Literatură, teatru şi film- mijloace de comunicare artistică

Tipul de opţional: disciplină nouă

1 ora/ săptămână – clasa a VII- a B

An şcolar 2010/ 2011

Argument
 „Vi s-a întâmplat vreodată să ieşiţi din sala de cinema şi să simţiţi un gol în suflet? Să vă pară rău că s-a terminat filmul? Dacă vi s-au
întâmplat toate acestea, înseamnă că regizorul şi-a atins scopul, obiectivul său principal fiind ca spectatorul să se identifice cu personajul, să
se implice în scenariu, să ia atitudine. Persoana care merge la cinema iese din casă şi intră într-o altă lume, cea a naraţiunii, care îşi are
rădăcinile în marile mituri ale culturii. Se intră într-o lume fictivă, se trăieşte în această lume şi apoi se revine la lumea cotidiană cu altă
viziune.Victor Turner numeşte această experienţă liminală (din latinescul limen care înseamnă prag). În acest timp, liminal, persoana stă în
pragul a două lumi: lumea pragmatică, cotidiană şi lumea ideală, utopică. Persoana nu doar stă în prag, contemplând naraţiunea, ci intră în
povestire şi îşi asumă responsabilitatea ca şi când ar fi un personaj de pe ecran[...]Teatrul şi filmul oferă o arie de explorare pentru o
schimbare culturală continuă.”( Carlo Tagliabue, Cinematografia şi viaţa cotidiană, Editura Elledici, Torino, 2001).
Modul de preluare a mesajului – vizual, auditiv sau audio-vizual – impus de tipul de imagine artistică, se defineşte în funcţie de relaţia
cu dimensiunea temporală a receptării. Lessing făcea o clasificare a artelor, în studiul Laocoon, publicat în 1765, în arte ale succesiunii şi
arte ale simultaneităţii. Mesajul poetic, realizat în cod verbal, poate fi receptat auditiv, atunci cand este formulat oral, sau vizual, atunci
cand este transmis scriptural, cum se întamplă în cazul literaturii. Corelat unei imagini plastice, ca în cazul caligramei, mesajul poetic este
destinat exclusiv unei receptări vizuale; corelat cu un mesaj melodic, ca în situaţia cântecului, este destinat receptării auditive.
Trecând la teatru, mesajul poetic, ca urmare a sincretismului de coduri, capătă o structură complexă, complicând totodată problema
receptării: dacă mesajul poetic propriu-zis, realizat în cod verbal, este receptat auditiv, mesajele complementare, care intervin prin codurile
non-verbale, cum ar fi cel mimic sau kinetic, sunt destinate receptării vizuale. Vorbim aşadar de o receptare audio-vizuală care, ca şi în
situaţia filmului, presupune un alt mod de participare la actul comunicării. Receptorul devine din cititor, spectator de teatru sau film.
Cinematograful, arta sincretică, a făcut saltul de la imaginea vizuală statică la imaginea vizuală dinamică, desfăşurarea vizuală a
mişcării fiind surprinsă din perspectivă epică. Astfel, cinematograful devine o modalitate de a povesti cu ajutorul imaginilor. Noua formă de
comunicare a schimbat atât structura mesajului, cât şi disponibilităţile enunţului, printr-o reorganizare a situaţiei de comunicare. Enunţul
artistic de tipul filmului a devenit un produs colectiv, indirect si instrumental.
Opţionalul Literatură, teatru şi film- mijloace de comunicare artistică propune analiza celor trei tipuri de comunicare artistică,
înţelegerea punctelor de interferenţă între acestea şi a modurilor specifice de transmitere a mesajelor sensibile către elevi.
În egală măsură, urmărim cultivarea şi dezvoltarea imaginaţiei audio-vizuale a copiilor prin oferirea unor proiecţii audio-vizuale ale
unor opere literare pe care aceştia vor trebui să le lectureze în prealabil.
Dincolo de aspectul cultural şi de divertisment, filmul şi teatrul sunt utilizate de către profesorul de limbă şi literatură română, în scop
pedagogic. Profesorul va decide dacă proiecţiile vor fi utilizate integral sau parţial, cu sau fără întreruperi. În cazul vizionării
integrale, profesorul poate cere elevilor să facă un rezumat al proiecţiei vizionate, să dezbată tema proiecţiei, să imagineze o continuare a
poveştii, să-şi imagineze viaţa unuia dintre personaje etc. Cadrul didactic poate segmenta vizionarea, oprind-o în momente strategice,
pentru a verifica înţelegerea orală (printr-un chestionar cu alegere multiplă, spre exemplu, sau printr-o serie de întrebări deschise). Dar o
proiecţie poate fi exploatată şi secvenţial pentru explicarea unui aspect gramatical precis sau ca element declanşator al unei activităţi de
redactare creativă (scrisoare, mesaj electronic, articol de presă, povestire etc).
 Literatura, teatrul şi filmul reprezintă forme de comunicare artistică deoarece, asemenea obiectului estetic, sunt destinate în primul
rând să placă. Pentru a-şi atinge scopul, fiecare prezintă particularitaţi care transced limbajul specific.

VALORI ŞI ATITUDINI

 Cultivarea plăcerii de a citi, de a viziona un spectacol de teatru sau de film.

 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice, prin lectura textului sau vizionarea spectacolului.
 Cultivarea sensibilitaţii, prin receptarea operei artistice.
 Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii, teatrului, filmului.

COMPETENŢE GENERALE

 Formarea competenţelor în domeniul receptării particularitaţilor şi limbajului specific în literatură, teatru, film.
 Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor modalităţi de comunicare artistică.
 Argumentarea, în scris sau oral, a propriilor opinii asupra unui text literar, spectacol de teatru sau film.

COMPETENŢE SPECIFICE

 înţelegerea fenomenului de diversificare tematică şi compoziţională a literaturii, teatrului şi cinematografiei;

 cunoaşterea principalilor reprezentanţi ai literaturii, teatrului , filmului universal şi românesc;
 formarea competenţei de a aprecia opera de valoare la nivelul traducerii (sau, acolo unde este posibil, la nivelul textului original);
 compararea valorilor estetice în evoluţia acestora;
 formarea capacităţii de a individualiza opera prin structură, temă, motiv, stilistică şi capacitatea de stabili analogii;
 integrarea fenomenul literar în fenomenul cultural-istoric prin conexiuni cu istoria artelor (teatru, cinematograf);
 lărgirea sferei de interpretare a formelor de comunicare artistică prin nuanţare filozofică;
 realizarea transferului de valori estetice, specific literare, din domeniul literar în celelalte arte;
 cunoaşterea şi înţelegerea mesajului operelor literare;
 desprinderea valorilor morale care îşi găsesc expresia artistică în acestea;
 sesizarea la fiecare autor a elementelor stilistice proprii;
 integrarea operelor artistice în circuitul valorilor naţionale şi universale;
  dezvoltarea spiritului interogativ-argumentativ despre viaţă şi lume;
 stabilirea de legături tematice şi de idei între operele artistice studiate.

EVALUARE

Modalităţile de evaluare trebuie concepute în strânsă legatură cu specificul cursului opţional propus. În acest sens se impune
deplasarea de accent de la metodele tradiţionale de evaluare la strategii de evaluare care să ofere elevilor posibilitatea de a demonstra:
• ceea ce ştiu (ca ansamblu de cunoştinţe);
• ceea ce pot să facă (utilizarea cunoştinţelor ca instrumente de raportare critică la medii).
În acest context, evaluarea vizează:
• elaborarea unor eseuri;
• realizarea unor portofolii pe teme date;
• construirea unor alternative explicative la mesajele receptate;
• dezbaterea unor probleme comunicaţionale sesizate de elevi;
• observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor;
• autoevaluarea;
• elaborarea de proiecte pe teme date.
• transpunerea în scenă a unei dramatizări de către micii actori.

CONŢINUTURILE ÎNVǍŢǍRII

Semestrul I– 18 ore

Prezentarea programei şi a obiectivelor

I. Textul ficţional
1.1 Vizionarea filmului Pulbere de stele , ecranizare după romanul cu acelaşi nume, de Neil Gaiman
1.2 Lectură selectivă după romanul cu acelaşi nume, de Neil Gaiman. Structura textului ficţional

II. Fabula
2.1 Lectură selectivă din fabula Ferma animalelor, de George Orwel
2.2 Vizionarea ecranizării după fabula cu acelaşi nume
2.3 Fabula- specie a genului epic

III. Jules Verne-precursorul filmului SF

3.1 Aprecieri personale după lectura integrală a romanului Douăzeci de mii de leghe sub mări
3.2 Vizionarea filmului cu acelaşi nume
3.3 Alte ecranizări după romanele lui Jules Verne

IV.Monologul
4.1 Monologul ca discurs. Monologul ca mod de expunere
4.2 Vizionarea unor monologuri susţinute de Horaţiu Mălăele şi Dem Rădulescu
4.3 Vizionarea altor monologuri celebre în istoria cinematografiei româneşti
4.4 Abaterile de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat
4.5 Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj
Semestrul al II- lea– 18 ore

V.Lumea teatrului
5.1Sceneta
Vizionarea ecranizărilor dupa D-l Goe... şi după Bubico de I. L. Caragiale
5.2 Piesa de teatru
Vizionarea ecranizării Cuibul de viespi( realizată după piesa de teatru Gaiţele, de Alexandru Kiriţescu)
5.3 Sceneta şi piesa de teatru- asemanări şi deosebiri
5.4 Regizori şi actori. Piesa noastră de teatru

VI. Filmul de animaţie

6.1 Istoricul filmului de animaţie
6.2 Vizionarea filmului de animaţie Ice age 3
6.3 Filmul de animaţie-Cocosatul de la Notre Dame, ecranizare după romanul cu acelaşi nume, scris de Victor Hugo
6.4 Contrastul dintre aparenţă şi esenţă
6.5 Quasimodo- un personaj de actualitate
6.6 Tipologii de personaje în filmul de animaţie

VII. Din lumea celor care nu cuvântă

7.1 Aprecieri personale după lectura integrală a romanului Colţ Alb ,de Jack London
7.2 Vizionarea ecranizării Eight Below
7.3 Lumea vietăţilor mărunte şi universul uman
7.4 Reportajul .Lumea neobişnuită a animalelor

VIII. Ficţiunea istorică

7.1 Ficţiunea istorică
7.2 Aprecieri personale după lectura integrală a romanului Prinţ şi cerşetor, de Mark Twain
7.3 Vizionarea filmului Ivanhoe
7.4 Vizionarea filmului Troya
7.5Raportul ficţiune/ realitate în romanul istoric
Încheierea anului şcolar

Bibliografie

*** „Film critic. Revista de cultură şi informaţie cinematografică”

Alin Cristea Postmodernismul în cinema, Editura AquaForte, Cluj, 2001

C. Corciovescu, Cinema… un secol şi ceva, Editura Curtea Veche, 2003

V. Râpeanu
Călin Căliman Istoria filmului românesc 1897-2000, Editura Fundatiei
Culturale romane, 2001
Călinescu, G. Studii si conferinţe, ESPLA, Bucuresti, 1956

Călinescu, G. Scriitori străini, Ed. pentru literatură universală, Bucureşti, 1967

Drîmba, Ovidiu Teatrul de la origini şi până azi, Ed. Albatros, 1973

Gheorghiu, Mihnea Orientări în literatura străină, ESPLA, Bucuresti, 1958

Gheorghiu, O. Istoria teatrului universal, Ed. Didactică si Pedagogică,

Bucureşti, 1960
Jean Louis Leutrat Cinematograful de-a lungul vremii, Editura ALL, 2000

Marian Tutui Istoria filmului românesc, în Revista filmului românesc

Pippidi, D.M. Antologie de literatură universală, ESPLA, Bucureşti, 1956

Savel Stiopul Incursiune in istoria filmului românesc,Editura Antet, 2002

Vianu, Tudor Studii de literatură universală şi comparată, Bucureşti, 1963

Şcoala cu clasele I-VIII , Nr. 11, „Miron Costin”, Suceava

Profesor Ciuc Cristina Nicoleta
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
Literatură, teatru şi film- mijloace de comunicare artistică
Opţional la nivelul disciplinei limba şi literatura română
1 ora/ săptămână – clasa a VII- a

Nr. Unitatea de Competenţe specifice Conţinuturi asociate Nr. Săptămâna / Evaluare

crt. învăţare de ore Data
alocate
1. Textul -formarea capacităţii de a Prezentarea programei şi a 1 S1/ 13.09 – 17.09
individualiza opera prin
ficţional structură, temă, motiv,
obiectivelor
Dezbateţi tema
stilistică şi capacitatea de a proiecţiei vizionate!
stabili analogii; Vizionarea filmului Pulbere de 1 S220.09 – 24.09
stele , ecranizare după romanul cu
-cunoaşterea şi înţelegerea
mesajului operelor literare; acelaşi nume, de Neil Gaiman

-desprinderea valorilor morale Lectură selectivă după romanul cu

care îşi găsesc expresia artistică acelaşi nume, de Neil Gaiman. 1 S327.09 – 1.10
în acestea;
Structura textului ficţional

2. Fabula -cunoaşterea şi înţelegerea Lectură selectivă din fabula Ferma 1 S44.10 – 8.10
mesajului operelor artistice;
-desprinderea valorilor morale
animalelor, de George Orwel
care îşi găsesc expresia artistică Relataţi similitudi
în acestea; între întâmplările
-sesizarea la fiecare autor a Vizionarea ecranizării după fabula 1 din fabula Ferma
elementelor stilistice proprii; S511.10 – 15.10
- integrarea operelor artistice în cu acelaşi nume animalelor şi
circuitul valorilor naţionale şi pagini din istoria
universale; ţării noastre!
-dezvoltarea spiritului
interogativ-argumentativ despre
viaţă şi lume; Fabula- specie a genului epic 1 S618.10 – 22.10
3. Jules Verne- - cunoaşterea principalilor Aprecieri personale după lectura 1 S725.10 – 29.10
reprezentanţi ai literaturii şi
precursorul filmului universal;
integrală a romanului Douăzeci de
filmului SF mii de leghe sub mări
Completaţi fişa de
- compararea valorilor estetice în
lectură pentru
evoluţia acestora;
romanul Douăzeci
Vizionarea filmului cu acelaşi nume 1 S81.11 – 5.11 de mii de leghe
- realizarea transferului de valori
estetice, specific literare, în sub mări, de Jules
domeniul cinematografiei; Verne!
Alte ecranizări după romanele lui 2 S9/8.11- 12.11
- stabilirea de legături tematice Jules Verne S1015.11 – 19.11
şi de idei între operele artistice
studiate

4. Monologul - cunoaşterea principalilor Monologul ca discurs. Monologul 1 S1122.11 – 26.11

reprezentanţi ai teatrului şi ai
filmului românesc;
ca mod de expunere

- formarea competenţei de a Vizionarea unor monologuri 1 S12/29.11- 3.12 Realizaţi un

aprecia opera de valoare la susţinute de Horaţiu Mălăele şi monolog luând ca
nivelul textului original;
Dem Rădulescu exemplu
- integrarea fenomenul literar în un actor consacrat !
fenomenul cultural-istoric prin Vizionarea altor monologuri celebre S13/6.12-10.12
conexiuni cu istoria artelor în istoria cinematografiei româneşti 1
(teatru, cinematograf);

- lărgirea sferei de interpretare a Abaterile de la normele limbii 1 S1413.12 – 17.12

formelor de comunicare artistică literare într-un mesaj ascultat
prin nuanţare filozofică;

Adecvarea elementelor nonverbale S15/20, 21.12-

1
la mesaj 5,6,7.01

5. Lumea - cunoaşterea principalilor Sceneta

reprezentanţi ai teatrului şi ai
teatrului filmului românesc;
- formarea competenţei de a
aprecia opera de valoare la
Vizionarea ecranizărilor dupa D-l 1 S1610.01– 14.01 Realizaţi o piesă de
teatru sau o scenetă
Goe... şi după Bubico de I. L.
după
Caragiale un model consacrat!
 nivelul textului original;
-lărgirea sferei de interpretare a
formelor de comunicare artistică
prin nuanţare filozofică;
-desprinderea valorilor morale
care îşi găsesc expresia artistică
în acestea;
-sesizarea la fiecare actor a
elementelor stilistice proprii;
- integrarea operelor artistice în
circuitul valorilor naţionale şi
universale;
6. Filmul de -cunoaşterea şi înţelegerea
mesajului operelor artistice;
animaţie
-desprinderea valorilor morale
care îşi găsesc expresia artistică
în acestea;
-dezvoltarea spiritului
interogativ-argumentativ despre
viaţă şi lume;
Piesa de teatru Creaţi-vă propriul
Vizionarea ecranizării Cuibul de 1 S1717.01– 21.01 decor pentru
evoluţia scenică!
viespi( realizată după piesa de teatru
Gaiţele, de Alexandru Kiriţescu)
Alcătuiţi un eseu cu
Sceneta şi piesa de teatru- 1 S18/24.01- 28.01 titlul
Teatrul românesc-
asemanări şi deosebiri
privire retrospectivă
şi ataşaţi-l în
portofoliul personal.
Regizori şi actori. Piesa noastră de 2 S1/7.02- 11.02
teatru S2/14.02- 18.02
Istoricul filmului de animaţie 1 S3/21.02- 25.02
Vizionarea filmului de animaţie Ice
1 S4/28.02-4.03
age 3
Filmul de animaţie-Cocosatul de la 1 S5/7.03- 11.03 Relataţi situaţii
Notre Dame, ecranizare după concrete din
romanul cu acelaşi nume, scris de existenţa voastră in
care aţi întâlnit
Victor Hugo
contrastul dintre
aparenţă şi esenţă!
Contrastul dintre aparenţă şi esenţă 1 S6/14.03- 18.03
Quasimodo- un personaj de
actualitate 1 S7/21.03- 25.03
Tipologii de personaje în filmul de
1 S8/28.03- 1.04
animaţie
7. Din lumea -cunoaşterea şi înţelegerea Aprecieri personale după lectura 1 S9/4.04- 8. 04
mesajului operelor artistice;
celor care nu integrală a romanului Colţ Alb ,de
Relataţi întamplarile
cuvântă -desprinderea valorilor morale Jack London
surprinse în romanul
care îşi găsesc expresia artistică Colţ Alb ,de Jack
în acestea;
London.
-sesizarea la fiecare autor a Vizionarea ecranizării Eight Below 1 S10/11.04- 15.04
elementelor stilistice proprii;
- integrarea operelor artistice în Realizaţi un reportaj
circuitul valorilor naţionale şi Lumea vietăţilor mărunte şi 1 S11/26.04- 29.04 foto în format
universale; universul uman electronic şi
prezentaţi-l colegilor
-dezvoltarea spiritului voştri!
interogativ-argumentativ despre
viaţă şi lume; Reportajul .Lumea neobişnuită a
1 S12/2.05- 6.05
animalelor

8. Ficţiunea -lărgirea sferei de interpretare a Ficţiunea istorică 1 S13/9.05- 13.05

formelor de comunicare artistică
istorică prin nuanţare filozofică;
- cunoaşterea şi înţelegerea
mesajului operelor literare;
- dezvoltarea spiritului
interogativ-argumentativ despre
viaţă şi lume;
Aprecieri personale după lectura
1 S14/16.05- 20.05
integrală a romanului Prinţ şi
cerşetor, de Mark Twain
Relataţi întâmplările
Vizionarea filmului Ivanhoe 1 S15/23.05- 27.05 surprinse în romanul
Vizionarea filmului Troya 1 S16/30.05- 3.06 Prinţ şi cerşetor, de
Mark Twain
Raportul ficţiune/ realitate în 1 S17/6.06- 10.06
romanul istoric

Încheierea anului şcolar 1 S18/13.06- 17.06