lgare Vassa je lcsk ova, noua co~
p r od uc ţie sovi ete-bu lgar ă nu e sub-
st.J n\ ial difori tl dccit prin unda de
umor. de gra\ •e ş i u ş oarJ p:trodie
a acţ iuni i - dac.d termenul nu v ă
nel1r.1şteşte .
T ransport u l z ia rul ui Ilega l pe ş l ep,
î.n ca nacele uno r cuşti cu eişte „vor-
bdt'c\e'', care ·i d is tra g atenţ i a copo-
iului îmbarcat s ă supravethcze su s-
pc<\11, e de un haz care culminează
cu beţia celor doi inarnic.i in cabină,
împrieteniţ i la toartă sub accese le
de furie ale poliţaiului super ior.
Spirituală acea peree.he picarcscă
(„barona~ I" şi acolitu I său ) ca re
preiau transpo r tul numai ca să~l
salveze amicu l-stude nt aflat la anan·
g hie , ori toaU secvenţa b u rlesc coA-
cepuU. prin parcurile Odesei, ames„
tec amu-z.ant de ,.slapstid." ş.1 sus-
pens poliţist. [ un eroism mai de
toate. zilele, nu solemn şi conven-
ţiona l desc r is ca în ătitea pelicu le
convenţ i onale. Devenim mai supli,
mai multi later.a.1 -umani în conien-
1area istoriei şi prtn asta nu scădem
cu n imic, dimpotrivă, imaginea con-
tern porani lor noştri des pre ea.
Actorul princ.ipal (ca de ~ltmin­
ter1 întreaga galerie t1polog1că di-
versă şi colorată în acest frumos
film alb--negru) are toate date le
exterioare şi interioare ca s.l ciş­
t1ge simpatia spectatorului .
Restu l îl face tactul şî fin~a
scenaristul ui Ş• rc.gizor u lu1.
Cr i mă ş i
p ede aps ă
**
Prod u eţie a stu dio ului Maxim Go rki.
Reg ro · Lev Kulid~a n ov , Sceno1iuf; Lev
Kulldianov $Î N iko\a i Figu rovs.ld (d up.i
romanul lui Fe do r Dostoievsk i). Ima-
ginea: Vlaceslav Su mski. Cu : lur i Ta-
ratorki n. Viktoria Fedorova , Iri na
Go ş cva , Evghcn i Lebcdev, Efi m Ko-
pel ian , M:i ia Bulgakova , Tat iana Se-
dova , Al eksand r Pavlov, Vladimir
Bo.sov, lnnoken t t Smoktunovski
Nu-i adevărat c.ă ecranizarea e
act arListic . ci strict informaţional.
Chiar dacă atinge valori autonome
ca „Mantaua" in viziunea lui Batalo-i,o,
ea tot vehicul de •nformaţll de~pre
opera-princeps r3minc . Momen11..;I
de artă e ideea originalJ: . Re-ere
erea c copie ~ ' oricit de fericitd
(din fond ul de copii de autor.
cum li se spune in graftcă) nu-1
poJte C'moţiona decit pe profan„
Miracolul s-a produs o singură
d a tă în ic;tona artelor ş1 s-a. chemat
Dostoievski . Sl nu vorbi"m aşa dar
despre „Cr i Mă şi pedeapsă" , ci
despre Kulidjanov şi felul in cere-I
vede e l azi pe Dostoievski.
Să mulţumim decenţei
r ului care ne restituie nu atit cnma
cit pedeapsa ·ei, fascinaţia jocului
Bucurn . perrecere. 1sprăv1
în care·i ontrencnă stud!'ntut
perspicace pe urm:iri tor; , pe naivu l
Razmetov şi pe rafinatul psiholog
Porfiri. În. virtuozitatea cu care
cree<12ă tensiunea acel u i V·ati-ascun -
se lca. impecabi l s.uspcns psihologic,
se simte regi.zorul modern. foarte
cuminte din partea lui cii a 1.1.sat
mai departe aspectul ace la dificil
al ju:stiflcării teoretice a crimei.
Prea conducea la G ide ş 1 la apolo-
gia legitimitâţ11
Jetulu i gratu'it
Pentru ce-a accentuat el : autope-
deapsa. autobănuiala., avea nevoie
mai puţin de actori-rczoneun. cit
de chipuri chinuite. Şi le·a gcis it.
În interpretu l lut Rask.olnik.ov se
c onjugă, rafinat , cz r doare-a şi mor-
bideţea. Luc1d1tatea şi inconştienţa.
E un aliaj de preţ acest tinăr actor .
capa.bi! - cred cu şi de AfiOŞd.
KaramazoV' dar ş r de Mişkin. Cu
timpul ! •.. Aici a intuit cu o rara
fineţe pragul de nebunu~ lu c idă.
de fantastic prozai c al tui Rasko l-
ni kov. M-a.1 puţin în 2cţ1unea frzici
cit în reflexul ei interior. în r ă ceald
c1>n~u.z ă cu ca re -şi contempla ş1
JUst1f1c.'l fapta, intr~ o scenă de
ceţuri şi limpezimi. admirabilă. me -
taforă: monologul de pe pod, c.7nd
ideile devin fluide, ambigue , mobile-.
Ca ori ce lector de formaţie clasic.a.
re gizorul pune preţ pe tipologie
ş i pe ambianţi. Porfiri în viziunea
lui Smo ktunovski c de o inteh ~
genţă mai mult vicleană decît spe-
cula.t1v.i , ca cea a personajulur dos.
toievskian . Sistemul de relaţii 1n
r.ire intr3" Raskolnikov (cu fami lia
lui. cu b.ltrîna cămătăreasă, cu
Marme ladovii, cu judecătorul, cu
lujin etc). c desenat cu precizie,
discret ş1 sugestiv . Rol1JI studen-
tului în diversele drame din jur
se contureazl cocrg ic, în scen~l e
cu Sonia şi vă d uva lui Marmeladov.
în discuţiile scolastic - copillrcşti cu
Razumîh '. n , in fronda continuă •
tinJrului faţă de Svidrigailo v. Ras-
koln ik o v- u l lui Kulidjanov c mai
activ social dccit cel al lui Dosto-
•cvski. da r ~ dint r-o concepţ ie
reg1zoral3, ci ca efect a l co mpr-1-
mdrii romanu lui la fapte. ~ atit u-
dini. E. fa talmcntc, ce se irttim pl ă
cu orice carte aiunsă pe ecran, în
lim itele unei ilustrJn cuminţi. ones-
te.
Alice MĂNO IU
exuavagonte: „Hugo şi josef1no"
 Vă recomand ăm:

capodopera
nea p ărat
pe răspun derea n oastră
****"
***
pe răspunde rea d u mneavoastră **
nu vă deranjaţi
•*
ul
ul
og
r--am mai văzut--..
sesc aventura fără a colora fa rsa:
nesfirşi t de multe personaje, mai
ic ,
Hugo mult sau mai p uţin sim patice,
rte şt:Josefina intră neîncetat în acţiune, reu-
şin d doar s..a bruieze pină la
.at ini ntelig1bif ; rn plus, o mulţime
. CI~
~I.

to-
~io:K;cllGrede,
Cu: Fntd• r ik
**
Beddeo , Marie Ohm1n,
de mici şi inutile eşec.uri ale
e roilor sufocă ş:i bruma de sus-
pense existentă . SpectatoroJui
it . BeppeWof,ers.f
nu-i rlmfne altă solU'tie dedt să
aşte pte . cu sufletul la gu r ă"
ie
Film suedez~ Cum foarte ades imaginea unui d l de mir.ea.să.

..
ci t

or-
ţa.
se întjmplă în Suedia , filmul e
fe r mecător . U.n b ăieţe l o rfan se
împrieteneşte cu un grădinar
b ărbos (bătrin, dar o r fan şi el).
pentru ca, o dată c.u împlinita
ferici re a eroilor, regizoru f să-şi
poat ter mi na împăcat filmu l.
E.. H.
Tn curTnd: „Helio, Dolly" (B. Streisond şi l. Armstrong)
or, ln casa de a l ături locuieşte o fetiţă.
Orfană şi ea . O rfană ma i special:i.
Cu
ş•
O rfană cu p ărinţi. P ărinţi com- Pe luciul şi difuzarea e o artă
ar~ p l eţi. Şi tată şi mamă. Dar care gheţii
dă . nu se văd. Adică pe mamă o mai
o l- vedem, Tnsă vorbind infinit la
De la festi·val la tîrg
1c.1
la
telefon. Fetiţa trebuie să se
mulţumească cu ea însăşi. Face
şi ea ce poate, adică lucruri clt
*
~!r•nx.A.nt.r.S:;wtcr111l: Kun:N1 - Pfni fasfirşitul anilor 20, cinematogn.ful mut beneficia de marele
ŞI
Cut Madka Kill us, Hans-torcen Blumll'r. avant~i de a nu avea nevoie de traduc.ere. lntroduc.erea sonoruh.tl
de mai extravagante, cit mai fisti- a îngreunat oarecum inţel e-; erea filmelor in d iverse limbi, da.r soluţiile
Peter Kraos, Pau1 H6rbjzer. l"lady Rabt,

·-
·nd
ile
chii : se plimbă pe acoperişul
casei, se duce în pădure. ş:i se
costumează în sperietoare de
p~sărj, fură maic..1-si din picior
iC6,
un pantof din doi şi o Iad, de
gie
cite ori poate. pe maic;l-sa să
nea şchiopăteze cu un singu r papuc.
e h-
Dar în curîn d fetiţa· n oastră va
P<'- g ăs i fericirea. Se îm p rieteneşte•
cu băieţelul de peste dru m şi .
ln im plicit, cu prietenul acestuia,
grădinarul. Tustrei împreună duc
ilfa
o viaţă de bucurie, petrecere,
isprăvi extravagante. de joacă
permanentăşi conştiincioasă. Prin-
zie, cipala lor distracţie e că se iubesc
l't'n- unii pe alţ ii . Că formează, clă­
desc o lume bună în mijlocul
vastei fom1 proaste. Seamănă cu
o evadare. dar nu-i. Căci eroii
ou emigrează într-o ţară ima-
& i n ară, ci se instalează, serios,
în ţara tandreţei şi a faptelor
pr ieteneşti, a vorbelor afec-
tuoase .
Dar pia.za rea nu iartă. Bătrînului
Ji expiră contractuJ. Dulcea lor
t reime se sparge. Sfirşitu l fil-
mu lui este un fe l de banche t de
ad io, so lem n şi ta ndru ca un
basm.
Povestea e cu atit mai fascinantă
cu cit cei doi copii sînt mai degra-
b ă uriţe/, Nu sînt Bebe-roz-Ca-
Pet.ttrfr6l jdi,t1arJeoeWa.rrf1ch.
Atunci cind patinele lunecă pe
ludu l de gh ea ţă , urm,ăreş:ti cu
plăcere su pleţea, graţia , fante-
zia acelor balerini sportivi , Fie
că ni se înfăţişează dansul clasic
sa u mode r n, un cvartet de comici
sau de muzică uşoară, fie că
asistăm la clovnerii pe patine
- spectacolul de varieU.ţi e pre-
zent cu obişnuite le sa le luciri de
paiete, reflectoare tehnicolore,
surtsuri darnice . Patinatorii sint
filră dubiu, de elită. Mai puţin
decoratorii ai c ăror viziuni fas-
tuoase nu coincid totdeauna cu
bunu l gust şi mai puţin c.u cel
rafinat. Intriga e cea obişnuitJ:
el şi ea se iubesc, se despart, se
reîntilnesc. dar pe patine. Un
pretext cam firav, am şablonard
~; în s peci1I prea stingaci realizat.
A. D.
Omu l
din Sier ra
*
Refia: Sidney Furie. Scenariul· Jvnes
Brida.., Rolan Kibee, dupl romal"Ul kii
de rnlăturare a acestui nea1u ns n-au înlirziac d apară : subtitrarea sau
dublajul.
Filmul a ajuns in toată lumea spec.racoluJ ce.I mai -iccesibil 1 cu cea
mal largi audienţi. de pub lic. Spectato r-i i unu l s ingur film au început
ri se numere cu mil ioanele, produq la ci nematografică a crescut enorm ,
atrigind după sine o intensUkare a c i rculaţ i ei filmelor de la o ţa.-1
la alta, de la un continent la altul.
Filmele s-au i nmulţ:it în asemenea măsur i, incit pract ic n ici o reţea
cl nematografică nu ma i putea difuza tot ce se producea anual. Producţia
de filme, dep ăşind cu mult posibllltăţlle de consum, a creat Implici t
necesitatea une1 selecţii. Aşa au ap ărut :
fes t tvalurfl• lnte r n a ţl onalo
locurile de compet i ţ i e art istică, cu juri i alc ă tu i te d in personalităţi de
prestigiu ale artei fi lmulu i, care pr in prem ille acordate aveau scopu l
d recomande dis tribu itorilo.- şi publi cu lu i filmel e de valoare. opu-
nîndu -le puzder iei de producţ ii comerclnle. Verd icte le Juriilor festiva~
fur ilor au intrat r epede în dezacord cu Interesele producăcod lor de • -JI
vinde filmele ş i cu ce le ale disu ibu itorilor de a le seleqion a dup l gustul
ş i nevoile lor. Au apărut atunc i :
S•c\11 co merci al• p e li n gă festi valuri
(m archl! du film) întil la Cann es, apo i şi la celelalte festivaluri. D~ r
ni ci marcM-uri le de pe ling ă fest ival uri nu mai erau suficiente. Trebu ia
ca producătorii ş i d istri bu ito ri i s ă se întîlnească intre e i. fără )urii.
fă ră vedete, fără scandalur i de pres ă, fără cocktailuri ş i recepţ11 , nu
in fr acur i, ci în hai ne de lucru. A apărut, atunci :
Tirgu l d o fil me

eu m. G r aţia, drăgălăşeni a lor
O IU
provi n nu di n b uclişoa re„ n p ăr
şi gropiţe în o braz ti p Shirley
Templ e , vine din simplu l şi
marele fap t c.ă se iubes c:.
Hot.Mlt lacru. suedezii ştiu să
fa d. itlnie~
O 1. S.
Căpitanu l
Florian
ft . l"lac Leod .
Cu : Marlon &rando, Anj1nert• Come.r,
= · Saxon , Em ilofernandn,Fnttlc Sil·
. Appafosa" este numele unei
rase de cai rari şi foarte frumoşr.
f ilmu l tui Sidney Furie poarta.
!n versiunea originală acest nume
c-a tittu. Aş:a e drept, pentru cJ
oersonajul principal este un cal.
ln juru l lui se iscă certurile, din
pricina lui se doboară oamenii.
u n toc tn care pro d u că tor ii ş i d istr ibuitor ii, avînd la dispoz i ţie fil me
şi d ii mici de pro ie cţie , prez. i ot ă ş i se leq ionead. fllme , alcătu i nd astrei
ceea ce in mod curent denum im program de d ifuza re ş i r epe r tor iu
ci nematografic.
Pri nt re asem enea t îrgur i de film e, cel de la Brno (Cehos lovac.ia)
care se d es Uşoa ră Întotdeauna in luna noiemb ri e , esce de departec
locul cel ma i impo rt ant din ul ti mii ani pentru selecţi on a re, ac hi z i ţ i o ­
nare şl vinzare de filme.
Ti mp de 2 s ă pcămi ni , în 8 să l i de pro ieq ie pe 35 mm şi alt e dten
pe 16 mm se pro i ectează de d i minea ţă pini seara fil me pent ru ci ne ma-
tografe fi p~ntru televiz iune.
Des igur în ce le ma.i mu lte caz ur i, fi lmele sele cţ i onate nu pot fi
t ranneţ l onate pe loc ; mot ivule s implu da r foa rte Impor ta nt : PREŢU L,
care numai fn t imp şi cu ră bdar e se mai po at e micşo r a. La acest ult im

Rq:t~ :
•
Wert1 e.„ W . Wallroth
Cu: Manfred Kruc. R.q: ina Beyer. C iula
Botebron .
Aventura cinematog rafică atrage
pe oricine; farsa de .asemeni
oferi o inde.1ung ve rificată garan-
ţi e de sua:es. Farsă de a pa ş i
spadă , film.tJl en deci sortit d e
rea fizatorol s ău . Werner W.
Wall roth, succes1.1 loi. Dar„•• Ne-
n umMat1': fir-e se':Uf'tdare „ b ic-
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~J
„Omu l din Sierra" este doar un
Ql1l oarecare, nici prea viteaz.
nid prea îndemînatic. lnterpre-
1at de un Marlon Brando mai dc-
grabâ apatic, neplăcut de urroi\rir
~~,t~"c'1~;5u~i~~lac~~i:~! ~~~~
I
I
nimatului, lăs7n d astfel pretsn·
su l western fără erou. E drept
ci w.estern ~ri cai nu se poate.
dar n ic.i un western pe~ tru un
ca l nu e o solu ie. O ricum, nu a
'ost fn ac--est film .
E.H
cirg am achiz i ţ i onat pentru ecranul nostru do uă filme . Am vrea d le
a nunţ A m pentr u primul semest r u al anu lui 1971 .
LE GENDARME EN BALLADE. ul tim ul d in seria jandarm ilor, in
ca re spectatorii noştr i se vor reintîln l cu Louis de Funes.
HELLO, DOLLY. un musical de pe ste dou ă ore ş i jumă tate , pe
ecran pano r am ic, în reg ia lui Gene Kelly. În ac est r.im publ icul va face
cuno.şt i nţă cu două d intre ved e tele ce le mal en vogue " d in u lt imul
lf mp aJe cincmatograrulu i de peste ocean : Barbra Streisand ş i Wdter
Mathau „
Sintem sigur i, cr iticii vor umple multe pagin i la ad resa acestu l
film , vor vorbi de raflnamentul decorurilor, vor menţiona că numa i
pentru ele "20-th Century Fox"• a cheltu it mai mult de un milion de
dolari: dar sperăm s1 nu întrebe de ce nu l- am luat îna inte sau in loc
ele „ sunetul muzjc il".
Mihai DUŢ.l

l5

Una din marile
Tirziu, foarte tioziu,
8 neinstruit prin şcoli
superioare,
ce
dar n. ici
corupl de ele, după
destul de inl1m.
plător făcusem un film in care
tehnica strălucitoare era tocmai ex-
presia ignoranţei ~el~ o~golioase
şi - să zicem - inspirate. ignorant
deci, nid măcar autodidact, e ade-
vărat că nu mai mult decit alţii
ignorant, dar cu conştiinţa igno-
ranţei mele cel puţin, aşa am ince-
put eu, foarte tirziu. să văd filme .
(De atunci mi -a rămas o imensa
tandreţe pentru cei care necom-
plexaţi de ignoranţă, nei~timidaţi
de tehnică. se apucă de cinemato-
graf la virste la care alţii se retrag:
Splendidă nebunie - dar adeseori
eficace - azi, cînd în occident,
adolescen\i de 17 ani, ca Philippe
Garel, străbat apele incerte, febrile,
ale pubertăţii, agăţaţi ca de o plută
de micuţul lor aparat de filmat,
micuţul lor aparat calmant, tera-
peutic, prin care ei devin bărbaţi,
micuţul lor aparat cumpărat de
r:~~~ţ~el~~rc~~=z~lt~uda~~~= i:~~;~:;
in femeia de serviciU pentru rezol-
varea aceluiaşi tip de neltniştl, ca
să nu spunem necesităţi . )
Necomplexat deci de ignoranţă.
pentru că lipsindu - mi criteriile nu-1
bănuiam intinderea, aşa am început
printr -o altă lntimplare, să văd
filme tn marile cinemateci ale lumii.
Am inceput deci să judec cinema -
tograful nu cu ~riteriile ci.nemate~
grafului, ci cu criteriile unei. culturi
normale, poate mai apropiată de
literatură declt una obişnuită. de
aceea mai obiectivă, mai rezervată,
mai prudentă faţă de mistica destul
de copilăroasă a imaigmi . • Pre1u-
dec.ăţile" mele literare m-au ajutat
astfel - graţios, spontan - să re~- •
ping ceea ce in mod obişnuit se
respinge la capătul unui epuizant
efort selectiv.
16
excepţii care salvează cinematograful (Renoir ...
Vreme de şase luni - in marile
cinemateci ale lumii - (şi o pre-
judecată comună, aceea că cine-
matograful este o artă, a şaptea
la r ind , dar, mă rog , o artă - ne
face să pronunţăm „marile cine-
mateci ale lumii cu aceeaşi evlavie
cu care pronunţăm" „marile biblio-
tec.i ale lumii" sau „marile săli de
concert ale lumii-) - in aceste mari
cinemateci deci am văzut tot sau
cam tot din ceea ce cinematograful
produsese mai reprezentativ, mai
ambiţios in justificarea desperată a
existenţei şi a autonomiei sale. O
stare de tristeţe , dar o tristeţe
plăcută , fără profunzime repede
modificată într-o veselie vitală m-a
cuprins la capătul celor şase luni
de studiu sirguincios.
Cinematograful, de fapt, nu avea
nici o istor ie - întregul efort de
a- i o;ganiza o Istorie şi implicit o
estetică era absurd pentru că nu
exista explicaţia legală a operel~r.
(in srirşit nu era ceva foarte trist,
mai văzusem eu asemenea conspi-
raţii de fantome: fantoma estetică
scoţind din dăfimături fantoma ope-
rei, apoi amindouă inaintind într-o
infirmă solidaritate, spre eternitate, „
şi o singură clipire de soare dizol-
vindu-le). Din prima clipă a exis-
tenţei sale= blestemul era conţinut
în prima sa fotogramă - trebuia
să fie o invesU{ie, o afacere destul
de 9rdinară 1 care, psihologic, se
bizuia pe o reacţie-cheie, primor-
dială - reacţia descoperită de Lu-
mil!re - spaima in faţa trenului care
se năpustea din eaan spre sală.
Ac.est prim tip de Iluzie consolidat,
intervenea un al doilea tip de iluzie
(după impactul cu realitatea, inter -
cep ta t numai ca un şot, fără valoare
de cunoaştere, urma transferarea
imediată a spectator11lul din zona
„dinamitată" a realităţii - in zona
mist ficată de ficţiune grosolană
spre care atitea tăinuite aspiraţia
descoperă cinematografuL.
' plecasem imptttic1t . din .săli .d.e
ale sale li împingeau). Aceste două
tipuri de iluzii acţionau ca u n flux
şi reflux asupra spectatorului , dro-
gindu-1, idiotizindu -1. S-a exp loatat
imediat setea sa nu de lumi imagi -
nare, ci de lumi legendare, misti -
ficate, folosindu-se acest şoc, al
unei tehnici care in mod miraculos
făcea ca realitatea să fie egală cu
imaginea ei însăşi ... Paradoxal, lumea
legendară devenea reală tocmai pen-
tru că era investită cu toate apa-
renţe1e realităţii. A fost una din
marile, monstruoasele afaceri ale
acestui secol şi cinematograful
ap~oape niciodată nu a. d epăşit con-
d1ţ1a acestei naşteri m1zerab11e. D in
începutul lui, descoperea m e u, el
a fost înrobit şi, programatic, meta·
dic, a anulat formidabila (oqă de
cunoaştere pe care o descoperise -
din început el a promovat iluzia,
mistificai ea, drogul - a profanat
ş1 trădat realitatea (astăzi majori-
tatea capitalurilor' americane işi
retrag fondurile din film şi le trans-
feră in investiţii mai funcţionale:
electronică, avia~ie etc. Rochiile
Ritei Hayworth, carul din .Ben
Hur·, corabia din „ Vasul fantomă"
se vind la lilitatie ... Fie ca această
corabie din „ Vasul fantomă". in
al cărei pintec transformat ln imens
şi sinistru bar un miliardar ameri-
can ciocneşte un pahar de bere
cu fantoma lui Wallace Berry, să
fie simbolul căderii depline a cine-
malogr'afului autoritar , burghez,
paternalist, care a constr'ins ş1 ex-
pulzat artişti, car'e a ~rogat. popoare,
dar care are totuşi arnb1ţ1a de a
avea o estetică. Artiştii de\!in in
toate ţările occidentului propriii
lor producători„ . Asţa e admirabil.
Poate cinematecile viitorului nu vor
mai fi dezolante cimi1,.ire. Cum e
posibil, mă intrebam eu ~i cu acest
prilej, iatj, vă întreb şi pe dumnea-
voastră, pe cei dintre dumneavoas-
tră care prea rapid aţi trecut de
la dezinformaţia cea mai sumbră
la snobismul cel mai activ, cum
Adolescenţa
Maturitatea,
capodoperele Lui.
este posibil ca atitea filrn.e celebre
să fie in fond atit de stupide, c.opi-
lăreşt1, mitocănesc melodramalice ,
crispant .fără ~az. atit de ned.ernn
supuse t1mpulu1? Cum e posibil ca
filmele celebre. contemporane cu
Proust, cu Joyce , cu Brâncuşi, să
nu dea nici o secundă nici o foto-
gramă mă.ca r iluzia une~ p~sibile
coexistente. consubstan\ial1tă~n? Nu
exisU nici o "artă" ca cinematog~aful
care să fi produs opere ma• siste-
matic respinse de ideea de eter -
nitate.
Audienţa operei se extinde brutal
pină la dimensiunea unei mase i~
forme - cri teriile operei nu se m<1 1
stabileau in biblioteci ci în portur i
ş i anarhica democraţie capitalislă
încălca domenii care ? ăreau invio-
labile .
Prohodind astfel cinematografu l.
într-o stare relaxată, deloc sumbră.
mă gindeam că totuşi el există , că
de citeva ori, de foarte puţine ori.
totuşi de citeva o,ri in viaţa mea,
c1.nematograf, p~ing1nd ~1 spnp-
nindu~mă de ziduri; erau filme care
mă loviseră tn stomac, in măduvă .
- şi din măduva mea fulgerată
ieşea un strigăt de extaz. Nu era
nici o l egătură intre dezgustul meu
plictisit, tolerant de fapt , şi ac.el
strigăt cumplit d~ extaz p~ car:
mi-l smulsese de pildă „Rapacitatea
de Stroheim.
Atunci mi · am dat seama că isto-
ria cinematografului a r treb ui re-
dusă la istoria acelo r capodopere
corc I-ou mintuit , a acelor' capodo-
pere care s-au salvat fi e mimind
„reg~la jocului" - imei~gind con-
venţia pină la metaf1Z1că [„Crinul
sfărimat" - „Regula jocului~ (sic!)
- ] fie neglnd prin explozie toate
automatismele comerciale (şcoala
sovietică) . Dar mai presus de orice
istoria dnemotogrofufui era istoria
unor spirite de elită, singuratice,
era de fapt istoria citorva creatori
core di n interiorul lui - au negat
cinemotografu/. Bineinţeles, sper că
nimeni nu identif i că negaţia c u
protestul minor de avangardă. Es1e
vorba de nega1ia pe care marile
opere clasice , construcl1ve 1 o aduc
în artă .
Lucian PINTILIE
«Regula jocului»
 pe ecrane=
am1n11r1
bucura1tena
Fiim IUtiatic de montaJ, productie a atudlowlul clnemato11raflc cBu.cur.ttJa. SunMlul şi r~la
Riitdu Gabtea. Filmlrl ln Bucur•1tiul df! ui: Owldlu Gologan, Dinu Tln„e. Com• tttar lul: George
Macoveacv. Muzica: Constantin Al•••ndru- Montt}ul: Maraar•ta Aneacu. Sun•tul: Ina. Andrei
Papp. Ponstlttxl: Valeria Gaoialov, Mihai Pl.lldHCU.
tcAmintiri bucureştene » e o reahzare
bine venită în peisajul tematic al produc
tiei noastre, în care filmele de montaj au
o pondere destul de redusă . ln genere,
ele s-au înscris in preocupările realiza-
torilor doar cu ocazia unor aniversari ca
solicitau recapitularea evenimentelor. Din-
colo 4e aceasta finalitate de ordin istoric
şi cultural, filmul de montaj posedă însă
ş i valenţe artîstice. El nu este numai o
e x celentă şcoală de tehnică cinemato-
grafică , dar şi o preţioasă posibilitate de
a învedera sensibilitatea autorului, capa·
cltatea sa de distanţare , puterea de a re-
nunţa la inutil, arta de a grada ansamblul
şi de a echilibra parţile, ştiinţa de a crea
suspensul de idei - mal dificil decît cel
de fapte - de a pregăti şi lansa imaginea
şoc care răscoleşte şi emoţionează , de a
stabili raporturile cele mai fericite intre
cuvint ş i imagine ş i cite altele. După cum
se vede, sintem departe de a considera
genul ca minor şi de aceea ne pare bine
ca experimentul lui Radu Gabrea a dat
răspunsuri pozitive la majoritatea acestor
probleme spinoase. Şi credem că «Amin-
tirile bucureştene» pe care al le oferă
spectatorilor au tot ce trebuie ca sa in·
cinte: inedit şi senzaţional, multă curio-
zitate şi puţin ridicol , duioşie şi ironie,
imagini frapante şi emoţionante . Trebuia
să adăugăm şi comentariul scris de Geor-
ge Macovescu, comentariu care susţine
elementele vizuale, atit în pasagiile în care
textul le completeaza, subliniind o semni-
ficaţie sau definind o atmosfera, cit şi în
in cele in care îşi joaca, în contrapun ct
cu ele, rolul.
Un film de montaj se constituie pe doua
coordonate inexorabila: a/egerN materia-
lului documentar şi compozitia tu i. Ale-
gerea presupune o dificilă munci de de-
pistare şi de selecţie a imaginilor, după un
plan preconceput, dar şi cu un dram de
noroc. ln mateda aceasta, sarcina lui
Radu Gabrea nu a fost uşoară, căci docu-
mentele ce mai există din cite s-au filmai
în Bucureştiul de altădată sint destul de
puţine . El a fost uneori obligat s! comple-
teze cµ fotografii şi desene ceea ce no-
rocul nu i-a oferit, din tot ce planul lui
preconceput de scenarist căuta să afle,
dar aceste fotografii au fost inspirat ex-
ploatate şi redate vieţii . Alteori a glsit
unele scene de mare expresivitate - sec-
venţa filmului de familie în gradina este
excelent prezentata, ca Idee, grupaj ş i
comentariu, sau altele de o profunda sem-
nificaţie, cum este senzaţionalul cintec
al Mariei Tănase la Moşi , răscolitoare
scenă ce s-ar preta la o exegeză dureroasă
asupra condiţiei artistului in epoca res-
pectiva. ' exersat cunoscator şi observatOt al fenome-
Fată de această bogăţie de material ,
n-am înţeles de ce Radu Gabrea a mai
simţit nevoia să utilizeze şi documente
culese nu din cronica bucureşteană a
timpului, ci din montate străine. Încer-
carea de lansare cu paraşuta de la primul
etaj al turnului Eiffel, soldată cu o moarte
tragică şi surprinsă de un operator pari·
zian, nu-şi afta loc în amintirile bucureş ­
tene, chiar «adusă din condei», cu expli-
caţia probabilei sale prezentări pe ecra-
nekJ noastre. După cum nici prezentarea
de modă la Paris, din aceeaşi sursa, nu
era nevoie să completeze aspectele mon-
dene autohtone, şi aşa destul de eloc-
vente.
ln ce priveşte compoziţia unui montaj.
ea presupune în primul rtnd structurarea
documentelor dupl o idee - sau un grup
de idei directoare - pe care scenaristul
vrea si le reliefeze in special. Filmul lui
Radu Gabrea începe cu o trimitere insp1·
raf! la cel care, cu atita har, a trecut «cu
bastonul prin Bucureşti». Tudor Arghez i
privind oraşul, aşa cum artta pe vremuri,
de pe ceea ce era atunci o înălţime , e o
Imagine de pregeneric care îşi găseşte
un fericit corespondent metaforic în cea
de la final , ci nd urcuşul lent, spre ceea
ce este azi cel mai înalt punct al Bucureş­
tiului, descoperă treptat amploarea ora-
şului nou. Aceasta trimitere literara, ca
şi traversarea ritmată a filmului de chipu-
rile unor mari scriitori care au trait şi lucrat
aici, incepind cu cei care au dus în le-
genda «Academia» de la Terasa Otete-
leşanu , pînă la imaginile atit de pline de
viaţa în care Ion Minulescu trece pe stră­
zile oraşului, părea să constitute un leit-
motiv, care nu este însă susţinut cu con-
secvenţă. Ouoă cum nu este susţinuta
nici altA metafora frumoasa, cea a tinerilor
care îş i creeaza amintiri pentru miine,
intilnindu-se in grădinile de azi ale Bucu
r eştiulu i.
P ină la urmă n-am putut intui cu preg-
nanţa ideea directoare în jurul căreia au-
torul vrea să-şi compună filmul. Sau poate,
fiind vorba de amintiri, a vrut să ne suge-
reze cursul lor fluid şi neorganizat? ln
orice caz , lipsa de claritate a firului con-
ducător in compoziţie duce la o organi-
zare a imaginilor lipsitl de rigoare, în
care nu ţi se impun drumurile pe care
scenaristul vrea să te deschidă regi zo ru Bucureştiul reclamelor
lui. Aceste drumu11 rev in pe propriile lor
urme se întretaie ş 1 se repe tă, relui nd resimţi Cîteva inadvertente de informaţie servafii de detaliu, care credem cA nu
parc! de mai multe ori cu alte argumente s-au strecurat pe alocuri, cum este afir- ştirbesc valoarea filmului , ci se plaseaz ă
aceeaşi demonstraţie. Lucrul apare evi- maţia cA pină azi a rămas necunoscut la nivelul în care cronica trebuie sA fie un
dent atunci cind imaginile unei manifes- autorul şi regizorul filmului «Gogulid dialog între crrtic şi creator.
taţii tn sala cDaciu din 1912 slnt utilizate ceferist», din care s-a utilizat o secvenţă . Nu putem termina fără a sublinia faptul
din nou pentru ilustrarea u nor evenlmeme sau prezentarea romanţei cintat! de Oina ca toate fragmentele de «documentar bu-
dintr-o decadă ulterioară Sub influenţa Cocea în filmul .O noapte de pomlnb cureştean» alese din filmele realizatorilor
acestei sit uatii, comentariul reflecta ş1 din 1939, cu simpla menţiune •un film de noştri dintre cele două războaie au un ton
el fluctuaţii analoage, cu treceri de la o epocă» , ceea ce ii plasează în mod ne- de autenticitate, care le face să nu disto-
tonalitate la alta, prea bruşte ca să nu le justificat într-o zonă nedefinită . Sint ob- neze Ungă documentele fotografice şi
«actualitAtile» contemporane, ceea ce este
cu totul spre onoarea pionierilor. Prin
Bucureştiul Lipscanilor
această probă de foc a adevărului ima-
ginii, se dovedeşte ca ei au oglindit cu
' sinceritate realităţile vremii lor.
Io n CANTACUZINO
Pro suu contra
Ion Canta."Vzino este un prea atent şi
nului cinematog(il(ic pentru a-i fi scăpat
rlm aceste «Amintiri bucureştene» o inad-
yPrtentA de informatie, o fluctuatie, o fluc·
t11atie in dinamica filmului. Cronica apare Id
r•ndul ei ca o «cronică de montaj», minu
tinasA, exactă . Dar filmul regizorului lw
«Prea mic pentru un război atit de 111.1w n
are, atunci cind renunţăm la o rlftuala
riglă de calcul, mult farmec. Un farmec nâs-
cut dm poezia imagini/or de odinioară dar ş1
din mteligenla cu care regizorul a Tnlăntwt
argumentele rizuale, din ironia prezentâ
in subtextul acestora. Acest. film de montaj a
insemnat pentru Radu Gabrea un excelent
teren de exercitiu.
Adina DARIAN
Doul complellri. Filmul este (Icul, (ş1
asta se simte in fiecare cadru) cu o plăcere
17
tinereascA de a lucra, de a reglsi la masa de
montaj, din fotograme şi fotografii rechi,
chipul oraşului de lllAdall. APoi Gabrea a
ştiui o.I prireascA bAlrlne/e imagini cu lnte-
legere, dar (Ari o exagerall melancolie. O
no/A de lngAduiloare ironie plultşle peste
actle pasagii care altfel ne..,.r fi pArul de-
suete.
"'- RACOVICEANU
Sini de acord mai ales cu două dintre
remarcile lui Ion Cantacuzino. Prima: că
acesi gen şi aceastA temă a Amintirilor au
fost co dificili munci> pentru un llnlr
regizor. A doua: cA e greu de intuit «ideea
directoare» a acestui montaj de (otografii, cu
clteva cadre filmate, parcimonios alese şi
folosite. Mal cred ci Valeria Gagiato. şi
Mihail Pllădescu lrAdeazl şi accentuează ,
prin interpretarea daU textului, un exces
de riceall complice cu zeflemeaua.
Valerian SAVA
Filmul lui Radu Gabrea,pe care l-am rlzul
a doua zi duJM premieri, m-a obosit teribil:
am stat ln picioare lot timpul. Nu era un loc
liber unde sl mă aşez. A propos de acest
film, ml gtndesc ci şi noi, cel de azi, cu cele
de azi, vom (i, mal mult sau mai putin, pen-
confesiuni
tru generaţiile viitoare, alte amintiri Jn cine-
mateca naţionali. S.i ne străduim, deci, ca
amintirile epocii actuale sl le pari cit mai
frumoa~.
un rol
Jean GEORGESCU secundar
ln ciuda slrklel de imagini lnregistrale E.-enimentul care o ocupat Io sfir-
pe peliculă , filmul este emojionanl ln multe şltulanului trecut tntreaia atenţie a
secrente ale sale. opiniei publice a fost dezbaterea pre--
Gheorghe VITANIDIS vederllor proiectului de plan cincinal
pe perlcoda 1971-1975. Cup<inzij-
toare prMre o reallzdrilor economiei
noostte p1n4 azi fi judicloasd consi-

oobllaa11e morali
fmpnt.unA cu Margareta Anescu, monteur-ul filmului «Amin-
tiri bucureştene», am vlzut toate filmele documentare şi artis -
tice tn care puteam regAsl, într-un fel sau altul, Imaginile Bucu-
reştiului. Am descopertt pelicule extraordinare - datorate
abnegaţiei şi eroismului operatorilor şi regizorilor noştri. Aşa
stnt peliculele semnate de unul din veteranii cinematografului
românesc - Constantin lvanovici, aşa este secvenţa "scenei
de familie•, filmata de un operator, C. Rissler, sau peliculele,
prăfuite ce e drept, filmate în timpul primului război mondial
Din păcate lnsA, în foarte putina pelicule se vede vla1a oraşu ­
lui, viata oamenilor lui, cu bucuriikt şi durerite lor. Şi dacă
aplecarea spre cotidian, spre portretul locuitorului anonim al
oraşulu i, la munci sau acas!, la veselie ca şi la necaz, puteau
sa constituie pentru operatorul de altldatA un via temerar,
atunci pentru cinematografia noastrl de astlzl, aceasta este
~e'~;~ ş~~~~~~;~~ ~r~d~~I ~~dit~~~·;,,~~:~
organizatorice, toţi cei care lucrăm ln cinematografie: dac!
cineva, peste :I> de ani, va încerca sl faci un film despre Bucu-
reştiul de azi, vor exista oare Imagini suficienta despre vlaja
derare o noilor sarcini care var trebui
sd fie lnâeplinlte de aici tnalnte.
ln urma acestei analize profunde.
o rel~it ln mod evident cd csensul
fundamental fi constant ol politicii
l9cuitorllor lui? Despre muncitorul, despre savantul, despre statului nostru, t>reocuparea primar·
doctorul sau muzicianul care fac gloria sau mtndria prezen- diold a Partidului li GuYernulul estr
tului? SA ne gtndim cu respect că numai datorită lui Paul cretter„ bunlstlrU materiale
Anghel se afl! astlizi ln arhiva noastră imaginea lui Tudor
'' 1plrltuale a celor cr muncesc ş1
Arghezi. Desigur, noi nu putem şti niciodată care din poetli ridicarea nivelului de clvilizoţje a in-
de astizi va fi pentru literatura noastrA, mtlne, un Arghezi.
De aceea sintem datori sa fim mereu prezenţi cu aparatul de trefniir:~e:ed~;airaf al opunerii to-
filmat şi să nu uit!m el principalul merit al filmului este capacl· vordşulul Nicolae Ceauşescu, stttoa--
tatea de a surprinde viaţa ln curgerea el. Prin aceasta clnema- rrle de creaţie artist.led VIK trebui id
-tograful este deasupra artelor. ŞI numai aşa vor putea cineaştii rdseascd indicoJia de esenţd a 1nco-
noştri sl realizeze un film de montaj despre zilele noastre de
drdrll lor tn acesturiaş 1>roces de dez-
azi. Pentru că, cu amlrAclune, trebukt sa lnfrinez entuziasmul voltare.
unul cronicar al filmului cc Amintiri bucureştene» care lşi exprimi Este momentul ln care oblf1aJia artei
dorinţa de a merge la Arhiv! sl vadi mal multe Maria Tlnase, ar trebui sd 1nceteze o fi numai una
mal multe ccGogulicA CFR», sau mal multe imagini ale Bucu- dr principiu.
reştiului de altădata Tn film. Pentru c! acest •mal mult• nu
prea există . Şi pentru ca pe viitor sa existe, trebuie să facem
Este momentul 1n care crl puţin li·
teraturîi. teatrului şi filmului va fi
tot ce depinde de noi. normal sd li se prrtindd mol mult. Efi·
cienţd ideolOficd, spirit creator pus
Radu GABREA tn slujba noului. ctştirareo unei audi·
enţe din ce in ce moi larri, referitor Io
teatru şi film, folosirea raJionald o
•capacltdlii de praduclie. ln sf11'it,
reflectarea criticd fi personald a reo-
littjii.
S..ar pdrea cd tn acest uriaş spec-
tacol de ansamblu actorului li revine
un rol secundar, de paj. Obişnuit cu
at>lauzele, cu hainele de raid ole suc-
cesului, ole popularltdJii şi ole celui
mai direct contact cu spectatorul, tris-
teţeo nemdrrfnit4 o actorului - itt-
irddit de le1ile specifice ole artei sole
- se explicd t>rln aceea cd, at>arent,
de el nu depinde nimic. Este poate
sinruro profesiune care la o pri'tire
de ansamblu nu pare a fi imt>licatd
in mod direct. Cu toate acestea, indi-
ferent de rezervo circumspectd a co-
letilor "°"ri scenarişti, dramoturii.
re,Jzori, directori de ltUtituţji cultu.
role. actorul va trebui sd·şi asume
de aici lnainte rdspundereo dreptului
de a cere - tn numele obliraJiei sale
cet6Jenqd şi a publicului sau - lu-
crdri otiflno/e, u.enoril de calitate,
idei reneroose, adevdr.
ScJ ceord fi sd impund renunţarea
Io compromisuri. Io dematoiie. la
mistificare. lrlna P~RESCU

meditaţii „inocente"
un om interesant
l-am tntllnit într-o cabană. ln cabana aceea nu ne aflam - ce fericire - dacit
noi dol, din pricina deplrtlrll şi a drumului anevoios. Era un tip astenic, cu ochi
p!trunz!torl, purtlnd un splendid tricou norvegian. Ar fi putut s! la o cameră dind
spre pldure sau spre torentul ce se scurgea albastru din gheţarul muntelul. Toate
camerele erau goale. El luase o camera prin a clrel fereastra nu vedea dectt o stivă
de lemne de buclt!rie - şi atlt
- Natura n-am nevoie s-o vid, ml-a spus lnv!lult ln fumul ţlglrii . (Fuma numai
tig4rl Stuyvesant). O simi prin to~ porii flintei mele, de fraged copil. Mă şi plictisesc
sl mi uit tot timpul la larb6 sau la copaci. Ştiu cum arat!. !mi Imaginez ln schimb
Iarba şi copacii mel... pricepi ce vreau s! spun.
(Ca să fiu cinsti~ nu prea pricepeam, dar m-am făcut el pricep, arunctndu-1 o
c!utAtură entuziast!). L-am întllnlt apoi la gară: tocmai cobora dintr-un vagon Inter·
naţional de dormit, cu o pipă stins! în gur!, cu gitul lnl!şurat lntr-un violent fular
scoţian. P!rea plictisit.
- Vin din Elveţia. O Iun! de Geneva şi Sainte Crolx ... ta miri el umblu cu trenul?
Dragi, m-a apucat cu familiaritate de brat, avionul nu-ml spune nimic. Şi p-ormA,
zburlnd la lnăltime , iii pierzi condiţia, ponderea de om, devii tu lnsUjl o pasăre. Şi
mie nu mi-a plAcut nlclodat.I sl zbor sau sA fiu pasăre. Chiar pasAre Phoenix, a rls
f!ră rost.
L..am mal fntllnit de ctteva ori şi mereu lnttmplltor: într-o tutungerie, unde cumplra
nişte fiole cu benzln!, prilej ca să-mi mlrturiseascl întristat el nu poate suferi
gazul din brichete, benzina provoclndu-1 îns! o stare de ciudata angoasă, fiindci 11
aduce aminte (prin miros) de mtlurile geologice din care provenim cu toţii , cu mic,
cu mare; l-am Tntllnit lQtr-.un restaurant de lux, masticînd cu aplicaţie o fripturi de
vaci pe mazlre boabe. Nu bea vin. Bea lapte.
- laptele • tonic sl contlne vitamine. Totl obişnuiesc la restaurante s! bea
vin - e ceva de-a dreptul ruln!tor, pentru pung! şi pentru sln!tate. Spuna cinsttt:
nu face frumos paharul !sta cu lapte alb, pa fata de masa albă? ŞI ml se asorteaza
şi la batista de la piept E şi chestie de estetici.
L-am mal lntllnlt la un spectacol de teatru. Nu sta în solii. Trei acte, Inclusiv pau-
zele, a stat ln foaier, lumindu-şi cu ochii închişi Stuyvesant-urile sale semi-parfumate.
- Teatrul e Interesant de Tnteles de aici, din foaier, de unde începe adevl~atul
spectacol ce se va continua pe acenl: forfota oamenilor, a plasatorilor, soneria-
apoi liniştea şi, dincolo de linişte şi de uşile închise, poli s4 mergi cu imaginaţia
atlta de departe, înclt efectiv s! rescrii tu Insu~ o altll piesa, s-o rescrii mental, dega·
jat şi ln afara orlc!ror legi. Asta-I absolutul, vraja, miracolul: antiteatrul.
Interesant om, ce mal. ŞI cu Idei diferite de ale celorla~I murttori de rînd. Ce me-
serie s-ar fi putut sA aibe? Nu-ml dau seama, tn cenuşiul bietei mele existente răsar
atlt de puţine sclntel care sa-ml lncalzească cu str!luclrea lor sufletul amăriii lntre-
barea şi-a glslt un răspuns recent, tntr-un ziar de dupl-amiazl. l-am găsit foto-
grafia 1a pagina a doua (o poza suparbl şi foarte hoaţa, ce-l drept), Insolita de un
Interviu:
- ..• «Pentru mine, (sta scria aub poza aceea superbi), filmul este un tnceput
şi un sflrşit de existenţi. Ma consider obligat la frumos, aşa cum soarele este obligat
la lumini şi frunza la fotosinteza. Ml consider obligat la frumosul Incandescent
care sl ne rldk:e deasupra banalului cotidian. Natura, omul, strada, plslrelele,
lata ce vreau s! caligrafiez pe pallculele mele, lucruri simple, nealambicate şi f!r!
farafastîcurl. lntr-un cuvtnt viaţa Tn care cred,o Iubesc fi pe care o voi arlta aşa
cum e, viaţa noastrl, buni, romlneascl... »
Şi mal scria Tn Interviul acela şi multe alte lucrurt la fel de frumoase şi pline de
tilc. l,ntr-adevlr, Interesant, Interesant om.
Al. STRUTEANU

18
 Coproducţie a Studioului Clnemato-
1raflc dlucureştb ,1 a Studloulul ccMos-
film ». Re1la : Francisc Munteanu; sec·
na.rlul : Franci1e Munteanu fi Boris Las~
kln ; Imaginea : Alecsandr Selenkov şi
Iolanda Cen; muzica : Temlltocle Popa;
decoruri: Glullo Tlncu. Cu : Dan $pitaru,
"Natalia Fa-va, Ştefan Unici, Ion
Dichlteanu, Dumitru Chessa, Reka Na-
C'f, P-r l'aulhoffer, Emil Houu, Şte­
fan SUeanu, Valea Mallnova, Marina
Lobl„va, Anca Pandrea.
El : Acum ar trebui
să spun
lucruri inteligente
Ea: Nu neapărat !
Divertismentul muzical ci-
nematografic are ş i el le-
gile sale, rigorile specifice.
Genul e numai în apa-
renţă uşor şi, atunci cînd e tratat cu
uşurltate. nu poate duce la mare lucru.
uCîntecele mi rii » e un film pestri ţ,
un cocktail în ca re autorul slu, Fran-
cisc Munteanu, a amestecat de toate
pentru toţ i: puţin i comedie, puţin
mister, puţ i n peisaj, puţine fete (pu ţi n
frumoase) ş i puţ i ni băie ţ i (puţin cr i spaţi )
şi multi muzici. Dorind sl pari dezin-
volt, regizorul s-a avîntat pe un teren
care nu-l era prea fam iliar.
De la început, popularul actor Ştefan
Binid ne spune pe şleau cum stau
lucrurile. Zimbindu- complice, Bil-
nid. zice : «Uite. cam aşa se face la no i
un ftlm muzical • . $1 dă-i cu reţeta .
Poţ i sl mal spui ceva! Poţ i sl mai
ridici pretenţ ii , cind autori i au fost atit
de sinceri, cind au dat că rţile pe faţl
de la primele cadre 1
Fireşte el pretextul e pretext ş i
criticilor - ca şi autorilor de altfel -
nu le dl prin gind el trebuie sl-1 ia
în serios. Nina e delegata festivalului
de la Soci (dar tinerii afli asta mal
tirziu), Mihai e solistul une i formaţ ii
studenţeşti de muzici uşoară (care-l
face curte Ninei. intîi din Inimă -
cartonaşul ne atrage atenţia : «dra-
goste la prima vedere» - apoi din
obligaţie , s-a aflat cine e persoana,
apoi iar din i nimă -drept pentru care
mal sollcltl ciţlva metri de peliculil
regizorului, spre a-ş i săr uta tand ru
iubita pe obrazul drept - aici carto-
naşul nu mal apare ). Ş I ce ila l ţi! O
studentl cu ochelari, indrlgostitl pini
peste cap de Mihai (care am vlzut no i
pe cine Iubeşte), trei blieţ l veseli
(unul prolix, altul eliptic, şi al treilea
cu voce gravi ), mister Ganea (qul pro
quo : el cred el el e delegatul de la
Soci, dar el e din alt foim), urmilritor ll
sli, Bănici şi Chessa, care încu rci ce-
lelalte personaje şi se încurci pe el
î n şi ş i . Ca în orice comedie, în «Cînte-
cele mirii• şi obiectele îşi au partitura
lor : avem doul valize negre doul, care
sînt substituite, un calorifer, care este
smuls de la locul lui, una pereche pan-
tofi Romarta, care Iad urme, şi o
bunici automobil, cu care eroii cllă­
toresc pe aripile vlsulul.
I am sorry - vorba lui Ganea din
mm - dad a încurcat, a uitat sau a
adlucat şi cronicarul cite ceva.
Usind la o parte pretextul şi bucru- imensitatea cerului albastru şi te mul- ...Clntd în (11m doar Don Spdtaru - ade'td-
Q$ele cartonaşe, sl vedem ce.I cu mu- 1umeştl doar cu un petec. Vrei să vezi rot. fermec6tor ca fntotdeouna, dor cintd mult,
zica cCintecelor mirii». Prin melo- Bucureştii şi nu afli pe peliculă decit mult. foartt. mult ... Nu şi-o amintit nimeni cd
diile sale, compozitorul Temlstocle Po- un pliant turistic. occorii Ştefan Mnlcd şi Ion Dichiseanu sfnt f i
buni clnt6re(i1
pa a devenit personajul numărul unu ln loc de concluzll, un dialog intre ...De ce o octrlfd, otit de talentat6 ca Natalia
al filmului. El a ştiut sl imbine armonios Nina şi Mihai : ~oteeYo, e pusd s6 cllpeascd şi sd-şi mijeascd
ritmurile, cind line, cînd sincopate, a El: Acum ar trebui să spun lucruri ochii, minute şi minute în şir, asculrlnd nişte
încercat si dea o oarecare atmosferl Inteligente. teJCte muzicale demne s4 furn izeze material
filmului . Păcat el textul cintecelor nu Ea : Nu neapărat ! pentru cel mal acid articol de criticd, in do-
e la înălţimea melodlllor. Ar mal fi de Vocea cronicarului (care nu se aude meniut acesta şi aşa destut de criticat 1
adăugat la muzlca lui Temistocle Popa, în film) : Ou cind, cind, o să fie «nea- ...De ce aritea fete urire, sau poate urit
agreabila -melodie compusă de Mark părat»! filmotel
E adt:Ydrat cd povesteo fitmului am urmdrit-o
FratkJn (cîntecul pentru concursul de AL. RACOVICEANU
destul de rreu, sau poate deloc, dar probabil
la Soci). Dar vedeta muzicală a fllmu - srnt eu de Ylnd şi nu scenariul care lmi in-
lul, Dan Spltaru 1 Cintireţul este cel
pe care-l ştim cu toţii . Flrl îndoială Pro sau co11rra chlf>UI cd a fost citit înainte de începerea
filmărilor.
el admiratorii lui au fost mulţumiţi sl-1 Tn macara. ln maşina antedeluviand, in
vadă şi sl-1 asculte în nu mal puţin de Pdrereo mea exact6 despre «Cintecele md· sanie.insafonuldeee>acct,totuledejG yu,.connu.
1'4 melodii . Pe macara, pe cal, pe puntea rii» ?... Pdrerea mea despre acest film este dar probabil c6 asta s-o urmctr1L De ce 1
unul vapor, pe chei, clntireţul îş i des- proastd. Chiar dacd nu aş lua ca nivel de com- Tot eu sint probabil de Yin6 cd nu om inJeles.
paraţie reaUzdrile reprezentative ale renului, Frumoasd f i melodloosd muzico lui Temis-
llşoari vocea cunoscutl, riminlnd lnsă
sd spunem filmul american «Clntlnd ln ploaie», tocle Popa, dor neservitd lntotdeauna de o
cam acelaş i. Poate cil in afari de cln- ci aş aminti de romdnescul şi atit de neratiY orchestraJie inreresanrd. ln renere, filmul este
tlreţul Dan Spătaru , există şi un actor comentatul clmpuşcdturl pc! portatin, şi tor otit de «necomedle muzlcold», Incit muzico.
Dan Spătaru . Din picate, pini acum 01 fi dezom61lt6. repc!t, (rumoas6, a lui Temistocle Popa, nu-l
nu s-a vlzut. Regizorul nu 1-a eliberat ...Baletul este ineJClrtent. 8o nu, exlstd : putea salYa.
solist de stlnglcle, de o lnţepeneal il penibil. s6rman. Camelia DĂSCALESCU
in mers, de privirile excesiv galeşe sau
excesiv încruntate.
Partenera sa - Natalia Fateeva -
aduce ln fllm un zlmbet cald, cuceritor,
o privire senină de vari, o slluetl gra- dar publicul?
ţioasă. Se simte lnsl d actriţa, de al
clrel talent real ne-am dat seama din Am revhut etCfntecele mlrll » fn seara de tl.l.a.c., la Luceaflrul. Adlcl
alte filme, nu prea a avut ce face în am vizionat publicul din sall.. $1 m-am lntrebat, firi li am o senslbllltate
c.Cîntecele miril :i.. de mlmozl. vl ul1ur, cum este cu putlnţl ca fntr-un IOC&f de culturi -
Şi apoi baletul fllmulul (şi mai ales sau nu ... ceva este un clnematoarafl - d se dezllnţule Instinctele seme-
dansatorii ş i dansatoarele cam de mina nilor nottrl, doar la excitaţia provocatl de cfteva melodll de muzici ufO&l"I,
interpretate de un cfntlreţ la modl 1 Ce le fnpdule li uite orice urmi de
a doua) care seaminl mai mult cu pre-- bun simţ- pentru ci de dvlllzaţle nlct nu poate fi vorba. asta ar cere, pentru
textul dramatic decît cu muzica : e cei vhuţi de noi, fn seara de tl Ianuarie la Luceaflrul (tl Jn seara de t1 la·
slrac, puţin Inventiv, flri personalitate. nuarle, la Melodia, unde se proiecta .Ş.rada » ), cel puţi n fncl un secol de
Poate d şi unele din momentele de educaţie- li uite, &fad&r, ci lfnt fllnţe ctt de cit 1fndltoare. Pentru modica
dans ar fl trebuit comentate prin car~ suml de 4 sau 2,SO lei, el ltl permit l i se distreze ca pe maidan. Am impresia
tonaşele salvatoare, fiindd. aşa nu ne el, prin voia noastrl tl poate prin neatenţia Dlrectlel Dlluzlrll filmului,
rlmîne decit si le consemnlm ca pe am creat tn mal mul~ puncte din C&pltall, tl chl'ar rn plln centru, un vad
n i şte numere de revistl de o calitate pentru - Iertat fle-ml cuvfntul -1olanl .
destul de precari. Ce-e deflcutl
Ştim ci nu se poate cere la cad, o datli cu preţul blletulul, tl un certi-
Francisc Munteanu s-a si:ridult să-l ficat de buni cuvllnţl. Ştim - d""I nu ar li atlt de aberant - ci nu se poate
determine pe actori sil facil «mimici • ca plasatoarea de clnematoaral sl fle dublatl de cfte un Jndrumltor al ordl-
de tot felul intre doui cintece. Dichl- nei publice, ln drept sl lntervlnl. eflcace„mlcar atu nd ctnd upectatorlb
seanu se )oacil de-a personajul misterios încep sl se lncaiere, dar daci noi, lftla cu condelul, nu putem face practic
şi e trist el nu poate cinta, Blnld i11 nimic. putem scrie in i-evl1ta «Clnemu. Putem face pe aceastl. cale -
consumi glumbuilucurile şi och ladele chiar risclnd sl devenim patetici - un apel la opinia publici.
obişnuite, trio-ul Peter Paulhoffer - Drql tovarltl, potollţl-1 pe ceJ care fac scandal ; daţJ-1 afarA pe cel care
Emil Hossu - Ştefan Sileanu face ne- voclfereaz:l; luaţi-l de 1uler pe cel care mlnlncl seminţe tl le proiecte.ul fn
capul celor de la parter. VI. rusim, stlrultor, nu staţi lndlfet"enţJ, nu vi
cesara glllgie tlnereascl, Iar figu raţ i a manifestaţi revolta ln surdlnl, nu daţi din .C&f> cu dlstlnsl reprobare. Sl
îşi cauti, zadarnic. un punct de spriji n opunem un ucandab (Jn numele bunel cuviinţe), scandalului provocat de
pentru pr iviri şi mişclri . necuvllnţl.J Pentru ci, 1fntem convlntl. cel mul ţi nu 1fnt acandaJa•ill l
Regretele noastre se extind şi asupra
felului cum e uvlzut• peisajul. Marea Rodica LIPATTI
abia o zlreştl printre macarale. Doreşti
19
 ep•an
rim

un anonim c.a1anru: O ambianţă rustică: «Departe de multimea.„»

mal divers, poate de aici şi eleganţa

SCHLESIIGER
scriiturii cinematografice amintind de
graţia şi mllestria marilor clasici ai
filmului vorbit dintre cele doul ri:z-
boaie.
Nu ştiu intru cit se datoreşte forma·
ţlei sale de actor excelenta îndrumare
a lui Tom Courtenay şi a debutantei
Un nume care s·a impus opiniei Julie Christie ln «Biiiy Mincinosul», dar
După 10 ani BIOFILMOGRAFIE publice a cinefililor noştri pe calea cea partitura actoriceasd e serviti la cea
mai înaltă ţinută. Nimic din teatra·
mai nea.şteptad. : succesul de public !
de anonimat, John SCHLESINGER s-a Nici o pregltire - bombardament de lismul jocului aflat la «Priveşte lnapoi
născut la Londra: 1926 articole teoretice, nici un fel de zvo- cu minie» {T. Richardson), din exage·
un Mare Premiu 1950-1956 dehutează cd actor nuri excitante, nici un scandal, nici rarea expresionistă din «Aceastl viaţl
sportivi» sau «Singurătatea alergătoru­
la Veneţia. în filmele : Ah! Rosalinda -. ; micar o singuri fotografie! Lui Godard
lui de cursl lungb (Karel Reisx). ca
Cumnat ii „.
Bătăl ia de pe
îi cunoscusem chipul cu mult înainte

•
«TerminuS>>
riul Plate
nete
si : Şapte trăz­
de a-i vedea vreun film, dar acest
incîntltor Schleslnger se pistra într-un
anonimat lngrljoritor. Abia tinlu, după
să ne referim la opere oarecum sin·
crone cu «Bllly„.».0 armonie subtilă
se degajă din evoluţia eroilor dind
patru succese unanime şi mondiale, spectatorului acea senzaţie plicutl de
1956-1960 regizează şi produce
şi începutul celebrităţii . filme anc.hete şi reportaje reuşesc să-l Identific într-o fotografie <: trăi t» şi totodată de <.:ag~eabiht'. Schle-
pentru B.B.C. şi T .V. grăbitl de lucru. Aflu totodatl că acest si nger işi dovedeşte cu acest film o

• 1961 - S curt metrajul . Ter-

«furios» al an ilor '60 a avut o carieră
din cele mal banale : dupl o utonare a
unei reale vocaţii se face actor, desigu r
v ocaţie de mare realizator. al d.rui
stil l-aş aşeza in fam ili:l unui Elia Kuan
sa u William Wyler.
«Billy» minus care ohtine Marele
de teatru şi de film, flră realizlri re- Întocmai acestora, el di scerne latura
Premiu la Venetia.
impune eleganţa unui stil. marcabile, apoi produdtor şi regizor filmică a unor medii şi a unor persoane,
de filme-anchetl sau reportaje pentru lansînd în cinematograful mondial per·
1962 - Un fel de a iubi ,, -
•
«Darling».
primul său lung metraj rea-
lizat după romanul lui Stan
televiziune. În această. caliute scrie ~i
regizeazl «Termin un. care ia marele
premiu la Veneţia în 1961 . Firi a avea
sonalitatea sedudtoare a Juliei Christie,
eroina citorva dintre fi mele sale.
Mai important în acest film e transfe-
Barstow - anchetă senti-
mental-lucidă, recompen- un ecou deosebit. autorul reuşeşte rul de valoare de la o analiză - des-
rampa de lansare sată cu Ursul de Au r» la totuşi sl realizeze Imediat primul lung cripţia unui caracter sau mediu - la
metraj artistic, o.A Klnd of Loving». generalizarea mentalităţii unei gene·
pentru Julie Christie. Berlin.
recom pensat Imediat cu Ursul de aur raţii şi unei societăţi, a unei păreri pro-
la Berlin în 1962. O oarecare tandreţe prii asupra contradicţiilor şi destinului
• 1963- .Billy mincinosul " du-
pă amuzantul roman al lui
în raport cu individul, un sentiment
sincer de ami rac iune în rapon cu o
unei categorii sociale de loc lipsită de
importanţi . Bovarismul şi lipsa de ac-
«Cow-boy»-ul : Keth Waterhouse
explorare sinceri şi atend. a vieţii ţiune şi în fond de orizont la Bill sint
cotidiene se detaş:eui din aceasti pri ml sugerate în filmul lui Schlesinger ca
cel mai bun 1965 - Darling .; fluentă, stil operi. de oarecare ambiţ ie, in fond tot o fiind o carenţă a unei importante pă.rţ 1
si o mare revelatie : Julie
film american Chri stie.
anchetl sentimentali'' totodatl lucidă .
înrudit prin apetitul descripţiei me·
il tineretului englez din clasa de mijloc.
Descrii nd 'Cum un tinăr provincial vi-
al anului 1969, 1966 - Departe de multi-
dlulul social cu «furioşii» epocii, Schle· seall d cucereasd. Londra, cum avind o
slnger nu ajunge totuşi la violenţa mid slujbl se dezice de ea, se cearti cu
Oscar-ul rr.ea dezlăntuită · după ro-
manul lui Thom as H ardy.
conţlnuti în unele opere caracteristice plrinţil, minte succesiv pe toad lumea,
noului -ni britanic, pbtrind un echi-
pentru scenariu, despre c.are S c.hlesinger libru armonios intre sentiment şi idee, O iubire imposibila
spune : C eea c.e imi plac.e între observaţie şi fantazare.
Oscar-ul la ac.eastă c.arte sint lucru-
rile simple c.are se supra·
pentru regie . pun cu luc.rurile dramalic.e . Biiiy mlnclno1ul
c.a·n viată ..

1968 - C ow-hoy-u l de la Schlesinger adapteazl pentru ecran

miezul noptii ,; dur , tandru,
spec.tac.u los. distins c.u O s·
c.ar·ul anului pentru regie,
pentru sc.enariu (Walter
Sald)
1969 - C onceptia domnului
Soame-s
20
povestirea «Billy Mincinosul• de Keth
Waterhouse, mult legatl de preocupi-
rile intime ale regizorului. Subiectul -
animat şi nostim, caplti în tratarea lui
Schlesln1er o tend. de farmec trist, o
tandreţe are relevl actei.li înclinare
umanlsd a regizorului, atit de nobilă .
dar şi atit de rari. în zilele noastre.
Poate de alei succesul la publicul cel
inclusiv iubitele sale, dedublindu·se
mental în ipostaze flota.nte şi revenind
in chip radical la brutala realitate pentru
el flri IOlire, Schleslnger Investighează
nu atît un ins pitoresc şi mediul aces·
tuia, cit tendinţele obscure ale unei
generaţii dtre evadare, către o liber·
tate chiar în zona fantasticului, tendinţâ
care avea să se concretizeze mai tîrziu
cu beatnicii şi hippiesll de diferite
tendinţe.
Darllng
Martor nu numai atent dar şi med1 -
dativ al epocii sale se defineşte Schle-
singer şi atunci cind investighează lu -
mea sofisticati şi contradictorie a înal-
tei socied.ţl în cDarling». O atitudine
de caldă umanitate în raport cu eroina,
o fati fermecătoare atrasi în virtejul
celebrltlţli propriei frumuseţi şi apoi
respinsă de contradleţia conţinută în
raportul cu o lume dreia nu·i aparţine .
dar şi o privire ntirid asupra mediului
O mare revelaţi e: Julie Christie.
social prin care autorul face o incizie
reveland o dad cu eroina .
Măiestria Iul Schleslnger se implin<lte
aici cu o vervă acidulată, cu o vivacitate
a observirii mediului şi a unei multi·
tudlnl de caractere. Atracţia sa mirtu·
risită către operele de început ale lui
Felllnl se vidOlte fructuoasi. Aspectul
de frescă a unei societiţl e atracţios.
niciodati static sau greoi, tipologia
expresivi şi fluenti.Mina sa de regizor·
pedagog se vidOlte din nou, împlinind
lui Julie Christie nu numai un rol de
înalti performanţi ci şi o culme a unei
cariere. Talentul actriţei se miş.d. liber,
fa.rmecul el se degaji spontan, senzaţia
dezagreabili de cficuu lips<lte, deşi
stilizarea, dotatul unor formule noi
nu lipseşte, tema impunînd acestora
(secvenţa «pariziană»).
Desigur recunoa.Jtem rezultatele
practice ale programei realizatorului
care declara: ci:Nu privesc actorii ca pe
niite marionete. h las sl-şl exploreze
liberi rolul pe care--1 interpretează .
Actorul aduce el însuşi o importantă tendinţă si impieteze asupra expresiei
contribuţie la rol». Cit de departe Cow-boy-ul de la miezul nopţii artistice, care în acest «Cow·boy de la
merge Schlesinger cu aceasd. metodă, miezul nopţii» devine exuberanţă ;i
„edem in mărturia adusă asupra lucru- rafinament. Nici micar latura senzuală .
lui la ultimul slu film, «Cow-boy-ul de Acea povestire simpli in care, de· sexuală a filmului, prezentă, nu dă
la miezul nopţii». Ba.z:îndu·se pe prie· clară Schleslnger, s·a regi.sit pe sine caracterul dominant al filmului. Mă·
tenia şi colaborarea strînd între cei doi însuşi, a fost transformată într·o dez· iestria autorului discerne. sensibil, sen·
interpreţi (Van Voizt, Dustin Hoffman, batere etică violentă în expresia ei surile sociale ale faptelor, destinul uman
iarăşi dol actori lansaţi de Schlesinger), realisti, intre conceptele de bine şi al personajelor in anume condiţii de
el improvizează - în timpul turnirii riu. S·ar spune o enunţare directl, epoci ~i mediu. Faptul că aici Schle-
- scene între cel doi eroi, le inregis· trilti a meditaţiei : cit de uşor e să fii singer jonglează cu expresia filmid.
treazl pe magnetofon cu scenaristul onest sau o clzitură morală. (viziunile cow· boy·ului conjugate cu
de faţlşl apoi, utilizindu-le, le Introduce O conştiinţl neliniş.titl, un ochi ac· realiutea) nu poate surprinde pe nimeni
in scenariu. S'"chlesinger rimîne, orice tiv şi lucid, incintat şi demascator, un care a urmi.rit atent înclinaţ i a monta·
am spune, un autor epic bazat pe un meditativ poet al firii umane, un lup· jistl a autorului. Dedublare.a lui Billy,
story ferm . tător pentru demnitatea omului, pen ~ secvenţa pariziană din «Darling», ob·
Nu am vrea în urma acestei sumare tru conceptul de om, un filozof al sesia Batshebei - jocul cu sabia. re·
analize si se excludl. poezia, lirismul raportului interdependent intre bine manenţele din altă existenţă ale cow·
operei lui Schlesinger. Acesta este ş i rău, aşa apare Schlesinger în ultimul boy·ulu~ toate exprimă.o încredere pro-
intrinsec operei sale. aşa cum face parte său film . gramatică in potenţele expresiei pur
din orice operi de arti veritabili. Peregrlnlrile în New-York-ul tutu· filmice şi dau operei sale un farmec
Numai ci el nu e ciutat, nici progra· ror straturilor sociale, a unul spirit straniu şi puternic. Este poate forţa şi
matic, ci e rezultatul unei sdri de poe- candid format dupi tipajul propus de calitatea filmului adedrat de totdea·
presa convenţională (un «cow· boy» una ciruia Schlesinger îi este un demn
zie proprie realizatorului unei anume
provincial, un •Billy» american ce a continuator.
contemplaţii şi investigaţii. Autorul
pare si·şi fi pistrat o zonă de copilărie luat-o din loc),parcurgerea unui mediu Personalitatea lui John Schlesinger
intacd., o puritate provenind dintr·o pentru el străin şi nociv pini la impii· ridici din nou problema falsei autonomii
copilirie fericită, aşa cum a avut-o, caţiile cele mal de jos ale existenţei, intre artistul novator şi tradiţionalist.
dintr~ atitudine morală pe care o dau totodad. ocazia unei mărturii asu· Personalitatea lui Schlesinger e dintr·a-
cultivă . pra unei epoci şi a unui mediu, care con· celea menitesl consolideze. să continue
Din această atitudine izvorlşte de· ţine în el semnele alarmante ale unui o tendinţl pereni şi fructuoasă a artei.
sigur umanismul profund şi invariabil destin posibil al umanltlţli. Filmele sale fixea.zi un limbaj şi nişte
al autorului, druia «nimic din ce·i Dintre autorii lmportanţi ,Schlesinger experienţe pe suportul rezistent al
omenesc nu·i e striln»-de aci predi· se remard poate ca unul dintre cei mai ideilor sociale şi umane. Prin aceasta
lecţia pentru o temi atît de umană ca sociali ai epocii noastre după acest ele au prestanţa şi, credem, durata
singuritatea. O regăsim la începuturi film·mirturie. Privind retrospectiv o- clasicismului, atita cit acea.sta poate fi
în «Terminus» şi la ultimul film care pera lui Schleslnger, obs de co -n cinematograf.
parcă reia tem• pe alt plan şi altl scari, latura de analiză şi critid
«Cow-boy-ul de I• miezul nopţii» . O vine preponderentă, B.ră
reglsim în «Billy• şi în «Darling».
Departe de lumea dezlinţultl
Sentimentul singurid.ţii stribate per·
sonajele centrale ale filmelor sale.con-
ferindu-le dramatism şi poezie.
Un asemenea personaj e desigur şi
Bauheba, eroina din «Departe de lu·
mea dezlănţuită», romanul lui Thomas
Hardy Tn viziunea originală a regizoru·
lui. Dornici a-şi ghi un tovariş de
viaţi potrivit,ea înceard diferite ipos·
uze ale slngurităţli, ale Incomunicabili·
dţil, pini ajunge să se unească cu cel
care de mult o aşteaptl, de fapt cel
hirizlt. în acest film animat de o ase-
menea fertili temii, dramatică şi poetică
totodatl, Schleslnger îşi di lntreaga
măsuri a talentului siu ajuns la deplina
maturizare. Descripţii de mediu, poe--
zia spaţiilor naturale largi, libere, ca·
sele engleze ale secolului trecut, o
tipologie umanii diversi dar şi foarte
personlficad, acelaşi joc actoricesc atent
condus, cu oarecare înclina.re poate,
acum pentru prima oari, dtre url,
tetrallsm de buni calitate. «Am o
pirticld de teatralism în mine», re·
cunoaşte Schlesinger pard spre a se
scun, parcă spre a se explica. Opera
aceasta majori de ampli respiraţie e
poate una din cele mai frumoase adap-
tirl pentru ecran din cite s·au ficut .
Simţul proporţiilor, al interesului vi-
zual şi de sentiment, ritmica bine
condusl, suspens·ul acordat cu destin·
derea. culoarea folositl cu eleganţi, pe secvenţa ,jocul cu sabia"
fac ca aceastl Saga a tribulaţiilor unei
femei singure către fericire, si albi suflu din „Departe de lumea dezlănţuită"
poematic, nobleţe ii spirit.
Dad unii ar reproşa acestui film Alil de puternic gravată in memorie.. , gire·flacărA a fiinţei lui.
unele inclinaţii dtre melodramă şi Allt de perfect realizată aceaslA secventă a Batsheba adoră acest om care-i grăieşte
unele lungimi justificate p0ate de stilul «indrăgoslirii» Batshebei! plenar despre bărbatul mult a şJ.eptat Nu
operei literare care a stat la baza Acea femeie liberă alergind in imensitatea cuvmtele vor expt1ma dorinţa ci fluturAt1le
ecranlzlrii, ln schimb ultima operi a peisajului fără s{irşit ... Aleargă disponibilă acestei săbii, oh, da, glasul armelor, smgura
realizatorului, aCow·boy.ul de la mie· pentru fericire, parcă spre a se dărui. Planu" limbă vorbitJ de acest bărbat al violentei
zul nopţii», este purificată de orice ten· largi. C ulori/e: verdele imens şi albul flu· tandre Un bărbat al geslului dur tradus in
turlnd al bluzei... mlngiiere. Sabia taie aerul sculptlnd--o parcă
dinţe de acest fel. Aici, inspiraţia auto-
Apoi, el: roşu (uniforma aceea elegantă) in neant pe cea cu adevărat dorită ; pt1mej-
rului s-a hrinlt din belşug 11 îndelung şi slatuar (supletea aceea virilă). dia de moarte devine abandon Jocul devine
cu viziuni culese chiar din viaţa reali Omul unei singure vocaţii: a 1nvinge. obsesie. Montajul senzatiilor direc.te, al
(vezi femeia care hrăneşte micul pui Suplu, frumos lntr--o bArbltie agresivă $1 viziunilor, dorinte sau refulări, simbolica
de marmod. în bufetul·bar), povestirea 1ritantă. O lucire a ochilor, a dinlilor carna- unor apantii, strălucirile acestei săbii care
care l·a inspirat fiind doar pretextul sieri, a sabiei sale alb-sl.rAlucitoare Jn soare se inc rustează pe memorie Care graveaza
naraţiunii cinematografice. Iritant sl.rălucitoare ... in mina lui, o pre/un- o pasiune dintre acelea care rămln pe viată ...
21
 racaraa unul
FILM
80
COIFESIUIE Radu Gabrea
stă
de vorbă cu
profesorul său de o singură
Liviu Ciulei.
Radu Gabrea: Ond am Intrat la Insti-
tutul de Cinemato1rafle, dumne.avoastri,
eraţi preş;edintele comisiei de
Liviu Ciulei,
ad mitere.
Uvlu Clulel: Un profesor de o sln&uri zi.
R. G.: Dupl aceea. cind eram student tn
a nul III, am venit sl vizltlm Buftea. ln cabina
de monuj se monta prima secvenţl din
uPiduru spinzuraţllor•. De atunci am stat
multe ore tn întunericul cabinei privind
ecranul luminos al Prevostulu i. N-am s5. uit
nlclodatl acea sennţle unici pe care am
avut-o tn faţa lma1Jnil cenuşii a secvenţei,
privindu-i pe Bolo1a. pe Klapka ... Am l!tep-
tat apoi d vid filmul. Cred d filmul cPl-
durea spinzuraţ.Jlont trebuia. continuat ...
LC. : Eu nu cred d uPiduren trebuia
contlnuatl.
R.G.: Dar ceea ce a urmat, consacrarea
dumneavoastrl în exclusivitate teatrului,
a fost ca o indeplrtare de cinematograf.. .
L C.: Nu eu m-am indeplrut de cine-
matograf, clnemato1rafsa a reuţlt si ml in -
deplrteze pe mine ...
R.G.: Cînd m-am referit la continuarea
<i:Pldurii spinzuraţllor», ml ginde.a.m la o
anumld. linie, ta o activitate, la o concepţie
de creatie care trebuia contlnuad în filmul
românesc. «Pidurea.. .. » îl dlduse acestuia
o soliditate, o stabilitate, pe care Istoria lui
preslra.tl, e adevlrat, de scîntel de talent,
nu o avusese pini la acest film. Eu socotesc
QPidure.a.„.» şi un rezumat .şi un program,
mal puţin stilistic cit mal ales mora.I, pentru
cinematografia noastri. Ch iar dad personal
·nu sint un adept al acestul 1en de ci nemate~
graf.
LC.: Nici eu. N-am fost nici cind l-am
făc ut, .şi nu sînt nici acum.
R.G.: Atunci, cunoscindu-vi ca artist,
nu-ml pot e11:pllca de ce l-aţi Bcut aţa, .şi nu
altfel. cPidurea... » este un film al unei ferme
poziţii stilistice. Sau cel puţin q.a mi s-a
pi rut mie atunci.
LC.: lucru curios! Am Bcut filmul a.şa
cu m e, din motive de producţ ie. Stilul fil-
mului a fost determinat de lentoarea proce-
sul ui de filmare. Ml.şclrile de aparat lente,
muk:lple, au fost pentru mine o poslbllitate
de a tnvlnce lentoarea timpului de produeţie
Voiam d bc un fllm foarte daslc, cu cadrt
statice. A.şa pornisem de la decupaj. Du fle
el n-am reuţlt, fie d materialul literar nu
ml-a dat voie; cert este d tu marea unul
prim plan de 2 m dura. "4 ore .şi o secvenţl de
60 m, trasl într-un singur plan foarte ml.şcat
se fllma în 8 ore: e normal el am ales cea
de-a doua modalitate Ji asta a Influenţat
nemllloclt stilul filmului.
R.G.: Se vorbe$te despre . un specific
cinemato3raflc. De anumite \rlslturi care
fac a clnemato&raful .d fle ln mod evident
o ard. a timpurilor moderne ''' asu nu
nu mai din punct de vedere istoric). El ar
n. pe scurt, arta cea mal aptl .d redea viaţa
om ului modern.
z1~
1 LC.: Mte ml-ar fi greu s1 fac o clasificare.
Cf'"ed d artele. cele .şapte, slnt ca ,apte cal
pe o pisd. Potoul este foarte departe .şi a-
ceasd întrecere - flri sfifllt. Ml-ar place
aici si-i citez pe Eminescu: u$1-a k>r între-
cere/ Ve.şnlcl trecere». ln cursl artele trec
pe rînd în frunte ş i exprimi mal bine un
anumit moment. De pildl, acum la noi con-
duce teatrul. ln S.U.A., ln clipa de fală.
conduce pictura. Şi asta se intimpll uneori,
aparent inexplicabil, pentru ci S.U.A., ca sl
rlmîncm' la exe mpluldemalsus,nuaredeJoc
o tradiţie picturali. Şi , cu toate astea, pictura
este acolo arta care exprimi cel mal puternic
fen omenul social american contemporan.
R.G. : Dar cum ar fi. ml întreb, daci la
noi ar fi acum «Momentul clnematografinţ
Care ar fi acel film Idea.I care ar putea sl dea
cinematografiei aceasti poziţie, acest rol
atit de importantl
L.C.: Eu nu cred în filmul Ideal, după
cum nu cred ln pictura ideali. Nu cred in
pinu idea.li. Nu cred in Mona Lisa! Cred
intr-o suml ideali de manifestlrt. Dar accep-
tind totu,1 termenul, un fel de fllm Ideal ar
fi cel care ar exprima cel mal lnten.s înţele­
gerea unul om, de fapt o lnţelegere a epocii
de titre un singur om. Cred în Importanţa
inţelecerli fenomenelor Istoric determinate.
Aceasd înţelegere trebuie sl fie tlpld,
contemporani.
R.G.: Existl.a.şadar, un fel de uecallute
in drepturb a temelor : ceea ce dl contem-
poraneitatea, actualitatea unul film, este
unghiul din care privim o temi, poziţia faţl
de ea a subiectului ,1 a creatorului.
LC.: Am avut un proiect, un film dupl
f:8acantele». Sint convins d ar fi fost cel
mai contemporan fllm care se putea face ...
R.G.: Un astfel de film ar fi foarte Inte-
resant tl pentru ci una din cele maf serioase
obiecţii care se aduc fllmulul· tn genera.I e
aceea. d este o ard. aculturall - la periferia
tulturll. O el, ontologic, nu poate Intra. în
leglturi cu cele mal profunde tradiţii cui·
tura.le, d nu poate atln&e nivelul fnalt de
s emnificaţii pe care ii atinge litera.tura, mu-
zica sau pictura. O el nu s-ar putea apropia
de mit sau de tra.&edla antld ... De asta ml
'i
se pare, de altfel. foarte lnteresand expe-
ri,nţ.a lui Pasollnl ...
L C. : Am vhut un singur fllm al lui
P;uollnl. «Teorema». Totul era.a.Ici de un nfi-
narncnt estetk ulu itor tn tratare, contra·
balansat aproape piN la vul1ar, otnl la or-
dinar, în drama turgie. O scheml de roman
foileton.
R.G.: Nu cred el ar fi ceva condamnabil
în asta. Dupl cum schema ci:romanulul foi·
leton• a dat în llterarur5 un Balzac sau un
Dostoievski, sl xlcem, tot astfel ,1 filmul
modern datoreui enorm schemei foileton.
Dar. în fond, schema subiectului este doar
o haini, un pretext.
L.C.: Nu e vorba de subiect. Nu subiectul
era de roman foileton, ci exista o vulprltate

Trebuie
să
vorbim
despre noi,
dar în
orchestra mare a
culturii mondiale.
•
Ne lipseşte
cineastul,
omul care să aibă
intuiţia necesară
ideii cinematografice.
E o meserie
• LC.: Cred el ar trebui si se faci mal mult
care trebuie făcută
la 42 • temperatură,
şi cu mult,
foarte mult
stoicism.
a schemei de tipul celei a romanului foileton .
R-G.: Spuneaţj mai inalnte, d la noi con-
duce acum teatrul. N-am înţeles nlclodad
11 nici calculul probabllltlţllor, de plldl.
nu-ml poate explica, de ce re,lzorll de tea-
tru ,1 fllm, are au constituit o generaţie
la sflrţltul deceniului al 1uelea, au evoluat
atit de diferit. ·
LC.: Cum se explld d ungurii, de plldl,
care au la ora actuali un cinematograf atit
de dezvoltat, au un teatru rlmu mult in
urmll Eu cred ci acest dec.ala) valoric între
teatru şi film s-a datorat ptnl acum condi -
ţiilor clnematoinflel. Cred ci a existat o
ina~llu.te ţi un dezinteres în crearea unui
climat. Pentru el. chiar t l acele clteva palide
personalidţJ care au incerat ceva tn clne-
matograna noastri, tl uneori au quul-reuflt,
printre care ml numlr tl eu, s-au simţit din
ce în ce mal tnstrilnaţl de cinematografie.
Şi se mal Pot cita cuuri. Eu, de plld l,
am avut pini acum trei propuneri. Una 1
fost a:Bacantelu, alta a fost a:Baltaiub. Cu
prima. de exemplu, nu a existat nlclodad
nici un refuz, dar nu a existat nici o accep-
tare. Problema era deosebit de actuali, atît
pe plan omenesc ~I soclal,cit $1 pe plan artis-
tic. Trebuia si fie un rbpuns estetic '' de
fond la a:Satyrlconuht lui Felllnl. Flcut mai
tirz.lu, filmul nu va ma.I avea nici o virulenţl.
ln privinţa celui de-al doilea exemplu, eu
am fost cel care poate un greşit sau, poate,
n-am fost destul de bine sfi.tult. Poate tre-
du:.~
~
buia si fac filmul aţa cum ml-a propus Ke-
narlstul Italian Amldei, scriind un alt per-
Iace.. sonaj dedt Vltoria Lipan : un personaj Anna
te-
..,... Mqnanl. Scenariu! avea, dealtfel, o lovituri
de maestru, în sensul tn care personajul a.re
le
em
nu apare n ici odată , Nechlfor Lipan se schim-
ba caracterologic în timpul filmului de trei
train orl . Respectul meu faţl de Sadoveanu m-a
cul- împiedicat sl fac filmul qa. Dv poate ar fi
...tt de exlsu.t un film care, chiar dad nu era
I~~l~
c::ibltazula, ar fi fost o punte foarte solldl
pentru a impune filmul nostru pe plan
t'.xpe- artistic'' cultural.
Apoi am vrut sl fac o:Vfsul unei nopţi
de vară». Propunere.a a fost prlvid. mult timp
~ al lui ironic tl n-.a fost tncurajatl. Abia dupl 5 ani .
ltunnfi- ml s-11 apus : De ce nu faceţi «Visul unei
c:ontn- nopţi de varl• l Dar Visul pierise!
ni b. or- R.G.: Exfsd o oportunitate a subiectului
din punct de vedere al cinematografiei Jn
genera.I, dar şi din punctul de vedere lndl-
dam nobil vlduaf, al autorului fllmuluL Acest lucru e,
ulul fol- din picate, maJ totdeauna trecut cu vedereL
ie s.au un Necesitatea. lnterioari trebuie sl preceadl
11 filmul sau tn orice caz sl ne rn armonie cu neces l·
foileton. utea exterfoarl a producltorulul. Ar tre-
11te doar bui ~te sl începem cu subiecte mal simple.
Cred ci avem o nejustlfiad. teaml de sim-
wbiectul plitate, teama de subiectul banal...
prltate L C. : Cred d dnemuoa:rafia noastrl tre-
buie sl. abordeze teme mari. Nu în suprafa.ţJ ,
ci în adinclme. Nu numai in vorbe, ci tl in
fapte, clei dad noi pe plan politic venim I•
ONU, de plldl. cu propuneri are stîrnesc
Interesul lumii lntregl, atunci de ce s-ar
complicea artiJtll nottri ln teme minore şi
n-ar Interveni în mod major în competiţia
ideologldl
R.G.: Senzaţia mea, care stnt mal tînlr in
cinematografie, este d nu am reutlt sl fim
sincroni, în esenţl, cu tot ceea ce se intîmpll
la noi, cu muuţille, cu prefacerile din con-
ştiinţa oamenilor, cu filonul major al poli·
tlcli noutre, toate elemente definitorii, în
fond, ale prezentului, Cred el ne lipseşte
adeviratul film politic. ·
LC.: Multe din lucrurile astea au rlmas
din plate în afara filmulu i.
R.G.: Nu cumva se datoresc toate aces-
tea unei anumite rlmîneri ln urmi a este-
ticii filmului P Faţi de cu a literaturii, de
plldll Sfera te,,,.tld • lui pare mult '""I
restrfnsl. Sau poate a.sta se lntîmpll pentru
el sint prea puţine filme $1 exlsd. tendinţa
ca fieare film sl fie exhaustiv. La llmld
idealul pare a fl un sln1ur film unic, Imens
atoatecuprtnzltor şi mal ales în care sl
găsim rbpuns la orice întrebare.
pentru încurajarea Iniţiativei Individuale a
creatorilor. ŞI cred d numai printr-o lnl-
ţiatlvl şi pornire personali a creatorului
poate leşi un film de valoare, reprezentativ
pe plan naţlonal tl Internaţi o nal . Ml se pro.
~~:c~~,d~~ ~~u;,~n:a~ ~:r p~t:~f:c1°~~
1
îmi dau seama dad acest material ~te fl
Interesant în contextul dnemato1rafiel in-
ternaţionale. Or eu 1 cred d, de la început,
trebuie d fim foarte actuali, sl vorbim
despre noi, dar în orchestra mare a culturii
mondiale, pentru d filmul tn special este o
ard I nternaţlonall .
R.G.: Am fost recent tn strllnltate cu
primul meu lung-metraj. Peste tot unde am
fost, am remarcat un Interes deosebit pentru
ce facem $1 mal ales cum facem. Rec.are gest
clnematozrafic al nostru este aţteput.
L C.: E foarte Important d teatrul ro-
mânesc intri acum într-o eupl noul: lntr~
în momentul saltului dramaturgiei orlglri'"ale
romlnqtl $1 face acest lucru cu nişte nume
remarablle : Mazilu, Sorescu ... Acest lucru
nu s-a lntimplat înd în cinematografie. Sigur
el e mal Important.I aici realizarea filmului
decît scrisul scenariului. Cred d ap. cum
aru. specucolulul teatra.I a stimulat dra-
maturgia (ard a specucolulul care, în mod
p.aradoxaJ, a fost stimulatl de scenografie),
ar trebui sl existe un element - Ideal ar
fi ca acesta sl fle regizorul - care sl. deter-
mine o autodepqlre a filmulul romlnesc.
Dar cred d în fond, el trebuie sl fie produ-
cltorull Da - cred d numai el poate
fia.cela!
R.G. : Dichotom ia regiei scenariului nu
mi se pare juni. Ond te apropii de o po-
veste- cu Intenţia de a o transforma in fllm,
povestea de care te-.al apropiat te tride.u:i
ca reslzor de film. Te trldeu:l 11 te deflnqte.
De aceea nu sint de acord el ne lipsesc sce-
nariile mal mutt decit regla, dar cred d ne
lipsette cineastu I. omul care sl albi. Intuiţia
necesari Ideii dnematozraflce.
LC.: Facerea unul film ml se pare un act
foarte serios. E tn primul rind un act de con-
fesiune tota.li. Am fi.cut primul film la 14 ani,
ca amator; visam si devin reclzor. Mult mal
tinlu ml-am dat sema dt de angajant, cit de
duvlluitor, cit de indecent poate fi actul
turniril unul film. e adevlrat ci. poţi sl te
eviţi, sl te disimulez.I, dar atunci Intri intre
cele 2980 de filme anonime care se fac în
,1
lume care au foarte puţin comun cu arta
cinematografiei. Acest act de confesiune
este tl un cumplit de Intim $1 de profund
articol de fond a.supra unei perioade a
creatorului, a concepţiei lui.
Din picate Kest lucru se intîmpll foarte
rar tn Istoria clnematoa:raflei. Se fndmpll
r.ir. pentru el foarte mulţi dintre cel ce fac
filme nu-,1 pun aceasd problemi. Cu cit
}i-o pul maJ mult,cu adt faci mal puţine
filme.
ll.G.: De aceea filmele «ideale• stnt atit
de puţine.
LC.: Fiimui Ideal - cum îţi pl•ce sl·I
num~tl - e determinat de adinclmra ,
slncerltate.i. tl personalitate.a aceluia care-l
~=:z:~n~:. ~i: !1s:i~~m1de~~ aJ n~eu7':
1
calului, ca'' un Ide.al al filmului de aventuri.
E o meserie care trebuie ficud la •2"
temperaturi tf cu muft 1foarte mult stoicism.
Convorbire consemnatl de
RADU GABREA
Foto : EDMUND H0FFER

Dc~i
eu
e
1tiam d întregul decor Al1erul -
)lmţeam d Intru în acel p.irc englez. ~I
ştiam el e vorba de o ţari cu totul 11 cu
totul alta decit An1lla - eu lntnm într-un
parc londonez. Era !Inişte. Veneam de la un
mapzln de antlchitlţl. Cumplrasem un (el
de ellce lun1l. de lemn. Parcul somptuos
era tn pantl. Ciripeau plslrele. Altfel era
linişte. Tremura un vlnt uşor prin boKhete.
ŞI deşi pe ecran totul se petrecea intre
blrbaţl, dlal<>1urf lntt"O militari, dlalocurl
tntre politl1tJ, tndlerlri între stinsa 11
dreapta. lovituri violente tn cap, mal ales tn
cap, cum numai hulicanli ştiu d. aplice lnte-
*tualllor - eu descopeream deodatl, tn
parcul pustiu, o femele ...
Ni se va putea replica Imediat: o:Z» e un
lll m politic. Pur polltlc. Critica francezl a
fost luclnati d , ln sfirilt, ln Franţa s-a
produs un fllm politic serios, tn timp ce
ci: Blow-Up• e tn afara polltlctl, el nu împarte
lumea fn dreapta fi rn stinp, e fi ceva
sodial acolo, fireşte, dar înainte de toate e o
crlml pulonall, cu un blrbat şi o femele fi cu
tncl un martor. filmele cu un blrbat şi o
femele pot fi sociale. dar nu politice ...
ş.a.m.d. Cine n.a tnvlţat sl &îndlm astfel ,
sl desplrţim at~ de necuceut (dql loclca
asta a Intrat de mult ln cucetul specutoru-
lul), adt de strtmb, atit de nerod fHmele
lumlll De undetlclne ne-a dat schematismu I
atesta firi moarte de a lmplrţl fllmele ln
«CU drqoste», O:CU politJd:it, «CU can(Sterb
ş.a.m.d. l Nu marii artltti, nu Dostoievski,
nu Stendhal, nu Eisenstein, nu, niciunul din-
tre el, el ne-au dat dntece de dracoste fi de
moarte, cu dra,coste fi cu polltlcl, balete cu
revoluţJonari , opere cu cancsteri politici
11 cu lndrl&ostlţl pe baricade. Ori de cite
ori a încercat li capteze aderi.rut, sl-1
developeze - fllmul a llcut politld 11 dra-
coste, ,1 a descoperit tn patimi aodalul•
11 ln csoclal• - politica. Dou fllmele,
multe, extrem de multe care au minţit
nerutinat atit ln drqoste dt fi în politld -
ne-au dequstat, fle de una, fle de alta, ne--au
flcut alercld, fle la subiectele prea politice,
fle la amorurile prea apolitice. Enorm de
multe filme au tript Tn politld, minţind .
delormlnd, dezlnlormlnd, dind albul drept
negru (sau descriind totul doar Tn alb li
necru) , Bcind din dreapta stinp sau Invers
- tl a minţi in acest domeniu esenţial al
vieţii noastre e la fel de crav ca a minţi în
amor. Poate fi mal crav, fllndd politica a
afuns azi sl decldl destinu! amorurUor. Iar
atunci ctnd pa.re a nu decide, atunci cînd se
pare d dracostea e lndllerentl la politld
sau c:autl a se abstrase de la ea - drama e fi
mal acutl. Incit «Z» (in pofida unor na.lvldţJ
şi enunţuri sumare, care nu ne lntereseul
acum) fi cBlow-Up» - fllme are nu mint
nfcl în politld nld Tn amor, fllme de analfzl
rece fi exactl a unor patimi esenţlale -
stnt, cel puţin pentru mine, comunicante,
osmotice fi nu ml mir- qa cum nu ml mir
ctnd descoplr într-un vis elementele aJtul
vis - d le pot vedea simultan, preluncln·
du-1e, amestecindu·le. lutnd de la unul tl
dind celuilalt, într-un lune Joc al subcon·
ltientulul meu de clnefll polltiz:at ptnl în
m5.duva oaselor, deloc uimit de noul mit al
occidentului, deloc vrljit de a.ceasd nouă
axloml: fllmul politic. Alndd, la nalba -
cum ar zice Sancho - ce alt chip sl la pati-
mile sociale 11 pulunlle Individuale declt
chipu I polltlcll ! Pentru mine, la aceastl
rlscruce de vînturl, a devenit axioma.tic a
face fllme politice (fle ele sem1poliţbte ca
acest «Z•. dcl nu o dat.I politica şi poliţ ia
11~ dovedit mal mult declt o ridlclnl
comuni llngvlstkl), dar esenţialule ca aceste
fllme sl nu mlntl ln politld.
Ca atare, femela era superbi. Femeîa
chema la dinsaun blrbat. Blrbatul vene.aspre
26
FRATEUITATEA
FOTOGRAFILOR
S-a minţit deajuns
în dragoste şi în politică.
~z~ şi «Blow-up> caută adevărul
în dragoste şi in politică.
•Z. cheamă in minte
parcul londonez.
Iar în parcul londonez,
de ce nu credeţi că s-a comis
o mmă Politică?
ea. o Tmbriţlp. el se Jucau printre copacii
bltrlnl, se rezemau de un stejar tl se d.rutau.
iar eu - captivat de aceastl pereche care
ulwe de lume-am început d-1 fotografiez.
Pas cu pas, ca la vtnltoare, fi duta.m , ii
adulmecam fi declanpm aparatul de foto.
crafiat, ascunztndu·ml, crlJuliu la soarta
lor. Un alt fotoiraf. tot de vinu. mea , la fel
de nebun ca tl mine dupl orice dTrl a vieţii,
fle ea 1Tn1e, fle ea vint-flxa febril mulţlmeii
du.llnţu l tl, ln crupuri, ln chipuri, ln spasme.
în iesturf. ci.III tl victime, oria.ne fi orzani-
utorf, mlclucl fi cranii, hullcanl li Intelec-
tuali, posesori 11 posedaţi. Omul Ileu poli·
e OC{l ll 1
tld. Toţi cel din jurul slu llcuu politld.
Parcul meu enclez probabil d. nu-l Interesa,
focurile dintre o femele fi un birbat sub
stejar tl prin larbi le erau strlJne în acea
clipi., doar victima - un blrbat frumos ,
fost campion ollmplc. maJ avea înainte de a
fi asasinat o vlz.lune a ceea ce înseamnă
mtngllerea unei femei, privind vitrina unul
coafor. Tandreţea, ca un refuz al morţJI.
Dupl care el se îndreapd drept spre moarte.
El C"ere ca o noul Imaginaţie sl cuverneze
faptele lumtl. Pentru acest discurs, ca şi
pentru cele anterioare, şi mal a.Ies pentru
cele viitoare - el va fi ucis. ln parc femela
Tml cerea aparatul de fotocn.flat. ·8lrbatul
nu mal era cu ea. Ea aterca dupl mine, se
ţinea dupl mine, vroia sl-ml smula:l apara-
tul - nu, doamnl, nu qa se discuti cu un
fotocral din ziua de ul . Azi, fotocralul e
unul din stlplnll vieţii pe plmlnt. El, chl•r
daci nu deţine uraniu, e o mare putere,
fllndd poate poseda dovezi. $1 ul - la
;~et:~~i~;::~e! ~:::~ ~~c~;!~
nu se mal poate tril, muri , ataca şi ucide.
lnctt - tn timp ce pe ecnn se desflşurau
radlocnfllle craniene ale celul ucis - eu
ml duceam acasi fi developam fllmul din
parc. Pe ecran, poliţia ar vrea - tn faţa
radlocraflllor - ca asasinatul politic sl fie
considerat un accident apolitic. Nu se poa.te.
cNu se poate• - îmi spun tl eu , constatînd
prin developlrl turba.te el am dovada unei
crime pasiona.le. dvlflfte în parc. Femela
imbritJ1lnd blrbatul, juclndu·•• cu el, sl-
rutTndu-1.tl îndrepta spre un revolver ascuns
într-un boschet. Iad-I t - exact tn clipa
ctnd oflclalltlţlle şi poliţia orqulul mergeau
la un spectacol de balet. Crima politlcl
(aceasta e o situaţie-chele Tn «Z•) se sl-
vif"1efte odatl cu un capolltlc. spectacol
de balet, Iar ceea ce plrea în parc o idlll -
tot npolltlcb - fusese o crlmL Dar cine
m..ar putu asl1ura d acea crlml paslor\ali,
nu era de fapt o crtml polltJdl Oricum, în
fotografiile developate aveam crlmlnalul,dar
nu clseam victima. Am fugit ln parc, noap-
tea.. am descoperit boschetul - tn ţimp ce
pe ecran, ziua, la antipod, celllaJt fotograf
avtnd victima ciuta criminalul. Fotoa:rafia
casl (i'.U asl, prlvi.lie cu prlvllle, om cu om.
M·am simţit deodatl frate cu foto&raful din
decorul alcertan. Nu am &lslt victima dar
deodad ml-am descoperit o fraternitate
intru cluure - dutarea dovezii, a adevl-
rulul. lntr-o ultimi slntezl. Tn1enunchla1
tn parcul londonez am tntlns mtna, am plplit
Iarba fi am chit un aparat de fotoa:raflat, rece
ca o mltraUeri, ca o arml. ŞI l-am strîns la
piept. «Z», a.Blow·U p• stnt fraţi, slnt con-
sanculnl nu numai prtn fotoa:rafllle lor. ci
prin patima cu a.re vor d developeze, sl
capteze tl sl flxez.e cea mal cludatl clutl a
lumll:adevirul.
ŞI ca sl merg mal departe, pfnl la capitul
parcului, ar nopţii din cZ•, pinl tn pinzele
albe ale lmqlnaţlel clneflle - voi spune ci
prin mine celebrul flnal din «Blow-Up». cu
acea pantomimi a sentimentelor definitiv
tnahep.te, nu e alteeva- prin puterea sa de
asociaţie - decit finalul din cZ• cu Imensa
llstl a lnterdtilor, a lnculpaţHor - de la
Dostoievski tl Marx pini la Moli~re 11 &chil.
Af& va arlta omenirea. sub ochii noştrf
do fotoCrafl, ln caro pini 11 spaima 11 croan
vor fi devenit Indiferente, dacl huliganii -
mllltarf, politicieni sau chiar Intelectuali -
ar Izbuti sl ne Interi.Id mişcarea vie, re-
voluţjonarl a splrltulul, ŞI daci omenirea
s·ar supune. ŞI dad omenirea s-ar teme.
Atunci ea n deveni mud, rece, un pa.noptl·
cum tn care s.ar mima-cu o ultimi tandreţe
inutili - viaţa plerdud. paradisul luptelor
de pe pl~lnt de unde a 105t alungat!.
Dar cu fllme ca cZ•, noi, vinltorfl de ciute
ciudate, dovedim el nu ne temem. E supre-
ma sa frumuseţe.
Radu COSAŞU
C{l llOflStră

spaima frumoasele
......tld.
aa„.
După felul perfid tn care este exploatat şi comercializat
SU8d8Z8
subconştientul uman, înclinăm s4 credem că cinematograful
s-a nAscut din i niţiativa Diavolului. Prea stnt exploatate cu
abilitate nevoile, spaimele şi aspiraţiile individului ca să sim-
tim pe aceste meleaguri aripa vreunui tnger .. E desigur doar
o blatA metafora, mlsllclsmul e la fel de plicticos şi de lara sens
ca şi alcoolismul...
Spaima de anonimat a unor indivizi e adeseori cumplită
Puţini oameni, poate numai filozofii şi ţiranii au curajul de a
admite anonimatul. Pe noi ceilalţi , mal slabi de înger, anoni-
matul ne sperte mai rău ca moartea. lncercim st ne eviden -
ţiem cu orice pret, sA se ştie ceva despre noi .. Spaima de
anonimat poate duce pî nă la cr imă . Am citit undeva că un
asasin lşl justifica besllalltatea prin dorinţa de a fi cunoscut.
de a apare tn prima pagini a ziarelor. « ~m vrut să mA Impun
lumii făc i nd o capodoperb - mărturisea asasinul ci: Nu-m1
stătea în puteri, atunci am uclu.
ln orice caz cinematograf ul a deschis - cel puţin teoretic -
pentru multi Indivizi posibilitatea de a scApa din anonimat
Gloria tn cinematografie e rapidi şi violentă. Nu-i nevoie de
ani de zile de aşteptare sau de discuţii tn contradictoriu; dacă
zlmbetul tău place, nu-ti mai trebuie nimic.„ Cinematograful
e prea tlnar, prea sălbatic ca sa aibă răbdarea de a aştepta
verdictul timpului... Oe fapt, cinematograful are o teamă atroce
de timp, el ştie ca timpul li macina, de aceea se grăbeşte să-şi
asigure glorie imediat... Cinematograful nu trăieşte din volup-
tatea eternităţii , el vrea bani. el vrea glorie, şi le vrea pe toate
ime<Uat Aşa ci, cinematograful e poate singura artă care-şi
face gloria cu mina lui, nu aşteapt! si-i fie dată NumArul
impresionant de festivaluri internaţionale demonstreazA aceasta
nerăbdare aproape Isterici. E limpede pentru toată lumea ca
în cinematografie sint mal multi lauri decit frunţile necesare.
Cu toate astea- ctnd e vorba de glorie, cinematograful n-are
simţul ridicolului... Puţin îi pasA ca unii esteţi vor strtmba din
nas a exigenţi şi plictiseală . El ştie ci asemenea esteţi sînt
puţini , cinematograful n-a pretins niciodată să hrănească.
timpul liber al filozofilor. O cinematografie «aristocratici»
este. cred eu, practic, imposibilă ... Democraţia aparţine inevi - „Prinţeso"
tabil de cinematografie. dacă ar nega-o, s-ar prabuş l. „ Chiar
filmele mai dificile au totuşi un public relativ numeros, rafinatul
Anton loni a devenit repede un cineast popular... Mitologia - fle u ,1 contemporani - nu este numai praf, în fiecare slptlmlni, un numir mereu crescind
Cine vrea să cucereasci gloria, nu se glndeşte să zdruncina domeniul fanteziei eliberate de lanţurile condiţiilor de perfizi agenţi ai lmpertallsmulul, du,manl odlotl ai
legile chimiei, nici să scrie un roman tulburător ... Cei care
doresc gloria Imediata se reped spre cinematografie, ln spe-
terestre, a visurilor, a Iraţionalului afirmat, în mod mi4clrilor de eliberare arabe ,1 ne1re. El bine, aceasri
paradoxal, în pllsmulri de o concreteţe uluitoare. Mai Sahari.de ori1lne berbero-bantu dupl tati, este suedezi
ranţa ca vor da lovitura. Cineva chiar tmi mărturisea că o sa
mutt poate declt banala lume reall. ale clrel conexiuni dupl mami. O asemenea descendenţi &.clllteu:I, In-
«dea lovitura» ... Nu mi-a fost clar de la l nceput dacă vrea să sint atft de dificil de sesizat, lumea miturilor pare gu- discutabil, sarcina desenatorului; Sahara apa.re doutl
comită o spargere sau un film de lung metraj.
vernati cu rl1oa.re de tainice le&I. de curente subterane cu toate calitlţlle fizice pe care doul decenii de cinema
Cinematograful 1nseamna pentru mulţi gloria imediata, gloria cu vlabllita.te îndelungul, de penlnenp tenace a cite 41 de crcomlc-strlps» le-au Impus ca model al sedueţlel
posibilă. Cine are curajul să reziste acestei ispite a Diavolului?
unei tipologll bine marcate. 41 al reu4itel.
Poate doar ţăranii şi filozofii „. ci:Fenomenul sueden, cum l-au denumit unii socio-
De cîteva decenii, tn filmul occidental sînt dutate
suedezele. De la apariţia pe firmamentul aştrilor cine- logi americani, corespunde unor mutaţii profunde in
Teodor MAZILU matografkl a celei care a fost ,1 va rlmine pentru tot- mltologla ldealulul feminin. Tlmp de multe secole, fe-
deauna simbolul neesalat al perfecţiunii, al feminltl.ţll, mela-model se caracteriza prin 11n1ltle, sliblclune. flzJd,
al graţiei, de la apariţia unicei Greta Gubo, cota fileelor delicateţe a trlslturilor, nevoia de a f1 ajutati 41 chiar
Nordului o.a încetat sl creud. Lexicoanele clnemato-- domlnatl de partenerul masculin. Ctnd tn primele de-
1raflce au inreslstrat la loc de cinste numele unor actriţe cenii ale secolului nostru, clnemaco1raful ,1 literatura
ca lnsrid Bercman. Zarah leander. Vlveca Lindfors , de colportaj au creat 1$a-zisa femeie f.ttall. cvamp.a».
May Brlu, Anita Ekber1. ln&rld Thulln, Bibi Anderson, 3ceasu era, înainte de toate, o filnţl exotki, venitPI
Llv Ulman, Ann Marcaret, Britt Eklund, Anita Sanders. pi rd de pe mar1lnlle realltlţli, suficient de ~.tranie
Iar allturl de ele alte sute 'i sute de compatrlote cu pentru a--1 sublinia raritatea ,1 a nu Impieta, in fond,
nume mal puţin notorii populead an dupl an peliculele asupra schemelor tradlţ.lonale ale ide.a.lulul feminin.
produse pe ambele maluri ale Atlanticului. Mal ales in ,1
Pini culoarea pirului avea o semnificaţie mitici lnstl-
ţlrlle meridionale hi tn primul rind ln Italia ,1 Spania) tuţlonallutl. Pirul blond era simbolul an1ellsmulul ,
lmaslnea blondelor WaJklril s-a Impus a o permanenµ al purltlţll, Inocenţei, fldelltlţll ln dragoste 11 dsnlcle.
,1
tlpologicl cu o mare valoare mitici comerclaJL Erolnele romantice 41 penonajele pozitive din melo-
Succesul frumoaselor suedeze nu are nimic de.a face drame erau blonde, precum Krlmhllda. Plrul ne1ru .
cu rlsunetul lnternaţlonal al filmului scandinav. ctnd în schimb, era simbolul sensualitlţll, al patimii cloco-
Greta Garbo cucerea ecrinele sllllor obscure, epoca titoare (Carmen, de ex.),al aaresMtiţli, dad nu chiar
de aur a filmu lui suedez luase sflrş:lt; stelele anilor post- al satanismului. Condiţiile contemporane au schimbat
belici sint venite numai rar din unlvenul berimanlan radical rolul femeii ln societate '' au destrlmat vechile
,1 şi-au ci'tliat notorietatea dincolo de hotarele Sue- simboluri. Mltolo1la zJlelor noastre s-a resimţit, de
diei. asemeni, profund,de creşterea ponderii populare an1lo-
Fetele înalte, blonde, statua.re 41-au impus prezenţa saxone fn cultura de masl (clnematoeraf. muzici Ufe>arl.
41 dincolo de lumea fllmului, tn elita manechinelor de dans, literaturi). care au Impus alte tipuri de eroine
modl, printre reclnele concunurllor de frumuseţe, populare. ln locul femeilor mt1none, la modi au devenit
printre modelele pictorilor parizieni, printre e1erllle femeile înalte, erotismul contemporan 141 cbqte tran-
poeţilor din Chelsea sau a artlttilor contestatari din scripţia mitici mal decrabl în blonde decit tn brune,
Greenwlch Vlllqe. Ond în urmi cu cîţlva ani (scena a sportul a determinat un nou model flzic fi o noul teh-
putut fi vlzutl JI într-o emisiune a televlzlunll noa.stret nici a ml4drll. Pe aceste coordonate, «frumoasele sue-
Aznavour ii prezenta pe Sammy Davis jr. tn &.ţa a ceea duu,benefldlnd $1 de larp popularitate tn toati lumea
ce se cheaml ci.le Tout-Parln adunat ln sala Olympia, occidentali a ceea ce a fost numltl crllbertatea scandi-
el ţ.lnea. sl subllnlez.e, cu or1ollul temperat de Ironie, navi a moravurilor1, au reu,it sl se lmpunl.
:a un semn al apropierii ,1 ca un Indice al succesului Şi de data aceasta, filmul s-a dovedit nu numai un fa-
mondeno.artistic. el «fiecare dintre noi dol i4I are sue- ,1
bulos 1enerator de mituri, ci un Instrument Incompa-
deza su. ln cea mal rlsptndltl ,1 mal lnfluentl dintre rabil pentru a transforma dorinţele, iluzllle, 1usturUe
revistele destinate elitei Intelectuale africane, crjeune difuze ale mulţimilor tn Idoli de o tulburitoare reali-
Afrlque», se publid, numlr de numlr, un cstory» în
bande desenate, a cirul eroinl este o bizari 41 fasclnantl
crMlss Saharu care, prin mijloace Jamesbondlce, face H. DONA
27
 Cu o luni înainte de a muri (la 53 de
ani), marele artist francez dldea un
interviu ln care spunea:
cOo I Slnt fericii/ Ar trebui s/J fiu
nebun dac/I "'""' pltnre de cel mai mic
lucru. Şi nu sini nici supentilion I
Şi reporterul era fascinat. cTare pll-
cut este (zicea el) lnir-o ·epoci de
contestaţie şi de scrişnirl din dinţi , sl
intilneştl un om care Iţi declari, firi
cea mai miel paradi, pur şi simplu el
este fericit . Acest cetite.an plin de bun
si mţ se numeşte Bourvil. A jucat multi
vreme roluri de Idiot, ceea ce,o ftlm
cu toţii, cere o certl Inteligenţi . ln
«Zidul Atlanticului», declari Bourvll .
«fac pe un zlplcit, da, pe un zusrav
care din creşeall la printre sculele sale
fi planul faimosului rid construit de
nemţi. Cu un astfel de titlu, nu ne-am
aştepta la un fllm comic. Totufl, asta a
flcut Marcel Camus.»
lntrebat de R'clne Dabert daci feri-
cirea lui o datoreşte vieţii sale private
sau celei profesionale, Bourvll zice el
«amlndorura lmpreunb. cMeserla ml-•
dat cele mal mari bucurii. De pildl
30
Cupa Volpl, la Veneţia, pentru cStri·
bltlnd Parisul» (de Autant Lara, ln rol
secund, rolul principal fllnd maclstral
Interpretat de Gabln). Bouulnot pre-
tinde el, afllnd de acel premiu, Bourvil
ar fl exclamat: cEI, asta-I buni! Mie,
premiu! Dar atunc~lul Gabln, ce sl I se,
deal•
cClt despre existenţa mea particu-
lari , zicea el, nu cred sl mal am ceva
de dorit. Am dol blleţl mari fi zdraveni,
o nevastl perfectl, care ml rlsfaţi .
Cit despre loviturile de ghinion, nici
alea nu-s rele. Dlmpotrlvl. ml lmple-
dlcl sl adorm pe lauri, ca sl zic aşa .
ŞI apoi e o ocazie ca omul sl-ti spunl :
data viitoare al sl te sileşti sl faci
mal bine..
Farmecul, orlclnalltatea lui Bourvil
este flrea lui de ţlran. ŞI Inel normand .
Nu-l chema Bourvil, d Andre Raim·
bourg. Bourvllle era numele unul sat
din apropierea celui unde se nlscuse.
cPersonajul lui (spune un critic so-
vietic) are doul faţete: ţiranul prost
fi ţiranul fireo. Rene Clalr, ln cTot
aurul din lumu, 11 di chiar un dublu
rol, tatl fi flu, ln care lntruchlpeazl şi
pe prostlnac fi pe fmecher. La şcoall
nu lnvlţa nimic fi chiulea mereu fuclnd
acasl, la fermi. Plrlnţll ' 11 glsesc, la
oraş, o treabl de ucenic la brutlrle.
Slujba lui era sl duel chiflele fi brin-
zoalcele la dlenţl ac:asl. Cu aceastl
ocazie se distra dlstrlnd pe mufterll cu
tot solul de ghidufll fi clovnlrll. Au
fost primele sale performanţe aetorl·
C8'tl. Aproape contemporane cu primii
paşi ln cariera muzicali. Brutarul era
trompetist ln fanfara municipali. Puf-
tiui se apuci sl lnveţe fi el trompeta fi
acordeonul. Renunţi la brutlrle fi se
face Instalator de canale. Pe clnd 1'1
flcea armata, la Paris, nu o ducea prea
rlu. Mere•• pe la balurlie de cartier
fi le clnta dansatorilor din acordeon
(pe bani). Cind s-a eliberat, a rimas la
Paris fi a continuat sl clnte. Ba chiar
a clştlpt un concurs radiofonic. lncepe
atunci seria neairi. Rlzbolul din 1939.
Cade prizonier. Dar evadeazl. i.1 schim-
bi numele. Va purta numele fals de
Bourvll, ca sl poatl tril clandestin, sub
nemţi, la Paris. Capltl un anpjament
ca acompaniator pe lingi o actriţi, iar
in 1941 semneazl primul slu contract
de artist de cabaret. Patru ani mal tir-
ziu, se va afla în fruntea artlftllor de
varieteu : tromped, acordeon, cuplete,
clovnlrll. Abia ln 1945 capltl un rol
de fllm: cFerma splnzuratului»; dol
ani dupl aceea, Barthomleu ii dl un
rol ln cNu-1 chiar aşa tlmplt». Un rol
Interesant, rolul slu tipic de ţiran
dublu, aparent prostinac, ln realitate
dat dr-acului. Criticul sovietic A. Bra-
ghinski spune el ceea ce a flcut Bourvll
din acest personaj era mult mal lntere·
sant fi mal origina! declt ce se glsea ln
scenariu. Scenariul a fost a.fii de mare.
incit Barthomieua transformat filmul
intr-un serial, adlugindu-1 doul alte
episoade ln care Bourvil e cAlb ca
Zlpadu, Iar apoi ele coeur sur la
maln ». La sfirtltul acestul fllm, iubita
eroului, Marie, li furi fi-I llsl firi
şfanţ. Atunci el se anpjeazl clovn. ŞI
in aceastl ultimi parte a filmului,
Bourvil se aratl un clovn de prima
minl. O recunoaşte fi viitoarea lui
parteneri (din cTot aurul din lumea),
Ann! Fratelllnl, membri a ilustre! fa-
milii de clovni francezi Fratelllnl. Dar,
lucru curios (adlcl nu chiar aµ de
curios). deşi adora circul 41 clovnlrla,
nu s-a !bat convins de prieteni sl-41
fad 41 din asta o specialitate. Anni
Fratelllnl spunea despre el : «Am fost
ulmltl cit de melancolic e Bourvil in
viaţi . E la fel ca şi clovni! printre care
ml-am petrecut coplllrla.
Ap se explicl simplitatea 41 4lretenia
populari a personalelor sale».
Melancolia şi tristeţea acestora vin
de la caracterul satiric 1.I unora din
comedllle jucate de el. Ap a fost nos-
tima, Ironica poveste fllmatl de Alex.
Joffe (•Casa de bani»). Un controlor
de metro, mare amator de romane
poliţiste, scrie şi el unul, în care descrie
cum bandiţii jefuiesc vagonul de metro
care transportl sumele de bani adunate
de la toate ••coanele. Editorii gisesc
istoria neverosimili. Atunci autorul în-
furiat se adre.seul unor gangsteri ade-
vlraţl 41-1 pune d execute operaţia aml-
nunţlt descrisl ln manuscris. Hoţii reu-
şesc, dar pini la urmi tot sint prln4i,
controlorul nostru e condamnat ca
autor moral la un an închisoare, dar
Intre timp romanul se publld, face mare
vllvi 41 autorul se lmbopţeşte.
Bourvll este un mare actor nu din
cauza hazului 41 naturaleţe! cu care se
descurci ln comediile de ziplceall 41
de qul pro quo. Un comic nu e mare
decit daci lmblnl umorul cu Idei crave,
cu Idei patetice, fle chiar odioase.
Astfel, unul din rolurile lui cele mal
serioase, mal orl&lnale, este acela al
judedtorulul din cles bonnes causes»
(Cauze drepte), unde magistratul e
lnvlns de coaliţia avocaţilor excrocl.
Aceastl tnfringere, qa cum o priveşte
41 o trileşte el, este o magnifici victorie
morali. E curios ce puţin cu se face
de acest admirabil rol. Tot aµ 41 de
personajul din .Osllnda cu doul feţu
de Cayatte, personaj odios, personaj
original, clei pentru prima oari ni se
zugrive4te cel mai hid aspect al amo-
rului mic-burghez_ Ca 41 marele burchn,
burghezul slrac socoteşte femeia ca un
bun, ca o marfl utlll. Dar în locul
vanltlţil de mare proprietar care vrea
ca bunul slu sl fle cel mal frumos 41
toatl lumea sl crape de Invidie, mic·
burghezul, dlmpotrlvl, vrea ca ne-
vastl-sa d fle ceva mal uriţld, qa cad
nu pofteasd toţi la ea, Iar el d nu fle
mereu cu frlca-n sin d I"'° la altul.
Aceastl curloasi concepţie are ocazia
d se materializeze in chip tragic, clei
un doctor de chlrursle estetici trans-
formi pe urltl într-o femele splendldl.
Domnul soţ, departe de a se bucura,
este furios. Dumnealui o vrea pe a lui,
ala slutl pe care o cumplrase el de la
agenţia matrlmonlall. pe vlzute. Va
lncepe sl budeze, apoi sl nu mal vor·
beasd cu nevastl·sa, apoi, turbat, va
ucide pe medicul care o operase 41 va
sflrşl la ghllotlnl. Aceastl evoluţie :
consternare, demenţi, crlml, moarte
pe eşafod, acest rol dramatic îndepli-
nit de un pirllt de mic burghez. profesor
de liceu, care duce pini la paroxism
instinctul de posesiune - un asemenea
rol curios reclama din partea actorului
o Interpretare nuanţatl, pe care cred'
el numai Bourvil putea s-o dea.
Asthi, ca un omagiu de recunoştlnţl
adus acestul mare dlsplrut, sl ultlm
rolurile de paiaţl în care produdtorll
i-au exploatat talentul, 41 sl ne
readucem aminte, cu adind admiraţie,
de cele trei roluri grave, tulburitoare
4i atît de orlglnale,lnclt cred el numai el
era ln stare sl le Interpreteze: judeci·
torul de instrueţle din cCauze drepte»,
profesoraşul mic bur1hez, dement din
meschlnlrle, criminal din murdirle su·
fleteasd, Idiot din abjecţie de pro-
pri etar (•Oglinda cu doul feţe»), în
sflrşit, sedtura, licheaua din cStri·
bitlnd Parisub. Bourvil,acel om fericit,
glumeţ mlndu, gospodar potolit 41
simpatic tuturora, a 4tlut, prin talentul
slu, sl dea viaţi la doul personaje
odioase, simboluri abjecte ale sentl·
mentulul de proprietar.
Cu puţini vreme înainte de a muri,
veselul Bourvll spunea scriitoarei Re..
gine Dabert : «Vl rezerv o surprlzi:
am lnregistrat un disc erotic cu Jacque·
line Malllan. Un text umorlstlo.
D.I. SUCHIANU
31
 dinastia
f orsyte
" - - -- - - -
Cînd în 1906 Galsworthy publica
primul său volum din Saga ce va
purta nu me le Forsyte, nu putea
băn ui, atunci cind cinematograful
părea o minune fără prea mult
vi ito r , că peste 60 de ani personajele
sale vor cunoaşte o nouă tinereţe,
un val de popularitate aproape
f ără precedent. lntr·adevăr, ecranele
televiziunii din toată lumea au
găzduit cca de-a doua sagă a dinas.tiei
Forsyte,
Difuzat mai intîi in Norvegia,
foiletonul a fost mutat de simbd.tă
seara pe luni seară, pentru că,
se pare, sălile de cinema rămineau
absolut goale. În Statele Unite,
pe canalul cultural. serialul britanic
a fost reluat de cinci ori. În Elveţia,
scriau ziarele occjdenta le, in serile
în care Eric Porter, Kenneth More.
Susan Hampshire şi Nyree Da,Nn
Po rter apăreau pe ecranul·dc-ca-
meră, pe ~osele se înregistrau mai
pu ţine accidente. După Spania. Po-
lonia, Cehoslovacia, Uniunea
Sovietic~. şi dupJ. cum ştiţi ţara
noastră, epopeea Forsyte a apărut
Tn sfirşit şi pe ecranul francez obţ1-
nind acelaşi record de audienţă.
Acest succes al televiziunii britanice
a fost recunoscut, pe alocuri cu
in vidie, de colegii lor de la 0.R.T.f.
Libr ăriile c:u reeditat romanul-flu-
viu în Livre de poche iar criticii
s-au lansat in comparaţii cu „Come-
d ia umană" a lui Balzac şi au pus
fa ţă in fata portretul Irenei forsytc
cu cel al lui Odile Swan. CeeJ cc
pentru un fr<incez nu e puţin lucru.
Donald Wilson, directorul emi-
siunilor dramatice de la S. S.C..
rcgi:orul acestui superspectacol de
televiziune, a fost cel care în 1965
a remarcat primul o tinără actriţă
pe nume Nyree Dawn Porter,
venită nu demult din Noua Zeeland,t
să facă teatru la. Londra . O distri-
buie în rolul doamnei Bovar)'
Nyree avea insă să ajur.gă cu ad~v.1
r at una dintre cele mai c..moscutc
actriţe din lume atunci cind şi -a
aliat personalîtatea şi talentul cu
un personaj al ltteraturii engleze.
Irene Forsyte. Consacrată printre
puţinii „monştri sacri" născuţi de
tele viziune, trupele de teatru şi o
d ispută cu insistenţă. lnterpretcaz.i
la Oxford „Unchiul Vania" al I-Jr
C ehov şi „Sfînta Ioana'' a lui George
Bernard Shaw. Acum, reface acel
, drum, abia de curînd posibtl 1 de la
______J
micul la marele ecran, urmînd să
apară in cu lori şi pe cinemascop
ca Jane Eyre al lui Emily Bronte,
Aces t succes a fost însă constr uit
de eforturi le unei întregi echipe:
18 luni de lu cru au fost necesare
la adaptare a r omanului-fluviu , s-au
folosit 30.000 cuvinte pentru dialo-
guri. au fost scrise 1500 pagini de
scenariu, s-au croit SO de costume
pentru fiecare episod, au apărut
150 de personaje de prim plan
şi s-au cheltuit 250.000 de lire ster·
line.
A .O.
Cel 13 Arsene Lupin
Companii cinematografice şi de
televiziune din mai multe ţări euro-
pene au colaborat la realizarea
serialului tv în culori „Ars~ne Lu -
pin" care va cuprinde 13 episoade
de cite o oră. Filmul este semnat
de Marccllo Baldi şi interpretat
de Raffaella .Carră, Nerio Bernardi
şi V1ttorio Sanipoli.
Con cure n ţ e
Din cele 5 ore zilnice de timp
liber, un locuitor din R.F.G. îşi
coMacr~ 3-5 ore televiziunii, ro„
d1oului şi lecturii ziarelor. Televi-
zorul ocupă jumătate din timp.
Teama că televiziunea va trans-
forma mulţi cititori de ziilre în
„spectatori'", s-a dovedit a fi ncjus·
tificatd. 61% dintre cei anchetaţi
s-au pronunţat în favoarea ziarului.
Numai 18% au declarat că nu se
pot lipsi de televiziune.
Greta Garbo
Ve~hca luptă a B. B.C.-ulu1 pentru
a programa pe ec:ri\nclc tv filme
cu Greta Garbo, S·a iriche1at c:u o
victorie. După cinci ani, M.G.M.
a consimţit sa vindă B.B.C.ulu1
drepturile de transmisie pent ·u
cinci filme interpretate de Divina
printre care •. Ninoc ka" „Anna
Karen1na" şi „Regina Cristina",
O altă concepţie
(Barbara
despre interpretare.
Kraftowna - Zbigniew Cybulsk1)
Miercuri seara la ora 8, televi~
ziunea prezintă una din1re cele
mai populare emi ~iuni din program:
telecinemateca. filme de altădată
- în reluare sau chiar în tîrzii
dar binevenite, prem iere pe ţară -
acto ri al căror farmec nu a fost
atenuat de scurgerea anilor, ne
aduc sfidarea veşnicei tinereţi.
l iltă de ce ne propunem să con-
semnăm în cursul anu lui care începe.
într-o rub rică aparte , programul
telecinematecii. Pentru început
~i;1ila~s~~~~~a saăs~;~;c~t~l~ri~~~vir;
autorilor ce ne-au fos t propuşi în
ultimele luni ale anului încheiat.
Am vclzut în premieră pe ţară .• Vi-
su l unei nopţi de vară" a luî Rein-
hardt. Am v.lzut Dovjenko. Kazan.
Huston, Stroheim, Has, Milestone
şi lncă mulţi alţi autori care au
marcat pietre de hota r pe drumu l
artei filmului. Am încercat să sta-
bilim o tra~ectone a programului,
Am observat atunci că el stă suL
semnul variaţiei. Acest criteriu arc
avantajul de a ne asig~ra, . de la o
săptămină la alta, înti lntri t1nemato~
grafice dintre ce le mai diverse.
menţinînd un fe l de stare de „sus-
pense-cultural" . Cu ce actori, cu
ce regizori ne vom întîlnî? Cu ce
producţie sau cu ce perioada a
filmului vom· lua cunoştinţă? l'e
de alt.1 parte, însă. acest crite11v
periclitează urm~rirea mar s1ste·
matică a unor felii din viaţa de 75 de
ani a filmului. S-a făcut totuşi o
astrei de încercare. tot anul trecut.
cind Florian P<:>tra ne-a prezentat
într-o cronol li, e bin~ documen-
tată unul dintre cele mai intere-
sante ,.,omentc a 1e cinematografu-
lu post-belic: neorealismul. Sâ
acceptăm ~ns drept criteriu rnrioţia
a• ta timp cit ea asigllră o mai mare
maleabilitate la gustlil fie~iruia. Să- l
accept m cu atit mai mLdt cu cit
telev1z1unta ne·a propus alte două
en1 ~pecializate; „Filmul pentru
c neftl1" (din păc<>te s-a renunţat
la dialogul de specialitate c;ire ii
pre sau post faţa) şi „Istoria filmu-
h11" 1'n comentario l lui D.I. Suchianu.
Să urmărim acum două dintre
filmele care au fost prezen-
t ate după o temă comuna: cea
de -a 'doua conrlagraţie mon~
dialJ.. 001 autori diferiţi, americanul
Lewis Milestone şi polonezul Voj-
tech Has au dedicat, la interva l
de 19 ani, două filme: ,,Hotaru l
întunericului" {1942) şi respecti'i
„Dragoste neîmplinită" (1963), aces-
tei pagini istorice de tristă amin-
tire. Cele două rilme prezentate la
intervale de citeva săptămini au
prilejuit un interesant foţă în fuţă
regizoral. Ele ne-au ajutat să ob-
servăm evo l uţia limbajului filmic şi
a stilului de interpretare.
Milestone relatind, la numai
cîtcva luni distanţă. evenimente real
petrecute într-un sat norvegian sub
ocupaţia nazisU, transmite ace l fior
al veridicului pe care numai adevă­
rata istorie ii poate imprima. Avem
În faţă un document slujit de reto-
rtca, de generoasa inspiraţie a ce lui
care ştie de partea cui st~ dreptatea
'i• crede in victoria cauzei sale chiar
at•1nci cind speranţa era pierdută.
Pe de alt.l parte. Milestonc plăteşte
tribut momentr.-lor de stringentă
actu.llitate în care şi-a realizat filmul.
p1erzindu·~e intr-o povestire prea
amănuntrt.L într-o subliniere prea
ostentativ patet1cd a fiecărui amă­
nunt.
Vo1tech Has. forţnt de reculul
de 25 de ani fa~a de evenimentele
descr1!:.e, recurge la o întrepătrun ­
dere continu.i intre trecut-prezent ,
care conturează perspectiva su-
biectivă a personajelor asupra
t1mpulu1 fn m1,carc, asupra felului
cum acesta modulcazd afectele, s~­
tuaţ1 Ic de viaţa, modif;că optica
asupra realităţH Stilul este mai
concis, eficienţa dramaticd mai suS-
ţinuta.
De aserneni compara.ţiu între foc~
tura JOCulu1 primului cuplu, Ann
Sherrd.1n - Errol Flynn şi cel de
al doilea, Barhara Kraîtowna -
Zbign1ew Cybulski este extrem de
graitoare pentru felu l in care a
evoluat măsurat dar consis-
tent conceptia despre interpret şi
i nterpretare în film.
Adina DAR IAN
33
 tele -eveniment
,,lumina
intimău
Sftşletoarele plictlsurl
(„Lumină Intimă")
Studioul nostru TV a realizat
unul din c.ele mai temerare acte de
~~~~ur;u d~~~~atfiÎ~~;c~eh~~I~:~~
„Lumină intimă•. Chiar dacă re-
dacţia nu a fost conŞtientă de fapta
!>a - dovadă lipsa unei prezentări
dl de cit substanţiale - cred el
noi trebuie să salutăm acea.su
.Lumină intimă• la televizor, ca pe
un eveniment.
Fără a fi ermetic, fără a fi eliptic,
abstract, abscons - filmul lui Passer
(cunoscutul scenarist al lui Forman)
e cei t un film dificil, condamnat
- d~ocamdată nu din vina sa şi
nici din a publicului - să nu aibă
oamer·i in sală şi cu atil mai puţin
n ca-1. ln jurul aparatului, căzind
in zona aceea blestemată numită
umar „film de artă", adică fără
ublic. L-am văzut cu ci\iva ani ln
JI mă. la Cinematecă , eram 15-20
de persoane, 2-3 au plecat, cei
are am rămas pină la sflrşit ne-am
ridical într-o tăcere de confesional
~i am leşit privind ln jos. Filmul
ajunsese la lumina intimă a fiecă­
ruia dintre noi . Nu e o temă cu-
ceritoare, fermecătoare - lumina
tntimă a fiecăruia dintre noi. A o
sesiza, a o capta, e încercarea de
Chin ş1 de caznă a oricărui artist
onşllent că nu a venit pe Jume
doar pentru a se amuza. Diflc.ultl-
ţde flmului vin tocmai din acest
hm al lui Passer de a sesiza in-
'Sesizabilul, de a capta „raza morţii".
fruml1~tea se pogoară din subli -
marea acestui ch_ln intr-o prelungă
şoaptă, ,într-o linişte şi o seninătate
o lu1toue, ca menuetul de Boche-
ini între două canonade.
N u forţez deloc visind la Bochc„
ni , la vloloncele, la muzică. Nici
o secvenţă a filmului - abso lut
niciunal - nu se desfăşoară rn
afara muzicii. Prima sugestie - la
primul nivl'" I al subiectului care
34
pa re atit de simplu lndt zici că e
de nepătruns - prima impresie
te duce la a identifica lumina neu-
tră intimă cu melodia pe care o
p urtăm peste t o t, cu noi„ in con·
certul nu o dată deplorabil al vieţii.
Un violoncelist soseşte de la Praga
ca sl dea un concert cu orchestra
amărită a unui orăşel oarecare.
El va fi gizduit - impreună cu
tlnăra sa prietenă - de un vect-i
coleg de conservator, azi biet pro·
fesora.ş, om cu ~amilie şi casă grea,
copleşit de grijile cotidiene, mă­
runte, enervante, care toate la un
loc formează acea metafizică insu·
portabilă definită de un mare filo-
zof german drept „a doua cădere
din rai a omuluj - căderea in
cotidian" . Filmul e ziua petrecută
de violo ncelistul praghez, aici ,
la margine de lume , pri ntre oameni
derizorii , pri ntre even imente mi-
nore - de la o lnmormintare la
masa de prinz, de la masa de prinz
la siestă şi apoi la somnu l de noapte.
Oameni trişti , oameni cenuşii , în
care simţi lnsă pllplind trist o lu-
mină - melodia. Miezul filmului
1
~n ~b~~el~nf~r:~)~ţ:~:~i7g:e~;:
nade" mozartiene executată, după
masă, în salon de patru bărbaţi -
violoncelistul şi fostul vio\onist, so-
crul attstuia şi farmacistul tfrgului
„acum pensionar•... Se dotă fals,
I ntrările sfnt anapoda , corzile
sclrţiie , ginerele li b oscorodeşte
pe socru pentru un d0t •greşit , far-
macistul se pllnge de un reumatism
la deget, dar toţi .ctntă di n plăcere",
toţi - obosiţi ş:i necăjiţi , mici şi
mărunţi - slnt ai lui f'!"lozart, „Mica
Serenadă" devine deodată un imn
al disperării tăcute şi ln acest timp
femelle îşi văd de ale lor, soţia
culcă copiii „care au polipi", soacra
explică tinerei pragheze ce exem-
ţii de gimnastică a ~ăcut pe vremuri,
pină n·au apuat·o durerile de
şale, pe urmă tinăra - îngrozită de
plictis - pleacă să se joace cu
pisicile, şi in acest timp bărbaţii
sint tot ta mica şi amărita lor Sere-
nadă„. Poate doar in Cehov să
mai existe o asemenea tuşă magis-
trală ln desfoierea banalului pentru
a ajunge la marile tristeţi, la sfişie­
toarele plictisuri. Iar noaptea, fie-
care l:isindu „ şi femeia să doarmă,
ce i doi foşti colegi beau tn salon.
căutind o explicaţie, evitlnd orice
declaraţii , visind din nou la muzică
şi la altceva, dezgustaţi de propria
ratare, nespus de tandri unul cu
celălalt, ca in c.lipa cea mai fraternă
să le vină ideea cea mai grotescă:
să asculte sforăitul celor ce dorm .
„Nimeni nu sforăie ca socrul meu ... ,
spune Bambas. Iar violoncelistul
praghez, fascinat, va bate măsura
şi va da ritm acelui sforăit, cutre-
_ •
~~r!to~er~~:~~a,.de;~·r ~= ~r~~
suveran şi armonioş -
duhul.
• r1zboa1ele secrete
„Lumina intimă" e visul „M1c11
serenade", conectat la sforăitul vital
şi inconştient al omului din ce in
ce mai obosit. E tandreţea. mereu
alertată de grotesc:, grotescul car-e
visează şi atentează mereu la o tar-
dreţe , o ultimă tandreţe inai01e de-
a adormi„. Cinematograful nu a
dat film „mai cehovian" c.a acea:;tâ
bijuterie lucrată in lacrimă şoptna
de Passer.
Sceptic, tot ca în Cehov, mă.
tem că slnt multe şanse ca .uest
eveniment să treacă neobservat,
mulţi ani .• ,
BELPH~GOR
Co-ntr· un film poliţienesc „cu
cărţile pe masă" , trebuie să curml
acest flux de intrări , ieşiri. scuze
polftlcoase , sunete, strigăte, ţirlituri,
care se tmpleteşte cu interviul, ru·
gFnd politicos pe gazde să încuie
uş•le şi sd lnchidd telefoanele.
Astfel slntem (aţă in (aţă , noi
tşi intenţiile noastre, aici la etajul 9
al televiziunii: Cornel Tode.a („di rec-
arul artistic al producţiei de film") •
Athonosie Toma (.şeful de rubri<;ă"
ol producţiei) şi reporterDI: ~ici.
in cetatea virtual rivald cu Buftea.
5, hia .şi Animafflm Ta un loc, unde.
p• nuu uzul micului ecran, s-<ir
produce fn 1971 (om tras pind acum
cu ochiul tn hirţoagele de pe masă)
6 filme seriale, 3 (ung- metraje. 6
filme de metraj mediu, 15 scurt· '
metraje, 25 document~re,
2_0 f'.lme
ştiinţifice , :s
filme muzicale ŞI 5 filme
de animope ..• Regretul interlocuto·
rilor pare a fi, pi.nă la urmă, acela
de a nu vorbi decit in ordine, neames-
tecot şi 1"4etodic: deocamdată despre
seriolul romdnesc ln 1971...
- Slntem aserviţi imensului nos„
tru public, care se pare că preferă
cu vehemenţ3 serialul - zice regi·
zorul Todea . Cidurile cu o frec-
venţă săptămina!ă par să ţină de
un specific al televiziunii. Acest
specific.. ne obligă şi pe noi să facem
nu numai să importăm . Ială c:um
s-a ajuns la ideea de a introduce
Tn planurile noa.stre produsul care
ar putea deveni pe lingă o bună
cină pentru far""ilia de milioane
de suflete, şi o valoroasă monedă
de schimb . ln clipa aceasta, mai
multe astfel de sedale sînt în plin
proces de fabricaţie: Paul Anghel şi
Sergiu Verona se precipită cu
finisarea unui serial, „Planeta se
grăbeşte", care va fi un serial
de montaj, o enciclopedie a
rnutaţ1ilor din ştructu?a geo-
politică a planetei în deceniile
contemporane cinematografiei. Cele
10 seru a 30 m1nute ne vor plimba
pnn cele mai bi.Zare compartimente
ale vie,ii terestrl!', de la modă la
şi de la artă
~ Cu ce mijloace tehnice (eoJ1zafl
ocesce sei iale.'1
- Cu un ext~rn de redus per-
sonal (e rindul lui Athanasie Toma):
ei pe tare ne vedeţi şi incă vreo
c ţiva . ln rest, obişnuita trupă teh·
'lică a Televiziunii - operatori,
monteuse, sunetişti , electricieni
- şi colaboratori extern i. Se pare
că entuziasmul e o calilate care
·uplineşte cantitatea, u neori •. • Sti-
lui eroic f"l pro pice oricărui lnceput.„
- Sperăm să observe aces:t
lucru (sau, mai degi::abă, s ă nu-l
observe!) şi spectatorii noş-tr i de
seară, şi piaţa mondială de. tele-
viziune. Căci, continuind cu enu-
merarea , mai avem destule planuri„.
revine Cornet Todea.
- Ne -aţi făcut curioşi. Vreţi să
continuăm enumerarea l (Din acest
moment, voclle interlocutorilor se
vor Tmpleti otfc de des, completate
cu răsfoirea hfrtiilor, incit vom
reproduce doar, pe puncte, ·esenţo
lor generică):
„ U rmă ri rea", serial în 7 păr11
a 52 mi nute , pe un scenariu de
Eugen Barb u ~i Nicolae J'jihail,
ln regia lui Radu Gabrea. Io! rolu-
rile principale George ConsÎantin.
Toma Caragiu, Ştefan Mihăllescu-
Br~ita , Marga Barbu, Gheorghe _l'-~i-
~:~~ă~:~::~;:~an o;a~g:~·Jea~~~~~
stantin ş1.„ o tinără interpretă depis-
tată prin„. mica publicitate.Confrun·
tare plină de tensiune a unor des-
tine , ln timpul urmărini unui post
de radio·emiţător ilegal şi a ute-
ciştilor care-l însufleţesc.
, 1 Anonlmu s", serial in 26 Ce
părţi (abia primele 6 vor fi ter -
minate 1n 1971), des.pre isprăvile
picareşti ale unui reporter candid
şi justiţiar care se izbeş1e in dru -
murile sale de felurite situaţii ne-
gative pe care le rezolvă ~n chip
neprev.\.Zut. Scenaristul T tus Po-
povici şi regizorul Cornet Todea
sint încă absorbiţi de preoc.upa.rea
găs.irii unui interpret atit de fer·
mecător Incit, potrivit unei reţete
celebre, „s.ă burnre cop1 t, 'iă lase
foniei le amor~ia te şi să·i "'a că pe
băi-baţi geloşi"'.
„Învi n gătorii", serial Jn 10
episoade, 1pspirat din activitatea. de
t.;Ontraspionaj: peripeţiile unui om
de ştiinţă român aflat peste hotare.
care devine ţinta unor activităţi
oculte. Scenaristul Ştefan Berciu
şi regizorul Ştefan Roman au term•·
nat decupa1ul, se fixează acum
asupra distribuţiei şi vor incepe
la turnar~a la sfirşitul ver11 ...
ln sfirşi , marele "s.enal de
fam lte~ al televiziunii româ-
neşti: după dilemadce discuţii, al
căror e<.ou in1:ă nu s·a suns, ş„ a
optat. pentru ecranizar1a dilogiei
călinf'sc1ene „ Bietul loan ide'' -
,,Sc rinul negru ". Nimic nu e mai
sigur dec it numărul de serii: două ­
ere pe ge
zec.1 ş:i şase . ln rest, producătorii
n ume de
t.v . păstrează u n total sl!Cret, pro- puterea
mi1indu.-„~ detalii pe parct1rsu l fap-
ln cite e
un mar
telor.„ pentru d
08$Ell.VATO R de un fa b
ce treb ·

Precum Legea, ei sint implacabili.
(„ Incoruptibilii")
\.
r~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
tele-sfîrşi t săp~;;S
de
în actiune
,
Sîmbăta avem rendez-vous cu se-
rialul. Simbăta e seara lui „va urma".
Simbăta, după Simon Templar, după
Ben Quick. după John Stecd. 0ii
aşteptăm acum pe „lncoruplibilii ••
•. Incoruptibilii" este un· serial dur,
un serial cu secvenţe-şoc, un serial
cu înfruntări pe viaţă şi pe moarte.
Sintem departe de aventurite fnsăi­
late. de eroii fără teamă, de finalu-
rile miraculoase.
„Incoruptibilii" înseamnă lumea
gangsterilor. „Incoruptibilii" in-
seamnă lumea prohibiţiei. Şi una
şi alta refuză bătăile cu flori, jocul
de confetii, gluma de carnaval.
Există un stil al „lncorupttbililor'',
un stH sec, cvasi-documentar. fără
înflorituri de prisos. Există un sus-
pens al „Incoruptibililor", tensionat
la maxim_um, d_us meşteşugit pină
la explozie. Există o atmosferă a
"Incoruptibililor", cu străzi în pe~
numbră, cu _ba ruri _de noapte
populate de figuri pitoreşti ale
lumii interlope, c.u sâli de intilnire
ale capilor de bandă, cu nesfirşite
depozite. trenuri sau camioane c.are
ascund băuturile prohibite.
Dacă ne gindim bine, fiecare nou
episod din „Incoruptibilii" nu e
decît o variaţie pe aceeaşi temă.
Dar variaţia este str.llucit execu-
tau.. Iar regizorul (fiindcă serialul
are pe generic nu unul. ci mai multe
nume de realizatori) îşi pune toată
puterea de invenţie în joc. Fiindcă
tn cîte episoade n-a fost vorba de
un martor care trebuie păstrat
pentru do"W"edirea gangsterilor? Sau
SEl\VATOI\ de un fabricant clandestin de whisky
ce trebi.ie reţ irrutl Sau de un sp3r.
J"'
gător de bancă care trebu~e prins
asupra faptului 1 Şi totuşi nici o
clipă seri;:i.lul nu e monoton. BIUlia
dintre bine şi rău e dusă de fiecare
dată cu aceea~i încordare.
.. lncoru ptibiiii " sînt Legea. Şi
precum Legea slnt implacabili. Ş i
precum Legea nu zimbesc. Şi pre-
cum Legea nu pot accepta echivo~
cui. Serialul acesta are ca erou
echipa poliţiştilor. Bineînţeles.
;~~~:aj~j ~~ei~~~I 1e~. Elfo~r~e~~:
Sti lul filmului este respectat şi în
portretul acestUta. Ness este omul
de acţiune prompt, hotărit, inte-
ligent. N·are extravaganţe (nu-ş i
po~ permite să aibă), n-are ve~i­
Uţ1. de . super-man, n.-are chip de
1rez1st1bil don Juan, pe ş i nu-i lip-
seşte atracţia masculină. Odat ă crea-
t3 imaginea lui Ness. actorul (Ro-
bert Stack) ştie s-o păstreze. Ness
şi echipa sa trec dintr- un episod
în altul fără schimbări esenţiale
d~ structură sau comportament.
E1 sint mereu aceia.şi. Se schîmbă
însă de I.a un episod la altul perso-
najele din lumea gangsterilor. Ele
dau culoarea, pitorescul serialului.
Durii au fizionomii colţuroase sau
şirete, au ticuri (un rls forţat, un
fel gijîit de a vorbi), au un fel parti -
cular de a aq iona. La ac.est seriat
bărbătesc şi de bărbaţi, femeia e
puţin prezentă, mai mult ca perso·
na j de plan doi (în baruri, în locuin-
1ele gangsterilor) şi devine rar o
identitate aparte (ca în episodul
„Cognatul de, Bouvrais").
Pe măsura lumii pe care o re„
constituie, pc măsur~ acţiunlt, Jn „ln-.
coruptibilii" replica este economică.
strict funcţionald. Personaiele ($i
~~;iid~aj~c~~i ·~;er::v~~~~~ă)E~~~
însă cuvîntul comentariului care
comprimă timpul. spaţiul. care ne
introd uce în acţiune şi care con-
chide asupra ei. E acea sacadau.
unică „mcoruptibtl3 voce" (cum a
numit-o Radu Cosaşu). Ea este
d1~~~~~~np~~bi~~~oră m:i ser;~;~~~nă
simţu.I imaginii (acţiunea este exce-
lent vizualizată) şi simţul montaju-
lui (povestire• n-are lu cruri de
r~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
telesport
este
un non-sens I
CrOflica reportaiu1ui sportiv la TV
este - trebuie s-o spunem dintru
i.w"_eputul acestei rubrici - un non-
sens. (Motiv pentru c.are, de altfet,
am primit cu plăc.ere să. o susţin in
coloanele revistei "Cinema"). Ea este
un non-sens deoarece obiectul no.1
al analizei, adică reporterul (pentru
că imaginea meciului de football,
oricit de notabile ar fi diferen1ele
de ochi sau inteligenţă ale regizo-
rului şi operatorului e condamnată
90% măcar din timp, la redarea
fotografică, „naturalistă" a jocului)
este inutil.
Să propunem o experienţă. Dacă
pnn accidentL, crainicul radio iş1
intrerupe relatarea. noi nu
mai
aflăm nimic despre desfăşurarea
)Ocului: fondul sonor al tribunelor
este incapabil să ne ajute a urmări
fazele lntrecerii. Aşadar, prezenţa
crainicului este indispensabilă re-
portajului-radio. Dacă însă, datcr
rilă aceluiaşi tip de accident, comen-
tatorul tv. tşi suspendă activitatea
orală, noi 'W"Om lnţelege tot ce se
petrece pe gazon: imaginea. posedă
facultatea de a ne ajuta să urmărim
fazele meci~ui. E ca şi c.um am asista
la un film fărl cuvinte, din catego-
ria „Insulei" japoneze sau (punind
în paranteză realitalea sonoră a
stadionului) a peliculelor din era
filmului-mut, deoarece aşa cum în
„Goana după. aur" timpul şi spaţ iul
sint indicate prin inserturi-. ceasul
stadionului arată momentul acţi­
unii, iar tabela de marcaj ne infor-
mează despre mişcarea .scorului Ra-
pid-F.C.Milan 5--0-; România - Bra-
zilia 7-22 • ln ase menea condiţii,
elib~rat adîcă de obligativitatea de a
furniza informaţii primare (Lllcescu
a pa.si.;t la Tufan, Ghiţă prinde min-
gea trasă de Du mitrache) şi de a se
transforma într-un om-pleonasm, co-
mentatorul tv. işi poate (şi de
fapt, pentru a supravieţui trebuie)
să ne ofere informaţii despre planul
doi a.l faptelor. Inutilitatea sa
congenitală se transformă -n privi-
legiu. Scutit să arate ceea ce se vede
pe ecran, comentatorul tv. este
chemat să ne arate ceea ce m.
se vede:
a) Viaţa de dincolo de jocul spor-
tiv. Crainicul radio este. cum spu-
neam,_ legat de. descripţia terestră
a mec1ulu1, şi de aceea. ori de dte on
incearcă sl fugă. pe dimensiunea
cealalU, poate fi bloa.t de-o faz3
tocmai atunci •vl'tă: ••• „ Radu
~~nwe1ller - demarează el pro-
f 1t1nd de-un moment de lincezeală
a partidei - are 2'"1 de ani şi s-a că­
să.toric a.hl~ăreri la Sfatul Popular
al sectorului lf cu„. dar iată că Do-
mide preta. o pa.si de la Broşovschi
ş1 .şuteazl. cu stingul •.• dar scuza.ţi,
vot re.vem. deocamdată asistăm ta.
o lovitură liberă de la 16 metri".
ln schimb, reporterul tv. poate
vagabonda ln istoria lui Nun-
we1ller IV, . oferindu-ne, aşa cum
1)Rl~ll 1 1nf•ret~tc..
'l) O.ti·mi vout„.
pdsos. este ritmată pc ad:-e şi pe
aMambtuf epfsodului).
Şi în fiecare simbăt it vrem pe
Eliot Ness înfruntind temutele
gang-uri ale lui Capone, Nitti şi
ale muttor altora.. Şi în fiecare sim-
bă.tă sintem alături de acest neso-
fisticat apărător al legii. Deşi un-
de.va. secret. nemărturis.rt. tn mine
' ;:~~:V~1t:~~~a~~~~~ ~r;:~~~
e o altă poveste car~ nu ştirbeşte
cu nimic atracţia „lncoruptibi.lilor„.
Al. RACO VI CEA NU
....
- -- - - - '
face Cristian Ţopescu, puncte car-
dinale din viaţa sportivului: poate
vorbi despre valu ptatea lui
Dan Coe de a lansa lum inări în
careu , ca şi cum s-ar juca c.u moartea:
poate informa despre neliniştile doc.-
torului Tomescu în legătură cu
fractura lui Dinu. Dacă speakerul-
radio se com po rtă asemeni unui
romancier comportamenteist (beha-
"'!lOUrist) care devine „imperso-
nal" notind numai ceea ce observă,
reporterul tv. este precum pro-
zatorul psiholog, cunoscind istoria
personajelor şi ştiind ce gin desc ele.
b) Ev~nimentul. Orice intHnire
s.portivă declanşează.a pari ţiaunu\ eve-
Ri m.ent (inclusiv meciurile emina-
mente plictisitoare. care dăruiesc.ast­
fel subiecte de analiză. şi pamflet).
Evenimentul mecJulu i de footba.JI de
la PloieŞti dintre „Petrolul" şi
„Dinamo" l-a constituit după cum
ne amintim (şi ne vom aminti multă
vreme) eliminarea portarului di-
namovist Constantinescu pentru o
violenţi fărl brutalitate: enervat,
port.arul bucureştean a arunc.a.t cu
mingea. in Dridea„ Hotărirea arbitru-
lui Zaharia Drăghici a fost un fapt
de natură să hotărască soarta par-
tidei. Un fapt rarissim pe terenurile
de football. Un fapt, poate unic.
Comentatorul, Aristide Buhoiu. a
inregistrat şocu\ provocat fireşte
de decizie, amintindu-l atent şi cer
rect din timp in timp. Dar nu la tem~
peratura necesară. El. dacă nu gre-
şesc , ar fi trebuit să intuiască urgent
c.aracterul de eveniment al elim inării
ii să sară, mult mai western decita.fi·
cut-o. pe uluirea născută: - Ce spu-
ne regulamentul in lesătură cu a-
semenea sancţiuni distrugătoare?
- Cînd. cum ~i unde s-au mai dictat
asemenea pedepse capitale 1 - Ce
spu n gazetarii-colegi aflaţi lingă mi-
crofon 1 Apoi, ln pauză, ce ne de-
clară pe ecran arbitrul intrat in
istorie. ca un Lo Bello al Plo•eştiu­
lul 1 - Dar portarul Constantinescu
ce zice 1 - Dar antrenorul echipei
D;namo? Hotărirea arbitrului Za-
~:;i~n~{~f~i~in e:~el~e~~~~u~~~;;
m.J trec prin faţa glasulu i decit o
singură dată in viaţă,
c) Stare.a de spirit. O întrebare
sportivă are două stări de spirit:
una aparţmind cefor ce ţin cu
viitorii învingători, alt.a m:stalcrtă în
sufletul suporterilor răniţi de per.
spectiva infringerii. Comentatorul
s~. va pune a~dar la priza de cu -
v1'"ţă, devenind mai ales la meciu-
rile internaţionale purtător de
cuvint al maselor tremurinde ...
Am ascultat mai de mult relatarea
din Olanda a meciului Eindhoven~
Steaua la football. Gazdele înscriau.
conduceau. invîngeau. iar reporterul.
aflat intr-ade~ăr pc aceeaşi lungime
de undă cu noi. recepta loviturile cu
ttnguiri autentice. Eftimie (Mac.he)
Ionescu - despre dumnealui e vorba
;.~~~i. să plingl pentru 20.000.000
...I. MlllOO,._N
35

ciair
sau optimistul
Privind peisajul operei lui Clair,
am revelaţia URUi „deja vu". Da,
aceeaşi detaşare, aceeaşi încredere
programatică şi profilactid in om,
aceeaşi privire ironică, maliţioasc1,
înţelegătoare chiar cînd satirizează,
aceeaşi succesiune rapidă de întim-
plări, toate cu latura lor amuzantă
- deşi, uneori. 1it sine, oribile -
acel11şi rezon moralizator, acelaşi op-
timism funciar deci. Aceeaşi formă
el~gantă, elaborată, unde chiar peni-
bflul devine element decorativ. Aceea-
şi artă de a place. Şi, mai ales, .lCea
manieră de a spune din afara /ucru-
r;Jor, care nu e răceală, nici dispreţ,
ci metodă a analizei şi sintezei
unul filozof. Desigur, acesta e: desi-
gur, Voltaire din „Candide" I Şi
îmi apare în minte o afirmaţie a
acestui ciudat cineast: „Cel mal
frumos timp pentru mine ar fi fOst,
desigur, secolul al XVIII-iea."
Dar la Clair plăcerea deducţiei
logice, deloc lipsita de nuanţă, sub-
tilitate, ironie (îndoiala nu e izvo-
rul întrebării?) e şi plăcerea urmă­
ririi acţiunii propuse ca pretext a l
unei meditaţii active, lucide. E un
fel de degustare a clarităţii. „Tot
ceea ce nu e clar, nu e francez"
- spunea Rivarol, iar opera acestui
„Clair" (clar) este cea mai clară din
toată cine:natografia franceză, fiind
fn acelaşi timp sedudtoare prin far-
mec Ş! umor subtil. Autor complet,
ci se relevă un autentic cineast de
structură moralist-literară. Astfel
c-el m:lJ tradiţional francez dintre
regizorii avangardişti şi ai „sonoru-
lui", cel mai stilizat cartezian şi cla-
sic, reuşea a fi profund original
pe calea sa proprie, a acestei ironii
detaşate, şi totodată ce l mai mare
Aceeaşi artă de a place (Gina Lollobrigida
36
creator comic al e;:pocii de după
Chaplin. Filmele „s.a întîmplat
mîîne", „Tăcerea e de aur", „Frumu-
seţea diavolului", „Marile manevre''
se adaugă capodoperelor artei cine-
matografice deveniU clasică şi de
s·ne st.it.ltoare, stăpînă a conştiinţe­
lor şi a unor mijloace de producţie
considerabile. Faptul că, trecind
prin încercările comerţului şi ale
concurenţei celorlalte arte, filmul
se salva păstrindu-şi nobleţea şi
chipul său propriu, se datora ge·
niului lui Clair, în mare parte. Dar
fermecat de „barbaria acestei arte",
a şfirşit prin a o „civiliza", a o alinia
tn rind cu celelalte. Ciştig? Victorie,
dar victoria sa umbrea şi nedreptă­
ţea mari creatori de artă filmică
zvîrliţi înainte de vreme în uitare.
Acest lucru îl ştia bine Clair cînd
cu al""t.ărăcitme, la o virstă tînără, se
alarma d tn cinematograful cu o
evoluţie atît de-rapidă „geniul arde",
observînd cum un Abel Gance sau
Erich von Stroheim sint depăşiţi in
propria lor viaţă de maşinăria pe
care ei înşişi au pusp în mişcare,
Beneficiind de un sănătos simţ al
existenţei, Clair se sa l vează pe sine,
salvind în fond însuş~ cinematogra·
ful. Dar îndoiala artistu lui rămine
n:iare: ,.Astăzi cinematograful pe care
l-am iubite atît de departe de noi„.
lncerti1udinea ne cuprinde pentru
viitorul cinematogl"afului", Poză?
Sinceritate l Oricum, aşa spunea
într-un cuplet: „le temps passe
malgr~ tes cris/le compteur en
marque le prix" (Timpul trece
orice·ai spune, Contoarul marchează
sume).
Savel STIOPUL
antologie
duminică
la ora.10
C inemate~ c111 d uminid dim ineaţa.
Oen ina ţ ia : tineret.
Scopul: culturi cinematorraficl prin
i nte rmediul cel or mai reprezenutive
film•d• ieri şi deui.
Specificul: filmolorta comp.aru!, nu
numai ieri cu e:r.i, dartiiericu ieri
fi n i cu ni, inclusiv posibili tatea de
a prelunal c:o mp a n.ţillo cu tot ce
oferi ecranele cinmatografelor la zi.
Primul program pe luna decern·
brie a pus alături •. Criminalul"
(1960) şi „Accidentul" (1967) de
Joseph Losey. lmpreună cu „Pentru
şi Gerard Ph ilipe)
„Arcul de Triumf", triumful unor incilniri
ţară şi rege" asta poate da, dacă nu
un portret complet losey. cel plJţin
o idee despre complexitatea creaţiei
lui şi despre cinematograful pe care-l
practică. Un cinematograf sobru,
cu emoţiile reţinute, cu senzaţiona­
lul copleşit de adevăr. Pentru că ,
atunci cind Losey alege o închisoare
drept loc de acţiune şi nişte deţi­
nuţi drept eroi - ca în „Crimina-
lul'' - asta nu are nimic de-a face
cu spectaculozitatea obişnuit.1 , ci
este un prilej la fel de bun ca ori-
care altu l de a face analiza psiholo-
gică a unui mediu . „Criminalul"
este o radiografie perfectă, făcută
de ui:i mare speci.ilist care nu are
nici un dubiu asuPra locului în care
s-a format tumora. O astfel de radio-
grafie este şi „Acd'dentul", numai
că pacientul este altul. este mediul
obişnuit, este societatea engleză din
zilele noastre in care, ca în orice
societate de altfel, destinele genera-
ţiilor se intilnesc şi se influenteazl
reciproc. „Accid1;:ntul" este „La dol-
ce vita", coborîtă din sferele înalte
ale societ.J\ii înalte pe pămîntul de
toate zilele.
Avant la l•ttr•
„Speranţa" (Andre Malraux -
1937 - 1938) şi „Arcul de Triumf"
(Lewis Molestonc 1947). „Speran\a"
este unicatul. Nu numai în şensul în
care „Anul trecut la Marienbad" este
un unicat, dar şi privit ca singura
experienţă cinematografică a unui
marc ser 1tor. Facut chiar în timpul
r.\zbo1uhu civd din Spania, nepro-
iectat pe ecrane - din cauza izbuc-
n1ri1 celui de-al doilea război mondial
- decit in 19'15. „Speranţa'' e filmul
politic ,,aval'\t la lettre", Putea să
aparţină foarte bine cinematogra-
fului sud-.1mcrican al anilor 1965-
1970. Construit pe un singur episod
din romrtn - de altfel Malraux nici
n-a dorit o ccranilare, ci versiunea
cinematngr.1fică a ai::eluiaşi eveni-
ment ,,Speranţa" e un film stra-
niu şi derutant, în egală măsură
anti-ecranizare ca şi anti-cinema.
Senzaţia d~ eveniment înregistrat
cadru
tarea
este r
putea
n-a sr
mut. D
de rts
jm.,.„·n
mată T
pulul
spun 1
la zi r
Am
cinem.
progra1
pentrt:
este cc
sufleti.:
teri : 1
ospit 1
can1cul
mes jr
decît I
t orul c
pe loc, de IJ org.lnizarea materialu -
lui şi pînă la interpretarea. actorilor,
este copleşitoare. Ceea ce trădeazJ.
totuşi cinematograful este imaginea
compusJ. pe <ilocuri în tradiţia vechii
Şcoli r se de cinema - mă gîndesc
la Eisenstein sau la Pudovk:in - şi
banda sonora. de mare subtilitate
şi atmos(erJ.. Un r.im făcut în 1938
şi în condiţiile unui război. Poate
cJ. dup~ „Speranţa", ar trebui vă­
zut ,,Z" şi nu „Arcul de Triumf",
pentru că, deşi făcut cu 11 ani
înaintea „Arcului de Tr1u01f", „Spe-
ranta" are un aer proaspdt, de
ultimă oră. în 1imp ce „Arcul de
friumf'' este o operă închisă in tim-
pul ei. Şi dacă „Speranţa" este uni-
catul, „Arcul de Triumf'' reprezintă
seria. Seria deschisa de Lewis Mdes-
tonc cu „Nim1C nou pe frontul
de •Jest'', seria f'dmclor despre răz~
vreme
el se
boi sau cu acţiunea plasată in timpul
Tati sa
rdzboiuluil Din aceea'ii familie cu
„Drumul spre stele", realizat cu doi
ani mai devreme de Anthony Asquith .
De reţinut: tripla fntilnîre Ingrid
Bcrgman - Charles Boyer - Charles
Laughton.
Voluptatea clnemato9rofulul
.,Napoleon" (Abel Gance - 1926)
este. dincolo de naivitatea poveş­
tii. o formidabilă demonstraţie de
cinematograf. E adevărat că d upă
Griffith, dar cu mult înaintea altora,
Gance sparge tiparul poveştilor
cuminţi, legate după o logică sim·
plis.tă şi se aventureazd cu bucurie.
cu voluptate aproape, în domeniul
unui cinematograf al lcgd.turilcr de
idei şi al metaforelor. • Napoleon"
e o beţie de lumini, de mişcare şi
de compoziţie, toate puşe în slujba
ar:elui cinematograf metaforic de
m.ue înc~i-c.\tură emoţională. Va-
lurile care clatină barca naufragi,1-
tuhii Ndpoleon {Albert Die~1donne)
cl.itină în cadrul urm:\tor sala Con·
vcnţici; corabia pe care se salveeză
• se nume~te ,,Întimplnrea''; cnchaîn~­
urile şi supr"·impresiunile nu func-
ţionează doar ca mijloace tehnice,
ci fac parte din dramaturgia filmu-
lui. aşa cum permanenta mişcare în
 cadru este menită să redea frămin­
tarea acelei epoc Mimica actori lor
este ridicolil' f -eşte. Nic nu se
putea altfel. Nici Sarah Bernhardt
n-a scăpat acelui ridicol al filniului
mut. Dar vreau s~ aud hohotul acela
de ris, care nu se opreşte în faţa
jrnaginilor din sala Convenţiei ani-
mată încetul cu încetul, in fa~a cim-
pului de lupta, mobilJt .(cum s.1.-1
spun altfel?) după legile celui mai
la zi film istoric. în 1926.„
Am lăsat la urmă „Operatorul de
cinema", nu pentru că el a închis
programul pe luna decembrie, ci
pentru că un film cu Buster Keaton
este cea mai mare sărbătoare pentru
sufletul oricărui cinefil. Anul naş­
terii: 1928. Ultimul din scria: „Legile
ospitalităţii'', „Navigatorul'', „Me-
canicu l generalei", „Sherlock Hol-
mes jr.", dar cu nimic mai prejos
<lecit oricare dintre ele. „Opera-
torul de cinema" deschide porţile
nu numai către virsta de aur a
comediei, dar şi spre prezentul Şf
viitoru l ei. Dacă stai un ceas şi
jumătate în compania „omu lui care
nu rîde niciodată", nu se poate să
nu pri'vcşti altfel filme le unui Pierre
EtaiK sau Jacques Tati, nu se poate
să nu descoperi că legile comediei
nu s-au schimbat şi nu se vor schimba
atita vreme cit există indivizi şi so-
cietate. Şi nu există nimic mai
0
1ncurajator pentru viitorul comediei
decît prelungirea acelui umor tra-
gic, născut din lupta omului cu ele~
mentele vieţii cotidiene, de la Buster
Keaton pină în zilele noastre. Poate
ar fi momentul să revedem un film
de Tati, pentru c-a să ne convingem
că marea comedie n-a murit. Este
poate doar uşor descumpănită de
permanenţa esenţei ei. Este poate
uşor handicapată, de geniile pre-
cursoare. Dar ea va exista atîta
vreme cit un om singur - fie că
el se cheamă Malec sau Chaplin,
Tati sau 'Etaix - va sta faţă în faţă
cu universul. Şi asta este una din
p uţinele noastre certitudini.
Ev a SlRBU
Tntotdeauna simţeai orzind în el o flacără de omenie (Edward G. Robinson)
e se salvcuă
a": enchain~­
oile nu func-
oace tehnice,
turgia filmu-
ta mişcare în
eawara a.
re-insun
demonstraţia
unei cariere
O mare enciclopedie italiană. în
articolul amplu pe ca.re l-a consa-
crat acestei autetice valori a ecra-
nului american, ii caracteriza astfel
activitatea artistică~ „solidă, dura-
bilă. coerentă: o carieră exemplară".
Acest remarcabil realizator de
.:tipuri americane" s-a născut la
Bucureşti, la 12 decembrie 1893 .
şi a urmat aici şcoala pînă la virsta
de 10 ani, cind familia Sa - tatăl,
mama şi şase copii - a emigrat
în America. Probabil că micul
Emanuel a vădit calităţi aparte de
ordin intelectual. pentru că a ajuns
pe b;1ncile de la Co lumbia Univer-
sity. Şi-a luat acolo l icenţa în litere.
cu gîndul de a ajunge un onorabil
profesor. Dar soarta a vrut altfel.
Tn încercările de amatori de teatru,
curente în cadrul oricărei univcr-
sitc1ţi, el îşi descoperi o vocaţie de
actor pe care ai săi n-o bănuiau.
Obţinu prin co~curs o bursă şi,
dup"ă terminarea universităţii, intră
- în 1912 - la Academia Ameri-
cană d~ Artă Dramatic.ă.
ln 1913, tînărul care adoptase
pseudonimul de Robinson îl trans-
formase pe Emanuel în Edward
- fiindcă ambele sunau probabil
mai anglo-saxon - Edward G. Ro-
binson ajunge în 1915 un actor
cunoscut pe Broadway.
În primul război mondial a fost
înrolat in cadrul flotei şi repartizat
la serviciul de informaţii, fiindcă
vorbea curent franceza, italiana,
germana, spaniola şi bineînţeles ro-
mâna. Dar armistiţiul intervine la
timp spre a-l reda scenei. ln 1919
joacă pe Satin din Azilul de noapte,
tn 1925 repurtează un mare succes
!n Androcle şi leul de G. B. Shaw,
iar în anul 1927, la teatrul „Guild",
joacă pe Smerdiakov în Fraţii Kara-
mazov (spectacol pus în scenă de
Jacques Copea~). În acel an 1927
ajunge în fine un autentic star al
scenei, o dată cu inarele succes
repurtat in rolul '\an;1:erului Nick
Scarsi. din piesa The Rac·k~t.
Acest ro l atrage asupra lui ochii
produc.ltori lor de fllni şi Edward G.
Robinson debutează pe ecran fn
1930, În anul urm;Jtor va cunoaşte
un adevărat triumf, tot într-un rol
de gangster din filmul lui Merwyn
Le Roy, Little Caesar. Oe acum încolo
creaţiile sale se succed într-un ritm
vertiginos, toate impoJ-tante, toate
în filme girate de regizori de talia
unui John Ford, William Wellman,
Orson Welles sau John Huston, şi
totdeauna alături de cei mai celebri
actori ai Hollywoodului. Intre 1930
şi 1950, de exemplu, el joacă aproa-
pe 60 de filme, adică o medie de
trei pe an. Voi aminti d intre ele
doar Kcy Largo, alături de Humphrey
Bogart şi Tot oraşul vorbeşte al lui
Un emoţionant omagiu artistului
John Ford, în care Robinson reali-
zează turul de forţă de a juca un
rol dublu, intruchipind şi pe un
gang~ter fără milă şi pe un gazetar
timid care are nefericirea să semene
leit cu cel dintii. Este demonstraţia
cea mai strălucită a capacităţii aces-
tui actor inteligent, cult şi sensibil,
de a caracteriza prin compoziţia
'„dinăuntru'' personajele Cele mai
diferite ca psihologie şi comporta-
ment, acordindu-le deopotrivă vi-
goare şi autoritate.
În mai multe rinduri, Edward G.
Robinson s-a reîntors pe meleagu-
rile bucureştene pe care se născuse .
Recent l-am văzut şi auzit vorbind
despre ele în interviul acordat lui
Tudor Vornicu pentru „Studioul N„
al Televiiiunii române.
Ion CANTACUZlNO
memento
ln cadru l unui program excelent
compus, Cinemateca ne-a prezentat
şi omului („Moara cu noroc")
un ciclu închinat filmului românesc:
„A doua premieră".
Acest ciclu marchează 1.Jn dubl1..1
eveniment. Împlinirea a 20 de arii
de la primul nostru f1 Im artistic
turnat după 23 August şi împlinirea
tot a 20 de ani de cind au fost cons-
tituite studiourile Bucureşti şi .t\lex.
Sahia, După primele trei premiere
la a doua ediţie - „Răsună valea",
,.Desfăşurarea", „Directorul nostru"
- am asistat în seara zilei de 1 decern ...
brie la filmul lui Victor lliu, ,,Moara
cu noroc". Actorii Ioana Bulcă,
Colea Răutu, Gheorghe Ghiţul<;.scu,
Vasile Boghiţă au retrăit pe scend
emoţiile premierei. În sală, publi-
cul a avut prilejul să reverifice auten-
ticele valori artistice ale cinemato-
grafului lui lliu. Ovidiu Gologan.
autorul imaginii, a adus prin cîteva
cuvinte un emoţionant omagiu artis-
tului şi omuh11 care a fost Victor
Jliu. Ne-am adus aminte tot atuncî
c.:1 dintre cei care au colaborat la
acea!.tă operă de prestigiu a fil-
mului românesc mai lipsesc dintre
noi şi Brnedict Dabija, şi compozi-
torul Pdul Constantinescu.
37
 I curieri
r---------------~ ~
Scrisoarea
lunii
Srnt a tft d e ai ngur.„
„Nu şti u cum li se spune
celor care devorează filmele,
eu mă omor d.upă filme. Ci-
te:oc „Cinema· cu o regulari '"
late matematică şi mai sint
~a~ ~~o:i~ ~~ ~ne~e0 tar!~~~~~'.
Să vă explic de ce. Cronicarii
de cinema şi unii cititori din
bravadă fac praf f ilmele c.u
Angelica, cu comisari, cu nu
mai ştiu ce B.B. sati poliţiste.
Slnt distruse westemorile ,Ji
cite şi mai dte. D-apoi crerJ
că le convine tovarăşilor din
Bucureşti ~u din 11reun oraş
ma_re al ţ3.ni care ·au la dispo-
ziţie cinematografe de artă.
au cinematecă , au mii de
posibilităţi de a vedea filmele
care le plac, să fa.că critica
ftlmult:ai şi să strige împo-
triva Angelicăi sau lmpotrlva
filmui i „100 Ce carabine".
Dar stimaţi tov.arâşi, ce pot
fa:.:e eu , locul to r al satului
MAr• ••a Mică, c.ornuaa Dl„-
măneş jud. Suc:eava1 Vă
i,
intreb ce pot face, deoar..ece
eu 'llu am posibilitate.a de a
vedea un fitm. Vine" din c1nd
1n ~tnd aici op~ratorol din
Dlnila sau t.1ltiţeia are. Fii·
mul se prolec.ten.ă lntr·o
sală necorespcmzătoare, se
fumeaza, filmule decimat pur
şi sirnp_lu. De aceea, stim.1ţi
tovarăti. împreună cu v ~ul
meu r 1azurea Ionel, ne ducern
destul de des ln or.a}ul Su·
ceav_a (20 k~.) ~a Să vedem
un f~fm. Imaginaţi .vă că atunGi
cind mă duc fn SL1ceava şi
nimere~c- peste „Un p1Jmn de
dolari", o1Angetica şi sultanul"
sau „ 100 de carabine• sint
fericit (vărul nu .e acasă şi
me.rg sin_gur la Suc~va_). ln
ultimul timp şi posibilitatea
vizionării in Suceava a unui
film e ingrădită. Am serviciu
tn alt sat , tot departe de
Suceava şi ca un făcut servi·
ciul ii am după masă.„ Deci,
ce părere aveţi 1 Ce aveţi cu
şerifii, cow· boy· ii sau inge·
nuele, dumneavoastră care
aveţi posibilitatea de a face
nazuri? ... ln ultimul tirnp am
văzut „Patricia şi muzica", ei
bine, sint împotriva ace~tu1
filo:. E. vulgar.„ lmi plac
şerifii ş1 tot ce este uun in
cinematografie ..• Sint aşa de
fr·igur incit numai fil~ul lmi
il esc1eţeşte fruntea ... "
Cureliuc Nicolai
socul Miu ·:ia·Mică
Suceovc.
î ntrebările
cititorilor
Alături de „scrisoarea lunii"
i nauguram astăzi o nouă rubrică
(:Onsacrată acelor scriso ri care ridi ·
ci increbări, dacă nu totdeauna
majore ", in orice cu eJt presive,
sohcitînd c.el puţin o clipă de reflec·
ţie înainte de răs p uns. Fireşte am
dori ta răs p unsurile să nu vini
din partea noastră, ci mal ates tlin
partea cititorilor noştri, perpetuind
acel dialog intre corespondenţi la
care ţinem atit de mult :
e Ina Ferer - Timişoara: „ ..• ln
fond . ce vă ·plac!! dumneavoastră,
domnilor cronicari? „Splendoare in
iarba." - c:onfec.ţ1e de duzină. „ Vă
place Brahm>" - idem. „Sunelul
muzicii" - idem. Şi astea nu sint
decit trei.„ Oare de ce întotdeauna
c_ind intenţionind să mer'gi. la ~n
film şi citeşti inainte cronica fil-
mului, constaţi că criticii nu (ac
altceva decit să · ti închidă penrru
totdeauna apetitul cinematografic!
Oare de ce, lutnd cronicile fdtnf'!lot
din ultimii cinci a.ni, constaţi nu
firă uimire) că 95% din ele sint
ca.lirica te „filme de duzină " l"
e Irina Jlanu- Bucureşti: „ ...Cind
slnt atltea deficienţe in privinţa
cu lturii universale şi naţional"'
c.lasice, nu glsiţi că esce nelalocul
lui să se vorbească despre nccesitalea
Introducerii filmului în şcoală?"
e P.A. - Craiova: „... Cine·
malograful a devenit un mijloc sigur
de ev.i:tiur.e din lumea in care trăi •
Nu avern dec.it să plăti.r:n 3 lei şi
sJ. intrim la o prodw:tie ame: ca· o-
fr.1nr.:o ... 11ato·spaniolă , Nu vi se pare
prea periculoasă această evaziune'
Nu credeţi că vor trebui depu e
eforturi deosebite pentru a ai.au
tineretului nostru calea cea ade~·
rată?"
e A.P. - Or2dea: •... Firnele
romlne şti au fost şi slnt prea ·.rt·
tica te.Ac.terii noştri nu au fos.t
încuraja ţi niciodată. De ce1 Oare
noi, spectatorii, nu a.m fost prea
preocupaţi de aspectele negative
ale unui fii m de-al noscru iar pe
cele pozitive le-am îgnorat aproape
fncotdea.una? Aş vrea să cU1'0St:
părerea durnnettvoas ră, st1maţ1
tovarăşi".
e Dr. Mabuse - Reş1„a : „ ... Fii·
me a .Procesul" sa.u .jurnalul
unei cameriste" se bucură tn oratul
nostru de un bin~cunoscut trata·
ment dio partea forur~lor de resort:
programare scurtă , cit mai scurtă,
in sili obscure. lmi permît să fac,
juma:tate în glumă, jumătate în
serios, remarc.a: dat fiind faptul că
doar filmele româneşti se mai bucură
„Proces;;il", o trădare a lui Kafkar (N. Dumitrescu)
„Proceful "
afirmaţii ale
Nr. 10/1970) li unele
prolific.ului nostru
corespondenc din Galaţi, Ion Ma.nea.
la filmele NPentru ţară ~i reg:eN şi
„ Intrusa '.
De ce a ţi l ău da t „Procu ul„r
e . .C_u toale că " elegerea ~ ~
foarte difttilă, sau poate tocmai de
aceea, Kafka a devenn azi o modă.
Şi nu numai Kafk.a, dar tot ce e
kafkian. Ne desfă~ăm cu ambigu .•
tatea. ne scăldăm in .ncomunica·
btlitate, mincăm alienar-e c.u pline.
Cum altrel S· ar putea explica cele
două su1i;ori superlative pe care
le·aţ1 publicat ln nr, 10/1970 pr•-
v1toare la „Procesul" lui Orson
\/"Velles·Kafka? Autorii acestor seri·
s.ori nici nu se gindesc să pună ln
Un film „mare" la Măriţeia-M1că discuţie valoarea filmului, .Pro(esul"
t11 Kafka --- ca de allf„I s1 celelalte
de un asemenea trat..lment. inseamnă opere ale ..a~est JI s~ri1·0:- · nu poa-
coi noi nu facem de cit Olme de
artă?"
te fi ecranizat. Nu·i a11„1 lo(ul să
„
'discutăm de'Spt c.~1 ii 1e11sfo.tle prin-
e Violeca Sorelina - Cara1·- upa1e le lte1at · 11 k.a: ki e -dar
oe : •... Aşdori s.ă aflu la ce lu· un exemplu e. „1. edificator.
c rcaz.ă Şerban Creangă fl Liviu Persona1e e lui Kafka nu au deseori
Ciulei. De la ac.este două talen .e - nume, nu au 1den 1tate, nu au chip.
.iogurele pentru ,,.,,„ecerte - af· Lum le pute 1 ar ă•a pe ecran 1
ept cre3;1j de:-rme de a ta cinema. Acolo, numele e mai putin impo1 ...
tcgraf ă fi mă incr.eb la ce lucreu~ 1ant, dar· identilatea şi chipul sint
Mihai Iacob. Cred că ar fi :.azul e:tenţiale . Aducind o anumită f1 .
.i e apuce serios de filf"TI •• " gură pe ecran, exdudcm mhnitatea
<.elorlalte posibiliU.\i - $ .1 trădlm
N .R.: Şerban Creongd a terminat astfel pe Kafka. Aşa a fă.1.:u1 Orsol"'"
filmul „Aştcpta1ea'' . Liviu Ciulei nu
Welles cu o s1guran'ă de ~me t1p1r.:
ore deocamdatd nici un proiect cine· amencănească, tran1111d peste tot
matografic cert. Mihai Iacob Jucrea.ză ln favoarea unor 1nterpre ari vulgar·
cu Eugen Mondric şi Cornel O~_sc11 a!':tuale • • Cc ln$eamnă ac.castă actua·
la deflniti\'area a doud scena11i rJe lizare forţată a finillului? Ce are
accuof1tace. Kafka cu bomba alomică? Ce are
K.afka cu acest „mesa1· subliniat
grosolan şi filmat in pC'1ul Palatt;·
Dialog lui de ;u~ ţie din Pai '"
î ntre c ititori N. DUMITRESCU
Abundenc.ă, ca de obicei - mult
mai substanţială decit .Cronica sp ec· e „. „ Tov. ă..iu• "'" ·lanea din
tatorulul" de pildă - .acească ru· Galaţi fao::e in nr. 1on970 unele
brică ne silcşce să-i acordăm un ccns1deraţi1 la adresa f tmt.J~ui „Pro.
spa~iu din ce î n ce mai mare, spre tesul" din ca• e ded1 c faptul că
sincera noastră satisfaqie. . Capul domnia.·2 a fost foarte "\'"'\presionat
de afiş " l-au deţinut cronicile sem- de respectiva ecran1z-l= e. Dar fina·
nate de cititorii noştri la filmul lui scnsorii este cu tolul ş1 cu totul
n discordantă cu sensibilitatea pe
...:are o af1şeaz..ă autorul pe parcurs.
Iezi doa:rnne, pomă-:;1aţi1 şi irnbibaţii
c.u ulei de ntJcă nu sl-nt tn stare 'Să
n ţeleagă ope1 ele de ar tă , nu on·
1ne are chemare pent1 u asa ceva .
Aflaţi că ace~t film mei mie nu
mi ·a plăcut. Nu spun ă eu aş fi
o pe rsoană care ar po"tea const1tu1
tJn etalon in ceea ce p11veşie caii·
tatea praduc.ţiilor nernalogra·
fice- , dar eu ţtlu c..i arta eUe via~ă
4'Î, să·mi fie c.u iertare, sl rru se
ara.te şi mie un loc -pe .suprafaţa
globului unoe 5„ pct:ece ceea ce
<Se petrece ln „ Proc.es.uf" ş1 atunci
mă plec. Dar, c boala ar:easta care
roa::.ină sec.olul şi care se n.umeş1c
.snobism" .. •
Simion SILVIAN
, urdent anul li
F lofogte - Bllcu re Şti
N.R.: 11.Ju
elt.or
şum care vo fi replico
c1t1tor1 , dar mărturisim că
pentru un s~udcnt fn ~n.;/ li at unei
fClctJ;~rj umcrustc, pune:.„/ de vedere .,.pe
cu fHivire le raportul dir.r.re artă d
-;i rea;itate ni se pare foar!e ciudal,
ca să nu sp •.mem oltfet. Şi pe urmă
" (J(Unco cu epitetul <ie "'snobism"
Tn toţi cel care s1nt 6e f'Jrere că
?ntce artă JI realitate există o reJape
foarte complexă - iar partă e cam
slm1>l•sc.
 „Cheia tuturor
ştiinţe/or este,
fără discuţie, Ce e un
semnul de întrebare" ... cinematograf?
Honorc de Balzac Aşadar, ce e un cinema-
tograf? Dacă e o Uf!itate
comercial~ de des facere a
peliculei cu de-amănuntul,
ti unele N .R.: Nu ntimai că nu vO sct.(zăm te cuprinde lnainte de moarte. e atunci nu trebuie să aibă
nostru .E nevoie de filme de ră•boll" dar vă şi mulţumim pentru obser· starea de reverie, de vis, o trecere alt statut decît a l unei l ă p­
nMaoea, vaţiilo critice - dinue care, ultimo. conştientă dozată de mulţumirea tării, adică să etaleze marfă
rege" Ji e perfect ind reptiilită. ln privin!<> faptului împlinit. Un film care va proaspătă în condiţii igie-
ln nr. 10/ 1970. scr iind despre celorlalte. vă rugăm rocă o dată da de glodit - in timp". nico·sanitare corespunzătoa­
filmul lui Lose y . Pentru ţari Ji să ne Jnţelegeţi. Ne-am făout dotono re. rcspectînd orele de
rege"• loa Manea - după citeva Toma CORNEL
cum nc·am priceput. Sibiu program şi preţurile. Con-
observaţii asp re la adresa fllmul1i
sumatorii s'int pasageri. ca
- spunea foarte dcscb.is c.ă . s„a
săturat: de asemenea pToduqii pe
·e „Inadvertenţa
cea mai frapantă atare au dreptul numai la
Pro Gemmo, pro CJlot e cea dintre subiect şi modul de spaţiul necesar achiziţiei de
tema răiboiuluj ". Remarcăm doui produse. în timpul strict
tratare„. Nu sintem nişte inocente
replici: necuvintătoare, am văzut ş-i .Fragii necesar ace,tei achiziţii. Dacă
e „•.• lata şi un om care s-a să" e „...
Ceva ii scapă coresponden- sălbatici". unde o manieră asemă ­ însă e o unitate de difuziune
turat „sincec:" de tema răl.boiuhu tutu1 C. Lucreţianu ( .. Ct..nema· culturală, atunci trebuie să
nătoare era pusă in slujba unei
căci - vede.\'- dumneavoastră - e o nr. 9/1970) ln filipica sa împotriva idei bine organizate. Violentarea a1bâ un standard de civili-
„ temă care a adunat cam multe.. westernului european. Cred că nu story-ului nu este ln sine un. lucru zaţie al cărui etalon primar
muşte'" ş1 azi, cind nu maJ e răi.bot violenţa westernurilor face sală care să şocheze publicul actual, e spaţiul teatra l, spaţiu l
((e insearnna comoditatea şi piel~a plini (sint destule filme hidoase, muzical, spaţiul bibliotecar.
obişnuit demult cu o gră."'f'adi de
pusă la adăpost) de ce să mai fie cu scene violente, care nu fac plan experienţe insolite, cu c0Rd1ţia de Un program cinematografic
torturaţi bieţii noştri tineri c~ de casă), ci o anumită violenţă - normal durea-ză 2-3 ore.
a se păstra o citimc din acest story
filme de război? Atenţie , oameni violenţa care reprimă răul. Laşitate Un concert simfonic durea-
sau altceva care ar putea explica
buni, in lume circulă astenia. E există. lăcomie de asemenea. De ză aproximativ două ore.
r~ţiunea de a fi a peliculei respec·
boal& secolului. Deci, nu mai lnnep ce să refuzăm existen1a tui Clint twe. Or, din cite ştiam pină acum. Un spectacol dramatic. 2-3
raţiunea de a exista a produsului ore. Nu vei vedea însă nici-
artistic este comunicarea. Ce co- odată la teatru, la concert,
munică aceste film? Incursiune psi- la muzeu, oameni cu căciula
hologică·abisalU Pretext pentru un 'in cap şi galoşii în picioare,
colai suprarealist? Prilej pentru ope- mincînd seminţe ori citind
rator de a-şi da. examenul de stat? ziarul plnă începe ac1iunea
{Filmul a~e o im~gine superbă„.) culţu~ală. În această privinţă.
D.l. Such1anu scna că uneori e discriminările vizind publicul
suficient un moment. o secvenţă cu sînt fa lse. E mereu acelaş i
public pretutindeni. Condi-
multiple semnificaţii, pentru a face
ţia locului şi cea a modului
'~l:b~ ~~ i;!tet;:i~~c:~ ::eaş:'. a~!as~~
1 de integrare în actul cultural
sînt diferite .
•ecvenţă exisU aici: este prim- Am fost în străinătate la
planul ciinelui lup. Merită să medi· un cinematograf de premie-
tăm la acest ca.dru. Presupun că ră. Nu era mai mare decît
majoritatea spectatorilor acestul „Patria". Oferea trei pro--
film ii vor reţine".
grame zilnice: publicitate
(foarte nostimii şi colo rată),
Dan VLASIU jurnalul de actualltll\l.un do·
Bucureşti cumentar, un film artistic
în două serii (patru ore). Cu
e spun pe şleau, filmul
„ V-o un ceas înainte de începerea
a. dezamăgit aproape totat N-a acestu i program, ho l-u l
avut un fir de acţiune cit de cit enorm era plin. Oamenii
1nteligibiL Nici interpretul nu e l ăsau hainele la garderobă.
la ină\ţime. Filmul e de o abstrac- În sttnga. aveau un bufet·
tizare extremă... Oare aşa se face restaurant care vindea nu
napolitane c.u gust de săpun
un film despre grevele petrolişti„ de rufe .şi citronadă vărsată.
lor 1 Nu- şi avea locul pe ecran me- ci aproximati v treizeci de
lodia „Canarul" şi nici nu trebui& feluri de produse preamba-
lucrat in culori. Trebui.a. acel al.b- late şi douăspretece feluri
negru sumbru care să. ne transpun-i de b ăuturi calde şi reci,
a.tea pe in lumea petreii tilor din urmă cu putind fi servite la citeva
parcurs. 35-40 de ani. Au fost mai reuşite foarte cochete măsuţe. ln
mblba.ţH dreapta, o expoziţi e de
acele scene cu viscol şi zăpadă·
acuarele şi îmbiet oare cana-
stare
, nu ori·
să
„Canarul„." alb-negru - cum ar r; trebuit să (ic filmul„. (Fleur) După cum vedeţi , păreri ln con-
pele şi fotolii pentru odihnă.
tradicţie cu cronica din „Cinema" Prin megafoane, in surdină
aµ ceva.
mie nu buniţi tinereţea cu r-ăZboi, bombe, sau Gernma, ca-valet1i „sans peur et ~LEUR diafană, mu.ztcă uşoară. La
eu a~ fi cu suflete sfirtecate şi daţt-\ ceva sans reprocbe" chiar dacă nu Lupeni fiecare uşă. de intrare tn sală
~ns11tu1 anti·asten1c.. s1- fie şi ea mulţumită..u sint Wayne sau Newman? Poate (erau opt) un plan uriaş. dar şi
Nu te mai duce omule-, la fnrne cu
război. da.tă ou le mat suporţi,
că ceva din m~schinăria noastră
se ehmină dupi un astfel de film.
si~~lu,~us~n~~cag~l~!~~elr~~~~
in felul acesta nu vei rnat fi obligat lntre paranteze. îmi pare rău că Precizare cepute ŞI cinematografele
ş1 la alte suplicii. O.K., boy?'" in 0-'bii corespondenLLJlu• wester- noastre noi 1 De ce să nu
manifeste o exigenţă cultu--
V.E. P· nul european ~te coborit ld nivelul raid beneficiarul, adkă Cen-
Bucure~i Dintr-o inadve rtenţl regreta·
lui V/inelov." trul naţional de cinemato-
bilă - finalul convorbirii dintre
e „„. Să nu afirmi niciodată G heorghe. GAIDUCOV ing Dan Ionescu ~i Alexandra grafie, ori - sub el - Di-
domnu te. „metaforei·, alias Ion srr. Fr. Gole;i 2., A recţia difuzării filmelor. ori
Bogdan (ve t.i „Cinema„ nr. 10:'1970, primăria oraşului 1 De ce să
Manea. că te-ai săturat de atitea P.reşti
lis a să se inţeleagă că autorul cu·
filme cu şi despre răi:boi. Poate- se ia in primire cu indiferen-
SILVIAN vintelor cunoscutei melodii „Cana· ţă, hangare inospita liere, cu
t anul li nu toţi au, cum ai dumneata, pd.-
rinţi care să le povestească despre
rut' ar fi preopinentul no.stru. holuri de autogară prevă­
SuctJreşri
„bic.iul groazntc~. Generaţia de Cronica Adevirul este ci în FINALUL zute cu hîrdaie cu oleandri,
numite attt de impropriu
fi replico azi are nevoie de astfel de filme spectatorului filmului, DOAR IN FINAL, melo-
ris-im că dia are alte cuvinte decit cele. im- „cinematograf"?
fi al unei
pentru a vedea cite s-au dat pentru Cindva nu se putea altfel.
ea. pentru a o trezi din amorţeală, primate pe disc !Î anume - cuvin. Sau nu se şti a cum altfel,
de vedere tl!le propuse de lng. O. Ionescu
1
mtre artă din falsa impresie de c.unoaştere Şi Vlrgiliu a compus Eneida
„Conorul tl viacolul • interpreţilor care, de altfel, le-au tratîi în prozâ, dar pe urm ă
r!O ciuda1, a vieţii. Bine ar fi ca războiul să
i pe urrnă existe doar in filme şi D.O.F-ul să acceptat fÎ le-au interpretat in a rescris-o în versuri. N-a
..s,nobism" e „Reţin din acest filrn: o melo· deplin acord cu realizatorii filmu· sosit şi pentru arhitecţii cine-
nu cumpere a~el de filme. Dar
ftdtere că dte, un interior, un viscol „1ipal"' lui. Facem această. preciu re ris· matografelor vremea ver·
r;iZl>QWI, din picate„." sului7
3 e relaţie de şacali .şi în. rest fabulaţie. O fabu- puntind numeroaselor scrisori care
rrO e com Ullse VINOGRASCHI Valentin SILVESTRU
laţie salvată de jocul lui Gabrea_.. ne-au sesitat, pe bună dreptate..
str. Vasile Lupu 21
Galaţi .canarc l şl viscol.wl'! e liniştea ~ inUvertettţa.i
' j

•
 .·.

primul tur de manivelă

c panor'am1c
Eugen Barbu,
Gheorghe Vitanidis,
Irina Petrescu,
Jlarion Ciobanu,

cu ce sentiment
incepeti
,,facerea lumii"? La „premieră": Vera Proca , C/ody Be~thola, Irina
Liviu Ciulei şi Ion Cosma.
Pecreşcu ,

Au incepu t filmările la „Facerea 'o încercare foarte grea şi pentru Ghe o rgh e Vi ta ntd is: Cu un imens Ir in a Pe trescu : Mă tem de decla-
lumii" , sub regia lui Gheorghe actori şi pentru regizor, din cauza complex de inferioritate. Cel raţii. E prea devreme ca să con-
Vita_nidis, după scenariul lui Eugen subiectului complicat, din cauza c.are a făcut prima oară lumea a semnez opinii detaşate şi să inven·
Barbu. ln distribuţie: Irina Petrescu, tez scuze. Deocamdată cu tncre-
ambiţiilorde care sintem legaţi şi dovedit o uluitoare fantezie. Nu
Liviu Ciulei, Marga Barbu, Colea dere. Cu bunăvointă. cu optimism.
Rău tu, Ilar ion Ciobanu, C lody eu ca scenarist şi Vitanidis ca regi· lipsit de fantezie a fost Eugen Barbu
Pentru frămlntări şi incertitudini
eertola, Virgil Ogăşanu, Dan zor - de a face accesibile ideile 1n cele 500 de pagini ale romanului ., ne stau înainte cel puţin trei luni
Ionescu şi alţii. noastre faţă de marele public. Nu Totuşi filmul trebuie să dureze o de muncă.
- Cu ce sent ime nt i ncc p eţ i e un film uşor, pentru că el îşi pro- oră şi jumătate. Fie ca din el să
lluion Ciobanu : Sper să fie
„Face rea lumii "? pune să arate crearea unei lumi transpară elemente reale, autentice,
un rol mai avanta1os dec.it cele de
Euge n Barb u: Privesc cu oarecare noi - o revoluţie adică - printr-un despre felul cum românii au făcut pină acum ş1 - mai ales - nu ul·
ingrijorare, pentru că filmul va fi caz particular. această lume. timul.

ultimu l tur de m an ive lă perioadă erau ffiicro-recitaluri acto-

r iceşti susţinute de unul singur.
dnd era vorba de Cornel Coman,

,,serata'' tn doi sau trei, cîn d era vorba de

Silvia Ghelan şi Gyorgy Kovacs.
Silvia Popovici şi George Moto~,
Ion Roxi n şi George Motoi. Unii

lâ ora dintre e i, ca Silvia G helan, Cornel

Coman sau Ion Roxin, se aflau pen-
tru prima dată în faţa aparatului
de filmat, aproape toţi se intîlncau
pentru prima dată pe un platou,

recita Iurilor şi totuşi senzaţia de corp comun.

de perfectă înţelegere între ei ş:i
între ei şi regizor era. în mod mira-
culos, prezentă. Exista pe ace l

actoriceşti
Ultimele două săptămini de
filmare ale „Seratei", au fost grele
şi pasionante în egală măsură.
Atunci s~au fi Imat secvenţele cele
mat delicate. de analiză psihologică,
scenele de dialog in c;:are persona-
jele îşi dezvăluie treptat identitatea,
caracterul, gindurile, îşi descoperă
şi definesc raporturile dintre ele.
Oe obicei asemenea scene nu au
nimic spectaculos şi toată lumea,
incepînd cu regizorul. tncearcă faţă
de ele un fel de teamă, aproape
superst1\ioasă: Oare nu se vorbeşte
prea mult? Oare nu e prea puţină
mi',icare în cadru? Oare publicul
n·o să-şi piardă răbdarea? la „Se-
rata'' teama aceea nu exista. pentru
c.l era limpede că textul nu poate
fi prea abundent, lipsa de mişcare
nu poate să der.anjeze pe nimen-i,
„i una şi alta fiind strict funcţionale.
t-:lai mult: filmări le erau specta-
culoase. E adevărat că într-un mod
aparte. Era spectaculozitatea co-
municării în mod inteligent ş1 ade-
vjrat a unor gtnduri şi stări sufle-
teşti legate de ele, a comunicării
unei încărcături spirituale prin in-
termediul a două sau trei personaje
- niciodată mai m1:1lte - care se
ofereau rînd pe rind ochiului apara-
tului de filmat. De fapt, fiecare
dintre filmările „Seratei" în acea
platou (de altfe l improvizat din
nişte raţiuni pe care nu reuşesc
sa le înţe l eg, la Sala Sporturilor
de la Stadionul 23 August care
tocmai se construieşte) acea mult
rîvnită atmosferă de creaţie care
permite celui venit din afară să
pătrundă misterul naşterii unui
film . Un pas mai departe, tn desci-
frarea acelui mister nu putea fi
făcut decit cu concursu l interpre-
ţilor. Ce crede fiecare despre roit.ii
său, despre film, despre colaborared
C'u regizorul.
Gy6rgy Kovocs-
profesorul
htr-un acord comun cu regi-
zoarea - pentru că •Se ştie, actorul
es te unul din mijloacele de expri-
mare ale regizorulJi - am încercat
să joc acest per~ojt'aj numit în f1~m
,Profesorul", ev1tind vulgarităţi le
cu care de un sfert de veac se ba- mea a cunoscut·O bine. Moartea şi cu ciţ.va actori trneri. cu care
nalizează o pătură socială. care a lui ca şi a societăţii din care face nu m-an1 întilnit pina acum pe pla-
f"Xistat totuşi. Ridiculizind-o, dezu- parte - e firească. Era timpul ca tou. Şi asta e pentru mme o mare
rnanizăm nişte fiinţe vii. lntorcin- el să moară şi dincolo de acest bucune.
du-mă la rolul meu. după scenariu timp nimic nu l-ar mai fi putut
profesoru l este un om obsedat de ispiti. Nici o carieră nouă, nici
boala lui, un om care mai are puţin
Silvia Popovlcl-
o dragoste. nimic. E un rol foarte
de trăit. Dar noi am evitat pe cit frumos şi foarte complex. Nu ştiu Alexondra, fiica profesorului
se poate această trăsătură, pornind ·cum va fi pînă la urmă. cum şi cit
de la experienţa că în viaţă nu se vom reuşi să spunem ce vrem, dar - Îmi place personaju l tocma i
.ştie niciod11tă dacă mai ai o zi, un reîntoarcerea mea in cinematogra- peatru ca e concentrat la ma1<:i-
ar:i sau o veşnicie de trăit. Profesoru l fie înseamnă şi intilnirea cu o regi- mum pe o partitură, de a ltfel,
este o figură pe care generaţia zoare pentru care am tot respectu l redusă. Îmi place, pentr u că în

40
 Gyorgy Kovacs: evitlnd vulgaritllţi/e.„
spatele lui există o biografie tn-
treagă, pe care Malvina Urşianu a
ştiut să mi-o descrie ş i să mi-o
amplifice. Tot filmul fiind o frescă,
un fel de peisaj uman în · mişcare,
personajul meu i se integrează
perfect, este şi el o fereastră des-
chisl tnspre acest peisa j. De altfel.
chiar dacă rolut ar fi fost ma i mic,
chiar dacl aş fi 'avut doar o trecere
prin cadru. tot aş fi primit s1 joc,
numai pentru bucuria de a mă re-
t nttln i cu un regizor ca Malvina
Urşianu . E un regizor remarcabil
şi e pasionant să lucrezi cu ea . Fie-
care moment pe care tl filmează
trece prin ea şi e şi explicabi I:
personajele sînt creaţ i a ei şi acum
le tră i eşte încă o dată. împreună
cu noi. Cu Malv ina Urş i anu simţ i
bucuria creaţie i şi mi-ar fi părut
rău să mă lipsesc de o asemenea.
bucurie,
Sllvla Ghelan -
doclorlla lulla
.- Pentru mine, Iulia. e primul
şi mărturisesc
rol tnt·run film
i\u mi:e uşor. Nu-i vorba de acea
lipsă de libertate pe care o pre-
d
supune filmul. ci mai degrabă de
o atenţie care se cere distribuită
pe mai multe planuri deoda.U.
~ ~~~ '~!ul t~tt~~~~!. fruf~a.°:t/' c~C:.~
~ plex, alcUuit dintr-o mulţime de
stăr i sufleteşti şi din permanente
.: planuri duble. În asta stă şi frumu-
~ seţea, dar şi greutatea lui. Sigur
car• "' că m-am mai tntllnit cu asemenea
pe pia-
o mare -;;. personaje complexe, dar pe scenă.
"9 ~f:t ~~e~tft~~n s~~~ev~~·ie:0 ~~m~~
~ ~:~~a m:i~a .deMia,:;t;..atde Şifil';~i s:
fuoruluf ştie, trebuie să fie mult mai dis-
.:! creta.. Asta mă obligă să mă supra-
tocmai -.; veghez tot timpul, dar nu ştiu cit
3 mar.i- a'; reuşesc . Dacă voi reuşi totuşi. se
S ~şi~~t~.rac:~e ':iş~i~~ ~ ~-~iMi~;~~~~
a ltfel, 1 de a aduce o notd discordantă -
c ă în
.2: şi interes şi dragoste pentru film .
George Motoi:
George Moto I - Cristea,
un peuonaJ mhterlo1
- După părerea mea - pot
fi subiectiv, fireşte - Cristea este
eroul cel mai complex pe care-l
dă filmul romlnesc. Este un comu-
nist lipsit de artificiile de structură
cu care ne-am obişnuit pfnă acum.
Un personaj cu atit mai plin de
farmec, cu ctt nimic nu e pus cu
tot dinad insul în carnea lui ca să
pară comun ist, ci e construit pe
o structură foarte adevărată şi deci
foarte cred i bilă . E un erou care
îmbracă haina şi spiritul unui inte-
lectual şi ne permite astfel să cu-
noaştem prin el aportul pe care
intelectual itatea acelei epoci 1-a adus
luptei antifascis te. Din plcate, nu
ce fi Ime aţi face dacă aţi fi
OINA COCEA:
,filme de la care
oamenii să plece
rîzînd"
M-a uimit întotdeauna, şi mă ui-
meşte in continuare. golul inexplicabil,
in cinematografia noastră, al filme-
lor vesele, optimiste, pline de umor
reconfortant.
1ntr-o ţară În care Caragiale a
înveselit numeroase generaţii de spec-
tatori, fiind, prin verva satirică, o
put•rnic6 expresi• a spiritualităţi/
poporului nostru, este îngrijorătoare
tendinţa spre denaturarea optimis-
mului autentic.
Dac6 aş fi producător - cu riscul
aş indr6zni, deci, s6 fac un film d• la
nu desconsplr secretul ...
pot vorbi prea mult despre el,
_pentru că ar tnsemna să desconspir
secretele filmului. Ar tnsemna ca
publicul să afle de pe acum, c:eea
ce în film se află abia la urn)ă„.
Pot spune însă, că deşi nu am vtrsta
care d -mi permită d fi cunoscut
tipul de om din propria mea expe-
rienţă, am reuşit să mi-1 apropii,
prin studiu şi prin lucru cu regizoa-
rea. Malvina Urşianu posedl acea
capacitate rară de a contopi psiho-
logia interpretului cu aceea a per-
sonajului, de a scoate , printr-un
fel de investigaţie psihologică, eroul
care dormitează tn actor . Acest
)ucru mi-a permis să-mi găsesc acea
linişte creatoare, fără de care nu
-pot merge niciodată mai departe
în elaborarea unui personaj.
E.S.
care spectatorii să plece rizînd. in
loc să părăsească sălile de cinemato-
graf posomoriţi sau chiar... nedu-
meriţi .
Poate m-aş încumeta chiar sd re-
iau idtta pe care am avut„o cu ciţiva
ani În urmd, a unui scenariu muzical.
Ce•a ce pot afirma lnsă, cu certi-
tudine, •st• c6 din pl•iada tal•ntelor
actoriceşti pe care le avem, aş izbuti
cu siguranţă s6 of•r spectatori/or un
film ln car• harul comic şi buna
dispoziţie să fie notă dominant6.
41
 -
panoramic
u

s
D

George Calboreanu şi I/arian Ciobanu într-un decor rustJc

L-am întîlnit pe acest veteran al cinema-
tografiei franceze la studioul «Bucureşti» ,
cu o jumAtate de ceas înainte de a pleca
înapoi la Paris. Pin6 atunci fusese de
negasil O s4ptamtna, cit a stat în ţară .
a fost tot timpul pe drumuri, în prospectu.
Din nou în prag de drum, a avut bună ­
voinţa să-mi acorde un interviu-fulger.
- Se vorbeşte
dumneavoastră
de mult despre intenţia
de a veni în România
Incert rftmlnaa doar prilejul.
- Aşa este. Doresc de mult să vin să
filmez aici. Ma şi hotArîsem asupra sub1 -
Sergiu Nicolaescu a scris o poveste
Am citit-o şi iată-mă !
actului: voiam sl ecranizez «Castelul din
Carpaţi» de Jules Verne. Dar dupa ce am
lucrat aproape 4 ani ia scenariu, am ajuns
la concluz'8 ci nu este o foarte buni Idee
filmici. Apoi, într-o buni zi, prietenul meu
Sergiu Nicolaescu ml-.a spus cA a scris
o poveste despre petrol. Am citit-o, şi
iata-m!. S-au !!cut foarte puţine filme pe
acaasta tema, la dumneavoastră doua, la
americani tncA. unul, şi cam atît, d in cite
ştiu . Deşi se mai lucreazl TncA la scenariu 1
am şi fost tn clutare de exterioare. Am
găstt un peisaj de-a dreptul extraordinar
„ _________________________.
în preajma Buzlului, Iar petroliştii m-au
primit formidabil. Cred ci, asemenea ma-
rinarilor, ei formează
un fel de confrerie
internaţionali . Se simte o rară frAtle
intre ei.
- OacA nu mă înşel , titlul viitorului film
este deocamdata ccPetrol în soare».
- Da. Va fi un film de bărbaţi. ln distri -
buţie exista o singură femeie. Ceva oare-
cum ln spiritul lui • MASH •. Un grup de
bArbati Izolaţi, aventurieri cu personalitAti
debordante. Un film dur şi brutal, totodat ~
plin de umor.
Pentru ca aţi pomenit de aventurieri,
r-
vor avea aceştia ceva comun cu fermecă ­
toru aumneavoastri aventurieri de odi-
nloarfti?
- Cite ceva. Veţi regăsi probabil ceva
din tandreţea pe care am pus-o în «Dacă
toţi oa.aienii din lume», o parte din violenta
ce caracterizează un film mai puţin cu -
noscut pe care l-am flcut despre Inven-
tatorul «Crucii roşii», Henri Dunant, şi,
in sfirşit, ceva din umorul lui «Fanfan 1a
T ulipe». STnt foarte eclectic tn genuri. dar
pun întotdeauna un strop de umor. Sper
sa lncep lucrul prin mal sau Iunie.
"rratii'
25 de ani. şi 3 filme
Hollywood' 38
Dinu Tănase
împliniţi. Oupi
nu are inel 25 de an[
ce a semnat, ca secund,
lmagin'"" «Reconstituirii• şi, a opera-
tor-şef, recentul premiat la Locarno
<c Prea mic pentru un război a.tît de
mare», a realizat imaginea fllmului
« fra1il» (care s-a numit pe platouri
«Înaintea unei ploi de vari»).
- Una din marile mele bucurii - ne
spune el - este d, fiind la al treilea
film la Buftea, am avut posibilitatea
sl- mi pun in practici 'nişte ginduri
vechl, din institut. lncerc cu fiecare
prilej s1 fac o imagine în sensul unui
cinematograf direct, angafat, cu pro--
funde rezonanţe în actualitate, elibe-
rad de elementele de film de fic1iune
şi. cine-verite '70
gen Hollywood '38. Astlzl este mai
eficace ş:i pard mai fireuc:i o Imagine
Bri artificii , mal apropiat! de Imaginea
realitlţil.
«fraţii» este un film de actualitate.
Se petrece în 1969. Oe aceea. pentru a
fi cit mal aproape de adevlr, am fllmat
aproape totul ţn decoruri naturale şi,
cit s-a putut, pe viu. Cele citeva secven-
ţe cu figuraţie le-am tras stind cu
aparatul ascuns. Actorii s-au amestecat
printre ţărani, acţlonind şi provocin-
du-le reacţiile. N-a fost nimic aranjat.
Dinu Tănase vorbeşte despre me-
seria lui concentrat, dar firi ş:ovlială ,
calm ş:i si1ur, ca un veteran al aparatu·
lui de filmat.

Cine.verile într-un cămin cultural. Concentrat şi sigur, operatorul însuşi.

....
Nu

-
nalt •
ab
ca.ir
alu
oatl

-D
impn
gag-u
ritor c
unea
•Noa,
traţlt
-T
prime~
patrei1
călărin
bătrln!
cit «Dl
sider c

romanesc '71
un documentarist
s1avomir
POPOViCi
Slavomlr Popovlcl, regizor la stu·
dloul uAI. Sahla», nu se anl la primul
slu film despre artl. Constant şi deda·
rat Iubitor al artelor plastice, el şi·•
ales de astl datl ca subiect un motiv
ornamental din arta populari : uSem-
nul bradului». L-am rugat sl ne dea
citen date despre filmul d'u.
- Ml lntrebaţl de ce tocmai Bra-
dul ... Poate el din intlmplare ... Dincolo
de exprimarea prin forme antropo-
morfe şi zoomorfe, arta noastri popu-
lari cuprinde o foarte rar intilnitl
bopţle semantici. ln clipa în care în·
; cerci sl te apropii de ea, inslşl aceastl
. boglţie te obligi la o selecţie. M·am
ene mai
o imagine
•maiinea
Nu ,11u ctF-arfl fost filmul comic romlnHc firi .O noaplefurtunoaslb, • Schiţele •
sau «Directorul nostru». Claslc,Jean Georgescu? fn a1n1 valoric, da. Ca perso-
naj,• commedla doll'Arte. Inventiv, efervescent, Ironic. Stilul tul? Graţia. Prima
porunci: Invenţia comici. A doua: logica acţiunii comice. Nu-l vid cultlvlnd
absurdul Poate doar din necesitate comici. Dar alunel n-ar mal fl elevul lui
Clalr, ci al lui Keaton. Intre al li preferi pe Caragiale. Dar, preluat cu umor galic,
aluziv nu abu1iv, ca alte lnterpretirl Un campion al maliţiei eleganto, al !Ineţei
satirice din du sl•c1„.
- Dupi 40 de ani, cMalorul Mura»
impresloneul Inel prin prospeţimea
gag-ulul, noprevizutul qui-pro-quo-u-
rilor ca al nu mal vorbim de perfecţi­
unea clasici a ecranlzlrfl dupi o
•Noapte Furtunoub- Cum vi pls-
traţl tinereţea, maestre?
- Tinereţea vine cu virsta Una din
primele mele comedii, 1N6bAdAikt Cleo-
patrei» - tn care jucam un Marc Antonlu
cal6rind un 1Ford» - era o parodie mai
batrina decit •Noaptea ...• şi mai ales de-
cit «Directorul nostru», pe care eu n con-
sider cel mal bun film al meu. Pentru ca
---
oprit la brad; ..Ste unul dintre cele
mal frecvente semne. denumite. din
lipsa unei terminologii mal adecvate.
motive ornamentale. Poate d nu chiar
din intimplare, pentru el gama de
simboluri a acestul motiv ml s·a plrut
deosebit de darnici. E pasionant sl
urmi.re.şti cum un semn se incard. in
timp, de sensuri... Şi apoi, e la fel de
pasionant să urmlreşti cum, tot în
timp. acelaşi semn slriceşte, îşi pierde
subtextul, rlmlnind doar gest, orna·
ment. Bradul, cetina. ca însemn al
vieţii sau ca simbol al morţii, revine
în ritualurile legate de naştere, nunti,
inmormîntare. Şi toate aceste prezenţe
ale lui nu pot fi privite decit prin pers·
pectlva scurgerii timpului. Orlcit risc
turbabill
sl a timpului
par simplist. pe lingi
aceastl noi,lmper-
trecere peste
noi, este o veche obsesie a mea. Tra-
tind subiectul cu o dozl de detaşare,
cu o umbri de umor şi Ironie, cred că
va merge. 51 vorbeşti despre brad,
despre viaţi şi despre moarte, la care
se adaugi senzaţia acud, concretl a
trecerii timpului, cred ci este suficient
pentru zece minute de proiecţie . Mai
mult, nu ştiu ce v-aş putea spune acum ~
sl spunl, sper, filmul, cind va n gata.
E.H.
miniaturi subiective
omul
aaa:
Jean
aaor-
aascu
aici nu-l mai aveam pe Caragiale cu «angel
radios», nu-l aveam dectt pe Jean Geor-
gescu.
-- ... ,1pepeBirlic.
Şi
Blrli!'-
lntr-o comedie, ori te
bazezi pe principalul gag - actorul comic
(Fatty, Malec, Stan şi Bran, ta care se ride
numai clnd apar), orl pe situaţiile comice.
Cu omul-gag nu mergi întotdeauna la si -
gur, cu situa1iile, da. Oe 'adus lumea 1n
sala o aduce ins! omul-gag, nu situaţMt
la noi TAnase era un asemenea om-gag
- lmi pare ci vi s-a propus o blogra·
fie cTlnase•.
- Un film firii Tanase nu are rosl Ac·
torul care l-ar interpreta ar trebui s6 aibă
el însuşi hazul cu care TAnase îşi spunea
cupletele, chipul lui, nasul lui. Sînt oameni
şi filme care nu apar declt o singuri dată .
- Nu credeţi ci dfoaptoa furtunoa·
si)) e un asemenea film?
- Dad l-aş face azi, l-aş face comedie
muzicala, cum aş face şi «D-akt carnava-
lului» sau «Scrisoarea pierdută». «Scri-
soarea ... » o vad ca pe o farsa: cu recita-
tive, intitu~tl «S-a glsit scrisoarea» -
asta ar interesa mai mutt Dar, înainte de
toate, e Zoiţica. Cea mal bunA Zoiţica
din lume, la ora asta, e Sophia Loren.
Cu ea aş face filmul. Mie îmi trebuie acto-
rul ca personalitate, ii Iau pentru ca ştiu
exact ce poate face. Gabin, de pilda, pare
r1111•••••••rii••••••1111•1ri
ca nu face nimic în cadru. Şi tocmai asta-I
pun să fac&. Actorul e orezentA, Imagine.
De dragul cifrelor exacte
Cu plrere de riu, citind «Almanahul
Cinema 1971 », tn care multe pagini mi-au •
tăcut plăcere , am constatat ci lucrurile se
schimbi cînd- e vorba de filmele mele:
adlc6, m-am întristat.
La rubrica •Culise '70», ln articolul •Ce
nu ştie spectatorul?». filmul «Mihai Vitea-
zul» este prezentat prin numărul de săbii ,
de armuri, de copite şi de pene la pAIArie
sa presupunem el, fiind vorba de un al-
manah, ceea ce Interesa erau tocmai cttre-
le şi curiozit6tile de aminunl Din picate,
insl, nici cifrele nu stnt exacte. Se spune,
de pilda, ca la o singura b6t61ie, cea de la
CAlug6reni, •s-au lnfruntat petru armate
- valahă , turci, germană şi transilvani» ,
clnd se şt ie ca la CAlugArenl au fost doua
armate: cea turci şi cea românea s c ă a lui
Mihai.
în acelaşi almanah, vorbindu-se despre
deceniul trecut, se compune un clasament
al filmelor care au rulat pe ecranele noas-
tre, preciztndu-se că el se face «după
numărul de spectatori». În mod surprin-
z ător, se fixează ins! următoarea ordine:
I • Tudor» li. •Neamul Şolmireştllor• III.
• Dacii» IV. •Spartacus•. Dupa cifrele de
s pectatori (şi nu dupa alte date - sa spu·
nem, dupA numărul biletelor, care e dublu
fn cazul filmelor in doul serii) clasamen-
lul este Ins! attul: I. «Dacii» - 8.236 426
s pectatori (premiera ln 1968). li. •Tudor»
- 4.848.963 spectatori (premiera - 1964).
111 •Neamul ŞoimAreştllor» - 4.363 387
(premiera -1965). Filmul uDacih• este de
asemenea pe primul loc la export peste
30 de ţArl de pe toate continentele ln fine,
dac! se ia drept criteriu ciştigul raportat
la cost, pe primul loc se află «Haiducii»,
urmat de • Dacii». Daci ţinem sA vorbim
de cifre - fie. Dar să vorbim exact
Sergiu NICOLAESCU
Debuturi uitate
La foarte apreciata rubrici de informaţii
din «Contemooranul» On numărul din 20
noiembrie), sub titJul «Debuturi», am citit
c6, în fine, debutează şi la noi <Cfilmul-
scheci semnat de mai mulţi realizatori».
Ar fi vorba de «Vfntul şi ploaia», susţinut
de tinerii regizori Mircea Veroiu şi Dan Pita
în aceeaşi noti se mai afirma el asistam
la «debutul pe ecran al scriitorilor din care
se lnspirA tripticul: Geo Bogza şi Zaharia
Stancu».
La noi s-au mai făcut însă filme-scheci,
iar unul din ele era «semnat de mai multi
realizatori•: •De trei ori Bucureşti» de Ion
Popescu Gopo, Mihai Iacob şi Horea
Pooescu. Tn ceea ce ii prlveste pe autorul
Cind îmi iau un uriţel pirpiriu care se în-
foaie şi-mi spune: «Mama-mi zicea ca-s
frumos. ŞI nevastă-mea „. Dar a plecat
cu attul. .. Aşa e ea, turistă „. • - replica
nu are haz cltitl, ci vlzuti, in funcţie
de cina o spune ... Cu timpul , ajungi sA
cunoşti mal bine oamenii, actorii, dar o
cunoaştere logici, nu sentimentală, ca
ln tinereţe. Eu, de pilda, îmi Imaginez exact
cum cutare actor se va scula de pe fotoliu
tn momentul cutare, ce va face cu mlinUe
clnd va rosti replica X şi atunci ii caut cu-
vlntul care i se potriveşte cel mal bine.
Totul e sâ ştii sl vezi, meseria asta a noas-
- $1 talent „
tră e imagine qvant toute chose».
lndrizni al spun, clnd
e vorba de dumneavoasbl.
- Talentul e primul gag Restul ii scrii
singur„.
Alexandra BOGDAN
«Morţii lui Iacob Onisie•, el a «debutai
pe ecran» cu cîţiva ani ln urmă, în 4ome
niul documentarului, nu numai ca scena-
rist, dar şi ca „. interpret: 'ffAbăcarih• de
Mirel llieşiu .
Al. T .
Dupi •Pielea catlfelatl»
cSaptămina culturali a Capitalei• din
20 noiembrie 1970 scrie: «Pielea cati felată »
constituie ultima apariţie cinematografică
a talentatei actriţe Fran~oise Oorl8ac»
Or, TruffaU1 a f6cU1 «Pielea catifelată» în
1964. Tragicul accident care a pus capăt
remarcabilei cariere a Fran,oisei Dorliac,
sora Catherinel Deneuve, s-a petrecut la
26 Iunie 1968. ln acest Interval, ca sa cllAm
numai trei dintre cele mai valoroase filme
pe care le-a interpretat actriţa , menţionam :
«Cui de sac» de Roman Polanski, «Dom-
nişoarele din Rochefort» de Jacques
Demy şi •Omul din Rio» de Philippe de
Broca.
Cam aspră amputarea operat! din fuga
condeiului asupra filmografiei acestui pa·
sager dar unanim recunoscut talent al
ecranului care a fost Fran~oise Dorlliac.
E.H.
Timpuri vechi
C6 cinematograful «Timpuri Noi» con-
tinua sa fie o lnospilalleril gazdA a filmului
documentar s-a mal spus (deşi nimeni
din cei în cauză nu vrea sa audA). Mai ra.u
este cA indiferenţa se manifesta şi la cei
care achiziţionează (mal exact care ar tre-
bui sl achiziţioneze) filmele documentare
«Timpuri Noi» este o sal! cu repertoriul
alcAtuit la intimplare, fiindcă jocul tntîm-
plArll pare să hotărască ce documentare
ajung in programare. Ne facem că nu ştim
c6 exista festivalurl speciahzate (Leipzig.
Oberhausen, Cracovia şi altele), cA în
lume se produc o mulţime de reportaje
realiste sau exotice şi anchete senzaţio­
nale. Ignoram cu buna şlilnt6 un gen de
acutil actualitate. Asta se adaugi la o
anumită neglijare, înreţeaua cinemato-
grafica, a producţiei naţionale (programe-
le sini alcătuite făr6 sa se fini seama de
varietate, de atractivitate, de interesul
publlculul; prezentarea filmelor care rulea-
ză tn sală lipseşte aproape cu des6virşire
din vitrina cinematografului). Şi atunci,
de ce să ne mai mirăm cA la «Timpuri Noi»
punctul forte ii constituie tot «Hatari» sau
«Tarzan, omul-maimuţă». Curat «Timpuri
Noi»!
Al.R
43
 regina ecranului ceh, eroina «Arcului re-
ginei Oorothea», este puntea de legătură
filmul e o lume intre cele trei scheciuri din care e alcătu i t
filmul. Ecranizind trei povestiri de Vla -
dislav Vancura (autor care l-a inspirat ş1
iar l1Jmea e un film pe Jiri Menzel ln «Vară capricioasă») Jan
Schmidt a conceput un film pe două pla-
nuri: cel al acţiunii ~roprlu zise şi cel al
bat profilul: el a fost transformat comentariului autorului, o îmbinare de
Trucurile într•un western-saloon. Func- secvente de film sonor şi de film mut.
ţionarele sălii, tinerele vieneze, Cineaşt ii învaţă că uneori eşti mai eloc-
vent atunci ctnd taci.
«Regele trucurilor» din Holly- vestitele «Mitzi», vor renunţa la
wood, Wiiiiam Castle, a abdicat portul lor tradiţional cu şorţu·
leţe şi tiroleze şi se vor imbrica
de la acest titlu şi intenţionează
a la şerif, cu cizme cu clopoţei şi un western
să facă doar filme serioase. «Spec-
tatorii au devenit mult prea
sofisticaţi», spune el. «Nu mai
putem continua cu ideile de
stele de metal prinse în piept.
Bineînţeles vor rula filme wes-
tern, iar după vizionare specta-
shakespearian \I
torii vor putea intra într-un Nu numai prinţii Danemarcei îşi pun
exploatare a filmelor de pînă întrebarea chinuitoare «a fi sau a nu fi »,
<esaloon»pentruacomentafilmul
acum» . Trucurile lui Castle in-
cludeau : sirene electrice fixate
sub scaunele din sala de cinema
şi care realmente «şocau» pu- M.G.M.
ci şi vacarii simpli din Far-West, pe care
pini acum i-am cunoscut ca oameni emi-
namente de acţiune . Westernul «Hamlet
'71 » e o transpunere a dramei shakespea-
riene printre cow-boy-11 din preerii. «Ham-
\
blicul ~n momentele critice; în- letul-vAcar» e Interpretat de Daniel Beretta,
treruperea filmelor la scenele de iar mama de Maria Schell, care este şi
suspens pe timp de un minut - Studiourile «M.G .M.» din Cul-
pentru ca publicul să se hotă· ver City, avind o suprafaţă de
rască dacă poate rezista clima- 28 ha au fost vîndute pentru
Misteriosul Rimbaud
(vai, leşim din aura artistică) producă­
toarea filmulu i.
lată-I pe nefericitul filozof cu pl!iăria
pe ceafa şi pistolul in mînA intre mama lui
\
tului de groază sau să închidă 7 OOO OOO dolari. Ele au fost a:Un anotimp în infern», celeb r.1 şi Ofelia (o coJer-girl daneză) .
ochii ; oferirea de tranchilizante parcelate şi vor servi ca teren de plachetă in prozl a lui Arthur Rimbau d
persoanelor nervoase şi garan- construeţil pentru un centru
tarea transportului la domiciliu rezidenţial cu apartamente de
a celor leşinaţi după proiecţie. lux.
pe care poetul n-a avut bani s.o răscum­
. pere de la editor li a drei tiraj a fost
aproape în întregime ars, a dat titlul
unui film închinat marelui poet sim-
\
«Azi», spune ex regele trucuri- bolist. Autobiografia morall e baza
lor care în 30 de ani a realizat biografiei cinematografice pe care o
10'4 filme, «azi, publicul e mult
mai subtil. El nu se mai sperie
de nimic».
Barai ul

Unul din cei mai inteligenţi şi

realizeall regizorul Nelo Risi. Poetul
care la 19 ani şi-a încheiat pentru tot-
deauna aventura scriitoricească şi a
început o stranie viaţă de aventurier şi
\
mai talentaţi gazetari din Euro- comerciant de fildeş şi arme, va fi
pa, Fran~olse Giroud, directoa- interpretat de Terence Stamp. Deo-
«Cel 7» camdată se fac prospecţii pentru ale- Oiv
rea săptămînalului «L'Express~ a
gerea exterioarelor. Terence Stamp cu ca
dat un Interviu revistei <ele i mpreună cu regizorul au plecat din biria.f
Vestitul regizor Joseph Losey Nou vei Observateu r» în care Etiopia, de la Assuan la Harrar (unde lor de
a înfiinţat împreună cu la fel de citim cu uimire şi melancolie: au regăsit casa lui Rimbaud) şi apoi in tografc
vestiţii săi colegi Richard Lester, «M-am simţit profesional de- Sudan, unde popula~iile primitive trl· <:p .•• n
Lindsay Anderson, Ken Russell, favorizată în comparaţie cu băr­ iese din vînatul crocodililor. acumî
John Bohrman, Karei Reisz şi baţii, pe vremea cînd am fost Cu Stamp şi Risi au dlltorit şi adev~r
invitaţii lor de la rubrica tv. italiană
Tony Richardson o asociaţie de script-gir! şi am devenit prima Cinema70, care au realizat un docu-
asistentă a unui regizor. Atunci
luptă împotriva producătorilor mentar despre pregitirea· «Unui ano-
- pe care îl acuză de lăcomie. bărbaţii au făcut o adevărată timp în infern». Hamlet a la Far-Wesl
Losey spune: <moi cei şapte revoltă. S-a strigat că aşa ceva
sîntem foarte diferiţi, dar avem nu s-a mai văzut, că nu e o
comun un lucru: sîntem mai meserie de femeie. ln situaţia un western
interesaţi să facem filme decit
mea actuală nu am probleme
profesionale, dar dacă aş fi fost
de trei ori
să cîştlgăm bani».
bărbat, cred sincer că ar fi fost Brejcbova contestatar
cu totul alta cariera mea. Aş fi
făcut regie de film. Nimeni nu Atactnd mitul westernului, producători i
Grevl m-a împiedicat, dar n-am în- Regizorul ceh lan Schmidt, se preocupa propun un nou stil: realist, precis, corect
de eternul feminin şi de mijloacele de- pinA la miligram în reconstituirea adevă­
drăznit. Exista un baraj, un baraj cucerire a unei femei. Jana Brejchova, rului istoric. Eroii legendari Wyatt Earp
interior la nivelul creaţiei ». şi Doc Hollyday nu mal stnt eroi ci nişte
Actorii profesionişti italieni Nedezminţita vedetă beţivi bătăuşi. Iar Katy Elder o banală şi
au hotărît să facă grevă în hn\pl!reat! prostituată .
semn de protest împotriva an- Cinemateca Polonezi lnca un simptom pentru Hollywoodul
care î şi sflşie singur miturile. Miturile
gajării în filme a actorilor străini, pe care s-a creat Hollywoodul.
a artiştilor amatori şi a oameni-
lor de pe stradă, Cinemateca poloneză consti·
tuie un important centru de
documentare ştiinţifică consa-
crat celei de - a şaptea arte.
Western saloon Colecţia cinematecii cuprinde
7 200 de filme, 7 OOO de volume
de istorie, teorie şi estetică
Pe cea mai <<occidentală» stra- cinematografică, peste 2 OOO de
dă din Viena, Kiirntnerstrasse, a scenarii printre care manuscrisul
cărei iluminaţie nocturnă concu- la «Frumoasele nopţii» de Rene
rează cu Las Vegas şi ale cărei Clair, 250 de mii de fotografii şi
vitrine concurează cu vitrinele afişe şi 200 de aparate de pro-
de pe Champs Elysees, cinema- iecţie vechi, dintre care unele
tograful «Kărntner» şi-a schim- sînt unicate.

44
 Westernurile-spaghetti se servesc a Editorul revistei «Playboy» şi proprie-
cum cu un nou sos picant ln t Mtnla vi n tarul cluburilor Playboy- Hugh Hoinar -
tulu l» eroul e o femeie 1 frumoasa Maria a înfiinţat recent o companie cinematogra-
Grazzia Bucella. Apelind la grafia fem1 · fică «Playboy Productions » Primul săU
nină, . westernurlle italieneşti nu au renun- film.«Macbeth»,va fi turnat de Roman Po-
tat insA la atu-ul lor principal, violenta lanski. Regizorul polon ez dorea de mult
Dimpotrivă, l-au completat, l-au betonat, să filmeze o p i esă a lui Shakespeare: el
l-au «gradat» cu agresivitatea erotlcA. e î ncredinţat că marele dramaturg ellza-
bethan poate pasiona spectatorul mo-
dern dirl trucuri şi fărl renunţarea la
savoarea limbajului original; singurul lu-
cru de f ăcut este convertirea dialogului
in ac11une, acolo unde tehnica o permite»
Polanski va utiliza actori necunosc uţi
pentru rol urile principale - deoarece el
doreşte ca interpreţii să fie mult mai t ineri
decit cei dm teatru.

Imediat dupl scandalul cu «Novicele», 8.8.
ar~ din nou un rol de prostltuatl, de data
aceasta lntr-un mediu exotic, (Bulev. Ro-
mului).
regele
Scofield
Octogenarul rege lear va fi interpre-
tat de un Paul Scofield de nerecunoscut,
cu barba alba şi faţă de cadavru (machla-
JUI durează zilnic patru ore). Legendara
I nd i ferenţă a lui Scofield faţă da v i aţa
p ublică s-a intensificat în condiţiile ieşite
din comun impuse de regizorul Peter
Brooks: se turnează la minus zece grade,
in nordul î ngheţat al lutlandel, iar platoul
de filmare este un deşert cu dune de nisip
nu mai există
un fir d~ iarbă
Este un film cu o temă, din păcate ,
foarte la ordinea zilei: lupta pentru
supravieţuire pe un pămînt poluat pe
care nu mai creşte nimic. Bazat pe un
~oman de John Cristophor !i plasat
într-un viitor despre care autorul crede
d nu e prea depărtat , filmul arată un
exod impresionant : oamen ii fug ca
nomazii. într-un decor apocaliptic. Ei
trebuie să facă faţi nu numai nenorocirii
pămîntului ars. ci şi hoardelor de gang-

\ epidemia de
<ffespectuoase»
peste care urtă nepotolit vîntul.

un Hamlet
steri, de cthuni motorizaţi». Un film
coşmar.

Un film coşmar

tradiţional
Divina Garbo a reabilitat-o pe Dam~ ·
cu camelii; Giulietta Maslna pe Ca-
Televiziunea britanică a creat un Ham-
biria. fata străzii; descoperind resursele
let «într-o maniera trad i ţional-romantică »
lor de puritate şi de dragoste. Cinema- Melancolicul print al ceţurilor este exce-
tograful nu a evitat tema delica tă a lentul actor Richard Chamberlain. (îl cu-
c: p... respectueuse». Dacă ne îndreptăm noaştem dintr-un serial englez văzut pe
acum lnsi flashul pe platourl,luminim o micul nostru ecran, «Portretul unei doam-
adevlruă epidemie de c•p ... rcs pcc t uO;"t · ne», unde Chamberlain ii interpreta pe
vă rul eroinei principale).

sexploatare
DacA, pe baza titlurilor de filme, un computer ar face portretul anului '70, am vedea
silueta unui fel de Mr. Hyde (principiul răului din om). Singe, ură. Aberaţii sexual e.
S-ar părea că oamenii normali au dispărut sau s-au refugiat în cavernele supraetajate
ale blocurilor. Pămî ntul nostru cel rotund ca mărul păcatului este populat exclusiv
de sadici, de perechi-nepereche (Liz Taylor şi Mia Farrow:e«Ceremonie sec retă», Richard
Burton şi Rex Harrison: «Scara», Rod Stelger ş i John P. Law:«Sergentul») de crimi-
nali, drogaţi şi prostituate Presa franceză, care, se ştie, e departe de a fi pudibondă
şi să ardă pe rug pe păcătoşi , sau mllcar si-i ajute cu un ciocan în cap; presa franceza
care a susţinut spectacole contestatare ca .cHair•. cOh, Calcutta• sau t1 Morea, i n care
actorii apăreau pe scenă goi; toată presa fran c eză s-a cabrat de dezgust fata de .:noul
val» de vulgaritate. " Novicele» cu Brigitte Bardot şi t mtelectualaa Ann ie Girardot -
spune Alexandre Astruc tn Paris Match t e filmul cel mai josn ic, cel mai insultAtor, cel
mai vulgar, cel mai repugnant ş i abject care poate fi v6zut azi la Paris; nu e proiecta t
clandestin tn vreun lăcaş deocheat din Pigalle. Nu, el poate fi văzut în jumătate de duz i n ă
de săli de pe marile bulevarde şi Champs Elysites. Acest film de c~ mai mare profit
pentru traficanţii de carne vie şi de droguri•, e doar unul din lunga serie care a făcut
ca în lexic să apara un nou termen: t1sexploatare>t Luicul s-a îmbogă ţ it, dar cel mai
mult s-au îmbogăţit e«sexploatatorii». Afacerea aceasta complexă ln care filmul e un
raion Important a adus numai în S.U.A . un ven tt de 2 miliarde dolari. El nu e concurat
decit de afacerea drogurilor.
Proiectate pe ecranele mari, şi mici, şi cele minu sc ule ale retinei , filmele care-l ignor ă
sistematic pe Dr. Jeckyll din om (principiul binelui) ş i -l a ratăt obsesiv, doar pe Mr. Hyde.
devin un mare pericol social. Preşedintele Nixon a interventt personal ca să nu se rea-
li zeze un film despre Charles Manson, ucigaşul lui Sharon l ate. Chiar obiectiv, chiar
document, filmul ar obişnui cu imaginile violente şi sadice. Pericolul nu e ca, ieşind
din sală , spectatorii să se ducă direct să spintece o Sharon late, să se drogheze, sau
să se expună goi in vitrine de sexploatare, ca tn St Pauli Mai subtilă, cu efecte in timp,
ca radiaţiile atomice sau poluarea, este degradarea indirectă. Un studiu al UNESCO
despre «mijloacele de informare in societate» o denumeşte desensibilizare. Să te obiş­
nu i eşti cu gustul si ngelu1, cu mizeria morală, cu exploatar81! ş i sexploatarea.

Maria ALDEA

... a, b,
X, y,
Andrei Tarkovskl - autorul dis·
cutatului film • Andrei Rubliov». a
clrui acţiune se petrece in Rusia
secolu lui al15-lea, pregateşte un nou
film. Oe data aceasta, unul proiectat
in viitor, un ştii nţîfico-fantasttc inti-
tulat cSolariu, după nuvela scriito-
rului polonez Stanislav Len. - «Nu
mA pasionează latura fantast i că -
explic! Tarkovskl bizara sa alegere
Ml intereseazi in continuare pro-
blemele moral educative ale omului
- de data aceasta faţa cu noile
descoperiri ale ştiin ţei . Nici măc ar
ca decor ş i tehn ici nu vreau ca filmul
meu si fie sau sA pari exotic ca
«Odiseea SpatlalA 2001 »a lui Stan-
ley Kubrick
•
Jean Marai• a depus armele. E-
ternul Fit Frumos, cel ce l-a inter-
pretat pe Christian, rivalul lui Cyrano
va fi de data asta însuşi Cyrano cel
urit. dar cu sufletul frumos .
•
Warren Beatty va juca în filmul
«Dolari • pe care ii va pune în scen ă
Richard Brooks, auto rul «Profesio-
n i ştilor», a1 101 «Lord Jim• şi al fil-
mului cCu sinoe receJ.
•
OnonWellea şi Catherlne D•
neuve vor întruchipa o pereche c~
sAtoritA tn viitorul film al lui Claude
Chabrol.
•
John Osborne, unul din dinarii
furi oş i » al condeiulu i englez. dra·
maturgut care a scris printre altele
111Prlveşte înapoi cu minie», va apare
pe genericul unui nou film, «Carter»,
fntr-o posturi nouA: de actor. Va
juca rolul lui Cyril Kinnear, un bandit
elegant ş i sardonic care conduce
un sindicat aJ crimei in nordul An-
gliei.
•
Edita Pleha, cunoscuta cînt!rea·
ta sovietic! de muzic! de estrada,
care a prezentat în repetate rtnduri
ctntecul sovietic peste hotare, joacă
pentru prima oara tntr-un film. Reg i·
zorul Veniamln Dorman i-a propus
un rol în filmul de aventuri «Soarta
rezldentuluht. Filmârile se fac i n
Uniunea Sovietici şi în R.D. Ger-
mani.
•
Margarlt Nikolov este un nume
nou în cinematografia bulgara: pri·
mul lui fi lm, «Versuri», dupA un
scenariu al cunoscutului scriitor Pa-
vel Vehzonov, e o poveste tristă de-
spre r!zboi şi copii, despre maturi-
za(ea prin durare.
•
Fraţii Lumlere, Jean Harlow şi
Marllyn Monroe vor apArea pe o
edltle de timbre editata tn Repu-
blica Mall.
•
Chulu Aznavour, care şi-a ter-
minat de scris amintirile, scrie un
scenariu pentru un serial politist pa
care li va interpreta el şi-l va pune
in scena regizorul său preferat,Ser-
glo Gobbl. (•Vremea lupilor> şi «Fru-
mosul monstru»).
•
Ou1mane Sembene - regizorul
senegalez cunoscut prin filmul «Man-
datul•, pregăteşte un film despre
eroul legendar african: Samori.
46
- Care e virtutea dumneavoastră fa-
C, Cassel şi vorită .
- Entuziasmu I.
- Ocupaţia favaritd 7
Z .•• chestionarul Proust -Sl trllesc.
- Care ar fi cea mai mare nenorocire
pentru dumneavoastrd 1
Pele va luca film . Va juca chiar - Si nu mal am chef de vlaţl .
in două filme: intr-unul artistic. în - Eroii dumneavoostrd din vioia rea Id?
care întruchipează un tAran brazi- - Regizorii mel.
lian s ă rac care-ş i pierde şi petecul - Ce caractere Istorice uriţi cel mai
lui de pAmtnt, ş i într-un film co- mult?
lumbian autobiografic.
-Dictatorii.
•
Rosana Schlafflno si Gluliano
- Ce eveniment militar
mai mu/t7
admiraţi cel
Gemma vor Juca împreuni pentru -Niciunul.
lntfla oerA ln filmul «la Betl„ al re- -Ce reformd admiraţi ce/ mai mu/t7
gizorului Giantranco de Boslo, o -Abolirea sclaviei.
adaptare liberă după comedia omo- - Deviza dumneavoostrd Jn viald 7
nimi a lui Ruzante. AceastA come-- - Cine ride la urmi, r îde mal bine.
die picarescA. nu a mai fost reprezen-
tat& din 1.500, clnd a produs un mare
scandal. Apoi scandalul s-a stin s
ca toate scandalurile - şi opera a debutul
clzut tn uitare aproape cinci secole
• unui cuplu
Julio Garcia Esplnoaa, directo-
rul Institutului de cinematografie Simone Slgnoret 11 Jean Gabin, cei
din Cuba, realizator al filmelor «Tî- dol actori absoluţi al cinematografului
n6rul rebel» şi r Aventurikl lui Juan
Quinquin - şi care la 44 de ani e ~'::~~: j~~l::~!r~u~~eo°:;!. ;~:
veteranul cinematografiei cubaneze.
a term inat in Vietnam filmlrile pen-
tru documentarul « Revoluţ i onarii lu-
menon, el lnterpreteazl o bitrinl pe-
reche 'de soţi care se urbe şi comunici
mii a treia». între el numai prin bileţele. ln ciuda
• aparenţelor, e vorba însl de un cuplu
foarte unit: nimic nu leaga am oe
Goldie Hawn ş i Elliot Gould
sint «stelele anului», anunţi asocia-
fla americani a proprietarilor de să l i
mult ca ura, sust.Jne Slmenon .
cinematografice.
•
Jerry Lewla ş i Lisa Mlnnelll
lmpreunA cu alte vedete ale flmulul
şi muslc-hail-ulul american au ve- - Care e pentru dumneavoastră cul-
nit la Paris sa monteze o galA co- mea mizeriei 1
mic! la «Olympia». -Boala.
•
Glnger Rogera a pArislt Parisul
- Pentru care
mare indu/1en1d 7
rreşeli aveţi cea mai
IArA sa poatA realiza comedia mu- - Pentru ale mele.
z ica~ d1ame» a clrel vedetA ar fi. - Ce calitate o preferaţi la un bdrbot?
urmat sa fie. Se va tnapola tnsA - Slnltatea morali. lnlllnire Si(lnoret - Gabin
curtnd ca al filmeze pentru televi-
ziunea francezi Tn regla soţului el,
Bill Marshall, fostul sot al Michelei
Morgan, şi anterior sotul Miche-
-----bibliorama-------.....
llnei Presle.
•
Vagy.Sczky Tlbor este primul
Cartea Ecaterinei Oprolu por-
neşte de la următoarea idee :
operator ungur care şi-a pus nu
numai piciorul ci şi aparatul de aCînd oamenii n-au mai avut
filmat pe Point Barrowra, unul curajul să creadă în viaţa de jos,
din aşa-numitele capete ale lumii cînd n-au mai avut candoarea să
din Alaska, cea mal de nord aşe­ creadă în viaţa de sus, au început
zare a continentului american. B
a filmat aici împreuna cu o echipA
americani un film pentru copil, in
să creadă în viaţa ca-n filme .
Starul a fost întruchiparea u-
care urşii polari şi-au c)ucllt rolul• nui eden intermediar, unde Eva
ln mediul lor cel de toate zilele. poartă bikini, iar şarpele îşi
•
Anatoll Golovnla, marele op•
petrece vacanţa pe un iaht per-
sonal.
rator rus care a semnat Imaginea Bine sau rău - aşa a fost.
filmelor «Mama», cSflrşltul Sl Pe-
tersburgulul•, «Furtuna deasupra
Asiei•, etc„ a tmpllnlt de curtnd
Pentru o bună parte a lumii,
filmul a fost într-adevăr o uzină
70 de ani. Cu cinci ani mal pujln care producea conserve de vise.
dacit cinematograful. Din 11126, de La început, vise sepia. Pe urmă,
la prlmul sAu film, el a turnat zeci vise tehnlcolore, iar spre dimi-
de mii de metri de peliculă. lnce-
pînd din 111.l4 este profesor, sl
încA unul dintre cei 111al Iubiţi al
neaţă, înainte de ora trezirii -
coşmaruri . „»
. Credinţa autoarei este că «vra-
lnstltutulul de cinematografie, pre-
cum şi unul dintre cel mal atlmatl ja din jurul ecranului nu trebuie
teorlltlclenl el Imaginii de film . risipită.Dar stelele trebuie des-
•
Yaklm Yaklmo v regizeazA la So-
un idol făşurate de mituri. Candoarea
trebuie ferită de deo;ertăciune .
f ia filmul « Naşterea unui onu>, un
film alcA!uit din patru nuvele Tnde-
pentru Romantismul nu mai trebuie
hrănit cu himere».
penaente, unite printr-o idee comu-
ni: dezvoltarea eticii din secolul
fiecare
cinci pini in anul douA mii EDITURA MERIDIANE Rep.
 ttră fa-

~ .norocire

ele viaţi.
' ""°reală?

·t~ cel mai

iraţi cel

M01mult?

Ir! viafd7
....i bine.

lu

Rep. •FARMEC• DISTINCTIE

'
a nr.1
ANUL IX (97)

. .„„m
rev 1 st I I u îl 1 , 1

ma
c , ne m 1 t o a r 1 f i c •