•

a. „„ ,„„•

. .~.ne

https://biblioteca-digitala.ro
 Actriţa Lica Gheorghiu inter-
pretează în filmul Şoseaua Nor-
dului rolul Inei. Ecranizarea ro-
manului lui Eugen Barbu se
realizeazi în regia lui Iulian
Mihu, imaginea fiind semnată
ŞANTIER ...... de Aurel Samson.

Unul din protagoni,tii noului

film al lui Francisc M-teanu,
La patru pafi de infinit, este actorul
'Silviu Stănculescu. Spectatorii
noftri au avut prilejul 1ă-l vadă
ti în filmul A fost prietenul meu.

Regizorul Manole Marcus tur-

nează în prezent filmul Cartierul
veseliei, după "10 scenariu de Ioan
Grigorescu. Acti-ea H petrece
„
într--ul din cartierele măr1i-
nafe ale Bucure,tiului, în preaj-
ma Eliberării.

https://biblioteca-digitala.ro
 •
eg1a Incepe o nouă stagiune cinematografică.
După întreruperea estivală, din
ritmul pe- ca'!l-1 permite actualul volum al
nou, tn
şi fipalizeazl toate elementele unei creaţii
cinematografice (se vorbeşte despre o piesă de
teatru „a lui Camil Petrescu", dar de un film

film
producţiei , cîi. o realizare de lung-metraj a
„al lui Fellini") .
studiourilor noastre îşi va face apariţia lunar R!lllponsabilitatea complexă, pe care regizo-
pe ecranele de premieră o dată cu mai multe
rul o are, ca autor de fapt şi de drept al unui
scurt-metraje de diferite genuri.
Dialogul cineaşti-spectatori se reia lntr-o film, oferă posibilitatea unei dezbateri efici-
perspectivă noul, pe care o deschide cel de al
ente, cu ecou practic multiplu, angajtnd tn
treilea deceniu de la Eliberare. In acest răs­ egală măsură toate zonele de interes şi calitatea
timp, în ajunul aniversării din August, cine- tutlll'(lr compartimentelor de crep.ţie, de la sta·
bilirea profilului tematic al producţiei la sti-
• matografia noastră a trecut examenul de matu-

can-
ritate al primului Festival al filmului romî- lul interpretării fi montajului. In ce măsură

I
nesc - prima lnt!lnire competitivă a produc-
ţiilor studiourilor noastre.
Slntem martorii unei continue confruntări cu
exigenţele maselor de spectatori, exigenţe ce
sporesc o dată cu dezvoltarea într-un ritm netn-
contribuie regizorul la definirea temei, sensu-
lµi şi sferei de idei a unui film ;- care stnt feno-
Jllenele realităţii noastre socialiste demne de
cea mai mare atenţie; dacă tn raport cu pre-
ocup4rile tematico-artistice apte a fi cele mai

'
trecut a societăţii noastre socialiste, determinată
de hotărlrile Partidului, prin lnsuşirea din ce rodnice pentru arta noastră cinematografică

tempara-
în ce mai profundă şi mai intimă a valorilor
culturii naţionale şi uniyersale . Ceea ce im-
pune abordarea la un niyel critic mereu mai
tnalt a realizărilor şi preocupărilor cin!lmato-
grafiei noastre.
Reuşitele certe de plnă acum şi cele mai
împlinite, pe care le promit unele din premie-
rele viitoare creează la rtndul lor platforma
există unele tendinţe ce o fac mai puţin repre-
zentativă; care slnt acele slăbiciuni, ln regia
noastră de film, ce-i diminuează eficienţa ideo-
logico-estetică şi îi estompează uneori origina-
litatea ; ln ce direcţie evoluează mijloacele de
expresie ale regiei 4e film contemporane -
slnt Qlteva întrebări sugerînd aria de cuprindere

neitatea
unor discuţii de lucru, neprotocolare şi tot-
odată fără caracter empiric sau tehnicist, la
care e firesc să participe cineaşti şi spectatori,
regizori şi critici, scriitori ti oameni de cul-
tură, artişti şi tehnicieni, exprimtnd deschis,
cu spirit de răspundere şi competenţă, părerile
şi cerinţele lor, mari şi îndreptăţite, faţă de
evoluţia artei filmului ln ţara noastră .
Experienţa discuţiilor de ptnă acum, utile,
dar uneori abstracte sau marginale şi de aceea
nu totdeaµna pe deplin rodnice , ne îndeamnă
către o dezbatere mai cuprinzătoare şi toto-
dată mai concretă: regia fie film care reuneşte
o
•
potenţială şi scopul discuţiei noastre.
. .. După ce şi-a tmpărţit cu generozitate chipul,
rp.ultiplicat pe diplomele ti medaliile lau-
reaţilor Festivalului de la Mamaia, tmplratul
Deltei, Pelicanul alb, a acceptat invitaţia noas-
tră din numărul trecut, abandontnd pentru un
1\11 de zile oficierile solemne şi cobortnd tn ţinută
de lqcru să patroneze discuţiile de creaţie ale
cineaştilor. Spiritul critic ascuţit şi pătrunză­
tor -eate decis să opereze mereu mai ferm cu
fiecaf8 nouă ediţie viitoare a Festivalului.
Iar 4iscuţiile noastre lşi propun să- i vină tn
lnttmpinare.

https://biblioteca-digitala.ro
 LA TRIBUNA PELICANULUI ALB
Invitaţia dumneavo!IBtrl de a dlacuta despre
regie mi se pare că vine tntr-un moment foarte
potrivit · erativul calitilţii este ln1cri1
~re ID&»\ zilei.
-
0
Eu llf porni de la cons•
a larg recunoscutil
orice attl are o laturii.
tehnologică ...
u, nu reduc regia la
profesie tehnică, dar
1lestria artistică ln ge-
-~ include o solidl
baz eră de artil autentică
nu · ubstanţa declt printr-o
forml artisticii. superioarl şi o profesionalitate
tnaltl. Chiar dacii. nu vom lua cazurile
extreme, cele mai evidente - cum ar fi arhitec-
tura, de pildl, care obligă ln mod deosebit la o
calificare tehnică profesionalii. . riguroasil - şi
ne vom opri, sl zicem, la literatură, acest adevăr
se va impune. Ca să poţi scrie o carte, ţi se cere
mai tnth să cunoşti alfabetul, ortografia, mor-
fologia şi sintaxa. ln cinematografie, sub ra-
port regizoral, ne găsim - cred - ln momen-
tul clnd am căpltat lnsuşirea de a le~a cuvintele
Intre ele şi a face unele propoziţii frumoll!le.
Poezia trebuie lnsă să fie unitară ti de aceea
poeţii se preocupi!. de frazarea perfectil, de unita-
tea stilistică ti de cursivitatea scrierilor lor. In
filmele noastre, aproape tn totalitatea lor, cu
unele excep\ii, lipseşte acel suflu pe care-l
degajl numa unitatea artistică a unei opere,
acea potenţă regizorală graţie căreia filmul se
construieşte frumos, organic ti unitar, artisti-
ceşte şi profesional, pe toatil lntinderea lui.
Tudor-fiindcă aţi propus al analizăm filmele
Festivalului de la Mamaia - are secvenţe
excepţionale, ln care trăirea actoricească, ade-
vărul de viaţă trec de pe ecran la spectatori
tnveşmlntate ln toate atributele succesului
· cinematografic, ca ln scenele realizate cu con-
cursul regretatului George Vraca sau ln sec·
2
venţa balului de la Viena, ln care exceleazl
alţi doi interpreţi distinşi cu premii la Mamaia:
Liea Gheorghiu ti Emanoil Petruţ . Ar mai fi,
fărl lndolall, multe alte lucruri bune de apus
despre unele părţi sau secvenţe ·ale filmului.
Privindu-l lnsl ·ca pe un lntreg, nu poţi sl
nu observi 1tereotipele momente de bătălie
cu tmeunslturi de apadă care par duble ale
planur1lor anterioare, lntr-attta nu ne spun
nimic deosebit - şi fac să scadă Interesul spec-
tatorului nu numai fiindcă e vorl>a de lucruri
deja vlzute, ci şi pentru că regizorul n-a
izbutit al convingi!. ln acele planuri„ . Slot
multe scene şi detalii, de bătUie lndeosebi,
datorită clrora filmul Tudor, alături de părţile
sale bune, are altele care-l lungesc inutil. Faptul
că filmul a fost scurtat ulterior nu e ln avantajul
său. Se naşte tntrebarea: acele părţi nu erau
bune nu nu erau necesare? Că nu erau necesare,
mă lndoiesc. Nu poţi spune că un vers dintr-o
strofă nu l necesar. Poate că nu e bun. Dar cum
să-l tai pur şi simplu, clnd poezia trebuie să aibă
o formă a ei?
In Str4inul există secvenţe foarte bune şi
părţi lntrejl'i din cauza cărora lnslşi construcţia
dramaturg1că-cinematografică are goluri. Dar,
pentru a se susţine, o lucrare trebuie să fie
construită elegant ti integral, ca o arcadă. Dacă
există părţi slabe, atunci apare nevoia unor
puncte de sprijin. ln film acestea pot fi unele
interpretări actoriceşti care justifică cele mai
călduroase aprecieri la adresa actorilor, dar
nu constituie o prea mare laudă la adresa regiei.
Noi avem o „paletil actoricească" bogată - cum_
spunea maestrul Ciubotăraşu tn numărul ante-·
rior al revistei. Aceasta e desigur spre folosul
nostru. Reuşitele actoriceşti nu pot fi tn1ă
acceptate . cu seninătate ca puncte de sprijin
care să suplinească sau să acopere anumite
carenţe profesional - cinematografice.
https://biblioteca-digitala.ro
'
Uneori jocul actoricesc - netngrotat, nefal-
sificat, dar cu nuanţe vldit teatrale - se substi-
tuie căutării de către regizor a unor soluţii
cinematografice. Io Drai011tf! lun14 tk-o •ear4
există secvenţe de teatru destul .de bine filmate.
Aceasta nu lnseamnă lncă profesie cinematogra-
fică. Pe mine nu m-a deranjat natura conflic-
tului din acest film, pe care nu-l găsesc, aşa cum
li socote9te Eugen Barbu, debil. Ciocnirea pe
care filmul o înfăţişează dintre două mentalităţi,
ti chiar modul cum ea se concretizează to evolu-
ţia acelui triptic feminin poartă amprenta unor
fapte reale de viaţă. De ce să tntoilrcem spatele
ti să negăm dreptul de acces la artă unor ase·
menea drame - cum e aceea a unei femei
părăsite, - atlta timp, ctt ea este totuti aptă
să genereze semnificaţii noi 9i să fie situatil to
persfectiva transformărilor pe care le auteră
satu contemporan? Carenţele se află mai degrabl
pe linia soluţiilor de artil cinematografică -
to special ln decupajul secvenţelor care . nu
reuşeşte să tacă sensibilă ti firească drama
eroinelor, să nuanţeze semnificaţia unei ati-
tudini, să-i valorifice subtextul potenţial. Nu
neg necesitatea preocupării pentru interpretarea
actoricească - ea este esenţială, dar, luată ln
sine, tşi pierde orice sens fiindcă to regia cine-
matografică există anumite potenţe şi exigenţe
„ · fi m, montajului şi ţnslşi
pe peliculă. .. ,
Gopo, ln schimb mi ae
că a căzut tn cea-
til extremă. In ceea ce
priveşte, eu nu repro-
filmului său, Pa,i 1pre
4, faptul că are sec-
nţe oarecum eterogene,
'
lt~i~iE=;.~~f
- ndcă aceasta
ilmului. Idei era tnsqia
- Gopo
11 regizorale dintre care unele
excepţionale , dar el nu a furnizat actorilor
suficiente elemente de dramaturgie care să
le li i;>ermis acestora aă-ti lnacrie talentul lor
pe linia lui de gtndire . ln unele . momente.
emenea elemente au existat, ea ln scena Gio·
co dei, cu Radu Beligan, Eugenia Popovicl ti
E.mil Botta - iar secvenţa este originalii., re-
. tindu-ne ascuţimea spiritului lui Gopo.
' alte scene lnsă se pare că datele dramatur·
· au lipsit ti interpreţii n-au izbutit să gă­
punctele de 1prij1b. pentru a-şi da tn-
apo rt artistic.
unde se vede cil regia poate să nu reuteas-
cl integral, chiar tn cazul cfnd soluţii regizoral1t
e:xistl- daeă multiplele elemente ale filmului nu
stăp lnite unitar de ciltre cineastul realizator.
· d de la dramat~ie fi contlnutnd cu
·ul, montajul, actorii, muzica, elementele
·oe şi sonore, toate trebuie tmbinate, 1ubor-
te vi ziunii regizorale de ansamblu căruia i
cere să aibă un anumit 1til. ln filmele noastre
ae Ulnesc de obicei amestecate stilurile oele
ai dilerite, cum se lnttmplă fn A foat pr~tanul
. M ărturisesc sincer că acest film mi-a
p. totuti t i la a doua vizionare, tn cadrul
Festivalului... . termină cu cite un final adlugat. Se vede el
Da.am citit ce v-a spus ln numărul trecut Pl'l!f8·
dintele juriului de la Mamaia, Eugen Barbu, -
care atribuie filmului o viziune samariteană
astJpra existentei - dar nu slnt de acord . Filmul.
are o bază dramaturgică toarte interesantă"
relaţii Intre personaje dintre cele mai semnifica-
tive. Dacă lncercăm să analizăm profesional
tă producl ie - şi obligaţia noastră este să
pl'OCedăm astte , să nu ne oprim la simple păreri·
. de spectator"-dlnd deoparte o anumită pojghiţă
exterioară legată de neajunsurile realizării, vom
descoper i ln film valenţe majore - cum ar fi
relaţia dintre veteranul comunist şi copil,
apropierea dintre generaţii pe care această
relaţie o concret iza ln scenariu tn mod ingenfos
fi cu mult farmec . Unele din aceste valenţe.
nu s-au tradus pe ecran, din cauza distribuţiei -
uel copil greş it ales, căruia regizorul i-a acor-
dat mult credit - ca şi datoritil altor scăderi.
pnlnd ln ultimă instanţă de ~gie, de concesiile
pe care Andrei Blaier le tace unui sentimentalism
de o caJitate tndoielnică , treclnd cu uşurinţă de
la stilul autentic ln care tratează unele episoade,
la melodramatism. Există apoi situaţii de viaţă
sau scene, cum e momentul tn care se lnfruntil
tlei l!Jentalităţi, ctnd Tudor (Victor Rebenciuc)
comunică telefonic cu Ana (Flavia Bure!) prin
in termediul colegului său medic. Aici exista un
deosebit prilej cinematografic de a dezvA!ui,
11t1anţat §i pregnant, relaţiile omeneşti şi diferen-
ţele de caracter. Blaier a aşezat lnsă aparatul
tr-un punct de unde i-a putut vedea pe toţi
trei dintr-odată - Ana fiind văzută prin rereas-
tri, tn hol, cum vorbeşte Ia telefon . Noi tnsA o
auzim - nu ştim de ce - vorbind tri prim
plan. Este o soluţie simplificatoare care evitil
din comoditate orice investigaţie, dovedind
lipsă de exigenţă faţă de sine ti lipsă de interes
faţă de posibilităţile artistice de care dispunem.
.... eiMmli~w:
- c- ~·
• ""6Jd. ...
fii-IM' e.,. •
~id81' :l„„ itO
„ • """''
-
„illu 11 ţf!st
lm·
aoeutl
. . .leal daci al'te din lu-
- fllmaJui. rn/ blcresi Wl
„tna
film, ca autor aau 111laor, tl flCl
el wel 11-1 faci, pentl'l
el al cen de ap111. lile, ile pUdi,
...„.
a.I plac filmele ca lllbiecte co..m;.
ID cue rerisoral an de t.nnl•
aia een. 11 nu ml inter.eul un
lila ar pentru el ceea ce a awt
• .,.., aatorul a 1p111-o bine. Nu
........ a itat cl Cinemaqratul
_.. o utl de man COlllWlicare 1l
a i important dlmne ceea ce al
• Clllllllllicat. III lnfieNleall
..a mai paUn maniera ln care 11
. . - Ncnirife. ca actor t1111 •te
.:Jlmna, ca mult mal grea de
aplicat... A existat un moment
~ Tia4a mea ID care CNdeam cl
.....l ICOp ID utl era el e.11lt la
lllpllldirea ideilor qaele, delpl'8
~=-~ 7.:Ei°!'°Şi
- tmi pistrei con...... CI
Despre finalitate fn
aţia regl1oralA? Nici
tru aceasta nu e obli-
orlu sl recurgem la
rii abstracte. Ele-
tele lnseti ale con-
cţlei unui film ml·
s de multe ori foarte
~;;a];~~~~u~t~•rul a ttiUt să-ti
ze profilul, sil-i lmpli-
preci-
zeze . d ' 1e, din prar.tiea sportivi, el
lntr-un fel alergi pe o sutil de metri şi altfel ln
cursa de 10 OOO metri. Nu foloseşti aceeaşi teh-
nică la o sută metri garduri ti la maraton.
Trebuie să-ţi adapte1i metodele, ritmul fi am-
ploarea respiraţiei la distanţa care-ţi stl ln faţl .
Dacă nu, alergi bine o sutl de metri, apoi respi-
raţia ae deregleazl, intervine un telde pauzl,
tncerci un nou avlnt, mai alergi o sutil de
metri, după care te poticneşti din nou. Existil o
tehnică a finişului pe care sportivii trebuie sA o
fnveţe ... La Gopo, de pildl, care este un excelent
miniaturist, se simte lipsa de antrenament pe
distanţe lungi. In genere , filmele noastre se
regizorul obosefte pe drum, li oboseşte imagina-
ţia, I se epuizeazl forţa de investigaţie , şi cu el
oboseşte ti spectatorul, ln loc să as1Ste la acel
sprint care să finalizeze şi să susţină tntreaga
operă. Pa,i •r.re lunii, A (011 pr~Unul meu
termină ln go . Tudor se tncheie prin tnfăţişarea
se
faptului "istoric cunoscut şi finalul este destul de
bine !Acut, cu acea tlntlnl simbolică ... Totuti
ae simte el alergătorul e cu respiraţia tiliatil.
Spre final, Str4inul l!ncezette şi nu tn
fmal, ci pe măsură ce se apropie de final. 1n
Comoara din Vadul Vechi, al lqi Victor Iliu,._
secvenţele toarte bu1ţe nu pot fi val.o ritieate şi
preţuite cum se cuvine tilndcil filmul nu se
Judecă pe secvenţe. Şi aici lipseşte un final de
calitate. Invocarea filmelor cu final ln fondu,
fn diminuendo, nu poate fi un pretext pentru
finalurile neelocvente . Ctnd lnsAşi factura ti
premisele filmului conduc spre o rezolvare tn
alt stil, finalul vag nu e dectt un paleativ care
vldefte lipsa de finalitate a operei. Un aurit tn de Eugen BAR·BU
plin4 var4 pare el rezolvă destinul eroilor: ei se
lntflnesc ln final, se iau de mină şi dispar. Ca ti · Nu voi uita niciodatl senzaţia de satisfacţie
ln alte tllme, se creează impresia că autorii, tn deplină pe care am fncercat-o dupl terminarea
loc să lncheie tilmul, se opresc pur şi simplu, proiecţiei filmului Tudor. Se născuse, tn stlr-
şit, primul film romlnesc de caractere, cu o
fiindcă „ei au avut de spus" . Ceea ce nu e sufi-
cient. Drqoal4 lung4 dt-o 1ear4 se stlrşefte de dramaturgie solidl, tntr-o interpretare cinema-
to~afică demnll. de acest nume, un film al că­
asemenea aşa cum ar trebui - fiecare soră pleacă rui succes nu mai este nevoie să-l subliniez,
pe drumul ei. Şi ln Setaa am văzut-o la sflrşit pentru el premiile obţinute ti succesul slu
pe eroină plectnd pe un drum ti Iacă tn multe alte tn rtndurile spectatorilor e mult mai grllltor
filme. Mu alea după atltea antecendente, aceasta declt orice &f vrea eu să adaug.
e cel mult o soluţie oarecare şi nu o con- N-a trecut multil vreme şi am vizionat fncil
strucţie de final. Tocmai tn final trebuie să se o peliculă romlneascil bună : Un surla tn plin4
manifeste pe deplin v~area creatoare, aici !şi '1111"4 despre care am scris clteva rtnduri ln
aşteaptă răspuns origmal fi inspirat sugestiile revista „Luceafărul" . Nu vreau sl fiu crezut un
poetice fi filozofice ale operei. Simţim nevoia , specialist, dar al ml se dea voie să afirm :
unei ultime revelaţii asupra adevărurilor umane „Uite că se poate I Uite el putem reuti acolo
• din film, fie şi sub forma unui simplu detaliu unde ani de zile am cam bătut pasul pe loc I".
care adesea poate să creeze o altă perspectivă Desigur că filmele bune nu răsar peste noapte
sau să adauge o nuanţă esenţială lntregii semni-
ficaţii a lucrării.
..._ _,,.......euuti. ...
.. . . . . el ml •alkdor - . n
aiCi blalt.te: Dar nu trebvt&'. cu
atct Ub ChlJ ..11,..l toriure1 pe ....
....... „ ....
· - Oll letorii la 1t.llul hifStanl·
latN thilp ml.qa
!l°'ial\M&ţenţle.
.-.,·, _
afonJ • • • flclak tl cam
~tr.l a if~t.-o ID mutai
hlL De ~ bâlimt6 tot facă· in
..,.....,, o l i TI dau u ~„
htollloni (l• a'rin la el) . . . 1tilal f!li10Nlui1 al YOi adapta
artei Mli, tl TOI Nl'ila t ctelle fi: le
cl actorul trebuie 11-1 .....
tntN totul bulicatflle firi li TOI reda cu ~utorm talen\'â\rat
meu.
,.,,.,, H"""' fi"""I Sbti•
Cll'laaellcl. Aoelta D1J mtl tlMlt
ca o ~li ftsicl ee na • . -
li~..... aau ~ lntrebe „„. - CU. t'Î
nul, ,,_,,.,., "' ,,..._, F...W..
„ ....
• fi na altfel - C1llll U bdtebaa
pe Matonloal, ~
rtndu.l. tnOercaal 11.·l . , . . . al
~11„ lliteNant. Am vmll'lt
ti actorul an wa ca~, ue .ldel, o cu toatl alenţta ftftl epic, poftitu
~tle d..w.e rol, eaotH ..,. 1IDlral1rl ao11. $\I• cl rerllorlll
ti 1ti.t p!'Opril doar lal. Dupl e fi el foarte \IDlf - defi mal ttlu
~ţa pe care am llnk ou ci an tohti clten filme la acti'Y111
„....
AlitolllGDl, am tn'Yltat w i . .
foute lmllOl'tant.: filinl
fl_lllonlal. Bl m-a alee pe miM
11.u -fi apnci• ca aut mal mult
qlaalitatea ltllului ti mleltria
cu Cll'8 ,1„ dirijat aotorii. Ştefan
tru el a awt. impNll& ci flit. IClldacbe ID rolul titular a fOlt
I talentul meu YOt reda mal
Tll'ldic, cald, 1111ihiL Bl a reQflt
ideile luiii idei pe cue ea li trea.cl )fit& I08ll8 dNmatiee cu
oltllp.tl i le Nlpe_ot, Aellt.
aa 11M ~leat li tnclllO aaWNlefe 1t dilcreţie, lucru foarte
~ ţDinrl lfttrll rolul meu cUa
li ,,,. ti TOI p!'GC8da • P „ rar chlar tl la actorii mai IDcercaţl.
Iii„ pileat Slrllin1d.
3
https://biblioteca-digitala.ro
 ca ciupercile ti că regiiorii ce ne-ar trebui nu
se tnghesuie pe la porţile studlburilor noastre.
ExiatA tncA multe fucruri de fAcut, bunAvoinţA
nu 1-ar zice cil nu se pune peste tot, dar ce ne
mai ttnpiedică tncA tn drumul nostru?
SA mi se perrnitA sA afirm aici că o anumită
aufic~nţd. Vine un regizor cu o idee ticu un fii.
muleţ de 10 minute tl după ce aduce ln tară o
ladă cu premii (meritate, desigur) se lnlumu-
rează, nu mai muncette, declari pe unde apucă
(dacă e posibil să-l credem) că n-o să-1 lnţelegem

·- declt după al 5-lea sau al 6-lea film de lung-

metraj şi pini!. atunci noi lnghiţim mii de
de peliculă anodină, de un umor cel puţin

.ca
lndoielnic. Nu contestă nimeni dreptul cuiva
u
·-
de a tncerca chiar Jde mai multe ori (nu se
lnvaţă declt greşind), dar ia să-i !nai punem
şi pe alţii să lncerce I
Se joacă săptAmtni la rlnd cu casa lnchisă
(s-o luăm altfel acum) Un aurts ln piind 11ar4,
filmul lui Geo Saizescu şi D.R. Popescu şi ce
citim sub pana lui Savel Stiopul? CA eroul e
alienat mintal că are impulaur1 de:wrdonate, că
indignea.r4 apectatorul. Adică noi toti, miile de
oameni care ne-am amuzat de hazul sănătos al
textului, de invenţia regizorului şi de interpre-
DRAGOm
tarea lui Papaiam slntem nişte arieraţi care nu
lnţelegem nimic din aceste aituaţii neverosimik. PROTÂbONIŞTII : t) Studioul
La corul criticilor, detractorilor tilmului lui ·--~.filme
. „BllCUPeJtl" 2) Sceaad I:
Saizescu, se adaugi glasul lui Mircea Mureşan H. Nicolaide-Cezar Grigoriu. 3)
care vede ln convenţia vlnzArii gogoşilor de Regia: Geo Saizescu-Cezar Gri-
către FAniţă, delictul de a face comerţ parti- goriu. 4) Muzica: George G igo-
cular I Dar după asemenea judecăţi de valoare, riu. 5) Im~inea: GeOJ)fe Cornea.
sirenele lui Ulisse ar fi nişte biete scrumbii şi 6) Interpreţii principali: Andrei
morile de vlnt ale lui Don Quijote, cu adevărat (turie Darie), Oana (Florentina
f
nişte instituţii de măcinat leavă I Pe acest re-
gizor care Intre altele nu- ştitn să fi semnat
Mosora), Brico ·(Dem. Rădulescu),
Ilinca (Coca Andronescu), Nică
vreo capodoperă tI supării. totul: surtsul fe- (D. Rucăreanu) plus un corp de
tei, romburile coloanei lui BrAncUşi puse pe balet, plus schiori, figuraţie „sen-
spătarele scaunelor, costumele păJuniste,. zice zaţionalll.", orchestra „Electrecord",
dlnsul şi toate cele. ParcA prea miroase a in- Ovid Teodorescu, Munţii Carpaţi
vidie profesională şi un Juriu de onoare ar etc„ etc.
trebui să mai mustre din ctnd ln clnd asemenea SUBIECTUL: Andrei e frumos
ţifne fals-estetice I (şi sfios), Brică nu e sfies dar e
După unii ar trebui sA lnghiţlm la ne- gras şi lndr~ostit, Ilinca t1 place
sflrşit experimentele fără serul ale unora sau pe Andrei <far li iubeşte pe Brică
căderea ln extaz ln faţa şuruburilor din filmul (De te?) Brică o iubeşte pe Ilinca
lui Savel Stiopul, pretinzlnd la nesflrşit cil dar o enervează spunlndu-i „Ilie"
aici e subtilitatea şi viitorul filmului. Dacă şi - tn consecinţă - Andrei se ln-
e vorba că avetn de-a face cu o artă populară, sA drăgbsteşte de Oana (care e bru-
ne lăsăm de improvizaţii. Regizorii să-şi vadA netă), iar ln teleferic totul se sflr-
de meseria lor, să fie chemaţi oamenii care şeşte cu un patetic „te iubesc".
ştiu să scrie, destul cu elucubraţiile, că n-avem SCENARIUL: Parcă lntr-adins,
timp. scenariul acestui film a fo!t soli-
Af mai vrea sA scriu aici despre pericolul citat celui care a semnat cel mai
mai vechi al idilismului, pericol care n-a pără­ prost scenariu de film din cite .
sit studiourile noastre, cu toate măsurile de s-au scris la studioul „Bucureşti":
deratizare luate. Am vizionat recent un film cunoscutului (şi apreciatullti) comic
încă inedit al lui Andrei Blaier şi Dimos Ren-
H. Nicolaide co-autor al faimoasei
dis. Rar am avut sentimentul unei mai mari „ Vaeanţ4 la mare". ln afara su-
improvizaţii şi al superficialităţii, rar am vă­
zut actori juclnd tnai prost şi tot stau şi mă biectului transcris mai sUs, no-
lntreb cum a putut redacţia studioului „Bucu- tăm următoarele „perle". Un dia-
reşti" să nu oprească la timp un asemenea sce- log:
nariu schematic, de o lipsă de invenţie şi de - Ml!. iubeşti?
un idilism nemaivlzut. - Tu vorbeşti?
Există ln acest film douA secvenţe ce pot fi
Alt dialog:
socotite capodopere de platitudine. Eroii mel'!ţ - Eşti foarte fotogenică...
la Operă (cam tn zorii zilei, că prea e soare) · - E de Piteşti. „
după care stau pe o bancă şi aud la radio ceea
Aforisme:
ce ar fi trebuit să audă ln sala de spectacole, - Clnd iubeşti trebuie să simţi
că şi celll.lalt te iubeşte„.
pe urmii. nimeresc tntr-o salll. de restaurant - Datorită ţie am cunoscut fru-

•
şi o orchestră tntre8$'A le clntll. romahţf sau sam-
museţea munţilor„.
be, şi ei slnt singuri şi te tntrebi de oe toate lu-
crurile astea nu s-au petrecut seara, cum era - l ţi . fac freza rler I ·

• firesc şi dacă mai auzi şi textul discuţiei dintre Dintre şlagăre I amintim nu-
cei doi eşti tentat sll. renunţi pe v aţă de a mai :ee acesta, care conţine o ca-
mai vedea filme. cofonie faţă de care firma „Cera-
mica Cocioc" are motive să pă­
A doua secvenţă se petrece tntr-un viitor maga- least:ll..
~ zin de confecţii. Ca ln demult uitatele lncer-
cări proletcultiste, se simulează ttrguitul şi
„Tu ~şti fo!ogenică
câ ş1 tu„.
lmbrll.carea vestmintelor tntr-un Joc operatis- Cted că nu e nevoie de menaja-
tic de cel mai dubios gust. mente. ·-:
O asemenea cale de a minimaliza realizările Cred că nu putem sll. procedăm
noastre nu o indică nimeni şi nici n-o doreşte. mai leal declt să le spunem ·'11.uto-
Am mai scris pe unde am apucat că revoluţia rilot acestei pelicule pentru care
noastră nu s-a d.vll'fit tn rltm de vals şi că s-a cheltuit mult timp (şi s-au
acest gust pentru vodevil trebuie condamnat. irosit multe parale) că .bragosle
lmi fac ln continuare datoria de a semnala pe- la uro grade e un eşec. ln echipa de
ricolele unei munci superficiale ce-şi face loc
din ce tn ce mai rar ln ciqematografia noastră. filmare lnttlnim pe Cezar Grigoriu
(secund la Virata dragostei), Geo
Cu oameni competenţi, devotaţi aceatei munci Saizescu, semnatarul Surtsului care
grele, cu o reali. exigenţi faţl de realizările „ln plină vară", la Mamaia, a cuce-
proprii vom ajunge foarte curlnd la acele
triumfW.i pe ~ le do,lm cu toţii fi pe care rit trei r,remii (şi pe al revistei
mai ales le mer1tll.!n. „Cinema' ), George Cornea, un o-
perator foarte dotat şi o echipă
de l:omici cu care nu poţi merge

https://biblioteca-digitala.ro
 Un afit de turinn? Nu. Florentina M01ora ti D. Rucireanu într-o secve11ţă „cheie ".

vat ca formulă) mănui (e de prisos să spunem că e al zilelor noastre, e - oricît de

(Florentina Mosora) şi clteva duzini
de picioare superbe (corpul de balet
al Teatrului de operă). Şi totuşi,
succesul scontat n-a fost asigurat.
De ce?
Se dovedeşte încă o dată exact
adevărul potrivit căruia ·nu exis-
tă filme „serioase" şi filme de con-
cesie. Şi comedia muzicală are
nevoie de un text literar de va-
loare, numerele coregrafice ori
muzicăle nu pot salva-singure -
un film, e nevoie de un. comperaj
care să le „lanseze" firesc, să le
explice şi să le complice. Nu vom
eere :comediilor de acest gen o na-
raţiune sobră (dar voim una pre-
cisă) , nu le cerem să fie · mai mult
declt ne-am obişnuit să fie, sim-
ple divertismente, dar nu putem
tolera lipsa de glndire artistică,
poantele răsuflate, exprimările sen-
tenţios-triviale; şi acll,asta ln ciu-
da peliculei color, a excesivelor
twist-uri ori a unor anacronice de-
filări de gambe, prin faţa obiecti-
vului. Dintr-un asemenea scenariu
nici Eisenstein, Welles ori Fe-
llini n-ar fi putut scoate un film
bun. Clnd premizele textului li-
terar stnt de loc îmbucurătoare e
greu de crezut că montarea, cu-
loarea, muzica, pot să suv.linească
lipsa unui subiect credibil (ori de
comice, lipsa
. Tinerii din fii.
mul Dragoste la zero gra4e par mai
degrabă o ceată de actori veniţi
într-o „şuşanea" tntr-o (e drept,
frumoasă) staţiune montană, nici
o clipă nu eşti tentat să-i judeci
potrivit identităţii pe care o re-
clamă. lipsiţi de haz şi tmbătrt­
niţi, el străbat 100 de minute de
peliculă color străduindu-se în
chip jalnic să sttrnească rtsul, soli-
citind fără speranţă participarea
spectatorului. Nimic din „arsena-
lul" vechilor şi perimatelor come-
dii n-a fost lăsat ln afara acestui
film: el o iubeşte pe ea, dar ea nu
înţelege şi-i e ostilă lui; intervine
un alt cuplu şi lucrurile iau întor-
sături „neaşteptate" - el e prie-
tenos (şi attt) cu cealaltd, iar celă­
lalt e gelos (fioros şi disperat), dar
dragostea „învinge" şi cuplurile se
refac, eroii se sărută stăruitor
iar tn film se „suspină" zgomotos, se
speră şi se deznădăjduieşte dis-
ciplinat... Personajele nu uită
însă să-şi vorbească despre sarci-
nile profesionale; despre morală şi
fac un schimb de aforisme de un
irezistibil (dar trist) umor. Bine-
înţeles o 1umătate din numărul
eroilor schiază, iar altă jumătate
nu; tn <t,On8ecinţă, Iurie Darie
cade de zeci de ori tn zăpada cu
aparenţe violacee, spre hazul ni-
luat drept campion de ski etc. etc.)
tn vreme ce Florentina Mosora cos-
tumată · ca în meticuloasele şi inu-
tilei!! filme publicitare, dansează
printre arbori, frumoasă şi tn-
glndurată. Dem. Rădulescu uită
că face film şi se comportă (ln ciuda
marelui său talent) la nivelul
unor foarte proaste numere de re-
vistă, schimonosindu-se ln contra-
timp (pastişlndu-1 fără succes pe
excelentul Dem . Rădulescu din
La 11trsta dragostei}, executlnd per-
petuu aceeaşi mişcare de twist ...
static şi debitlnd cuvintele unei
partituri de-a dreptul ilariante.
Singură Coca Andronescu are u-
nele momente reuşite, iar Floren-
tina Mosora se dovedeşte aceeaşi
apariţie simpatică de totdeauna,
deşi a sosit timpul să fie mai mult
declt atlt. Nae Roman e pentru
prima oară de cînd îl vedem pe
peliculă în afară de rol ca şi
D. Rucăreanu pe care regia l-a folo-
sit mult mai puţin ca actor (ceea
ce este) cerlndu-1 să danseze şi să
ctnte... E interesant să urmăreşti
o echipă de cineaşti talentaţi pe
care un text slab şi o neinspirată
punere „în scenă" îi apropie atlt
de mult de ridicol... Ş1 e, tn ace-
laşi timp, nespus de trist.
Cui ti foloseşte un asemenea film?
Prezintă el vreun interes educa-
tiv, pune în valoare vreun episod
modestă ar fi ea - o oglindă a
actualităţii? Ne aflăm mai degra-
bă ln faţa unor numere de diver-
tisment coregrafic lipsite de idei
originale, care se vor epatante
cu orice preţ, care nu-şi justifică
fixarea pe peliculă.
'Interpretarea actoricească me-
reu în suferinţă trebuie să-i pună
pe gînduri pe autorii filmelor noas-
tre. E de neconceput cum un ac-
tor de talia lui Iurie Darie (excep-
ţional în Bomba lui Gopo) a accep-
tat să joace lntr-un film ca acesta,
iar pe Dem. Rădulescu ne va fi
greu să-l credem, văzîndu-1 într-o
viitoare comedie, fiindcă nu se
poate conta la infinit pe indulgen-
ţa publicului. Credem de aseme-
nea că proaspătul laureat al revis-
tei noastre, Geo Saizescu, al că­
rui talent n-am contenit a-l su-
blinia, şi-a lnscris cu prea multă
uşurinţă numele pe genericul Dra·
gostei la zero gra4e.
Sîntem dornici să aplaudăm ma-
rea comedie muzicală a cineaşti­
lor noştri, dar slntem îndreptă­
ţiţi să ne dovedim intransigenţa
atunci cînd ne aflăm în faţa unor
eşecuri repetate, tn faţa unor pe-
licule aflate departe de exigenţele
mereu sporite ale unui publi<; tot
mai competent, departe de cerin-
ţele vieţii.
Gheorghe TOMOZEI

Pagini de istorie ale tia cu totul deosebită a apelului său la memorie,

• echipei Mandric (scenariu bazat pe documente de mare sugestie. lntr-una
şi regie), Fernoagă (asis- din primele fraze ale comentariului, E. Mandric
tent de re~ie), Belici califică „memoria documentului alb-negru"
(montaj), Gh1dale (opera- drept „necruţătoare". După vizionarea Paginilor
tor) depăşesc categor~c de istorie - constaţi că, în privinţa „alb-negru-
evenimentul, lui", eşti în posesia unei begăţ1i adjectivale
festivitatea mult mai întinse: de la „necruţător" la „tandru",
•
PAGINI şi pot impul-
siona - prin
faţa lor artis-
tică reală -
dezvoltarea
de la „exact" la „extraordinar", de la „realist"
la „fantastic".Fireşte, aici nu facem stilistică -
nu vreau să spun dectt că filmul are o (famă
emoţională largă, tn toate registrele, epic şi
liric, sarcastic şi , patetic. Nu exagerez cînd

DE ISTORIE unui gen ci-

nematografic
de mare fru-
museţe, de
mare emoţie.
Nu m-aş grăbi să numesc acest gen „filmul
de arhivă" - cum o fac cu împăcare spiri-
tele clasificatoare, mulţumite ori de cite ori
au ocazia să catalogheze uşor, fiecare operă­
ele tnsele robite mecanismelor arhivisticii,
pentru că n-am înţeles niciodată de ce se utili-
zea11ă termenul de „arhivă" în arta filmului.
Cinem atecă - de la bibliotecă, da I - dar ar-
hivă?
Frumuseţea filmului luiMandric constă tn vibra-
scriu că, în timpul proiecţiei, memoria a fost
vie, a trăit, adică am simţit-o respirînd şi
pulsînd, „în flux", cum ar spune poetul, sangu-
ină şi nervoasă, deseori umilită de peliculă,
alteori orgolioasă, ca o femeie fidelă. lntr-un
cuvînt - a fost sugestionată. De ce subliniez a
doua oară acest cuvînt? Fiindcă în acest gen, în
această împărţire a documentului şi a exactităţii
unde ochiul cere imperios imagini clare, nete,
fără echivoc, obiective-arta se impune tot prin
legile ei, adi'că din umbra exactului, din suges-
tie, din particularul gravid de semnificaţii,
din imaginea care, fără a cuprinde totul, spune
mai mult decît totul. Uneori sugestia foloseşte
necunoscutul; alteori- straniul, de multe ori -

https://biblioteca-digitala.ro
 Documentariştii noştri
lşi cunosc ţara. Şi o
cunolC bine, ln tot ceea ce
are ea mai poetic, mai
fermecli.tor, ca şi ln vigoa-
rea şi geometria structurii
ei Industriale. O confirmă
şi documentarul de lung-
metraj al celor trei tineri
CRONICA regizori Calotescu,
Boiangiu şi Moscu - re-
alizat după scenariul lui
E . Mandricşi cu concursul
lui R. Cosaşu ln calitate
de comentator - Romt-
nia-;-.()rizont '64.
Diferenţa dintre orice
documentar şi unul ca
cel de mai sus stă ln
multitudinea de teme ce
se cereau de astă dată
urmărite, cu logică ti
coerenţă spre a da o ima-
gine apropiată a Romt-
succesiunea cadrelor Iţi
lasă sentimentul unei ln-
cercări de a reţine ceea
ce este mai pilduitor
dintr-o realitate bogată
ln exemple. Dificultatea
unei asemenea selecţii se
face simţită atunci clnd
realizatorii par să nu fi
rezistat tentaţiei de a mai
reţine un fapt, un aspect
ţhiar dacă alte secvenţe
implicau semnificaţiile
acestuia din urmă. Ctnd
te adresezi lnsă unui popor
lntreg, vorbindu-i despre
ţara lui, la caplitul unei
etape fără precedent tn
istoria sa, şi faci acest
lucru ln goana maşinii
de reporter cinematogra-
fic, e foarte greu să reali-
zezi din mers şi stilizarea
- să zicem - a coloanei

·-a:
niei socialiste din 1964,
imagine capabilă ln ace-
laş i timp să deschidă por-
ţile spre viitor. Echipa de
lui Brlncuşi (invocată cu
emoţionantă preţuire ln
film).
Realizatorii filmului ce
trebuia să ·lnfăţişeze o

=
operatori-alcătuită din-
tre cei mai dăruiţi dfo arie attt de amplă de
ctţi avem - a ştiut să fapte şi-au dovedit pri-
surprindă nu numai inten- ceperea de a reda un
ţiile regizorilor, ci şi crtmpei din chipul de

I. ineditul, unele manifes-

tări spontane ce dau docu-
mtine al ţării, făctnd
astfel - fără false ambi-

c mentului viaţă şi forţă de ţii - dovada maturităţii

·-
convingere. Alteori, reali- lor ' tmpreună cu cea a

„_
zatorii par seduşi de gln-
dul unei ample fresce,
căreia comentariul li cau-
tă o grabnică interpretare,
poetică, pentru că ln
artei pe care o slujesc.
Pentru că Romtnia-Ori-
zont '64 face pinii. la
urmă sinteza unei epoci
din viaţa ţării noastre

•a:
definitiv un poem cine-
matografic lşi propune a
fi Romlnia-Orizont '64
(cu toate evidentele di-
c::::a ficultăţi, care nu i-au
intimidat pe creatorii lui).
Imaginea-color sugerea-
ză o compoziţie cel mai
adesea bine gtndită iar
reţinlrid ln acelaşi timp
principala ei determinan-
tă care este continua
transformare. Şi, tn acest
sens, titlul filmului poate
fi tradus:. Romtnia din
' 64 - o ţară a nebănuite­
lor perspective.
Mlr~H ALEXAl'IDRESCU

senzaţionalul. FA.rl acestea, memoria adoarme,
nu mal reţine nimic, „generalul" o plictiseşte,
tl din femeia credincioasă, frumoasă, lnclntA.-
toare, prin jocul asociaţiilor, devine o baborniţă
cicălitoare. ln cea mai bunii. tradiţie a „viziunii
reportericeşti"-E . Mandric nu a evitat ineditul,
unicul, uimitorul, documentul teribil care, cum
spune Bogza, „Iţi crapă capul''. .. Bombardarea
Bucureştiului de avioanele hitleriste tn zilele
lui auţust '44 e surprinsll. formidabil, fără
· teamă ipocrită de absurd - şi scriu „surprinsă,"
pentru că a descoperi prin vraful de documente
ale „arhivei" această imagine şi nu alta e o pro-
bleml de inspiraţie şi cere „ochi" de artist: un
om traversează fostul bulevard Elisabeta -
numai ruină şi fum - duclnd tn braţe ... un
manechin dintr-un magazin de confecţii I De ce
un manechin, ce era tn mintea acelui om -
nu există răspuns, doar metafora pătrunzătoare
a apocalipsului creat de barbaria teutonă. Din
aceeaşi cultivare Insistentă a sugestiei tn locul
generalităţii fA.rl relief 1-a născut cel mai preg-
nant leit-motiv al filmului: chipurile oamenilor
care au făcut revoluţia populară sub conducerea
Partidului. ~ - Mandric a ,;lucrat" cu un simţ fin
de cineast prin priin-planuri \ie mare expresivi-
tate căutlnd insistent ochii şi feţele luptătorilor,
lnţeleglnd că ele dau dimeMlunea cea mai amplă
a unei epoci. De neuitat slnt ochii mulţimii
asculttnd cuvtntlrile conducătorilor de partid,
ochii minerilor ln timpul discuţiilor, sub nin-
soare, cu tovarăşul Gheorghiu-Dej ln Valea
Jiului, feţele lor, la ieşirea din abataje,
după o muncă eroici... O a doua linie de
transmitere a sugestiei este montajul - tre-
pidant, nervos, cuprinzător. Un exemplu:
concertul dirijat de George Enescu la Ateneu.
E. Mandric nu s-a ferit „sl lungească" episodul,
sl folosească tre.i planuri lungi (pe o peliculă
uzată, cu o lumini şovăitoare care-i dl marelui
muzician un nimb de demiurg lnvăluit ln
abur, pentru ca racordul brusc al concertului cu
frontul, cu atacul trupelor noastre sl ne plaseze
pe o noul orbitl de sentiment, propulslndu-ne
spre tA.rlmul rar atins al poeziei. E un „punct de
foc" al filmului - dar ml lntreb cite asemene
documente dorm nedescoperite tn "arhivl",
aşteptlnd să fie conectate de inspiraţia cineaş­
tilor, pentru a deveni - J>Otolit vorbind -
memorabile.
Redu COSAŞU

https://biblioteca-digitala.ro

Vlaste Fialova interpreta principalului rol feminin
• Roit Thlele ne conduce mal
Al nouălea
nurns
tr~~f,~~~~~ntadesc:>am~f;fli~
a cronicii cinematografice ce
lncearcl o anallzl exh aua·
tivi (dar uneori neselec·
tivi •I pur enumerativi) a
tuturor compartimentelor ce
alcltule1c unitatea filmu·
lui, ln cazul recentei pro-
ducţ ii cehoslovace Al nou41sa
1Um1e, aş vrea al acriu mal
ales despre Imagine (opera·
tor Jo1er Illlk).
Calitatea acesteia, deşi nu
pe parcursul tntregulul mm,
~~ ~: 'ltf~Jl~~~!~bcl~/~";
1
un din punct de vedere
glndlm la rafina·
plastie (ne
co m poziţii din filmele
Antonlonl sau Re1nal1)
dulvtnd din tranlforma·
ra ochiului clnematogra-
llc ~ comentator 1en·
.Nrm<Y~~~:!:~tl!~
-.
ral
all~.;fd~~e c~f e;:;r:t
lnterpretatlv, tn
D&:"e
epi soadelor. De
aauntlcltate, cu mlt-
apvat Inedite, ca-
dre de loc concepute .cla-
sic" (stereotip), Imaginea de-
:/n:Jl~ni'i~r~fbJ~J'effg::~
degaJl adesea aenzaţla de
veridic, de viaţi, un mare
rol revine operatorului. Ne
glodim mal alea la primele
secvenţe - lntllnlrea pro-
tagonl•tllor dupl o lndelun-
gl abaenţl. Slot dol oa-
meni ce 1-au Iubit ,1 poate
Inel 1e mal lube1c, deaplr-
ţlţl (dar ,1 uniţi) de o tra-
~~~o\~~~l~om3:t~rff,tlmE:!1
1crlsorl pe care o trlmlseserl
autorltlţllor naziste, au rost
:f~lM?\~uf1t':;~M~~ ~~
ţul eroinei, - lnchla tn la-
~~I ~%!~m·d:;r~m::ar~~
Denunţul rlmlaeae ·anonim,
vinovaţii nepedepsiţi. A·
cum ln timp de pace el
slot singuri faţl.n taţl cu
~~opr{!d1eo~ ~~,tfl:f~~C:~~I:
1 ID pielea 1oall.
na are mari drame, ezltlrl
tl, nemalputlnd 1uporta latl-
tatea criminali, vrea tl ae
I
tn o~ntrut filmului ae a- franc, direct. Poat e eh.Iar un prim plan obledant, bo-
tll evident analiza unul caz prea direct, prea expll• sele el IJung parei al umpl•
de oon•ttlnţl, a uneia din oit, prea greoi apuat. ecranul. Dar, uneori, e11-
numeroaaele drame ale rlz· Contraatul dint re cuvlnt •I I·
bolulul oe este pe1te ani
olarlflcatl. Ten1lunea dra-
maglne este, am vlzut, ro- ~dacl4:Jr~~~~l1:t~f!.1'C:~
loelt din plin. Songorl. Sim-
maturgiei, la lnceput la-
tentl, are o cre,tere nuan-
boluri, foarte transparente
de altfel. Animarea unor
~~~8ci. Bi!es~~f 't1f:~Y~ttl,
Ca 11 fim ln nota filmu-
t::~· dC:i~:J1:1~\~~~fr~ep; elemente de decor. Amblan-
lui, 1l ln1lltim, - mal era
fi o ettchetl dldact1cl1tl, l?n:::'1;er'.~~~J:::; ~:r~::
oare nevoie? - uupra oon-
cluzlllor. ŞI totu,1, deşi
lmxr::!~re~e'· reutlte, fil- rul 1candalo1 de eoat laltor reprezint& un pu tnalnte ca
•I oltentatlv al proprieta-
mul are şi lacune: momente rului de ziare e1te compoa problematl~, Moral'll nu-l
de virtuozitate operatort- cu vervl , 1 fllmat cu Inge- ~f!~~·~ ţ1z~C:-~~....Pu~
oeaacl alnt urmate de fll- niozitate. ln dormitorul a-
oelulql peraonaj Imaginile ~~~t•~nştr~-j: ce~:~ rE~~~~
~t~~ute:.~':ite~0n~~~\~0n'e~1- 1lnt luate ln ogli nda care
1oade rlmlnlnd neaemnlflca- acoperi tot tavanul. O or- ful erotic devine prim-plan
tlve sau neverosimile. ln• gie de trouvallle-url lnun- aUt de des •I de gratuit,
Incit nu-ţ I poţi lnib11$l ln·
terpretarea eate bunii., men- dl literalmente cele 90 de trebarea: oare nu e vorba
~~~nl~t~~P~l:1 d~~r~~f~a{~: figura
minute. Adeaea 1ellzante: de o concesie
fa1clnantl a Nactjel flcuU. pentru
Uler, prlvltl de tlnlrul aalgorarea 1ucoeaulul de eul?
Ant011n•t• TĂNASESCU lndrăgoatlt de ea, devine M•rla ALDEA
Naclja Tiller ţinteft• o realitate de loc
îmhacaritoare (Moral'63);
M · or a 1'6 3 Draroste adolescentini înci nemirturi 1iti
(Păş e scprin Mo1cova).
O noul veralune cinema- exaaperantl. Sl nu. u'ttlm
tografici a Iul Rosemal'ie, el ele trllesc lntr-un mc\dlu,
Păşesc
de acelaşi regizor şi eu a- printre blrbaţl care au un
celaşi lnterp.reţl? singur ţel tn viaţii. : sl taci!.
bani, cit mal mulţi. La
el şt~ d~~~1·~;; c~a„, f~n~~~ rlndul lor, el nu ae dau ln ll·
aemarie'68 este larlfl vorba turl de la nici un fel de
de o cllrtezanl moderni, ln- .bu1lne11•, Iar alngele lor
trodusl ln cele mal 1U1pu1e rece li egaleazl pe al par-
cercuri ale Bonnulul ; da, tenerllor lor. Mama Iul Ma·
pentru el f.llmul este Inel rlon nu a ezitat sl puni la
o demaacare a corupţiei cale uciderea unul prieten
prin
acestora. bogat. Marlon, denunţatl
ŞI totuşi nu, aau nu numai de un bun amic suspus, nu
atlt . Dupl ce ne-a adus va tovll al negocieze ca un
ln labirintul politicii mari- afacerist veraat sumele pe
lor concerne ,1 ochiul no1- care le va primi pentru re-
tru s~a obişnuit al dlscear- velaţllle 1candaloaae pe care
Moscova
nl mobllurl şi nuanţe la le va face presei despre prle·
prima vedere Insesizabile, tenii el.
Acum clţlva ani, clnd a
departe. o· poartl bogat tnceput sl lucreze la Rose- Filmul lui Danella este de reatul poemului, apar
ornamentatl· şi atrllucltoare marie, Thlele era cutremurat
pătrundem ln universul fe-
de ceea ce credea el el este
;r1td~~atPnfc~eti ~:gY:1fi~i un caz. De aceea şi filmul
alu poartl, semnificativ, ca
minin din .societatea bunii." titlu, un nume. Intre timp,
un aelamograf al tinereţii
contemporane cercetătoare ,1
eferveacentl, lirici şi rravl,
lntellgentl, cu 1cllplrl de
secvenţele dedicate exclllllv
Moscovei, atmosferei el (o fe-
mele !şi aşteaptă pe aeroport
soţul, o alta aleargl frenetic,
germani. Aici, eroina nu .cazurile" de ·notorietate a-au
na'c:::e d~ r~g~afero~~~~y:: !~ul\~~rfn a "3:~~~ţ
rllor, ci o .doamnl", fllcl dent pentru regizor el ele
:t
veselie. Eroii lui : un munci-
tor, un tlnlr prozator, un con-
structor al metroului, o
vlnzitoare fntr-un magazin
ferlcltl, sub ploaia lnvllul-
toare de vari, strlzlle frea-
mltl ziua şi atrlluceac sea-
ra ln baletul lnclntltor şi
a' unul !nalt funcţionar şi cuprind o lume. De aceea de discuri, un tlnlr de t 9 straniu al farurllor, statuile
a unei descendente din arl1- şi filmul se numeşte, cu-
tocraţle. ln Jurul nostru nu- prlnzltor: Moral'66.
ani ce se ln1oarl şi ln aoeeaşl
g!;:ine7:fJe';u~:ro:il'c:f:.~
Moral'66 sau mal bine zi .j~:ia:'p~~na:i'::ll· are nu-
mai femei de lume. Iatl Tema centrali rlmtne lnsl
chiar o bltrlnl baroneaal
autentici - e administra- ~!• me1f:i~r~J;f:i"1n~~ E~~~~~ meroaae variaţiuni: o tipolo-
gie varlatl care, deşi crelo-
peregrinarea tinerilor. ŞI deşi
unul din el nu este mo1covlt
:fl1a':t:f~f~er:~naf!18:r ~~o~
toarea .cuel" condllll de 1
natl rapid, 1e reţine (un (vine din Slberla), viziunea
~~i·m ~~~lfe'~e a .~~ avea un cui t orb pentru
1
ghid ·rutinat, un blnultor generali nu este cea a unul
Intre aceeaşi dlstlnal per- ln1tltuţll, fle ele evident maniac, un tatl Iubitor, o atrlln ce cunoaşte o lume
canarenate, dacl nu chiar bunici, un hoţ, o vlnzltoare• noul, ci a tinereţii expan1lve
~~:f1~1Î1 irn1~ fu'i: fa~!~~ defuncte. Magnatul, princi- de lngheţatl etc.) ce tnreglstreazl, comentea-
cozerlel lntrezlrlm el aal· palul sU1ţlnltor al lui Ma- Reutlta, chiar daci nu zl, deflne•te ,1, ln fond, prin
1tlm de fapt la o 1everl rlon e preocupat de buna lntegrall, a filmului conatl toate acestea 1e autodeflnqte.
ln compunerea aceatul mo-
pensionare, care trebuie al-tl ~f~f~~r:, '~!~~ ~t~~I !::~~=
examinare a unei viitoare 0 Regizorul, aecondat de un
fad. un adevlrat ourrlcu- de a fi nl•te nt.lve adole1cen-
zaic de fapte, de deatlne,
de vieţi. Vae.fi~or Iu::v, 11\~~~~en~
studiile, ce limbi strllne cu- !:r11J~îcf~~fi11J1{.~~~~~e. 1
lum vitae, enumerlndu-şl Pllf..., prin MoaC01'Cl are descopere, prin fllmlrl pe
1ubtltlu: comedie llrlcl. Co- \'lu, orqul •1 ln acelatl timp,
noatte, la ce Instrumente armatei . A bisericii. A Jus-
media elte flnl, nuanţatll, clteva destine umane, folo-
clntl, ce preferinţe artis- tiţiei . A preiei. Un mare nlclodatl 1uperftclall. LI· 1lnd
tice are (de dorit claalce). proprietar de ziare dlcteazl rlamul fermecltor. Ctţlva ln acest scop o naraţlu-
tineri 1trlbat un arat '' f1~ "F1~:U~ 'ar-; '~ ~.!'t~8.:'fi~
la telefon articole menite 1
:~1~i~0~:c~~~~f8,~~ ~~: sl-1 creeze reputaţia unul 1pectatorul ounoatte, deo- tate cuceritoare. Episoadele
cu aceea ln care, cu o figuri :i~ra1t ~e ~p-C1t~~t:r~!~!~
voare ,1 precizie a satirei potrivi, p1lholo11a, avlntu- alnt ln 1eneral verosimile,
rel unei femei. Pentru rea- rlle romantloe, trl1teţlle, ext-
!~!~~~~~ ,r~~~~~~:ţ:.u1i:::
1
~I~nft~rt~!~ii c~n~'n::ifl!::t. lizarea satirei 1lnt puse ln
joo mljJoace multiple folo-
Toate ace1te .doamne• nu 1lte cu generozitate. Scena-
ruf!M~1'1~~~i:l!rl~r~~r~:: cinea
lor doul planuri lntr-o con- e ile o lnedltl tl ex-
presivi plutlcltate.
ae dedau de1rrlulul nici din riul, opulent, atinge upec·
aenzualltate morbldl, nici te variate ale 1ocletlţlt vi· ~;rl~~tJ:l ~rt:~:i~~~:' ::~~ A.T.
din pllct11ul unei doloe vita zate. Dialogul amplu e refrene, aparent neutre taţi
7
https://biblioteca-digitala.ro
Olsa Schoberova
DOUĂ FETE
FRUMOASE
E greu de negat că printre actriţele care şi-au
făcut apariţia tn ultima vreme tn cinematografia
cehoslovacă, figurează tinere care impun prin
farmec juvenil şi fotogenic.
Să ne referim la două dintre aceste frumuseţi,
Evelyne Steimarova şi Olga Schoberova. Prima
face parte dintr-o celebră familie de actori de tea-
tru, Steimar, şi a fost „descoperită" pentru ecran
de regizorul Ivo Novak, cunoscut ca un mare
„căutător de feţe noi". El i-a încredinţat un rol tn
filmul Pe afoarlJ., după care a remarcat-o şi Pinkava,
un alt regizor talentat care a distribuit-o tn filmul
său O claslJ. ea:traordinarlJ., tn rolul studentei recal-
citrante denumite B.B.
Olga Schoberova a şi -turnat două filme: Noi
eram 10 al lui Kachlik şi Joe-la-Limonade de
Brdecka, cimoscînd astfel o mare popularitate.
Are un ghinion filmul lui De Sica : vine pe
ecrane după ce cartea s-a imprimat prea adtnc
în mintea cititorilor . ln loc să-i recheme im-
presiile, ptnza albă i le estompează; ln loc să-i
tălmăcească tn a 7-a limbă artistică ideile-den-
se, subtile cu toată aparenţa lor simplă-filmul
le rarefiază, presărtndu-le ici şi colo ca pe nişte
accidente luminoase în materia epică amorfă.
Din faptele înghesuite tn ora şi jumătate de
spectacol se desprind prea rar semnificaţiile
intime ale cărţii lui Moravia. Războiul, e drept,
se înscrie cu o serie de lntlmplări (cam aceleaşi
din carte) Io viaţa eroilor, dar cataclismul
adlnc de conştiinţe, mortificarea sufletească
pe care el o produce anullnd elanuri pure, uci-
glnd sentimente şi falsificlnd caractere, des-
prinzlndu-le din albia lor firească, răsucin­
du-le brutal cursul cu 180 de grade - ca drama
cumplită a fetei Ciociarei - rămln undeva tn
afară, tentativele regizorale, sărace de astă
dată, fiind numai de ordinul ilustrării na-
ive şi nu al retrăirii creatoare. Este greşeala
curentă a ecranizărilor ambiţioase doar sub
raportul conservării fabulei. Trec pe l!n~ă o~
pera originală parcă fotografiind-o numai. Ii
reproduc silueta rigidă, dar nimic din ex-
presia interioară firească, cea care face. ca
acest manechin ridicol tn poza a la mmut
să . fie omul viu care circulă, respiră, vorbeş­
te, emană ori reproduce glnduri, sentimen-
te . Orictt de lndem!natecă sub raportul .
povestirii cinematografice, această fotografie
a cărţii rămtne nu copia ei palidă, ci clişeul ei
ln alb-negru, privit cu milă şi curiozitate doar-
doar vei descoperi ceva din respiraţia originalu-
lui. Un mare regizor de film (care e De Sica
ln operele sale serioase: 'Umberto D., Miraco~
la Milano şi nu Sechestratul din Altona ori
Ciociaral, neavlnd o poziţie teoretică faţă
de prob ema ecranizării, -a căzut şi practic tn
https://biblioteca-digitala.ro
cursa pe care o întinde literatura ecranului.
Rezultatele în ambele cazuri citate (piesa lui
Sartre, romanul lui Moravia): un decalaj vizi-
bil nu numai Intre esenţa literară şi erzaţul
cinematografic, dar Intre ce e ln stare un crea-
tor de film să dea după un scenariu original
şi subprodusul mediocru rezultat dintr-o adap-
tare convenţională, ca această Ciociara. Discu-
tabilă chiar sub raportul fidelităţii epice, u-
neori formală, ca de pildă vicierea Rosettei,
vag sugerată şi întreruptă brusc. ln. film. sau
reconsiderarea pe ecran a personaJulm Clormd~
poate şi datorită prezenţei atlt de umane a lui
Renato Salvatore .
Pe bună dreptate interpreta cinematografică
a Ciociarei a primit OscaruL Sophia Loren nu
e aici o actriţă (cu atlt mai ruţin o vedetă),
ci o femeie simplă din sudu Italiei, care a
rămas o ţărancă de treabă ln ciuda meseriei ei
de negustoreasă, cum o defineşte Michele . Para-
frazlnd, Sophia a rămas fata simplă din preajma
Neapolului, în ciuda carierei ei răsunătoare ~i
a vieţii sofisticate pe care o duce . O femeie
frumoasă care ştie să rămlnă f~oasă fără s~
fie preocupată cltuşi de puţin i . care unghi
anume e filmată, care rămlne demnă şi elegantă
(o eleganţă nativă a ţărăncilor ce. poartă ca
nişte regine antice pov~a. amforei ?ea;supra
capului) , încălţată cu opmc1 sau pur ş1 simplu
ln zdrenţe. Se zice că de frumuseţea unei femei
îţi dai mai bi_ne seama cţnd o ve~i dimin~aţa,
înainte de a-ş1 corecta chipul boţit ln oglmdă.
Pe o actriţă autentică o surprinz1 c!nd n-a tre-
cut încă prin salonul coafeurilor, cînd n-a
apucat să facă ochiade obiectivului şi a admis
să-şi uite o vreme revoltătoarea frumuseţe cu
care a împovărat-o natura, ca să se ocupe de
farmecul mai greu sesizabil, dar netemporar,
al unui caracter, al unui om viu şi nu al unui
manechin confecţionat la „Cinecitta".
 "Firlio d'oro" a Ciocia-
rei nu mai e:s:istl: inel
o victiml a rizboiului.

ean-ean
cinematografic
,o eir:plozie de vitalitate fi talent :
Shirley MacLaine în mijlocul unui
pestriţ cancan.
2 Nume prestirioue într-un recital:
Maurice Chenlier, Shirley MacLaine,
Frank Sinatra (Can·Can).
3 O scenl lirici, salvati probabil de
iocul rincer a doi interpreţi de talent:
Sbirley MacLaine fi Louis. Jourdan.

Cred că ne vom duce întotdeauna cu mare plă­ graţie şi umor ca deobicei to plus mai şi dansează
cere să urmărim o comedie muzicală menită să chiar foarte bine, cu deosebire într-un dans apaş.
ne descreţească frunţile la capătul unei zile Atunci de ce sîntem nemulţumiţi? Pentru că
pline de alte preocupări. . filmul e descusut, sărăcuţ, fără prea mare inven-
Filmul Can-Can, de pildă, ne atrage atenţia tivitate melodică - deşi se pare că e vorba de o
datorită unui afiş răsunător: realizator Walter comedie muzicală aparţinînd lui Abe Burrows
Lang, interpreţi principali Shirley MacLaine care s-a bucurat de mare succes pe Broadway (ln
şi Louis Jourdan, bine cunoscuţi şi apreciaţi film agrementată ş i de cîteva cîntece semnate
de publicul nostru, la care se adaugă, parcă de Cole Porter) - şi coregrafică, mai ales dacă
(spre a ne tăia respiraţia) însuşi Maurice Cheva- ţinem seama de pretenţiile lui în aceste două
lier ex-regele music-hallului şi Frank Sinatra- direcţii artistice . . ·
prinţ - mai modern al lui. Bine informaţi, ne Can-Can este incom.(larabil mai bun de pildă
mstalăm la casa de bilete şi triumfători pătrun­ decît Elena din Troia (sau Sparta, n-are impor-
dem în sala obscură, pregătiţi să ne delectăm. tanţă) în primul rlnd pentru că de la bun început
Şi tntr-adevăr filmul - to culori şi scope - îşi zice comedie. Dar nu se ridică cu nimic dea-
ne amuză la început. Intriga prea simplă nu ne supra mediocrităţii filmelor comerciale . Comedii
deranjează, prev.eniţi fiind că nu ne-am dus la muzicale realizează şi Norman Wisdom sau
un film semnat de Lindsay Anderson.. Am fi vrut Vojtech Jasny, dar după cum se ştie, există
tn schimb să-i auzim - totuşi - pe Maurice calitate şi. „ cantitate de lucruri nesărate.
Chevalier şi Frank Sinatra. Adică, de fapt Am fost flataţi că am beneficiat de un
stntem nedrepţi, pentru că Sinatra ne cîntă un Maurice Chevalier împreună cu neliP.situl cano-
ctntec - parcă unul singur era ctntat în între- tier de paie, în fruntea unei figuraţii e adevărat
gime - iar Maurice Chevalier ne oferă un speciale. Ne lntrebăm lnsă cu legitimă curiozitate
splendid. .. duet cu ... Louis Jourdan. care o fi şi părere~ virtuosului actor despre acest
Ciociara Sophiei Loren respiră, gesticulează ca Ca o compensaţie însă ne bucurăm de prezenţa film.
ţărăncile din sud, se minie repede şi-i trece tot Shirley-ei MacLaine, care e plină de fantezie, R· L.
atlt de repede, blestemă sau mlngtie, nu în-
ţelege, şi se miră că nu înţelege multe lucruri
din jur, inclusiv reacţiile brutale ale oamenilor
abrutizaţi de război, inclusiv teoriile fără
vl11gă ale lui Michele; e interesată, avidă de
ctştigşi totuşi generoasă, bombănind-mai mult
din obişnuinţă - clnd face binele (ti găzduieşte
pe paraşutişti, lşi împarte cu ei dejunul cu trudă
tncropit etc.); e aprinsă la simţiri şi totuşi
rezervată, uneori ipocr tă (ca ln ambiţia dem-
nităţii, mimarea indiferenţei, după scena de
dragoste cu Giovanni) . lntr-un cuvlnt, e o
fiinţă din carne şi oase, cu ignoranţe şi Urzii
tnţelegeri, cu meschinării şi altruisme, egoisme
şi dăruiri, ca orice om normal ce reproduce tn
mic universul alcătuit dialectic din ciocniri
interioare şi evoluţii greu de prevăzut. Ei să-i
mulţumească regizorul că filmul lui supravi~­
ţuieşte măcar printr-un singur personaj (M1-
chele şi mai ales Rosetta e atlt de ştearsă,
tocit nici măcar privirea ei buimăcită din scena
violului nu-l trezeşte pe spectator). Scena vio-
lului I Pentru amatorii de senzaţii tari momen-
tul n-are destul piper. Pentru ceilalţi, preco-
cupaţi de drama omenească, eforturile Sophiei
nu ajung dacă nu-s conjugate şi cu ale celor-
lalţi interpreţi şi - mai ales - n-au putut
suscita ambiţia regizorală a lui De Sica. Cineas-
tul tratează momentul exterior, cu cîteva mici
accente comerciale, cerind parcă scuze scriito-
rului că n-a putut să golească descrierea lite-
rară de emoţia amară, hohotul omenesc desnă­
dăj duit .

Alice MĂNOIU
•

https://biblioteca-digitala.ro
.••'

Producţia studiourilor pentru anul în curs

se poate considera de-abia acum, în toamnă,
pe deplin conturată, iar profilul ~i tematico-
artistic definit.
Este momentul cînd echip~le fac ultimele
eforturi pentru terminarea fi Im ăr ilor în
exterior sau, întoarse la baza de plecare din
Buftea, au şi început operaţiunile minuţioase
de finisare a ceea ce au înfăptuit în !lproape
un an de muncă.-
Performanţa a realizat-o şi de data aceasta
Francisc Munteanu care a terminat îri cîteva
luni unul din principalele filme ale anului,
Patru paşi spre infinit, aşteptat a fi un
succes de calitate al studioului şi al autorului
în abordarea unei tematici reprezentative.
Se află în pi ină perioadă de fi Imare alte două
producţii dedicate aceleiaşi etape de răscruce
din istoria noastră recentă - anii din jurul
eliberării. Sînt filmele în două serii Şoseaua
Nordului (regia Iulian Mihu) şi · Cartierul
veseliei (regia Manole Marcus). Urmează
alte două filme de asemenea de cîte două
serii - prestigioasele ecranizări Pădurea
Sp1nzuraţi/or (Liviu Ciulei) şi Neamul Şoimă­
reşti/or (Mircea Drăgan).
Adăugăm alte două ecranizări - Moment
Caragiale (Jean Georgescu) şi Titanic Vals
(Paul Călinescu), realizate ca şi cele anterioa-
re după surse binecunoscute şi aflate _în
stadiul definitivării copiilor standard. Şi
încă două ecranizări care constituie un capi-
tol aparte, ambele fiind purcese de la Crean-
gă. Este vorba mai întîi de Harap Alb, în
regia lui Ion Popescu Gopo, ale cărui fil-
mări se desfăşoară, ca întotdeauna paradoxal,
·nu într-un relief accidentat şi pitoresc, ci
în plin Bărăgan , lingă Bucureşti . Apoi ,
Amintiri pin copilărie (Elisabeta Bostan).
Ar fi deci, ca o altă caracteristică, o perioadă Ua Jl'1IP de interpreţi pozîad pentru rnim „Cinema" (De n-ar /i examenele).
în care ecranizările domină detaşat, cu toate
implicaţi i le tematice şi estetice respective.
Ceea ce trebuie însă consemnat acum este ,
mai ales în cazu I cînd ar continua această
„risipă" de ecranizări, îndemnul la o maximă
exigenţă şi la o deplină responsabilitate tn
Autenticitatea
stabilirea realizatorilor şi aprobarea fiecă­
ruia dintre scenarii le regizorale, întrucît
nici una din marile opere ale literaturii
noastre nu îndreptăţeşte un tratament mi-
e r ·o I• I o r
nor . ·
Scriitorul Vasile Rebreanu este ~utorul
pentru dis-
~~~;! ~~~;~~ ~e~!~~!~:S[ri
celor două scenarii de actualitate a căror Caracteristică 0
tribuţia rnmulul Merii sdl-
transpunere pe ecran se produce în aceste batici nu este numai pre- problemele etice specifice
zenţa unor actori de prestigiu satului nou . Cu mal mulţi
luni - Merii sălbatici şi De n-ar fi examenele ca Ştefan Clubotăraşu, Toma ani tn urml, determlnatl
(ultimul împreună cu Mircea Zaciu). După Dlmltrlu, Emanoll Petruţ, de voinţa părinţilor, de con-
Silviu StAnculescu, Dana
cum se vede , tematica de actualitate a cu- Comnea şi alţii, ci tn acelaşi f~f\~1~°aii~~~~~eP~~~u~aJ:~
prins în acest an subiecte din mediul sătesc timp, şi participarea ln pro- revoluţia, Solomla s-a clal-
rorţie de aproximativ ~o torl t cu un om pe care nu-l
şi filme de tineret (la filmele de mai sus ale Iubea $1 cu care, de-a lungul
f:sr~~tşt~ ~~g:u~~W~enm~ anilor, nu şi-a putut glsl
regizori lor Al . Croitoru şi Gheorghe Vita- regizor, dupl căutări lungi un limbaj comun. Scenariul
nidis trebuie adăugate două producţii termi- 'i mlglloase, din lumea sa- li surprinde pe aceşti dol
tului nostru. oameni, azi, tn momentul
nate, aflate în simetrie tematică cu primele: tntruclt este pentru pri- ctnd, Solomla, ln ambianţa
ma oarl ctnd tn cadrul cine- unul sat care a suferit pre-
Sărutul, regia - Lucian Bratu, scenariul - matografiei noastre se tur- faceri radicale, !şi dl aeama
Alecu Ivan Ghilia şi Dragoste fa zero grade, neazl un film . cu o distri- d_e vidul pe care tl reprezlntl
buţie astrei echillbratA, olan Ici a ln viaţa el tl 8'lseşte
reg ia - Geo Saizescu şi Cezar Grigoriu) . ne-am adresat regizorului
Alecu Croitoru cu urml-
forţa lluntrlcl ileceaarl pen-
tru realizarea unei cotituri.
Acest succint tur de orizont solicită pen- toarea lntrebare: Cu alte cuvinte scenariul !şi
tru viitorul apropiat o temeinică discutare a - Filmul de analizd psi- surprinde eroii pe fundalul
hologicd preaupune interpre- transformărilor etice sur-
profilului tematic prezent şi viitor al pro- ţi bu:e&traţi cu Ilarul compo- venite ln viaţa satului nou
ziliei. De ce lineţi neapdrat tn clipa ln care el lnţeJeg
ducţiei noastre de filme, pornind de la înda- s4 realizaţi un astfel de film el nu este suficient al al de
toririle majore ale cinematografiei noastre cu participarea masiv4 a ne- toate ln Jurul tlu, ci mal
profesioniftilor l trebuie al existe ln tine mul-
realist socialiste, de la posibilităţile ei de - Subiectul Merilor •41- ţumirea sufleteascl a auto-
batici, realizat tntr-o dra- deplşlrll, fărl de care nu-ţi
dezvoltare. maturgie aparent simpli., poţi da seama de valoare~

10

https://biblioteca-digitala.ro
AUTUMNAL
d8 Titlul acesta nu
pare să plaseze fil-
mul lm Gheorghe
Vitanidis (după un

n ar f i scenariu de Vasile
Rebreanu şi Mircea
Zaciu) tn·sfera unor
emoţii deosebit de

ex am e tnalte. Ceea ce sur-

prinde e că autorii
declară că nu e vorba
de o comedie.

neI e Dacă filmul nu e

o comedie, înseam-
nă că titlul trebuie
considerat la pro-
priu. S-ar putea ivi atunci o uşoară nedumerire.
Oare, transfertndu-ne tn domeniul productiei
de filme şi al vieţii cineaştilor, ar fi posibil,
prin parafrazare, un titlu ca ... De n-ar fi premi-
erele? De vreme ce un film se turnează, el trebuie
să-şi aibă şi premiera, care, orictte emoţii ar
sttrni 1 e aşteptatll. cu interes şi nerăbdare, ea
desch1zţnd drumul filmului în viaţă, preculD:

premierele ar putea părea un nonsens chiar lntr-o

comedie despre cinematografie. S-ar putea .ca
un titlu asemănător celui de mai sus să se
potrivească unui film despre elevi şi studenţi
care nu e comedie... ·
Cert este că astă vară, echipa, de o ospitalitate
foarte îndatoritoare, condusă de Gheorghe Vita-
nidis, a filmat la Cluj exterioarele acestei noi
producţii a Studioului „Bucureşti". ·
Regizorul este J.>lin de vitalitate şi stăruinţă,
secunzii Poluxis ŞI Stănescu slnt întreprinzători,
iar vocea lor răsună viguros pe platou, scena-
riştii contemplă îndeaproape materializarea
inspiraţiei lor cinefile, operatorul Girardi scrutea-
ză sever ln aer nevăzute1e conture ale viitoare-
lor cadre, Marcel Bogos, apreciatul nostru
decorator, arhitect ·şi artist plastic ne prezintă
construcţiile sale ingenioase ca totdeauna (infor-
m Indu-ne ln paranteză că, ·tn ciuda cronicii
ta reall, ln raport cu lumea.
tn acest caz.pentru a realiza
un film a\&l"1ttlc, trebuie ci.
~t!;.'"~~eVJen;~fl::re,a~~o~~~
ţelegerea noii mentalltlU
specifice satului. Cine oare
poate reda mal bine acest
mod de a simţi declt oamenii
care au trllt Integral acest
proces de transformare.
tn (i1!~~:nf ;:.!j~~:;11 ~~
0
cei neprofesioni1ti sd co111ti-
tule doud cnteoorii distincte,
fapt cnr• ar anula unitatea fi
aut"1tticltatea filmului.
- Este lntr-adevlr o ser-
vitute a dlatrlbuţlllor de a-
cest gen pe care sper el am
._ Printre actorii care îti daa lnllturat-o. tn raporturile
dramatice ale peraonaJelor,
concanal la realizarea filmu- actorii neprofesionişti se ln-
lui Merii allbatici n afli fi ~~~!~~~dpi~af!"f~:1!Y:!'~~
Silvia Stincaleeca. cele negre pe suprafaţa unei
O atitucline de qteptare (Haralambie Po-
lizu în roiai mtui pirinte), Peste cîteva
clipe fiul da n ieti de la eaamene.
colegului nostru Mircea Mohor, decorurile fil-
mului Politictl cu ... delicatese li aparţin. Direc-
torul de film Tofan ne roagă să scriem ceva •i
despre partea organizatorică ş.a.m.d. Totul are
un dinamism aparte, datorită ambianţei stimu-
latoare.
Dar mai lntli despre interpretii rolurilor
principale. In rolul Ioana - studenta Ileana
Violeta Dunăreanu. Studentă ln anul II la
Institutul de artă teatrală 'i clnemato~fică,
Ileana Dunăreanu atribuie elevei cand1tate la
examenul de admitere o graţie discretă ti un
sensibil fior melancolic. Intr-un rol oarecum
paradoxal - Şerban Cantacuzino, interpretul
lui Lucian Varga din Slrtlinul - aici cu alură
schimbată, ln postura unui elev tnfumurat care
se va căi, fiindcă o iubeşte pe Ioana. ln alte
roluri - Sebastian Papaiani, Stefan Iordache,
Ana Szeles, Irina Giirdescu, Dem. Rădulescu
ş.a. Unul din rolurile importante este interpre-
tat de studentul Ilie Petre. Mai remarcăm ln
distribuţie numele artistei emerite Maria Cupcea,
al lui Haralambie Polizu, Radu Zaharescu
şi al altora.
Eleve, elevi, studente, studenţi, eleve care
se pregătesc să dea examenul de admitere ln
toamnă şi ln mod real, nu numai fn film. Cu
cartea de anatomie ln mină sau cu un ultim volum
de versuri, aşteaptă sii. le vinii rlndul să intre
ln cadru. Fiecare din ei - un persoanj demn

„ Ştefan Ciabotirqa Întrachi

pînd DD ţiran din zilele DOU-
tre (ID mqa: Dana Comnea).
Dana Comnea interpreta Solo-
miei, surprind. de fotorerr!8"
ral nostra CD cîteYa clipe IDaÎD-
te de turnarea -ei scene din
film • .
https://biblioteca-digitala.ro
::~~"n1~~ :~~·av~~t~Uef';;
lntreaga duratl a !ilmlrllor,
~ Wafef,~1;nff~:~:,f:l~~ 1~
1
con1eclnţl vor clştlga ln
firesc şi autenticitate. La
rlndul lor, neprotealonlştll,
Juclnd allturl de clţlva mari
actori al ecranului nostru,
~~~r be~i~c~!ride a~~nt~\~l
aJ.'.!te sÎ-şl realizeze rolurile
fenm~ta~-:~. rgae~r~c/s\ ~~:
cru va Izbuti, şi eu cred ln
reuşit!, atunci am convin-
gerea el voi realiza un film
lipsit de elemente contra-
flcute care mimează viaţa,
tlrl a conţine nimic din sub·
atanţa el .
M. HULUBAŞ
de studiat pentru un viitor roman sau film
închinat adolescentei şi tinereţei noastre ...
Frivolitatea este adesea doar aparentă, imagi-
nată de literaţii care nu au Inclinaţii pentru
dansurile moderne şi-şi construiesc pe seama
adepţilor acestor dansuri P.ersonaje fictive, uşor
de „analizat". Fascinaţia filmului este puternică.
Mirajul artei ecranului ti atr~ ca un magnet,
pe unii probabil cu lndreptiiţ1re. -Expliciim că
revista noastră nu se ocupă de publicitate, ci
de criticii.
- .Atunci, criticaţi-ne I exclamii. cu nonşalanţă
eleva Doina Harnagea, din clasa a X-a a liceului
Lazăr din Bucureşti.
Ceea ce nu putem face declt, eventual, după
premieră.
Al . OELEAHU
11
 arile texte ale poeziei clasice benă, jalnică dagherotipie tnfăţi­

M slnt abordate cu destulă ti-

miditate.
Regizorii noştri cei mai lncercaţi
recunosc tn declaraţii de presă
necesitatea unor ecranizări care să
dea o nouă viaţă, cinematografică,
capodoperelor epicii romlneşti dar
- excepţie fac numai Ciulei şi
Drăgan - această unanimă dorin-
ţă întlrzie să fie tradusă ln reali-
tate.
Cu firească nostalgie ne lntre-
băm adesea:
- „Clnd vom urmări apariţia
viforoasă {şi pe ecran lat) a „Fra-
ţilor Jderi"?
- „Oare clnd se vor recompune
{sub lumina reflectoarelor) dra-
maticele episoade ale „Răscoalei"
rebreniene"?
- „Pe clnd un film „Ultima
noapte de dragoste - tntfia noapte
de război"?
- „Există scenariul · de film
ştnd un grup de ţărani bătrtni,
munciti, bărboşi, cu căciulile strtn-
se cu duşmănie tn mlini, cu vinele
trigroşate de munci, totuşi frumoşi
tn smerenia cu care privesc apa-
ratul. Sub poză, o inscripţie laco-
nică: „Trvarăşii de zburdălnicii
ai lui Creangă" „ ;
De mult acoperiţi de uitare,
moşnegii „zburdalnici" au lăsat
în urma lor o mulţime de fii şi
nepoţi şi strănepoţi cărora le-au
istorisit despre năzdrăvanul fiu
al lui Ştefan a Petrii care, se
zice, ar fi ajuns mare cărturar la
Ieşi...
Şi aceşti urmaşi slnt cea mai
bună sursă de „documentare". Pe
sub ochii lor trec strălucitoarele
maşini de sunet, spectaculoasele
macarale şi toate ciudatele aparate
cu care e lnzestrată o echipă de
filmare.
Trebuie să regreţi acel aer fer-

OZANA
„Craii de la Curtea Veche"?
- „Clnd li vom vedea pe Nică
a lui Ştefan a Petrii, la scaldă,
tn Ozana «Amintirilon lui Ion
Creangă"?
Cineva, o tlnără regizoare se-n-
cumetă să dea un răspuns între-
mecat al prozei humuleşteanului,
trebuie să narezi cu simplitatea
lui; să nu uzezi de artificii ieftine,
pentru ca urmaşii „tovarăşilor de
zburdăliffcii" ai lui Creangă să se
recunoască în noua ipostază -
filmică - în care stnt evocaţi.

„A MI NT I RI LOR" $AHT IER

bării din urmă: Elisabeta Bostan
{autoare a filmelor Puş.tiu.l .şi
Năică) turnează ln tmpreJurim1le
Tîrgului Neamţ - după un scena-
riu propriu - filmul Amintiri din
*
- La început, mărturiseşte Eli-
sabeta Bostan, mi-am spus că a.
trebui să realizez scenariul (şi ,

P.E ECRAN
copilărie , evident, decupajul lui) cu mijloace
artistice noi, cu totul noi, fiindcă
*·
Există tn muzeul din Humuieşti
mă temeam să nu „colorez" numai
clteva tablouri de epocă; religi-
o fotografie emoţionantă: o gal- ozitatea cu care am abordat ideia

rime din 5 ţări : ~ UA, Fran- turnează peste hotare. tn Filmul italian, care ln lotre timp actorii Italieni
gp'H.cr~.1 nr~reă rl!':fgf:,ăar!!~:

TUR
ţa, Italia, Germania şi An- Italia, Charlton Hestonreln- ultima vreme a Izbutit sl
glia turnează lmpreunl ln vle figura Iul Michelan- turnează peste hotare. Ugo
Cur~oşii de pe maşinile zbu- gelo ln regla lui Carol Reed clştlgectteva finişuri Impor- Tognazzl, un film despre mal aşteptate alnt R4zboi
rlltoare, un film despre pri- şi se preglteşte al turneze tante Io cursa clnematogra• emigranţii Italieni din Ame- şipact, de Bondarcluk, şi
mul raid aviatic dl'.! 1910, lndată dupl aceasta Zeu! flcă mondlall, gltlle din rica; Vlttorlo Gassman, ln Anna Karenina • • Pentru mi-
Dover-Paris. Alberto Sordl, r4zboiului, avlnd ca reglz or greu pentru a-şi putea men- Argentina Iar Marcello ne, spune Tatiana Samollova,
Fernandel, Jean-Pierre Ca- pe Daniel Mann. Richard Za- ţine tempoul. .concurenţa Interpreta Annel, tragedia
Mastrolannl va filma pentru
nei, Sarah Mlles slot plo- nuck, vorbind despre proiec- 0
Etlnăli'ieg~~~sl~~':f~~~~1~t :~: prima oară ln SUA (allturl eroinei Iul Tolstoi repre-

DE ~l~s aî~st:~n~f6~~~?~luf'~~= tele casei .20 Century

ORIZONT
O ~'i:!u~~t!~f'un:i~acl~nec:i~~
~m~f~~h1e~i!.bf1~':1~1 şm;
~~~e~~l'C:e ~~::n1~ fne :c~!r:
1 1
Junt şi cele aflate ln pro-
ducţie, vor Impune capodo-
pere cinematografice meni-
te al revoluţioneze arta
tlnărl şi capricioasă? Ce
miniului ln 80 de zilt. ŞI caracterlzeazl
succes sigur, s-a mal lan- avea
Fox•,
de fapt situa-
ţia lntregll cinematografii
pentru că genul merge la un amerl·cane: .Puţine filme vor
sat ln producţie un rum a le malmesaje profunde. Ce-
multe vor fi dlvertls·
ţll", .Spre sflrşltul cinemato-
grafului mondial" ? - lată
clteva din titlurile curente
10
?/~ la~i~s~-a~ pe~:!~f!~\~~
de Kim Nov·ak). tn Italia
continuă seria filmelor cva-
siistorice, westernurl proloc-
tate ln trecutul glorios. Zeci
de pelicule tip Maciate, Goliath
zlntl cea mal mare tragedie
a umanităţii şi a lipsei de
umanitate. Numai aşa Ideea
scriitorului jl<?ate 'fi expri-
mată pe deplin" .
O altll ecranizare dificilă
clrul acţiune li va purta pe
eroi şi pe spectatori pe toate mente, deşi nu toate vor r1 !~e~~u~:e:dm: m.::~l~~le~ t8i: cfluf1~{aa::v~ P~~f!~eş!T
meridianele globului: Cursa
cea mare, Io regla lui Blalte
cursă de automobile New
comedii".
Despre .,coala new-yor-
Edwards. E vorba de o ltezl" nu se poate spune
mare lucru. John Cassavetes,
York-Paria, lnceputl cu 12 considerat şeful şcolii, nu
participanţi din care doar mal filmează de mult. Shlr-
dol ajung finalişti : Tony ley Clarke lşl am lnll mereu
puternici personalitate şi co-
loraturi ltalfană, şi altele,
filme .Internaţionale". De
Laurentlls, de pildă, pentru
a cuceri piaţa englezl ră­
masă refractară filmului Ita-
lian, Insistă să turneze fil-
t•o~'::l!~&t~~P~1~%1:r:u 11s~~
rlce pe bazl de documente
continuă aă-1 pasioneze pe
cineaşti. Mart Donsltol pre-
găteşte un film despre Le-
Curtis şi Jack Lemmon. proiectele. Morrls Engel şi me vorbite ln limba englezi. n ln şi familia sa Intre an ii
~lecţia americanilor Llonel Rogosln n-au mal Pentru Biblia, a cărei pu- 1910-1912, Iar Mihail
pell'l'~llme muzicale de mare turnat de ani de zile. Iar blicitate a lansat-o de dol Romm, un film antifascist .
rrontare este cultlvati cu grlJ!l Sidney Mayers ŞI Stanley Grlgorl Cluhral continuă să
ani, a angajat-o recent pe
titluri: Robin and the aenen fi~br~~ma1u fiec:i~,?~gg~~
ln noua stagiune . Unul din Ava' Gardner ln rolul Sa- lucreze la filmul despre via-
rei, pe Peter O'Toole şi ţa obişnuită a oamenilor so-
hood• ar putea promite o Lui Jonas Mekas pare să Richard Harris şi duce acum
strălucită parodie. Clţfva I se rezerve aceeaşi cale. tratative cu Laurence Oli-
dintre actori : Frank Slna- vier. Pont!, susţlnlltor al Tom Coarteaay. eroa mo-
tra, Dean Martin, Blog filmului specific Italian,
tlera la Billy mincino1ul ti
Crosby şi Sammy Oavls Jr produce filme ca Filumena Sinrurltatea alerdtorului de
(vestitul clntăreţ şi dansa- Marturano, pe care De Slca cuni lunci; •• juca la Hamp,
tor negru) asigură o ţlnutl li turneazl cu actorii lui •• film a clrai •cti•••
H

nume pini. Ieri necunoscute
se vor Impune? Ce surprize
ne rezervi maeştrii celei de
a şaptea arte? Să lncercăm
al anticipăm puţin şi, apăr-
~~~~ri'1~!~feafu!~fl~;t~a:;
occidentale care ne promit
numai capodopere, sl ur-
mărim clteva din miile de
titluri zgomotos anunţate.
tn SUA, pentrn a-1 Indu-
pleca pe spectator sl p!lrl-
1eascl televizorul şi foto-
liul de acasă şi el mal Intre
ln aăllle de cinematograf se
produc cit mal multe filme
pe ecran lat, color, cu o
cavalcadl de nume rlsună­
toare. Ce cale ad apuci? lt
aduce allturl de Shlrley
MacLalne pe Paul Newman,
Robert Mltchum, Dean Mar-
tin, Gene Kelly, Iar pentru
Vaporul nebunilor, Stanley
Kramer a angajat pe Vlvlen
Letgh, Slmone Slgnoret, Jo-
IM! Ferrer; atele de prima mă-
artistică filmului. Toţi patru preferai!, cuplul Loren-Maa- p.UH• la timpul primalai
revin la revista muzical-ci- trolannl. Realitatea ltalfanl rbllol mo„ial.
nematografici dupl lnde- continuă sl-şl racl loc ma!
timid - ln clteva filme a-
lungate Incursiuni ln alte cuceroşte Bagdadul, Samson
genuri ale filmului. Dar flate ln producţie. Franco
cine ştie? Evident, nu slnt Rosl ln Servitorul !şi propu- :iu~"f~~;/1~ W~'1f~!ofurl~~?~~
neglijate nici filmele de spio- ne o satiră la adresa ma-
rii burghezii ltalfene. · Pas-
cranele Italiene. Ne ·rea-
naj (Monturi, cu Marlon mintim lnsl, cuvintele
Brand o, se petrece ln
timpul celui de-al doilea rlz- ~:1a~rze:zelt:omca~~f~~i'\i-a:: exprimate lntr-un Interviu
de cltre un distribuitor de
bol mondial), filme de sus- co Pratollnl: II cuor<1 in gala. filme foarte lngrljorat de
.Eroul, spune regizorul, este
pensie : Hmh„.Hmh.„ swe- un tlnăr muncitor florentin m:i~\~a bu::ic;u:~ă~ot ·~f~~~
et Charlo!te cu aceeaşi echl·
pl ca şi Bab11 Jane : Robert
Aldrlch (regizor), Bette Da-
vis şi Joan Crawford, proto-
care reruzl compromisurile
şi Ipocrizia, - lncerclnd al
capete o viziune exactă şi au-
tentică asupra vieţii şi a
•
tn timp ce ln RFG pro-
ducţia de filme a sclzut ln
gonlste. ŞI comedii. Multe ultimii dol ani la mal mult
comedii. Jerry Lewis pre- propriilor sale sentimente•. de Jumătate şi numărul
Actorii francezi Sami Frey, spectatorilor cam la fel,
găteşte cu aplicaţie Dea:or- Catherlne Deneuve şi bra- U.R.S .S. bate recordul mon-
dinea ordonatll. ziliana Norma Benguell vor dial al frecvenţei cinemato-
Un debut regizoral aştep­ Interpreta rolurile princi- grafice, spun datele conţi­
tat cu Interes firesc: Ri- pale. nute ln anuarul statistic
chard Jlurton va ecran Iza
piesa lui Tenne11ee Williams, ~ ~
.Aceastl proprietate este con- 'l.iumlla Sa -..lina, 1„.~. la aoal film al lai lawalero-
.1•,-:r•:••~~
---
damnau•.
Dintre filmele americane ra:t~; ~r:~~ 1 ~- Fa=..:.-lalnol...J°'ţJ
ln producţie, o bună parte se ciak. la maia •• mae•lat.

ŞANTIER https://biblioteca-digitala.ro
 transpunerii pe ecran a Amintirilor
tmi impunea o desfăşurare a acţiu­
nii urmtnd cu stricteţe textul
literar şi, fatal, mai puţin cine-
matografică, deci. M-am convins
mai ar oi că trebuie să realizez tn
primu rînd atmosfera paginilor lui
Creangă şi că nu căutarea unor
procedee inedite, ostentativ -
,.modeme" m-ar conduce Ia succes.
Mi-am asigurat colaborarea unor
colegi hotărtţi să-şi „sacrifice" va-
canţa şi, ajunşi la Humuieşti, am
lnceput să ne socotim „de-ai Io-
c:ulu1", ne-am ales majoritatea
interpreţilor dintre şcolarii satu-
lui şi, tn căutarea locurilor de
filmare „am uitat" că sîntem cine-
aşti şi am descoperit cu emoţie
teiul cu celebra pupăză, cireşul
iucăi", casa Smărăndiţei „zgt-
tia de fată", ne-am socotit la rîn-
du-ne, copii, descinzlnd din filele
.Amintirilor".
* Mihail Sado-
Clndva, povestea
TeaDU, dragostea pentru Creane
l-a adus pe autorul „Baltagulu1"
pe malul Ozanei, ln valurile căreia
.,se ogli ndeşte cu mlhnire Cetatea
. "eamţului". A colindat uliţele
p tii şi a lntrebat de Smărăndiţa
de odinioară . I-a bătut tn poartă şi,
c:utlemurat, a văzut apropiindu-se
o femeie bătrînă, gheboşată, cu
ochi răi şi buze viclene. A între-
bat-o Sadoveanu dacă şi-l mai
aduce aminte pe Ion Creangă.
.Creangă?" - bi!.trtna a dat din
umeri cu nedumerire. „Nu ştiu
despre cine vorbeşti dumneata,
cllătorule.„" Intristat, scriitorul
a stăruit: „De unul Nică a lui
Ştefan a Petrii Ciubotariu nu mai
ştii nimic?" Bătrlnaarăspuns „Nu"
clătinlnd cu uimire din cap.
Nimic n-o mai amintea pe Smă·
răndiţa de altădată.
Numai Ozana sclipea ln amurg,
ca totdeauna.
... Noi am lntllnit-o pe „zgltia
de fată". Se numeşte Ileana C.
Iacob, are 11 ani şi e o şcolăriţă
din Valea Tarcăului...
*
Dar cine e Nică? Un ştrengar
din Bicaz: Ion Bacancea. Iar mama
are tn acest film chipul Corinei
Constantinescu.
Insuşi Creangă (intrepretat de
artistul poporului Ştefan Ciubo-
tăraşu) urmează să aeară ln faţa
camerei de luat vederi a operato-
l'}llui Juri Drukman.
Cu lndreptăţită* emoţie aşteptăm
terminarea acestui film, pe care,
ln copilărie, fără să glndim „cine-
matografic", l-am văzut cu toţii,
proiectat pe e!)ranul fosforescent
al lnchipu1rii.
Acolo, filmul n-avea nici un cusur.
Oare acesta, turnat de Elisabeta
Bostan are să ne placă la fel?
Gh. T;
1. Unul dintre interpreţi (Ovidiu
Maltei în vîrati de 4 ani) într-un
moment de relaxare. ·
2. Bumaletteanal Stan Vasile po-
zînd pentru „Cinema" .

..illEliza••tlt Taylor Y& fi pro~ Udle Coaataatia•, aoaa

~ta1oai1ta erim.ului film reci· ndotl aloa1l do Gedard P••· ~
sat•• ••l•l ei, Riclaar• Butoa. tr• Sammy contra vampirilor. ,

ecranizări după Nuslc: Depu- bită din partea criticii,

tatul poporului, realizau. de
Stole 1ancovlc şi Voillj fn ju-
rul globului, semnată de una
din primele femei regizori lu·
goslave, SoJa Iovanovlc. Fil-
mul, lmpărţlt ln nouă secven-
ţe, unite prin Inscripţii mo-
derne tl desene create de cele·
brul Duşan Vul<otlc, descrie
aventurile provincialei Jo-
vanca tl ale prietenului el
porniţi să cutreiere lumea.
nu a avut succes de public
cu MW'iel. tn compensaţie
Resnals pregăteşte un tllm
poliţist ·cu un titlu foarte
comercial, Aventurile lui Har-
'11 Dic/uon. 1ean Luc Go·
dard lucrează din plin. Ce
anume? Declaraţllle lui ac-
tuale ne dezamăgesc; .tn
ele nu-l poţi recunoaşte pe
vehementul tribun al nou-
lui val de acum clţlva ani:
ă::~'!:e v1'aa~~~e aÎo:e"~fu~~
4 0

din plin biletele" pl'Qnostl-

vletlcl : A fost odat4
"'°' şi o bab4.
cheazJ. el cu siguranţă. Pe
şantier regizorul are şi un
tllm Intitulat Sammt1 contl'4
11ampirilor, cu Eddle Cons-
tantine (de alUel simpaticul
actor american stabilit tn
Franţa scoate curent tll-
un me ln serie cu atarlett
drăguţe tl bltll spectacu- eu• 11e promite (să-l credem la covoarele orientale. Tl-

•
Dintre creatorii care au
afirmat .free cinema ul
loase).
Dar .ce lucrează bltrlnll
maeştrii? 1ean Delannoy,
specialist al ecranizărilor,
oare?) Alain Delon.

britanic pe plan mondial,
nu lucrează Io prezent nici
John Schleslnger, nici Lind-
say Anderson, nici Tony
R lchardaon . Mal precis, To-
ny Rlchardson va turna dar
nu ln Anglia, ci ln SUA.
E a doua aa experienţă a-
merlcaill, după lntllnlrea nu
prea fericită de acum trei
ani. Filmul pe care li pre-
glteşte este Cil ce eate iubit.
Apoi, va turna tot tn Ame-
rica, Şarja brigdzii uşqara,
tlnpI un scenariu al celebru-
hll dramaturg englez Os·
llorne. Un nume nou ln
cinematografia britanică ce
tttbule reţinut: Desmond
DaTla. Dupl strălucitul slu
ddlu.t Fata cu oeMi ,„,,..;, ln
c:an a Jucat Rita Tuahlng-
llam , pregăteşte un nou film,
Gadliul. Iar Dlrk Bogarde
(lAterpretul din Th• aeroant)
$1 Tom Courtenay ( Bill11 min·
a-ul şi BingurdtataG aln--
eura4 lung4) vor
nilui de
JK& lntr-un film a cărui acţl-
une se petrece ln ttmpul pri-
mului rbbol mondial: Hamp.
Nu trebuie al omitem filmul
turnat ln Extremul orient
Lord Jim, cu Peter O'Toole
şi Rolls Ro11ce-ul galben, un
picaresc inodern realizat de
Anthony Asqulth. Pentru
el e vorba de un vehicul
somptuos, distribuţia aleasă
să se plimbe tn Rolla Ro 7 ce e
la lnălţlmea celebrei mlrcl:
Ingrid Bergman, Shlrley
MacLalne; Jeanne Moreau,
Alain Delon, Rex Harrison
etc.
Pentru cineaştii iuaoslalli
clasicul Nualc e o sural Ine-
puizabilii. Ultimele doul
Cităm clteva din numeroa-
1ele coproducţii ale anului:
auedo-lugoslave-Bllielii tn
albaalru şi Viltingii slllbatici;
franco-Italo-lugoslave - ln
Tuc/uon poţi muri; america-
no-Iugoslave - Atentatul de
la Sara,i.,,o; şi, blnelnţeles,
Marco Polo despre care s-a
mal vorbit ln revista noas-
trll..
•
Situaţia din Franţa este
prea bine cunoscută ca sl
mal tnalatlm asupra el.
Totuşi clteva date 1emnlfl·
catlve se Impun. Subtllul
creator Alain Reanals care
ae bucurl de o atenţie deose-
•
Bateria grea a cinemato-
grafiei poloneu s-a pus ln
Uurlle alnt tipice: Cri
trai samurai, Sabia 807'0•
cit4 etc.
Maaal<I Kobayaahl, auto-
turnează, acum dupl .Les a- rul Impresionantului Harald-
acţiune . Slnt pe şantier fli·
mltl~ partlcullues"de Roger
me ale „marilor" care n-au ri, tşl Iroseşte talentul ln·
::mf~t!:.eY 0d::~~~t!'11~t:; mal lucrat de mult: Kawa- tr-o dramă cu stafii ( Pooa-
elevii unei şcoli Iezuite. lerowlcz, din 1961, cu Mai- tiri da (JTOaz4) . Iar dintre fli·
1ullen Duvlvler pregăteşte ca Ioana; Andrzej WaJda, mele cu tematică contempo-
tot din 1961 (Intre timp a
~l fg~::~:~r.!~!r~~· :ea;,: turnat ln Iugoslavia şi
anl, foarte multe au ca
eroi gangsteri. Kon Ichlkawa
York exterioarele filmului Franţa) . Kawalerowlcz rea- turnează Danaul mone<Ulor
Trei camsre tn Manhattan llzeazl ecranizarea 'unul ro· a cirul acţiune dezvllule
dupl Slmenon, cunoscutul man de Prus, Faraonul Iar activitatea unei bande de
autor de romane poliţiste. Wajda, 0.eminte. traficanţi de stupefiante. A·
Iar Ren6 Clalr - o comedie Al treilea regizor Wojcech
celaşl regizor pregăteşte un
a cărei acţiune se petrece Haa rumeazl cu Zbygnew
ln secolul 18, Sclrb4tori Cybulsl<y Jurnalul <U la Sara- documentar despre O!Impia•
da de la . Tokio.
tn această atmosferă nu ~~~r~ ~u~~l sy::~tut!ioc~t
QGlante.
prea lmbucurltoare, Alain
Delon, vedeta masculină cea •
Dintre cele peste cinel
•
tn cealaltl parte a globu-
lui, argentinianul Leopoldo
mal bine plătită Io prezent, sute de filme aflate ln pro. Torre Nllaon turnează un
şi-a Investit banii lntr-o
dramă pe temă contempora-
ducţla anuali japonezii, pes- film ln limba engleazl., cu
te o treime Intri ln catego-
~tegl~~z~~l~~g~~gr ~~gWnair ria aşa-numitelor .chanbara"
care a turnat un slnlllll' film corespondentele Japoneze ale
actori tineri dar de mare
talent: Janet Margolln, dea-
coperltl de Perry ( Dallid
(Alain Cavalier, lndrăzneaţa herculllor şi maclştllor Ita- fi Lisa) şi Stathla Glallella,
lansat de Ella Kazan tn
Lupt4 tn imul4) .Am Intenţia lieni: filme cu apadl, aamu-
al produc filme de un lnalt ral, costume de epocă şi America, America.
nivel artistic, chiar şi tll- bătăi. ?n marea majoritate,
me ln care nu voi apare tl variaţii pe aceeaşi temi., ca M.A

A FI C INTERNAŢIONAL
https://biblioteca-digitala.ro
 RETROSPECTIVA
•
os1uneo
Puţine slnt filmele vechi, din orice ţară ar
fi ele, care să se poată dispensa astăzi, la reluare,
de aura nostalgiei şi să ofere privirilor noastre
chipuri, gesturi şi trăiri umane pe de-a-ntregul
libere de desuetudine.
S-a spus că filmul este artă perisabilă, şi
este poate tocmai pentru că imaginile sale sînt
cele mai vii. Mărturii neverosimil de exacte,
perpetuînd dinamica unor realităţi care nu mai
slnt, pălesc la rîndul lor şi se micşorează pe
măsură ce se îndepărtează de noi.
Unele dispar repede, cu desăvîrşire şi fără
regret, însoţite de un ecou hilar, de tăcerea
indiferenţei sau a zlmbetului. .Altele par să
se cufunde tn uitare încet, imperceptibil, răml­
nlnd multă vreme prin preajmă şi reţintndu-ne
privirile cu pulsaţia lor intensă de umbre şi
lumini în care trăiesc aevea pasiuni şi credinţe.
Iar atunci cînd ne dam seama că timpul începe
să le detaşeze de noi, înstrăinîndu-le, se naşte
spontan, ca un gest de recuperare, sentimentul
acela confuz şi parazitar în care aparatului
nostru critic li e greu să discearnă ce e emoţie
artistică autentică, şi ce e poate, pe un plan
incident, simplă reacţie la scurgerea palpabilă şi
ireversibilă a timpului.
Cîteva doar se fixează pe o orbită a lor, mai
aproape sau mai departe, evoluind ciclic pe
firmament sau aflîndu-se totdeauna la locul
lor ştiut şi trimiţlndu-ne - mereu de ace!laşi
mărime - lumina proprie gradului lor de
incandescenţă, fără ca timpul cu care noi măsu­
răm să le diminueze.
Persistenţa o decide cantitatea de real lnma-
gazinată în imagini, factura filtrului prin care
autorul . l-a cernut, vigoarea şi sensul reacţiei
astfel obţinute, vibraţia omenească a compo·
ziţiei.
Desfăşurare.a (Paul Călinescu, 1954) reconsti-
tuie sobru şi amănunţ.it universul familial şi so-
cial al satului atunci contemporan, deŞi se re-
simte lipsa unui plus de invenţie regizorală, care
ar fi putut face ca filmul să depăşească un
anumit „clasicism" ln interpretarea mate„ialu·
lui literar al lui Marin Preda. Consideraţi de la
distanţă, ca personaje ale unei lumi cu care
aparatul se mulţumeşte a fi limitrof, eroii se
mişcă uneori cu o lentoare puţin studiată,
11.cuzînd o insuficientă aderenţă la mediu. Evo-
luează totuşi, într-un anumit grad, cu natura-
14
de Valarlan SAVA
leţe în geografia reală a casei şi curţii ţll.răneşti.
Gardul şi poarta împletite din nuiele înnegrite
de vreme, masa scundă şi rotundă şi ceaunul
în care, după ce a fost răsturnată mămăliga, se
pune apă şi apa sfîrlie, sînt detalii diurne şi
insignifiante, juxtapuse în treacăt altora, t?t
atît de obişnuite şi care, dacii ar fi scoase dm
context, ar putea fi ostentativ-patriarhale . Ele
rămîn însă, în cursivitatea lor discretă, funcţio­
nale, întregind sugestiv şi realist o imagine cu
noi dimensiuni. Efectele exotice sau ·pictura·
litatea rustică nu fac deloc obiectul atenţiei
autorilor, iar dacă din bătătură iese un ciopor
de oi, ele nu aduc aminte de folclor şi nu se
pierd învăluite tn irizaţiile prafului matinal,
ci trec pe drum cu placiditatea lor obscură,
urmate de ciobănaşi care nu au căciuli mai mari
decît ei şi nu inspiră altceva decît liănuiala că
nu s-au sculat bine din somn.
Ceea ce convinge şi emoţionează astăzi poate
mai mult decît acum zece ani, în această reali·
zare remarcabilă din primul deceniu al cine-
matografiei noastre noi, e mai ales expresia
credinţei - exteriorizată adesea cu zgîrcenie,
uneori acoperitil. . de amărăciune, dar totdeauna
adtncă şi statornică - pe care oamenii o au
în destinul lor şi în cauza noull. căreia şi-l
circumscriu. Nu ciocnirile şi relaţiile propriu-
zis dramatice sînt acelea care li definesc cu
preponderenţă pe Ilie Barbu sau pe Anghel,
secretarul de partid din sat. Conflictul în care
ei sînt situaţi, departe de a-i captiva, îi irită,
îi paralizează momentan, fiindcă le abate aten-
ţia de la preocupările lor fireşti . De altfel,
părţile cele mai slabe din film sînt tocmai
acelea în care apar elementele negative, carica-
turizate îngroşat. Ilie Ba1·bu (Colea Răutu) are
0 socoteală încurcată cu un chiabur la care a
lucrat, dar atunci clnd se duce la el acasă ca
să-şi ceară hotărît dreptul, nu scoate multă
vreme nici un cuvlnt, lăsîndu-1 pe celălalt să
înţeleagă singur ce l-a adus la el. Nu are, cum
s-ar spune, pasiunea polemicii . .Anghel, secre-
tarul de partid (Ernest Maftei), este plin de
năduf împotriva preşedintelui de sfat complicele
hngil.taşilor, care-l vorbeşte de rău şi seamănă
conl'uzie printre săteni, periclitînd înfiinţarea
gospodăriei colective. Cînd vine însă cineva de
la centru şi-l întreabă ce se întîmplă, el spune
scorţos că „nimic". Explodează însă cur!nd,
https://biblioteca-digitala.ro
Ceea ce emoţioneazi ti utizi în Dea/4-
1ararea este e:spresia convinrerii cu care
oamenii aderi la o caazi noai. I n prim
plan - Colea Riutu.
•
impulsiv, fiindcă îl scot din sărite nu at!t
concepţiile abstracte ale preşedintelui, cit tupeul
exagerat al acestuia şi laudele cu care se lmpău·
nează, prezentlnd situaţia într-o lumină falsă.
Stăplniţi, dincolo de treburile zilnice, de o
preocupare majoră care-i consumă mocnit, dar
li solicită intens şi diferit, eroii nu sînt obsedaţi
de erorile altora, deşi le lnregistrea'Î.ă şi le
repugnă. Prima lor dorinţă pare să fie aceea de
a fi lăsaţi în pace, să-şi vadă de treabă. Stnt
adlnc convinşi de dreptatea gîndurilor lor care,
intrînd în ordinea naturală a lucrurilor, 411 ar
trebui să se impună ca atare. Dispoziţia şi
ipostaza lor cea mai proprie e aceea, construc·
tivă, a afirmaţiei - nu exteriorizată verbal, ci
trăită şi manifestată practic - pînă clnd,
stînjeniţi de oprelişti, constată, ca secrelarul
de partid .Anghel, că „nu se mai poate".
Culminaţia emoţiei şi maximum de interes
dramatic (momentul clnd .Anghel şi Ilie Barbu
recunosc în noul secretar al raionului p onsă­
teanul şi prietenul lor din copilărie, Ţurlea),
intervine atunci cînd omenia lor irumpe ln
pofida împrejurărilor şi a propriei lor stîngăcii,
găsind făgaşul firesc al exprimării şi aflîndu-şi
ecoul. Ciocnirea dramatică exterioară, specta-
culoasă, cu momentele ei de încordare şi cu
desnodămlntul faptic, rămîn în sfera unui
interes periferic, accidental.
E surprins în acestea ceva din firea poporului
şi poate din însuşi stilul revoluţiei noastre socia-
liste, iar cîteva din filmele romîneşti de actua·
litate mai mult sau mai puţin reuşite sînt
tocmai acelea în care autorii au intuit aceste
trăsături şi Ie-au dat o expresie mai mult sau
mai puţin adecvată.
ln mod constant, aspiraţia unor producţii
către sfere artistice superioare e subminată
însă de înclinaţia autorilor spre hipertrofierea
contrastelor şi implicit a dramei exte1·ioare.
Erupţia (Liviu Ciulei, 1958) creează o opoziţie
violentll. între şantierul petrolifer - populat cu
personaje înll.sprite şi uscate ca şi peisajul dezo·
lant, fără vegetaţie, secătuit de resursele dll.tă­
toare de viaţă - şi un anumit mediu monden
bucureştean, de provenienţă incertll., ahtiat
după lux şi prezentat a fi frivol şi lipsit de
scrupule. Din aceastll. opoziţie nu rezultă însă,
cum probabil se scontează, tensiunea acută pro-
prie dramei moderne şi nici dezbateri de idei
răscolitoare şi inedite. Plasaţi între cele două
extreme atît de net fixate, eroii relevă o stare
de spirit primară şi sînt proiectaţi în afară de
timp. Perspectiva pare mai întîi să fie a pro·
vincialului care, neobişnuit cu înlesnirile vieţii
moderne, este epatat plnă şi de articolele de
toaletă, în care vede manifestarea unui lux
exorbitant sau de obiectele frecvente în interi-
oarele urbane care i se aglomerează pe retină
 ostentativ, lntr-o orgie ameţitoare de telefoane
albe, oglinzi, candelabre ti r.ochii de seară.
O ciudată dispoziţie naiv-extatică face filmul
vulnerabil la desuetudine, amintindu-ne vag,
1n unele secvenţe, Visul uMi nopţi de iarnă
(Jean Georgescu, 1945) ti chiar producţii romî-
netti antebelice . Dar unghiul de vedere nu e al
unui personaj robust şi neiniţiat în subtilităţile
civ ilizaţiei, fiindcă realitatea brutalii a şantie­
rulu i industrial apare tot atît de strlină, aptă
&ă ne sperie. Ambianţa este de data aceasta
halucinantă, lunară, inauflîndu-ne sentimentul
că ne. putem aştepta la apariţii din alte ere,
cum I se pare, la începutul filmului, studentei
practicante - ivirea bătrînului „găzar" din
umbra unei sonde aproape părăsite. Există,
evident, în toate acestea, o mare doză de arti-
fici alitate, care nu rămîne a eroilor şi a mediului
deacris, ci rezultă din preocuparea excesivă
pentru un dramatism didactic, demonstrativ.
Şi totuşi , din Erupţia se păstrează vie, repre-
untativă, o mare parte, aceea dedicată clutării
uidue a petrolului care ar readuce la viaţă
regiunea şi despre care inginerul Andrei (inter-
pntat d e neprofesionistul Jean Bart) afirmă
stlruitor, în mijlocul unei îndoieli aproape
~erale , că „trebuie" să existe, chiar sub picioa-
rele sale . Ceea ce . plafonează eroul, împiedectn-
du-1 aă se dezvilluie pe deplin şi răpind filmului
J&llSa majoră este dimensionarea lui forţatil
intre ce i doi poli numiţi mai sus (fosta soţie,
la Bucureşti şi iubita ipotetică, pe şantier) lilră
a-l compune ca pe un personaj complex, cu
îndoieli şi cllutări fi~eşti, ci făcîndu-1 suapect de o
sterilitate pe care el o bravează exilîndu-se sau
închizîndu-ae în sine. Premisele artificioase au
obligat la soluţii melodramatice, chiar cu per-
spectiva strilvezie a mai multor nunţi în final.
Face excepţie excelentul episod în care paznicul
- un petrolist pensionat (M . Şubă) - rămas
singur 'tn clădirea trustului evacuat, încearcă
fÎ Peuşeşte, cu ultimele ~uteri ale viratei sale
înaintat e, să pătrundă în cabina telefonică şi sil
faci. leglltura Intre sonda t erupţie şi organele
de inte rvenţie din Bucureşti. Diferitll de drama-
tismul tradiţional, scena e efectiv dramatică,
omene ască şi semnificaiivă, un moment de
strllucire regizoralii 9; interpretativă totodată.
Diferenţieri de acelaşi ordin solicită PoPUte
unti~ntală (Iulian Mihu, 1962) . Aceeaşi obsti-
adune şi să se exprime. II mină , ca şi pe con- . Slnt. ~oar. clteva co.ns.ta!ări.car? par sil impună
naţie a unor zone impenetrabile şi opace . Ace-
laşi mediu bucureşteali' monden, caricaturizat fraţii săi din alte filme, aceeaşi pasiune afirma- d11cuţ1e1 clhle, gen_ur1.le 91 litdurde specifice fil~
tivă p.entru un crez înalt, dar în acest film mulu1 nostru, .ammtmdu-ne, de pildll., că arta
aici cu insinuări subtile de dialogurile lui
Horia Lovinescu, cărora regia le adaugă o de o bună condiţie profesională, regizorală şi n~aat~il în genere a ~xcelat mai puţin tn dramă
tentă ăulceagă de etalare aproape perversă a operatoricească, nu lnttlnim nici un moment de ş1 mai mult ln poezie, romanul romlneac fiind
comunicare omeneasc~ reală. Ca ti în Erupţia, ades~a naraţiune lirică ti drama compoziţie
frivolităţii. Şi lumea aA.Ibatecil a deltei, tn care
ne aflăm tn faţa unei formule pe care practica poetică . Este greu de apus ln care zone ale
babe misterioase ti inabordabile, cu tnfl ţişare cons.telaţiei artelor romîneşti se va situa filmul.
fioroaail, umblă cu deactntece, gata de fapte artistici nu o valideazil. Şi tn faţa unor posibi-
lităţi care se puteau fructifica dacă, în afara
O smgu~ă. for~ulil sau o soluţie omnivalentil
tngrozitoare . Disproporţii care generează un nu pot fi imagmate, dar experienţa acumulată
efect dramatic facil, poli Intre care eroul, un dilemelor polare, autorii ar fi descifrat sensuri începe sll. schiţeze, printre cărări întretăiate
tînlr medic (Cristea Avram), nu are timp să se ti valori ln individualitatea proprie a eroului. un drum, o perspectivă. '

https://biblioteca-digitala.ro
 ins"tan"ta·nee

„ •
CoHar •• felal lai, la ma„
Si „ malţamim ca atlt:
pattaloa oia film •
m•atai Fraaclec Maateaa• tace.
Fraacisc MaatHa• llflMpti - " " • cellli „ al

•
De.a film• M•lltil-• I-·• P•••i ••filmu• la BllftH: .li"•••• 1t..i.iu·
f!r-c.T'~-:U!.·~:1~!:.:..PrJ::~~:Tr:r~::l•. r:!:J:r~:!.~•::,:: Diai••·
•

1
Maoi ţlriaHoci la .,..„„,. rafloctoarolor. a apuatalai ••
filmat, a „sirafei'" peatra lareailtra.r•• 1aa1talai ei a aaei •••H·
roaH ec•ÎP• de filmare. Se tlll'DH&i o 1ceai dia filmai da actaa„
litate Sirutul . la reaia lai Lucian Bratu.
Profitim do ,ocaalo poatta a face o tudhi du ololi1atorlo
precizare prh·iad rut.dea 25 de re1iz:ori dia aumirul pracedeat
aJ l'IYÎltlf DOHtrl.
Aator al anor filme r1marcalti11, ca Secretul cifrului ti mai
al„ Tudor. Lucian Bratu a )aerat aaterior la filmai Şofer de
mare yitezl , doar la calitate de reaiaor Hcaad. Debutai ala
Pl'oPrÎ.-..:Ε rlmÎae îa1l Secretul cifrului.
lf••• sa realia:are, Slrutul, dapl an aceaaria de Al. lvaa Glai-
la , c• Gtatiela Albini ti Emaaoil Petra1 ia ro1111'il• priaci-
pale, Hte ana dia pl'emierele a1teptate cu aa yia intern.

Ted 11 fotografii da
Bazll DUHĂREANU

Pentru a ad.ace •• ecraa ti,narl fÎ m.omeate carasieleftl, feea

Coorcnca a ttoloalt oi reco-•taie lo•tllforic 1ttisl latre1i.

;!~=~~.:: 1i·;tr:r!!:t;;c~:.:r ~!:~

tHca) ti resiaor (Paal Ciliaeoc•)
iaaint• de con&aatarea aapremi ca
publicul.

Joaa Marai1 i•tt·•••l •I• filmele

oale iotorico·lo&tile... 1 M• I Flori•

.„...
Pienic - paatr11 a dou oul Harap
alb 1ab acoloati aaoplcll alo l•I Cop o:
t"'Îm• dati ia .PriaţHa moftaroui"
iar acam ia lai er••••,
stilizat de Gopo.

https://biblioteca-digitala.ro
 ALEXANDRU
•
FINTI
-
M-am adresat maestrului Al. Flnţl
rugindu-I să-şi aducă aminte de primul
său rol lntr-unul din primele filme
romlneştl : Lazăr din Manase.
- Trebuie sl şti el acest prim rol
al meu a rost şi ultimul. N-am mal
Jucat de atunci tn tllme .
- De ce?
- Eram angaJat Ia teatrul soţilor
Bulandra. Nu aveam timp . Pe atunci
nu era ca acum clnd teatrele slujesc
o cinematografia cu actorii de care are
nevoie . De altfel nici nu exista poalbl·
INSTAN- lltatea al!. te specializezi ca actor de
TANEE tllm, regizor sau scenarist. Nici nu
exista o producţie de filme constantl
care să-ţi permită acumularea unei
experienţe . Cinematograful era un fel
de aventuri lndrăzneaţl care atrăgea
prin noutate, dar atlt. De altfel ln
scurtul meu contact cu tllmul de atunci
am avut ocazia să-ml dau seama el
posibilităţile şi condiţiile cinematogra-
fiei erau cu mult sub cele ale teatrului
din vremea aceea .
- Cum aţi aJuns totuşi Ia rolul lui
Lazăr din Manast?
- Rolul nu-ml era atrlln . 11 Jucasem
Inel pe timpul clnd eram elev la Con-
servator ln Teatrul Popular Iniţiat de
Nicolae Iorga - şi condus de Ion
Llvescu . 1ucaaem atunci alături de crea-
torul rolului Iul Manase . celebru actor
ClrJe de Ia Iaşi... De altfel eram prieten
cu Iean Mihail şi el om de teatru pe
timpul acela. Clnd 1ean Mihail lmpreu-
nll. cu George Aurelian şi Goclu s-au
•„ .....„•••.••„
Ad1itoet•I i.. Ornoa· hotlrlt· al facă tllm şi au ales piesa
••. Manase am fost chemat să tac ln mm
film .Buap al•"· oo ceea ce făcusem deja ln teatru: rolul lui
--11A„ ........... Lazăr ... Ce era frumos şi dacă vrei
P-Capo. puţin amuzant tn toată povestea asta
cu rumul nostru era curajul, elanul şi
lndrăzneala celor care-l făceau . Era o
epocă ln care cinematografia mondială
dispun ea de o vastă experienţă acumu-
lată ln timp şi pe deasupra de mijloace
materiale . Pe cltA vreme, toţi cel care
au lucrat la acest mm lnceplnd cu
1ean Mihail, regizorul, şi sttrşlnd cu
ultimul om din echipă , nu aveau nici
un fel de experienţă cinematografică.
Ca al nu mal vorbim de mijloacele
materiale. Nici azi nu ştiu de unde au
luat el bani pentru tllmul ăsta. Eu
n-am primit nici u11 ban şi bănui el nici
ceilalţi actori n-au rost retribuiţi. De
altfel nici nu s-e. pus problema banilor .. .
Presupun el pellcula a adus-o Gociu .. .
Goclu care era şi singurul dintre noi care
avea ceva experienţă de mm ... Era
operator. Toate problemele al zicem aşa
de mm cldeau tn aarclna lui. El trebuia
al supllneaacă şi llpsa de experienţă şi
neştiinţa regizorului. ŞI el de fapt era
tot Ia primul tllm artistic ... Se lucra,
ca să zic aşa, empiric. MIJioaceie erau
mal curlnd ale unui teatru mmat dectt
ale tllmulul. Plnă şi peruchierii şi
f~~:r~~ ii.eî~~~ l~~'i-'aU.:'cl! ;n,~l~:~~~'::â
1
teatrului Comedia - Naţionalul
https://biblioteca-digitala.ro
util.zi - care atunci era condus de soţii
Bulandra. Lucram noaptea dupl ce 1e
termina spectacolul. .. Tot ce constituie
astlzl aparatul organizatoric al unul
film menit al uşureze munca creatorilor,
lipsea cu deslvlrşlre . A rlmas celebră
o secvenţă ln care Lazăr - adlcl eu
- trebuia al conduci pe cineva piuă
la u şă apoi să se lntoarcl . ln drum spre
uşă, Lazăr purta lavalieră Iar clnd se
tntorcea, apărea deodatl cu papion.
Scenele se tllmaserl separat la un Inter-
val de timp ln care uitasem cum rusese
Imbricat Lazăr ... Noi cel care lucram,
ne dldeam seama el ceea ce !li.ceam e
ceva nespus de rudimentar . Dar !dela
unul mm romlnesc ne atrAgea şi ne
obliga cumva al contlnulm . Filmul a
rulat ln premieri la cinematograful
Frascatl ln localul unde e astăzi Tea-
trul Tlnaae ... Era puţin ridicol tllmul
nostru, cu toate stlnglcllle Iul de care
fuseserăm cu toţii conştienţi şi ln ciuda
entuziasmului cu care lucrasem la el.
- Chiar şi atunci ridicol?
- Da, pentru că public.ul avea ter-
men de comparaţie cu filmele străine.
... Blnelnţelea că oficlalitiţlle vremii au
sesizat trăsătura aceea de ridicol şi nu
cu loţelegerea şi duioşia cu care ar tl
trebuit al lncu.raJeze acest lnceput .. .
Sentimentele aatea le-a avut mal mult
publicul care cu t<iatA comparaţia ne-
favorabilă noul, oterltl de producţiile
strliloe, a auaţh1ut filmul loţeleglodu-ne
şi apreciindu-ne bunho l oţa ... Din toatl
echipa noastră sllllfUrll care au rezistat
ln ciuda tuturor greutAţllor loceputu-
lul, slo&'llrll care au continuat al racl
mm au fost 1ean Mihail , care a şi
devenit regizor de mm şi operatorul
Goclu . De lncercat au locercat mal
mulţi. .. şi Tony Bulaodra la un moment
dat a plecat la Budapesta unde ae tllma
o parte din Trenl'l fantom4 ln care avea
un rol.. . Romald Bultlnak.I, marea
actriţă de teatru Maria Clucurescu cu
care am Jucat ln Manase ... Da, de
locercat au lncercat mulţi dar puţini au
rezistat condiţiilor grele de pe timpul
acela.
- N-aţi dorit mal tlrzlu să reveniţi
Ia film? ml gtndesc după 23 August
clnd existau condiţiile materiale deja
asigurate .
- Nu. Filmule o treabă serioasă care
presup1111e ca oricare artă o acumulare
g~;tX:C~~i"n.t~:a~~t~ 1 f:i:;1on;1~~\ta~~eă
;~!! ~~t~~~m!xdee~1~~W~u~~ ~'n,~er,;:
teatru Plstrl11~ filmului o afecţiune
deosebit! dar platonlcl.
Nici un lutervlu nu ~e termini!. acolo
1:~1!~JiY~~~~~!r P~u::i~"if~~aa fff~!:
1
~~fied~~l c~":t~v~~inW c°i:a.e::[~ arA:i
1
1
~laţ;f:~1~~~! P:~ ~f~t~~ rl1f~t :'~i::i'!.~
platonică.
de . Ev• SÎRBU
17
 CÎND APARATUL
NU INTIMIDEAZĂ
desfăşoară
D e lnctteva numere se
revista „Cinema" o discuţie
tn jurul problemelor documenta-
rului romlnesc. Nu trebuie uitat. ·
tnsă că astfel de discuţii dau rezul-
tate numai atunci ctnd ele nu
plutesc ln abstract şi nu se mul-
ţumesc să facă speculaţii despre
legi şi limite, pe care, practic, nu
le respectă nici chiar cei care le cer
cu tot dinadinsul. Duse la un
asemenea ton, discuţiile stlrnesc
confuzii şi creează senzaţia fugii
de realitate. ·
Dacă admitem că filmul docu-
mentar este o specie a artei · (şi
trebuie să admitem), atunci stn-
tem obligaţi si!. recunoaştem şi
necesitatea ca omul să fie obiectul
documentarului, pentru că tn gene-
re obiectul artei este· omul cu
durerile, bucuriile, tnfrtngerile şi
succesele lui. Judecind de pe aceas-
tă poziţie , filmul documentar tre-
buie să aibă întotdeauna ceva
comun cu spectatorii lui , dincolo
de „limitele" simplei curiozităţi
stlmite de inedit. Acest ce11a comun
nu poate fi realizat atlta vreme cit
documentaristul nu se amestecă ln
viaţii., nu afirmă sau nu infirmă
anumite aspecte ale vieţii specifice
unui moment istoric dat. Consider
filmul lui Alexandru Boiangiu,
Casa noastr4 ca o floare, un bun
exemplu tn acest sens . Experienţa
acestui film arată tncă o dată că se
poate cere filmului documentar
puterea de a crea un curent de
opinie, tn sprijinul unei preocupări
colective.
Deseori, ln documentarele noas-
tre oamenii apar ca nişte simple
pete proiectate pe un decor indus·
trial : nu ştim nici cine stnt, nici
cum anume glndesc, nici ce s-a
preschimbat în ei. Este un procedeu
care se poate admite pictorilor
expresionişti, dar nu şi reporteri·
lor. Vor trece anii şi cei care vor
veni după noi vor dori să vadă
cum anume am construit, ce anume
am !flndit noi, ce se petrecea tn
inimile noastre. Pentru peisaje
industriale vor exista nenumărate
albume fotografice din care oricine
tşi va putea face o idee delipre
tehnica noastră. Despre oamenii
epocii noastre vor vorbi tnsă ge-
·nurile artei şi trebuie să recunoaş­
tem că există pericolul ca reporta-
jul filmat să aibă vocabularul cel
mai sărac. . coborltă o scară de frlnghie şi
Două luni şi jumătate am studiat
viaţa strungarului Chiru pentru
a şti cu exactitate ce are nou,
esenţial şi frumos omul acesta care,
din nişte băieţandri ştrengari, a
scos o ttnără generaţie de cadre
tehnice care acum pregăteşte la
rîndul ei schimbul de mtine . El
fini spunea : „Atlta timp cit tnveţi
pe alţii, pentru ei totul este nou.
Pentru tine, dacă nu aduci nimic
nou tn ceea ce lnveţi pe alţii, lu-
crurile se tnvechesc şi mersul spre
înainte se curmă". Socotea aşadar
că tnvăţtndu-i pe alţii te stimulezi
mereu pe tine însuţi. Modul acesta
de a glndi m-a impresionat. Am
socotit că oamenÎI trebuie să-l
cunoască şi să-l urmeze. Aşa s-a
născut ideia reportajului docu-
mentar Contemporanul meu.
· L-am filmat apoi pe ţăranul
Nicolae Dra~otă din Rudăria, ra-
ionul Bozov1ci, ln Pasiune. Dra-
gotă este un autodidact; el a
învăţat mai multe limbi străine,
corespondează cu străinătatea, este
abonat la aproximativ 20 de reviste
. şi a obţinut succese importante tn
agricultură. Intre altele, a izbutit
să cultive porumb gigant, Jnalt de
peste 6 metri. M-am gtndit că el
este un om care devine semnifica-
tiv, deoarece a dovedit că prin
muncă se poate izbtndi oriunde şi
ln orice.
M-au mai impresionat nişte oa-
meni anonimi pe care i-am prezen-
tat tn Fapt di11ers. Este vorba de
echipajul unui elicopter. Iarna
trecută, un vas turcesc eşuase pe
litoral. Era furtună. Nimeni mi se
putea apropia de vas. Vtntul sufla
cu peste 80 de kilometri pe oră.
Pe o asemenea vreme elicopterele
nu pot zbura, pentru că există
pericolul cil vlntul să frlngă P.alele
elice lor. Şi totuşi oamemi au
zburat. Vreme de ctteva ore am
asistat la o manifestare de eroism
cum nu mi-a mai fost dat să tntU-
nesc niciodată. Era dis-de-dimi-
neaţlL Luptlnd cu furtuna, elicop-
terul tncremenise „tn punct fix"
Intre catargele vasului. A fost
mateloţii au fost salvaţi pe rtnd,
unul cfte unul.
La toate aceste trei filme n-am
tras nici un fuetru de pelicuUi.
plnă clnd operatorul Tiberiu Olasz
nu a simţit aceleaşi adevăruri ca
şi mine, ~entru că pelicula este
foarte sensibilă tn funcţie de modul
de a simţi al celui care o mtntui'--
te. Am filmat numai „pe realitate'.
Niciodată n-am creat eu situaţii,
ci totdeauna i-am lăsat pe oameni
tn cele ln care se aflau ei 111fiŞi,
attt tn procesul muncii cit şi tn
viaţa lor particulară. Ei au lnţeles
atunci că efortul lor are un sens
care depăşeşte hotarele locului tn
care muncesc, că se află tn atenţia
cuiva şi nu s-au mai comportat ca
la fotograf. N-au pozat, nici n-au
jucat lncerctnd să imite actorii,
dimpotrivă, au simţit nevoia să
rămlnă ei lnşişi, fări!. nimic stri!.in
de felul lor de a fi. Am filmat
cinstit, cu aparatul „la vedere",
aşa cum de altfel am procedat
şi voi proceda totdeauna şi asta
n-a incomodat pe nimeni şi nici
n-a dăunat autenticităţii materia-
lului, pentru că prezenţa apara-
tului de filmat nu sperie, nu inti-
midează şi nici nu falsifică, dac4
oamenii simt c4 nu treci pe ltngtl
ei aşa cum ai trece pe strad4, c4 te
interesea.rit tntr-ade114r 11iaJa fi mun-
ca lor ,i mai ales c4 prei s4-i tnf4#-
1e:ii aşa cum alnt ei ~ fapt, nu cum
tţi tnchipui tu c4 ar trebui s4 fie .
Lucrurile se rezolvă de la sine
atunci clnd oamenii simt asta şi
pentru ca ei s-o simtii, trebuie si!.
te apropii de ei , sii-i cunoşti, si!.-i
tnţelegi, să crezi tn ei, tot aşa cum
şi ei trebuie să creadă tn tine, sil.
şt.ie că munca ta se confundtl cu
munca lor, cil. filmlndu-i, tu lupţi
alături de dlnşii pentru afirmarea
aceluiaşi ideal. Filmul Accidentul a prilejuit un du-
blu debut: tinerii actori Balo1h
Pavel CONSTANTINESCU Z1usa ti Bujtor Istvan

Conceput Iniţial doar ca tor sil mărturisească. Plnl

nn •cen arlu radiofon ic, su-
biectul a-a bucurat de un
1ucce1 rleunltor ln multe
ţlrl. Slegrled Lenz, auto-
~~1z1~1{n~~~t~~~:i ~~attea1f:~
0
Iar acum, de curlnd, ln-
tr-un acenarlu de film . Ac-
torul Peter caratena a fur-
nizat capitalul necesar pro-
ducţiei filmului; regizorul
eate Thomas Fantl. Inter-
preţii au fost aleşi printre
cel mal cunoscuţi actori al
1cenelor vest-germane.
Subiectul : un atentat care
eeueazl!., noul oameni luaţi
ostateci atnt lnchlşl ln aceea-
el celuii!. cu teroristul. El
nu-şi pot recl!.plta libertatea
dectt făclndu-1 pe atenta-
la urmi, nereuşind, li asa-
Cel noul compar
s ine ază .
ln faţa tribunalului: vi-
novatul trebuie afat.
Tema: cum pot deveni Ino-
ce nţ ii vinovaţi.
Se simte ci!. filmul a tn-
ceput prin a fi o plesl ra-
diofoni ci!. pentru el aproape
nu e xistă acţiune, totul
se rezolvi!. prin discuţii şi
argumentări verbale. Dar
măcar, Vrem•a ctlor nt!tlino-
t>aţi reprezlntl o lncercare
de a protesta lmpotrlva
filmelor submediocre care
tmptnzesc azi cinematogra-
fia vest-germană.

https://biblioteca-digitala.ro
 Convorbire· la Budapesta cu
so t ii MĂRIASSY
Felix Măriăssy a regizat
ptnă ln prezent 14 filme
dintre care 9 după scenarii
suise de soţia sa, Judit
ăriâssy. De la filmul Că­
dJoria Katarinei Kiss, reali-
at ln 1950, plnă la ultimul
mcces, coproducţia cehoslo-
r.1.co -maghiară Concertul
lt Pisat, de_ numele lui
ăriâssy se leagă multe
ccese ale cinematografiei
hiare. Voi aminti doar
cele mai proeminente: pen-
tru noi toţi este o plăcută
aminti re filmul turnat ln
t 55 Prim'ăvara la Budapesta
care cu o puternică for\ă
artis tică evocă momente e
care au precedat eliberarea
lriei; Un pahar cu bere
a primit Marele premiu la
Festivalul de la Karlovy
\"ary ln 1956; Contrabandiş­
tii, a cărui acţiune se desfă-
ară la graniţa romlno-
m aghi ară şi care redă soarta
co mu nă a săracilor din cele
dou ă ţări ln perioada pre-
mergătoare eliberării, a pri-
mit la Festivalul de la Lon-
dra din 1958 Diploma de
merit . pentru cel mai bun
fil m al anului; sau Ani de
:bucium, care a repurtat :un
frumos succes la Festivalul
de la Veneţia din 1959, fiind
!illlectat printre cele mai
bune 12 filme _ prezentate.
- Cum a început b?ţata
dum neavoastră carieră
0
în suc-
cese cinematografice?
Felix , Măriăssy răspunde
cu modestia caracteristică
adevă raţilor artişti:
- Am lnceput să lucrez
pe tărlmul celei de a şaptea
arte ln 1939 şi am parcurs
de atunci toate treptele .me-
seriei; am fost monteur,
asistent, regizo-r secund. An-
terior m-am ocupat de sce-
nografie şi de grafică. Astfel
am ajuns ca ln 1949 să
realizez primul meu film
Sza bone care din păcate nu
e prea reuşit.
- ln schimb, debutul meu
cinematografic ţine, ln -un
fel, de istoria filmului, in-
tervine tn discuţie Judit
~ări ăssy . ln 1949, Pudov-
k.i n, marele regizor sovietic,
a venit la Budaj>esta şi a
l"izitat Csepelul (Csepel este
centrul siderurgiei maghiare,
bastionul cu cele mai bogate
tradiţii revoluţionare ale
proletariatului budapestan,
ase mănător cu Griviţa din
Bucureşti). Pudovkin s-a
plimbat o zi întreagă prin
atelierele, birourile şi la-
boratoarele uzinei, iar seara
dnd ne-am aşezat la masă,
el, stră inul, ne-a ţinut o
erinţă însufleţită despre
Csepelu l nostru. El ne-a
monstrat că în viaţa a-
tu i cartier muncitoresc
- asemenea picăturii de apă
care reflectă marea - poate
!i găsită evoluţia întregii
citorimi maghiare. „Ce
e minunate! Ce film
_s..ar putea face!" spunea el
aprindere şi mă lndem-
na încontinuu să scriu un
scenariu din impresiile cu-
lese. Pe vremea aceea eram
o ziaristă ttnără, începătoa­
re, care mă bucuram dacă
din cînd ln ctnd apărea cite
un reportaj purttnd iscăli·
tura mea şi habar n-aveam
ce înseamnă un scenariu de
film. Cu toate acestea, Pu-
dovkin mi-a înlesnit-aproa-
pe fără ştirea mea - un con-
cediu fără plată de două
luni. „Şi acum porneşte i-
mediat la lucru . Vreau să
citesc scenariul"! - mi-a
poruncit el. Iar eu am făcut
saltul ln necunoscut. Am
strlns date, am studiat con-
ştiincios viaţa Csepelului şi
am condensat ln povestea
unei singure familii munci-
toreşti tot ce am găsit in-
teresant ln istoria ultimilor
lui 40 de ani. Eroii mei
făceau greve, manifestau şi
luptau fără încetare. Am
omis lnsă cu totul viaţa lor
particulară, pentru ea eu
nu le-am mai rezervat timp.
Deşi lnsuşi Pudovkin a îm-
brăţişat cu mare dragoste
munca mea, mi-a dat sfaturi
şi idei, scenariul realizat
ln decurs de doi ani de
muncă lncordată a fost aşa
de schematic Incit soţul
meu n-a vrut să se angajeze
să-l transpună pe ecran.
Această muncă ri-a fost to-
tuşi lipsită de sens pentru
mine . Datorită ei am lnvă­
ţat ABC-ul scrierii scenariu-
lui de film şi am rămas şi
plnă ln prezent lntr-un con-
tact strîns cu Csepelul.
~ Aţi continuai seria fil-
melor dumneapoastră care se
in.spiră din Piaţa muncitori-
lor din Csepel?
- Plnă 1n prezent am
realizat patru asemenea fii.
me - spune Felix Măriă­
ssy - şi continuăm să men-
ţinem legăturile cu prietenii
noştri de acolo, muncitorii ,
inginerii, oţelarii, strungarii
pe care li vizităm adeseori
acasă sau la uzină, şi ne
interesăm de toate proble-
mele lor cotidiene.
- ln coloanele revistei
„Cinema" se desfdşoartl o in-
teresanttl discuţie despre sce-
nariul de film, despre regie,
despre bunele relaţii între
regizor şi autorul de scenarii.
Ar fi interesant să auzim
părerea dumneapoastră tn a-
cest sens.
{Are loc o scurtă consfă­
tuire: cine să-mi răspundă .
Plnă la urmă se hotărăşte
Judit Măriăssy).
- Condiţia de baz ă a u-
nei bune colaborări este
identitatea de preocupări.
Regizorul şi scenaristul pot
colabora cu adevărat numai
dacă au puncte de vedere
comune despre evenimentele
din viaţă. Scenariul este ma-
terialul de bază diD care
regizorul poate realiza un
film bun sau unul prost.
Dintr-un scenariu bun se
poate scoate uşor un film
prost, dar dintr-un scena-
riu prost arareori iese un
film bun. ln proza cinema-
tografică, singura creaţie in-
.
. '
dependentă, autentică şi ar-
tistică este povestirea cine-
matografică . Fără colabo-
rarea activă a regizorului
lnsă, nu se poate fructifica
un scenariu cinematografic
bun. Plnă ln prezent noi
am realizat împreună 9 fii.
me şi trebuie să mărturisesc
că, pornind de la povestirea
cinematografică numai, cu
greu s-ar putea recunoaşte
filmul propriu-zis. De cele
mai multe ori se modifică
esenţial nu numai evisoa-.
dele povestirii dar chiar şi
ideia de bază, plnă clnd ea
devine scenariu. Acest pro-
ces de transformare repre-
zintă o colaborarea sănătoa­
să, creatoare: să porneşti cu
forţe unite la găsirea. .aolu-
ţiilor, faptelor, psih-ologiei
oamenilor înfăţişaţi, deci a,
adevărului interior, ca şi a
adevărului exterior, cel is-
toric.
- Un bun exemplu ln
acest sens este ultimul nos-
tru film, Accidentul, con- .
tinuă Felix Măriâssy, prelu-
lnd discuţia. Pe mine m-a
preocupat cu totul altă pro-
blemă, cea a relaţiilor din-
tre maşinile moderne şi om.
Soţia mea a pornit pe teren
să strlngă material. Poves-
tirea cinematografică, scrisă
apoi pe baza impresiilor
culese, a relevat o problemă
cu totul diferită de aceea
imjiginată de mine. Dar
plrlă la urmă i-am dat drep-
tate lntrucît tema abordată
a fost mai inter\)santă, mai
actuală.
- ·Despre ce este Porba tn
Accidentul?
- Despre tineretul din zi-
lele noastre, despre aspiraţi­
ile şi modul ·lui de viaţă.
ln general, toate filmele
noastre tratează probleme
etice şi morale contempora-
ne . Tematica noastră de ba-
ză este cercetarea regulilor
de convieţuire omeneşti tn
cadrul noilor condiţii so-
ciale.
- ·Aceasta va fi şi tema
Piitorului dumneaPoastră
film?
- ln prezent mă ocup
de un nou scenariu foarte
interesant care are tn · cen-
trul acţiunii viaţa unei în-
văţătoare de la ţară. De data
asta însă am renunţat la
colaborarea soţiei mele şi
am ales lucrarea tlnărului
scriitor Lajos Galambos in-
titulată Desculţii.
- ' Judit Maridssy a ac-
ceptat acest „divorţ"?
- Mie !mi place sce-
nariul lui Lajos Galambos
şi doresc foarte mult să se
realizeze un film bun.
Familia Măriâssy !şi ia
rămas bun transmiţînd un
salut călduros cititorilor re-
vistei „Cinema".
Zsug'" ISTVAH
https://biblioteca-digitala.ro
Carnet clnernato9rafic
~-··"':-·~
,.
'
Tony Richardson este la
prima adaptare cinematogra-
fică după Slilltoe. ln stilul
lnclsiv, aproape brutal tn vl-
~~~~:f!:l1~a p~Î~~r~t:l~~I~~~~
făcute vieţii de familie,
toate elementele pregnante
ale scriitorului englez, Rl-
chardson a găsit un sprijin
solid pentru a realiza poate
cel mal realist film al său.
Piesele lui John Osborne,
de~I excelent -cinematogra-
fiate de Rlchardson. rămă­
seseră fle drame ale ratării
(Cabotinul), fie drame ale
Inteligenţei Izolate ( Priv~te
tnapoi cu minie) . Singur4ta-
tea alerg4torului de curs4
lung4 este drama unor eroi
şi a unor generaţ li care au
trecut, - chiar dacă anar-
hic, deocamdată-la acţiune .
Ideile , sentimentele, reac-
ţiile faţă de lumea lnconJW'l-
toare ale adolescentului
Smith ţin de nonconformis-
mul specltlc literaturii "ti-
nerilor turloşl" . O delimitare
(valabllă nu numai pentru
această nuvelă, ci ln gene-
ral pentru proza lui Allan
Slllltoe) este tnsă necesară.
tnrr.u ntarea dintre Individ
· ~t~ile!~!~tudlevsl~~lt'gr -l~!i
tranşantă. Eroii săi di-
sting cu o mal mare clari-
tate răul social. Ei strede-
lesc realitatea ln conexiu-
nile el intime, caută răspun-
. suri, doresc certitudlul.
lntrlnd ln viaţa socială,
personalele lui Slllltoe evo-
luează de la protestul anar-
hic (Smith, Arthur Seaton
şi lncă alţi eroi) la protestul
conştient (Brian Seaton, din
romanul „Chela potrivită").
La 14 ani, Smith este un
"fur tos", un răzvrltlt anar-
hic lmpotrlva unei socie-
tăţi pe care n-o acceptă şi
căreia nu vrea să I se su-
pună. S-a simţit de mic un
hăituit, un nechemat. „Toa-
tă viaţa a trebuit să fug" -
monologhează Smith. ŞI ast-
fel tema rugii, a evadării
dintr-un mediu nefavorabil,
devine leit-motivul nuvelei
lui Slllltoe şi al filmului.
Tematic, filmul Iul Rlchard-
son se lntllneşte aici cu
Cele 400 de lovituri, reall-
zarea lui Francols Trulfaut .
Dacă direcţia diferită
care evo luează eroii celor
ln
două filme facil ltează mai
puţin comparaţia, atmosfera,
descrierea mediului celor
intraţi sau abia aflaţ I ln
pragul adolescenţe! li apro-
pie pe realizatori. Casa de
corecţie din Singurlltatea
alerglltorutui d• curs/I lung4
nu a adunat doar cltlva
.teddy-boys" huligan! şi in-
diferenţi la cele din jur.
tn dormitoarele prost lu-
minate, ln sala de mese să­
rlcăcloasl sau ln atelierul
unde slnt demontate plnă
~l;hxaţ"fsi;,r;ri ~iT~~ 1 ~ăv~~~k
atente observaţii pslbolo-
glce, să descoÎere umanlta-
}:ă a~~~~r ~ul:ll ;1u~ca{~
periterla societlţll. ia şi
Trulfaut, regizorul englez
detestă pe cel care au trans-
format adolescenţa lntr-un
automat bun doar pentru a
răspunde unor teste chlnui-
•toare şi absurde. AIci ca şi
ln C•te 400 de lovituri, ome-
nia, căldura, lnţelegerea au
rămas dincolo de porţile
casei de corecţie . Le-au ln-
Jocult rigiditatea directoru-
lui, brutalltatea suprave-
ghetorului, răceala profeso-
rilor. tn acest mediu ostil
copilăriei şi Incapabil să
ajute cu ceva la lndrer.tarea
tinerilor dellncvenţ , lui
Smith I se oferă o şansă:
să clştlge cursa disputată
·.
lnt»e elevii unul colegiu şi
cel al casei de corecţie.
.A lergătoru l de cursă lungă"
tnvăţase lnsă ceva de la
viaţă („Eu ştiu destul ca s ă
vreau să aflu şi mal mult" -
spune und eva Smith). Atunci
ctnd fiecare crede că va
trece primul llnla de sosire,
„cuminţitul" Smith se o-
preşte sfld lnd, lncă o dată,
societatea şi retuzlndu-l "bu-
năvoinţa" (şi şansa de a-l
fi plătită fiecare răsuflare
cu un shlllng şi fiecare opin-
tire cu o guinee").
Filmul Singur/ltatea aicr-
g4torului de curs4 lunocl se
desfăşoară pe două planurl
temporale: cel al prezen-
tului (traiul ln casa de co-
recţie) şi cel al trecut11lul
(viaţa lui Smith lnalnte de
arestare) . lnttmplărll c pe-
trecute lnalnte de vcu lrea
lui Smith la lnchisoarr slnt
Integrate acţiunii printr-o
serie de flash-back-url, de
mai mică sau de mai mare
lntlndere. Ca şi 111 Viaţa
sportiv4, lntoarcerlle nu tn-
greuiază naraţiunea , n-o rac
să stagneze. Expllclnd eroul
şi lumea căreia li aparţlue,
dind un sens social şi filo·
zollc faptelor care l-au adus
pe adolescent dincolo de
gratii, Tony Rlchardson
asigură o desfăşurare dina-
mică, bine gradată, a sub.l -
ectulul. lmpletirea aceasta
de trecut şi prezent lnchea-
gă treptat caracterul erou-
lui (aşa cum se lntlmplil şi
cu Frank Machi n, persona-
jul principal ai flhnulul lui
~~1~~Î f:J~eJ!~f~e rre~~:
tat obsedant. Lui Smith,
fuga, antrenamentul, li pri-
lejuieşte dincolo de bucuria
unor ore petrecute ln afara
zidurilor lnchisorll , liber-
tatea glodului. Ochii minţi,
li poartă lntr-un univers de
familie lmblbat de adulter
şi meschinărie, lntr-o casă
ln care stăplneşte tocă umbra
tatălui mort de curlnd (ln
Viaţa 1portiv<1, Margaret era
apăBatl tot de-o moarte -
cea a soţului), ln faţa unul
televizor la care se vorbeşte
:~~g!geri t1i~f;eengl~~~~t~rg:
rlnd. ŞI Smith aleargă,
alearglL Din trecutul sAu
lipsit de orizont se adună o
singură umbră luminoasă -
prietena cu care petrecuse
clteva zile tntr-un loc mereu
dorit - marea. Rlchardson
tnsoţeşte leit-motivul vizual
al rugii cu unul muzical (o
frază melodică, vioaie, se-
nină tn contrast evident cu
restul partiturii din tllm).
Imaginea, coloana sonoră şi
expresia actorului conjugă
astrei excelent tema rugii,
dind ritm, vibraţie emoţio­
nală fiecărui cadru,
ca şi alte ctteva tllme
englezeşti realizate de re-
gizorii aparţinlnd grupării
"free-cinema 11
Singurdtatea
,
alergdtorului de cur•4 lungii
aduce un remarcabil actor
de dramă - Tom Cour-
tenay . După Richard Bur-
ton (Priveşte tnapoi cu mt-
nieJ, Albert Ffnney (Stm-
b4t4 seara, duminic4 dimi·
neaţa şi Tom Jones) şi Ri-
chard Harris (Viaţa spor-
tiv4), Tom Courtenay ne
lntlpăreşte rn minte Ima-
ginea unul Smith de loc
frumos dar plin de bărbăţie,
capabil să acţioneze şi să
lnvlngă.
Al. R.

unele
probleme . C O O TE
ale conflici ului
Poetica normativă consideră
conflictul doar ca „o coliziune
principală care dezvoltă şocul
vizibil dintre personaje ." Noţiu­
ne a de conflict are însă o sferă
de cuprindere mai largă. Con-
flictul este o reflectare generali-
zată a contradicţiilor realităţii
(deci nu o simplă copiere a lumii
înconjurătoare), el stabileşte le-
gătura dintre problemele socia-
le, etice, filozofice ridicate de
autor şi destinul individual,
particular al eroilor. Din punct
de vedere dramatic, conflictul
este cel care propulsează acţiu­
nea, punîndu-i în evidenţă idei-
le principale, cel care contribuie
la dezvăluirea (sau autodezvă­
luirea) personajelor.
Teza profund eronată a „lip-
sei de conflict" (care presupune
o realitate liniară, cenuşie,
fără frămîntări), nu a găsit un
teren prielnic ln cinematogra-
fia noastră . Ceea ce s-a pierdut
însă din vedere (sau a fost oco-
lit) este înfruntarea tranşantă,
definitivă Intre vechi şi nou .
Să ne amintim de aprecierea
lui Lenin: „clasa muncitoare nu
este despărţită printr-un zid
chinezesc de vechea societate
burgheză" . Rămăşiţe ale vechi-
lor mentalităţi şi deprinderi se
află încă în societate. In forme-
le-i specifice, arta are datoria să
le surprindă, să le dezbată, să
acţioneze împotriva lor.
Cum răspund filmele noastre
recente la aceste probleme fun-
damentale legate de conflictul
dramatic? Dacă în privinţa
cursivităţii povestirii, a via-
bilităţii personajelor centrale
poate fi constatat un pas îna-
inte, acest lucru este mai puţin
sesizabil în cazul conflictului.
Aici clştigul' de profunzime, de
claritate a înfruntării, de dra-
matism şi de firesc este relativ
scăzut.
In privinţa conflictului, se
mai preferă căile marginale, se
evită urcuşul. In egală măsură
se operează cu salturi ln timp,
se trece pe lingă momente de
·,ăscruce ale construcţiei socia-
lismului în patria noastră. Na-
ţionalizarea, colectivizarea (ca
proces complex şi ca rezultat
de seamă în viaţa ţării), in-
dustrializarea (cu schimbările
pe care le produce în omul de
azi) iată trei surse bogate, trei
izvoare de conflicte puternice,
ardente, pe care cmematogra-
fia noastră le-a tratat insuficient
sau nesatisfăcător ln producţii
artificiale (de genul Aproape de
soare, sau Mlndrie) . Ca să nu a-
mintim dectt faptul că marile
şantiere naţionale, adevărate
şcoli de caractere, au fost „ui-
tate" la etapa Răsuni! Valea.
Ce conflicte şi ce personaje
purtătoare de conflict apar ln
filme pe teme contemporane ale
stagiunii cinematografice 1963
- 1964 ? Ca fapt pozitiv, poate Ii
menţionată o mai atentă apro-
piere de conflictul etic. Ca fapt
negativ, o îngustare şi o limi-
tare a eticului (ln unele filme)
doar la o subdiviziune a sa -
etica dragostei. Nu e mai puţin
adevărat că etica muncii -
fără a avea pe de-a-ntregul sub-
stanţa şi locul meritat - este
mai prezentă, joacă un rol mai
activ în filmele realizate în 1963.
Arta de a echilibra, de a cons-
trui un conflict complex, rod al
unor implicaţii etice bogate poate
fi remarcată ln unele din filme
(Dragoste lungit de-o seară) - tul interior.
cu delimitările de stil cuve-
nite, de la drama contemporană
la poemul cinematografic . Dra-
goste lungă de-o seară dă înfrun-
tării de mentalităţi pecetea
noului. Conflictul izvorlt din-
tr-o temă îndelung exploatată
de melodramă (copilul din flori)
capătă alte rezonanţe etice,
alte soluţii, în conjuctura nouă
a satului colectivizat. Opinia
publică nu se lamentează doar,
ci reacţionează, influenţează
direct caracterele . Maria, per-
sonajul purtător al conflic-
tului, are o evoluţie firească,
convingătoare, de unde şi dra-
matismul autentic al povestirii
cinematografice . Păcat însă că
dramaturgia filmului a cedat
tn prima parte (furtuna, moar-
tea mamei) tentaţiei spectacu-
losului. Evenimente petrecute
în acest început de film au prea
puţine ecouri în restul acţiunii,
neaducindu-şi contribuţia la
dezvoltarea conflictului.
ln schimb, conflictul dintre
încăpăţinatul cu „idei" şi cole-
ctivă (Un surts ln plină vard)
sau dintre cele două generaţii
(La vtrsta dragostei), put!nd
fi adevărate, autentice, sînt
sHnjenite ln evoluţie şi mai ales
tn deznodămtnt de detalii ne-
tipice ( Surîsul ln piind vari! pre-
https://biblioteca-digitala.ro
W E E K-
END LA
Z U Y D-
zintă personajele într-o ambian-
ţă prea decorativă, voit „şle­
fuită") sau de personaje netipice
(Ana din La virsta dragostei
are foarte vagi tangenţe cu lu-
mea studenţească pe care o re-
prezintă în film). De altfel şi
eroii purtători ai co!\tlictului
din aceste ultime două filme au
o evoluţie descendentă şi nu una
ascendentă . Făniţă (Un surîs
în plină vari!) porneşte
ca . un
întreprinzător prea inteligent
ca să înceapă o întreagă serie de
„afaceri" nerentabile, aşa cum 0
se face în film pentru a servi
morala, iar Mihai şi Ana (La
virsta dragostei), după ce în pri-
mele secvenţe parase destăinui,
rămln la comunicări difuze, fără
perspectivă.
Conflictul exterior, schema-
tizarea lnfruntărilor şi şablo­
nizarea personajelor care le
poartă , slnt vizibile mai ales ln
Lumină de iulie, una din peli-
culele în care stăpîneşte con-
juncturalul, economicul şi nu
ciocnirea caracterelor, conflic-
Felul cum a fost rezolvată
problema conflictului ln filme-
le perioadelor amintite aduce
după sine soluţionarea, convin-
gătoare sau nu, a deznodămîntu­
lui operelor cinematografice res-
pective . Se observă o eliberare de
finalurile-schematice, de happy-
end-uri forţate . Spectatorul este
pus să glndească mai mult - deci
i se acordă ceva din cuvenitul
credit pe care cinematografia îl
refuza consecvent plnă . acum.
S-a renunţat la realizările tota-
le (obişnuitul şablon) evitindu-
se, tn acelaşi timp, şi finalurile
difuze (filmul fără soluţie) . Acest .week-end" dureazl deJa d.e clteva slp-
tlmlnl. .. El reuneşte undeva pe malul mirii
Respecttnd diferenţele specifice Nordului ln jurul realizatorului Henri Verneull, pe
în · privinţa finalurilor (nu din 1ean-Paul Belmondo, Franeols Perrler, Pierre
Mondy şl 1ean-Plerre Marlelle, graţie clrora ae vor
punct de vedere cinematogra- reconstitui cele 2 zile din mal 1940 care l-au ln-
fic, ci din acela al rezolvării ~~:;~~~- Roberl Merle opera care 1-a adua Premiul
conflictului) considerăm totuşi Totul s-a tntlmplat tn luna mal 1940 pe o agrea-
discutabile soluţia dramatur- bili plaJl mlrglnltl de dune, ln lmpreJurlmlle
Dunkerque-ulul. La picioarele unul sanatoriu
gică găsită ·în Un surîs tn plinii aproape dlrlmat, 4 soldaţi francezi aşteaptă sub
vară şi total neadecvat şi fals bombardamentul atukaa-urllor ordinul de lm-
barcare ce nu va veni niciodată . Verneull a re-
sflrşitul din Lumind de iulie. chiziţionat din cele patru colţuri ale Franţei tot
Producţiile cinematografice materialul de trebulnţil. : care de luptl., tunuri,
vehicule ale epocii.
ale .acestui şi ale următorilor
ani sînt datoare să aducă în- ce~~ţlr:ol~~ţttul~I r: J~~~!~~il. af: ,:;:~:~:~~
Malllat (lean-Pau' Belmondo). care constituie
fruntări puternice, definitorii esenţialul poveste! cinematografice. Ril.zbolul,
intre perosnaje, înfruntări care deşi mereu prezent, nu reprezlntil. de fapt declt de·
corul f llmulul, lntereslnd mat mult comportamentul
să trezească puternice vibraţii psihologic, camaraderia şi prietenia acestor bil.r·
tn sufletele şi tn mintea specta- baţi reuniţi de lnttmplare şi care nu se vor mal
revedea niciodată.
torilor contemporani. Allturl de o acenl din film şi un admirabil
f:fr:~;:r;~~:~t·~ :..~~~~~1~;1 °B~ri:~!~~. ~:~
1
Al. RACOVICEANU tru· a se destinde de atmosfera aplsil.toare a filmu-
lui, se amuzl cu spectatorii atu cel mal credln·
cloş.I - copili.

... Hamlet', ereticul, c1re la plin Hcol d.e fier a ridicat flaclra revoltei p1atru a 1alva llemnitatea umaal„. lanok1ati SmoktaaoYtki
iar·• ICeal •ia filmai lai Crisori Xodat••·
F ilmele prezentate anul acesta
la Festivalul de la Karlovy-
Vary au fost mai bine alese
declt 'tn al.ţi ani ln ce priveşte
misiunea socială şi artistică
a artei cinematografice. In
afara programului obişnuit al
competiţiei (din care au fost
omise lnsă scurt-me.trajele),
tn acest an organizatorii au
avut ambiţia să iniţieze şi
~ Simpozion al tinerelor ci-
nematografii din Africa, Asia
şi America Latină, completat
de tradiţionala „masă rotundă"
a filmologilor din ~ările parti-
cipante .
Poate că nu a fost descope-
rit nici de astă dată capul de
•
operă care să revoluţioneze cea
de a 7-a artă, dar trebuie re-
cunoscută !nalta ţinută artis-
tică a majorităţii filmelor in-
trate sau nu tn concurs. Palma-
resul este la ora aceasta cunos-
cut, aşa că nu-l voi reaminti.
Voi menţiona numai clteva
pelicule care mi s-au părut
mai interesante şi care au con-
tribuit la ţinuta festivalului
din pitorescul orăşel boemian.
•
Piatra, flerul şi focul
Un eveniment deosebit l-a
constituit chiar în seara des-
chiderii filmul regizorului sovie-
tic Grigori Kozînţev, Hamkt
(prezentat în afara concursu-
lui pentru că va participa la
competiţia de la Veneţia}, film
viu discutat din pricina pris-
mei neobişnuite prin care e
privit „nefericitul prinţ al Da-
nemarcei". L-am lăsat chiar
pe realizator să-şi explice opera:
,,Filmul nostru nu e o transpu-
nere pe ecran ln decoruri mai
fas tuoase a piesei shakespea-
riene, ci reincarnarea imaginii
unei arte ln alta. Eroii lui
hakeaspeare stnt caractere vii
i !n acelaşi timp ima~ini
ale unui poem tragic. Destmul
i Hamlet este inseparabil de
cel al statului-lnch1soare: el
a venit de la Wittenberg şi nu
::ia.i poate pleca dectt mort. Am
încercat sădau poeziei o formă
plastică. Piatra, fierul şi fo-
cul - imagini poetice con-
crete, străbat filmul de la un
cap la celălalt. Piatra-ziduri-
lor, a scărilor nesflrşite, sim-
bolizează insensibilitatea, imo-
bilitatea, împietrirea suflete-
lor; fierul-armelor tnseamnă
violenţă şi cruzime, iar focul
care arde în căminele din El-
sinor şi în torţele cu care îşi
luminează Hamlet calea, sem-
nifică mişcarea şi lumina . Cit
despre viziunea mea asupra per-
sonajului shakespearian vreau
să spun doar un singur lucru:
de foarte multă vreme, lncă de
pe timpul lui Bielinski şi Her-
zen, prinţul danez nu era pri-
vit ca un erou pasiv şi contem-
plativ, ci ca un eretic care ln
plin secol de fier, a ridicat
flacăra revoltei pentru a salva
.demnitatea umană".
Părerea unei cameriste
despre viată
nu este menită - mai ales
atunci cînd nu este străină de
influenţa unui Luis Bunuel -
să ne trezească optimismul.
Adaptlnd tmpreună cu Jean-
Claude Carriere o parte a ro-
manului lui Octave Mirbeau,
Bunuel a dat o operă ciudată,
contradictorie , care a declan-
şat, cum era şi firesc, o ava-
lanşă de păreri nu mai puţin
deconcertante. E greu uneori
-şi în deosebi pentru unii - de
înţeles şi acceptat Bunuel. Un
artist crud, violent, brutal,
totdeauna revoltat, răscolind
milui din adtncurile apelor apa-
rent limpezi şi calme. Permi-
ţîndu-şi situarea acţiunii în
1934 (ln loc de tnceputul seco-
lului cum e ln carte), autorul
şi-a permis şi o secţiune vio-
lent crit ică în lumea marilor
proprietari de pămlnturi din
Franţa acelor ani, indiclnd clar
ln finalul filmului şi evoluţia
acestora către organizaţiile fas-
ciste . In Jurnalul, Bunuel e
https://biblioteca-digitala.ro
mai revoltat ca oriclnd. Fil-
mul său este un film mare care
a prilejuit lui Jeanne Moreau o
creaţie actoricească deosebită
tncununată cu Marele premiu de
interpretare feminină.
.Am vrut să spun
o poveste
care sii intereseze pe toată
lumea dar care să fie ln acelaşi
timp şi foarte italiană", măr­
turiseşte Luigi Comencini re-
ferindu-se la Fata lui Bube.
„Deşi se consideră tn Italia că
istoriile cu şi despre partizani
nu mai au căutare, eu totuşi le
prefer tuturor celorlalte şi slnt
ln continuare tentat să le dau
viaţă pe ecran. Mă interesează
perioada războiului şi viaţa
Italiei de atunci şi am convin-
gerea că şi alţii sînt la fel de
interesaţi să le cunoască mai
bine. De aceea după Tutti a
casa (filtnul meu cel mai drag)
m-am hotărlt să reiau aceeaşi
temă ln La raga:ua".
Nedepăşind stasul unei po-
veşti melodramatice de dragos-
te, Fata lui Bube are totuşi
meritul de a fi abordat proble-
me sociale şi politice impor-
tante, fapt care i-a asigurat un
succes trainic de critică şi de
public. După nenumărate peri-
peţii cunoscute deja de cititorii
noştri - intrlnd şi ieşind din
competiţie din pricina unei pre-
zentări anterioare la Festivalul
din Berlinul occidental-plnă
"li
Karlovy- m
Vary -~
XIV r-
e
Pri•irea lateli1eatl tl •tor Yiclea--
al a Celeltiaei (J ea••• Morea.), ca-
meriata ca aa jaraal atit •• i„ilcret,
1tribate tot filmal lai Baaael, riml-
nîad îatipirltl ia m-..ria apectatorl•
lor ~
2!
la urmă filmul lui Comencini a
intrat ln concursul de la Karlo-
vy-Vary dar a fost „bătut" de
compatriotul său La 11ita agra
•
.(regizor Carlo Lizzani) care a
luat premiul FIPRESCI. Nu
ştim ln ce măsură Claudia Car-
dinale, interpreta iubitei lui
Bube, ar fi putut concura ală­
turi de Jeanne Moreau la Ma-
rele premiu de interpretare
(cum pronostica la un moment
dat corespondentul revistei
„Contemporanul") ln orice caz
trebuie remarcat că e primul
film ln care cunoscuta vedetll
italiană susţine un rol cu mij·
Joace actoriceşti mai certe.
Memeat •am.atic, d.e laHmal-
tat• aapitall peatra ••olatia perso ...
aajalal Marei, .fata" lal Babe:
la proc11wl care.I coaiamai pe Babe
ea •a realin, ia lfireit, toatl iateaai„
tat•a Uaaost•i cari o leasl 4e
tiall"al partiaaa, draso•t• care o ••
aiata •i-1 attopte plai ·1a eliberare.
•
•
•
Globul de cristal
Aşteptat cu justificat _inte-
res, Acu.satul (R.S. Cehoslo-
vacă) a cucerit Globul de cris-
tal. marele premiu al festiva-
lului. Eroul filmului, directo-
rul unei centrale electrice ln
construcţie, este învinuit de a
fi acordat ilegal o sumă mare
de bani pentru premierea mun-
citorilor ln dorinţa de a-i sti-
mula şi a preda tn termen lu-
crarea tncredinţată. Profund o-
nest şi cu un mare simţ al răs­
punderii, acuzatul tndrăzneşte să
înfrunte toată birocraţia ridi-
cată ca un zid de netrecut tn
faţa lui. Abordlnd un subiect
de actualitate ln ţara lor, regi-
zorii Jan Kadar şi Elmar Klos
au reuşit un film-proces capti-
vant, admirabil realizat ca me-
serie, dens şi unitar, o pledoarie
emoţionantă pentru cinste şi
sinceritate, devotament faţă de
muncă şi integritate morală,
un mare NU ridicat în faţa la-
şităţii. Şi deşi marele premiu
pentru interpretare masculină
a fost atribuit actorului Glinski
pentru creaţia sa din filmul po-
lonez Ecoul, aş vrea să . subli-
niez totuşi jocul magistral al
cehoslovacului V. Miiller, in-
terpretul acuzatului, care mi s-a
părut de departe superior lui
Glinski.
O pagiriă autobiografici?
lmpovărat de greutatea pre-
miului „Concha de oro" al Fes-
tivalului de la San Sebastian,
filmul Amqica, America al cu-
noscutului regizor american de
teatru şi de cinema, Elia Ka-
zan, s-a prezentat modest, tn
afara concursului, cucerind a-
plauzele tuturor asistenţilor.
Grec de origine dar născut în
Turcia asiatică, Kazan este ob-
sedat de amintirile sale din
copilărie pe care de altfel le-a
povestit într-un volum apă­
rut recent ln Statele Unite.
Cartea, ca şi filmul adaptat
după ea, este o tulburătoare
evocare a opresiunilor la care
erau supuşi . locuitorii greci -
şi nu numai greci - din acele
meleaguri ale Anatoliei .afla-
te sub călcliul otoman. Desti-
nul eroului Stavros este pu-
• ţin şi cel al unchjului lui Kazan,
un tlnăr întreprinzător care
în preajma anilor 90' din seco-
colul trecut s-a hotărlt să-şi
părăşească satul pierdut în mun-
ţii Anatoliei pentru a trece
oceanul spre America mult vi-
· sată în care mai apoi avea
să-şi aducă familia din care
făcea parte şi micul Elia. Pu-
ternică dramă psihologică cu
adlnci implicaţiuni sociale, fil-
mul lui Kazan este un imn
înălţat forţei omului, capacită­
ţii sale de a depăşi toate piedi-
ciele, de a rezista şi a învinge.
La asta se mai adaugă şi măies­
tria cu care a ştiut realizato-
rul să-şi conducă echipa de ac-
tori în marea lor majoritate
neprofesionişti (interpretul lui
Stavros de pildă, Stathis
Giallelis, n-a văzut în viaţa
lui lumina reflectoarelor plnă
la acest film) pentru a ne da
o operă veridică, viabilă, pli-
nă de semnificaţii umane, o
adevărată revelaţie artistică a
Festivalului. ' ştiinţă.
R. L
POLA XI
. Filmul juroslav, Adevlrata atare de lucruri, a obţinut
medalia de arrint la Festivalul de la Pola (cadru).
Festivalurile Iugoslave (a
dovedit-o şi acest restivai Ia
care am asistat) şi-au luat
rolul dificil de a fi un mare
consiliu popular tn măsură
să emită o Judecată de va-
loare propriei clnemat,o-
grafll.
Anul acesta a-au prezentat
tn competiţia oficială 12 fli·
me de lung-metraj.
Aceasta nu reprezintă ce-l
drept tntreaga producţie
lugoslavl, ci o selecţie re-
prezentativii..
Titlurile filmelor Indică
de altfel sugestiv preocupil.-
rlle .cineaştilor h,1goslavl -
care !şi doresc o producţie
variată ca tematică şi gen.
De Ia filme de actualitate
(Funcţii oficiale) la comedii
lirice contemporane (Var4
minunalc1J, de la filme de rlz-
bol (Marş la Drina) la come-
dii satirice (Voiaj ln jurul
lumii) după B. Nuslcl.
Festivalul a debutat cu
prezentarea filmului Adeud·
rata stare de lucruri realizat
de 1adran Film din Zagreb
tn regla lui Vlada SllJep-
cevlcl. Tlnărul regizor (căci
este un tlnăr ! ) atacă tn acest
film problema fidelităţii tn
căsnicie ln epoca noastră .
Fărl să albă pretenţia de a da
o sentinţă, el expune lntr-un
montaj Interesant.poate prea
volt modern, unele puncte de
vedere asupra dragostei.
Acest film, Interesant şi
cu Intenţie de meşteşug
modern, a fost tnsă depăşit
de realizarea lui Nicola Tan-
hofer- Aurora, tntr-un mon-
taj bardemlan a la Moartea
unui ciclist in care ridică de
asemenea problema dragostei
de astă datll după căsătorie.
Omul din p4durea de goruni,
Vlrtejul, Nu pllnge Petre,
Tr4d41orul, lată titlurile fli.
~~\ i zbC::fu~~[~~ ~op~~~~~~
0 8
Iugoslav ln timpul celui de-al
doilea război mondial. Fii-
meie povestesc nu attt despre
cruzimile ocupanţilor străini
şi ale trădătorilor din Interi-
or, cit mal ales despre pro-
fundul patriotism al poporu-
lui aflat tn suferinţă .
Dintre titlurile de mal sus
trebuie selecţionat ln special
tllmul realizat de Boso a Film
din Sarajevo ln regla lµI
HaJrudln Krvavac şi Gojko
Slpovac - Vlrtej14l.
Filmul este format din trei
povestiri, fiecare dln ele
punlnd o probleml de con-
Cineaştii Iugoslavi trebuie
notat, abordează nu numai
https://biblioteca-digitala.ro
0
problema războiului atunci,
ci şi urmărlle lui pinii. acum.
Astrei cineastul Wolfgang
Staudte a realizat la Avala
Film din Belgrad filmul
E.-<cursie . de bdrbaţ!. Un
autobuz de excursionişti ger-
mani prin Iugoslavia are o
pană şlrămlne ln plin munte.
In căutarea de ajutor ex-
cursioniştii ajung lntr-un sat
numai de femei: soţii, pă­
rinţii şi fraţii lor pieriseră
tn război. Auzind . vorbin-
du-se nemţeşte, femeile nu-l
ajută; ba mal mult, se rl!.z-
bunl şi aruncll. autobuzul
tn prăpastie.
... Iar nemţii !şi aduc a-
minte că pe aici trecuseră
clndva şi unii dintre el.
Fllm11l este un pretext pen·
tru dlsc11ţll despre viaţii.
şi moarte, despre război
şi pace.
Filmul a fost premiat
pentru regie.
Un alt film premiat pen-
tru regla sa a fost Marş
la Drina, Inspirat de pri-
mul război mondial. Film
cu mari desfăşurări de mase,
cu un dialog suculent cazon,
are un profund caracter pa-
triotic . Titlul lui vine de
Ia un marş popular slrbesc,
care de altfel este şi leit·
motivul muzical al filmului.
Var4 minunal4, Deputatul
poporului şi Voia.i in jurul
lumii slnt cele trei comedii
realizate cu mult gust de
cineaşti I Iugoslavi prezenta-
te tn restivai. Din pileate
alnt numai trei, dar pe mar-
ginea vizionării lor trebuie
notat că cineaştii Iugoslavi
slnt dotaţi ln materie de u·
mor (ln special Voiaj1.11) a-
vlnd unele corespondenţe cu
umorul pop11lar romlnesc.
Cel mal Interesant film
al festlvalulul Ins!, care de
altfel a şi primit .Marile
Arene de Aur" ·a fost F1m-
cţii oficiale - o dram!I. con-
tempora11ă lntr-un comN-
nat textil. Un scenariu · In-
teresant şi o regie Inspirată
(Fadll Hadzlc) ne tac să
descoperim cauzele care duc
la Ilegalităţi, la abuzul de
tncredere şi la drame perso-
nale .
Autorii povestesc simplu
o Istorie de fiecare zi, In-
spirată din situaţii concrete
şi ln care se rec11no1c oameni
contemporan I.
Iată clteva cuvinte, pe
scurt despre cinematografia
şi filmele prezentate la Pola.
Geo SAIZESCU
VARNAIV
Laniul, film laureat cu Marele premiu la Fea-
tivalul de la Vama (cadru).
Festivalul fllmulul bulgar
a reunit tn acest an la Varna
noul filme artistice de lung
metraj şi un număr dublu de
scurt-metraje. Cifrele carac-
terizează ele lnsele nivelul
atins de producţia cinemato-
grafică soflotă.
Organizat în preajma celei
de a X X-a aniversări a elibe-
rării ţării, acest al IV-iea
Festival naţional bulgar n-a
fost doar o competiţie artls.
tlcă, ci şi un prllej de bilanţ,
de trecere tn revistă a succe-
selor şi de enunţare a unor
cerinţe pentru vlltoarea dez-
voltare a cinematografiei
realist-socialiste din ţara
prietenă .•Forumul" care şi-a
desfăşurat Iucrărlle tn zllele
festivalului, cu participarea
unul număr tnsemnat de
cineaşti bulgari şi a cttorva
oaspeţi din străinătate , a
avut tocmai acest scop . Ref e-
ra.tele şi dezbaterlle au vizat
tn egală măsurii. fllmul cu
actori, documentarul, fli.
mul ştilnţlflc şi cel de ani-
maţie, atlnglnd gradul
maxim de Interes tn discu-
tarea documentarului şi a
altor categerll de scurt-me-
traje .
In afara dlscuţlllor şi a
lntllnlrllor care s-au desfil.-
şurat lntr-o atmosferă caldă
şi sărbătorească, centrul de
atenţie l-au constituit , evi-
dent, filmele. La festival au
fost prezentate clteva reali-
zări remarcablle ale studio-
urilor din Sofia , pe care
hotărtrlle Juriului le-au pus o
dată ln plus ln evidenţă.
Cele mal bune dintre ele
valorifică pentru ecran mo-
mente reprezentative d ln
experienţa Istorică recentă a
poporului bulgar. Filmul
Lanţul, al regizorului Lubo-
mlr Şarlandlev, aminteşte
lntructtva Un condamnai la
moarte a evadat, al lui Bres-
son. Evadarea e lnsă aici un
simplu episod Introductiv,
după care urmărim odiseea
eroului antifascist care por-
neşte cu cătuşe la picioare
tn căutarea tovarăşllor sit.I,
purtlnd cu sine cele 40 de
kg de fler ale lanţului. Incre·
derea, rareori trldatil., tn
forţa de sugestie a detaliului
şi ln capacitatea de a captiva
a acţiunii despuiate de spec-
taculos, ca şi tnzestrarea
eroului cu tot ce este ome-
nesc, fără a evita teama şi
disperarea, au recomandat
acest rum pentru l\1arele
premiu. "
Filmul lui Vilo Radev,
Hotul de piersici, a clştlgat
premiul special al Juriului,
două premii de Interpretare
pentru deţinătorii rolurilor
principale - Neven§ Koka-
~°ad~ :larc~c;r:1u - ~f ~~~~
1 1 0
mal multe voturi din partea
spectatorilor, Ia sondaju!
organizat de comitetul festi-
valului. Autentlclt'atea recon·
stltulrll ambianţei primului
război mondial se uneşte cu
romantismul tragic al poveş­
tii de dragoste a unul prizo-
nier de război care este prins
furlnd piersici din frumoasa
grădină a comandantului
militar al oraşului.
A treia vedetă a festivalu-
lui este deja cunosc11tă citi-
torilor noştri - filmul lui
Rangbel Vllceanov, Inspec-
torul şi noaptea, distins cu
premiul pentru regie, pre-
miul pentru scenariu (Bogo-
mll Ralnovl şi un premiu
pentru . Interpretarea rolului
principal (actorul Gheorghl
Kalolancev).
O menţiune specială ţinem
să facem pentru filmul Ir•·
ductibilii. Regizorul !anto
Iankov tncearcă ln această
producţie formula filmului
- Itinerar: un convoi de
camioane pe un drum peri-
culos, tn timpul campaniei
bulgare din Iugoslavia. îm-
potriva rasclştllor. Deşi defi-
citar ca dramaturgie, filmul
reuşeşte uneori, printr-o sub-
t ilă intuiţie a valenţelor mon-
tajului, clteva secvenţe de
o reală. frumuseţe, cum este
acee a, nostalgică, de o sur-
prinzătoare fluid Ita te, · care
s-ar putea Intitula .Dimi-
neaţa soldatului" .
Ed lrt ca to are trecere ln re-
vistă a posibilităţilor mul-
tiple ale filmnlul bulgar, al
IV-iea Festival de la Varna
a rost o prefaţă sugestivă
pentru noul deceniu de dez-
voltare a unei tinere cine-
matografii.
v.s.
 Ex is tă o dimensiune ce pare mai
t ivă ca oriunde in Polonia:
pul. Peste castelele gotice stră­
"te de legende, secolele lncreme-
!ntr-o gravă tăcere. Şi totuşi
:noria zbuciumată a lăsat urme tra-
. pe care poporul s-a străduit
~ le şteargă ca să poată trăi mai
arte, mai bine, mai frumos.
Respe ctlndu-şi trecutul, Polonia so-
cial is tă !şi serbează cu bucurie pre-
tul. Am surprins astfel ecourile
- l ncă vii - ale festivităţilor ln
cinstea celor 600 de ani ai Univer-
sită ţ ii iagellone, şi preludiul - te-
ii, tncărcat de emoţie - la ma-
rea sărbătoare a Eliberării. Intre
cele două evenimente capitale, o
man ifestare a dorinţei de cunoaş­
tere, a ce e mai nou, mai actual
tn arta cinematografică mondială:
festival internaţional de scurt-
metraje la Cracovia.
Manifestarea a fost utilă şi in-
t.eres antă. Ea a promovat ctteva
Talori noi, în domeniul reportaju-
i cinematografic şi al desenului
an imat punlnd în evidenţă, tot-
odată, stagnarea documentarului
propriu-zis şi a filmului de ştiinţă
po p ularizată .
" Dragonul de aur" - marele pre-
miu al Festivalului - n-a fost în-
stră inat . El a revenit reportajului
int~ ligent şi foarte actual ca pro-
blematică: Întoarcerea transatlan-
ticului, insolit studiu al reacţiilor
unor turişti americani de origină
polonă care revăd după o absenţă
tnde lungată ţara . Indiscreţia aP.a-
ratului şi iscusinţa reporterilor
surprind momente emoţionante şi
- fără ostentaţie - pledoaria pa-
b'iotică convinge, cîştigă.
Impresiona1:1,tă (un fel de Umberto
D în miniatură) este incursiunea
cinematografică în intimitatea unui
bă trîn pensionar ce trăieşte singur
tntr-un apartament din Londra.
Filmul englez (I sesp_une1ohn) pre-
miat de Municipalitatea Cracovi-
ei este jucat excelent, dar jucat.
Deci trucat, deci ln afara docu-
mentarului.
O distincţie binemeritată: ecra-
nizarea „Rinocerilor" datorată lui
Jan Lenica, strălucită animare a
ideilor lui Eugen Ionesco, şi mai
ales a ideii sale : satira conformis-
mului, a mediocrităţii, stereotipi-
ei, generatoarea unor monstruoase
fenomene sociale.
Strălucitor ca formă şi conţinut
Fotoliul polonez, care a împărţit
cu japonezu]· Ai premiul celui mai
bun film animat. Satira e incisivă
şi aminteşte sclntei maiakovskiene.
Lupta stîrnită pentru cucerirea unui
impozant fotoliu ministerial e iro-
nizată cu toate mijloacele filmului
animat: caricaturi de oameni ~i
decoruri filmate de sus, uniform1-
zlnd, ridiculiztnd eforturile ari-
viste. Daniel Szczechura este un vir-
tuos al genului. Satira sa filozofică
e lucidă şi pătimaşă. Ca şi inge-
niosul (tot polonez) studiu de mo-
ravuri intitulat Portretul; ca şi
amuzanta Automanie engleză sau
Panopticum-ul ceh.
Filmul animat contemyoran a-
tinge valori nesperate. E păşeşte
sigur ln toate domeniile (fantezie,
poem liric, satiră de moravuri,
eseu, film placat sau basm pentru
copii) în timp ce fratele său, do-
cumentarul, hamletizează, la ho-
tarul dintre ficţiune şi realitate.
Ca şi cind viitorul lui de asta attr-
nă. ln loc să pătrundă pretutin-
deni, curajos, curios să descopere
noi universuri ochiului însetat
de-a 1>edea, el se instalează confor-
tabil la o masă şi începe o lungă,
plicticoasă conversaţie - anchetă,
imprimată pe magnetofon despre
problema natalităţii ori a mijloa-
celor de comunicaţie. Reportajul
de televiziune tinde să înlocuiască
doc~mentarul ce posedă infinit
mai multe mijloace decit monotoa-
nele anchete realizate pe platou .
Staii:nare periculoasă la filmul
ştiinţific . Cu excepţia spiritualului
placat iugoslav despre T.B.C.,
Monstrul ,i tu, prospecte tehnice
de manipulare a apatatelor mo-
derne sau convenţionale filmări de
floră şi faună cu nimic deosebite
una de alta, cu comentarii verbale
şi muzicale anoste ori deconcer-
tante (cineva ne J?Ovestea chiar că
la un festival de filme didactice din
Belgia a auzit răsunînd „Eroica"
pe un film despre ... Creşterea vi-
ţeilor de lapte).
Clteva mostre de artă abs'tractă,
experimente sterile, fluie11-te la
„scenă deschisă": caleidoscopul ger-
man Forme, sunete, culori, ne-au
asigQrat că ~ublicul polonez exi-
gent, receptiv la nou, respinge
gratuitul, exhibiţia.
Utile retrospective : „Dziga Ver-
tov", „Jean Vigo,"„ documentarul
polonez contemporan" etc. orga-
nizate de Arhiva polonă de filme;
o conferinţă pe tema „actualitatea
filmului documentar", au bine com-
pletat vasta competiţie internaţio­
nală a filmelor de scurt-metraj
care a avut loc tn iunie la Cracovia.
A. CRETULESCU

Şarja începe de la intrarea în incinta ce va cizdui lupta pentru 1ca·

llllUI onorific (cadru <din filmul animat Fotoliul)
o

Uniformizarea decorului este un IDÎjloc folosit de regizor pentru sub-

linierea satirei: cadrul din Fotoliul lui Szczechura

Festivalul de scurt.;.metraje de la.

Mannheim
Şi ln acest an, Mannheim din Germania federal1' a fost recunoscut
ca festival internaţional de către F.I.A.P.F. Preşedintele juriului va fi
Fritz Lang, iar printre membri se numără Edgar Morin (Franţa),
Erwin Leiser(Suedia), Rostislav Iurenev (U.R .S .S.), Adolf Hoffmeister
(R.S. Cehoslovacia), Otto Sonenfeld (Israel), Gordon Hitchens (S.U.A.)
şi Walter Krdttner (R.F.G.), acesta din urmă fiind autorul filmului
Trebuie si1 fie o bucati1 de Hitler.
In timpul acestei săptămlni internaţionale care va avea loc ln
octombrie, vor fi prezentate 1.2 din cele mai bune documentare din
toate timpurile, rezultat al unei anchete făcute printre istoricii şi
criticii de film din lumea întreagă. Uniunea Sovietică de pildă a şi
trimis şapte răspunsuri. ·
UNESCO va ţine un colocviu sub conducerea lui Enrico Fulchig-
noni despre „Noutăţile tehnice şi utilizarea lor Io arta cinematogra-
fică".
H. H.

23
https://biblioteca-digitala.ro
 JERZY TOEPLIZ
scrie pentru revista CINEMA

ISTORIA VIE A FILMULUI

calendar de
septembrie
Septembrie 1914
"I n ziua d~ 2 septembrie 19111
unităţile cavaleriei germane se
află la o distanţă de 25 km
de Paris. Guvernul părăseşte capi-
tala, muttndu-se la Bordeaux. In
oraşul pustiu, puterea de stat o
exercită comandantul militar, ge-
neralul Gallieni. Teatrele Şi cine-
matografele sînt închise. Mont-
martre şi Montparnasse au murit.
Din „veselul Paris" nu mai , rămîne
nici urmă.
La Berlin starea de spirit este
însă optimistă. După victoriile
de :pe frontul de vest din cursul
lunii august, toţi se aşteaptă la
soluţii militare rapide şi la termi-
narea promptă a războiului. ln
vremea aceasta ia fiinţi!. o organiza-
ţie specială „Deutscher Filmbund",
care atrage atenţia că nici un film
aliat (francez, rus, englez sau japo-
nez) nu trebuie să apară pe ecran.
Corespcmdentc1 din R. F. G. Lupta împotriva importului este
însă dificilă, :pentru că lipsesc
filmele proprii corespunzătoare
momentului istoric. Eşti nevoit să
HIL.DEGARD te mulţumeşti cu ceea ce există,
de pildă cu Pumnul de fier al lui
Michel care lnfăţişează războiul în
mod alegoric, ca pe un joc de
crurile se etrec foarte simplu, în
realitate însă merg ceva mai greu.
La 6 septembrie ~eneralul Joffre
începe contraofensiva pe un front
de 300 km şi, trei zile mai tîrziu,
are loc primul atac al victorioasei
bătălii de pe Marna. S.Pectatorii
germani în loc să vizioneze pe
ecrane intrarea triumfală în Paris
a armatelor împăratului Wilhelm,
trebuie să se mulţumească cu o
humorescă tn trei acte intitulată
Fifi, iubita lntregii garnizoane, cu
Wanda Treuman tn rolul titular.
La Londra industria fib:;nului
lucrează din plin şi fără oprelişti.
La periferia Clapham se:Aeschide
un nou cinematograf „Majestic"
avînd 3 OOO de locuri şi foaieuri
somptuoase. lncep filmările pentru
reconstituirea istorică Barnaby
Rudge şi se construiesc în acest-scop
decoruri gigantice reprezenttnd în·
chisoarea Newgate.
ln revista de specialitate „Bio-
scope" apare, în ziua de 3 septem-
brie 1914 , un articol reda11ţional
semnificativ, despre necesitatea fo.
losirii popularităţii din ce ln ce
mai maJti a cinematografului pen-
tru scopuri politico-prop~andisti·
ce. După părerea revistei este ne-
cesar să fie prezentate filme care să

KNEF
copii. Michel şi prietena lui Austria
li trag o bătaie Marianei şi priete-
nilor ei: englezului, rusului şi mi-
cuţului strb, Petru. Pe ecran lu-
ex{llice spectatorilor cauzele răz­
boiului şi să îndemne pe cetăţeni
să-şi sporească eforturile în luptă
şi ln muncă . Asemenea filme sînt

de Hennl HENNEICKE

Ea se numeşte din nou dentală, nimeni nu vroia Staudte a distribuit-o

Kner şi nu Neer, ca pe
yremea şeder.11 tn Ame-
rica uni le a Jucat tn cite-
va filme la Hollywood
şi tn mal multe piese pe
Broaitway. Industria cl-
11em1,tograflcl din Ger-
t11ar.la Occldent...ll nu a
ler';at-o niciodată pentru
ci s-a mlrltat cu un .ou-
ţ1Jr al rumului", membru
:~1 forţelor de ocupaţie
~erlcane. Unde este oa-
re amintirea primului
mm german de după
război, Ucigaşii sini prin-
trs noi, realizat de Wolr-
•ang Staudte, care 1-a
adus celebritatea Hllde-
•ardel Kner? Oare ce a
simbolizat ea pentru vest-
•ermanli din acele vre-
uiurl dificile· tn care se
făceau eforturi pentru a
ne da seama de efectele
11azi1mulul, pentru a cău­
ta pe vinovat tn noi
tpşine? ctnd Knef a-a
lnton tn Germania Ocel-
sl-şl mal ;lmlnteascl de
acest . trecut (şi totuşi
ucigaşii mal slnt Inel
printre noi). Staudte a
fost singurul care s-a
lncumetat sil. facă din
nou un film cu ea, Ma-
deleine fi legionarul, care
lnsl n-a prea avut succes.
ŞI aşa s-a fli.cut el In-
dustria clnematograrlcl
vest-germanii. a .uitat-o"
pe Hildegard Knef. Ea
a continuat să tacă tea-
tru, al compunl roluri
de remel fascinante pen-
tru televiziune (.Laura"
de plldil.) şi 1-a surprins
pe toţ I clnd a-a apucat
al clnte - lucru destul
de rar tn Germania! -
cu o voce puţin rl1r11şltil.
dar cald!!.. Portretul unei
astfel de Hildegard Kner
- ctntlreaţl - a repre-
zentat Germania Occi-
dentalii. la Festivalul de
televiziune de la Mon-
treux.
din nou, de astă datil. tn
rolul lui Jenny din Opera
de cinci parale, Iar discu-
rile cu clntecele Inter-
pretate de ea tn film au
avut un succes rliaunl-
tor. Apoi Chabrol a avut
nevoie de Kner pentru
Land:ru şi abia atunci
cinematografia germană
(cu excepţia lui Staudte,
evident) a readoptat-o.
Ea Joacă rolul unei fe-
mei-gangster (fotografia
de mal sus) admirabil
realizat ln rumul poliţist
Sa14 de aşteptars pent:ru
a pleca pe lumea cealalt4
dupil. un roman de James
Hadley Chase. Pentru a
nu mal fi nevoltl al
aştepte şi alte oferte ci-
nematografice, Hildegard
Kner se pregăteşte pen-
tru un turneu teatral
cu piesa .Dorin~& cea
mare• de Wllllam Han-
ley, puail. ln acenl de
David camerone.

https://biblioteca-digitala.ro
 tncă prea puţin numeroase dar un
interes deosebit trezeşte un repor-
taj de pe frontul de vest care arată
catedrala de la Reims distrusă de
bombardamentele germane.
ln Rusia toate Intreprinderile·
cinema,tografice se iau la întrecere
ln realizarea de filme patriotice.
Apare pe ecrane un film care se
referă la eroismul soldaţilor ruşi şi
la acţiunile barbare ale invadato-
rilor germani. Studiourile Iermo-
liev prezintă Bdtălia tn Ptl.zduh
bazat pe o !ntlmplare autentică:
căpitanul Nesterov a intrat cu
avionul său într-un avion inamic.
Filmul apare la două săptămlni
după publicarea comunicatului ln
presă. Studiourile „Taldikin" pre-
zintă Nelegiuirile comise de nemţi
la C:zestochowa iar regizorul Gardin
este creatorul peliculei ln focul
furtunii slaPe.
ln America domneşte pacea, iar
interesul pentru cele ce se tntlmplă
ln Europa se sflrşeşte cu trimiterea
cttorva operatori pentru a aduce
imagini de pe fronturile de luptă.
Producătorii şi distribuitorii de
filme îşi dau seama că în faţa lor se
deschide o minunată perioadă de
conjunctură, cită vreme importul
de filme de Ia Paris sau Londra
rămîne dificil.
ln septembrie 191~ „Paramount
Picture Corporation", abia înteme-
iată, distribuie prima producţie
realizată independent de Cecil B.
de Miile la Hollywood. Este un
western cu titlul binecunoscut a-
matorilor de teatru The Virginian.
Timp de mulţi ani această piesă
despre iVestul sălbatic, scrisă pe
baza romanu~ui lui Owen Wister,
s-a bucurat d'e un enorm succes.
Rolul titular l-a obţinut pe Broad-
way Dustin Farnum. Excelentul
actol se hotărăşte să renunţe defi-
nitiv la teatru şi să se <;iedice. fil-
mului. O hotărtre neobişnuită şi
care avea să aibă o însemnătate
deosebită pentru dezvoltarea cine-
matografiei. Pentru prima oară un
actor de renume îşi dădea binecu-
vlntarea aşa-zişilor „fli'tkers", cum
ti numeau dispreţui;tor pe actorii
de cinematograf, actorii şi oamenii
de teafru.
Septembrie 1939
E din nou război. O lună înche-
iată a ţinut campania în Polonia.
Din 3 septembrie Marea Britanie
şi Franţa slnt în stare de război
cu cel de-al treilea Refoh, dar
frontul de apus doarme. Aliaţii nu
sînt gata şi nu se grăbesc să sară
ln ajutorul armatelor poloneze
zdrobite de tăvălugul hitlerist. VEŞTI DIN STUDIOURILE SOVIETICE
Capitala Poloniei e mistuită de
flăcări. Ard şi se năruie oraşe, sate.
Toate acestea pot fi văzute săp­
tămtnal în jurnalele de actualităţi
germane. Redactorii şi operatorii
NINA IGNATIEVA
nu-şi cruţă spectatorii, oferindu-Ie
din abundenţă imagini ale distru- despre
gerii. Mai mult chiar, se străduiesc
să glorifice isprăvile lui Luftwaffe
şi ale diviziilor blindate. Cele ce
DOUĂ
se petrec în Polonia urmează să
constituie un avertisment pentru
toată lumea. Nimeni să nu se
NO I
lncumete să se împotrivească do-
rinţelor Fiihrerului.
ln conformitate cu instrucţiunile
ministrului Goebbels, cinemato-
grafia lucrează lntr-un ritm acce-
COMEDII
lerat la filme distractive. Cinema-
tograful trebuie să slujească pentru
destindere şi uitare, fără să se
pună la socoteală obligativitatea
de a rula jumalele de actualităţi
BUN VENIT! larg şi iată-ne lntr-o obişnuită
tabără de pionieri. De fapt nu
chiar obişnuită, mai curînd o
care au în mod limpede un scop tabără „model": alei bine în-
propagandistic. treţinute, terenul ştiinţific îm-
ln Franţa, mobilizarea produce Mulţi şi-au pierdut speranţa părţit, afişe mobilizatoare, pa-
la început mari tulburări tn lumea că ar mai putea să apară şi o nouri cu reguli de bună creştere,
filmului. Autorităţile militare dis- comedie bună. Şi totuşi a apă­ sculpturi albe din gips. Totul
pun închiderea tuturor cinemato- rut I O comedie veselă, amu- este bine planificat, gospodă­
grafelor şi teatrelor. Totul de teama zantă intitulată Bun Penit! sau reşte prevăzut - peste toate ve-
bombardamentelor. ln studiouri, Intrarea particularilor strict o- ghează ochiul vigilent. a lui
după o scurtă întrerupere, e reluată prita. Poarta pe care se vede Dlnin comandantul taberei, ca-
activitatea normală. Popularul ac- această inscripţie, se deschide re caută din răsputeri să-i
tor Henry Garat joacă rolul unui
soldat ln legiunea străină ln filmul
Drumul onoarei. Jadques Feyder William A. Wellman. E.G. Ro-
realizează filmul Legea Nordului, binson turnează drama senzationa-
iar Abel Gance, Paradisul p~rdut. lă. Şantajul a lui Harry C. f>otter
ln Anglia, Alexander Korda şi iar. Ingrid ~ergman debutează ală­
Michael .Powell termină un film turi de Leslie Howard ln America
ln cinstea aviaţiei engleze, intitu- tn filmul Intermezzo (regia Gregory
lat Leul are aripi. Alberto Caval- Ratoff).
canti lucrează pentru „General Post ln perspectiva anilor, filmul cel
Office" un film documentar despre mai interesant care a rulat în
reacţiile oamenilor la vestea izbuc-
septembrie 1939, deşi la data aceea
nirii războiului, cu titlul Primele a fost trecut cu vederea sau suba-
zile. Cetăţeanul britanic David preciat, este La regie du jeu, creaţia
Niven din Hollywood se înrolează lui Jean • Renoir. E greu de ima-
voluntar în Roya! Air Force. ginat un moment mai neP.otrivit
ln America, septembrie este lu- pentru premiera unui film pe
na ln care începe stagiunea cine- ecranele franceze, declt ziua de 6
matografică. Pe ecrane apar nume- septembrie. Cui li ardea atunci
roase filme cu vedete de mina să vizioneze ·o subtilă dramă cu
intli. Bette Davis joacă tn Fata f~ne !1-uanţe psihologice? Cine se
bdtrtnd în regia lui Edmund Goul- smch!sel!- î~ acel moment de viaţa
ding. Norma Shearer şi Joan unor mş1 dm „lumea bună" ocupaţi
Crawford apar în filmul Femeile în cu vlnătoarea, petrecerile de tot
regia lui Cukor. Gary Cooper felul şi complicatele jocuri ale
joacă într-o nouă versiune a nemu- dragostei?
ritorului roman despre legiunea Jean Renoir realizase însă un
străină Beau Geste, ln regia lui film foarte r.ersonal şi destul de
greu accesibil, iar pentru vremea
aceea, cu un rronunţat caracter
novator. Filmu avea ca punct de
plecare comed'ia lui Musset „Capri-
ciile Marianei", dar pe această
bază regizorul a construit un sce-
nariu nou, o poveste despre oameni
de lume, care în comportamentul
lor se conduc după o morală proprie
bazată pe convenţii şi după un cod
al onoarei prestabilit, ln care
cuvîntul onoare este interpretat
după bunul plac al fiecăruia.
„Compasul neliniştii", aceste cu-
vinte includ sensul şi însemnătatea
lntregului film. Pentru Renoir
La regle du jeu lnseamnă descrierea
exactă a lumii burgheze ln epoca
contemporană lui. Descrierea unei
lumi care piere şi pentru care regu-
lile jocului înlocuiesc sensul exis-
tenţei. Jean Renoir a creat acest
film în calitate de scenarist şi
regizor şi în acelaşi timp a inter-
pretat rolul criticului Octave, care
lşi distribuie sfaturile tuturor celor
din j~r, ,provoclnd tot felul de
comphcaţu. 1n 1939 filmul a
trecut fără să lase vreo impresie
deosebită. După 25 de ani de la
creaţia lui a fost socotit o capodo-
peră a artei cinematografice.
25
https://biblioteca-digitala.ro
 convingă pe copii că totul ln
viaţă este „disciplina".
Copiii stnt lnsă copii. Ei nu
vor să trăiascl confonn regula-
mentului, sl facil. baie după
program, sl ctnte numai un
singur cîntec (de care s-au plic-
tisit de mult) numai pentru că
el a fost „ctntat ln cosmos de
I uri Gagarin". Nu vor să se
transforme tn nişte mici bă­
trlni, plicticoşi, ci tind spre
independenţă, spre o viaţă ne-
lngrădită de nişte obstacole ar-
tificiale. De aici o serie de
peripeţii amuzante care alcă­
tuiesc firul epic al filmului de
diplomă reahzat de Elem Kli-
mov după un scenariu de .S.
Lunghin şi M. Nusinov.
Dacă comedia s-ar fi limitat
numai la aceasta ea ar fi fost
amuzantă dar n-ar fi devenit
eficientă. Importanţa ei constă
tocmai tn forţa satirică îndrep-
tată lmpotriva celor care folo-
sesc metode birocratice de edu-
caţie şi nu ştiu să acţioneze
fil.ră instrucţiuni de mult de-
păşite.
Nu se poate spune că Dînin
comandantul taberei ar fi un
om indiferent faţă de munca şi.
obligaţiile sale. Nu, el vrea
sincer ca tablra sa să poată fi
dată de exemplu. A pus chiar
un .afiş: „Copili - sînt stăplnii
taberei". Dar la fiecare pas
tot el le pune piedici, le parali-
zează iniţiativa . E omul care
s-a obişnuit să trăiască după
regulamente şi vrea ln limitele
lor strîmte să încadreze şi pe
alţii. De aceea pentru serbare
se scot din dispoziţia lui vechi
costume de carnaval (peptru că
acestea au fost „verificate"), se
fac repetiţii după un text şters
de vremuri, se scot la lumină
numere de atracţii vechi de un
deceniu. Dînin nu poate găsi o
cheie spre inima copiilor - el
e învechit ca · şi metodele sale
. de educaţie şi comunicare cu
pionierii.
Cum vor fi copii noştri? Vor
deveni ei membrii demni ai so-
cietăţii sau - nu este exclus
- vor creşte linguşitori, min-
cinoşi, Iaşi şi slugarnici? Ca să
. evite acest „sau", scenarişti şi
regizori iau cuvlntul tncerctnd
tntr-o formă vie şi clară să ri- ·
diculizeze pe acei instructori şi
educatori care opresc avîntul
omenesc firesc introducînd for-
malismul şi birocraţia.
Să fie bine venit tot ce e
luminos, viu şi aducător de
bucurie - spune în esenţă fil-
mul.
Intrarea strict oprită pentru
tot ceea ce împiedică manifes-
tarea simţămintelor fireşti ale
oamenilor.
VASILI
ŞUKŞIN ŞI_
FILMUL SAU
ln cinematografie apar ade-
sea cazuri de „cumul": actorul
este ln acelaşi timp regizor, re-
gizorul scrie scenarii, iar sce-
naristul realizează filme t:n ca-
litate de regizor.
ln persoana lui Vasili Şukşin
- autorul noului film Exislit un
26
tutfel de fldclJu lntllnim un scri-
itor, un actor şi un regizor.
Toate aceste laturi creatoare
se completează, se îmbogăţesc
reciproc descoperind o persona-
litate interesantă ş.i profundă
de artist.
Pentru prima oară numele lui
Şukşin a apărut pe genericul
filmului lui Marlen Huţiev, Cei
doi Feodori. Atunci am desco-
perit un actor tale.n tat şi ori-
ginal, care a interpretat cu o mare
autenticitate rolul unui soldat
demobilizat - al bolnavului
Feodor. Mai tlrziu au apărut
povestirile lui Şukşin - la ln-
ceput tn reviste, apoi lntr-un
volum separat. Şi din nou,
am făcut cunoştinţă, de data a-
ceasta cu un ttnăr scriitor ta-
lentat şi promiţător. Stilul cap-
tivant al povestirilor - stil li-
niştit şi serios - liric, confi-
denţial, privirea cercetătoare
a artistului care a ştiut să re-
marce detalii vii şi interesante,
au atras atenţia cititorilor asu-
pra acestei voci tinere şi pline
de prospeţime. Şukşin scrie des-
pre oamenii printre care a trăit,
cu care a lucrat, alăţuri de
care s-a bucurat şi a suferit. li
cunoaşte bine pe aceşti şoferi,
flăcăi de la ţară, pe preşedinţii
de colhoz ori pe tinerii tracto-
rişti; a călătorit alături de ei
pe drumurile Siberiei, a săpat
pămîntul lmpreună cu ei, a
mîncat din acelaşi cazan şi a
băut cu ei acelaşi pahar de vod-
că. lată de ce povestirile despre
aceşti oameni stnt calde şi ade-
vărate. Regizorul a încercat
să-şi aducă aceşti prieteni inte-
resanţi şi pe ecran. După rolul
şoferului Gurov pe care-l inter-
pretează în filmul Noi doi, blJr-
baJii (personaj complicat ce
redescoperă 11înă la urmă lumea
cu ajutorul unui copil), regizorul
Actorul Leonid Kuravlev în rolul lui Pavel kolokolnikov
https://biblioteca-digitala.ro
Vasili Şukşin realizează Exill4
un tutfel de fldclJu avlnd ca bazl
a scenariului una din povesti-
Iluzia
rile sale. Umorul caracterelor,
al dialogurilor, al situaţiilor, cea mare
toate acestea păstrate pe ecran
apropie·filmul lui Şukşin de ge- r.~~'l!'~:i:;:-ct·„<t/;::.:~i
JNa ltffeJr; fMa9laea1 ClavH
nul comediei populare, tn l:al'e 1t„e1r 11 ChrJ1fl.,. Mefr•1 ......_.
eroul ciştigă simpatia prin sin-
ceritate , omenie, fiind prezentat
••; „,„ ,..,,., ~-„ .ff.....
r•I : LHtl•; Mu•I•• : Joaeph kot-
lnfor,..ofl: Joen Gobtn. PI.,..
totodată de autor cu o uşoară FrHn„. Dlfa P•lo, lrl•• voa
Sftohofm, Caroffo, Dolto. JMn
ironie. D„te, Gest°" Moci„ „ •.
Interpretul rolului principal,
actorul Leonid Kuravlev a se-
sizat excelent această particula-
ritate a filmului şi a eroului.
El a realizat un adevărat carac-
ter de comedie. Actorul nu se a-
gită fără rost pe ecran, ·nu în-
cearcă „să joace", el există pur
şi simplu, este eroul glndit de
scriitor şi regizor. Kuravlev
se simte în largul său, deoarece
are la dispoziţie un bun material
dramaturgie. El aduce rolului
nu numai farmecul personal,
ci se străduie să facă pregnantă
ideea clară a personajuJui şi po-
vestirii lui Şukşin, ideea bogă­
ţiei sufleteşti a evoluţiei omu-
lui sovietic.
·Scriitorul nu-şi ascunde nici
în film simpatia faţă de erou,
uneori tl admiră sincer, dar ni-
ciodată nu-l ridică în slavă, nu-l •
înalţă deasupra altor oameni.
Regizorul nu caută să recurgă
G E·
la unele şiretlicuri cinematogra-
fice; el păstrează calffiul şi sim·
plitatea naraţiunii, uneori pare
că voit tncetinează ritmul vrlnd
să-i facă pe spectatori să intre
mai bine ln această viaţă, să-i e
simtă „gustul", s-o „pipăie" . ln-
tr-un cuvtnt, să se confunde cu
J ean noi
Renoir n-a fost un pionier,
căi în cinematografie. Se
n-a croit
slujeşte de
arta sa...:_ el o numeşte de preferinţă meserie
ea.
- pentru a întreprinde un dialo~ cu publicul
Şukşin s-a demonstrat din
pentru a-i vorbi cu o sinceră ş1 amăruie tan:
nou creatorul care merge pe dreţe despre ceea ce-l preocupă. Şi, preocupa-
drumul său ln artă. Ilir cinema- rea sa de căpetenie fiind omul, cu emoţiile şi
t9grafia s-a îmbogăţit c~ un re- slăbiciunile sale, axa unificatoare a unei opere
gi'zor talentat. cunoscute ·ca inegală, eclectică tn fOrmă şi
divergentă în concepţii, ar putea fi găsită doar
tn generozitatea şi căldura umanistului Renoir.
Fiu al marelui pictor impresionist Au~te
Renoir, el şi-a făcut ucenicia de om şi artISt la
umbra celebrităţii părinteşti, într-o atmosferă
care-i cultivă gustul şi sensibilitatea emoţio­
nală. După debuturi cinematografice de na-
tură „esenţialmente picturală", Renoir îşi dă
seama că mult căutatul ecou în spectator poate
fi trezit mai curind prin intermediul unui lim-
baj apropiat de tradiţiile realiste franceze, de
ambianţa autentică, familiară celor mulţi. De
la seria ecranizărilor - Nana, Căţeaua şi
Doamna Bo11ary - încununată cu monumen-
talul Bestia umanlJ şi ptnă la filmele inspirate
din realitatea imediată cu care avea . să preves-
tească oarecum neorealismul - cu Toni, Cri-
ma D-lui Lange şi scurt-metrajul A noastră
e viaţa realizat pentru propaganda Partidului
Comunist Francez, arta lui Renoir se maturi·
zează. E acum în măsură să-şi dea capodopera.
Se numea Iluzia cea mare.
Eroii slnt un grup de ostaşi şi ofiţeri francezi,
deţinuţi într-o fortlreaţă din Germania, trans-
formată în lagăr de prizonieri. Comandantul
fortăreţei, colonelul von Rauffenstein (Erich
von Stroheim) e un Junker cu maniere alese,
care trlieşte în cultul tradiţiilor armatelor
germane. Afinităţile de castă tl apropie de mar-
chizul de Boield1eu (Pierre Fresnay) reprezen-
tant tipic al aristocraţiei militare franceze.
Prizonierii, printre care se detaşeazl ctteva
regnante ti.Puri sociale: mecanicul Marechal
f.
Jean Gabin), artistul (Carette), bancherul Ro-
senthal (Dalio), profesorul (Jean Daste), plă­
nuiesc o evadare. Credincios „onoarei de castă"
Boieldieu refuză să se ralieze planului. In cele
din urmă, lnsăşi comportal'P.a lui von Rauffens-
 N '
aoe]I urile claemaio.ra-
talal la Brtpt trellule
clutate pria anii t8H;
clad a fott latllaţati la A•
luaadrla
ICUi
prima Ali oii-
bot81atl cu ·un auma
oelelml .PatM". Kal tlr-
:J:~l;!i:°''
1
~811 ".S~!

FILM drla I
for1mJu1
lro. \a tlm ul
I mondial l1a
914-ttll, n nmualeul
1mau111re a 111111or d•tl-
aate 111&1 al• militarilor.
~:z..=.=;.Lt!:~.~
ant Ideea 4e a , _ ua film
ff:H.cr, 1: =~ \~n·~
rlca. DnJallll Lama. A-
ta dia urmi 11 ~tea III
&daci la ladepllalre tmpre-
ual cu fratele Ila Pedrci ua
f1~:C!ui:;lJtec:rm'Ul~~
ecraae. V1i...., fft ...... al
trailler Lama fi .r..tlG, faCI&
Ntftllul al Aa„1 Amlr COD•
nitule pUoatt pe care
ama li 1e·.llOllftnlucl ID•
eet tl ten.I .de aaenl~
- art& la ...,,, Alll&
o IMl ea lfUl11• fllmu-
1111 ~ ua llloeput
11 ee ....,.. primele pro-

=
,,_. x111w • - nlll•·
--.„l ....~' ._
;--s..IOeltel:I;!
!.... ~ * ,.!u.,•xon!
Kala. claeu& t'°"
m ,
.rr.:.1;
mare ta-
lf lette u

':"E Im do-
etteaelo-

......
'~

os
tei~ 11 va ajuta să aleagă tntre aşa-zisa „onoare de
ofiţer" şi viaţa oamenilor săi. Sacrificiul lui
BoJeldieu facilitează f.uga cltorva prizonieri.
.1:,.:

de conflict: · Boieldieu eu Rauffenstein pe de o

ln goana lor spre graniţă, spre casă doi dintre
ostaşii evadaţi, M~chal şi Rosenthal, popo-
sesc ln easa unei ţărance nemţoaice (Dita Parlo) .
Bunul simţ al femeii ti face să lnţeleagă zădăr- ·
nicia războiului: viaţa trebuie să continue,
căci pămlntul aşteaptă să fie lucrat, iar femeile
să fie iubite ...
ln ce constă „iluzia cea mare"? Iată o Intre-
bare care a suscitat cele mai diverse ipoteze.
Filmul tşi propunea să zdruncine ln primul
rlnd iluzia că războiul ar constitui o solu\ie a
problemelor politice, naţionale sau sociale,
lntr-o epocă frămlntată de presimţirea unui
nou conflict mondial. Se spulbera şi iluzia
combatanţilor din 1914-19{8 că războiul lor
va fi ultimul, că - o dată instaurată i;>acea
- camaraderia din tranşee va supravieţui, tn
ciuda barierelor social§. La fel de iluzorie ca
ş i această „fraternitate" apărea tn film tnsăşi
„libertatea" cucerită de evadaţi de vreme ce,
de lndată ce au ieşit din incinta fortăreţei, ei
recădeau fiecare sub acţiunea determinismu-
lui social. Se poate că „cea mai mare iluzie" era
tnsuşi pacifismul naiv al unui Vim care chema
la o fraternizare cu o Germanie ce tncăpuse pe
mina fasciştilor · şi tncepea să ameninţe pacea
Europei. (Ctteva luni mai tlrziu, se producea
Anschluss-ul, invadarea Cehoslovaciei, a Po-
loniei şi tn cele din urmă a Franţei lnseşi. .. )
Chiar dacă istoria a redus valabilitatea mesa-
jului din /liuia cea 1nal"e, bunele intenţii ale
lui Renoir rămln incontestabile. Nobleţea fil-
mului său constă tn umanismul său generos,
tn profunzimea portretelor psihologice.
Valoarea durabilă a filmului se bazează ln
primul rlnd pe sobrietatea ş.i echilibrul desă­
vtrşi t al naraţiunii cinematografice, construită
polifonic, din lnmlnunchierea cltorva conflic-
te care se desfăşoară paralel, se lncrucişează
Ja un moment dat pentru a se rezolva apoi,
fiecare; independent, acţiunea avtnd unitatea ln
diversitate a unui coral de Bach. De măiestria
cantorului de la Drezda aminteşte şi simetria
care slnt tmbinate cele două linii principale
parte şi Marechal cu Rosenthal pe de alta. A-
propiaţi de afinităţile de castă la început, cei
doi ofiţeri intră ln conflict cu prilejul evadării,
iar sflrşitul lui Boleldieu creează premizele unei
lmpăcări; ln timp ce conflictul latent dintre
ostaşul francez fi bancherul evreu, suspendat
cu prilejul evadării, izbucneşte de lndată ce
„libertatea" li readuce ln faţa realităţii sociale
şi rasiale.
Maestru al atmosferei, aut prin mijloacele
imaginii - tonalitatea c~nuşie a peisajului ln
care se lnscrie fuga celor doi evadaţi prevesteşte
amărăciunea despărţirii - cit şi ale decoru-
lui - arhitectura brutală a fortăreţei dezminte
tn permanenţă pretenţiile pacifiste ale comandan-
tului von Rauffenstem, Renoir nu se bazează ln
exclusiv pe atmosferă. Stiinţa dirijării actori-
lor rămlne marele săq atu. Ea a determinat în
/lw:ia cea mare ctteva creaţii memorabile . Si-
lueta arogantă a colonelului von Rauffenstein,
ci zelată cu o rară m.inuţiozitate de Erich von
Stroheim, prefigurează tipul SS-istului cu gusturi
artistice delicate şi de o cruzime tot atlt de
rafinată ce avea să 'populeze majoritatea fil-
melor inspirate de cel de-al doilea război mon-
dial. (Pentru a sublinia rigiditatea Junkerului,
regizorul ş i interpretul avuseseră inspirata ideie
de a-l sugruma de la şolduri plnă la bărbie
lntr-un corset de ghips, de mare mutilat).
Neuitate rămln şi bonomia glnditoare a lui
Jean Gabin - Marechal, fi pitorescul lui Ca-
rette - artistul, 'i sensibilitatea lui Dalio -
Rosenthal. Poate numai jocul lui Fresnay pare
să fi lmbătrlnit pe alocuri, în special atunci
ctnd riu se află tn prezenţa, care invită la rigu-
rozitate , a lui Erlch von Stroheim.
Perenitatea capodoperei lui Renoir a fost
verificată tn anul 1958, clnd - izbutind
ca prin minune să intre tn posesia unui negativ
- autorul l-a relansat pe piaţă . Succesul de
public a justificat o dată mai mult calificarea
acestei opere generoase drept culmea creaţiei
artistului care spunea ctndva: „Ţoţ oe pot
dărui acestei h1mi ilo~ioe fi crude este dragostea
mea„." ·

27
https://biblioteca-digitala.ro
 A •
prive,te 1napo1

Gorki f!punea că cei mai mari

scriitori ai lumii slnt Shake-
speare şi Dostoievski. Şi nu e mai
LET
M putea avea drept subtitlu:
„Hamlet 196'°".
Eroul, Jimmy Porter, este un
răutatea,
supărat
lăcomia, nedreptatea ,1
prostia. De ttnăr avusese una din
acele supărări enorme, o supărare
de D. I. SUCHIANIJ

mareei. Supărarea de a vedea că

lumea lnconjurătoare, pe care o
credea, pe care o dorea bună şi
mare laudă declt să i se spună tlnăr născut cu toate lnsufirile: „din care să umpli o viaţă", supă­ frumoasă nu este decît un ghem
unui autor că e dostoievskian sau frumos ca· un zeu, graţios ca un rare lnrudltă cu aceea care, lntr-o tncîlcit de turpitudini, o „chin-
shakespearian. pur-slnge, deftept, talentat, spiri· veche poveste, rănise de moarte tesenţă de praf", „un promotoriu
Ce lnseamnă „shakespearian"? tual, cultivat 1 lnţelept, bun la sufletul „dulcelui prinţ" al Dane- sterp", acoperit cu o „pestilentă
Eroii lui Shakespeare - spunea suflet, bun prieten, săritor, cum·
Taine - nu vorbesc: explodează. plit de sensibil la durerile lumii,
Izbucnesc într-un potop de me- mai ales la cele patru mari păcate: Richard Burton În filmul Privefte înapoi cu minie.
tafore, într-o incontinenţă ima-
gistică unde acelaşi lucru e spus ln
zece feluri poetice diferite. Dar,
lucru neaşteptat, această erupţie
literară, departe de a părea artm~·
cială, e tot ce există mai natural
pe lume. Căci e axată pe o foarte
omenească conduită: supdrarea.
Un erou shakespearian, ori de cite
ori a făcut sau spus ceva important
„se uită cu supărare înapoi". li e
necaz că ln urma faptei sale opinia
lumii nu s-a schimbat cum trebuie.
Supărarea are de obicei o cauză
!naltă: dorinţa de a corecta şi un
efect infailibil: o vorbire vulca-
nică, metaforică şi torenţială.
Clnd spunem „priveşte cu supă­
rare înapoi" este ca şi clnd am
iscălit: „William Shakespeare".
Şi este tocmai titlul unui film
englez recent jucat de actorii
teatrului Shakespeare din Londra.

Laurence Olivier realizeazi în

Hamlet una dintre cele mai remar-
cabile creaţii ale c:inematorrafiei
mondiale.

î ~e anmii:29proezseo;1:taM Harry Watt, Au izbucnit focu- să lucreze tipul de filme pe

programul său, alături de
Crucişlltorul Potemldn, fll·
mul Drifters (Pescadoare)
de John Grlerson, un fflm
despre flotila de pescuit din
Marea Nordului. Cu aceasta
a luat naştere mişcarea do-
cumentarului englez care a-
vea să cunoască o extindere
largă şi să exercite o In-
fluenţă Importantă. „tn ci-
nematograful englez tncătu­
şat de studio ... un film care
lşl extrăgea drama din viaţa
reală a Angllel de fiecare 7.1
aducea ceva cu totul nou,
revoluţionar", aprecia regizo-
rul Forsyth Hardy.
Iar Grlerson scria: „Pe
noi ne Interesează orice In-
strument capabil să crista-
lizeze sentimente tntr-o lume
dezorientată, o operll ln stare
să stimuleze dorinţa de atl·
tudi ne cetăţeneascil".
Arthur El ton, Stuart Legg,
Paul Rotha, John Taylor,
Harry Watt, Edgar Anstey
slnt numele cttorva tineri
care s-au alăturat mişcării
~ ~~:~':i~rţ~~~'!1~~tt1~l sg~r::
1 1
lă au creat documentare cla-
sice ca: Poşta de noapte,
Fald de cllrbune, Probleme
Cadru clin documentarul tledic:at vieţii fotbalittilor de locaţie şi Hrand suficientd,
ne scrie profenoaifti · reallzate sub egida diferi-
tor asociaţii.
Marea lnflorlre a talentului
documentariştilor englezi
a avut loc ln anii războiu­
din lui. Cel mal mulţi dintre el
au tnceput să lucreze pen-
tru a-şi aduce aportul Ia
efortul general. Aşa au fost
ndra realizate minunatele filme
de lung-metraj to.tind tn
stllul documentar despre răz­
boi Marina comerciald de
Jack Holmes, Puncte de ve-
dere apusene de Pat JackSon,
Tinta pentru la noapte de
rile de Humphrey Jennlngs, care II cere ace6t patronaj.
lucrări care au Influen- Comanditari! slnt marile fir·
ţat pozitiv dezvoltarea fil- me Industriale. Filmele rea-
melor engleze de lung me- llzate sub această egidă ur-
traj, lmprlmtndu-1 o origi- măresc, pe de o parte să facă
nalitate pe care tnainte nu o publlcitate produselor firmei
avusese şi nu avea s-o mat Iar pe de alta să contribuie
~\~!1~fo~.o~~r:~~tJ~~~~el~~~ la cultura tehnică a specta-
torilor.
glez a scăzut considerabil, Dar nu se poate spune că
s-au lucrat puţi~ filme bune este vorba de o mişcare do·
cu teme sociale. cumentaristică.
O dată cu ·sflrşltul războiu­ lncercarea de a se crea o
lui şi cu anii dificil! ai refa- astrei de mişcare s-a făcut
cerii, spriJ!nul guvernului s-a abia cu aşa-numitul .Free
diminuat. ln 1952 „Crown Cinema" (Cinematograful In-
Film Unit" a fost defi- dependent). Iniţiată de Lin-
nitiv desfiinţată, s-au pus dsay Anderson, care pinii
taxe de locaţie pe filmele lm- atunci lucrase scurt-metraje
prumutate de la filmoteca Industriale şi de ficţiune
de 16 mm a guvernului , (cel mal cunoscut dintre
vlzlonărlle mobile pe 16 mm acestea este O, tard a visuri-
au fost oprite şi ajutorul lor), această mişcare a luat
pentru filme drastic redus. o mare dezvoltare crlsta-
Dar micul şi ldeallstul llzlndu-se lntr-un grup cine-
grup al documentariştilor matografic finanţat de Fon-
lncepuse să se con tu reze ln dul experimental al ll)stl-
forma pe care o are astăzi : tulu l britanic de cinemato-
o uniune mare de tehnicien i grafie. ,,Free Cinema" a de-
specializaţi, cu un accentuat venit lntr-adevăr o mişcare
caracter profesional. Pio- dar spre deosebire de prima
nieri! de geniu cedaseră locul mişcare Iniţiată de Grlerson,
profesioniştilor mal puţin ea nu viza reforma socială.
strălucitori, speclallzaţl, dar Se manifesta mal mult ca o
slab Inspiraţi . tendinţă către l!bertatea ar-
Curentul documentarist nu tistică - libertatea de a
s-a putut susţine singur, el crea filme despre oameni şi
a trebuit tntotdeauna să fle despre societate, fărll. cătu­
spr!Jlnlt. Niciodată nu s-a şele patronajului Industrial.
putut acoperi ln Anglla cos- Free Cinema nu a avut
tul unul film de scurt-me- o viaţă .documentaristică"
traj din tncasărl. Reţeaua lungă. Succesul Iul se da-
sălilor de cinematograf este tora cttorva talente. Lindsay
controlată de două mari so- Anderson, Karel Relsz, Tony
cietăţi care, atunci clnd ar Rlchardson ca şi John Schles-
exista un Ioc pentru scurt- lnger şi Olive Donner (un an
metraj, preferă s\l-şl prezinte sau dol, mal tlrzlu) dispu-
reclamele lor anoste . Guver- neau de suficient talent pen-
nul nu acordă nici el sub- tru a real!za trecerea, rar
venţii pentru scurt-metraje. tntllnltă tn Anglia, de la
Baztndu-se, din necesităţi scurt-metraj documentar la
economice, pe patronal, do- filmul de ficţiune de lung-
cumentariştii englezi tncep metraj.

https://biblioteca-digitala.ro
 Există mulţi alţi regizori
1 John Grienon documentarişti care atteaptl
prilejul d se afirme. Prin-
2 Lindsay Ander- tre aceşti a ci tlm pe Gay
son, autorul e- Brenton care a colaborat cu
nerricei Viefi Lindsay Anderson la Copiii
<U Joi, Anthony Slmmond1
sportive a rea- care a teallzat şi Duminica
lizat înainte fil- la Mare ; 1ohn Fletcher,
me documenta- e.t c.
re printre care: Cel din generaţia tlnlrl,
care doresc d-şl lndrepte
Jn fiecare zi în oblecth·111 asupra 1ocletl-
afara Crlciunu- ţll, lucreazl lndeosebl pen-
lui. trn televiziune. s-au rele-
vat clteva talente, regizorale
.31n timpul fil- remarcabile, printre care
Jnirii docamen- John Read (care lucreazl
tanalai 1ia cln- filme despre artişti), Peter
Morley, Dan Faraon, Phl-
pre Hcaritatea Jllp Donnellan şi Dennis
muncii îa mini :Mltchell.
(T Impui pentru O altl Influenţi pe care
tnsdn4t~lre).
a suferit-o ln ultimii 'ani
fllmul documentar englez
a fost cea venită de pe con-
tinent. Festivalul de la
Oberhauaen şi alte festi-
valuri cinematografice, ui-
mitoarea aventuri a .nou-
lui val" care a flcut din re-
gizorii francezi documenta-
rişti realizatori de frunte
al filmului de lung metraj,
ca şi dezvoltarea .clnema- Richard Bartoa, pe care spectatorii 1-aa yizat )a Privefte lnapoi cu
!îfu1~';!~J-f:{e~~r ln ~ngU:: mlnie, amintette pria jocul da nbtil creaţiile marelui actor Laanace
Aatlzl ln Marea Britanie OliYier.
1tnt mtllţ I cel care accen-
tuează necesitatea dezvol-
tlrll producţiei noastre de multe şi
mari suferinţe. Mai mici
filme d~ scurt metraj dupl influenţa familiei, o cloacl de
exemplul filmului francez. prejudecăţi. Eroina filmului nos- totuşi declt ale Ofeliei, la care
Se reclaml o modificare ln tru are şi ea un suflet curat, dar pedeapsa avea si. fie nebunia fi
1l1temul actual de dl1trl-
buţle tn cinematografie, tl lntinat de stupidul snobism de moartea. Iar daci. "dulcele prinţ"
1ubvenţll din partea statu- clasă, care o face să ia, maşinal, din povestea lui Shakespeare se
lui pentru realizatorii fil- „pasiv" - cum i se reproşează -
melor de 1curt metraj . Daci va uita cu patru veacuri lnapoi
etorturlle vor da rezultate atitudini lmprumutate. Ea lnsăşi va recunoaşte pe credinciosul si.u
1-ar putea lntrevedea un nou este victimil. ln toate acestea, o urmaş 196~. 11 va vedea lnotlnd
lmpul1 al tllmulul documen-
tar englez. victimă care plăteşte scump, cu ln aceleaşi răutăţi nerăzbunate.

29

https://biblioteca-digitala.ro
 Pr„•OJla ,..,„„1 Viai• uaai
~-:-~~r.:,1".::.1::::1:1.':'!!.~
•IM ••• la ,rima •Mor• •
plltaa pir„ melmamatle, •• .•
19'11 4e •ec•at11tat, c•eer•tt•
fd-·• atmedatl trasicl alltaa-
tlcl firi lasrotlrl, firi lld1m
••„.1„. De relnat 1„.1 oolwa tl
••Hiat al actorilor Rl••llD Ta·
bml•• ,l Taatoma Yamapalll (la
fetosralle).

P„1.i.1„ „atr• iwlma

I• Folthahal •• la KuloY?•Vuy,
••I
9-tlala a IW•Hatat la ••peti·
li• •• flbD lator11a11t, El 1poa•
taaeo, traslca »•••ll• . •••I
a
•llat •• 11 aal cU'o •• olaacl4o
_.atra •I •• a a •at ...,.al al 11
ia riata la plqt. Fllm,.J 41 fd•
_„„•... „ ~
„-.
loial al H aflr••
• foet dlatlu •• ••Ila ,...i.
all
actor
at. I.alo! r-1.. •••
llMirl .......,. ('11twi
4e r-laal Şt.taa Joriae„).

~~!~::„~ ::~ „•.::.t•~•:::.!... -:!::"! a"':. °'::lu~:••Riţ~

cemMia •toU'I. Noal •I• film, U.. mon1ieur de comparnie, amia„
toft• latraclt.a ••lectole „ . . _ t1 mal laalate •• redaor. Por-
'
' ••••i•l iwiaclpal .•••••I •• -•I•" lat-etat •• Jeaa-PI-•
C..HI coul....1 ci loaea 01to mama tatwor •lrtatilot tJ ere ••
1
:!ir:l: :~:r;,1.:: :~r.~,~~:~ ~-.-:f!:'.;;;.::·.-:-:: ~8:.i=
la 1„ •i maacea1cl, 11 Rbteae ••·fetele. I• loc •I •• laHar• 'fi •I
celectioaeH eap•li•lit•, la I.a •l-ti lacaHH clutit claeaaiaele. Na„
(Cat•erlae n •••• „.), ••• „ ...... „ .....„
mal ci 1ocetoala •• acaal... Aatolao H lablir••t•ft• ole bU.lle
la •aial, •••cett• •••
r,.~~.f'ii' Ca::.:i::!"o~!~:!~ll. Ua ..... olla film ca J„a.PJ.re

,,..„i. H acQUO
1 ••n„alal tlaorelor clMma.
„
Martie Premia teirrafil •la Afl'ica, Asia tl Ame-
al featl.,.lahd ole la rica Latlal care •·• tlaat aaal
S.erle.,.,..VatF •I• aceat ac.eata la Karl•YJ·Y..,.. a fett
••a htt .„„••t m- •ec•aat arseatiaiaa•l•i Un loc
1ub soare !r•iri••r Dlao Mlaettll
••'•' Vlrtaiul roallaat
oia tlalral roiriaat ma•
ir•IU'(CU'eHmMaaltl
ocea&l'lal), lot•ia Ga-
ri:„l~::r=.~·
. .t.:~ ~'"tu••„".tarli.
5
~:." ~~
1

:!::,;.;-·y:t:
61, ........1 .,.o1911 ••
....... i:iri•„ alltwatl. Criatlaa l.aweH) •lt• •• lma
~~~-:..~::~::::i'.rt
- . i . i ,, „„aatel.
.:·:=t=
Fllaal Viii 1i mortii al lai
AleaaMr !tei.or, oU'• a JWlmlt
- " ' l ..-..i la S.ule.-r
Vat7, tote laoeateat„ll • mirt•·
rle 1iacerl tl ••etleaaatl • ••-
forlatelw •••alai 1nletlc, a
patorll tale oit rHlateall ,1 a
l••oolerll oale la Ylctorla •-•·
trlft ootrqltorilor fuolftl. Jr..
waaisare • c••ffc81al•i reaaa

iteare
•at• • ••„._...„......
al lal Koaetaatia Slmean, Viii
i „rtii
••atr•
••ce latre
Ha•I•·
a lmairla•a allt•atl • aoeal
aotloaaatl olla film I • - • ·
atl •• actoral l.a.rn.

https://biblioteca-digitala.ro
 noile
~ăpuşi
ale lui bob
oăHnesou
tuci.pere tn care se tngrămădesc
O tntr-un haos aparent, frapante
prin ciudăţenie •i inedit, o
sumedenie de obiecte ti personaje
năstruşnice. Crengi de copac rete-
zate cu iscusinţă au luat forme ti
atitudini omeneşti tntruchiplnd me-
lancolia, zborul, speranţa ... Coceni
de porumb se lmbinl ln chip
neqteptat, iau forme de animale ti
păsări, se lngrămădesc pe rafturi,
pe mese, pe scaune, se lntirl de-a
lungul pereţilor. La o primă vedere
par toate nitte simple juclrii ti
totuti fiecare personaj, fiecare o- .
bieet, este rezultatul unor clutări
lungi ti lnfrigurate prin terito-
riile abstracte ale fanteziei.
In mijlocul lnclperii, la o masă,
tn lumiha care se cerne difuză
prin storuri, Bob Călinee,cu, ase-
meni unui vrăjitor, lmbină sime-
tric cu migală bucăţi mici iie co-
cean. Privindu-l, aproape firi voie,
tncerci al ghiceşti cam c;e o să-i
iasă din mlini. · pentru Oul tntructt tl socot cel
- Va fi un tun, precizează Bob
Cllinescu zimbind. Nu, nu este un
nou experiment. Am terminat de
curtnd ultimele doul filyle experi-
mentale, unul se n..Jlmeşte Tr1i
clqti ti are ca personaje trei cleşti
adevlraţi, ceHl.lalt, Po110te cu bik,
este· "interpretat" de bile adevl-
rate clrora mina omului nu le-a
adus nici o modificare. Am stu-
diat cu acest prilej posibilitlţile
plastice ale ·obiectelor de a lntru-
chipa prin animare, din diferite
u.nghiuri cinematografice, stlri fi
re acţii omeneşti.
Atelierul lui Bob Ciline1ca pare o lame ele basm popalati ca
tot felul ele personaje nl1tra,nice.
Acum lucrez la Oul, primul
film dintr-o serie de ppte scurt-
metraje. Irt treaclt vreau sl vă
spu11 că ceea ce fac acum nu se mai
lnsqrie ln categoria filmului de
păputi ln sensul claaic al noţiunii.
După căutlri destul de lndelungate
m-am hotlrlt sl rămln ca stil de
animaţie la redarea mÎfclrii ln
faz11 largi, subliniin.d expresii ti
atitudini; m-am mai lţotlrtt să
folosesc de aici tnainte numai
maţeriale „folclorice": lemnul, pia-
tra, porumbul, fierul... Dupl cµm
ved11ţi ln Oul, atlt pel'Sonajele cit
ti jlecorul vor fi construite !lin
COCl!ni de porumb. Coceanul este un
material foarte maleabil care prin
lns~i natura lui predispune la
stiljzlri interesante, tndrbneţe, ln
spiritul artei moderne, 11uger!nd
totQdatl culoarea locală, specifi-
cul naţional. Semilucios, qa cum
!I vedeţi, el dă pe peliculă efecte
inUiresante . Am ales acest material
mai adecvat exprimlrii ideii fil-
mului: aceia cll. omul este un neobo-
sit ci.util.tor sortit ca delndatl ce
ajunge sl-şi realizeze un vis, tn
mo4 automat, undeva departe, ln
faţă si-i apari un altul.
C,,lelalte filme din ciclu? Al
doilea se va numi Putregaiul. Per-
sonajele? Bucăţi de lelJln nefini-
sate. Acţiunea? Buclţile trec prin
diferite faze de lucru. O singuri
bucată de lemn se eschiveazll.. Ea
preferă să pluteascl pe apă, să se
prăjească la soare. Dar soarele
şi &fla o atacă, o macină cu lncetul
https://biblioteca-digitala.ro
Bob CllinHca vorbe,te ca
Sfarml Piatrl lntr-o lim·
bi e• care eleocamelati o
lnţ1l11 numai •L
şi tn clipa clnd celelalte bucăţi de
lemn ajung fluiere, viori sau ghi-
tare, din eroul meu principal nu
mai rămlrie declt coaja. Va urma
Sperietoarea, o fabulă din mediul
all.tesc; Cioctrlia, o ilustrare core-
grafică a melodiei cu acelqi nume
executatl de ... . linguri de lemn,
Paparude~ şi Pietrek, In Pietrek
am drept personaje două pietre
care seamănă una cu un bliat,
cealaltl cu o fată. Va fi deci o
poveste de dragoste. Ciclul se va
lncheia cu Fierul, despre care deo-
camdată n-am să vă spun nimic.
Deşi de sine stătătoare, aceste
filme se vor tnscrie tn sfera aceleia-
'i unitlţi, attt prin faptul că pro-
blematic ele se completeazl, cit şi
prin natura materialelor pe care le
voi folosi la realizarea lor. Inten-
ţionez să · le prezint publicului pe .
toate odată sub forma unei pre-
miere de lung metraj. Personajele
•i decorurile care vor servi la reali-
zarea acestor filme urmeazl să fie
prezentate simultan cu premiera
ln cadrul unei expoziţii. Cred el
atlt filmele cit şi expoziţia vor
constitui un omagiu adus artei
noastre populare.
Am plecat lăslndu-1 pe Bob
Călinescu să-şi . compună mai de-
parte tn lemn şi coceni, piesă cu
piesl, lumea noilor sale filme.
Am plecat cu speranţa că vrăjito­
rul a ajuns de-acum la capătul
uceniciei.
Mlrc:ea MOHOR
Ce11rnet clnematotraflc
Itv1 PLl-
CAŢllLE
UNUI
WESTERN
Ca toate filmele de aventuri
wa~rn-urile slnt prin ex·
oelenţă moralizatoare, con-
stituind, tn cvasi-unanimi-
tatea lor, ilustraţii ale dic-
tonului "le crime ne paye
pas". Unele dintre ele ln·
cearcl să-fi convingă spec-
tatorii că nu numai crima,
ci nici violenţa nu rentează.
Din păcate tnsă demonstra-
ţia are de obicei (şi chiar la
maettri ai genului, ca John
Ford sau Anthony Mann)
carMterul unei predici dul-
cege, ln care forţele răului
cedează ln faţa unei atitu-
dini de non-rezistenţă, · va-
riantl a biblicei recoman-
daţii de a-ţi oferi cel de-al
doilea obraz după ce ţi-a
fost pălmuit primul.
Unul din principalele me-
rite ale Celor ,apte magnifici
mi se pare a fi tocmai teza
sa de bazl - mult mai nuan-
ţatl - şi anume cll. violenţa
nu rentează, cu o singuri
excepţie: clnd este pusă ln
slujba unei eauze drepte.
Spre deosebire de alte „filme
cu cow-boys" (cum, dupll.
o veche şi nepotrivită expre-
sie, li se spune tncă la noi
acestor pelicule, chiar dacă
ln cadrul lor nu apare nici
un „cow-boy", adică văcar),
aci cauza are şi ea o nobleţă
deosebitl, fiind proprie nu
unui individ izolat, ci unei
lntregi colectivităţi. Căci ce
31
poate fi mai legitim dectt
dreptul unor oameni de a se
bucura de fructele muncii
lor, declt necesitatea de a-şi
lua - sau · apăra - acest
drept cu armele tn .mtini?
Implicaţiile unei asemenea
problematici conferă o nouă
dimensiune filmului care mer-
ge mult mai departe, poate,
dectt au intenţionat chiar au-
torii lui. Avem de-a face, ln
cazul de faţă, cu o ma8ă de
ţărani spoliată de o bandă de
tllhari. Spolierea are un ca-
racter sistematic, repetlndu-
se la intervale regulate, or-
qanizat (jefuiţilor nu li să
1a totul, ci li ·se lasă strictul
necesar pentru a trăi şi a
produce mai departe), „paş·
nic" - attta vreme cit depe-
sedaţii nu se opun - şi sln-
ţeros atunci clnd ln rlnduri-
le lor se schiţează protestul.
Or, toate acestea slnt trăsă­
turi caracteristice exploatltrii.
lntr-adevăr, cu preţul unui
minim efort de imaginaţie,
luaţi-l pe Calvera, căpete­
nia tllharilor, spălaţi-I, băr­
beriţi-1, lmbrăcaţi-1 elegant
şi fnconjuraţi-1 de ciraci
la fel de brutali şi lacomi,
dar care să poarte uniforme
jandarmereşti. . Şi iată la-
tifundiarul venind să-şi ri-
dice periodic dijmele ce i se
cuvin.•)
Nici una din dalelu filmu-
lui nu s-ar altera de pe urma
unei· astrei de modificări.
Din lntlmplare }ăranii au
aci de partea lor egea . Care
se dovedeşte lnsă atlt de in-
eficientă, Incit ei slnt nevoi-
ţi să recurgă la serviciile
unor mercenari la fel de cer-
taţi ca şi Calvera cu „ordi-
nea publică".
Aparent cei şapte „magni-
fici' slnt angajaţi pentru a
apăra satul. In realitate, aşa
cum se vădeşte treptat tn a
doua jumătate a filmului (al
cărei ritm este voit înceti-
nit), ei tndeplinesc funcţia
unor catalizatori, precipitlnd
reacţia de transformare mo-
rală a ţăranilor. Aceştia !şi
dau seama că samavolniciei
bandiţilor pot şi trebuie să-i
răspundă prin forţă, dar mai
ales că dispun de resursele
interioare necesare pentru
a ieşi învingători tn acest
conflict. Rolul mercenarilor
se reduce la predarea cltorva
noţiuni de tactică elemen-
tară şi de mlnuire a armelor.
Fără lndoială, participarea
lor e.fectivă la lupte este
mare, dar să nu uităm că ei
slnt nişte profesionişti ai
pistolului.
Remake la şase ani dis-
tanţă după Cei şapte samurai,
filmul lui John Sturges mi
se pare superior modelului
său dintr-o serie lntreagă de
puncte de vedere. Dacă-i
32
,lipseşte distincţie hieratică
a operei lui Akira Kurosowa
(şi a principalilor săi inter-
preţi, Tadashi Shimura şi
Toshiro Mifane), el se bucu-
ră tn schimb de un umanism
mai profum! şi de un plus
de justeţe liţ ceea ce priveşte
raporturile sociale. Apără­
torii satului nu mai aparţin
unei clase privilegiate, ca
cea a samurailor, ci stnt
tnşişi nişte paria. Visul măr­
turisit sau secret al „mag-
nificilor" este integrarea tn
colectivitatea de oameni care
muncesc, ceea ce samurailor,
evident, nici nu le poate tre-
ce prin minte. Admiraţia
ţăranilor pentru calităţile
de combatanţi ale merce-
narilor nu depăşeşte anumi-
te limite. Semnificativă ln
acest sens este secvenţa fina-
lă, tn care despărţirea de doi
dintre cei trei supravieţuitori
se face ln indiferenţa gene-
rală. Singurul adoptat este
ucenicul-aventurier, el ln-
suşi ţăran, pe care dragostea
de o fată dar mai ales de acest
fel de viaţă 11 reţine ln sat.
Sturges pare a da o replică
unui film celebru al lui Fred
Zinemann (Amiaz<f, 1953),
cu o temă similară - reac-
ţia unui orăşel ln faţa teroa-
rei banditeşti. Dar acolo, e-
roul individual, un şerif
neînfricat, magistral inter-
pretat de altfel de Gary Co·
oper, era opus colectivităţii
laşe şi abulice. Sftrşitul era
apoteotic pentru erou şi plin
de dispreţ la adresa colecti-
vităţii. Sturgeş, dimpotri-
vă, scoate ln relief strivi-
toarea superioritate a men-
talităţii masei de truditori
anonimi asupra facticei mag-
nificenţe a pistolarilor, de-
mo Jind mitul desperado-ului
iute de trăgaci ln favoarea
veritabilei măreţii a muncii
colective.
lncerclnd să cuprindă ln-
tr-o formulă etica western-
ului, Andre Bazin spunea că
ea reprezintă binele tn stare
născlndă generlnd legea . ln
rigurozitatea sa primitivă.
Cei ,apte magnifici ridică,
după părerea mea, această
specificitate la o treaptă su-
perioară, lăslnd să se stră­
vadă, prin perdeaua de fum
a spectaculoaselor tncăierări,
relaţii umane cu caracter de
permanenţă şi generalizare .
NlcolH MINEL
I) Merită aemnalatl şi exlsten·
ţa unul fel de allanţl Intre clr-
clumar şi banditul care ar pu-
tea fi moşier, ceea ce subltnlazil
f1~~cMI e~:le~~lt l~nai~~~tt~~
satelor noastre.
https://biblioteca-digitala.ro
COLOCVIU
DESPRE
COMICUL IN FILMELE
FRANCEZE
. Ce anume ne face să rldem? Şi de ce.? Şi cum?
Iată ctteva lntrebări pe care nu ştim dacă stu-
diul genului cinematografic zis „comic" le va
rezolva vreodată. Cu atlt mai puţin vom lncerca
noi să le dăm o explicaţie tn rtndurile de faţă
care n-au altă menire declt să-i pună pe clţiva
celebri actori francezi de comedie cinematogra-
fică să ne comunice părerile lor. Să-i ascultăm.
BOURVIL: Comicul trebui să reproducă pe
ecran, cu ajutorul mijloacelor puse la dispoziţie
de arta filmului, viaţa de toate zilele . Clnd se
pune problema de a zugrăvi un avar sau un
naiv, cinematografia franceză este foarte tentată
să facă apel la tradiţia ei de teatru . Dar qe ce să
recurgem la vodevilul complicat, mecanic şi
ln ultimă instanţă inuman, ctnd în viaţă, la
fiecare clipă, lntllneşti oameni care te fac să
rlzi şi poate chiar tu tnsuţi te numeri printre ei.
După mine cea mai bună formă de manifestare
a cinematografului comic francez se găseşte ln
cronica .unei epoci ca de pildă ln Trapersarea
Parisului sau a unui mediu social ca de pildă
ln Un paroh ciudat (Drole de paroissien). (Aţi
remarcat cred că mă refer ln deosebi la filme
jucate de mine.) Căci nu este necesar ca o
povestire să fie caraghioasă, ci adevărată, atlt
de adevărată Incit comicul să le poată interpreta
cu cea mai mare naturaleţe, cu cel mai convin-
gător firesc. Aceasta este, cred eu, singura formă
de comic care permite atingerea unui adevărat
umanism al rtsului.
PIERRE ETAIXşi JEAN-CLAUDE CAR·
RihRE: Forma unui film comic, după părerea
noastră, se impune de la sine şi nu poţi vorbi de
filmul comic francez fără să te referi la americani,
mai ales la Max Linqer. Filmele comice franceze
nu ţin morţi~ la caracterul lor naţional, ci
dimpotrivă . $1 să luăm exemplele cele mai feri-
cite - un Jacques Tati, :de pildă - tn care
există o dorinţă de a realiza un comic psihologic,
deci universal valabil. ·V. acanţele domnului
Hulot ar fi putut să se petreacă foarte bine ori
unde tn altă parte declt pe o plajă franceză iar casa
Unchiului meu nu văd de ce nu ar fi fost ameri-
cană. Nouă nu ni se pare că Intre Max Linder şi
Jacques Tati ar exista vreo deosebire care să fie
marcată de faptul că cel de-al doilea a făcut
. comedii „franceze" . Vi se pare că Le sou.p_irant
este tipic francez? Ne-ar fărea rău. Milităm
pentru un comic universa , popular, profund
uman şi deci valabil oricind şi oriunde .
FERNANDEL : A face lumea să ridă este cel
mai frumos dar şi cel mai greu lucru din cite
există. Iar în filme şi mai greu pentru că trebuie
să provoci rlsul ln gol. In timp ce ln teatru
Iţi poţi modifica tonul după ambianţa sălii,
filmul te obligă să-ţi alegi o dată pentru tot-
deauna acest ton despre care nu vei şti declt
prea tlrziu dacă a fost bine sau rău lndrumat,
cu sau fără eficacitate . ln primul rlnd este nevoie
de o situaţie precisă care să provoace rlsul.
Spectatorul simte nevoia de verosimil iar actorul
trebuie înainte de toate şi mai mult ca ln oricare
alt gen să fie sincer, să aibă aerul cel mai natural
cu_ putinţă. Evident lnsă că totul se sprijină tn
primul rlnd pe text iar mai apoi, dar la fel de
1mport8:nt, pe modalitatea de a spuqe acest
text. Uite de pildă filmul Glttitul cu unt, inter-
pretat de Jean Gabin şi Pierre Fresnay. Aceiaşi
situaţie ar fi putut da naştere unei pelicule
dramatice. Dar tot filmul se sprijină pinii la
urmă pe tonul adoptat de Bourvil şi de mine şi
deci, devine comic. Comicul francez este, cred
eu, un comic de diseur, adică de felul ln care este
spus textul, tn timp ce comicul american e mai
degrabă vizual, un comic redat de nişte clowni
geniali ca de pildă Bob Hope sau Jerry Lewis.
Pe de altă p~te, trebuie să adaug că eu nu mai
pot interpreta aceleaşi personaje ca lnainte de
război şi asta nu pentru că am tmbătrtnit ci
pentru că ln prezent publicul reclamă mai multă
umanitate de la filn;i, chiar şi ln rls.
LOUIS DE FUNtS: Dacă există un comic
francez, atunci el este francez doar prin text.
Or, eu tocmai asta lncerc să evit, tind să suprim
cit mai mult textul din filmele mele. Aş vrea să
fac un comic de sunete, ln care zgomotele să aibă
o importanţă la fel de mare ca şi cuvintele. Aş
dori ca decorurile să fie schematizate la maxi-
mum. Nouă francezilor ne lipsesc autorii şi
regizorii de comedii cinematografice . Cred că
nu vom avea cu adevărat un cinema comic
francez dectt tn momentul tn care vom crea
şi noi un fel de „Artişti Asociaţi". Nu este de
loc lnttmplător faptul că Chaplin, o dată stăpln
pe arta sa, şi-a făcut singur toate filmele. La
fel Buster Keaton şi Tati. Cum credeţi că ar fi
putut Chaplin să explice dinainte unui produ-
cător sau regizor comicul şi scena meciului de
box din Luminile oraşului? De ac~ea aştept
clipa ln care să pot arăta - şi nu doar spune -
cum văd eu comicul ln filmul francez.
ROBERT LAMOUREUX : Eu mă consider
cel mai puţin calificat să vorbesc aici pel\&ru că
mi se pare că dacă am reuşit să fac publicul să
ridă a fost dintr-o pură lntlmplare sau pentru
că am avut alături comici foarte buni. Pe cit de
uşor !mi vine să explic de ce ln teatru un anume
efect şi nu altul sttrneşte sau nu risul,., pe atlt
de greu îmi vine să mă refer la arta tilmului
care mie îm i apare ca un univers abstract.
Pentru că la cinemQ. ca de altfel pretutindeni ln
viaţă, nu toţi oamenii rid de aceleaşi lucruri
şi nici pentru ace leaşi pricini. De âceea este
poate firesc ca cinematograful comic frapcez
să se folosească de texte mai mult declt de alte
mijloace, tocmai pentru a-şi încerca toate
şansele . Şi totuş i. .. să vă dau un exemplu: tn
urma unei rafale de vlnt, pe stradă, unui domn
li fuge p ă lăria de pe cap , aleargă după ea, o
prinde dar o ca lcă ln picioare deformlnd-o.
Comicul francez consta tn a-1 arăta pe bietul
cetăţean cum lşi s triveşte cu propriile picioare
şi absolu t fără să vrea, pălăria. ln timp ce
comicul anglo-saxon ar fi arătat cum după ce
şi-a mototo lit păl ări a cu o lovitură involuiţtară
de picior, dom nul !şi d ă seama văzlnd o altă
pălărie care îş i urm ează drumul nestingherită
dusă de vlnt, că cea de sub picioarele lui nu-i
aparţine. Am impresia că cea de a doua situaţie
este de mai mare eficacitate comică dar din
păcate noi. francezii , ne străduim să insistltm
pedalind prea mult pe accentele comice şi,
finalmente. ş i pe text.
JEAN POIRET: l n co mparaţie cu comicul
anglo-saxon , cinematograful comic francez este
ancorat mai puternic tn viaţă . Comicul american
de pildă, merge atlt de departe ln utilizarea
burlescului, a nonsensului chiar, Incit plnă la
urmă un fel de penibil ne lmpietreşte rlsul pe
buze . Faţă de comicul care se manifestă în O lume
nebunit, neliunlt , nebunit , cel din Frumoasa
americand este cu mu lt mai uman. ln Frumoasa
americană-;-acea cronică a cartierului care se
construieşte în jurul ş i din cauza minunatei
maşini americane, d ă adevăratul ton filmului,
:
căldura care-l străbate . Evident că din aceste
calităţi decurg de multe ori şi defectele şi ln
special lipsa parodiei, sursă importantă a
comicului. Putem cita cu regret multe virtuţi
care lipsesc comediei cinematografice franceze
şi ln primul rtnd regizorii.. .
R. L.
 •
AL NOUĂLEA NUME:
O producfie. a studiourilor din R. S. Cehoslovacă
Scenariul: V!adimir Korner, Vladimir Goldmann
R e g I a: Jiri Sequens
Imaginea : Josef llllk
Cu: o
•
.Ota Sklencka, Svatava Hubenovâ, Vlasta Fialovă, Monika
Ottovă, Zdenek Kutil, Jarmila Kurandovă
•

• CJNEMA, reviată lunară de cultură cinematografică editată de Comitetul de Stat pentru Cultură tl Artă. • Redactor-t•f: Eu9en Mandrlc • Macheta
• • Prezentarea tehnică: I; Fă9ărătanu • Coperta l: P. lordă11„cu • Redactla tl admlnl1tratla: lucure,H, Bulevardul 6 Martie nr. 65
...,_ _ lllte le H fac la toate oflcllle paftale din tară, la factorii paftall tl difuzorii vollinlarl din întreprinderi tl ln1tltutll. • Tiparu! executat la
Combinatu! pol19raflc .Caia Sclnt•ll• - Bucurettl • Exemplarul S lei.
I· 4to11 I

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro