https://biblioteca-digitala.

ro
la filmul Pldurea apînzuraţilor 1'tl care k
tenniaat r - t . regizoral Lina Ciulei ..._
ti iatupret al -aia dia rolurile priaeipaJe
- căpitaaal J[lapb.

Graţiela Albini JÎ Ema.oii Petn11 ia -

care jutifieă tithal filmulai Slrutul (...pa
LaciaD Brata).

Da m:om: ' dieie ttia Şoseaua Nordul ·: •

cadra"-~
· -- . i-.cţiei
Colea c i - pla
Biata,........ .
Diaici.

Viorica Fare„, actriţă la Teatral de stat dia

Tg. Mllftf ti Ilarioa Ciobaaa ia -al film
al r-.izoralai Ma-le Marcu, Cartierul ve-
seliei.

https://biblioteca-digitala.ro
TRIBUNA PELICANULUI ALB
Mihai IACOB
CONCEPŢIA ŞI
._Ai se pare că iniţiativa revistei
l"I „CINEMA" de a organiza o
discuţie cu tema „Regia de
film şi contemporaneitatea" este
interesantă. Ea poate fi rodnică
„pentru toată lumea" şi ln special
pentru creatori. ln acest sens, aş
remarca intervenţiile lui Lucian
Bratu şi Dan Ionescu, cu singura
rezervă că am fost surprins să
constat la un cineast cu experienţa
şi cultura lui Dan Ionescu o des-
părţire nefirească a contribuţiei
regizorale de creaţiile actoriceşti,
cînd se ştie cit de dependentă este
activitatea actorilor de regie. In
acelaşi timp găsesc că slnt mai
puţin profitabile acele consideraţii
tn care unele e{litete insuficient
argumentate cahfică filmele -
după criterii care pot părea subiec-
tive - aşa cum se lntlmplă ln in-
tervenţia tov. Eugen Barbu. (In in-
tervenţia tov. Eugen Barbu mai
surprinde neplăcut şi indelicate-
ţea tonului cu care este tratat
Gopo. Cit priveşte afirmaţii de
felul „nu mai munceşte" , acestea
stnt nedrepte şi apariţia lor. re-
gretabilă) .
Se discută foarte mult despre
cl1utt'b-ile regizorale ln sine şi despre
talentul pe care fiecare şi-l doreşte,
tl vrea ln creştere, ln continuă
perfecţionare . Dar, tn toate marile
opere, modalităţile noi de expresie
apar numai după ce, ln prealabil,
creatorii lor au îndeplinit anumite
condiţii primordiale, fără de care
arta cinematografică riscă să ră­
mlnă un joc steril executat ln cel
mai bun caz cu inteligenţă şi
meşteşug.
- Ce ar fi, deci, primordial pen-
tru regia noastrd •de film?
- Capacitatea regizorului de a
https://biblioteca-digitala.ro
CALITATEA REGIEI
avea o concepţie , o atitudine pro-
prie consecPentit asupra problemei
pusă în discuţie şi calitatea realizdrii
acestei concepţii. In general, tn
filmele noastre, concep ţia re~izorală
şi atitudinea proprie a realizatoru-
lui se manifestă mai ales tn stabi-
lirea premiselor, enunţarea temei,
introducerea ln atmosferă şi tn
acţiunea filmului. tn secvenţele
introductive, regizorul face dovada
unei reale forţe analitice şi descrip-
tive. Filmul Comoara din V aduZ
Vechi al lui Victor Iliu, de pildă,
are tn prima parte secvenţe deosebit
de reuşite, cum este aceea a spar-
gerii brazdelor de pămlnt, ln care
lupta omului cu natura nu mai e
doar luptă pentru recoltă, ci capătă
semnificaţii multiple şi subtile,
transformlndu-se lntr-un fel de
competiţie fără finalitate imediată
care dă un relief neaşteptat carac-
terului şi destinului oamenilor,
tntr-o manieră amintind, aşa cum
s-a mai spus, de Bunuel. Filmele
noastre păcătuiesc atunci clnd o
asemenea concepţie proprie lipseşte
sau clnd calitatea reflectării ei nu
este constantă- iar în sensul acesta
poate fi citat şi Strl1inuZ. Eroii
filmelor noastre aduc de obicei cu
ei o lume de idei interesantă: An-
drei Sabin din' Strl1inuZ - tema
inadaptabilităţii lntr-o societate
tn care eroul nu găseşte nici o certi-
tudine; Prisac, personajul filmului
Comoara din Vadul Vechi - setea
atavică de îmbogăţire a unui om
cu o voinţă excepţională sau Nea
Matei - A fost prietenul meu -
preocuparea luptătOrului care-şi
vede visurile ţmP.linite, de a se
face ctt mai util noii socie.tăţi
ş.a.m.d, ln dezvoltarea premiselor.
ln rezolvarea cazurilor umane inter-
vin tnsă elemente facile, adiacente,
regizorii par să-şi piardă pe parcurs
personalitatea, se mărginesc să
povestească mai mult sau mai
puţin corect ceea ce se mai tnttm-
plă, rămtnlnd tn sfera epicului.
Filmul se mulţumeşte să nareze,
iar semnificaţiile filozofice şi uma-
ne ale povestirii - fie că se dimi-
nuează, fie că dispar sau devin
foarte simpliste, reduse la nivelul
unor titluri elementare.
ln Comoara din Vadul Vechi,
spre final, reacţiile umane ale
personajelor principale nu mai
reflectă o ~tndire artistică ln stare
să generalizeze, să valorifice des-
tinul eroilor, tn ceea ce are el mai
propriu şi inedit. Analiza psiholo-
gică cedează locul acţiunii conduse
„ex machina" şi expediate fără
prea multe complicaţii. De ase-
menea, elementele de frescă socială
din Străinul, oriclt ar fi de semni·
ficative şi necesare, nu se potsusţine
fără firul conducător pe care n
oferă cazul omenesc abordat iniţial.
- Eate, se fare, o deficienţi}. a
scenariilor regizorale, care uneori
nu Palorificl1, nu amplifict! cinema-
tografic, potenfele temelor şi frazelor
literare.
- Cred că e vorba, mai degrabă, ·
de tnsăşi concepţia regizorală şi
de ideea operei respective.
- Dar concepţia, ideea, pot st!
rtlmlntl nişte intenţii abstracte dac4.
decupajul regizorului nu reali:etud
un anumit grad de inPenJie artistic4
proprie - adePt'b-ata creaţie cinema-
tografic4, tn care detaliile rePela·
toare ale cadrului, ale interprett'b-ii
puse tn lumint! _.printr-un decupaj
adecPat, pot st! fie definitorii.
(Continure în pag. 4)
1
COMOARA
DIN
semnificaţie metafizicll., nu stnt ex-

VADUL VECHI
presii ale unei forţe exterioare. ln·
Comoara din Vadul Vechi, oamenii şi
natura suferă, slnt copleşiţi de se-
cetă ( acţiunea se petrece în 1946, în-
tr-un sat din Moldova) - iar cerul
lnsuşi iradiază o lumină intensă de
crepuscul, uniformii.; cerul e deco-
lorat ca după o uriaşii. combustie
cosmicll., şi nu este un element care
completează peisajul, ci devine o
prezenţă aparte ln imagini de o
f:ra:museţ.e aproape stranie.
Dacă ar fi să stabilim filiaţii cu
şcoli şi curente din istoria cinema-
tografiei care au acordat un rol
expresiv, dramatic şi filozofic re-
laţiilor eroului cu spaţiul, s-ar
- să pomeni m mai lntti şcolile
·ce şi expl'l!ltionismul german,
care a co ceput decorul (ln sensul
al termenului) ca avlnd un·
cţi.onal . U compuneau lnsll.
te ln care omul lşi citea
ca şi cum -ar fi privit lntr-o
:l fel de nlnstrll.inare"
omen ti se manifesta
pera suedexului Stiler,
tai ArM, prin repetarea
-- unui vapor prins Intre
·, avertizlnd asupra impa-
exploratorilor, iar ln filmul
- Lupu Pick, Şina, un leit-motiv
al paharelor care se sparg sublinia
ideea fragilităţii v1etii umane .
• ·e-am apropia mai mult amintind
de westernul american clasic (Ca-
PGkada fantasticii a lui John Ford
e una din pasiunile lui Victor Ilfu) .
Eliberată de povara simbolicll.,
natura apare tntr-o v iziune mai
realistă, ca un martor viu al acţiu­
nii - prezenţa sa sporeş te tensiunea
dramaticii. şi dii. grandoare fapte-
lor eroilor - dar ea rămtne tntr-un
plan secund , sep arată de destinul
pe care:l „contemplă" . Realizatorii
mexicani (Fernandez-Figueroa, cu
MacloPia, Rio E scondido şi altele)
se întorc lntructtva cu faţa la

Ion (I. Caramltru) ueo.nde o vo-

lnil t.enaee şi o rad dlsponlbllHatAI
sutleteaaei.

https://biblioteca-digitala.ro

expresionism. Stilizarea luminii
compune tn filmele lor un cer negru
cu nori a.lbi, care tntregeşte peisajul
fi tnchide perspectiva, „atlmlnd"
implacabil deasupra existenţelor
terestre.
Ideea unei predestinări lipseşte
cu desll.vl~ire din filmul lui Victor
Iliu . Sftrş1tul tragic sau dramatic
izvorăşte tn exclusivitate drept
consecinţă a actului voliţional ini-
ţia.t de omul care vrea să iasă din
ordinea naturală a lucrurilor, sfi-
dtnd-o. De aici şi sensul sancţiunii
finale. Ambiţiei ctrciumarului Ohi·
ţă de a strln!fe bani cu orice preţ,
periclitlndu-ş1 propria viaţă şi feri-
cirea familiei (Moara cu noroc),
ti corespunde ln Comoara... furia
acaparatoare a lui Prisac, înavuţi­
tul nesătul care vrea să profite de
secetă şi de ignoranţa sătenilor
pentru a aduna mai mult. Efortul
său sălbatic de a smul~ pămlntu­
lui secltuit, argatului, cailor şi
sieşi ultim.a urmă de vlagă, ignoră
limita tnslşi a condiţiei umane. ln
Comoara ... nu este tnfăţişată, cum
s-a spus, „lupta omului cu natura".
Tema - eminamente socială şi
umanistă - e de fapt aceea a luptei
omului cu sine hisuşi. Nu tn sensul
nobil al autodeplşirii, ci al auto-
distrugerii individului consumat
de un individualism extrem.
E antologicii. secvenţa tn care
Prisac şi argatul său Ion ară pă­
mtntul împietrit. Autorul nu şi-a
propus sl demonstreze doar cit de
vitregă şi dramaticii. este lupta
pentru existenţii. !din acest punct
de vedere, apropierea de filmele
lui Bunuel este discutabilă, fiindcă
se pare că re~izorul spaniol accen-
tuează tocmai asupra acestui ultim
aspect, tn Los OlPidados şi altele).
Eroul lui Victor Iliu - preluat
din nuvela „La Răzeşi" de V. Em.
Ga.lan - se supune unui supliciu
sat1U1ic pentru a se sustrage dra -
mei obşteşti, scontlnd noi profi·
turi, ln timp ce totul tn jur, trll.ind
sub imperiul secetei, „tnţelege"
totuşi sl-şi urmeie drumul firesc.
Natura tmpărtăşeŞte soarta omului
şi omul pe a naturii. Cerul rămlne
incolor (imaginea - Uheorghe
Fischer), praful irizează lumina,
de parcă aerul s-ar rarefia, iar
peisajul ar t1i un proces de subli·
mare, plmlntul e sftşiat tn brazde
imense ca după un cata.clism, co-
pacii-desfrunziţi şi lnnegriţi, caii
- osteniţi şi taciturni. Excelent
cadrul tn care Prisac se aşa.ză la
picioarele ca.lutui, lingă cărută,
iar Ion-argatul bea apă din căl·
dare o dată cu animalul . rămas
la plug. Un consens unanim grav
guvernează imaginea. Vtntul nu
bate „şuertn~", ca sl „exprime"
suflul tragediei, ci adie doar ca o
pulsaţie ăbia. simţită, intermite~­
tă ... O severitate extremă ln com-
punerea realistă a cadrului, o
rigoare nedesminţită a detaliului
autentic ln iveşminte şi recuzită.
Actorul - Ştefan Mihlilescu-Brăi­
la - este tn unul din acele momente
tn care (ca tn „Ascensiunea lui
Arturo Ui") ne lasă să lntrevedem
dincolo de gestica efervescentă,
prin chiar t~işul privirilor sale -
ochii unui om trist asistînd la sftr-
şitul convulsiv al personajului odios
cu care are aerul că se confll'.Ddă.
La Moara cu noroc reproşam lui
Victor Iliu o :Vllfl'A undă de fatalism
care se făcea .simţită . tn universul
lnchis ·ai eroilor sll.i. De data aceas-
ta, momentul istoric diferit 11
ajută pe regizor să descopere
„luminişuri", zone de umanitate
de o rarii. tramparenţă şi o noul
vitalitate. Cuplul Aniţa-Ion (Ma-
riana Pojar şi Ion Caramitru) este
unul din cele mai revelatoare
elemente ale filmului. Tinerii nu
par Ins!!. veniţi din altă lume . Nimic
neverosimil, nici un contrast vio-
lent. ln tabloul acesta, to.a te ele-
mentele slnt fli.cute din aceeaşi
pastă, strălucirile şi lntunericul
se îmbini!. şi se suprapun, lntr-o
tulburll.toare mişc~ de planuri.
Aniţa - Mariana Pojar - e ctnd
ingenuii. şi naivii., clnd enigmatici!.
şi bănuitoare, avlnd intuiţia aproa-
pe stranie şi obsesivă a crimelor
lui Prisac. Sub blajinătatea sa
visătoare, Ion - Ion Caramitru,
ascunde o voinţă tenace, o mare
https://biblioteca-digitala.ro
Cuplul Anlţa- Ion (Marlanâ Pojar
fl Ion Carainl&ru) eate unul tlln eele
mal revelatoare elemente ale fll· ·
mulul.
disponibilitate sufletească. ln pre·
-zenţa celor doi, aparatul devine
mobil, li ocoleşte, cadrele slnt
lungi, tnvll.luitoare, contempUnd
farmecul şi graţia celor doi eroi.
Brusc, Victor Iliu !şi relev!!. o
laturi necunoscută şi, dupll. Comoa-
ra tlin Va.Iul Vechi, marea sa voca-
ţie pare să fie aceea de a face
tilme despre tinereţe.
Ceea ce reuşeşte mai puţin este
integrarea a.cestui cuplu tn acţiune.
In genere, rebi.ţiile dintre perso-
naje, confruntarea lor, stnt defici-
tare. De la lnceput, ctnd Prisac
şi Ion vin pe drumul colbll.it către
Vadul Vechi, imaginea şi decupa·
jul las!!. ln umbră raporturile dintre
ei. Personajele par să-şi fi interzis
a comunica unul cu altul, ca şi
cum ar fi separate fiecare tntr-un
clopot nevlzut de sticlă. Chiar
atunci clnd rostesc replici, acestea
nu-şi ating ţinta, rămfn suspendate
tn gol, oamenii auzindu-se parcă
numai pe ei lnşişi. E şi senzaţia
dialogului dintre Prisac şi sora sa
(Corina Constantinescu). Actriţa.
este continuu ln afară de rol, pen-
tru cil. vorbeşte fll.ră adresă. Ptnă
la un punct, această izolare sui-
generis a oamenilor e justificată
11 aemniflcativil, attta timp cit
reacţiile fiecăruia dintre ei slnt
puse tn luminii.. Dar adesea nu li ae
detaileazll. expresia, atribuindu-li-
se o asprime uniformă, gesturi
extreme şi ieşiri caricaturale, cum
se tntlmplă uneori ln cazul lui
Prisac. A fost o idee ingenioasă a
regiei distribuirea tn acest rol a
unui actor care sll. nu domine prin
masivitatea şi forţa sa fizică, ci să se
insinueze prin mobilitatea sa per-
petuă. Linia de joc a lui Stefan
Mihll.ilescu-Brll.ila e însă pe alocuri
lipsită de nuanţe. Personajul !şi
etaleazll. de la tnceput, tn pripii şi
ostentativ, duşmll.nia tmpotriva
tuturor şi spectatorul riscă sll.
rămlnil doar cu imaginea unui chip
congestionat vlzut ln treacăt. In-
spiratll. tn unele momente, muzica
devine la fiecare apariţie a lui
Prisac grotesc!!.. Talentatul şi
subtilul compozitor de muzică
modernă care· e Tiberiu Olah n·a
intuit de data aceasta concepţia fi
stilul lucrării - atlt de strălucit
ilustrate de către regie ln clteva
secvenţe - şi a compus o partituri
Dlltrlbuhea ID rolul Iul Prlsae a unul aetor eare al nu domine prin ma.
1lvltate, el al se insinueze prin mobllltatea sa perpetul (Ştefan Mlhlllescu·
Brilla), a fost o Idee lngenloui a regiei.
de cele mai multe ori pur ilustra·
tivl. Fără sl observe că asemănarea
este doar aparentl, compozitorul
a luat peisajul ciudat şi drama din
film ca şi cum ar avea aceeaşi
factură cu cele din producţiile
hispanice puse sub semnul exotis-
mului strident, al efectelor prima-
re, prea puţin revelatoare.
Tandreţea celor doi tineri rămtne
lntr-o măsurii. virtuali!.. Aici se afla
o sursă de poezie intensă şi drama-
tici!. poate prilejul suprem de
lmphmre a filmului. Cuplul fiind
cel mai sensibil punct din acest
univers, trebui• sl recepteze şi să
retrăiască tntreaga draml multipli
a secetei. Or tocmai tn acest plan
esenţial, leit-motivul filozofic al
filmului lipseşte. Se fac simţite
unele hiatusuri tn dramaturgie ti
decupaj, de unde şi unele gesturi
aproape de netnţeles, cum e fuga
Aniţei prin noapte, ca să caute
comoara iluzorie. Fll.rl rol consis-
tent, cei doi tineri interpreţi,
deosebit de înzestraţi cu talent şi
expresivitate, n-au uneori de ales
declt Intre un joc oarecum incolor
lon Caramitru) sau uşor afectat
l Mariana Pojar). Făril suport rsiho-
ogic e tn consecinţă şi gestu fina.I
al lui Ion clnd vrea sll.-1 omoare pe
Prisac pentru a-şi apăra dragostea.
Recunoaştem totuşi tn modul
cum Prisac !şi primeşte ,,sancţiu­
nea" aceeaşi modalitate de a con-
cepe dreptatea ca şi la eroii din
„Nil.pasta" sau „Baltagul". Justiţia
nu se -face prin acţiuni spectacu-
loase. Răzbunătorul nu se pripeşte,
ştiind că vinovatul se va trăda,
f,iindcll. fiecare apă vine la matca
ei şi omul la teapa lui. Se vădesc
tncă o datl marile eotenţe ale
acestui film, izvortte din viziunea
autentică şi inţelepciunea proprie
poporului.
Un prolog şi un epilog din zilele
noastre precizează perspectiva fil.
mului. El devine, implicit, o măr­
turie vibrantă a tranllformărilor
structurale care s-au produs ln viaţa
noastră tn ultimele decenii.
Filmul se refuzi unei judecăţi
globale, pripite şi convenţionale.
Bogat!!. ln valori autentice, Comoa-
ra... alll.tură pieselor de bazl cris-1
talizate tn forme de o raril frumu-
seţe, altele fn care talentul original
şi subtil al meşterului nu s-a rea-
lizat lntr-un mod reprezentativ. Ea
solicitil ample exegeze, lntruclt pune
tn lumină una din şansele majore
de lmplinire ale filmului romJnesc.
V•l•rl•n SAVA
~ ·
 - Sînt lucruri care ţin de pro-
fesionalismul şi talentul regizo-
rului. lnainte de asta, at vrea lnsă
să mă refer la o altă condiţie
primordială pentru arta · noastră,
la adevărul de viaţă lnfiiţişat , pe
C!U'8 eu consider că 11 reflectă ln
primul rtnd ade11tlrul sentimentului.
Cu alte cuvinte , dupii părerea mea,
ln primul rînd este necesar o
interpretare veridică, se cer sen-
timente adevărate, actori care să
trăiască „just" aceste sentimente,
să şi le transmită reciproc şi să le
comunice publicului. ln acest sens,
TRl•M PllmlLll ILI referindu-ne la filmele supuse dis-
cuţiei, există reuşite actoriceşti
- care, repet, nu silit numai reu-
şite actoriceşti, ci slnt reuşite
cinematografice - ln Tudor, Un
surls !n plinii. partl şi ln prima
parte a filmului Comoara din
Vadul Vechi. Fireşte că nu putem
trece nici peste interpretarea izbu-
tită a unor secvenţe din Dragoste
lungii. de-o seartl. ln acelaşi timp,
în aceleaşi filme şi ln celelalte,
există şi o anumîtă doză de con-
Mihai IACOB venţionalism pe care spectatorul,
dacă se obişnuieşte cu el, li acceptii
uneori, dar aceasta scade totdeauna
nivelul artistic al operei. Se creeazii
atunci senzaţia unui fals pe care ,
CONCEPŢIA din păcate, în majoritatea filmelor
noastre, li amplifică fundalul uman
şi plastic. Interpreţii principali
trăiesc într-o ambianţă de cele
ŞI
mai multe ori amorfă , ln care figu-
raţia rămlne figuraţie , fără bio-
grafie , fără personalitate. ln Tudor,
- Adicil. profesionalismul
gizoral.
- Calitatea regizorului de a po-
vesti tării greşeli, cinematografic, o
anumită întlmplare ... Ce înseamnă
fără greş.eli? Există nişte legi pre-
cise tn cinematografie, care trebuie
cunoscute şi respectate. Ele se
referă tn primul rtnd la decupaj.
Nu poţi filma din orice unghi şi nu
poţi lega Intre ele planuri filmate
arbitrar. Trebuie respectat racordul
de m işcare ş i e de dorit siiexiste o
legătură Intre centrele de atenţie
ale unei suite de încadraturi. Pe
lingă acestea, m işcarea în cadru
şi succesiunea cadrelor au rigorile
lor, care ne permit s ă rece ptăm
exact, ln ciuda elipselor montaju-
lui , plasarea personajelor ln decor,
raportul spaţ ial dintre ele, sensul
mişcării lor . 1n cele mai compli-
cate secven ţe din Orson Welles,
nici o clipă personajele nu „sar"
dintr-un loc lntr-altul şi tot timpul
avem s e n zaţia 11eridicului geogra-
fic. Faulkner tşi făcuse o hartă
fictivă a regiunii unde se desfăşura
acţiunea romanelor sale. E ceea
ce lipseşte în aproape toate filmele
noastre. Exemple pozitive nu voi
da, fiindcă e normal ca filmele pe
care le producem să fie deasupra
limitei profes ionalismului. Dar
chiar în filme foarte apreciate,
cum e Tudor , se lntllnesc secvenţe
ca aceea în care turcii vor să-l
intercepteze pe erou ln drumul s ău
spre Viena. Spectatorii nu reali-
re-
- A avea talent tn regia de film
lnseamnă dupli. părerea mea .s4
,iii stl alegi. S ă alegi din foarte
.multe lucruri : din nenutnăraţi
actori - un actor , pentru un anu-
mit rol , să alegi d in toate unghiu-
rile de filmare pe cel mai interesant
şi mai potrivit, din detaliile pe
care ţi le oferă viaţa - pe cele mai
semnificative, din dublele pe care
le-ai filmat - pe cea mai bună,
din ideile care Iţi vin şi soluţiile
care ţi se propun - pe cele mai
indicate, din modalităţile de poves-
tire cinematografică - pe cea mai
adecvată subiectului, şi din pro·
pria personalitate să poţi şi să ştii
să alegi elementele care au o va-
loare generală, tipică. Capacitatea
de a alege, aceasta este definiţia
pe care aş da-o talentului, o de-
finiţie discutabilă, desigur.
- S-ar mai putea 11orbi despn
capacitatea de a inventa ... ·
- ... Da, se înţelege , dar cred
cil., pentru a nu complica discuţia,
ceea ce ne interesează pe noi este
nu doar să descoperim talentul şi
să-l definim, ci mai ales cum anume
să-l perfecţionăm. Una din căi
ar fi cea a analizei atente şi necru-
ţătoare cu sine lnsuşi a filmelor
pe care le realizăm şi care ne defi-
nesc. O detaşare obiectivă şi lucidll.
care să ne ajute să vedem ce tre-
buie să eliminăm şi mai ales ce
avem de împlinit. Ctt anume din

CALITATEA de pildă, ln secvenţa proclamaţiei

de la Padeş , masa Îăranilor nu e
suficient individua izată . Inter-
REOIEI preţii personajelor episodice care
intervin subliniind cuv!ntarea lui
Tudor, rostesc replicile foarte fals,
ceea ce are un dublu efect negativ,
anihillnd lntr-o măsură impresia
pe care o produsese apariţia şi
cuvintele eroului şi repercutîndu-se
şi asupra momentelor care urmează.
Adevărul sentimentului este deci
periclitat nu numai pe porţiunea
cit durează propriu-zis ln interpre-
tare falsul respectiv.
- AJi amintit cit actorii, ca şi
decoratorii, depind de regie. Dar,
tn afarll de elementele care „depind"
de ea, regia are preocuptlri şi obli-
gaţi i ale ei, proprii, se pare, hottlrl-
toare pentru valoarea de ansamblu
a unui film.
zează tn acest episod amplasamen-
tul nici al unora, nicjl al altora, nu
înţeleg direcţi a tn care se desfăşoară
atacul sau contraatacul, din pri-
cinile sus-menţionate . Vreau de
aceea să subliniez, ca fiind o ches-
tiune fundamentală, că la noi se
tinde uneori a se sări peste această
etapă profesion ală, se discută mult
şi academic despre căutări , fără
ca tnain te sii se fi atins nivelul
corectitudinii.
- Se poate oare proceda
„ln etape"?
- Este necesar ca înainte de a
se ajunge la virtuoz i tăţi , să fie
bine cunoscu t alfabetul. Etapa
următoare e aceea a virtuozităţi i,
a măestriei , a calităţilor artistice
în care intervine şi ceea ce se
numeşte · 1n mod curent talent.
Ce lnţeleg eu prin talent?
filmul pe care l-am realizat repre-
zintă împrumut şi ce este nou în el,
exprimlnd crezul nostru artistic
şi filozofic. O altii cale ln cultiva-
rea talentului şi fructiljcarea lui
.este îmbogăţirea culturii cinema-
tografice, cercetarea altor creaţii
valoroase, receptivitatea la ceea
ce este nou şi interesant şi mai ales
transfigurarea acestor elemente prin
optica proprie creatorului !n cauzii.
Observarea atentă a fenomenelor
aşa, vie ţii contemporane, analiza lor
şi capacitatea de a vibra la procesele
la care as istăm. Un contact strlns
cu pictura, cu muzica şi literatura,
asimilarea lor şi, poate, eventuale
discuţii ln revista „CINEMA" .
Rubrică realizată
de Valerian SAVA

RENE ALLIO .Bătrlna doamnă nedemnă"

este o foarte scurtă nuvelă
de Bertolt Brecht care va
servi ca temă pentru de-
butul tn regie al unul ttnăr
$1 decorator . de teatru, cola-
borator apropiat al Iul Plan-
chon şi Gattl , Ren6 Alllo .
de curajos · pent ru a tncerca .scandaloaselor" apuc ăt ur i
·această experlen tă , lntr-un al e b ătrlnel doamne . Acest a
moment ln care cinemato- a fost sensul general al con-
grafia francez ă nu p ărea v orblrll pe care am solici-
preocup a tă decit de produ- t at-o Iu l Rent Alllo spec ial
cerea de comedll bulevard ie- pentru cititorii revistei . ci-
re.
Este oare necesar s ă a-
n ema ".

BĂTRINA
Originar dln Marsllla,
Ren6 Alllo are Init.la! o ror-
matle de pictor . Mal ttrzlu
e voluează spre teatru, deve-
nind unul dintre cel mal a-
preciaţi decoratori. Paralel
DOAMNĂ MIDIMNĂ
-cu activitatea de plctor-
scenog'raf, el realizează şi un
scurt-metraj Intitulat Cd·
piţa, a cărui actlune se
petrece ln timpul ocup aţiei
germane .
Ren6 All lo s e gtndea d e
multă vreme la . Bătr lna
doamn ă" a Iul Brecht p e
care spera să o poa tă ecra·
nlza tntr-o zi , transpuntnd-o
tntr-un med iu care să- l
fle ramlllar, ad lcl cel a l
Mars ll lel cop lllrlel sale . A
trebuit să aştepte m„1 bine
de 2 an i lnsa p!nll. să gtuu-
cA un prod ucător suficient
Ren' Allio : ,,Si nu ui-
thn ci subiectul reclami
un limbaj cinematogra·
fic"-
m lntl m pe scurt nuvela Iul
Brecht care ·nu co mport ă
mal mult de clt eva pagini?
Ea are drept cadru un or ă· trece
*
- O primă lntrebue I ţi
prin cap de lndaU c e
şei german de prin 19 20. t e gl ndeştl la ecranlurea
O· bătrln ă doamn ă , rămasă piesei brechtlene. Cum se
văduv ă la, r esp ectabll a v ir-
poate străm uta o ,.aetlune•
care are drept ea an ora-
ată de 72 ani , refuză să adop- şe I german al u Uor "l O,
te o purtare fir e ască pentru
or ice femele la vlr!'t a el. a- !ntr-o - P ari
llan.UJe ln I 64?
nlall că 1ltna-
dică să Ună seama de con- gntlcă I istorică a
v e n ienţele ş i morala curente.
L i b e r ă să fac ă aşa corn o
e din nuvela
ene foart e lm-
tale capul, ea trile;,"te d ~ dv cred c ă mal
bunul p lac rări u eeari ~ t.I este fa l1ula : rap-
rerea nlmbnl, ldnl„plal t d n bUrtn ă do amnă,
la urm, prlclat dr eTehtlad llltr-u o med iu tn
ln orişel. Da~ atl ia - dr
senltate, U:U ~:mele „ en! llle de ordin
• fa.mlll al, au un rol
;ie preponderen t, adop-
faee de fa: t d -
s111De piru.a ..-1e JI plllA la Ll "111 -odată un comporta-
cele ma.I el Dr ·• lncompatl bll cu crl-
Pe ett de -15.l .I llm- ittillr aplicate l ndeobşte oa-
p edi! e nuvela tn f J i. ,... de vlrsta el. .. După de oameni prea puţin favo-
conUnut, pe „ut de dii ~ mea, ace astă rabull , rizaţide soartă, care mun-
a de venit a daptarea ciu1112- ~ şl astlzl, lnt reaga cesc mult, la care structurile
t-Ograt ică d in cauu ..,lllat- sa I 1. Ar putea tl trans-
băr li mediului lntrodmt ~ P ln numeroase alte m::l~\a~~s{~a~!r~nc~~~:~m:
Alllo, precum şi d ID p r lrlm U l momente din Istoria le . morale "(moşteni te de
d e pl as ăr i i epocii care a ~ tempo ra n ă, atlta vreme la morala creştină) apasă
sitat ec hival enţe pe măsnra cit descrie o pătură socială tncă destul de puternic .

https://biblioteca-digitala.ro

„GHIOCEII"
ŞI SCENARIUL DE FILM
Disputa cu privire la Importanţa scena-
riului eate - .la modll" şi 1-ar putea
ca extinderea el la domeniul filmului de
animaţie al fle socotltl, la prima vedere, o
tncercare sttnlace de a glaf cu orice preţ
un aublect de discuţie. Din pileate, multe
dintre acurt-metraJele produse plnll acum
lndreptlţesc tn mod obiectiv aceaatl extin-
dere şi ne obligi chiar al retlectll.m cu aerlo-
zltate la altuaţla oarecum 1\ngularl a aec-
• torului reapectlv, ln care prezenţa unul
scenarlat pe un generic este lpcl o paalre
rarll .
Cum ae explici aceaţ fenomen? SI fle
oare mlnultorll condeiului lpcapablll al
ofere regizorilor temele tl Ideile necesare
unor filme de plpufl şi desep animat? Sl
,datl alntem nevoit I sl-1 aocotlm doar plrta• '
fle oare apeclflcul filmului de animaţie un
obstacol de netrecut ln calea unei colaborlrl
continue fi eficiente a scrlltorUor cu studi-
oul de apeclalltate?
Dupl plrerea mea, explicaţia trebuie
clutatl tntr-o anumltl Inerţie care trlneazll
o
Q
z
o
„z
au clzut ulterior. E adevlrat el Io film ae III
vorbette tl ata cam mult, dar toartecele
re1lzorulul trebuia al opereze acolo unde
replica nu era esenţlall. De llltfel, cuvintele
nici n-ar fi rost de aJuns . lntreaga dramatur-
gie a filmului ae cerea orientau. aattel
•„
Incit al sublinieze ldela amlntltl. '
AJuntl alei - tl ţlnlnd seama de faptul
el, dupl discuţia despre scenariu, revista ::t
~
.Cinema• a lansat o discuţie despre regie
- e cazul al ne lntreblm : ln ce a oonstat
contrlbutla regizorului George Saldel la
elaborarea scenariului pe care li aemneazl A
lmpreunl cu autoarea povestirii? Deocam- . I
la escamotarea Ideii de bazl. Părtaş -
pentru el Mioara Cremene nu poate fi
z
total absolvltl, fle tl pentru simpla renun-
ţare. Sl clutlm atunci meritele' de scena-
~
rist ale regizorului tn sfera elementelor III
apecltlce ale filmului de animaţie?
ln aceaatl prlvlnţl, ml ae pare el nu se fo. ~
losette ln mlaura necesarii Imaginea pentru

tntelegerea clari a rolului scenariului, aoco-
tlt Inel drept un pretext pentr11- de multe
ori - doar pretinse vlrtuozltlţl regizorale .
ŞI, orlclt ar plrea de ciudat, voi lncerca al
exemplific aceaata tocmai cu Ghioceii -film
la al cirul acenarlu e coautoare Mioara
Cremene, cunoacutl şi apreclatl scriitoare
pentru copil.
Iatl, pe scurt, aublectul:
Dol omuleţi de zlpadl nec~esc tlrl al
vrea, Juclndu-ie, o blatl cloşrl zgrlbulltl,
care-l ameninţi cu venirea aoarelul. Curlotl
(?),el pornesc ln lotlmplnarea aoarelul- 101
al prlmlv~rll, pe care-l atteaptl cu nerlb-
dare vletlţlle p,ldurll.11 vld, se topesc şi ae
prefac Io dol ghiocel.
Urmlrlnd pe ecraa perlpeţ(Jle cam liniare
ale omuleţilor de zlpadl, lml apunellm cu
nemulţumire el parei llpaette ceva - 111a1
precis, el parei a toat eludat UQ lucru toarte
Jmportant. ŞI ml-am adua amlqte el
povestirea Mioarei Cremene, dupif,care a toat
scria scenariul, avea o Idee deosebit de
pregnantl: omuleţi! ttlu el lptllnlrea cu
soarele lnaeamnl pieirea lor, li cautl pentru
el li-e mlll de micile vletlţl ale pădurii.
Cred el nu e nevoie al Insist 111upra etlca-
cltlUl educative a acestei Idei. ŞI al nu ml
se rlpoateze el .moartea" omuleţilor ar fi
creat un aentlment aplaltor. Abia atunci
transformarea lor ln ghiocel ar fi clpltat
şi o pertectl Juatlflcare morali.
Se pare · el ldela aacrltlclulul conttlent
exlaţ• Jntr-una aau mal multe replici care
...I
a sublinia dinamic momentele nodale (lntll-
nlrea omuleţilor de zlpadl cu vletlţlle
pldurll - cu cloclnltoarea, cu Iepurii etc.).
ln schimb, se lnalatl prea mult aaupra
unor momente neesenţiale (vezi Jocul de III
la tnceput al omuleţilor de z~padl), ln
dauna unei construcţii echilibrate a fil-
mului. •...
•o
At adluga el se simte lipsa unor rezol-
vlrl de ordin plaatlc Ingenioase, Inedite,
care al destrame Impresia generalii. de
dllj4 11u. Imaginea este deseori lnclrcatl
cu detalii nesemnltlcatlve (vezi persistenta
ln cadru a urechilor lepuratulul) , lntr-un
aplrlt desuet, neconform nivelului atins A
ln filmul de animaţie modern .
Aceate obiecţii nu au ln nici un caz
menirea de a refuza filmului orice merite.
Se poate vorbi chiar de un oarecare progres
al regizorului taţi de filmele sale precedente,
Erorile aemnalate ln cronica lui Genu
Naum la Lacul ztnelor - neconcordanta
materialelor şi a culorilor etc. - slot mal
puţin vizibile. Rlmlne lnsl valablll obser-
vaţia privind simplificarea la maximum a
scenariului .parcl pentru a-ţi cere al nu
urmlreştl Idei tl acţiuni. .. ci doar tehnica
regizorului" (Gellu Naum : .Intenţii şi
reallzlrl", Cinema nr. 3/l 96t). Ne lntoarcem
astrei la problema enuntatl la tnceputul
-z
acestor lnsemnlrl, ŞI n-ar fi de )oe llpalt
de Interes al afllm tl alte opinii. u
"'
Ion HOBANĂ

,,Baaica mM piru ai
!! fi ţicnit ele-a binelea.
Merpa la cinema iar ru-
deci el este autlclent al
descrii cotidianul contem-
poran pentru ca toatl po-
vestea al-şi reglaeaacl acui-
neobişnuit din moment ce melor pe care el le-a pus la - Aş vrea al-ml apuneţi
:!t~:t:utr~~~~:t~n~Î :!!~~ ~:S~~ rfr~n\~':io1!T:~Ş1 ~~ ctteva cuvinte despre actori.
I-aţi tl alea?
dote povestite de un nepot greu - echivalenţe cinema- - Desigur. Numai el a-

„
rile rele llpmMH ci cele tatea el actualitatea ... al bltrlnel doamne care nu tograflce care permit re- ceştia alnt cunoacuţl mal mult
tloui f-ei jacaa clrţi - E vorba aici de Qltte cunoaete comportarea bu- crearea stilului brechtlan. de amatorii de apectacole te-
conatatlrl la care am ajuna nlcll declt din 1crl1orlle pe Extstl cartoane care al levizate tl de cel care urml-
ltacitirie fÎ lteaa rin multi dintre noi ln raportu- care un unchi (rlmaa lingi poatl echivala cu pancar- resc activitatea teatrelor
tot'!" (B, Bnclat). S1lrie
•i Malb Ribonb îDtr-o
rile noaatre zilnice, con1ta-
tlrl ale clror rldlclnl, greu
'"8i clin Bltrlna do am· ~:n~mul:· ·~rt:n~~1Wuf~i;
~:t1~\1~, ~~~~> lt1
lui Brecht?
construcţia
a:m::i ~~~ l~~~he~\~;ţi~~e .~~ t1~~
giol statice care al atragi
populare, ale lui Planchon
aau Garran, Bltrlna doamnl
~:r!I i:t';rg~eV't~~e, sl~~;
- Nu prea. Mal lnttl, atenţia aaupra anumitor lu-
ni nedemni. milenare, at1t de cotidian personajul. 'ia are privirea
cotidiene Incit scapi dese- ~~~~~~I esf:'~e
ori primului examen. De ce
;:;f el~~c~L Î~~~!.rc~n b:~!gr .~fee a~ar~t agerii caracterlatlcl persoa-
nelor mlrunte şi !ragile,
meargl la cinema. Sau atunci decor a modernei dumqea- =~r:~t~~~\!n o~I~~ c:z veaa~~ t\1~~1~t a~~!ez:l d\~~t Sf~
totuel aţi alea Marsilia ca tante1le, duritate la nevoie
dar tl tandreţe atunci clnd
trebuie al admiteţi el ta- voutrl .Doamne bltrlne"? culturi care poate Judeca .cadru" aşa cum actorii se abandoneazl„. Ceilalţi
ceţi un film ln care textul purtarea bltrlnel. Eu nu leşeau din acţiune pentru actori aparţin desigur ge-
literar original nu reprezln- cr;d° :t' 1n~n~~if~tr~o~:e:~
tl declt un punct ·de plecare. ~::i~':e~n~e°~~~:/8 ~~ !v':n~~!~f.8 i~on~l~~fi: dl~
g:::,. neraţiei celei mal tinere.
Printre el, Etienne Blerrl,
~:ct to:ra!n~:~~re ~~-:~::: cutgr~~t. ie:~:i:eee: ;.~.~n;;~ trebuia mal degrabl al-I tac scenl ale lui Brecht etc ... Malta Rlbovaka, Jean Boul-
voutrl a• vrea al dlsoutlm. Pe de altl parte, trebuit, ca r:i::;~.t.~t~l al :d·:c'' J~c~':: ~:t~3!. d~~l t~~i:!''A"e~rr::
•I am trllt la Maralll!l . .. se, FranQOls Malatre.
ml~;.~ai:ti ~~:!:~ °c~:1cier;
neam adineauri echlvaleazt .acandalul" al nu fle prea ~!~ln!~~c~W~~uENn i1 r:,!: ~~î:'c~':r~~::lr:>;:t~le ,!~!j
- De fapt cele ce vl, apu- locul tn oare ae destltoarl 1
vieţii cotidiene Iar apecta-
torulul nu-l rlmtne declt al
pentru mine cu a vl expune propice unei eventuale reu-
motivele pentru oare ae poa- x~:e~ 1Ptt:Oi:.1ie:1. dupl vlzlo• a~\~CJ~elC~~l:ţ~u~\ t~:~~~i tragi nltte lnvlţlmlnte din
te realiza o adaptare liberi ~::c~i.J~~l1i~ri°::;~~~~1 - Dupl cite lml dau tranapunlndu-Je, cam pre- comportamentul tleclrul per-
sonaj, al treacl prin prlama
~ .Bltrtne I doamne nedem- eama, doriţi al-I rlmlneţl matur, cinematografului. Ne
11e•. Subiectul nuvelei rund ~:"mfr~~ntl~aaclm~;l~~~I\ 1~ credlnoloa· lui Brecht mal pafte lnal pericolul de a cl- ~~~1\~~ fail' d ea~1feWt~1!n!I~
1 00

-Iatl decl\fondul nuvelei
Iul Brecbt. Totu,1, mal rl-
mlne de clalt, daci nem
a-o atrlmutim la &lua de
ail, .echlvlilenţete•, pentru
el nu mal eate ·de loc acan-
daloa ln 1964 de plldl ca
o bltrlnl de 72 de ani al
recucerirea llbertlţll de cl.- adaptarea , mea, · familia mult ln ceea ce Jul filmul dea Io tormallam . De aceea tuaţll de viaţii şi poate
tre penonaJul principal care doamnei Bertlnl eate orl1l- ID ur11ţ1, ea deolt ln lmpreallle cred el eaenţlalul, daci vrem al se recunoaacl cu o op-
4eafltoarl ln jurul lui (oind f:'L~,1f!a~~~r!!i ae;~t~ m~~!:
1
a cred. ctnd ~~n,:8~'::, ::11f~~e1~~~?~~:
reia oontact cu viaţa ce se tici la tel de crltlcl. Iar
,
Cupi criteriile adml1e o care ar tl putut toarte )!lne h evoci pe '!recht ettl cu u- preale utilizate de Brecht
aterlu fi la New York . urln'1 tentat 11-ţl lmaalned ln teatru, este 111. ne concen-
·~~a~:e~~1f !la\~e·~:::~ -Totutl nuvela lui Brecht n fel de cinema care al !le. trlm eforturile la nivelul
1
aceaata va fi dovada el Ren6
AUio tl-a atins ţelul. .•
&l-1 treacl pe allturl), cred e1te conatrultl deatul de
fbrechtlan" Io aensul tor- 1ublectulul, fabulei. F„n!;ols MAURIH

5
https://biblioteca-digitala.ro
 JEAN-PAUL
-BELMONDO
•ln fiecare dumlnlcl gă­
sesc la poartl vreo I o puşti
care ml aşteaptl, povesteşte
Belmondo, şi vor aă discute
cu mine. Despre ce? Despre
Sophia Loren. Brlgltte Bar-
dot? Da de unde. Vor să
vorbească despre box. Des-
~~ c~~î~ r:t:âpi:u?e.c~::
0
vorbirilor• trebuie al schimb
clteva .directe• cu cel mal
volnic dintre eh.
Actorul este membru al
unul club de box şi a par-
ticipat la numeroase me-
ciuri de amatori, dar nasul
nu şti-a turtit acolo, ci lntr-o
bătaie cu blleţll Inel pe
vremea liceului. .Norocul
meu tllndcl altfel mal tn-
groşam poate şi acum numl-
rul figuranţilor.• Acest naa
1-a creat mari dlrlcultăţf
ln teatru unde nu şi-a glalt
roluri pe mlaura (nasului)
dar a fost principalul argu-
ment ln cariera sa clnemato-
FiC~î!şuY:il°::':f ~ e~~l~lp~
f:f~ă aJ!'!~~rea.!!~ug:reş~
te toate femeile .•Vei ajun-
ge tot aut de departe ca şi
mine• 1-a apus 1ean Gabln.
f~ t\~t~?~~~n-:!~t ~= d~~~
Imediat gtndul la tllmele di-
nainte de război ale Iul Ga-
bln. Tlnlr este un tel de a
apune, pentru că a !mpllnlt
30 de ani, e căsătorit şi are
a copil ...
Tatll slu, un sculptor cu-
noscut, a fost foarte lntele-
gător cu elanurile actori-
ceşti ale flului. După ter-
minarea conservatorului,
fiindcă nu a luat un premiu
oficial - deşi colegii I-au
S~M~ :X~!n~T~I~~~ 1~
Belmondo nu a putut lotra
la Comedia Francezi şi a
trebuit al se aciuiască pe
lingă alte scene. A avut de
traversat o perioadă destul
r: re:~:i::~/1lr:i • i::~~rf:
1
deosebi de banii părlntllor.
A fondat o companie teatra-
lă cu Annle Glrardot şi Guy
Bedos. a Jucat Io provincie
şi nu a avut nici un fel
·de succes. 11 cunoaşte
pe 1 ean-Luc Godard pe clnd
acesta mal era critic cinema-
tografic, şlturneazl lmpreunl
un scurt-metraj. Dupl care
Chabrol li lncredlnţeazl ro-
lul imul cinic Io A doubl.e
lour. Dar lncă tnalnte de pre-
miera acestul film, Belmon-
do se lansează - şi devine
Ş:!~~~1f:~i: ~r~~U: dig~!~:
aonajul unul tlnlr vagabond
ln .cu sufletul la uurd al lui
Godard . Mal mult chiar, a
fost atlt de mult Identificat
cu rolul de vagabond Incit
nimeni n-a mal vrut sl-1 dea
al Joace altceva . Există chiar
şi un limbaj numit .belmon-
dlat• de către presa franceză.
Iar clnd, nu de mult, un po-
liţist 4-a dat cltlva pumni,
pentru el Belmondo a apă­
rat un nlpăstult de rigorile
legii franceze. toatA lumea
1-a lntrebat daci loviturile
g~~°J~1"u1~e dl'ndrm•~e1ev~;
aJunae celebre sau cetătea­
nulul oare s-a revoltat tm-
potrlva metodel()r poliţiste.
tn orice caz, Belmondo
eate preşedintele Federaţiei
actorilor şi se ocup! de do-
leanţele colegilor sll, Oind
aucceaorul lui G6rard Phlllpe
ln munca sindicală.
A Jucat tn peste 30 de fil-
me cu Bardot, Loren,.1eanne
Moreau, Claudia Cardinale.-..
A lucrat cu cltlva regizori
toarte buni tl a reuşit al
creeze unele roluri care să
facl apel la o gaml mal largă
a aptitudinilor sale actori-
ceşti. Totufl, el continui
al fle solicitat mal ales pen-
tru a Incarna tineri .brutali
cu Inima de aur", deşi cea
~ ~o':::•c:~~gf: f"n •te:::~
8
·film NQflena unei naţiuni.
şi 11,.1 facil al rldl cu la-
crimi pe spectatori.
Hennl ' HEHHEICKE
6
LIMITELE
·~-,~~~,_..._..f I LM.ULU:-,.1
!ncl din primii ani de la naşterea
sa, !llmul a fost chemat al ofere spec-
tatorului desfăşurări ample de eveRl-
mente, episoade grandloue ale latorlel
a clror oglindire ln teatru devenea -
datorit! rigorilor de con1trucţle - din
ce tn ce mal anevoloasl; clneaştl1 con-
statau cu ulmtre el le atl ln putlnţl all
dinamizeze tablouri, să le !Allnţufe sub-
til, sl reediteze - comprimau lntr-un
ceas ori mal mult - viaţa •I să re-
compun! atmosfera unor epoci trecute
cu mlJloace simple. Monument sublim
al glndlrll umane, tragedia .Fanat" a
lui Goethe este practic, de nejucat
cu textul complet, datorit& lungtmtt
textului (1>lesa lui O'Nelll .Din Jale
ae lntrupeazl Electra• · nu dureazl
mal puţin, reprezentatl) •I extrem de
rapidelor achlmblrl de decor pentru
care nu există .scene turnante• Pe mă­
sură. Ideal scenariu de tllm, .Fauat•
reclamă, convingător. tehnica de ne-
verosimilă mobilitate plutici a cine-
matografului.
Acelaşi lucru se poate spune despre
.Tragedia omului " a maghiarului Ml.-
dach ; ln piua, s-a dovedit că transpune-
rea mecanică a pieselor pe peliculă ne-
cesită o altă conceptle regizorală şi,
pentru actori, o tehnică Interpretativ!
nouă. (Sarah Bernard a rost o singur!
datl tlulerată : pentru un tllm ... ) O sete
de mişcare li mina pe autorii de film
spre efecte cinematografice cit mal va-
riate . Privim cu lndreptătltă curiozi-
tate filmele de lnceput şi slntem stu.
peflaţf de evoluţia personajelor (dis-
preţuind parei trucajele de mal tlrzlu)
goana pe străzi, cllătorflle pe acope-
rişuri de tren, ciocnirile automobilelor
hilare etc ... şi retrăim beţia celor care
gustau din • plin putinţa de a se .rlz-
buna• pe Inchizitorialele legi de timp
şi apatlu ale dramaturgiei clasice, eva-
darea ln vlată.
ŞI mal exista ceva tulburător: uşu­
rinţa cu care putea fi evocat Trecutul.
Orlclt de bine ar fi fost executate de-
corurile pentru premiera .Aidei" de
Verdl, ele erau profund ridicole. Mult
mal exact, mal sobru şi - de ce nu?
- ştiinţific procedau colegii Iul Willi-
am Shakespeare de la. Globus" care agă­
ţau acolo unde ar fi trebuit să fle un grup
d• arbori, o tăbllţl pe care scria .Pă­
dure• . Cineaştii constatau că simple de-
coruri din carţon şi din lemn căpătau,
filmate, un nimb de autenticitate, o
aură cenuşie cue le apropia de obiec-
tele reale. Construită la San Francisco,
o piramidă minusculă, de mucava, fll-
matl abil, putea al redeştepte ln spec-
tator Imaginea piramidei lui Keops.
Un domn de o magnltlcă nebunie crea-
toare, David Grlftlth, a compus prima
mare frescă a filmului mondial, Into-
1.eranld, ln care biblia era serios con-
curată. Străvechi clvlllzatll. cu dramele
şi monumentele lor, au fost evocate pe
pelicula fragilă şi - ln ciuda veacuri-
lor ori a mileniilor - foarfeca monteu-
ruI.ul sau, la P•ole 0 ţle, Inversarea role-
lor, puteau alătura unul moment pe-
trecut ln Babilon, altul din Egipt . .
.Ignorlnd" 11uperb calendarul şi geo-
grafia, Grlttlth a Intenţionat să 1pu-
nl .totul". •Dorinţa de a lnflptul,
vizual, o epopee a fost realizată. Me-
moria, cu meandre şi lntoarcerl ln
vreme, .cu suprapuneri de episoade !fi
ana un lnceput de reprezentare ln spec-
tacolul cinematografic. A devenit clar
ol ae poate reţine (şi fotografia) Timpul .
Acelaşi Grlttlth realiza o adevlratl ca..
podoperll cu tendenţiosul (ca tabull)
Elsenatelu avea al semneze ceva mal
tlrzlu al său Crucişdlor PotemAin, o-
glindi de o stranie vibraţie lmaglatlcl
a unei· revolte grandioase. E un film
https://biblioteca-digitala.ro
VIRTUŢILE
ŞI
fArl eroi, ori dacă ·vreţi, cu unul sin-
gur: !dela de revoluţie. Episoadele din
care e compua de•I, toate , apectaculoase,
nu ţlnte1e totutl , aensaţlonalul. Textul
Insertelor (era un film mut) era, am zice
azi, profund .lozincard•. lipsit de tn-
torsllturl etlllsttce. flrl .culoare", ba-
nal. 11181 cu totul exact, pnertnd emotll
superioare. Ochiul reţine toate fotogra-
fiile filmului dar - paradoxal - pe
niciuna, lntr-atlt de mlreaţă se Impune
gtndlrll Imaginea 1Ioball, lntr-atlt
e de dramatici acţiunea şi de credlblll,
atmosfera. Tehnica epopefl slujeşte
Cruclş41ondui, •I e de necrezut acum el
rumul putea fi realizat altfel de cum
este.
D laproportla dintre cantitatea de I-
magini .glndlte• de memorie şi cele re-
cepţionate concret-vllual e cople&ltoare
şi cineqtu au fost de totodeauna tentaţi
să realizeze succesiuni de tablouri tot
mal rapide . (Experimentele - ecran
total, ecran panoramic, ecran circular
- Justifică această atrlldanle).
ŞI filmul romtnesc de pionierat a u-
tilizat ca procedeu mistic fllmul-
frescll. Cele două filme cu acţiune con-
vergentă N•potii Gornistului şi Rdsar•
soar•I• se ambiţionau al Ilustreze a-
proape lntreaga Istorie a Romlnlel.
Insuccesul lor nu se datoreşte proce-
deului ca atare, ci tratlrll 1upertlclale
a evenimentelor, construcţiei schema-
tice, arbitrare, tonului afectat şi In-
terpretării desuete . Proiecţia rumului,
obositoare, concentra atenţia apecta..
torului asupra unor episoade nesemni-
ficative, lntretllerea firelor epice con-
Jliglndu-se cu pericolul pierderii cural-
vltăţfl. .
Turnat mal ttrzlu, Lupeni B9 a cu-
cerit aplauzele meritate ale publicului
şi a fost lncununat cu una dintre meda-
llfle de argint ale Festivalului de I~
Moscova. E cu deosebire clar că autorii
filmului au abordat subiectul pe care
şi-au propus al-I tfiatreze cu maximă
sobrietate. El au dat, cu lndrlzneall,
o Interpretare ştllnţltlcl evenimente-
lor Istorice care-şi aşteptau lntruchl-
parea artistici.. Lupmi u e un adevllrat
basorelief cinematografic ln care sute
de siluete, sugestive şi dlferentlate,
Ilustrează Idei majore , transformarea
plastică a unei luminoase pagini de
Istorie. Viaţa, Istoria reali, cu drama-
tlamul el cotidian, le-a oferit scenariş­
tilor aproape lntreg scheletul filmului
lor. Relatate succint cu o cronologie
precisă, evenimentele tragice din 1929
vorbeau, singure, spectatorului, păreau
,..secvenţe" de anticipare şi succesul e-
vocării a fost asigurat to primul rlnd
de renunţarea la tot ceea ce convenţio­
nal ar fi .llustl'at• revolta . S-au ln-
dreptat toate reflectoarele de concepţie
asupra momentelor pregttlrll şi declan-
şării grevei şi nlclodatl acţiunea nu e
oprită pentru a tngădul desfl.$urarea pa-
ralelă şi a altor momente secundare,
personajele filmului lşl lnacrlu propria
lor evoluţie ln fluxul epic general, ele
nu comentează, ci trllesc Ideile scena-
riului. Masa lncldl de mii de oameni a-
flaţi Io grevă polarliuzl ln Jurul el
tntreaga atenUe a Iubitorului de film.
Implacabfll, ea !şi afirmi. lmpotrlvl-
rea, drumul el are o măreţie de baladă,
Iar plastic Imaginea e de clulcă ln-
splratle picturală . !ml lngldul ~lteva
obaervatll :
Stăruind cu precădere asupra tablou-
rilor ample. preferlnd tonuri de tresei„
filmul suferă. - dramaturgie - de u-
nele lacune. E o prea mare distanţă
Intre modul ln care e portretl•atl _masa
greviştilor şi, Implicit, episoadele pro-
testului şi mal apoi ale slngeroasel repri-
mări şi deacrlerea vieţii peraona,Jelor
da G. TOMOZEI
centrale. Datorit& unor flreşt'I greutăţi
:~~~~t~::nte r~~BJ:lat~~~e::: : : :
::'~~fJ~~:r~t~~n:~.:.r'fvaM::~Ml~
lor •I Iul lmpreala de vechi. B ciudat,
dar 011 e:i:cepţfa lui Varp (Ştef111 Cili"
botăraşu). celelalte pel'IOna,Je conducl-
toare are grevei nu mal au, ln viaţa
lntlml, expresivitatea pe care o dove-
desc tn marile scene colective şi se vede
ol autorfl n-au pilltrat - epic - o
reap!J'aţle egall. Necesitatea de a ou-
prinde ln cadru, numeric, cit mal mulţi
Interpreţi ştirbeşte pe alocuri ceva din
concreteţea acttunllor, filmul cre1te ln
lntlndere şi ln adlnclme, dar primul
plan e neglijat. Prezentate diferenţiat
(ca text şi Interpretare), episoade de
miel lntlndere. dar de principali Im-
plicaţie dramaturgiei, ar fi 01llndlt
•I mal convingător epoca, ar fi aluJlt
tl mal bine actiunll centrale, 1ubllnllnd
cu mlJloace sporite, geaeaa actelor de
erolam.
Succes de aceleaşi proporţii, Tudor
a prilejuit o maturi operl de Interpre-
tare a personalltăţfl marelui conduclltor
al rillcoalel de la 1821. Folosind nume-
roasele (şi adesea contradictoriile) Iz-
voade ale Istoricilor noştri, filmul oma-
giază un luptltor a cirul principali
tărie constă ln capacitatea de a se tace
crezut şi de a-J tace pe oameni alL-1
urmeze. Secvenţe antologice ca: tna.-
polerea de Ia Viena a lui Tudor el a
Arlatlzzel, confruntarea Tudor-Brlnco-
veanu de la Tismana, scena beţiei ba-
nului (ln lntruchlparea magnificului
Vraca) ori momentul Intrării ln Palatul
domnesc de la Bucureşti, Juatlflcll ln.
teresul pe care publicul li manlfestll
pentru acest mm , atlt ln ţarll cit el
dincolo de hotarele el. Nu ne propunem
să reluăm laudele cu care filmul acesta
a fost lnconJurat . Recenta lui distinge-
re cu Premiul de stat (aliturl de Lupmi
u) e tncununarea unui 1ucces strlilu-
clt. Ceea ce dorim, acum oind luminile
premierii a-au lndepărtat tl e utul o
discuţie mal la amănunt, este al vedem
tn ce măsuri construcţia fllmulnl ae
Justifici . Dlntru lnceput, cred ci. pre-
zentarea fragmentari a unor .tntlm-
pllrl din marea rlacoall" ar fi fost de
neconceput; logică, deafăşurarea pe
spaţii ample a naraţiunii e condual cu a-
bilitate. Dar el aici, cam pe la Jumlta-
tea rumului, autorii par al-şi fi a-
mintit el eroii (Tudor ln apeclal) mal
au, ori ar trebui al aibll, o viaţi a lor,
Intimă. 11 reproşlm acestul film ln
e Actriţa aovletlcl Vta·
Artamane se preglteşte pen-
tru un nou rum Intitulat
Rach.t.Ze nu trebuie •d fi•
Ia111ale .• Noul meu personaj,
f1~1~~unea:i~r1::~\ ~~fe\'ec~
tualll, care dupl terminarea
llCOlll de Informatori eate
paraşutat! ln spatele Ger-
maniei hitleriste, cu misiu-
nea de a ana unde este baza
de rachete el clnd se preglteac
nemţii sile lanseze tmpotrl-
va Angliei... De ce este acest
rol toarte lntere114nt? Pen-
tru el are aspecte multiple,
r:::~~ t~r..:~~i''J!!lca~~~n~
şi de ·aentlmente: Proteslu-
n.e a li pretinde h!I Pearl
î~!fun~on~:~:~~l!~~~r·~!;
!:e~ 0 : a'i' ;~~ii/~~~~:1~
1 1
liric, 11ngaş. Pearl ar tl
putut tot aut .de bine al fle
o excelentl Institutoare, o
mamlL pliul de tand~"·.
Filmul deapre care n,e vor-
care obiectivitatea Istorica impune
f_~c~t;f,ee'nf:tm~~ex~u~J'rersi:;:~i\~~· î!
momentele 1pectaculoaee şi a neglijat
al ni-l evoce tl tn alte lpoataze ale
vieţii 1ale (acena de Ia Olt, cu Tudor
fi fata Jndrleostltl, e de-a dreptul lm-
poslblll prin falsul el lirism). Tudor
a foit un conducltor al mulţimilor ln-
nlmbat de multiple şi adesea neaşteptate
calltlţl. Tudor diplomatul, strategul

~:..r~~~ao~\ f:~l:~e ~~~~f:i~~~ ,:~I;::~~

1

prezentat pe ecran, o oarecare .blaJI·

nltate" nepotrlvltl unul blrbat cu
temperamentul llu dlmlnueazl pe alo-
curi caracterul ttllnţlflc al rumului.
Planurile generale tl cele particulare
nu 1e lnterfereazl flreac. Pentru a
clttlga apa ţi ul util ln care al foloaeaecl
mal multe date de1pre Tudor-omul,
1emnatarll genericului trebuiau 1l re·
nunţe la unele momente cu efect sin·
gular care dluneazl economiei pell·
culei. ·
naf1~:~uli1:::,.n1{~:h:n~Yu~:x~:~f!;î
nume de TltUt Popovlcl) llUttreul
oum nu ae .poate mal clar nece1ltatea
loloalrll ou Judiciozitate a procedeelor
tllmulul-fl'eacl. Prima serie e aloltultl
din mici eplaoade ln care facem ou•
nottlnţl cu eroii; cu umor şi cu capa-

:!~'~e~z~~i::t~t~l~t o~e::e:iie~\1:::~{!1
un cumul de date deapre epool tl per-
aonaJe, cu ·t otul remarcabile. J/'llmul are
tn prima lui parte ritm tl culoare,
deacrlerlle atnt precise, deoorurlle al-
cltulte minuţios şi, lucru lntemnat,
dincolo de firele care leaal evoluţia
celor ctteva figuri mal Importante ae
prealmte, urlql, prezenţa muelor de
oameni almpll •I cinstiţi. Un aer proae-
Plt pare al adie ln vechiul oraş. 1n
partea a doua tnal, tnrectatrlm cu
uimire o tchlm.J>are vlolentl a metode I
de oonatruoţfe. MaJorltatea personaJelor
cu care ne-am familiarizat ln seria
prlml nu mal lntreprlnd aici declt ac-
ţiuni 1poradlce, nemaljuatlflclnd am•
pia . punere ln temi"; se stlrule asupra
acenelor de mul tn care (spre deosebire
de Lupeni) eroii naraţiunii se pierd.
Impersonali . Uriaşul numlr de figuranţi
care umplu atrlztle oraşului, ln final,
par veniţi din alt film, prezenţa lor
nn e, dramaturgie, pregltltl. Detaliile
ae pierd tl tn ciuda dimensiunilor a-
ceatel fretei, efectul artistic e adesea
telznt .
Socoteac el ae Impune o mal atentA
atudlere a virtuţilor şi limitelor m-
mulnl fl'e1cl despre care, evident, nu
cndem el e universal-valabil, chela
de boltii a 1ucceaelor. Vrem mal multe
filme cu .prim-planuri", facllltlnd
obterTarea datelor palhologlce ale eroi
lor, filme cu puţini actori dar cu o bo- ·
pţle eplcl de lntlmpllrl, filme con-
temporane despre oameni şi viaţa lor.
Modalitate neaplrat necesari pen-
tru o cinematografie tlnlrl, fllmul-
trucl pare 1A1I fi trăit Ia noi momentele
deatrlluclre. E firesc al Ie cerem cineaş­
ti.lor eternul .mereu altceva•. ŞI tn
poezie, omul moderu Iubeşte mal
mult exprlmlrlle conclae, sintetice,
poemul de largi respiraţie e tot mal rar
practlcat. Poate nici o altl artl nu are
uit de evidente aflnltlţi cu poezia ca
filmul. Desigur, critica nu poate Im-
pune ori aboli procedee care atnt ori
n.11 toloalte de o ltre slujitorii direcţi
al fllmnlul: reglzQ.r.1, scenarişti, In-
terpreţi. Dar poate al sugereze I
legerea distribuţiei pentru un viitor film ln-
Acepe sll devinll pentru cinematografia noastrll
o problemll la fel de importantll ca cea a scena-
riului ori a regiei. Regizorii au poposit mai des
ln slllile institutelor de teatru din Capitalll
şi Tg. Mureş . Şi rezultatele n-au lnttrziat sll
aparll. Tinereţea a plltruns pe platourile de
filmare aductnd cu ea acel suflu de pasiune,
acea efervescenţll care-i este specilicll. Talent
şi farmec, doull cuvinte peste care uneori se
trece prea uşor cu vederea, şi-au regăsit preţui­
rea binemeritatll. Arta actorului de film şi-a
ctştigat astfel dreptul la comentarii mai substan-
ţiale dectt aprecierile standard !Acute la sftrşit
de cronici.
Ar trebui sll lncepem cu debuturile din cea
mai' recentll premierll romlneascll., Stritinul,
dar slntem informaţi de redacţie cil un alt
articol din acest numllr se. referll la jocul ac-
torilor din acest film comentlnd pe larg in-
terpretllrile lui Ştefan Iordache, Gheorghe
Dinicll şi Şerban Cantacuzino, ca şi reapariţia
mereu surprinzUoare prin noutate şi farmec
a Irinei Petrescu tn rolul Soniei.
Clltre alte valenţe ale artei interpretative par
a tnclina Ion Caramitru şi Mariana Pojar, cuplul
foarte potrivit ales de regizorul Victor Iliu
pentru filmul Coln()ara. din Vadul Vechi. Primul
şe profilează ca un actor apropiat tipurilor de
eroi meditativi, !liră a fi lnsll lipsit de capaci-
tatea de a exprima stliri dinamiee (ceea ce şi
..tace tn filmul discutat) ; · cea de a doua are o
vioiciune stllplnitll, o preferinţll pentru accen-
tele grave, dramatice. Ambii tineri stăplnesc
o rostire frumoasă a cuvlntului, ceea ce desigur
le va permite la viitoarele roluri sll-şi tmbogll-
ţeascll, tn nuanţe, replica.
Adolescenţa pu este zugrhită tn filmele
noastre artistice numai tn momente de încor-
dare, momente care solicitll resursele tragice
ale interpreţilor, ci şi tn episoade ul)de liricul
se tmpleteşte cu faptul cotidian. Eroinele din
La 11trsta dragostei, Ca.sa. netermina.t4 sau Anotim-
puri obligă la mult firesc, la multll sinceritate.
Autorii celor trei filme (Francisc Munteanu,
Andrei Blaier şi Savel Stiopul) au ştiut să gă.
seascll acele actriţe care sll nu aiM doar calita-
tea de a fi „apariţii noi" pe ecran, ci sll poatll da
viaţll unor personaje veridice. Ana Szeles (La
11trsta dragostei) are suavitatea, cllldura, delica-
teţea pe care o cere eroina aliată la prima dra-
goste. Gesturile şi privirile ei nu aratll cochetll-

beşte Via Artamane ae tur-
neazA ln prezent ln studiou-
rile .Aletaandr Dovjento•
din Kiev, de realizatorii
Anton Tlmonlaln şi Alebel
Svaclko, dupl un 1cenarlu
cu multe accente autoblo-
araflce al lui Piotr Zagre-
belnl.
e Zilele acestea reglzo-
~1 d!la ~~~n~F~1 Gf:~~~:~n
1 - turnatl tn lntreglme ln
Ulmului Frumoasele familii,
dupl un scenariu propriu.
Actorii aleşi pentru a Inter-
preta cele patru epl1oade ale
tn Strado preriilor allturl
de 1ean Gabln) va lnterrreta
rolul principal tn unu din
acheclurlle noului film pe
care-l d lrlJeazl Mlchel Draoh
dupl un soenatlii ·1em11at
de Pierre Benthey şi .1 . P.
Grenier, Buneiş compor14ri.
Parteneri: Edwlire Feulll&-
re, Francis Blanche, Polret,
Brlaly şi Serrault.
e Antoine Bouraelller, ac-
tor şi vechi director de tea-
tru, termini zilele acestea la
Paria fllmlrlle primului aln
lung-metraj ln oare va apare
~:li:'i~~~ cd1~to;:1~~r ·~1 s~::
1
glei. Filmul se lntltuleazl
Morie-Soleil şi are ca pro-
1;~~ni;;:n&Te c8:1<;,'..",::~a o~;
este Jacques Charrler (din
Baboii• p lea.:4 Io r4zboi).
ealeProiecte
ţie
de coproduc-
atudlourllcr de la So-
~1: ~~~l~!e:1!11,~~i1!m!:
latcrlc Intitulat O•eminle,
Iar o flrml auatrlacl a pro-
pus un contract pentru o
producţie - tot latorlcll
Bulgaria.

~
povestirii olnematoaraflce de data aceasta va interpreta
(care are oa teml familia un rol ou totul deosebit de
anrprlnsl!. aub diferitele u- ceea ce a fliout pini acum:
peote caracteristice vieţii Marie Solell e1te animatoa-
moderne) slnt Annle Glrar- rea un ul bar de noapte din
4ot , Sandra Miio, Anita Cahors : clntl, danaeazl, are
Etberg, Toto şi Amedeo pirul platinat şi apucllturl
Nazzarl. - al apunem - ciudate. O
Daniele Delorme neoblşnu­
ltll, foarte departe de Fan-
e Marle-Joa6 Nat (pe care tine din Mizerabilii . Vedeta
cititorii noş~rl au vlzut-o masculini care li dl replica

7
https://biblioteca-digitala.ro
 rie, ci sinceritate. Foarte aproape de glndurile
şi sentimentele eroinei, Ana Szeles aduce pe
ecran un bun portret al adolescenţei senine.
Valeria Beciu (C!J8a Mterminali1.) a fost pusă
ln faţa unui personaj mai complicat, care caută
răspuns la lntreblri fundamentale legate de
tema fericirii. Chipul tinerei are adesea serio-
zitatea pe care o solicită întrebările grave, dar
el ştie să poarte şi un ztmbet delicat, să exprime
bucuria clipelor de destindere'. Din păcate
Magda Popovici, interpreta pe care a gA.sit-o
Savel Stiopul pentru schiţa adolescenţei („In-
certitudini"), nu a ajuns la o trăire destul de
convingătoare a rolului. Personajul din acest
ultim film este lipsit de contururi precise dato-
rită unei insuficiente mobilităţi a chipului şi a
unor gesturi foarte puţin expresive ale actriţei.
ln privinţa felului cum au fost jucaţi eroii,
filmele amintite nu ne fac să reţinem realizări
deosebit de valoroase. Şi Barbu Baranga (La
1>lrsta dragostei) şi Valeriu SA.ndulescu (C!J8a
Mterminatit) se dovedesc a fi lucrat destul de
puţin asupra rolurilor date, mulţumindu-se
să exprime doar exterior (ln cazul celui dlntli) Cei care erau prea cruzi ln clipa
revoluţiei ca să fi putut participa
fie prea forţat (ln cazul ultimului) stări sufle- la rregătlrea ei, dar care n-au fost
teşti care se cereau a fi oglindite cu mult mai

PERSPECTIVĂ
atl de nevlrstnici Incit să nu simtă
mare intensitate. ln jocul lui Cornel Dumitraş, chemarea flăcării de Iodată ce a
partenerul Magdei Popovici din filmul Anotim- izbucnit, se vor regăsi ln filmul
puri, se constată o mimare a firescului şi o ste- Str/linul. Autorul scenariului a
trăit vremea des:ere care scrie, regi-
reotipie a expresiei. zorul nu. De aici, divergenţa prin-
Comediile solicită hazul, receptivitatea la cipală di.tltre ei, probabil nedeli-
umor a interpretului. După mulţi ani ln care,
dincolo de talentul lui Iurie Darie sau Ion
Dichiseanu comedia: romlnească n-a mai desco-
perit nimic nou, iată că Geo Saizescu ne-a
ASUPRA ROLUR-ILOR berată: Titus Popovici a urmărit
procesul de cristalizare a persona-
lităţii eroilor săi .Pe măsură ce ade-
renţa la revoluţie le sporea con-
ştiinţa de sine, Mihai Iacob a
oferit (ln filmul Un suri$ tn plinit 1>arll) reve- retras treptat interesul său figuri-
laţia unui talenl. deosebit de sensibil la umorul lor principale, pentru a plana
popular - Sebastian Papaia:ni. Deşi debutul
acestui actor avusese loc, cu mult succes, ln
Partea ta de vini!, totuşi gama variată a posibi-
ÎN asupra mişcării generale. De la un
moment dat, pare că istoria !şi
urmează cursul independent de
protagoniştii ei reali, care se ano-
lităţilor sale interpretative este pusă Io valoare nimizează.
mai ales ln ultimul său film. Papaia:ni are sim- Cea mai bună parte a filmului
ţul poantei, stăpîneşte tehnica gestului semni- (cea mai masivă) se alcătuieşte din
ficativ, caracterizant, ştie să atingă graniţa asimilarea ln forme moderne a
substanţei personajelor, din for-
care desparte comicul de tragic. După un Suri$ mularea acestora ca oameni ai unei
tn plinit vari!, Papaia:ni se dovedeşte un actor realităţi foarte .dinamice. Cele mai
pregătit pentru orice gen de roluri la care ar atrăgătoare figuri slnt ale tinerilor.
fi solicitat de cinematografie. ln acelaşi film, Andrei Sabin e un mic univers de
partenera sa, neprofesionista Florina Luican, idei şi emoţii pe care o mare energie
le vlnturll fără lncetare rrovoclnd
nu aduce ln afara acelei prospeţimi caracteris- zbuciumul necurmat a lntregii
tice tinereţii, o contribuţie sufieientă la înche- fiinţe. El caută febril răspunsuri
garea portretului Lioricăi; tinerei debutante şi clnd i se :eare că le-a af)at re-
li lipseşte dezinvoltura şi ritmul pe care le solici- simte o bucurie tot atlt de crlncenă
tă comedia.
pe cit e durerea de a constata, mai
tlrziu, că se lnşelase. Tulburat de
Slnt actori sau actriţe pe care filmul artistic lntlia dragoste, adolescentul e cu-
romlnesc i-a înregistrat to fugă, Io roluri nu fundat ln reverie pe insula pustie;
foarte valoroase, i-a uitat o vreme pentru a-i toate glndurile sale se lndreaptă
către fata iubită; pentru el, ea se
regăsi, mai lntli cu mirare apoi cu satisfacţie.
află acolo, ln penumbrele crlngu-
Ne mulţumim cu un singur exemplu, cel al lui şi ln apele argintii, ln norii
Ilincă i Tomoroveanu. Am revăzut-o (după călători; clnd încordarea minţii şi
debutul din 1960, cu filmul Mlndrie) Io reali- sufletului său ajunge la un punct
zarea lui Horea Popescu Dragoste lungit de-o maxim, Sonia aparede neaşteptate,
searit. Să se fi schimbat atlt de mult de la un aevea, materiaiizln visul. Poezia
intensă a clipei e admirabilă, ca
film la altul? Avem mai degrabă sentimentul şi sărutul pur care-i uneşte pe
că partitura dramatică care i s-a oferit de data tineri, ca şi tăcerea. lor prelungită
asta spre interpretare i-a soljcitat 1 din plin - căci însuşi faptul că slnt acolo,
calităţile artistice. Tlnăra actriţă dovedeşte lmpreună, spune totul. Dar uite- .
posibilitatea de a dezvălui, din priviri şi ges- rior, Andrei se va rupe cu violentă
de această dragoste neurmată de
turi, frămlntările lăuntrice ale personajului, lnţelegere. Tot astre!, după temera-
are spontaneitate, ştie să dea accente potrivite rul discurs de la serbarea şcolară,
textului. · se va odihni, rezemat de o coloană,
Filmele aria,te ln prezent pe platouri sau to destins, cu o oboseală fericită şi
exterioare (Intre care Cartierul veseliei, Şoseaua un zlmbet vag adresat celor pe
care-i presupune alături de el.
Nordului şi Neamul Şoimdr~tilor) anunţă nume Acasă însă U va aştepta prima ·
, noi de interpreţi care pornesc pe drumul afir- dintre dezamăgiri, nelnţelegerea
mării ln cinematografie. Va fi bine dacă regizorii tatălui, şi tlnărul se va închide. iar
Studioului „Bucureşti" vor continua să-şi con- ln sine, lnstril.inat ~i dur. Vocaţia
actorului debutant tefan Iordache
centreze atenţia asupra .tinerelor talente din se manifestă, cred, n stilul energic

ITRAI IUL
institutele de teatru. Alături de maiştrii ai şi direct de afirmare a eroului, ln
scenei şi ecranului romlnesc, studenţii şi absol- capacitatea de a concentra stările
venţii acestor instituţii de cultură !şi vor face sufleteşti ln manifestări puţine şi a
simţită participarea la mersul lnainte al filmu-
fi tot timpul la subiect. Bruscările
ln comportare definesc bine indivi-
lui romlnesc. dualitatea aceasta inadaptabilă la
Al . RACOVICEANU o lume străină şi posedlnd o forţă

8
https://biblioteca-digitala.ro
care n-are deocamdată cum se
cheltui. Lucian Varga se delimitea-
111. prin neaderenţa la revoluţie
trll.ind o draml profund&: toate
tncerclrile sale de a•fi crea legă­
turi cu lumea lnconjurltoare rl-
mln vane. Şerban Cantacuzino a
reţinut tristeţea funciară a perso-
najului şi monotonia lui - aşa
cum, probabil, o lnregistrează
ceilalţi. Ar mai fi fost de relevat,
poate, involuţia tragică a persona-
JUlui lntr-un proces teribil (căci
rlmtne plnă la urmă adevăratul
„străin"). Sonia nu oscilează intre
cei doi tineri, ci 11 iubeşte cu fer-
voare pe Andrei plnă la capăt, iar
Irina Petrescu demonstrează cu
supleţe şi printr-un joc elegant,
meditativ, cu tă.ceri grele şi priviri
adlnci, că nici nu ar putea fi altfel.
Enigma, de netnţeles pentru ea, a
bărbatului acesta voluntar şi mereu
ln luptă, precum şi spectrul unui
trai greu, cu care nu-i obişnuită, o
îndepărtează de el. 1\,etriţa ştie
lnsă să sugereze vag că, într-o zi,
tinerii s-ar putea regăsi. Atrăgă­
tori şi veridici, cei trei tineri nu
stnt tot timpul legaţi Intre ei, cum
se lntlmplă, impresionant ln ro-
man; de la o anume etapă a acţi­
unii, stnt priviţi separat, ce.ea ce
slăbeşte vigoarea tabloului.
Cele mai complexe figuri ale
filmului mi se par Octavian Sabin
şi senatorul Varga. Ştefan Ciubotă­
raşu a urmărit extrem de atent
traiectoria spiritUală attt de sinu-
oasă a acestui funcţionar cu o viaţă
interioarll. bogată, capabil de mari
sentimente dar suportlnd mereu
dezavuări şi tnfrlngeri ale căror
cauze li stnt necunoscute şi ·care-i
macină treptat mtndria, voinţa.
Actorul are o mişcare interioarll.
năvalnică şi ln expresia lui se
citeşte efortul tenace al bătrlnului
ceferist de a-şi salva demnitatea.
Intrarea lui în coloana de manifes-
tanţi este pe deplin firească. ln
exultanţa personajului se i;imte şi
raţiunea personală a gestului: ta-
tăl şi-a tnţeles şi regăsit fiul.
Masca hieratică a politidianului
Varga e construită cu fîileţe şi
consecvenţă de George Calboreanu,
păstrată mereu neschimbată cu toa-
te furtunile care se abat asupra
personajului. El rămtne mereu egal
cu sine lnsuşi, părtnd a cunoaşte
cu anticipaţie evenimentele şi a le
stăplni, asumtndu-şi dreptul de a-i
judeca pe toţi şi de a conduce.
Cred că actorul a găsit cu .totul
remarcabil momentul dezvăluirii
faptului că ln spatele măştii nu e
nimic: e clipa clnd i se demonstrea-
ză scurt acestui bătrln şi şiret
sforar cll. istoria li refuzi de-acum
lncolo pentru totdeauna, rdapull•
urea ln treburile obşteşti. Varga
se reazemi pierdut de zid, dez-
umflat, interzis, cu faţa boţitl ti
ochii rătlciţi, istoria sa personali
s-a isprlvit.
Cel mai intiiresant şi mai sub-
stanţial erou aHilmului este comu-
nistul Jurcă. El apare tlrziu tn
acţiune şi are relativ puţine de
spus şi de făcut. Dar talentu excep-
ţional al lui Gheorghe Dinicl
conferă o vigoare exponenţiali
neobişnuită acestui luptltor, repre-
zentant al maselor. Replicile sale
cad tăios, definitiv, gesturile slnt
măsurate, zglrcite, dar cu adresl
precisă, privirea sfredelitoare, ho-
tărlrile rapide - aşa cere situaţia
revoluţionară. El polarizează toate
energiile latente din lumea filmu-
lui şi le dă direcţie, sens, tncarntnd
decizia lucidă de care era nevoie
acum. E cu adevărat eroul acestui
moment istoric şi ideea regizorali
de a-l proiecta, cu zlmbetul cald
şi deschis, pe imaginea mulţimilor
tn marş e, aici, fericită căci sim-
bolul e justificat de tnsăşi struc-
tura personajului.
Slnt mulţi actori ln distribuţie.
Te reţine o schiţă de profesor a lui
Costache Antomu şi alta a lui Nae
Roman. De asemenea onctuosul şi
perfidul preot desenat de Fory
Etterle. O trlsil.tură de violenţă
verde, bine filtrată prin morgă
provincialll. 11 tace hotabil pe
directorul liceului (N. Mihuţă).
O apariţie ironizată cu suavitate e
lntreţinuta consilierului Varga
(Cleopatra Melidoneanu - hotil.rtt
prea frumoasă şi gingaşă pentru
un asemenea personaj dar cu o
intuiţie remarcabilă a rolului).
Un portret succint, sugestive cel
al stupidului consilier Varga
(G. Măruţă).
Ca şi ln alte filme, şi aici slnt
interpreţi care doar prez:in.ut rolu-
rile, alţii care reprez:in.ut personajele
şi puţini care creează oameni.
Regizorul tşi are partea sa la
munca fiecll.ruia. Dacă ritmul gene-
ral n-ar fi atlt de tărăgănat, defec-
tele teatrale ale multor actori ar
fi mai puţin supărătoare. Lipseşte
adesea tăietura rapidă, alternarea
energică a cadrelor, schimbarea
insolită şi revelatoare de unghi -
care modelează disponibilităţile
actorului tn raport cu necesităple
ecranului. Să·i urăm regizorului, a
cărui lnzestrare e ln afară de
lndoială, să se implanteze mai
categoric tn profesie, ln ceea ce
priveşte lucrul cu interpreţii.
Valentin SILVESTRU
https://biblioteca-digitala.ro
dlmlr Busov Intenţionează
al transpunl pe ecran nuvela
....w lui Puşkln, Frdmlnloreo.
•Filmul tn culori, pe pell-
z
w
cu!IL de 70 mm, va descrie
trumu1eţea sălbatici a Ier-
nilor ruseşti, trumuseţea o-
>
u mului rua şi, poate, va a·
.,,
Juta pe spectatorii strlllnl
w aă lnţeleagă mal bine .e·
nlgmatlcul" suflet slav• -
Lily ZOGRAPHOS mll.rturlseşte Busov.
N-AVEM
CINEMATO-
GRAFIE,
AVEM
UMOR Luchlno Vlscontl pregl·
teşte turnarea unul nou rum
St•l•I• r414citoar• din Ursa
În Grecia, fiecare om care
are o anumită sumă - Mor•. Ca Interpreţi şi-a alea
suficientă - de bani poate
să devină producător. ŞI pe Claudia Cardinale, 1ean
lşl poate permite tot ce vrea:
pentru că vrea, pentru că Sorel şi Tab Hunter. Su·
doreşte, pentru că lnten· blectul relatează exodul că­
tlonează să-şi dubleze capi-
tre oraş al unei vechi fa-
!:~~~: S~eJ":,\ ~u~~ !~e~~~i
0 1
mică Introducere aU lnţeles
milii din Voltera, atras! de
că ln Grecia, deocamdată posibilitatea de a-şi · clştlga
cel puţin, nu există cinema-
tografie. ln loc să se ridice mal uşor plinea zilnică.
nivelul producţlllor, el sca-
de, eşueazl ln tllme comer-
ciale. Flnalmente, se ajunge
Ia realizarea de pelicule care
nu ating nici măcar o cali-
tate de ordinul dol şi care
ln nici un fel nu pot satis-
face sau Interesa un specta-
tor, chiar mediu. Singurul
public care să Ie mal suporte
poate fi găsit ln provincie
unde nu vin altfel de filme.
Acolo se lngblt toate naivi·
tătlle servite ln sos melo·
dramatic, cu multe lacrimi
şi cu putină minte. Dar nu
publicul este vinovat: ni·
meni nu face nimic (chiar se
străduie să facă contrariul)
ca sll.-1 educe.
· Valuri ale tlnerlloţ reali-
zatori apar din clnd ln clnd
unii d Intre el vădind chiar
talent. Majoritatea lnsă au Mlchel Bol1rond a ter-
tolba plină cu visuri, even·
tual şi cu pretenţii, dar cu minat de curlnd filmul Cum
n Ici un ban. Aşa Incit au
de ales: ori nu vor lucra ni- 14 I• mdriji cu un prim-mi·
ciodată şi deci vor abandona
nulru, lnceput 1n Iunie-.
~~r~eX!~~l. :xf~e~'i~\~~t~~~~
11
Interpreţii principali: Pas·
ducătorllor-patronl care ae
amestecă tn toate şi nu ac· cale Petit (Rosalle din O
ffz~~~ g:;~lesc:r~!lv~ • rft_;
1 t>ioJd) şi 1ean-Claude Brlaly
mal fi de adăugat poate el! (Dracul •l cole IO porunci).
oficialitatea nu se Intere-
sează absolut deloc de a•
ceastă situaţie).
De fapt, tn concluzie, nu
W~l ~~\ ~~ 1:~e:.e cY~~:
matografle . Pentru că nu
putem avea pretenţia că
Mlchalls Kakoyannlssau Kq-
undouros care n-au realizat
declt două filme fiecare tn
timpul ultimilor 10 ani, con-
stituie sau mal bine zis re-
prezintă, producţia greacă.
ŞI de ce n-au realizat declt
două filme? Pentru că n-au
avut bani. Noroc că amin·
dol fac dovada unei rezis-
tenţe remarcabile . Pentru
moment, producătorii se dau
tn :vlnt după o tlnlră şi Mlchel · Devllle a dat nu
~~Yr!I ~~u;~~Nttr." c~~;
0
de mult primul tur de ma-
.excelează" ln genul temele- nivelă la Luclt11 Jo, film po-
copil şi care-şi va sflrşl, aper,
liţist care reuneşte pe afiş
~~·:::t ~o ~1-~~e~~~e~n1~~f.
1 4
primi cu tafent autentic, ca de actori celebri ca Eddle Con-
pildă Papamlchall aau Alex- stantine, Pierre Brasseur,
andrak!s, slnt nevoiţi al Joa-
ce alături de ea pe lndrlgos- Claude Brasseur (flul lui
tlţll dulcegl, pentru el stnt
bine plltltl. Pierre), Georges Wilson,
Nu avem clnematogra!le, Franeotse Arnoul şi Chrlstla-
~":rufu~~ar avem simţul u-
ne Mlnazzoll.
9
 --
- VII -
SI
- MORTI
-
Romanul lui Simonov „Vii şi lucruri nu trebuie să se tntlmple,
morţi " dezvelea o faţă mai puţin nu slnt fi!'efti nici măcar ln război I"
cunoscută a războiului, găsind o A doua imagine, pe care pelicula o
sursll tragică inedită: deJ'Uta şi subliniază parcă mai plastic dacit
amlrllciunea oamenilor asupra clro- paginile romanului, este hăituirea
ra se abate o catastrofă colosală ce aceea aproape neverosimilă a unor
nu poate fi stăvilită, fiindcll nu oameni netnarmaţi - nu, mai
slnt preglltiţi s-o lnttmpine, fiindcll trist, dezarmaţi - de către tancu-
nu au tăria fizică să i se lmpotri-
vească. Există ln carte două ima-
ini semnificative - reluate cu o
f orţă deosebită ln filmul lui Alek-
sandr Stolper - care lnchid acel
cumplit sentiment al neputinţei
de a te aplra, durerea sufocantă
provocată de jertfe nedrepte, inuti-
le. Politrucul Sinţov şi alţi clţiva
militari asistă lngroziţi la dobo-
rlrea unor bombardiere sovietice
de către un Messerschmidt hitle-
rist, tablou zguduitor, sem11.nlnd
mai curlnd cu o sinistră vlnătoare,
ln care greoaiele păsări neapărate,
neinsolite, stnt răpuse fără nici o
dificul ate de mitralierele avionu-
lui german. Stnt drame ln faţa
cărora exclami resemnat: ,,Aşa e
războiul, nu poţi face nimic I"
Dar ln faţa unor atari privelişti
te lncearcă minia şi revolta, pentJ'U
că nu poţi concepe absurditatea
acestor uriaşe sacrificii. ln privi-
rile ostaşilor care urmăresc tragedia
aeriană („luptă" e prea mult şi
prea puţin spus I) descifrezi o
tntrebare disperată şi un protest
abia reţinut: „De ce? Astfel de

Coreepoadeatul de &ont (peno-~

najul lui Simonov ce poarti un
pronunţat caracter autobiosrafic)
ajaqe ÎD prima linie pentru
a iaţeleJ! ti a descrie mai biae

~
Maul rlzboiulai.

Ua moment dramatic dia acti·

unea filmului lui Stolper.

ai puţinactor, dar ajuns să vorbim chiar Ea trebuie ln esenţă să stlncă de la Acapulco).

M autentic interpret de despre filmul ln cauză, facă ln aşa fel Incit eroul Numai ln arena cu tauri
muzică uşoară, talentat şi care are trei mari vedete: să fie simpatic Incit sA.-1 n-a clntat deşi li făcea
mai ales la modă (deşi vocea lui Elvis Presley, iubească toate femeile fru- curte tndr11.cită o nostimă
nu-i răguşit) Elvis Pre- muzica sud-americană şi moase de pe ecran . Lă­ toreadori.
sley clntă aproape numai peis~ul magnific („mal!'-
stnd la o parte micile Şi „por favor", dael
pentru ecran. li convine nific' a ajuns un adjectiv i:11.utA.ti, Elvis Presley pla-
comedia muzicală, acest la modă ln această vară I) i-aţi văzut şi auzit pe
dificil gen (impropriu nu- al plajei de la Acapulco ce. Place prin vocea sa Los Paraguayos şi v-au
caldă şi totodată fermă,
mit uşor din moment ce selldată tn apele calde plăcut (sau dacă nu i-aţi
foarte rar asistăm la reu- ale Pacificului şi apărată prin aptitudinile sale in- văzut şi auzit dar v-a
CROHICA şite depline) care place de zidul stlncos al munţi­ terpretative. Presley cin- părut rău) atunci duce-
atlt de mult unui public lor Sierra Madre. Ce fru- u ln acest film mult (şi
ţi-vă la acest film. O să
extrem de larg. mos e la Acapulco I (ne am mai spus-o: bine). vă distraţi mai ales că,
De cele mai multe ori cerem iertare pentru că Clnt11. ln restaurante, clu-
buri, pe bicicletă, ln la urma urmei, puteţi
ln faţa realizatorilor stă am uitat de film elogiind tnchide ochii şi asculta
una ti aceeaşi dilemă: lnsoritele ţărmuri mexi- automobil, clnd ln auten-
UN FILM PENTRU tic stil sud-american, clnd numai muzica.
o muziel bună şi un inter- cane, dar vina nu ne
pret de succes pentru un aparţine). ca pe scenele Broadwa-
EL VIS P RE SLE Y text pasabil sau un text Despre intriga filmu- yului. (Ne-am temut el A. T.
(V E S E l I E l A. pasabil pentru a prezenta lui n-are rost să discutăm. o sii. clnte şi pe trambu-
un ctnt11.reţ la modă şi o La acest gen de filme se lină dar a preferat s-o Uisala Andrea ti Elvi1
A. CA. P U L C O) muzică aşişderea. Iată pare cil. dramatlll'l{ia are fael după slritura acro- PrHleJ îatr-o 1ceal ..li·
dar el pe nesimţite am importanţa cea mai mică. batică de pe faimoasa ricl".

10
https://biblioteca-digitala.ro
rile hitleriste, - reducţia fantastică
la starea de „vlnat UfOr" a ostqilor
care cu puţin ln urmă au letit,
lupttnd eroic, din lncercuire.
Cu inevitabilele concesii făcute
laturii spectaculare, filmul men·
ţine totufi tensiunea problematică
a ~ii. Şi aici eroii se lntreabA
nelinittiţ1 care va fi soarta războ·
iului fi cine poartă vina atltor
vieţi sacrificate fără rost lntr-o
bătălie ce trebuia .fi putea fi
pregătită. Şi aici oamenii slnt
nevoiţi să lupte nu numai cu
dutmanul, dar şi cu nelncrederea,
cu suspiciunile celor dispuşi să
vadă ln fiecare militar fără „docu·
mente", un diversionist. Persona•
jele cărţii şi ale filmului stnt
oameni care nu-fi clntăresc nici o
clipă sentimentul uriaş de răs·
pundere faţă de patrie; pentru ei
lupta este existenţă, iar eroismul
condiţia acestei existenţe, dar ei
nu acceptă să se supună unei fata-
fităţl, ci vor să t11~k1J14 tl sl fle drAzne8.1a fi vomţa rersonajulul,
tntelefi. aproape firă sprijinu dialogului.
tărA a suprapune pe fondul sum- Celelalte personaje nu atnt ln·
bru al războiului drame individuale totdeauna vlaute din unghiul SU·
ca tn Zboar4 cocorii al lui Kalato- biectiv al lui Slntov, ca ln roman,
- zov sau Balada 1olda1ului al lui dar aparatul li dublează nemărturl·
Ciuhrai - defi romanul oferea sit. Chipul aspru al lui Serpilin
bune posibllită I ln acest aena - (Anatoli Papanov) păstrlnd ln
regizorul A. Stolper, vA.dind pre· cutele feţei urmele suferinţelor
dilecţie pentru atmosfera generală, trecute, fi comunică lui Slnţov
inaiatA nu o dată asupra portretelor fi spectatorului dlrzenia omului
individuale. Dacă Sinţov nu e drept, cinstit, pe care n-au dizol·
urmărit chiar tn toate peregrinările vat-o anii de martiriu. VAzlndu-1
sale pe tntreaga adtncime a tron· pe Serpilin ln acjiune, pricepi Inei!.
tului, el ri!.mfne lnsi!. şi ln film o dată miracolu care a răsturnat
acelaşi observator 1e111ibil fi lnte· cursul războiului, căci o armată cu
ligent al oamenilor lntllniţi, parti· asemenea comandanţi nu putea
cipant fi erou al unei mari drame, fi pulverizată . ln atmosfera dezo-
răscolit profund de tragedia po- lantă a primelor luni de război,
porului său şi pi!.strlnd ln lmpreju- cu lnfrlngeri repetate ti cu retrage-
rArile cele mal deprimante lncre- rea aceea contmuă din faţa arma·
derea ln adevăr fi umanitate. Kiril telor cotropitoare, calmul bărbă·
Lavrov are ochi expresivi, ln tesc al lui Serpilin are un efect
care se reflectă nedumeririle ti tonic ti numai o minte strlmti!.
speranţele, durerea şi teama, tn. ar putea interpreta dorinţa aces-
tuia de a nu primi ordin de retra·
.gere - deşi cercul inamic se strtn·
gea Io jurul unităţii lui - ca o
ciudăţenie de fanatic . Şi citi!.
sensibilitate destăinuie figura se-
veri!. a lui Serpilin, citi!. afecţiune
faţă de cei din Jur ascund gesturile
fi privirile lui I Războiul lnsi!. a
depus mi!.fti dure pe figura oame-
nilor. Căpitanul Ivanov, cel pe
al cărui nume „se sprijini!. lntreaga
Rusie", cum i se recomandă el lui
Sinţov, 1 poartă aceeaşi masei!. a
durităţii, iar primirea ce le-o face
ostaşilor rătăciţi de unitatea lor e
cit se poate de puţin mă~litoare.
Dar acelaşi Ivanov ia miţiativa
salvării cu orice preţ a diviziei
lui Serpilin care lupta si!. iasă din
lncercuire . .
Filmul lui Stolper revendici!.
Inei!. o dată ideea că marile lncer·
ci!.ri modifici!. numai aparenţa oa·
menilor nu fi substanţa lor morali!.,
iar luminile interioare autentice
nu pot fi stinse de nici o prăbuşire.
1n schimb, naturile slabe sau false
lfi pierd ln situaţiile dramatice
hotărltoare lustrul acela atrăgător
9i fastuos, pe care numai lipsa
mtegrităţii lăuntrice li poate ln-
treţine. Colonelul Baranov, fost
coleg cu Serpilin la Aoademia mili·
tară, intrtnd din lnttmplare ln
tncercuire, renunţă grăbit la ga·
loanele de care se vede el era
mlndru, lşi arde actele pentru
eventualitatea ci!. va cădea prizo.
nier, iar la apropierea iminentă a
luptei lti traţe un glonte ln Umpli!..
Trufia mărgmită a acestui „carie·.
rist destul de lnzestrat" se conver-
tette ln cea- mal respingătoare
lqitate fi sinuciderea confirmă
rewnirea la eHnţ4 a unui om fără
demnitate fi principii. Cochetul
Liusin, cole' cu Slnţov ln redactia
ziarului militar, tremură de indig-
nare clnd este silit de căpitanul
Ivanov să lupte, pentru ca mai
tlrziu, clnd intervine o chestiune
de lncredere, să-i refuze lui· Sinţov
un ajutor elementar. Si omul
acesta ascunde un suflet mic
ti poltron . Portretele realizate ln
film slot sumare, dar conturează
caractere, schiţează clteva suges-
tive sondaje ln sufletul uman.
Partea cea mai bună a filmului
ri!.mine atm.oafera, construită per-
manent pe un contrapunct drama·
tic. E lnceputul războiului, frontul
se muti!. mereu către interiorul
ţării„ diviz~ile ri!.mln cu clţiva
ostaşi, mulţi se rătăcesc de unită·
ţlle lor - goana prin pădure a
camionului tn care se atlA Sinţov
aproape fără ţintă, pentru Ci!. nu se
mai ştie unde slot unităţile proprii
fi unde cele nemţeşti, constituie o
imagine caracteristică a momentu·
lui respectiv - unităţile se sfărlmi!.
şi se regrupează, victoriile stnt
modeste, lnfrlngerile nenumărate;
şi totuşi nimeni nu pare strivit de
această tragedie, peste tot stnt
oameni hotărlţi si!. lupte ptnă la
capăt, ca Serpilin, ca Ivanov, ca
Sinţov, ca Zolotariov, ca Malinin,
ca grupul de ostaşi care au salvat
drapelul diviziei sau cei cinci
tunari care au purtat un tun patru
sute de verste, tocmai la graniţă,
decişi si!. nu-l abandoneze inamicu·
lui. Tăria morală, lncrederea ln
victorie, eroismul luptătorilor con·
feri!. o aură luminoasă , optimistă ,
filmului. ·
Impresionantă este scena morţii
lui Mişka, fotoreporterul: trupul
său zace fără viaţi!., ln timp ce pe
deasupra unui imens clmp de flori
zboară hlrtiile, documente şi scri-
sori rupte de el tnainte de a muri,
pentru a nu fi găsite de duşmani.
Priveliştea acestor flori, care par
el nu se mai sflrşesc, izbucneşte
atlt de insolit şi de puternic tn
contextul lntunecat ş1 deprimant
al ctmpurilor de luptă Incit te
urmăreşte, prin fumul $ ploziilor
şi albul zăpezii, pini!. la sflrşitul
filmului, ca o speranţi!. , ca o certi·
tudine a păcii viitoare. Această
imagine ri!.sfrtnge, lntr-un fel, esen·
ta luminoasă a lntregului film,
fnchina " unuia dintre cele mai
triste episoade ale războiului.
Dumitru SOLOMON

Ecranlzlnd unul din nume·

rouele romane al acrii·
torului Geor1e1 Slmenon,
Gllle1 Grangler a rea·
lizat un film viol •I aarea·
~~~itu1:t lmo~~ v~~l~~!~:
Celebrul comlaar :Malgret
(avaneat o datl· cu· lnalntâ·
rea Io vl.r1tl ln po1tul de
divizionar la Direcţia gene·
rall a poliţiei pariziene>.
ae°o~~d.~t ~Mh/~/l~~·~~i~~
CllOHICA fi'blcla netaatl a unei bande
de san11terl americani, ve·
niţi, nu ,um prea· bine (la
lnceputul filmului) din ce
pricini, al .lucreze• la Pa·
rla .
De data asta nu e de loc
Malgret de glumit, Malgret nu mal
are de-a face ·cu. nl•te ama·
tort, ucigaşi diletanţi aau
de ocazie, ci cu nl•te uutnl

se ln . toatl repia. Inconve·

Maiint •• înfarie rar,

·infurie tlar„. (Jean Cabin
Mai,ret)'

https://biblioteca-digitala.ro
 L• prima „t1ere IPHtacoluf Ht• IHt•oa· Fufviile
au moa•ll'••• ••ito ff pocalele alat ficate •J:a cristal
:~::».;.C~.4::~:::;~·:!.d~~ ~~·::;.:u:-r!c:~ :!n:~i.l:
dia trecatelo 1pl1atlori.

Sub canavaua epică ln cartea lui Lampedusa

după intrată
O rice ecranizare
ştiinţa
o carte ln con-
publicului este un .gest temerar - ca
să nu scriu nesăbuit . Cineastul 'se obligă să dea
carne, contur, 'culoare unui univers construit
din vorbe şi sclritei, din abur şi fum. Acest
univers trăieşte 'ln noi iluminat de reflectoarele
fanteziei, parfumat cu miresmele închipuirii.
Cineastul fşi ia deci lndrăzneala să zmulgă
dinăuntrul nostru prodUsele imaginaţiei noastre
şi să le fotografiete . Cu alte cuvinte, el se obligă
să accepte una din cele mai nemiloase confrun-
tări: să ne facă să vedem cu ochii fizici ceea ce
am văzut cu ochii imaginaţiei. Pinll unde izbu-
teşte Visconti? Plnă unde poate izbuti?
tn cartea lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa
există două curente. Este un curen~ă nu spunem
de suprafaţă, ci de prim plan care poartă ln el
toată încărcătura anecdotei. 1n acest curent
stau faptele romanului, portretele fizice şi ges-
turile care sugerează portrete morale . Aici slnt
silueta de bronz a prinţului şi silueta de porţelan
ciobit a prinţesei; pe aici trece Tancredi, ca o
cometă cu coadă multicoloră; pe aici se fofilează
umbrele palide ale Concettei şi ale celorlalte
veştede ghepărdiţe; aici explodează ca o maşină
infernală Angelica. Aici slnt elementele palpabile
ale cărţii. Mai bine aş spune, elementele ei nude.
Stratul acesta este explorat de Visconti cu o
exactitate istorică şi o subtilitate psihologică
care i-au adus ln 1'963 Marele Premiu, la Cannes.
Succesul derivă mai ales din refacerea atmosferei
şi din alegerea actorilor şi este greu de imaginat
o listă de actori care prin simpla lor prezenţă
fizică să sugereze atltea lnrildiri cu personajele
lui Lampedusa. Burt Lancaster a pus accentul
pe măreţie. ln toată atitudinea, ln toate gestu-
rile există o măreţie care nu ţine de un arbore
genealogic, ci de nobleţea fibrei umane. Ghepar-
dul lui are o măreţie tristă, surpată pe dinăuntru
şi-ntr-un fel - deşartă. Claudia Cardinale n-a
urmărit să realizeze nici subtilităţi psihologice,
nici prea multă complexitate. Angelica ei este
senzualitatea, tlnără şi splendidă ln ofensivă.
Atlt şi acest „atlt" este foarte mult şi se potri-
veşte perlect cu ce-a vrut Lampedusa. Alain
Delon şi._ a construit personajul mai complicat.
El a uns orgoliul de clasă cu alifiile cabotinilor
şi ale vrăjitorilor tineri seducători şi irezistibili.
circulă însă un al doilea curent, un curent care
n~ .mai emană nemijlocit din materia brută.
A1c1 factorul dominant este . prezenţa autorului
(c!nd toP.ită ln prinţ, clnd plutind deasupra
prmţulm) . ln acest strat al cărţii, elementele con-
crete, fără să le fie ştirbite contururile obiective,
lncep să se impregneze de personalitatea celui ce
le contemplă şi să se coloreze lampedusian.
Sicilia, castelul, fauna de la Donnafugata
isteria prinţesei, sfiiciunea Concettei, soldatui
mor~, Tanc!edi ln atac - totul este văzut prin
pupila unm ghepard de o măreţie surp'ată, de o
conştiinţă clară şi ostenită. Pe sub canavaua, prin
canavaua epică, curg monologurile prinţului şi
totul este îmbibat de o melancolie limpede şi
totul stă sub semnul unei lucidităţi amare. Din
a~astă luciditate pornesc . vibraţia particulară
ş1 u~d!l tulburătoare a căi;ţii. Drama lui Don
Fabr1z10 este drama celui care „înţelege" şi
lnţelegînd, nu se mai poate agăţa de nici o iluzie .
El înţelege nu numai nepotul preferat şi „trădă­
tor", dar plnă la un punct tşi înţelege chiar
adversarul. El spune „da" ln faţa unei căsătorii
care li jigneşte orgoliul de ghepard, spune da
lntr-un plebiscit care taie din ghearele ghepar-
dului. Lipsa lui de împotrivire se confundă cu
lnţelegerea că orice împotrivire este zadarnică·
apatia ~a ~ajestu~asă este de fapt ultima revanşă
a orgoliului său aristocrat: dacă e vorba de pieire
atunci să pierim în măreţie. '
Dar ln carte nu e vorba numai de un naufragiu
social. Personajul care se pregăteşte să piară
lmpinge sensurile cărţii dincolo de soarta noble-
ii secătuite. Feudalii unei Sicilii plrjolite devin
t a un moment dat un pretext concret istoric şi
concret geografic, bun pentru a declanşa adevă­
rata discuţie a cărţii, discuţia despre condiţia
umană: eentru ce trăim? pentru ce murim? ce
rămtne din flacăra iubirii? ce rămlne din goana
spre fericire? Copleşitor devine acum ln carte
nu atlt luciditatea cu care un om !şi disecă viaţa
ci perspectiva din care slnt privite existenţele şl
sentimentele omeneşti. Copleşitor este ln carte
sentimentul timpului; al timpului care apare
ca cel mai cumplit şi mai dezgustător duşman al
fiinţei omeneşti, al timpului care retează bucu-
riile, desfigurează frumuseţile, schimonoseşte
firile, descurajează elanurile şi mai presus de
orice al timv.ului care aduce moartea. Nodul
vital al cărţii este aici, ln cea mai sflşietoare
contradicţie a condiţiei umane: omul care aspiră
la nemurire, omul care trebuie să moară. Autorul
se uită la Angelica, li aplaudă frumuseţea incan-
descentă, dar privindu-i picioarele ştie - şi ne-o
spu~e - că peste atlţia ani pe ele vor apare
varicele; autorul se !mioară urmărind tmbrăţi­
şările Angelicăi şi ale lui Tancredi, dar peste
c!ţiva ani, ştie - şi ne-o spune - acest foc de
paie şi benzină o să se stingă şi pe locul cu
cenu~ă o! să ~e 8:Prindă alte focuri ; şi peste alţi
mulţi ani-ştie ş1 ne-o spune-carnaţia An~licăi
care avea „savoarea smîntlnii proaspete' , avea

nlent pentru Malgret, dar şi de umorul, mal puţin bine

prilej de a construi un sce-
nariu mal original datorită
opoziţiei dintre metodele
foarte .directe" ale omortto-
rllor de profesie de peste o-
cean şi bonomia francezi
a celebrului poliţist.
flr~~~.t~ea s'Zfi~~~~ ~~~ ~r~~
cunoscut din romanele lui
Slmenon. Cit pe aici 14 asis-
tăm şi Ia o rupere a relaţii­
lor diplomatice Intre„. po-
lllllle franceză şi amerl-
~~ni·1~~?~a~ot:ln~e.,:{lf•:f!~
~'\~1 1.m~~r:r ~a~~~~m~
1

me urmate de raptul cada vru- Un scenariu onest, agre-

lui (despre care nu ştim foarte mentat de un dialog pe alo-
bine daci e chiar cadavru).
~;~:~tJ.1e :f~~irl~ ~W3~r
1
Misterul din primele sec-
venle se face din ce tn ce mal 1lu de Jocul nuanţat (cu
dens, pe mllaurl ce ne avtn- care ne-am obişnuit de altfel
tăm pe urmele răufăcltorl­
lor şi, cum era de aşteptat de multi vreme). al asului
- ne simţim din nou obll- Jean Gabln, bine Instalat
gatl să comentlm -, nu re- şi foarte degajat, ln perso-
uşim să-l pătrundem declt najul lui Malgret, vor a.li·
ln ultimele clipe ale proiec- gura, credem, 1ucce1ul de
ţiei. call al acestei amuzante co-
Deci: suspense, lmpuşcl­ medii poliţiste franceze.
turl ln plini al (şi ID pllnl
noapte), o femele sugrumatl Rodie• LIPATTI
cu un ciorap ln bale, figuri
mllestre de .Judo" şi .Jlu-
Jltsu• (ln demonatratla gang-
sterilor din Chicago) do-
minate toate Ins! de calmul
bine cunoscut al lui Malgret

12
https://biblioteca-digitala.ro
 Burt Laa.ca1ter - ua •h•pard temet. oltea.it. lucid. ~
Lipia lai de impotrh•ire H conlundi cu iatelea,rea ci
orice Împotrhire e aadaraici.

să devină „o larvă mizerabilă". Cu multă distinc-

ţie şi cu un perfect calm olimpic, Lampedusa
!şi fixează cititorul în unghiul cu cea mai crudă
perspectivă din care poate fi privită existenţa
omenească. Cartea degajă o mare, o sfîşietoare
tristeţe , pentru că orice cuprinde un memenţo
mori este trist. Dar tristeţea face şi ea parte din
existenţa noastră omenească. Unii o confundă cu
pesimismul şi cu descurajarea. Dar există nu
numai o bucurie tonică, ci şi o tristeţe tonică.
Este tristeţea care-l obligă pe om să mediteze
asupra lui, li împinge să-şi pună întrebările
•cardinale şi care dacă nu-l poate ajuta să nu
moară, li poate ajuta să trăiască pregătind un
bilanţ mai fericit declt bilanţul nefericitului
prinţ: „am şaptezeci şi trei de ani şi totalul
celor pe care i-am trăit, pe care i-am trăit cu,
adevărat ar fi doi ani... trei, cel mult". Senzaţia
acestui curent subteran care circulă ln zonele
cele mai adînci şi mai tainice ale romanului,
filmul nu izbuteşte s-o refacă. Prinţul există
în toată măreţia lui crepusculară , portretul de pe
ptoză corespunde ln modul cel mai fericit cu
imaginea dm carte, gesturile şi faptele s!nt -
cu mici excepţii - identice, dar ecranul are
limitele lui obiective. El poate arăta ceea ce
poate fotografia. Pelicula nu tresaltă sau tresaltă
slab sub zvlcnetul acelui dureros monolog inte-
rior care face să palpite cuvintele, care transfigu-
rează faptele şi le dă o perspectivă unică. Călă­
toria prinţului noaptea spre Palermo, ln cupeu,
alături de iezuit- de exemplu. Elementele con-
crete slot aproape aşa cum le descrie romancie-
rul: isteria prinţesei, drumul în noapte , focurile
pe "\!tălţimi, straja, oraşul cufundat ln întuneric
şi împrejmuit de mănăstiri, iar la capătul păcă­
toasei călătorii; Mariannina, cu farmecele ei
trupeşe. Tot ce ţine de epic este respectat cu o
fidelitate impresionantă. Dar elementele epice
slnt ln carte ca nişte sîmburi. S!mburii există.
Dar unde este partea cărnoasă, zemoasă , par-
fumată care acoperă slmburele, învelişul de
reflecţie care înconjoară fiecare moleculă a poves-
tirii? Unde slnt gtndurile lui Salina, amestecul
acela tulburător de remuşcare şi tensiune („slot
un păcătos, ştiu") de autoînduioşare („numai
dllmnezeu ştie cit am iubit-o") de revoltă („şapte
copii am avut cu ea, şapte! şi nu i-am văzut
niciodată buricul"), de liniştire (păcătoasa e ea I")
Da I Apar pe ecran livezi de fortocali şi luna
plină şi caii asudaţi şi cupeu cu canapele de
piele şi chipul lat şi nebărbierit al preotului.
Elementele concrete slot toate acolo . Dar unde
este glodirea prinţului care înfioară materia
moartă şi face să treacă prin ea presimjirea aceea
tulbure? Unde este parfumul acela is amic care
„amintea de hurii şi de carnale paradisuri de
dincolo de morm!nt"? Unde este vocea interio-
oară a cărţii, comentariul acela împovărat de
lP.ciditate şi ametit de mirosurile călătoriei
păcătoase: mirosul cailor asudaţi, mirosul de
piele al canapelei, mirosul de nrinţ si mirosul
de iezuit?
. Ecaterina OPROIU

noastre. Totul ar părea

o formulă modernă de tul de convenţional:
lilm, ln care realul şi ima- schiţe paralele oblşn
ginarul se lnveclnează , se dacă, la lnchelerea lllmu •
suprapun şi se contopesc ln- eroul nu ne-ar atrage a-
tenţia că doar Jumătate ln
coi~n~uplatră k!lometrlcă fiecare scheci e real. Care
pe o şosea, se opreşte o 11-
muzlnă. Un bărbat elegant ~~~~î? F~~~~f~l c~::Otfr::
Intre două vlrste coboară pare răsturnată. Trecutul
şi priveşte tn Jur. ŞI deo- tndepărtat, oglindă aburită
dată peisajul monoton, clm- ln care amlntlr!le apar es-
pul adormit prinde viaţă şi tompate, deformate, modl-
ne aliăm tn plln !ront, cu !lcate de Imaginaţie, este
40 de minute lnalntea unei de data aceasta reaU tate a
bătăii!. Acelaşi personal, pe cea mat strictă . Iar Imagi-
atunci tlnăr ollter, şi o nile care prezint!!. persona-
transmisionistă. O Iubeşte.
Ce le rezervă vlltorul? Se if1ede~~ă:f It ct~gun'iro~~ ~j~
vor revedea vreodată? Da. slnt, de fapt, plăsmuiri.

40 de ne spun Imaginile următoare

ale lllmulul. Fostul ollţer
a regăsit-o după multi ani
pe rlndunlca lui (Larisa
Pentru că fostul o!lţer nu
şi-a mal relntllnlt nicio-
dată camarazii . Dar evoca-
rea foştilor prieteni şi pre-
Danlllna). supunerUe ln legătură cu

mi n ut e Formula oscllatiei trecut-

prezent e repetată şi tn ur-
mătoarele două scheci uri.
Din nou Imaginea frontului
dar cu alte personaje, un
ce-ar li putut el deveni

Cei doi tineri ascultă ui·

pină in zori soldat hltru, apoi un medic

impulsiv, pe care din nou
li vom revedea ln zilele
miţi povestirile „ vînito·
retti" ale lui Batura.

13
https://biblioteca-digitala.ro
 Kozlnţev ne spune că a folosit
următoarea tehnică ln munca sa
cu acest actor. Pentru fiecare scenă

HAMLET
De bună seamă, lucrarea nu era
uşoară. Tot timpul autorul avea
de tras după el o ghiulea legată de
picior. Avea, forţamente, ln minte
acea reuşită perfectă care fusese
Hamlet-ul lui Laurence Olivier. Un
cineast de talia lui Kozlnţev nu-şi
poate permite să nu egaleze, dacă
nu chiar să întreacă asemenea inco-
mozi predecesori.
lntrebat dacă a inovat ln interpre-
tarea legendei lui Hamlet, Kozlnţev
a răspuns că „da şi nu". De ce da
- , Kozlnţev precizează: el nu a
fost de acord cu teoria îndeobşte
admisă, aceea a unei „tragedii a
amlnării şi răzbunări". El ·vede ln
„Hamlet" o „tragedie a conştiinţei".
A făcut foarte bine Kozlnţev că
a re,1rndiat antica interpretare a
abuliei, care, de altfel, a lncetat de
mult de a mai fi teoria lndeob~te
admisă. De asemenea, a făcut bme
că a adoP.tat-o pe aceea a „dramei
de conştiinţă" a omului superior,
revoltat de turpitudinea lmprejmui-
toare, teoria adoptată şi de Laurence
Olivier, şi de altfel astăzi lndeobşte
admisă. ln privinţa „amlnării" de
care vorbeşte Kozlnţev, este adevă­
rat că există o amlnare care provine
din nehotărlre, tergiversare lipsită
de voinţă. Dar există şi am!nări
care exprimă, din contra, maximum
de energie. Şi e tocmai cazul lui
Hamlet. El clnd amină, nu ezită,
ci planifică, proiectează, progra-
mează. Dacă l-ar ucide pur şi sim-
plu pe rege, n-ar rezolva nimic.
Tronul ln Danemarca era, ca şi ln
Principatele romlne, electiv-eredi-
tar. Domnul trebuia să fie „os
domnesc", dar mai ales trebuia să
fie şi ales. Unchiul lui Hamlet era
rege perfect legitim. Şi o acuzaţie
de crimă bazată pe simpla afirma-
ţie a unei stafii nu putea duce la
ciştigarea procesului. Singura cale
era ca Hamlet să inventeze o stra-
tagemă care să-l facă pe rege să se
demaşte singur. Şi trucul cu actorii,
de D. I. SUCHIANU
tactică inteligentă, cu minuţioase
pregătiri şi paciente aşteptări, dove-
dea o mare energie şi stăplnire de
sine. ln tratatele de psiholotrie se
s:pune că aşteptarea e cea mai difi-
cilă şi mai costisitoare dintre con-
duite; şi cea mai doveditoare de
ene~ie. Iată deci adevărata figură
a Im Hamlet. Pe aceasta a zugră­
vit-o Olivier. Si de altfel, pt> aceasta
a adoptat-o, fn fond, şi Hamlet-ul
lui Kozlnţev.
Kozlnţev, cum am văzut, !şi pro-
pusese să elimine vechea interpre-
tare, care vedea ln Hamlet mai
ales răzbunătorul tatălui său ucis.
Este meritul lui Kozlnţev de a nu se
fi ţinut de cuvlnt. A avut dreptate
să nu abandoneze această temă, ci
doar s-o pună ln subordine faţă de
tema cealaltă, a justiţiarului social,
a reformatorului. Este inuman să nu
doreşti şi răzbunarea asasinării tată­
lui tău; să nu doreşti fi asta. Dar,
mai presus de asta, Hamlet dorea să
lupte contra acelui „ceva putred
din regatul Danemarcei". Nu degea-
ba aceste cuvinte au devenit celebre.
Erau principale.
Mulţi critici au insistat asupra
acestui aspect de revoluţionar al
lui Hamlet. Şi ne-am fi aşteptat din
partea lui Kozlnţevsăfi insistat mai
mult asupra unui punct de vedere
şi just şi ln acord cu temele noastre
preferate.
ln legitima lui dorinţă de a face
altfel <lecit predecesorÎI, Kozlnţev
s-a gtndit să sporească coeficientul
de spectacol. ln consecinţă a adop-
tat ecranul lat, ecranul panoramic,
sunetul stereofonic. A avut bunul
gust să nu adopte tehnicolorul.
Fotografia sa e monocromă. Mono-
cromă ln brun lnchis. E mai puţin
frumos <lecit, alb şi negru. Cind o
imagine e monocromă, sepia aprinde,
albastrul îndulceşte, cafeniul spă­
lăceşte.
ln ce priveşte ecranul lat şi
panoramic, acesta dă o măreţie ca
CRONICA
să zic aşa orizontală. Laurence
Olivier urmărise o grandoare clădită
pe !nălţime şi adlncime, care i se
păruse, probabil, mai potrivită cu
o „dramă a conştiintei". Amintiţi-vă
platformele castelului imaginat de
el. Valurile se văd de la o !nălţime
ameţitoare. Iar clnd valurile li fură
lui Hamlet pumnalul din mină,
pumnalul face un lung picaj tn
abis. Laurence Olivier ne plimbă
prin lungi, nesflrşit de lungi şi
strlmte coridoare. Aceste culoaruri
exprimă şi ele perticalitatea, căci
prm lngustimea lor parcă sfrede-
lesc uriaşele !nalte ziduri. Uriaşe
ln !nălţime, nu ln lungime, sau
grosime, sau lăţime. Kozlnţev a
preferat cealaltă dimensiune, întin-
derea, vastele suprafeţe. Nu slnt
sigur că a avut dreptate.
Marea reuşită a acestui film se
află ln interpretarea lui Smoktu-
novski. Faptul că e perfect ln rolul
lui Hamlet are, lntr-o dramă ca
„Hamlet", o importanţă mai mare
declt tn orice altă dramă. Să nu
uităm că, atunci ctnd se vorbeşte
de Hamlet-ul lui Shakespeare (căci
mai există şi alţii), se obişnuieşte
să se vorbească mai ales de Hamle-
tul lui Ermete Novelli, de Hamle-
tul lui Moisi, de Hamletul lui
Mounet-Sully, al lui Bulandra, al
lui Laurence Olivier al lui Richard
Burton, al lui Jean-Louis Barrault ..
Acum va exista şi un Hamlet al
lui Smoktunovski, de o frumuseţe
egală cu toţi ceilalţi, inclusiv cu
al lui Olivier. Ca tip fizionomic,
chipul de nordic al acestui actor e
deosebit de potrivit. Apoi, mersul
său nonşalant, atitudinile sale de
o mare nobleţe, privirea lui unde
stau amestecate ironia, bunătatea
şi eleganţa morală, toate acestea
zugrăvesc bine pe omul care e nu1
atlt prinţ de slnge, cit nobil prin
calităţile lui spirituale, prin înăl­
ţimea sentimentelor sale.
a pus să joace, ln faţa lui Smoktu-
novski, doi-trei alţi actori. Din gre-
şelile şi reuşitele lor, Smoktunovski
avea să găsească inspiraţie pentru
aceleaşi sau pentru a)te idei, pre-
cum şi corecţie pentru posibile gre-
şeli. Foarte ingenioasă metodă.
Omul vede mai uşor paiul din ochiul
altuia. Din aceste motive şi desigur
şi din altele care ţin de talentul
şi originalitatea acestui actor, par-
titura Hamlet a fost desăvlrşită şi
nouă faţă de performanţele predece-
şorilor. Semnalez, Intre multe alte-
le, următoare solu\ie, al cărei merit
este deopotrivă a actorului şi al
regizorului. Vă amintiţi ce impor·
tanţă avea, ln versiunea Olivier,
fotoliul nefericitului prinţ. Ce deta-
lii plastice tulbură to are a scos
Laurence Olivier din acest simplu
detaliu. Reamintesc aceasta ca să
se înţeleagă de ce Kozlnţev nu
putea folosi o idee artistică a altuia.
Hamlet-ul său trebuia deci să şadă
pe orice, numai pe acel scaun nu.
şi atunci, li vom vedea pe Smoktu-
novski şezlnd direct pe jos. Pe
podea. Sau pe piatra din turnul
cetăţii. Şezlnd lntr-o rină. Această
poziţie obosită şi oblică adaugă
şi amplifică expresia lui totodată
visătoare şi plină de proiecte; expre-
sia lui de fm de rege şi de filozof;
de prinţ şi glnditor; de om Istovit
de glnduri, dar frămlntlnd tocmai
atunci planuri complicate şi jus-
tiţiare.
La Olivier era de regretat faptul
că nu a introdus ln film episodul
cu substituţia pergamentului prin
care regele ordona moartea lui
Hamlet. Acest episod li arăta bine
pe Hamlet ca „om de acţiune".
Clnd era cazul, el ştia să ia hotărlri
prompte. Această iuţeală la faptă,
mţeală chibzuită şi nu impulsivă,
arată admirabil de ce, atunci clnd
nu era cazul Hamlet prefera am!,
narea şi aşteptarea. Filmul lui
Kozlnţev are meritul de a fi intro-
dus acest pasaj aşa de bogat ln
implicaţii ş1 explicaţii. Pentru asta,
el chiar a inventat citeva acţiuni
(care nu figurează ln piesă) care
permit episodului să se desfăşoare
scurt.
Cu privire la celelalte personaje,
am fi preferat ca mama.lui Hamlet,
- avlnd tn vedere vtrsta fiului,
avlnd ln vedere căsătoriile tirr.purii
pe acea ~me, avtnd ln vedere că
regele era intens lndrăgostit de
această femeie - să fie mai tlnără
şi mai seducătoare.

"acum", urmăreşte o logică ovestea, devenită legen-
strictă, care ţine seama de P dă, a micului Mltko
toate datele morale şi tem- Palauzov, căzut tn timpul
peramentale ale personaje- acţiunilor de partizani din
lor. Dacă l-ar tl relntllnlt munţii Stara-Planlna, a oie-
şi pe Batura (Vlaceslav rit scenariştilor G. Ianev şi
Balandln), ţăranul plin de N. Golanov (care au luptat tn
umor, acesta ar fi continuat acelaşi detaşament cu Mltko
.să exagereze, să amestece Palauzov) osatura epică şi
n povestirile sale - dacă dramatică a rllmulul Jocuri
•n eţi - minciuna, o bucu- neterminate.
a lngroşărll evidente şi .Nu numim niciodată fa·
i!1ofensive a faptelor care-l
clntă pe ascultători fără
să-l tnşele. Prezentate plas-
mllllle personajelor noastre.
~~f~~~ u~e n~~!°l~ar'f!'1~i~~
1
tic, ln secvenţe de film mut, plodit tn Bulgaria" - spune
pllsmulrlle pline de vervl regizorul ŞI vacev.
ale acestul Mflnchhausen La doisprezece ani e !I·
popular, slnt pline de sa- resc ca MltkQ să se Joace
voare .
Să realizezi trei scheciuri
de-a .hoţii şi vardiştii",
tot aşa cum firesc este,
de facturi deosebite, unul datorită lnltlatlvel şi cura-
liric, al doilea comic şi al jului, să se arie tn fruntea
treilea dramatic; să descrii
cetei de copil din cartierul
trei medii diferite - şan­ său care, mal ln Joacl, mai
tierul, colhozul, ambianţa
ln serios. luptă cu banda vlăs­
unul Intelectual; să realizezi tarelor de profitori din car-
şi trei schiţe de caractere - tierul „străzilor asfaltate" -.
e o lncercare temerară, care Deşi exemplarele mature ale
nu 1-a reuşit totdeauna pe
burgheziei antipatriotice nu
deplin regizorului, Boris apar pe ecran , ele stnt totuşi
Rlţarev. caustic zugrăvite prin Inter-
mediul progeniturilor bine
hrănite la sinul colaboraţio­
nismului părintesc.
Jocul acesta al copiilor
din cartierul muncitoresc ne
permite să lntrezărlm mal
multe lucruri declt puteam
să bănuim la prima vedere:
lncălerărlle lor cu boiernaşii
manifestă adeziunea celor
mici la rezistenţa părlntllor,
la ura acestora tmpotrlva
nnul regim de teroare. Copili
slnt atenţi şi sensibili la tot
ce se petrece tn Jur. Nevoiţi
să asiste la accesele de bestla-
litat.e ale unul Instructor
militar, el nu ezită să Inter-
vină tn apărarea recrutului
cu ochelari, mollu şi neaJu-
~~~f;1a1n~~l~~ac~~ g:Pg1~d.~
vagmistrului. De asemenea
Palauzov, de la !nălţimea
vtrstel sale, condamnă ego-
ismul matern ce o lnd eamnă
pe mama sa să refuze adăpos­
tirea lui Ceavdar, partiza-
nul fugărit de Jandarmi.
Generos şi tntr-o entuziastă
şi copilărească complicitate
cu tatăl său, Mltko asigură
refugiul lui Ceavdar. Pala-
uzov acumulează astrei da-
tele necesare transformării
celor doisprezece ani al săi
tntr-o vlrstă neobişnuită,
aceea a unul mic bărbat
serios, grav, plin de senti-
mentul unei răspunderi care,
ptnă la urmă, li determină
să plece lmpreună cu părinţii
tn munţii Pianinei pentru a
se alătura detaşamentului
de partizani . .
Ivan Encev, Interpretul
lui Mltko Palauzov, Joacă
sobru şi reţinut. Este un
artist-copil, stăpln pe o lnvl-
dlabllă artă actoricească.
Din păcate, ceilalţi Inter-
preţi-copil li scapă regizo-
rului din mină. Joacă !als,
triglnd mal tot timpul cu
ochiul la aparatul de luat
Imagini. Dinamica tncăie­
rărllor de pe stradă este
deficitară, degajlnd o puter-
nică senzaţie de artificial.
Senzaţia aceasta este sporită
şi de nefericita Inspiraţie a
regizorului de a dubla vocea
micului Encev. Actorul sau
actrlta care-l dubleazl (mal
cnrlnd o actrltă, după cnm
slntem lndemnatl să credem)
posedă o voce antipatică,
nenuanţată, fără căldură,
opacă. La un moment dat se
oreează chiar Impresia peni-
bili!. că rolul lui Palauzov
este Jucat ln travesti, dato-
rită mal ales şi figurii de-o
accentuată femlnl ta te a lui
Ivan Encev.
Bine servit de-o Imagine
clară, plastic compusă, sur-
prlzlnd prin unghiulaţii neaş­
teptate cadre de-o reală va-
loare artistică, subllniat de-o
muzică expresivă, lntr-o
scriitură modernă, tllmul Iul
Şlvacev convinge, emoţio­
nează.
Finalul tragic, bărbătesc,
culminează printr-o
zorală poetică, de
Idee regi-
o gravă
şi stenlcă grandoare, aceea a
relntllnlrll după moarte a
micului Mltko Palauzov cu
r::ct1~~,i~l 1~Tt~v1~1 ~c~~ ~r~~
8 1
ceas, pentru a-1 lnsotl pe
micul său prieten ln ceata
tranluscldă a nemuririi celor
pieriţi tn lupte.
Vlad MUŞATESCU

14
https://biblioteca-digitala.ro

Cu privire la Horatio, personifi.
care a prieteniei entuziaste şi a
juvenilelor elanuri de fidelitate,
observăm că aci el are o figură cam
bătrlnicioasil., iar straiele lui, tn
loc sil. aibil. stril.lucirea veşmintelor
de ttnăr curtean, au o simplitate şi
o sobrietate monacalil.. Aş avea de
fii.cut o observaţie şi cu privire la
Polonius. Vulpoi şiret, uns cu
toate alifiile, purtlnd blrfa de
colo pinii. colo, deprins sil. strecoare
vorbe la ureche, să se fofileze pe
lingă pereţi, să asculte pe la uşi,
sil. se ascundă pe după perdele,
Polonius trebuia să fie uscăţiv, cu
priviri iuţi şi viclene, cu nas ascuţit.
Aş avea de făcut oarecari obser·
vaţi i şi cu privire la traducerea lui
Pasternak. Aici, fireşte, regizorul
• sau actorul nu are nici o vină .
ln drama lui Shakespeare este
un pasaj celebru, unde Hamlet
face lui Laertes cinice şi batjocori·
toare scuze . li explică, împăciuitor,
că „nu Hamlet a omorlt pe taicii.·
său şi pe soril.-sa, ci„ . nebunia lui
Hamlet". Or, această nebunie deve·
nise aproape un personaj ; ln tot
cazul o foarte bizară legendă.
Toatil. lumea ştia că Hamlet e nebun.
Dar mai ştia şi că nebunia lui .e
poate prefăcută, permiţlndu-i să
·spunil. adevărurile pe faţă şi ln faţă.
Nu numai pe Laertes, dar pe întrea-
ga curte fraza reprodusă mai sus
i ti punea lntr-o foarte uimitoare
situaţie . Sau ştiau că Hamlet simu-
lează nebunia ca să-şi poată tn
tihnii. bate joc de ei; s.au credeau
că nebunia este adevărată şi atunci
ce fel de oameni erau ei ca să se lase
batjocoriţi şi asasinaţi de un nebun?
Fraza aceasta, care rezumă din
nou toatil. drama relaţiilor dintre
Hamlet şi camarila unchiului său,
această frază a fost tradusă de
Pasternak aşa: „nu Hamlet a omo·
rtt etc. etc. CI ALTUL (drugoi).
Ceea ce nu mai are de loc sensul
intenţionat de Shakespeare.
lnainte de .a muri, Hamlet spune
celebrele cuvmte „The rest is silen·
ce" (Restul -, e tăcere) . A fost
tradus: „Odihna e completă". Pro-
babil pentru că „rest" ln englezeşte
lnseamnă şi „odihnă".
Koztnţev spune că stafia a com-
pus-o totodată realist şi fantezist.
Ceea ce e adevărat. Nu ne-a redat-o
prin pete blafarde de ceaţă lăp·
toasă, ci printr-un gigantic cavaler
do patru ori mărime naturală, carac:
terul său fantastic şi fantomatic
fiind exprimat tocmai prin aceste
dimensiuni ciclopeene. Intrebarea
este dacă această reuşită se potri·
veşte şi cu ~ersonajul. Să nu uităm
că stafia aci este un simbol plastic,
exprimare laconică a unui fenomen
real. Este zvonul care ajunge la
urechile lumii. Iată de ce această
stafie trebuia să fie stafie albă nu
un uriaş cu pelerină neagră. Prima
condiţie a metaforei este ca mate·
rialul metaforic, alegoria concretă
să fie foarte realist lnchipuitil..
Dar, lncă o datil., toate aceste mai
mult sau mai puţin mărunte critici
nu lntunecă reuşita generalii. a aces·
tei ecranizil.ri. Filmul este intere-
sant. Filmul trebuie vil.zut.
https://biblioteca-digitala.ro
Studioul de filme . docu-
mentare din Sofia a terminat
de curlnd Ivan Funev, o
pellcull despre viaţa şi o·
pera marelui sculptor bul-
gar. · Scenariul : K. Zakha-
rtev, regla: M. Evstatleva.
*
Leslie Caron (sensibila tn-
terpretl din Lilhl) va fi
' tttcil ' ~lui Charles Boyer şi
Iubita lut Rock Hudson tn
Th• favor. ln prezent ; Leslfe
Caron se află Iii Jamaica
unde turn e ază un mm tm-
preună cu Cary Grant.
Marea 1cenl drama-
tici a Ofeliei, ~i­
nutl de N. Vertin· Există
*
anumite subiecte
1kaia. care se perindă prin faţa
producătorilor şi uneori a·
Jung chiar să fle şi turnate.
Astrei Don Quijote reprezintă
un proiect visat de mulţi
actori (Fernandel, Philippe
Clay etc .) şi anuntat de nu-
meroşi regizori. De data a-
ceasta !nai!. - aşa se spune
- Carlo Rlm va tntreprlnde
De-acum înainte va
esi1ta JÎ 110 Hamlet reallzarea lui pentru mare-
al l11i Smoktwlovslri. le şi micul ecran .
*
Spaniolu l 1uan Bardem
care continuă sl!. lucreze ln
exil, a lnceput lmpreună cu
Mellna Mercourl, Hardy
Krnger şi 1ames Mason
rtlmărlle la ecranizarea ro-
manului lui Henry-Fran-
cols Rey, Pianele mecanice.
Acţiunea se situează la Cal·
deya, un mic sat de pescari
din C~sta Brava .
*
Realizatorul bulgardertlme
documentare A. Tralkov lu·
crează tn prezent, asistat de
op erator u~ l .v an Gelev, la
un rtlm despre viata pesca-
rilor de pe Dunăre.
*
CarJo Llzzanl (realizatorul
Cronicii bieţilor lndrdgostiţi
şi al recentului premiu
FIPRES CI de la Pestlvalul
de la Ksrlovy Vary, Viald
amarM tntenttonează să tur-
neze o noul!. C•lest!nd ln ver·
stune 1964, lnsptratl de un
roman celebru al lui Fernan·
do de RoJas. Celestina va t.I
tncarnatll. de aetrlţa Italian!
Assla Norts. Pentru principa-
lul rol masculln Llzzanl osel·
leai ălntre Vtttorlo Gassman,
Ugo Tognazzt, Maxtmllten
Schell , Richard Harris şi
Louis-Jean Trlnttgnant.
* bel atomice.
Cortnne Marchand şi Daniel
Gelln vor fi parteneri tntr.un
film de Henri Calei, Intitulat
Ceasul adevdrului. Turnările
vor avea loc tn Israel. Acttu-
nea se situează Imediat după
cel de-al doilea război mon·
d !al şi are ln centru rtgura
unul fascist care tncearcă să
se dea drept evreu . Dlstrt-
butia va mat reuni tn afara
celor dol actori cltatl, pe
Karl Boehm (Rebelul mag-
nific), Brett Balsey şi Gene-
v l~ve Gal ea.
*
Firma americană Untted
Arttsts anunţ!l că Sir Lau-
rence Olivier a acceptat să
Interpreteze rolul lui Mabdl
ln filmul Khartum care va
fl turnat tn Sudan tnceptnd
cu primele luni ale anului
viitor . tn filmul regizat de
Lewis Gilbert, Burt Lancas-
ter va deţine rolul colonelu·
lut ·englez, Gordon.
*
.Fantomns". personal mis-
terios şt halucinant care
terorizează pe toţt cel din
Jurul său, ·va evol ua d ln nou
pe ecran avlnd trăsăturlle Iul
Jean Marals şi sub d trectta
Iul Andr~ Hunebelle. tn
rolul comisarului Juve va
.apare Louis de Fun~s. Myl~ne
Demongeot va tntruchlpa
o tlnără şt fermecătoare
repor ter-fotograf .
Dupll un referendum al
Criticii şi publlculul francez,
lată filmele şl tntcrpretll
consideraţi cel mat buni din
stagiunea 1963-1964 . Crl·
tlca: cel mat bun film fran-
cez - Melodi• în subool; cel
mal bun film străin: La„ren-
ce al Arabiei; cel mal bunt
Interpret I francezi: Stmone
Stgnoret şi .1 ean-Paul Bel·
mondo; cel mal buni Inter-
pret! străini: Claudia Card I·
nale şi Albert Flnney. Publi-
cul: cel mat bun mm trancet.
Melodie ln subsol; cel mal
bun film străin: Tom Jonea;
cel mat bunt Interpret! fran•
cezt: Stmone Stgnoret şi
Alain De Ion; cel mat buni
lnt.erprett străini: Romy
Schneider şi Burt Lancaster.
*
Cliff Robertson (partene-
rul lui Henry Fonda tn Ce!
mai bun dintr• noi, Premiul
Jurtuh1I la Karlovy Vary
1964) va lntruclllpa persona-
jul pllotulut american de
pe avlooul „B-29 '' care tn
august I 945 a aruncat bomba
atomică deasupra Hiroşlmel.
Flhnul se Intitul e ază Pilolu l
de la /liro~ima (ecranizare
a best·seller-ulu l JulWllliam
Dradlord Hule) şi relatează
procesul de conştlintă pe care
şi-l face eroul , t.orturat de un
puternic 'compl ex de vlno-
vătte. El se crede singurul
responsabil oe moartea miilor
de Japonez i victime ale bom·
*
Brtglttc Bardot va fi pro-
tagonista versiunii cinema-
tografice a piesei lui Robert
Th om as Capcand penlru ufl
bdrbal singuratic.Este prlm ul
film american al cunos-
cutei vedete fran ceze ş i va fi
produs de Darryl Zanuck.

1 Ciulei urclnd pe una
din scările de la Buftea.
Nimic senzaţional, desigur.
Faptul tnsă ne-a amintit că
la 19 ani Liviu Ciulei a
scris o piesă Intitulată „sca-
ra" (pe care a rupt„o pentru
că un amic n-a găsit-o bună).
Să-şl fi interzis oare de.atunci
orice tncercare dramaturglcă
(sau scenaristică)?
2 Dilema Iul Steran Clu-
botăraşu, surprinsă fotogra-
fic, e determinată de marea
dlrerentă dintre cele două
roluri pe care le Interpretea-
ză acum ln fllme: Ion Crean-
gă comentlnd Amintiri din
copildrie şi rolul unul co lec-
tlvlst, oarecum irascibil, din
Merii •<llbatici.
16
3 Actriţa Teatrului Naţio­
nal din Bucureşti,Carmen
Stănesc u, tn plin decor mo-
dern, lndreptlndu-se spre au-
tobuzul pentru Buftea. Plnă
acum Interpretă doar tn ecra-
nizări după Caragiale, Gol-
donl şi Arghezi (Telegrame,
Bdddranii şi Doi vecini) ea
1
realizează primul rol tntr-un
rllm de actualitate (Runda 6).
4 Fotografia e suficient
de explicită: Dana Comnea
tn rata ogl lnzll, tnalnte de
tnceperea turnării. Sl mal
adăugăm că actriţa lnterpre-
tează rol ul prlnclpal tn Merii
sdlbatici şi că spectatorll
aşteaptă de la ea un succes.
5 Iatl!.-ne la lnceputul
unul nou film polttlst: Run-
da 6. Povestea tncepe de la
stlnga la dreapta: scenaris-
tul şi regizorul Vladimir
Popescu-Doreanu !şi cerce-
tează notiţele, ll!elanla ClrJe
pozează, tar operatorul Tincu
face probe fotografice. Ur-
mează primul tur de mani-
ve lă.
6 Ctnd ajunge la montaj,
regizorul răsuflă totdeauna
uşurat: e aproape de srtr-
şltul drumului. Ceea ce se
tnttmplă şi cu Paul Călines­
cu şi al său Tita nic Vals. Clnd
ajunge la montaj regizorul
poate tnsă să nu răsune
uşurat. pentru că srtrşltul
https://biblioteca-digitala.ro
unul Iliru înseamnă adesea
tnceputul altuia. Aşteptăm
noi ştiri de la autorul Des/d-
şurdrii şi al Titanicului .
1 Pe scriitorul Petre Săl­
cudeanu l-am găsit cu
totul lntlmplător ln această
ciudată pădure plantată de
Ion Oroveanu pe domeniile
lui Ion Popescu Gopo de la
Străuleşti (unde se tllmează
Harap Alb). Pro!itind de
ocazie, l-am smuls o mărtu­
risire: Scenariul său după
romanul „Răscoala" va fi
transpus pe peliculă tn
regla lui Mircea Mureşan
(un nou film pe ecran lat) .
8 Regizorul Mircea Drăgan
a termini de curtnd ampla
ecranizare tn două serll a
romanului Neamul Şoimd­
reşfiLor. Iată-l ln timpul tll-
mărllor analizlnd minuţios
masca de machiaj reali-
zată de Rozalta Constan-
tin pentru boierul Orheianu
- Ştefan Ciubotoraşu. ln
dreapta-maestrul de scrimă
Angello Pell egrlnl.
9 Surprins de noi la aero-
portul Băneasa, Dem. Rădu­
lescu, care rtlmează tn De
n-ar fi examenele. pare a
exclama: de n-ar fi avloa-
nele .. . lnsătără aceste rapide
mijl oace de lo comoţ ie, el
n-ar fi putut să tllmeze
ziua la Cluj ş i să Joace seara
pe scena Nattonaluluf bucu-
reştean .
10 Aparatul 1-a surprins pe
operatorul tllmulul Harap
Alb, Grigore Ionescu, tn
plină şi Justificată tnglndu-
rare . După Erupţia, Soldaţi
fdrd u.ni/orml'l, Cerul n-are
gratii şi La vîrsta dragostei.
Grigore Ionescu se află la
primul său rum ln culori şi
vrea să subordoneze culoarea
vlzlunll regizorale. Or se ştie
că viziunile Iul Gopo slnt
destul de „. co lorate
Texf 11 fotografii de
Bezll DUNĂREANU
 (Gerllă, Set!ll!., Ochllă) lntru-
chlpează tn film tortele
neratlonale ale naturii, torte
uriaşe pe mina unor copil
Inconştienţi. El stnt Inter-
pretaţi de actori ca Pu!U
Călinescu, Florin Vasiliu
şi... Liliana Tomescu.
- Exi8t4 ln basmul lui
Creang4 o atmos/erd speci/icd.
de rezonantd folcloricd romî-
necucd. Se pcl.streazd. ea în
film?
- Caracterul de fantezie
~~m~ r1f!uî~I'i.o:r:u ~~~!
1

Impus r ep unţarea la detaliul

Ion Popescu
-ln film. Concepţia noastră
GOPO
despre
trecutul fi viitorul
lui
HARAP ALB
Vom Intra d I rect Io temă
cu răspunsul la o lntrebare
care nu e greu de presupus.
- De oe Harap Alb?! Pen-
tru că lml place , pentru că
e o dorinţă veche , pentru
că l-am ascultat de zeci de
ori, l-am ct.tlt, l-am desenat,
I-am redesenat, pentru că
lntotdeauna l-am văzut, ln-
totdeauna a existat ln mine,
pentru că de mal multe ori ,
1- am vrut flJm , film desenat,
rum cu actori. ..
- E vorba de o simp li!
preferinţ4 sau ... ?
- ... Povestea lui Harap
Alb , povestea aceasta pasio-
nantă, d !versă , c lară şi totuşi
extrem de complicată , cu-
prinde ln ea exper ienţa şi
Inţelepciunea poporului nos-
tru care a ştiut să dea ln-
trlnsa şi prin condeiul lui
Creangă, o form ă meşteşu­
gită temei clasice a victoriei
binelui asupra răului. Bas-
mul acesta deschide căi largi
creatorului de film pentru a
etnograf)c. Contlnutul pro-
fund naţlona-1 al basmului
credem cA este cel mal Impor-
tant şi el va fi transpus tldel
plastică Include totuşi unele
trimiteri la folclorul roml-
nesc - ln primul episod,
cel de la curtea craiului, ln
costumele eroilor şi ln ambi-
anta episodului final - dar
elementele folosite slnt foar-
te distilate, lnterPretate, nu
luate ca atare. ln rest -
atmosfera, timpul şi Jocul
rămln vagi şi convenţionale.
ca ln orice basm, chiar daci!.
pe parcursul acţiunii vom
acuza unele detalii ce tră­
dează epoca ln care e reali-
zat filmul. Se poate uşor
obţine succesul şi chiar
aplauzele unei săli dacă ln
m!Jlocul basmului apare un
telefon. Noi nu urmărim
lnsă aşa ceva, ci dorim ca
tllmul nostru să se caracteri-
zeze printr-un umor de cali-
tate , neabuziv.
- Ce loc ocup4 ln creaţia
dumneavoa.strd acest at cinci-
lea film cu actori?
- Arătam la lnceputul
dlscutlel noastre că Harap
Alb este pentru mine o veche
pasiune . Păstrez şi acum
ziarul din 1948 care anunta
lnceputul muncii mele Ia un
tllm desenat pe această temă.
Am lucrat 4 OOO de desene
timp de 8 luni de zile şi apoi
am renuntat. 4 OOO de desene
reprezentau trei minute din
cele 80 pe care trebuia să le
albă filmul. Desenele erau
Inegale, unele Inexpresive şi
azi Im! pare bine că n-am
continuat . Io 1959, Studioul
Bucureşti ml-a aprobat un
scenariu Harap Alb pentru
un tllm cu actori. lnalnte de
a-l lncepe, .mt-am lncercat
mtna' pe un scurt-metraj
1

găsi formula unei opere de (0 poveste ca ln basme),

artă - aceeaşi şi totuşi alta pentru a ver!flca unele meto-
decit cea a lui Creangă - de noi la care mă glndlsem.
opera cinematografică. Rezultatul - o nouă aml-
- Ce aduce nou formula nare a lui Harap Alb. Cu
dumneavoastrd şi ce pdstreazd gtndul la el am continuat
ea din basmul lui Creangd? experlentele ln s-a furat o
- Citind şi recitind bas- bomb4 şi Paşi spre lund.
mul lui Creangă, ml-au apă ­ Acum de-abia, la 16 ani de
rut ln lumină unele detalii la primele lncercărl, cred că
Interesante. Ml-a fost astfel slnt pregătit să lncep poves-
clar că basmul e povestit de tea lui Harap Alb şi s-o duc
cineva din familia cratulu1 plnă . la capăt.
cineva care-l urăşte pe spin.1 8. T. RÎPEANU
M-am lntrebat atunci care
este originea acestul senti-
ment, care e originea frlctl
pe care o are craiul taf,ll de
spin. De ce li lnvaţă pe
Harap Alb să se ferească de
spin? Şi, mat departe, de ce
spinul, clnd li vorbeşte lui
Harap Alb, li numeşte .fecior
de om viclean", sau .pul de
viperă" ... Nu cumva spinul
şi craiul se cunosc?! Cu
asemenea întrebări am căutat
să luminăm ungherele lncă
tntunecate ale basmului şi
tn funcţie de răspunsul găsit
să formulăm !dela filmului
nostru. Astfel, el a ajuns să
cuprindă nu numai aventura
lui Harap Alb, ci şi descope-
rirea tainei adversarului său
- spinul, nu numai lnfrun-
tarea binelui şi răului, CI şi
lncercarea de a cunoaşte ori-
ginea răului pentru desăvlr­
şlta victorie a binelui. Păs­
trăm ln film aproape toţi
eroii din basm pe care-l
lnzestrăm lnsă cu date bio-
grafice şi de caracter noi,
cu o prezentă fizică alta
declt cea sugeratA de basm
la prima lectură .
- Un exemplu ...
- ... Spinul e ln tllm un
om cu o lntlltlşare distinsă,
elegantă, tot atlt de volnic
ca şi Harap Alb, doar lncll.-
runţft prematur şi purtlnd
pe pleoapll. o veşnică lacrimă
a durertl. El e Interpretat de
actorul Cristea Avram, Iar
Harap Alb de Florin Piersic.
Tovarăşii de drum al eroului

https://biblioteca-digitala.ro
 REVISTA

I
ÎN VIZITĂ • • V.I.: De şapte ori. Am început
să citesc literatură de specialitate:
I o ediţie italiană a cărţii lui Pudov-

I LA kin, „Actorul de film" şi volume

de Nielsen, Umberto Barbaro şi
Luigi Chiarrini. Prin 38-39 am
II debutat cu o cronică a filmului la
„Romlnia literară" a lui Cezar

i
Petrescu.

Victor - Să ne întoarcem la.„ Ford.

Victor Iliu. Dacă doriţi să-i
căutaţi numele ln Dicţionarul enci·
clopedic romtn va trebui să aştep­
taţi ediţia a doua, fiindcă tn prima ·
apărută recent (redactori: M. Dră.
gan şi I. Bama), numele regizorului
I
nu este, tn mod inexplicabil, con-
I semnat.
Pentru ediţia viitoare am sugera
următorul text: „Victor Iliu, ntlscut
tn 1911, regiU>r al filmului Moara
cu noroc" - şi credem că ar fi sufi·
cient pentru a·i fixa numele alături"
un zlmbet delicat - niciodată de
circumstanţă-şi, mai ales, cu un
fel de a vorbi specific omului care
nu-şi îngăduie ospăţul solitar al
lectorului de cărţi rare, ci simte
nevoia să comunice, să povestească,
să caute blinda complicitate a celor
din jur. Cu Victor Iliu se poate
vorbi despre orice. Am încercat
odată să fac un fel de harti1 a
convorbirii cu dlnsul, pentru a recon-
stitui mai apoi meandrele sclnteie-
toare, adesea senzaţionale, ale cu-
V.I.: Copilăria mea n-a avut
nimic senzaţional, prevestitor .. „
Am urmat, la Sălişte, o şcoal/1
comercială superioari1. Părinţii mă
destinaseră carierei de funcţionar
şi eu învăţam matematică deşi,
uneori, !mi plăcea să petrec vreun
ceas la o societate literari1 tn teme-
iată în şcoală. Eram un critic temut.
Pe urmă, clnd am împlinit 18 ani
am încercat să dau examen pentru
bursă la Academia comercială din
Bucureşti. Nimeni, părinţii mei
Ce v-a atras mai mult la acest mare
regizor?
V.I.: Realismul plin de umor şi
de fineţe psihologică, exactitatea
detaliilor şi - ln ciuda faptului că
era un film de acţiune (Ca11alca.da.)
modul ln care eroii erau portreti-
zaţi, nu numai pe plan social, dar
şi caracterologic. Filmul nu oglin·
dea numai acţiuni prezente, ci şi
de perspectivă, dimensiunile lui
deveneau, cu fiecare vizionare, tot
mai largi pentru mine. „
-Apoi?
V.I.: Am trăit vremuri grele.
ln Germania venise la putere fas-
cismul. A început eroicul război
spaniol. M-am îndreptat cu tot ce
aveam mai bun tn mine spre un alt
mod de viaţă, protestatar. Datorită
poziţiei de sttnga, receptam altfel
filmele vizionate, de pe poziţii clşti­
gate, lmi plăcea să remarc morala
superioară a unora dintre eroi, mă

de cei mai talentaţi slujitori ai
tinerei noastre culturi. Suficient,
fiindcă un asemenea film impune,
singur, un artist remarcabil. Cu
un asemenea film poţi r4mtne.
Moara cu noroc a tncununat la
apariţia pe ecrane strădaniile ulti-
mului regizor din generaţia 11etera-
nilor şi a primului din generaţia
nouă .
Are înfăţişarea unui tnvăţător de
ţară din · tnflorita proză sadoveni·
ană. O siluetă tinerească (repet:
născut în 1911) un mers calm, cu
paşi mici de parcă s-ar teme să
trezească din tncremenire, . strada,
arborii; întotdeauna cu ·o carte
ieşindu-i din buzunarul stlng, cu
vintelor sale. A fost imposibil,
fiindcă, pe parcursul aceleiaşi ore,
Iliu Iţi poate vorbi despre: o con-
vorbire cu Eisenstein privind Ca11al-
ca.da. fantastic/1 a lui John Ford, o
amintire de la examenul de baca-
laureat, ultima enciclică a papei ,
inventarea transfocatorului, origi-
nea falernului horaţian, Picasso,
viitorul televiziunii, o orchestră
de jaz din Madagascar, omuleţul
lui Gopo, o inscripţie aztecă şi. ..
revista „CINEMA" . E un neastlm·
părat acest om calm, e un febril
acest om aşezat şi de o neverosimilă
modestie.
- Vorbiţi-ne despre începuturile
dumneavoastră artisticeşti.
ma\ cu seamă, n-au fost convinşi
c-am să izbutesc. Nici chiar eu.
Şi totuşi... spre uimirea mea, am
luat examenul. Curlnd au tnceput
preocupările artistice: scriam ver-
suri, desenam, citeam ...
- Cum aţi ajuns la film?
V.I.: La film? ln viaţa mea nu
există lovituri de ... teatru, v-am
mai spus-o. Clnd !mi îngăduia
buzunarul, mă duceam la cinema.
Primul film care mi-a plăcut era!>
peliculă de Duvivier, cu Harry
Baur. Apoi filme de Carne şi John
Ford. Ca11alca.da. fantastic/1 a trezit
ln mine dorinţa de a face cinema-
tografie. A rulat şapte zile ln şir. „
- Şi de cite ori ] . aţi văzut?
interesa exactitatea descrierii, înca-
drarea într-un larg context social
a episoadelor, lntr-un ritm mai
amplu. Visam o artă a cadenţelor
majore.
- Ctnd v-aţi hotărlt, definitiv,
să vă consacraţi filmului?
V.I.: ln 19U a luat fiinţă O.N.C-
ul (Oficiul Naţional Cinematogra-
fic). Preşedintele comitetului de
direcţie, scriitorul şi regizorul Vic-
tor Ion Popa m-a angajat ca asistent
operator (postul de asistent-regizor
nu exista).
- Era o muncă grea?
V.I. Destul de grea: căram apa-
rate, acumulatoare (de plumb)
imense, tripieduri, manivele, colin-

18
https://biblioteca-digitala.ro

dam prin spitale , mergeam la
parăzi sportive, ori prin ţară pentru
subiecte de jurnal. Un an mai tlrziu
am fost arestat. După ce am fost
eliberat, lntors la Oficiu, mi s-a
interzis să mai lucrez la jurnalul
de actualităţi. Am făcut fel de fel
de munci pe Ungă laborator. După
23 August '44 am lndeplinit ctteva
funcţii administrative, după care
-am lucrat ca redactor la „Sclnteia".
Apoi am fost chemat să lucrez din
nou ln cinematografie. Am audiat,
la Moscova, cursurile de la Insti-
tutul de cinematografie, ţinute de
Eisenstein şi Iutkevici. I-am cunos-
cut pe marii regizori Petrov 'i
Donskoi, Eisenstein. Majestatea Sa
Eisenstein, cum i se citeau ln apus
Iniţialele (S.M.E.), mi-a lăsat o
Impresie neştearsă; era sclnteietor
ln orice zonă de discuţii abordată
ti de o erudiţie fantasticii.. lntors
ln ţară am participat la turnarea
unor documentare. Era lipsii. de
peliculă. Nu ne lngil.duiam copii
de lucru: vizionam negativul, mon-
tam ln negativ şi trăgeam apoi cele
clteva copii.„.
- Era o muncă de pionierat„ .
V.I. : Nu ni se părea că facem
ceva formidabil. Vedeam ln jur
lucruri mult mai impresionante.
Tot ce fii.ceam noi ni se părea ceva
foarte normal.
- . „ Curlnd vi s-a lncredinţat
filmul Mitrea Cocor ...
V.I.: Am lnceput să lucrez la
acest · film lntr-un moment ln care
scenariul fusese acceptat, iar distri-
buţia fixată. Nemaiavtnd timp să
fac alt decupaj, am desenat totul,
cadru cu cadru.
- Apoi a urmat O scrisoare
pierdutd . „
V .I.: Nici la acest film dupil.
Caragiale n-am avut răgazul să
alcătuiesc un decupaj. Mă duceam
Ia filmări numai cu textul piesei
tn buzunar. Deşi lucram cu echipa
de aur a Naţionalului, munca nu
mi-a fost lipsită de probleme: filma-
nia piesei obliga la o cu totul altil.
mizanscenă, o altă plantaţie a deco-
rului şi o mai mare dinamizare a
interpretărilor actoriceşti.
- Şi Moara cu noroc?
V.I.: Să nu vă dezamăgesc. Nu
pot să spun, aşa cum se o]>i,nuieşte ,
că mi-am pisat filmul lncă din
pruncie, că l-am vdzut, etc„. etc„ .
Eu nu am vechi proiecte. Moara •.............. „„ ....
cu noroc nu e un subiect după care utl :U:r-Ji:.~ ~=
am umblat, ci unul pe care, lntll-
nindu-1, m-am hotărtt să-l spun
cinematografic. Deşi, doar de dra-
kl
pnk
ul ea l'l'IMOl1
• Apoi 't'OI lllteo
ro 111 ual Dl'OlllOr de
maWJD&tlel, Umfd li neta-
MllUl&t, IB~u..i dia loJae..
gul unei asemenea viziuni nu e olarllo ftllllllllli 181 Klollel
bine să faci schimbări. Slavici e Dnoh • .Buui. ..............
foarte cinematografic, nu văd de ce
aş fi intervenit tn textul literar.
Substanţa artistică primează . Eu
nu mă apropii de o lucrare ne-
cinematograficil. Evident, nu ne
putem baza numai pe ecranizări
fiindcă tehnica filmului nu e una
de reproducere (ca tiparniţa ori
discul) . Ea cere scenarii speciale.
Totul e să intuieşti şi să redai
spiritul unei lucrări şi să stabileşti
relaţia exactă: pe cine relevi? Pe
tine, ori pe cel pe care-l transpui? E'.u
cred că pe acesta. ln plus, trebuie
să investigăm continuu. Pentru
mine, regizori ca Fellini, Antonioni
ori Resnais slnt artişti care experi·
menteazil. strălucit ln căutare de noi
drumuri. Timpul istorioarelor bine
construite a trecut. Trebuie să fim
oameni ai timpului nostru, să sta·
bilim o deplinii. concordanţii. Intre
ceea co facem şi ritmul vieţii actuale
cu noik planuri de gtndire cu dina·
miamul epocii. Trebuie să fii lucid:
cu tine şi cu tot ce e tn jurul tău.
- Anul 1964 v-a adus două mari
bucurii. Titlul de artist emerit şi
premiul de regie al Festivalului de
la Mamaia, pentru noul dumnea·
voastră film, Comoara din Vadul
Vechi . Ce proiecte aveţi pentru
anul viitor?
V. I.: Nu m-am hotărtt . Aş
vrea să ecranizez piesa „Moar-
tea unui artist" de Horia Lovi·
nescu „ „
G. T.
https://biblioteca-digitala.ro
FESTIVALUL
VENETIAN
Al XXV-lea Festival Internaţi o­
nal al Artei Cinematografice, festi-
val jubiliar s-ar putea zice, şi-a
propus o cotitură hotăritoare în
conţinutul şi caracterul acestei
prestigioase confruntări. Intenţiile
direcţiei festivalului, declarate
şi, în parte, oglindite ln desfăşu­
rarea competiţiei, au fost să asigure
o selecţie de filme de factură „artă
intelectuală", ceea ce e cit se poate
de lăudabil dacă ţinem seama de
cantitatea de filme comerciale care
bat la porţile festivalurilor, pe
toate meridianele. Drept cadru pen-
tru o asemenea confruntare s-a
preconizat sobrietate în prezentarea
realizatorilor şi vedetelor, în tipul
de publicitate făcut festivalului şi
ln întreaga desfăşurare a manifes-
tărilorsale, operaţie pe de-a-ntregul
reuşită. Festivalul a fost sobru plnă
la a fi taxat de plicticos de obiş­
nuiţii mondenului Cannes.
E totuşi dificil de susţinut că a
XXV-a „Mostra Internazionale
D'Arte Cinematografica" ar fi izbu-
tit o performanţă memorabilă în
inmănunchierea unor certe valori
intelectuale. Au putut fi văzute, la
Veneţia, numai trei filme mari:
Deşertul roşu de Michelangelo An-
tonioni, Hamletul lui Kozinţev şi
Evanglwlia după Matei de Pasolini.
Primul a primit „Leul de aur" şi
sufragiile unanime ale publicului.
Este intîia distincţie pe care o
obţine Antonioni la el acasă. (Nu-i
lipsit de semnificaţie că, totuşi,
Deserto rosso nu reprezenta oficial
Italia în competiţie: e încă dificil
să fii Antonio ni).
Admiraţia noastră pentru acest
deschizător de drumuri rămine în-
treagă după Deserto rosso, deşi nu
putem să nu afirmăm aici, cu ne-
mărginit regret, rezerve faţă de
filozofia sa. Abord iod cu o artă
inegalabilă, cu o pătrundere uimi-
toare, zonele cele mai intime ale
cazului pe care-l discută - drama
unei femei nevrotice - şi stabilin-
du-şi cadrul investigaţiei în centrul
vieţii moderne, Antonioni lasă
în afara dezbaterii, ln orice caz la
marginea ei, tocmai zonele de
interes larg. El pătrunde ln ana-
liza vieţii moderne pe o magistrală
splendidă, populată cu mijloace
fundamental noi, dar ne lasă o
impresie de asocial, de îngust.
Nu putem să nu remarcăm c~a­
ţia Monicăi Vitti, probabil actriţa
cea mai profundă a cinematogra-
fiei italiene de azi.
Culoarea, ln Deserto rosso, reuşe­
şte să joace. Aici fotpgrafia a
devenit pictură. .„ ;
lmpărţind „Premiul s~ecial al
juriului" cu Pasolini, Gr1gori Ko-
20
zînţev a prezentat Veneţiei un
Hamlet de o calitate excepţională ,
o foarte distinsă confruntare a te-
melor shakespeariene cu sensibi-
litatea şi problemele omului mo-
dern.
Colegul său întru premiu, Pier
Paolo Pasolini, a adus festivalului
o adevărată bombă. Viaţa lui Cris-
tos, în Evanglwlia după Matei, film
dedicat Papei Ioan al XXIII-lea
şi distins cu înalte premii catolice,
a fost violent fluietat de huligani
în smoki1,1g care împărţiseră, în
prealabil, manifeste ~eronate de
asociaţii - de asemenea - cato-
lice . Cum nu se poate mai creştin,
filmul lui Pasolini aducea pe ecran
o creştinătate mai curlnd săracă
declt mistică. Simpla alegere de
către autor a frazelor cu caracter
oarecum social din predicile lui
ISus Cristos i-a supărat teribil pe
creştinii cu fluiere şi manifeste.
Premiul „Opera Prima", atri-
buit francezului Alain Jessua, pen-
tru Viaţa pe dos, a încurajat int!ia
peliculă a unui regizor, probabil
mteligent, dar care practică osten-
tativ absurdul şi recomandă, pen-
tru echilibru interior, retragerea
deliberată în casa de nebuni. O
chestie cam săracă şi depăşită,
chiar şi pentru teribiliştii „noului
val".
Remarcabile filmele engleze pre-
zentate la Veneţia, pentru serio-
zitatea (poate lipsită de strălucire)
a demonstraţiei antirăzboinice din
Pentru rege şi patrie şi pentru poezia
mult eclt binemeritată.
Despre restul palmare~ului citi-
torii noştri au ş1 avut timp să se
informeze; din ce a mai urmat
nimic altceva de citat declt filmul
bulgar Hoţii de piersici (regia Yalo
Radev).
ln concluzie, al XXV-lea Festi-
val şi-a stabilit un profil intere-
sant fără a fi găsit lncă toate pie-
sele din care să-l şi compună con-
vingător. Aşteptăm încrezători a-
nul crue vine.
Eugen MANDRIC
Eroul Vieţii pe dos se veri-
fică în oglindă: am înnebunit
suficient'! .
https://biblioteca-digitala.ro
 °'· s. iii
PREZINTA PE
u Alfred HitchcQck sau „Marele Hitch"
C cum i se mai spune, se lntlmplă ln cinema-
tografie ceva asemănător cu.ceea ce i-a rezervat
soarta lui Sade ln literatură. Apropierea pare
forţată poate şi pentru că primul dintre termenii
ei ţine prea· mult de contemporaneitatea imedia-
tă, în timp ce al doilea a devenit obiectul istoriei
şi legendei. Dar Hitchcock are azi, ca şi Sade,
exegeţi dispuşi să-i descopere o „ metalizică" ,
să-i descrie „mitologia" operei şi să-i reproducă,
vrăjiţi, declaraţiile ca şi cum acestea ar conpne
revelaţii supreme, scandalizlnd astfel opmia
publică pentru care faimosul marchiz rămlne un
simplu caz patologic, iar regizorul şi scenaristul
american un tehnician abil şi nimic altceva . A-
propierea se imf:une şi tn altă direcţie . Hitchcock
e regele „thri ler"-ului, adică al filmului de
groază şi cea mai mare satisfacţie a sa o tncear-
că - a mărturisit-o - atunci cfnd tn sală spec-
tatorii urmărindu-i o secvenţă, ajung să ţipe de
frică. lntr-un cuvtnt1 omul terorizat, paralizat
de teamă, rămas la aiscreţia agresivităţii şi cru-
zimii criminale li reţin ln primul rînd atenţia.
Dar şi diferenţele tn această comparaţie sînt
mari: Sade a fost - cum se ştie - un spirit
nonconformist şi a plătit greu, cu libertatea
personală, divorţul pe care I-a proclamat Intre
actele sale şi normele morale curente. Hitchcock,
dimpotrivă, se află tn deplin acord cu principiile
etice dominante ale lumii Jui, ba le dă chiar o
formulare extremă, {:uritană. Dacă Sade a
rămas un autor neln eles care n-a reuşit să-şi
pună ln scenă piesele ectt la Bicetre unde fusese
internat şi folosindu-i pe nebuni ca interpreţi,
.,Marele Hitch" şi-a realizat ultimul film TM
Birds (Pbdrile} cu toate mijloacele Hollywood-
ului. Se spune chiar că e regizorul care se bucură
ln cetatea cinematografului american de cea
mai mare libertate din partea producătorilor,
fiindcă nu Ie-a creat niciodată probleme ideo-
logice 'i tn tot ce a făcut, oricft de departe a
tmpins căutările artistice şi lndrăznelile, a avut
mereu lf!'iiă să asigure peliculelor sale şi succesul
comercial scontat, dovedindu-se un aprig om de
afaceri. Paradoxul li creează aici mai de grabă
istoria. Regele „thriller"-ului lucrează la Holly-
wood ln condiţii optime pentru că universul
tulbure scos la iveală de Sade din fundul sufle-
tului omenesc şi care altlidată lumea burgheză
într-o fază ascendentă a sa se complăcea sll.-1
atribuie, cu o conştiinţll. tmpăcată, domeniu-
lui anormalităţii, azi se vede silită a-l recu-
noaşte drept parte componentă a vieţii obşteşti
şi a-l transforma tntr-o psihoză de masă. Această
stare a lucrurilor lntreţine lnsă o ambiguitate
funciară. „Thriller"-ul ca şi literatura poliţistă,
pe de o parte, face apel la instinctele antisociale
cultivlnd gustul violenţei şi crimei, pe de altă
parte, trebuie şi să-l reprime, pentru că orice
societate constituită chiar dacă-l speculează
nu-l poate tolera. tn întunericul sălii de cinema-
tograf, individul e invitat să lncerce fiorul vio-
lării normelor morale elementare dar nu fără ai
se inculca şi ideea că asemenea experienţe sfnt
ptnă la urmll. drastic pedepsite. Iată şi condiţia
care îngăduie unui artist autentic sll. se realizeze
chiar ln acest cadru ingrat. E cazul lui Hitch-
cock, creator de adevărate capodopere ale fil-
mului de groazll..
S-a născut ln 1899 la Londra şi s-a făcut
cunoscut cu primul „thriller" al cinematogra-
fului mut „The Lodger (Locatarul) 1926, poves·
tea luiJack spintecătorul. Aplicaţia sa pentru
astfel de teme n-a fost prea evidentă atlta vre-
me cit a lucrat tn Anglia şi a ecranizat diverse
piese ca vestita Juno and the Paycock ( Junonafi
Pdunul) a lui Sean O'Casey (1930) sau TM Skin
Game (Escrocheria) a lui Galsworthy (1931). Ca-
riera sa la Hollywood a fnceput tot cu o ecrani-
zare, a romanului „Rebecca" de Daphne du Ma-
urier (1940). Hitchcock dăduse fi crteva filme tn
genul care-i va aduce o reputaţie internaţională,
Blackmail (Şantaj) 1929; Murder(Crima) 1930;
The man who knew too much (Omul care ,1ia l!rea
multe) 1934 şi The thirty-ninestepa (Cele treiuci
,; noud de trepte}, 1955. Ingeniozitatea tehnicll.
excepţională, desenul net şi de un relief izbitor,
siguranţa desll.vlrşită tn schiţarea caracterelor,
umorul sec vor concura aproape exclusiv după
1940 să ridice thriller-ul tn filmul american la o
perfecţie necunoscută lnainte. SuaP._icion (Sus-
piciune) 1942, Shadow of a Doubt (Umbra unei
lndqieh} 1943; Rear Window (Fereastra spre
clU'IH inlllrioard} 1954; V11rti10 ( ÂTMJeala) 1958;
P1ycho (P1ilaosll.) 1960 ti The Birdl (Pllldrile}
1963 au revoluţionat genul.
https://biblioteca-digitala.ro
Ce aduce Hitchcoeknou tn arta thriller-ului?
tn primul rtnd un accent copleşitor pus pe
psihologie . Cu o strălucită intuiţie a sufletuTui
omenesc, Hitchcock renunţă a obţine efectele de
groază prin mijloace exterioare, chipuri monstru-
oase, decoruri sinistre, scene atroce , de,1 nu le
dispreţuieşte nici pe acestea. La el lnsă ambianţa
rămlne adesea obişnuită şi e descrisll. realist cu
o insistenţă asupra detaliilor excelentă, menită
să dea sentimentul că un univers infernal poate
trăi ascuns chiar ln mijlocul existenţei celei
mai comune. Eroina din Suspiciune, o fată de
familie, fncepe tndată după nuntă să-şi bllnu-
iască soţul că şi-a ucis cel mai bun prieten şi că
se pregăteşte să o omoare şi pe ea. Contemplarea
evenimentelor zilnice ln Fereastra spre curtea in-
terioard relevă o crimă abjectă, pregătită tacti·
cos. Asasinii lui Hitchcock stnt, nu o dată , fiinţe
care-şi ascund sufletul încărcat sub o înfăţişare
pili.cută. ln Umbra unei lndoieli, criminalul e
omul cel mai fermecător şi reuşeşte să-şi exer-
cite lndeletnicirile sinistre graţie atractiei pe
care o exercită ca bărbat asupra „văduvefor ve-
sele". Nebunul asasin din Psycho are o figură
angelică de ttnăr interiorizat. Trecerea aceasta
neaşteptată de la aparenţe liniştitoare la o reali-
tate atroce creează o formă de teroare copleşi­
toare. Lumea înconjurătoare apare încărcată de
primejdii secrete, plină de ucigaşi virtuali.
Hitchcock lărgeşte de asemenea considerabil
ctmpul din care se pot recruta elementele capa-
bile să tulbure frin acţiuni criminale existenţa
cotidiană. In ilmele lui apar maniaci sexua-
li, nebuni ascunşi, fiinţe cu vicii nemăr­
turisite ca pederaştii din Ro~ (Ştrean1ul)
sau din Strangers on a Train (Necunoscufi
lntr-un tren). Chiar victimele nu tntruch1-
pează monumente ale inocenţei urmări te de
scelerateţe, cum se lntlmpla p fnă la el. Eroina
din Psycfw, o femeie tlnără şi drăguţă e asas inată
ln baie cu lovituri de cuţit, dar acest slll'fit
oribil şi-l găseşte după ce, pentru a- şi phtn
amantul (un bărbat c ll.sătorit) fugise cu banii
care-i fuseseră lncredinţaţi spre a fi dep · la
o bancă. Cu Hitchcock stntem departe de is •
poliţistă , pură en igm ă raţională , reee, ·
tuală, aşa cum a conceput-o Poe. ln ·
m'ile josnice, dorinţele refulate
21
 •
are Io minte fiecare cadru dinainte ti-1 deseneazll.
exact operatorului, ca sll. nu se mai piardă nici
o secundll. pe platou . Regizorul american 11. dat
thriller-ului un adevărat stil plastic, urmărind
contraste apăsate de alb şi negru, o realizare a
imaginilor, chemată să ascută liniile feţelor şi
să le facil. obsedante. O mare importanţii. capii.tă
obiectele . Interioarele slnt descrise cu o impre-
sionantă vervă dramaticii.. Obiectivul se plimbă
lent peste lucruri, pregăteşte aducerea ln scenă
a unui detaliu, care stlrneşte nelinişte. Au
devenit celebre scările interioare pustii, lilmate
lndelung de Hitchcock ca decoruri virtuale
pentru lntlmplări funeste. La fel, uşile masive
lnchise, dedesubtul cărora se strecoară o lumină
spectrală. Hitchcock a descoperit ideea profundă
că senzaţia de groază se materializează prin
intermediul obiectelor. La el anumite amănunte,
o hlrtie ruptă sau sifonul unui lavabou ln Paycho,
nifte chei tn NotorioUI (Notoriu), o gură de
şemineu ln Pi!sdrilt, slnt indicii pe drumul desco-
peririi diverselor situaţii lnfricoşătoare. Filmln-
du-le o dată ln trecere, doar cu o uşoară stă­
ruinţll., revenind asupra lor apoi brusc, le creeazll.
o putere de şoc cr1spantă. Această tehnică a
declan9ii.rii groazei, Hitchcock o stă{>lneşte atlt
de bine !n toată gradaţia ei, presimţire tulbure,
senzaţie apăsătoare, nervozitate, temere, inhi-
biţie paralizantă, panicii., Incit lnceplnd cu
genericul uneori ca fn Paycho, simpla mişcare a
literelor, jocul de ~atii şi muzica li lngheaţil.
pe spectator. 1n ultimile sale creaţii şi mai ales
lnAmeţtalaşi Pdsdrik, ambipile regizorului par
sll. crească. El !şi aduce obsesiile secrete pe ecran,
lncearcă sll. compună din mici fragmente cu
caracter oarecum confesiv o viziune asupra
lumii. Din păcate ea se dovedeşte sumbrii.,
tncll.rcatil. de presentimentul unui cataclism,
către care omenirea a-ar lndrepta fii.ril. să ştie -
ti simbolul acestui destin e cerul din Pdsdrik,
Mafftnal fi ,,11areonajele" sale celebre . lntunecat de fllflitul aripilor care lntotdeauna
au stlrnlt ln suflete exultanţii. şi bucurie, dar
acum seamănă a teroare strivitoare.

relaţiile echivoce, mediile suspecte , hazardul.

aitchcock aprof ie thriller-ul de atmosfera ro-
manului pohţis contemporan care lncearcă să
nu mai fie o problemă dificilii. dar clarii. de geo-
metrie şi să devină un sondaj social psihologic
tn lumea delicvenţei. Intuiţia capitală ln aceas-
tă ordine de preocupări, regizorul o are lnsil.
atunci clnd lasă fiinţe slabe sau dezarmate să
lnfrunte singure pe asasini. ln mai toate filmele
lui Hitchcock, astfel 4e personaje, un copil, o
fată tlnii.rii., un om imobilizat ln pat cum e
reporterul fotografic din Fereastra spre curtea
inttrioard bănuiesc cine e criminalul şi desco-
peră indiciile menite sil.-1 trădeze . Dar şi acesta
observă că s-a dat d.e gol şi atunci se hotărăşte să
tnlăture martorul primejdios. A.rta lui H itchcock
e de a crea la un moment dat o situaţie absolut
insuportabilii. . Eroii săi, cu conştiinţa cil. se
găsesc ln faţa unui asasin, şe trezesc, prin forţa
fmprejurărilor, rupţi complet, pentru cltva timp,
de lumea lnconjuril.toare , fără putinţa cte a primi
aJutor de la ea. Aici e şi punctul unde thriller-ul
h1tchcockian atinge o anumită profunzime filo-
zofică, nu ln implicatiile met~izice sau psiha-
nalitice pe care ţin sl i le atribuie neapărat
admiratorii săi deliranţi, ci lntr-o direcţie
etică elementarii.. Un om se găseşte singur ln
puterea altui om. Toate pavezele sociale cad,
nimic nu-l mai ocroteşte . Instinctul de agresi-
vitate criminală apare din această perspectivii.
lntr-o nl'tlitate terifiantă şi atroce. El lntoarce
brusc omenirea la virata semianimalicii., a plndei
de fiară, ln lntunericul cavernelor. Dispoziţia
lui Hitchcock de a specula pornirile sadice refu- Roci Ta7lor fÎ Tippi ·Heclren Într-un moment ,,mai lini9tit" al filmului: P111rile.
late ale spectatorilor (ln P111cAo omorurile săl­
batice cu cuţitul de bucătărie slnt filmate cu
delicii, ln Pi!Bdrik obiectivul lntlrzie pe. faţa
plinii. de slnge a eroinei, după atacul zburătoare­
lor devenite inamicele speţei umane ş . a.m .d..)
e compellllatil. de această reprezentare gravii. pe
care o capii.tă crima. Oriclt gust ar avea el
pentru umorul macabru, călcarea poruncii "să
nu ucizi!" o priveşte cu o imensă oroare şi senti-
mentul acesta izbuteşte sil.-1 comunice publi-
cului. Mai mult declt toate deznodămintele
destinate să certifice victoria legii ti dre{>tii.ţii,
nu o dată ln spirit convenţional şi limştitor
burghei, forţa de a da senzaţia aproape viscerală
cil. prin orice act ·Criminal lumea se ·rostogoleşte
vertiginos lndlrăt ln noaptea preistoriei, consti-
tuie pvtea moralii. cu adevărat solidă a filmelor
lui Hitc)>.cock. Ele slnt executate şi au o precizie
de mecllnică finii.. Se spune cil. aproape nu mai
au nevoie să fie montate după turnare Hitchcock

22
https://biblioteca-digitala.ro

SCURT IN1ERMEZZO FESTIVALIER CU
Gerard BARRAY
u r~ 1 ~~~~~ ~1~&1ea!tt~~~i
1
oare s-au perindat, timp de
16 zile cit a tlnutrestlvahll,
prin pitorescul KarlovyVary,
a fost flrl doar şi poate,
francezul Gtlrard Barray. Ve-
nit lmpreună cu FranceArnel
sl prezinte tn afara competi-
ţie I . e I Scaramouch• Iar ea
11'drdgoatitul (Le aoupirant),
Barray a devenit vedeta nr. I
care ln fiecare dlmln.e atl
putea 11 văzută tn grădina
restaurantului Pupp Mosltva,
la o mbută, sub soarele bllnd
al Boemlel, acordlnd zeci şi
sute de autografe. Mereu
1urtd.tor, amabil, gata sl
răspundă la orice lntrebare,
nu o dată l·am surprins tn
discuţii aprinse cu„. puşti de
10 sau 12 ani.
- De ce vl mirau. oare
nu acesta este publicul cel
mal credincios, admirator
neobosit şi entuziast al lui
D'Artagnan şl Pardalllan?
Cum am devenit actor?
Stlu eu. d ln vocaţie cred că
nu, pentru că ea m-a tmplna
lnl\.lal spre medlclnl. Am
venit la Paria ln 1952 -
ptnl atunci am trUt la
Montauban - ca să ml tac
doctor. Apoi am fost luat la
armată el mal apoi.„ l-am
cunoscut pe Donlol~Valcroze
~~~u~ Ă~ l~.°!uu~ ~: b~°.Icf~
1 oferte de asemenea mme
o realizare ln genul .noului
val". Daol Im! place .noul
val"? Nu. lml plac tllmele
bune şi nu ml Interesează ln
ce curent - nou sau vechi -
se lntegreazl. Vreau ca ele
al-ml apună ceva, să fle
lucrate cu seriozitate şi cu
respect fatl de spectator.
Slnt considerat ca un ur-
maş al lui .Tean Marals? Ml
:::il ~~o~:â!t~m~rla~~~
1 cull atlt de slabi ca Fraţii
aminte .cum nu cu prea
mult tn urmi, dupl ce ve-
deam un film cu Marals,
aveam la ce ol visez ctteva
zile el nopţi la rlnd: caval-
cade, dueluri. 1lrlturl de la
ferestruica din turn drept ln
şa„. Vă mărturisesc lnsă ln
acelaşi timp că supremul
ţel al carierei mele nu este să
ml specializez ln filme de
mantie al spadă. Doresc cu
totul altceva„ . Dar din pl·
cate ln viaţi nu faci lntot-
deauna ce vrei. Producătorii
au un talent de a te ·speciali-
za d !rect proporţional cu
succesul de casă. Dacă tot
trebuie sl rac pe aventurierul
atunci mă c ar sl am fericita
ocazie să Joc lntr-un Tom
Jon•• · sub bagheta unul
Tonv Richardlon. Dar parcă
tot mal mult ml-ar place o
dramă pslbologlcl sau un
subiect pe teme sociale„.
- Eu aa vrea al fac co-
medii muzicale, Intervine
tn dlscutle France Arnel,
Interpreta •vampei" din 111-
<lragostilul Iul Pierre Etalx.
lml place să clnt, să dansez
(France este U balerină), să-l
fac pe alţii sl rldl. Dacă
vreodată am sl ajung vedetă,
~~~iF~s~~=I g~ogy.;~~~~llor
- Sl nu mal vorbim de
producltorl. El profită •e
faptul că un actor trebuie să
clşttge oa al trllascl, pentru
a dicta condltllle. Totuel eu
am flcut un efort - se
destllnule Barray - şi am
reuşit al refuz de curtnd 5
~~~ ~f~~~~~l~~~ip~;:::t:~ i
1 1
voi găsi un scenariu cores-
punzltor. Nu ştiu lnsă cit
voi putea rezista. Unde mal
pul el tllmele trebuie să
coste cit mal putln şi deci
eşti obllgatal lucrezi cu sufle-
:f.'.. ~~zm!ie~eree::no~~~:t1~
M-atl lntrebat cum de am
acceptat al Joc lntr-o pell-
coraicani? Acum ştltl de ce:
aveam nevoie de bani ca
sl-ml pot permite al attept
~~ftu~~~:; .c~l-~:r~ii~~m:J
lucrez cu Trutraut aau Phl·
llppe de Brooa. Deel cu
Bernard Borderle m-am lnte-
Scurt-
,m etra·e
în scurte
cronici
ilmul Studioului Sahia cu acest titlu Iunir şi
F cam „căutat" (Marile eTMţii mici aa.u Micile
emoţii mari, scenariul şi regia: Doru Sega!,
operatori: Gh. HerschdOrfer, S. Huzum şi G.
Georgescu, comentariul: Eva Strbu) se tnscrie tn
acel tnceput de stil marcat de George Georgescu
al lui Barbăneagră şi Inginerii u.iinei al lui
Strbu, adică un film de prim planuri, de chi-
puri, de ochi - aici părinţii privindu-şi copiii
la o serbare ln cadrul preşcolar al grădiniţei.
Filmul e Incintă.tor, prin graţie, prin sensibi-
litate şi umor - şi n-aş ezita să-l propun spre
vizionare Ia „Mamaia 1965".
Noutatea lui, după părerea mea, consistă ln
farmecul cu care slnt surprinşi „oamenii mari"
ln preajma copiilor. Linia banală, facilă, ar fi
pretins exploatarea chipului pueril, cu surlsul
şi spontaneitatea sa veşnic ispititoare, atotnăs­
cătoare de „succes sigur" şi clişee la fel de sigure.
Dar creatorii au evitat şabloanele de acest tip
şi au lntors aparatele spre cei care de prea multe
ori au fost lăsaţ11n planul doi - „tata şi mama"
- ~~~.ideraţi, pe ~~za acelo~~i şabloan~, 'ca
„şt1uţ1 , „cunoscuţi , „banali . Am auzit pe
cineva imputlnd filmului că faţă de „drăgălă­
Ies admirabil. De altfel, eu
găsesc el Cei trBJ mu1chetari
reprezintă cea mal fidelă
şenia copiilor", părinţii nu-s „prea frumoşi",
nu-s adică „drăguţi"„. Clnd se va isprăvi cu
adaptare a romanului lui trivialitatea „drăguţului" ln artă?
Alexandre Dumas din cite
s-au făcut. Fll mările au Sigur că aceşti părinţi nu-s „drll.guţi": copiii lor
durat 15 săptămlnl pentru dansează pe scenă ca greieri, ca furnici, recită
ambele serii şi este meritul
exclusiv al lui Borderle el, şi se tmpleticesc ln versuri- ca atare dumnealor
cerindu-I-se un asemenea
record de timp, a reuşit să slnt foarte lncordaţi, la o mare tensiune, cum
itea totuşi, ln genul respec- nici n-ai crede că se poate lnttmpla ln secolul
tiv. o operă merituoasă.
Mă aflu pentru prima dată clnd „oamenii mari" au pe cap probleme funda-
lnt.r-o tari socialistă, la un mentale. O lume de sentimente foarte realiste
festival Internaţional, şi slnt
lmpreslouat de calltatea ru- vibreull. pe feţele lor muncite - ti aici e fru-
meior prezentate. Impresio-
nat 81 nostalgic„. Sttţt, e museţea filmului: orgoliul naiv (al mamei) se
primul Interviu ln care nu
slnt lntrebat dacă !mi plaa
plslclle sau dacă nu cumva
colecţionez scobitori.
-"
- Sl vă Istorisesc o tnttm-
plare: nu de mult, un reporter
de la o binecunoscută revistă
de cinema francezi, a venit
la mine acasă să-ml solicite
un Interviu. Oferindu-I o
~ 1~af~:~ ~~ ~~cu~-~~remg:
1
natl cutii de c~lbrlturl, desi-
gur". Eu?„ Da, evident, am
rlspuna intimidat şi ruşinat
de minciuna sfruntatl . • Cite
aţi adunat plnl\ acum?".
lngrozlt el ml le-ar putea
cere al le vadl , am răspuns
prompt şi cu convingere,
după ce am aruncat o privire
ln Jurul meu: .a·. Culmea
este că articolul amicului
reporter a avut succes.
Dar sl llslm poveştlle
triste deoparte. Ml-ar place
al Joc tntr-uo film romlneac,
adică tntr-o coproducţie ro-
mlno-francezl. Slnt un mare
admirator al lui Codin. Şl cu
t~::t J':S~~! c ~::in°::J.zfi
11
aie'
lucruri minunate.
- Sl aperlm el dorinţa
dumneavoastrl se va tnfilp-
tul curtnd fi el ne vom reve-
dea ln Romlnl&.
- SA sperlm„.
Rodica LIPATTI
https://biblioteca-digitala.ro
 - Tăticule, ce este acela un
film de desene animate? - m-a
tntrebat fetiţa mea tn etate de 5
ani, tn timp ce pe ecranul cinema-
tografului „Doina" eternul iepu-
raş neascultător era fugărit de nu
mai puţin eternul lup hămesit
şi rău .
I-am replicat cu severitate pa-
ŞANTIER ternă că nu e frumos să vorbeşti
tn timpul spectacolului. A.casii., am
luat repede Dicţionarul limbii
romtne literare contemporane fi am

POPAS căutat la litera A. Aşadar ... Ani-

malier... Animalitate ... şi, ln sflr-
.şit: „Animat, - li., anima/ie - te
- adj. tnsutleţit; viu, vioi'. Dis-
cu/ie animat4 •.. Desene animate sau
(mai rar) desen animat = serie de
desene grupate ln juru( unei teme
de obicei nailJtl, proiectate pe· un 11·
cran de cinemaU!graf tnti'-o iucce-

LA t._iune atti de rapidd, Incit specta-

ti>rii au impresia unor acene cu miş-
'Care adep/1.ratd •• •," ·
I-am citit din dicţionar şi pen-
tru că nu pricepea, i-am spus ceea
ce şi cititorul, dacă e cumva pă­
rinte, a explicat la rlnqul său fiicei

„ANIMA -
sau fiului. I
Totuşi, stimaţi cititori, acum,
pentru că am rămas Intre noi,
ce este acela un film de animaţie?
Pentru lămurirea misterului, să
mergem, cum se spune, la faţa Io-

aliază cu mica ipocrizie a „indiferenţei" paterne,

luciditatea omului-serios nu rezistă şi se topeşte
tn lacrimă, un zlmbet timid acoperă un oftat

FILM"
greu, vanităţile „tatălui şi mamei" ln faţa pro-
geniturii talentate caută zadarnic pudoarea
(clici „stntem tn public şi nu trebuie să ne dăm
tn spectacol. .. ") - un montaj foarte bun (Silvia
Chirie) dă nerv acestei dialectici a expresivltă­
ţilor, cu totul remarcabilă. Comentariul Evei
Strbu - calitatea principală: a fi tn ton cu
filmul şi simultan a-i da o nouă dimensiune,
calitate mult mai importantă dectt „inteligenţa"
„spiritul" şi „hazul" pretinse cam orbeşte de
cronicari-confirmă o personalitate tn domeniul
textului nostru de film.
Mai semnalăm „derutanta" programare a lil-
mului de către D.D.F.
Me,teşu, milenar (scenariul şi regia: Silvia
Armaşu, imaginea: Ilie Cornea) . ldeia de bază
nu e de loc rea - inteligenţa umană are melan-
coliile ei: a descrie - ln veacul nostru superteh-
nicizat, tn era atomică - vechile şi desuetele
mori de apă, prime embrioane de tehnică bazate
pe geniala invenţie a roţii, are un anume interes,
dacă nu chiar poezie. Leonid Leonov susţinea
mai demult că mirificile automatizării, rachetele
formidabile spre lună, nu ne vor dezumaniza
p!nă la a uita plăcerea de a ţine tn mină o daltă,
o rindea, un topor - vechile unelte de care slnt
legate atltea fapte glorioase ale omului. Aşa cum
au rămas, singuratice, rudimentare ptnă la stra-
niu, de o simplitate ingenuă dind senzaţia de
vrajă - morile acestea au şi sugestie pur tehnică
(unele prefigurtnd direct turbina modernă) şi
sugestie poetică, încărcată, desigur, şi de multă
literatură, de mult livresc. Documentarul acesta
nu le face mai puţin livreşti. Pelicula ezită Intre
ştiinţa popularizată cu un didacticism dezorga-
nizat - spre care o cheamă scenariul - şi
imaginea de artă - spre care e mereu tentat
talentul prestigios al lui Ilie Cornea. De pildă:
grinzi pe care s-au prins parcă de clnd lumea
fire de păianjen, sau sclndurile unei mori peste fn studioul de
care a trecut o ninsoare... Zelul „ştiinţific" miniaturi se lucrea-
viscoleşte lnsă peste munca operatorului, dar, zi„. miniatural,
din păcate, ideile nu lnaintează vijelios, ajunglnd fntr-o formaţie res-
tn cele din urmă, spre disperarea atenţiei noas- trfnsi: regborul
Olimp Viri,teanu
tre, să confundăm atlt ~!urile cit şi tipurile aşazi ln cadru car-
de mori. .. Poate că o lăi-gire a sortimentelor toanele decupate,
de unelte anacronice, tn virtutea ideii de bază, aalstat de deeorato-
ar fi condus la un documentar mai captivant. rul Slrbu Laurenţiu.
La aparat - opera-
Radu COSAŞU torul Rad"Codreanu.

24
https://biblioteca-digitala.ro
 eului, adicl sl facem un popas la
cea mai noul fabricil. de desene a·
nimate - Studioul „Animafilm."
TEMA SERIOASĂ - O
INVENŢIE ROMINEASCĂ
SI sU.m de vorbi cu unul din en-
tuziaştii numil.rul unu ai filmului
de animaţie romtnesc. Numele · şi
prenumele: Marin Ptrtianu. Pro-
fesia: director de producţie tnslr-
cinat cu organizarea studioului
ANIMAFIµl-BUCUREŞTI .
- Oare „tema naivii." sl fie nu-
mitonil comun al filmelor de ani-
maţie? ·- am tntrebat.
- A fost„ „ Din punct de vedere
istoric, Dicţionarul nu greşeşte.
Este editat lnainte de Gopo.
- Adică lnainte de Scurtll. ÎB·
torie, 7 ar~, Homo sapiens sau Alio,
Hallo.„
- Intocmai. Romlnii slnt con·
sideraţi de o buni parte a lumii
cinematografice drept descoperi-
tori ai ~mei majore tn filmul de
animaţie. Inceputul l-a flcut Gopo,
care a arâtat cil. desenul animat e
bun nu numai pentru a-l amuza pe
copii cu istorioare despre. iepuraşii
neascultltori , ci poate dezbate cele
mai generoase idei ale epocii noas-
tre.
...., Ce-i preocupi!. mai mult la
ora actuală pe creatorii filmelor de
animaţie?
- Dezvoltarea tn continuare a
stilului nl}tional _romtnesc care ~i
are rădăcinile ln tezaurul folcloric.
Tendinţa de sintetizare a filmelor
lui Gopo !şi are de asemenea sursa
ln specificul creaţiei folclorice,
binecunoscută prin <;oncizia şi va-
loarea ei generalizatoare.
Poate ti pentru acest motiv de-
senul are mulţi adeJ>ţi credincio9l
la Animafilm. Unul din ei eate de-
canul de vtntl al desenului ani-
mat, regizorul Popescu Constan-
tin, care pe ltngl numeroase film41
este ti autorul lui... Gopo (e tatll
acestuia). Devotat desenului ani-
mat pe care tl slujeşte de aproape
15 ani, regizorul Constantm Po- .
pescu s-a dedicat exclusiv creaţiei
pentru copii. Dacă-l tntrebi de cel
răspunsul e simplu: „Rog sl nu m
se uite cei 75 de ani lmpliniţi
Chiar de la debut aveam vlrsta unul
bunic. Ce e deci mai firesc decti
dorin de a fi rin intermediu
filmef:r bunicul sfătos şi iubitor
tuturor copiilor care merg la ci·
nematograf? L-am găsit aplecat
asupra unei foi albe de hlrtie P.e
care era scris un titlu mare Ddnild
Fll.t-Frumos. Aşadar, să reţinem:
e viitorulsău film.
Spectatorul neavizat ar fi ten-
tat să-şi imagineze că htrtiuţele
animate li 9feră creatorului un grad
sporit de comoditate. Regizorul
Olimf Vlrăşteanu - adept Info~
eat a cartonaşelor decupate - l-ar
contrazice cu vehemenţă: - „Car-
tonaşele decupate nu stnt un ca•
priciu şi nici un refugiu pentru sim·
,plificarea muncii animatorilor -
ne explică regizorul. E adevărat!
să spunem, din 4 500 mişcăr
intermediare posibile tntr-un desen
animat, noi reţinem cam a zecea
parte. O facem lnsl pentru a obti-
ne maximum de sinteti1are şi sti-
lizare. ŞI dacă i-aţi văzut cumva ul·
tima sa creaţie, Cotidiene, trebuie
să recunoaşteţi că are dreptate.
PUBLICITATE PRIN
ANIMAFILM
Filmul publicitar tinde să de-
vină o permanenţă, atlt a marelui
cit şi a micului ecran. Menit tn-
drumlrii şi informlrii cumpărl-
. torului asupra noutăţilor ce apar
tn reţeaua comercialii., filmul pu-
blicitar este departe de a fi o a-
nexă mercantilii. a ecranului. Exi-
genţele de gust şi profesionalitate
~tnt egale rentru toate genurile,
inclusiv ce publicitar. „Publici-
tate prin Animafilm" va trebui de
aceea să devină o emblemă de pres-
tigiu, cu atlt mai m~lt cu ctt tn
acest domeniu forţele stnt astăzi
dispersate pe departamente, fiind
btntuite uneori de amatorism şi
diletantism. Secţia de publicitate
a studioului Ar11mafilm realizează
şi filme comandă specialii., de me-
traj scurt sau mediu. Sklt gata fii.
mele Povqti de primMarll. - o co-
medioară realizată pentru I.T.B.,
ln care este vorba de călătorii din
vehiculele de transport tn comun,
FĂRĂ
Fllmul.Flrl morali• este
una din primele reallzllrl ale
atudloulul .Anlmafllm" a
cllru I Inimi a lnceput al
Iluatra1iş 14 un album, comandat
de organele de circulaţie. ale mili-
ţiei (despre pietonii neglijenţi),
Primul ajutor realizat pentru
Crucea Roşie, Car1oul de 6Q()() tone,
Casurile de efali1a~ a iriunJhiuri-
lor, un film didactic cu actori şi de-
sene animate, primul dintr-o lungă
serie comandată de Ministerul In-
văţămlntului, Tractorul romtndc
şi altele.
lN PERSPECTIVĂ - MAMAIA,
1966
Deşi
la tnceput de drum, stu-
dioul Animafilm a devenit o pre-
zenţă pe ecranele cinematografe-
lor. Să nu uităm lnsă că tn vara lui
1966 va avea loc prima ediţie a
Festivalului intemational al fii·
mului de animaţie de la Mamaia
şi Studioul Animafilm va trebui
să lncrucişeze spadele artistice cu
realizatori de prestigiu din multe
ţăi: i.
In locul clasicei lncheieri, re-
portajul nostru adresează o urare
de succes deplin, pe care ne per-
mitem s-o facem ln numele citito-
rilor revistei CINEMA. Şi dorim ca
roadele să lntreacă promisiunea
florilor.
Atanasie TOMA
gest neglndlt fi brutal li
cheaml pe altul, Iar eroii
bine Intenţionaţi Iniţial fi
lnclrcaţl cu un pom de crl·

MORALĂ
batl de curlnd .
A ANIMA - ANIMARE Pellcula are trei premize
excelente : acenarlul lui Ion
Vizittnd studioul, tl găsim mai Popeacu Gopo. deaenele cari·
tntli pe Bob Cllinescu punlndu-şi caturlatulul Glon - pentru
ordine ln bogata sa colecţie de prima oarl preocupat de
sculpturi. Ele stnt realizate nu nu- expretlvltatea llnlllor ln mie·
care - ,1 muzica lui Valter
mai cu dalta, ln piatrl sau lemn , Klepper.
ci şi cu ajutorul aparatului de su-
Ette greu de apus care din·
dură tn fier. tre aceate elemente are aci
- Unde slnt păpuşile? l-am tn- rolul de sollat. Despre multe
trebat. acurt metr.ie romlneştl se
poate apune, de plldl, el au
- Nu-mi plac păpuşile. la dlapozltle excelenţi ani•
- ?I matorl, precum •I desenatori
- Ml strlduiesc cit pot sl nu Interesanţi (detl poate unii
fac păpuşi. Mi-am fii.cut ucenicia dintre el cam prea .ciulei").
Unele dintre aceste produc·
lingă Jiri Trnka, dar nu pentru a ţii mal suferi Inel de pe
tnvlţa ce şi cu ce să ctnt, ci pentru
urma lipsei de claritate a
a-l asculta cum ctnt!i.. Instrumen- Ideii , fle ln aloltulrea acena-
tul am preferat să mi-l aleg singur. rtutul, fle tn modul de a o
La fel - partitura. expune al rqlzorulul, fer·
meoat de poalbllltlţl plu-
Bob Călinescu cercetează ln na- tloe, lngrlmldlnd gaguri pes-
tură forme plastic_ e inedite. Rădă­ te gaeurl el aufoclnd utrel
cinile de copac răsucite sau cren-
un firav conttnut (vezi Şape.
gile uscate 1-au oferit linii noi pe fAbui.cu unatruJ) . La aceuta
ae adaugi - fi filmul de
care fantezia le-a concretizat ln
Rapsodie ln lemn şi Metamorfou, fati o demona trazl - nece-
1ltatea lmperloul ca regi-
filmele sale favorite. Pe masa de zorul, acest .eef de orcheatril
lucru a regizorului, ln locul bine- al peliculei" 111 potede un
cunoscutelor ustensile cinemato- dezvoltat simt muzlcal,adlcl
grafice, am găsit pi~tre . Simple -ou alte cuvinte-al albl
.ureche" . Stau martore ln
pietre de rlu. Pe una din ele am des- aenaul arltat deaenele ani-
luşit cu uşµrinţă liniile unui cap mate ale lui Gopo, unde
de fată. Am ghicit numaide.c lt că colaborarea ni,Izorulul cu
e vorba de un personaj şi nu ne-am Dumitru Capolanu, compo-
lnşelat . Pietrele de pe masa lui zitorul, a rost dintr-un lnce-
Bob Călinescu dii.deau„ . probe de put o Intreprindere aortltl
reutltel.
fotogenie. Nu e o glumă, căci pie- F4r4 -•Al4 porneşte la
trele acestea au devenit vedetele drum cu premize bune: deae-
nele •lnt atlllzate caricatural,
filmului Miniaturi, frimul lung:
metraj de animaţie a lui Bob Că­ cu tlpaJe •Impie •I o anima·
ţie orlgln&ll. Exlatl, evl·
linescu, alcătuit din şapte epi· dent, o colaborare Intre real·
soade. · . zor tJ compozitor care duce
direct de la Ideea fllmulul la
muzici.
DESENE SAU CARTONAŞE? Poveatea. ca atare, nu e
noul. Ba 1e &J110ple de tema
Htrtia de calc, tuşul negru şi goa- principali a UDul vecb l
p. colorată, iată materia primă a film ca Stan f i Bran: UD
de.tenului animat. Cu ele, se ştie,
se pot face minuni,
clun ltl dlatrug reciproc
m„lna fi cua.
Scenariul de ratl reia firi
lndolall !dela blnecunos•
cutl de clne„tl, dar o tran·
lforml, dindu·! mal pro-
funde aemnlflcatll fi mal alea
un rlepuna. Astfel, pe clnd
filmul cu Laurei fi Hardy nu
urmlrea declt el dezvolte
un 11111' pini Ia poslbllltltlle
Iul fantastice ,1 nu voia al
arate altceva declt urmlrlle
ce pot decurge dintr-un gest
nnino11<1t , F4r4 moral4 pri·
veete mal atent „„1u1, anali·
zeazl lipi& de consideraţie,
eaolamul mlrunt fatl de
.omul de allturl" , de vecin.
E prezentl fi floarea Iul
Gopo , care dl lntregulul
aceanuantlaenslblllşlcarac­
terl1tlcl. putlnd transforma
lntr-un zlmbet, un rit alt·
mlnterl •onor tl rllutlclo1.
.Floarea•, concentrlod mal
lnttl uplratllle omului apre
calmul util , tl confortul
domettlc, devine cu lncetul
punctul central. ln felul
&ceata scenariu I 1rtreqte prin
a demonstra adevlrul con•
ţinut de proverbul : .cum
1trlgl tn pldure, „. ţi se va
rlapunde" .
Pllmul ne·& prlleJult lntll·
nlrea pe un plan auperlor, cu
acest vechi '1lncercat1pada·
sin pe terenul umontlul dete•
nat, care eate carlcaturlatul
Glon .
ln montaj, regizorul Liviu
Ghl1ort a evitat mult perlco·
Iul reveolrllor Inutile, exls·
tent ln adenarlu tl a realizat
un ritm destul de nervoa -
detl aocotlm el ar mal fi
putut renunţa Inel la cltlva
met ri , de plldl, ln 1ecventa
.de glnd lre•.
tn an1&mblu, o creaţ ie
tzbutltl a Stud ioului .Ani·
mafllm•.
Mloan CREMENE

https://biblioteca-digitala.ro
25
 JERZY TOEPLITZ
Calendar
de
Octombrie
-Octombrie 1914-
l una octombrie se caracterizează prin
t:
no:~y;e!î f:~~~u~:ie ~~~. 1g::~i:~ri~
Ir:n~ş~~~~!~.~~~=~:~A ~~ ~~i:::eb~~~
turlle de pe Canalul Mlnecll pentru a
Izola restul armatei belgiene şi a Impie·
dlca trimiterea de ajutoare din Anglia.
ln faţa primejdiei, generalul Foch este
numit la data de 4 octombrie locţiitorul
comandantului forţelor armate franceze
cu mlslµnea de a coordona operaţiunile
g~:p~f~~P~~~!o~a~:.\~1:i~c :f~~u;:m~~
1
ta belgiană a regelui Albert. lotre 2
şi 7octombrie luptele se duc Ungă Arras,
ln a doua Jumătate a lunii, pe rlul Yser.
Pe frontul de est, ruşii !şi consolidează
poziţiile ln Galiţia, lnceplnd lncer-
Î~1~~~1~t!ş~~u~-~fz:J:!f:1âA~rţ1,~'::Cn~~
ofensiva lmpotrlva Varşoviei. . filmele realizate pe teme actuale tl care
de ;~ :li~uf ~!°t~~~f~~~~a~:\lgă ~t:~~
1 0 1 Ilustrează . ttlrlle 'din ziare. Vladimir
zura militară Intervine destul de des
tăind din materiale. tn Germania ca
Î~e :uf!a~la'o'b~T~~to~~~gi~~:_at~i/~l
1 comunicat de pe front. Rolul principal
Cartier General pentru a putea filma.
El slot, ca şi lnalnte de război, repre-
zentanţii unor Intreprinderi particu-
lare: ln Franta-Path6, Gaumont, Eclalr
şi Ecllpse, ln Germanla-Elcko, Meu-
ter şi de curlnd lnfllnţata Deutsche
Krlegswochenschau. Pe teritoriul pu-
terllor centrale !şi desfăşoară activi·
tatea neutrul Nordlsk, firmă daneză,
ţ:;r.:u~~~~:~~. m::~~\~~~fe~~~~~~~:~~
tabere nu-şi crutll spectatorii oferindu-le
Imagini despre grozlv)lle comise de
adversari. Pe de altă parte, devine tot
mal manifestă tendinţa de · a calma lu-
mea, demonstrlnd că, ln ciuda războiu­
lui, viaţa decurge normal. De pildă, Deu-
'tache Krlegswochenschau prezintă noile
· modele de toamnă ale model feminine,
de astă dată nu franceze ci germane,
produse de firma V . .Mannhelmer din
Berlin.
·.,Pe ecrane rulează filme patriotice,
dar lntr-un număr mal. redus declt ln
Juna septembrie. Adeseori războiul
~i'tl~~:1:~îE~~~:!~m~~î~~!i~1î~ ~~~:
ducţla germană ln două acte lnconjurat
de dllfm4ni (Felnde Rlngsum) un negus-
tor german .Mutheslus eate· victima se-
menilor lll, o societate Internaţională
formată din .Ma-Ta, practicant de orl1l-
ne Japoneză, Ivan Orlov alias Zhorma
(programul li denumeşte .periculosul
26
rus"), Monalel!l' Rlbot, un cllmătar din
E~ 3;a~ L~~'::Co~':a~e~uc~f~: :~c~~!
1 1 1
~~,~~~r~::~::~1 :1uf:u:~f~tarJ~~1~!~
~~ r:'l~:~a r~f:!':'f ~;:rr!: .1~iU~=
0 0
nală Apclrlnd secretele Angliei (Guar-
ding Britatna Secreta) cu popularul de·
tectlv Rex Omar ca erou principal.
De cel mal mare succes se bucurll. lnsll.
Gardln turnează ln decursul unei sin·
gure zile filmul Gestul eroic al c=lui
Kuzma KruciMP care se bazează pe un
li Joacă un actor polonez Ryszard Bo-
leslawskl , .care ln anii 80 va fi unul din
~;!~~!~~/ M~~i~r luf~n~~ m.î~~~'::e
1 1
Dietrich. Spectatorii se lmbulzesc la
cinema ca sll. vadl duelul victorios· al
unul soldat rus lmpotrlva a unsprezece
ulani prusaci. Industria cinematogra-
fică franceză nu şi-a revenit Inel la
normal după zguduirile din august . şi
septembrie . Studiourile pariziene slnt
Inel pustii. Charles PatM petrece luna
~f:~if~~lev~~ht.!f 1 ~M~e~~r 11%J~c~T;
:t~1~eî:Sl~c'~t;,~~,em:~'s1p~~~,~~t
r::r~:1~i::~1~:r1,~1c~:::~r:t~t~gna.:\~~~
el produc prea repede şi prea Ieftin.
Rlzbolul continuă, dar publicul
pretinde filme de pace. Cel mal Intere-
sant tllm din repertoriul &uropean ln
~t~i1~0 ~t~~~elaA8::,!uk!!!!t~~t.e i~
mlera acestul film ln regla lui Gardln
a avut loc la Moscova şi st. Petersburg
la 10 octombrie. Era a doua adaptare
clnematograflcA dupl nemuritorul ro-
man al lui Lev Tol1tol. Prlma·adaptare
cu totul primitivii. 1e mulţullllse cu
exec)ltarea cltorva .lluatraţll dinamice•
la text şi data din anul 1910. De astă
dt.tl filmul a fost tratat 1erlo1. Regizo-
rul Gardln care avea o bogată e:i;perlen-
ţll. şi ca actor de teatru şi oa director
https://biblioteca-digitala.ro
scria
de acenl, a fost ajutat de actori al ooleo-
f!"t::~i~ba::. ~~Iu~&!~~!g~!:. ro;!
Karenln
Acţriţa
1-• Jucat Şaternlkov,
Vva Boloclaaia, YMeti
pe Vron·
-Octombrie 1939-
lnoepe a doua luni de rlzbo I. Cam-
f::i\t1 ':f~0;!: d::in!~~~ ~fa1:f; &~
0
aolutl. Comunicatele ae Umlteazl la ln·
a fibaidai m11t îa r.rioaila pri· formarea ol au aTut loc aau - mal 11·
malai rlaboi moa1baL deaea - el nu au avut Ioc acţiuni ale
fatrulelor Intre linii. Soldaţii oare ata-
. J!îrr'!f.e p~,~~1~ ~f:ot~'t1;1d:eî~:~
1
Cel mal iatenuat filmcliareper·
torial aaropean al 1111lii octombrie timpu~ Juclnd fotbal. 1urnalele clnema-
torratlce franceze prezlntl 1peotacole
1914 este firi îacloiali ptoclacţia
t'llMuci Anna Karcnina. ~~~ri:om::i~~ f!:ru:r:'!~~fr.~~
chenschau• vlztteul o 'f:aterle de arti-
lerie antlaertanll. Toate acestea fac
Impresia mal mult de manevre declt de
rlzbol. Un singur fapt Important dl
totu,1 de 1lndlf: l'lzlta tOhrerqlul la
V&l'fovla. Dufil o apilrare erol-=a ora-
•ul a fost 1111 aă capituleze, tar ln fata
Iul Adolf Hitler detlleazl. acum unltl·
ţlle victorioase ale Wehrmachtulul.
akl."M. Tamarov, Iar pe Kltty, S. Baran-
cevlel. Perioada tllmărllor (fără a pune
la socoteală probele) a durat 23 de zile,
pentru epoca respectivi nn adevărat
record ln ce priveşte munca ln atelier.
Cele mat Importante lnsă au fost pro-
bele flcute fle ln locuinţa Ghermanovel,
fle tn hala de filmare. Pentru prima
dată a fost folosită ln munca clnem,-
f~f.'i~~~t~~~oad~<S~f~fi.l1n~0:1 c*..1r~Jf:;
a declarat dupl terminarea filmului:
ln acelatl fel am lucrat el cu Stanls·
rpentru
awskl". In filmul Iul Gardln apare
...
prima dată pe ecran, lntr-un rol
de figuraţie dealtminteri, una din cele
mal mari atele ale cinematografiei ruse
dinainte de revoluţie - Vera Holod-
nala, care avea pe atunci douăzeci de
ani şi era lnzeatratll cu un tizic de- "Cum te poţi iDdoi cla . victoria
~~=~!~edÎna1J~~ţ~~·ţ?,ari:~r·a~i:':i11~~ 1 ~: cauzei celei clnpte cîacl aroal
ceştia n-au trecut prin Institutul de este fennec:itoral Junn Stewart"
teatru refuzi să-l lncredlnţeze chiar el îl qracteriza Riclaarcl Griffith pa
un rolişor nelnsemnat el o trimite re-
gizorului Bauer .la lnvlţiitură". La cunoscatal actor unericaa1 pro-
aflrşltul vieţii Gardln a recunoscut el taronistal filmalai Hmnat de Ca·
a comis o greşeală. Ar fi putut fi el cel
care s-o lanseze el s-o formeze pe fer- pra, Mr. Smith le duce la Wa·
mecăto.area actriţă ... ahington.
 ln Franţa, dupl panica din septem-
brie, cinematografia ajunge sl se echi-
libreze, cu toate că autorităţile civile
ol militare din D6fense Pasive fac fel
de fel de greutlţl proprietarilor de cine-
matografe. Din cele 330 de slll obscure
din Paris, funcţloneazl numai 159,
Iar fleclrel 1111 I ae stablleşte dinainte
numlrul maxim de spectatori, pentru
a evita panica ln caz de alarml aerla-
~: irPtl~;l~ţ~~l:o~ln:affn~i-"u~1 f~~~ee:~
tru 2 OOO de peraoane al fle vlndute
numai clteva zeci de bilete . Cenzura
a retras din circulaţie numeroase filme.
:1i~!.1n..t:!!l~e n~ru"~~ţîe~~~.:::: ~·p:-i
moralului populaţiei.
ln Anglia lncetul cu lncetul clnema-
tf~~~f:f:1~~er~~~~cr~~e~':it°i!r~:zg~m~t
Dintre studiouri funcţionează numai
Eallnr. Denham şi Plnewood au foat
transformate ln depozite de alimente
pentru armatl. La Londra ruleazl pri-
mul film actual pe teme de război
Leul ar• aripi (Ths Lion ha. Wings),
o producţie a lui Alexander Korda.
Fiimui, un montaj alclLtuft ln special
din fragmente de Jurnale cinemato-
grafice, eate un elogiu adus lui Roya!
Alr-Force, şi aratl un atac aerian ·asu-
pra portului mflltar Kfel. Publicul re-
cepteazlL destul de rece aceastl lecţie
patriotică. Englezii stnt oamerl rea-
lişti, nu le place al se laude flră prl-

~!~t.;~~f:r~"u~:~le1~1 d·~'i/hW.::!~:f~~
aau Brunsbuettel nu Justifică osanalele.
Iar corpul expediţionar britanic din
Franţa care pini tn ziua de t t octom-
brie numlra 158.000 de oameni, nu a-
vusese Inel nici un prilej să-şi dove-
dească tacuslnţa ln luptă.
ln cel de-al treilea Relch cotidianele
şi Jurnalele cinematografice laudă,
pline de lnclntare, cinematografia care
- susţin el - lucrează foarte bine şi
fll.rl nici un fel de piedici. La studioul

=
Tempelhof a lnceput turnarea noului
~~:'i: l~Yn;;,,ft~~~t.:ib .&%~~;.fa~:=
din Berlin ruleazlL primul rum a lui
Helmut Klutner Kitt11 şi conftrinla
mondialii (Kiltu und di• Wtltlc.onforenz). .. Rizboi ti pace (~or: Vidor) ~oiiead pria moa-eatalitatea
Dar conform dorinţei lui Goebbels el Hocirii, _pria diaamica ~- •lor. Mlrtariairea de draeo-t•: Natata ROltOYa
va fi retras după scurtlL vreme de pe e- ~Aailny Hepbana). priaţal Bolkomld (Mell Ferrer).
crane. fiind excesiv de pacifist, ba chiar
&~sa~~a:c, Lc'ia~~n1ii::~~~~:f;Hn!~r:'~!:
rlcan Aventurii fa China ( Abenteuor
in China).
ln Italia Inel neutră s-au lntrunlt
membrii Italieni al Juriului Festlva- CONŞTllNTA ARTISTULUI ŞI EPOCA
~~~'A!-1~1~';.mpa:~fr~f~o~e~t ~~~~lfie 'i~

fle atribuite numai rumeior produse ln
ţµă.
ln Uniunea Sovietică sezonul tocă
nu a lnceput, filmele cele mal bune fiind
păstrate pentru anlveraarea Marii Re-
voluţii. Printre premierele cele mal In-
teresante trebuie slL fle pomenite Noap-
t•a de septembrie, ln regla lui Boris
Barnet, film despre lnceputurile miş­
cării atahanovlste ln Donbas. O puter-
nică Impresie produce ln cercurlle artis-
tice ,e tlrea morţii lui Boris Sclutln, cu-
noscutul Interpret al lui Lenin tn ru-
mele lui Mihail Romm.
ln Statele Unite rulează filmul anti-
hitlerist produs de studioul Columbia :
B08tii~ din Berlin (Beasts of Berlin) .
Fraţii Marx Joacă ln filmul Fraţii Mar:c
la circ ( Mar:c Brothers al tht circus),
Iar Iamea Stewart Interpretează rolul
prţnclpal h1 noul film al lui Capra :
Mtstor Smith •• duce la Washington
( Miator Smith go08 to Washington).
E flră lndolală cel mal bun film ame-
rican din luna octombrie. Capra por-
neşte Inei! o dată o cruciadă lmpotrlva
puterllor răului, corupţiei şi nedreptă­
ţii. De data asta ţinta principală a ata-
cului este !nalta politică, culisele atot-
puternicului senat . BlaJlnul Mr. Smith
se războleşte cu un politician rafinat
ca senatorul 1ohn Paine (Claude Ralns).
Blnelnţeles , la lnceput pierde pentru
ca mal apoi, cu sprijinul opiniei pu-
blice, al obţină ln finalul filmului o
splendidă victorie .
Istoricul cinematografic american
Richard Grlf!lth scrie ·că Miater Smith
goes to Washington oglindeşte perfect
calltlţlle şi slăbiciunile filmelor lui
Capra. Regizorul zugrăveşte ln mod rea-
list mediul, dar concluziile pe care le
extrage din lntlmpllrlle prezentate
alnt Invariabil Idealiste . Oamenii sim-
pli, dar de treabă, lnvlng pe cel abili
dar răi. Dreptatea lnvlnge totdeauna.
ln rumul Iul Capra alături de Inter-
preţii rolurilor principale, Iames Ste-
wart şi 1ean Arthur, apare o lntreagl
plefadl de actori excelenţi ca: Edward
Arnold, Guy Klbbee, Thomas Mlt-
chell, Eugene Pallette şi H.B. Warner.
Filmul Mi•t•r Smith go08 to W~ahing•
Ion a plăcut foarte mult: oamenii slot
prin natura lor optimişti.
„Mr. Smith 1oa to Waahinaton
orlind„te perfect calităţile ti
~ Raiu
sllbiciaaile filmelor lai Capra"
(R. Criffith). O sceai dia film ia
interpretarea actorilor Claacle
ti James Stewart.
ECRANIZĂRI
Nuultima
e de mirare cil numllrul foarte mare tn
vreme al transpunerilor dupll romane
şi piese celebre e interpretat de unii ca o abdi-
care de la independenta unei arte, menită sll-şi
afirme propria originalitate, resursele specifice.
Regizorul John Schlesinger (autorul filmului
Billy mincinoml) remarci cu amllrlciune că
aproape fiecare scenariu porneşte de la o idee
zllmislitll lntr-un domeniu vecin-:erozll, drama-
. turgie (Film Kriti'/c 10/68). Decizia de a valo-
' rifica :ee P.eliculll o operă literarll; obligll pe
creatorii filmului la o stare de vasalitate. Tot
efortul consistă ln a restitui o viziune, strllinll
de fapt de arta cinematograficll, restituire ln
care aportul original, ln concepţie şi ln.tratare,
nu poate trece peste anumite frontiere.Cineastul
englez recunoaşte cil, pini. la urmll, puţini autori
de filme posedll aptitudinile necesare ca sll
creeze opere de sine stlltlltoare.
• cll ecranizllrile realizate dupll romanele sale Ri
In schimb, scriitorul italian Alberto Moravia,
care deţine recordul ln ce priveşte furnizllrile
de teme pentru regizori din lntreaga lume, se
mirll cil existll voci ce apllrll puritatea inspiraţi­
ei cinematografice (Cin4ma 68- nr. 75) . Aşa­
zisul „subiect original" lnseamnll adesea o duzinll
de pagini rllu scrise, maltratate şi ele ulterior
de producător. Aceasta este explicaţia slabului
nivel cultural şi artistic al producţiei cinema-
• tografice italiene, afirmll autorul Plictiaelii .
Cum singura soluţie - elaborarea scenariilor
chiar de clltre regizori-, are tn cele mai multe
cazuri un caracter utopic, deoarece cei care pot
duce ptnll la capăt o asemenea treabll pot li
numllraţi pe degete, Moravia pledeazll tn favoa-
rea adaptllrilor cinematografice . In aceste con-
diţii canavaua romanului celebru devine oricum,
un antidot lmpotriva lipsei de fantezie a unor
scenarişti şi producători. Pllrerile regizorului
englez şi cele ale scriitorului italian nu slnt ln
ultima instanţll attt de ireconciliabile, o datll
ce •i Moravia consideră cil suprema tndatorire a
cineaştilor continull sll fie opera autonomll .
Numai cil, tot ca şi preopinentul sllu, el ~leacă
de la constatarea cil harul originalitll ii -
ineditul ideii, invenţia narativll-pogoar doar
peste clţiva muritori din lumea filmului.
Argumentul cel mai puternic ln favoarea adap-
tărilor cinemato'1'8!ice rllmlne !naltul nivel al
unor transpuneri. Nimeni nu mai contestll ln
cele din urmll utilitatea ecranizllrilor. Pe drept
cuvtnt lnsll cei care capituleazll ln fata invaziei
susţin cu fervoare necesitatea ca arta filmului sll
continue totodatll sll defrişeze teritoriile ei
suverane {sll valor.ifice deci propriile rezervoare
bogate) . Cu asta disensiunile nu slnt total
ap,lanate, urmeazll spinoasa problemll a rela-
1ilor concrete, pe vtu, Intre opera literară şi
transcriptia cinematograficll.
Dupll Moravia, autorul unui roman nu-i poate
cere regizorului sll respecte cu stricteţe cartea,
dare firesc sll-i pretindă sll facil un film bun .(Se
,ue de altfel cil scriitorul italian refuz ă să citeas-

27
https://biblioteca-digitala.ro
nu calci pe platoul de filmare). De toleranţa lui
Moravia a tieneliciat din plin rerisorul lrlnce1
Jean-Luc Oodard, care a 11lltrat ID mare ou.tura
romanului Dilp,..IUl1_ dar a prop111 o noul
perspectivi a tnttmpwilor ,1 a inClus astfel fi
motive specifice filmelor sale anterioare. Cu
mtndrle, P.roclaml Jean-Luo Godard imensele
posibilitlţl ale peliculei, care poate abordai
dupl plrerea lui, tl rerfunl refractare literaturi
•i tfl poate pmplte unele licenţe interzise ln
arta cuvlntului. Inctntat de proiectul lui ROII•·
Jllni de a aici.tui pe ecran o Istorie a Matema-
ticilor de la Philo tncoace, regizorul francez
conchide ci nimic nu a-a epuisat1 el totul rlmtne
tnci de flcut. (Les lettreafran9&1181 nr.t029/6~).
Exlatl subiecte pasibile de o deall.furare epici
sau dramatici ti inaccesibile ecranului? lncet,
tncet, adepţii granitelor infailibile au tnceput al
tovlie. Pailma dezllnţuitl, colisiunea trairici
din piesele Iul ShakeaJ!8are au cipltat echiva-
lenţe magistrale ln filmele lui Orlon WeUea
(OUwllo, Machll •i acum, tn pregltire, Fa.1-
•fa.ff). Regizorul american a conceput temerar ti
o veniune cinematografici a Procaidui lui Kaf-
lta. Jean Renoir este apreciatti pentru strllucl-
tele adaptlri duplFlaubert sau Zoia, iar Anto-
nioni are tn palmareaulalu o ,,reproducere" dupl
Paveae. Pini ,1 piscul Dostoievski, decretat
inabordabil, !')unge tn ultimul decentu din ce
tn ce mal asediat de alpinitti, echipaţi cu obiec-
tive de luat vederi. Oricltl caznla·ar depune, este
evident lnal ci anumite zone ale literaturii
nu·ti pot glll coreapondenţele directe pe p_elicull:
rllucirile torturante ale unora dintre eroii dosto-
ievskieni, prosa de dezvlluiri infinitezimale,
de scotocire a culoarelor memoriei, la .Pro111t,
monologul Jluntric, secţiuni tranavenale ln
labirintul sufletesc, la Faulkner etc. Totqi,
nimic nu deacurajeazl stlruinţa cineqtilor: cu
uimire citim, recent, el a-au tnceput lilmlrile
inspirate de un roman al lui Joyce.
Ceea ce ar putea clătina optimismul prea
facil ar fi tabelul de eşecuri repetate, tabel lesne
de lntocmit. Aproape nici un film care poartl
titlul unei cArţi a lui Hemingway (ti operele
scriitorului american au tentat pe mulţi cine-
qti) n-a transmis fiorul originalului. Bunloarl
filmul AwrnCUl'ÎU unui Cfndr (regizor Martin
Ritt), care fol01e9te ca surali. primele nuvele ale
scriitorului, aplatizeazl tn mod vldit conflictele,
tngroqi. liniile, elimini!. procedeele de sugestie
,1 aluzie, P.rin care Hemingway nota cu predi-
lecţie stlrlle de spirit ale personajelor, ameste-
cul de avlnt eroic, de decep~le, de protest
umanitar, de teaml tn faţa ratlrii. Numai coree·
te pot fi catalogate filme ca: Ropu 'i Ml"'
(regizor Claude Autant Lara), Mtnd1Cir111J din
Panna. (Cristian Jaque). Cu Tolitoi, dificultlţlle
au fost tl mal mari. Ral>oi ,i p - (regizor
King Vidor) impreaioneazl prin monumentali·
tatea evoclrli, prin dinamica reprezentlrii.
Problematica eroilor apare tnsl nivelatl./nvieNA
(regizor M. Şvaiţer) suferi tot de o unUaterali-
sare. Ce se petrece ln romanul lui Tolstoi?
DacA Andrei Bolkonskl a tnţeles brusc, privind
cerul pe ctmpul de la Austerlitz, d8fel'tlclunea
ambiţiilor de glorie, printul Nehlludov eroul
din /nl'Î4HG, nu benefiCiazl de un cadru roman-
tic al revelaţiei: el descoperi d8fertlciunea tntr-o
aall de tribunal asculUnd interoptoriul unei
prostituate. Sublt 1 alll ci a comis el IDIUfi o
eroare, o eroare oe proporţii catastrofale. De
aici lnalnte, lntreg ritualul alu de viaţi e supus
unei reevalulri ( totul e dezgustător tl rutinos"):
ipocrizia relaţilfor mondene, corupţia aparatu·
lui de 1tat, obtuzitatea propriilor preocuplri.
Acum lncunlunlle prinţului ln unlvenul vanelor
upiraţll 1lnt lloute dintr-un alt impuls, din
dorinţa de a o salva pe Kateripa Haslova tl
implicit de a se reabilita, de a 18 lmplca iar cu
sine - sentiment obsedant tolsto'ian. Romanul
cuprinde lungi reflexii psihologice, anevoie de
transmi1 pe ecran. ln film a·a plltrat, pe cit
posibil comentariul autorului "lilvlerii" (mono·
logurile lluntrlce intercalate). lngenloasA rl-
mlne Interferenţa planurilor: momentele aera-
f lce ale Iubirii dintre Nehlludov ti Katiup
alternate ou scenele de plictis ale juraţilor, cu
reveriile lor licenţioase. Patosul confruntlrilor
e atenuat lnsl tn film. Pe ecran nu mai are
aceeql amplom tl intensitate rllt\Îrnarea de
convingeri a Iul Nehlludov, un om care trliette
sub imperiul meditaţiei tl care ar fi putut el
exclame, catl Zarathustra, ci pentru el: "Dumne·
zeu a murit asearl" .Filndci n-a gllit tranaplan-
tlrile cinematografice elocvente, reirfzorul a
lnglduH ln film scene convenţionale tfa cobortt
uneori satira pavl 1pre tarJl ti caricaturii..
Admirabili mia-a plrut, tn schimb, transcripţia
cinematograficA a schiţei lui Cehov, Doa.mM cu
28
c4„lul (rerisor I. Heiliţ) de o fidelitate extre-
mi ,1 de o rarl lnţelepre a liţeraturil.
Teme favorite cehoviene 1tnt implicate ln
vlrtejul iubirii dintre Gurov ,1 Ana Bergheevna:
regretul pentru energiile irosite, povara &fUlrH
Inei purtatl cu un 1entiment de 1tlnjelli1!1
dispreţul pentru mediul burghez, mediocru p
anost, lipaadevlagl a revoltei, lucidl,darnae•
natl, dorinţa de a piatra cu pretul Uceril~~l tl
confidenţei, al 18nitv,1ilor cotid{ene, un ungoer
de sinceritate •i fericiie. De la tnceput, Helllţ
a ciutat acel ton de umor bltnd care detateul
oarecum obiectul expunerii , tl face suportabil
cumulul de snferlnţl fi decei>ţf•· Relrizorul ea tl
autorul DOllMMi c• ccltalul re ateul lnttmpll-
rile firi exaltare, cu un iurta blajin care amortl-
1eazl patetlamw lnolettlrii. ln scenele de la
Ialta, Heiliţ a denoltat contrastul cehovian,
UD contrast reţinut, sugerat: peisajul feerici
prielnic iubirilor romantice1 la care erou
participii. ca UD intru liincicA joaci un rol
atrlin. Pentru el tntltnlr.ia cu Ana Sergheevna
este doar un amuzament, o destindere reconlor-
tantl, chiar dacA nu e ln atare sA alunge total
spaima de complicaţiile care pot surveni. Pentru
Ana Sergheevna lnttlnirea cu Gurov este un
eveniment decisiv, o eliberare dintr-o existenţi
sufocantl, clipele de pllcere sţnt smulse remut-
clrilor ti cAfnţei.
Priveliftile de basm, tloerile solemne, vrljite,
apoi melodia veselă, copillreascA a plimblrilor
pe falezl, albul chelurilor ti al caselor - care
revine ca un leit-motiv - •lnt un cadru al
nevinovAţiei •i al frumuseţii pure, pe care Gurov
tl atrilbate ca un pasager cland88tin. Interpretat
de Batalov, Gurov este placid, obi,nuit cu traiul
sedentar, nu tnlruntă riscurile sau incertitudi·
oile dectt pe plan erotic dar ti acolo atenueazl
pe ctt posibil consecinţele nep,lcute. ln scenele
din Moscova, Heillţ a corectat tntr-un fel ima-
ginea cehovianA conform cerinţelor cine-
matografului, accentutnd liniaritatea caracte-
rului. Gurov apare mai trantant dectttn nuvelA
izolat de ambianţa monotonii., cipltlnd pronun-
ţate trilslturi de om de prisos. Cehov fusese
mal nuanţat. Gurov se strAduiette acum sA
lmplineBllel ln amintire imaginile pe care galan-
tul curtezan, de loc predispus spre romantism,
nu le trAise efectiv sufletefte. La Cehov, dra·
ptea are o putere imensl de convertire. Inii·
ţat de acesi elan, Gurov nu mai poate rAbda
meschinlria •i trtndlvia, vede ou alţi ochi
inerţia traiului, tinde sA fie ipai bun. lnceata
lui desprindere din acest mediu o indicA reveni-
rea, aubliniatl tn film, a melodiei vesele , COP.i-
llretti care-l tnsoţise ln plimblrile cu Ana. 1n
cele din urmi, Gurov nu renunti nici la ardenţa.
sentimentului, nici la eorectli'udinea de faţadl
lmpUBl de mediul tn care trAlette. Un compro-
mis amar I Om matur lnolruQ\it, tnelreat de
experienţl, Gurov are emoţlile unui licean
Un „super"
care lnconjoarl casa femeii lul>ite, qteptlnd o
tmprejurare providenţiali.
Daci tn prima parte a filmµlui, Heifiţ alege
albul vesel al zidurilor ti al chelurilor, la margi·
nea mirii, ln dimineţile solare, ln ultima parte
predominl albul zApezllor tn i1P"DA, cu paloarea
datl de luminile tremurltoare ale felinarelor din
nopţile Moscovei. Re!(lzorul a intuit ,1 sensul
antilillstln al nuvelei lui Cehov •i stilul silu la·
pidar, pudic, estompat. D acă pronunţaţi numele său tn
, faţa unui critic, s-ar putea
O chestiune de care, firette, ţrebuie sA se ţinA ca acesta să vă rAspundl eu o strlm·
seama tn ecranizarea operelor clasice este optica bătură de nas. Nu e un regizor
omului de ul. CutezAtorl, dramaturgul John "engage", a comis grava eroare de a
Osbome ca 1oenarl1t, 'i regizorul Tony Riehard- semna filme spectaculoase şi de a
son care au adaptat romanul lui Fielding, „Tom obţine eu ele un mare succes de
Jones", au imprimat naraţiupii o turnurii. de public ; prin urmare, pentru ei e
faral. Reze"a de ironie a lui Fielding este un regizor de categoria B, nu e un
ampliflcatl, multiplicatl, tot timpul autorii artist, iar operele sale nu slot demne
adreaeul un surta complice s,rectatorilor, bAtln· de luat tn seamă . Fireşte, mulţi
du-•i toc de "bunele-maniere ale epocii. Filmul dintre critici n-au vAzut nici măcar
nu e mpermeabil la efuziunile romantice, dar una din ele. ln Italia, optzeci la
cttl estompare ti condensare aduce el ln evoca- sutl din critică e aşa: lnchistată,
rea zilelor de convalescenţi ale lui Tom Jones, . schematic riguroasă şi intransi-
gentă, condamni spectaculosul ca pe
clnd se tnliripl iubirea peQtru domnitoara o „evaziune" criminală, e netncre-
Westem. Ca nifte clrţi poştale, imaginile zătoare tn favorurile celor din stal
fericirii bucolice (jocuri, urmlriri ciliare, tachi· (chiar, dacA de exemplu, e vorba
nlrii, primele slruturi ln mijlocul naturii) alnt de Di1Jor1 italian); tn schimb are o
plamentate ti ele cu o ironie te111perată, bllndl. slAbiciune pentru filmele ratate şi
Nfcl o replici retorici nu e rostit.I eu seriozitate. infantile, numai să conţină o „pro-
O scenl antologici rlmlne cina de la han, ctnd blemă".
similitudinea operaţiilor ga.stropomice e o prefi·
S1ll'are a ·viitoarelor pllcerl aiporoue. Autorii Oottatavl ,1 critica
filmului se amuzl co11los, dilatl11d figurile tlnlpe Desigur, nu voi spune cil tn pri-
ale educatorilor lui Tom Jones sau prezentlnd vinţa lui Cottafavi trebuie să
hilar moravurile epocii. Prin v11"a fi suculenţa tmpărtă.şim cu ochii !ochişi entuzi·
~lei, adaptarea se apropie de 1enslbilitatea asmul manifestat de o bună parte
omului contemporan. a criticii franceze (şi spaniolă, şi
englezii.) , acea parte a criticii care
S. DAMIAN
https://biblioteca-digitala.ro
urmează orientarea, prestigioasă
dar cam nebunatică, a revistei
„Cahiers du Cinema". Şi pare
oarecum excesiv el de vreo doi ani
încoace, Cottatavi a devenit tn
Franţa un caz cultural, că „Les
Arts" i-a rezervat· o pagină, că
„L'Express" i-a reprodus un lung
interviu, că „Prtisence du Cinema"
i-a dedicat un tntreg număr, şai­
zeci de pagini dese, cu un portret
amplu şi cinci eseuri critice, că
numele său e plasat alături de cele
ale lui Rossellini, Mizoguki, Bunu-
el. Toate acestea nu constituie!
fireşte, decît fructul amuzant a
gustului foarte francez pentru pole-
mică, pentru paradox.
Şi totuşi, nu lnţeleg de ce tn
Italia, dimpotrivă, trebuie să existe
o asemenea atitudine de prezumţi­
oasă suficienţă faţă de acest feno-
men, de ce filmele sale nu slnt
urmărite şi apreciate pentru ceea ce
reprezintă efectiv, adică nişte mari
spectacole realizate cu grijă, cu
gust, cu stil, şi adesea cu o bună
doză de ironie, de un nivel şi de
un farmec cu mult superioare unui
procent de nouăzeci şi nouă din
produsele de acelaşi gen scoase din
cuptoarele Hollywood-ului. ln ce
mă priveşte, ca să citez un titlu,
n-aş schimba o jumătate de oră
din Hercul cucereşte Atlantida pe
toate cele trei ceasuri extrem de
plictisitoare ale prea faimoasei
Cleopatra. Cottafavi nu trebuie
~onfundat cu nenumăraţ1i meşteşu­
gari de calitate dubioasă care, vai,
au pus stăplnire pe genul istorico-
mitologic, năpădind piaţa interna-
ţională cu produse inferioare, de o
toarte proastă calitate. Filmele sale
nu coboară niciodată sub un nivel
de producţie onorabilă fără risipă
dar şi fără semne de mizerie; ele nu
stnt niciodată lipsite de o riguroasă
angajare profesională. Şi tocmai de

Ettore Hanni îiatr-o ·tipici 1cenl de luptl dia Hercul cucere,te Atlanttda.

•
• Vittorio COITAFAVI de Enrico ROSSETTI

O scenă din film.

B1liacla Lee, la filmai Meualina.

https://biblioteca-digitala.ro
 aceea, asU:r.i, ritmul sil.u de muncii.
a·a tncetinit: pentru că slabele
resune ale clnematof.aflllul Italian,
tn perioada de faţ , nu mal stnt
ln mA.suril. sll aatlsfacA. nici minimele
sale pretenţii.
· ŞI propriul .au portret
Cottalavi nu are nimic din cineas-
tul obi9nult: ai zice mai de grabll
cA. e un diplomat, datoritA. vocii
sale bine modulate şi lipsite de
accent, datoritA. hainelor de o ero·
ialA. impecabilA., dar sobrs, ca şi
gesturile şi cuvintele. Inalt, cu
nasul ti cu bA.rbia ascutite, smead,
cu o mustil.cioaril. bine desena.til., cu
ochii de un albastru pastelat, pare
descins din plnza unui pictor spa-
niol. De laspanioli are, lntr-adevA.r,
> o comportars rszervatA. şi mlndră,
ca şi o lntunecată melanoolie pe
cars izbuteşte s-o strecoare chiar
şi tntr·un ztmbet. E un profesionist
< scrupulos, un executant citat la
"Cinecittil." pentru punctualitate
şi perfectă rtnduia.IA.: opt sA.ptA.-
LL mlni de filmA.ri, nici o zi ·de tntlr·
:r.iere pe planul de h1cru, nici o orll
suplimentarA. la prsvederi. Produ-
cA.torii li stimeazA., actorii li iubesc,
tehnicienii spun cil. !şi cunoaşte
meseria.
Oottafavl - muzica, pictura
•I alplnlemul
Cum a devenit regizor? „Din
incap~ci~te", deolarA.. chiar el:
„Copil fiind, dorsam sA. devin un
mare pianist. Am st11diat clţiva a.ni.
o N-aveam talent. Atunci, am lncer-
cat să scriu povestiri. Pagina albă
!mi provoca lnsll. ameţeli. Am tncer-
cat cu pictura. Am descoperit cil.
u nu aveam simţul culorilor. Am
rsnunţat la tot şi m-am tndrsptat
spre cinema". In realitate, faptul
cA. a devenit regizor tl datorsază
pasiunii sale sportive penlrl!. alpi·
o nism. La optsprszece a.ni era o
speranţă a căţA.rătorilor, lntrsprin-
dea esoaJ.adA.ri temerare trnprsu-
nA. cu un ghid renumit, Emilio
Comici, 'i ln acelaşi timp făcea şi
fotografh. Comici avea nevoie de
aceste fotografii pentru a-şi ilus·
tra lecţiile, şi ln afarA. de fotografii
mal avea nevoie şi de documentare:
tn felul acesta, Cottalavi a lnC!lput
o să se familiarizeze 011 aparatul de
filmat de 16 milimetri, precum şi
cu montajul, cu primele legi ale
cinematografului. Aceastil. nouil.
preocuf are .li făcu să se tnscrie la
Centru Experimental de Cinema·
tografie, ln 1935. Ieşi de acolo după
trei a.ni, obţintndu-şi concomitent,
la Universitate, licenta ln litere,
filozofie şi drspt. Diplomaţii Cen-
trului lntlmpinau destule greutăţi
tn cA.utars de lucru, cineaŞtii
ziceau (atunci ca şi aoum) cA. nu
> slnt dectt nişte teoreticieni lipsiţi
de orice experienţă practică. Şi·
atunci, Cottafavi se hotA.rî sil.
tncea;iA. cu treapta cea mai de jos a
scA.rh. A fost om cu claoheta,
secretar de platou, regizor asistent.
A 1uerat cu Alessandro Blasetti, cu
Carmine Gallone a fost alil.turi de
Vittorio De Sica la lnceputurile lui
w regizorale. De Sica a ,foet cel care
l·a impus producil.torilor, cerlndu;le
aă-1 lnoredinţeze un film. Se punea
problema transpunerii ţ>e ecran a
o.. unei piese de Ugo Betti, ,1Visurile
noastre". Era prin ianuarie 19u,
cinematografia italia.nil. sootea go-
~ti propagandisti~. la ,..Cinecittl"
Jumătate din plaţouri erau tnchise.
Dar Cot~avi avea douil.zeci şi
nouil. de ani şi ardea de neril.bdare
V) sil.·ti lncerce puterile ca regizor.
• Yia\(l'ik noaatre a apil.rut ln ootom~
brie 19~3, cu o lunii. lnalnte de
ocupaţia nazistA.. Ciroulaţia era
interz1Sil. noaptea, nemţii fii.ceau
z razii prin cinematografe. Filmul
n-a mai fost vil.zut de nimeni.
Au trecut oinoi ani tnainte sll. i se
prezinte din no\J prilej11l turnA.rii
::> unul al doilea film. Flac4ra ce nu u
30
1ti111e a fost un film de ril.zboi, cu Ado Klrou, ounoseut orlUo
oarecare calitlţi, simplu, cinstit, olaeinatorratlo rraaoes. a rea-
dar li lipsea vigoarea oerutA. filme- ~~~~~ :~:l~i:i:.'iţM.~: ~~.~~
lor de acest fel, şi foarte ţ>uţlnll.
i~"~m~·~8u \~::::r ::
1
lume l-a aprecle.t. De atunci ptnll. ::
inu1tata la rureullti tl re111el
tn 1958, Cottale.vi a regizat vreo 1lan&uroa1e •·a &mu1at 1i
zece filme, o parte iii costume de
epocă, altA. parte avlnd caracter de ~'!'.~~--·::.:.~:1\:,::.·~.::i
aneodo&el e l'aato111a1, sll
cronică sau desfA.furlndu·se ln Va11111ru, Uairul oare lnoe-
mediul modem. Dintre acestea,
cele mai apreciate, mai ales de r;,,!!1'!.s1a.i/1 f;:::.n•, u:."a l~
0
1en&ru fallrloarea larrlJl&i a
0
critica francezA., sînt TraPiata'63, 111onedeler falie fi devine un
C4l4ul din Lilk, Plumbii din 11andU&e111ut de oare&remuri
Veneţia. Nici unul lnsă n-a lnre· toa&i lu111ea (lnotullv tvaul
gistrat lncasA.ri prea mari. Elrtel). l'f• llp1e10 nlol urmi•
rlrlle 1011Uel, nlol lup&ele
la . terluaea atrilai, nJol
Oottafavl fi eerla mlto- marea lulllre 1urUloatoare -
loglca to&ul ueHaat 011 un 1loant
ao1 .i la fraa~IH". Titlul
Pinii. ctnd, tn 1958- nu semnase aee1&el Hl'1lroa1e lltorloare
(al oirul Heaarlu e Hrl1 fa
de doi ani nici un film, iar alţi doi venurl): Aventurile unul om
li irosise în pregil.tirea şi tuma.rea
filmului Fiata braPa, o peliculil.
despre tauri, pe cars n-a izbutit s-o
do treabl.
termine - 1 se oferii. regia la
RePOlta gladiatorilor. Cinematogra·
fia italiană era to plinA. revenirs,
după criza care o paralizase Io 1956,
şi la această revenire contribuiseră
ln bună măsură şi suocesele inter-
naţionale obţinute ou seria de filme
mitologice, deschisă de · Ciunek
lui Hercul. Ideea de a-şi verifica
puterile pe lumea aceea fabuloasă ti
fantastică, popula.tă de rbboinic1,
de eroi, de peplumuri, de edificii
monumentale, - li amu~il.. "Cil.utam
să povestesc istoria aşa cum faci cu
copiii", explică el. De o parte cei
buni, adică cei simpli, iar de cealal·
tă parte cei răi. Bll.Uliile mele slnt
gllcevi nevătămătoare, iar ura cea
mai de nelmpăcat devine un moft
obraznic".
IncasA.rile au depil.şit prevederile.
De atunci, (ilmele lui CottalaviJ
au lnceput să se vlndil. cu ochii
închişi : după RePolta gladiatorilor,
- Legiunile Cltopatrei, Muaalina,
Rubu.11area lui Hercul, Hercul cuce-
rqte Atlantida, Hercul ln centrul
p4ml11tului, slnt tot atltea titluri
~. numai pe piaţa italiană, au
atins tncasA.ri de aproape un miliard
de lire.
Din seria aceasta, filmul cel mai
reuşit mi se pare Hercul cucereşte
Atlantida, o poveste plină de fan·
tefie şi de soluţii amuzante, lmbi·
bată de un umor subtil; un specta-
col fastuos prin balete, arhitecturi,
costume, ~i vioi ca o poveste din
„O mie ş1 una de nopţi". Filmul
istoriseşte lntlmplA.rile expe<\iţiei
pe cars Androcle, regele Tebei, a
tntreprins-o lmpotriva regatului
mitic al Atlantidei. In e,ceastă
expe<li}ie e amestecat, împotriva
vomţe1 sale, şi Hercul. Dar Hercul,
adormit prin narcozil. şi tlrlt pe
bord cu complicitatea fiului său
Ino, un seducător incorigibil, ril.s·
punde printr-o polemicii. şi ironicii.
grevă a somnului. Mai tlrziu tnsă,
ctnd un naufragiu li aruncă pe
coastele Atlantidei, pierzlndu-se de
tovarăşii săi, e nevoit sil. intre şi el
r.o:'.~C: :fto~~! ~~~:~ţ~~l~~tm:.~ 't~~;p~~~1~~!e~'::i!~':l! r1.~::lt':.'~i
1 1 1
ln acţiune, biruindu-l întli pe zeul
Proteu, cel cu înfăţişarea mereu puţin ou oonfllole oare explodead la 1oene violente ou bitil 1peo&aouloa1e fi
schimbătoare, şi rA.sturntnd apoi
moderni 1padulnl tl mal adeHa ou 1umbre drame p1lho-patolorloe.
fn fll111ul lui Buii Dearden, Dlrk Borarde (uoepţloaalul Servitor al lui
planurile Antineei, adică ideia de LOH7) deUne rolul u.nul 111arl1lnt oare ffl pune ln Joo oarlera tl oimlnul pentru
a fii.uri o rasă selecţionată de răz· a duooperl membrii u.nel bine orsanlsah bande de ho11101exuall ear. •·all fiout
boinici invincibili ş1 de a porni cu
ei la cucerirea lumii. Pinii. la sflr·
vinovaţi de 111oartea unul ttnlr. ln rolul 1oţlel Hle 11 ln fotorrafla allt11rati1
Silvia 1l7m1.
şit, Atlantida se va scufunda, zgu-
duită de un cataclism înspll.imln-
Utor. ~a cum li este tn obicei,
Un film lurollav, ou aoeeafl
h111i ob1edanli a rlsbolulul
eare a laoereat atu de rreu
Cottafav1 a făcut să transpari!. ln 1oporul 1rleten. Tatll 11te
dra111a lflflotoare a unul
poveste, cîteva motive ale istoriei 1irlah al oirlll fli dat prlnfl
moderne: plil.gile produse de slngele 01tateol de ra1ol9U. Doar
lui Uranus se aseamll.nll. cu cele pro· uuuldlntreel vall 1toll.Carel
811pre111I batjoeorlre a llm·
vocate de radiaţiile atomice, norul ţiinlalelor onaenepl, ofit•·
ce se lnalţă peste ruinele Atlantidei rut hUlerl1& 11,une pe bltrtn
seamil.nă cu ciuperca Hiroşimei,
războinicii Antineei, toţi la fel, toţi
blonzi, toţi nelnduplecat de cruzi
11 alearl lutre eel dol oopll
al 111. Talii nu H poate
ho&irl tl ambii III olat exeou-
taţl.
şi neomenoşi cu tăietura ochilor Fll11111l rerl•orllor Krvano
alungitl tn sus şi cu ameninţătoa·
rele lor uniforme negre, te duc cu
gtndul la un batalion de SB-işti,
fi Slpono 11te Interpretat de
LoJse Potokar fi Brallko
PI oe a.
crescuţi conform criteriilor de euge·
nie nazistA..
https://biblioteca-digitala.ro
 Un nou film DDA1 Prindeţi-ml
canaliilor, daci puteţi. Arorantul
llaron •• UeUenau 11-a vi1ut ln
rirleol li fle eend&lllD&t la moarie,
.!r~n:'v:.!: .tW::o1!!! 1.: 1 ;:~!
armau. 81nrura 1•n1i «le 1alvare era
r:
111.-1 reounoa1ei pe Unirul clollan
uept •flul IAU: larea din Hauovra
pe pare o lnoilea1e baronul era
~=i~ţ„~~~·::t;-;o:r1f.·~1p.~~~f~~~i
AJexandru 1-a tr„u p81h noapte ln
lumea proUpendadel.
Dueluri 1peotailuloue, femei fru•
moa1e, prlvell1U llueollce, co1tume
1ellpUoare, h•PPF·•nd·ul derlroare-
!~':.~~:'Wf'::*~tl:: ~::::1 1:. i~::::
de Maulred Krur allturl de Monlka
.WoFlowles 11 Marlon van do Kamp.

Titlul Jllmulul film al lui Howard Hawb uh1 .sportul

favorit al bArbatllor", Ideea filmului uh oi 1portul favoru
Hh pucultul, Iar eroul filmului uh ht acel&fl timp autor al
'Fm~~::i.•:! ::r!~!rd:::::n'î~1:~.v~i;:\·~.~: ~ 1::~: ~P•;î~l:
1

cofob" .El nu poate 1uforl peehle el n-a •lnutnlolodati o ':.ndlţi

ln mini. Din cau11o roputaUol 1ale elte lnn nevoit 1i partlolpe
::1°.W!î:~~:~:;::~ţr. :r":t~~:~:.·.~~~!t:r~r.i.t~:.~~p:~
alea1& Inimii Hlo. Cliel o doar vorba de e comedie, 11 Inei ln
culori 11mu1leali,11 ou eroi tineri 11 tnuno1I : Rock Hudlon,
Paula Prent111, Charlene Hoit,

Mineri ln viaţa clvlli, Dane 11 Lavro 1lnt nemuUumlU te

1arotnlle mirulite pe care le prlmue oa partl1ant. El vlnui
aeUunl extraordinare 1! 11-ar pi.rea oi (ortnţa lor 1e va reallsa:
alnt chemaţi la eomaudant pentru a li 11 lneredlnţa o mi.tune
apeolali. Dar, 1pre de•amirlrea lor, •• oonlli ln a tran1porta
pe teritoriul llber turo1lav trei oopll&fl . Unul dintre el, P.otre,
un bileţeJ lneipiţlnat 11 caprlelo1, li va pune pe oei dol 1oldaţl
;~~~·1: i:. ·~:i::iţ~:f1.°J~ 1· .T~!b~~!:~~·:.~u::!'::!::m ::
1

~rtanti. ln lotol'f•flo - o 1eeni din aeealli roeonti pro-

cţle Juso1lavi lntltulati: Nu pllnee. Petre.

Ht • 11tuat aoUunea Infernu-

lu I fn munţii Au verrne, dar mal al81
ln 1ufletul penonaJulul 1iu eentral,
un birbat ollndat de r•I01h pfni
la demenţi, Propunlndu-11 1i reall·
sase un fllm de o •ttlltlli anall•i
„tholorlci, <llousot dorea tn aeelatl
timp 1& fle aooeelbll p11blleulul larr •
• Nu luerH pentru lnlţfaţt 1l olnema-
f:::~1: :n: :J;..~.~~„~~;:.:.i.~~~·
rae un fllm, vreau ea aoella 1i fle
vbut de 60 mllloane de 1pectatorl",
Clou1ot a laorat dol ani la prerii.-
~'{.~• .::~~rude1 "t~?i:r~:.::;:-:t{~!a1:
~~':: c~~!\i!4.'~u!t~'/r".t1!•g~:~~
de •••• tone pe care a 1u1pendat
1
::::r!r .04.:p~~f~~ sm.~~ ::;
reu1U 1i obţlni de la UNESCO cele
1
·:
mal moderne aparate de fnrerll·
kare. Munoa a pornit oleel 1ull
eele mat optlmhte au1plel1, Dar,
ourlnol 1-a lmbolnivlt Renlanl, Iar

.....
apoi Cloumot a 1urerlt u11 atae de
;r;!·1:t:.~ :!*!! ':r~~:l:1!~T!r;:r!
0 1

„ 1
~:::r!11t: „~~ 1~~~~i :.::~
lntr-o tali de J11doeati mal mulţi JuraU 1tnt olauatraţl 11
obllraţl •i lntreprlndi o aneheti eu un obleot eludat. El tre-
:'~~.~=~~r~:~\~t. ·::·r..rr:.~,
.altetva•, tati dorinţa JDirturl·
buie 1i r&1ea1ei relaţllle dintre un penonaJ ml1terlo1 tl nl1te ..... l&U DU • multora. BY& 1t

::r:ri:::::a~~~;·.-.t!·:::;u:i~:'f"o.:.~t :!~t.1·~~~ !:::'!:t: Vera (eroinele lllmulul eeh01lo-

Y&e Doapre altceva, 1lnt 11 ele
denaturat iau 0011tra1l1 de montaJ nu comentariu. Montati la1elnate de mlraJul aoedul ou-
de-a-ndaratelea, o vl1Ui la an abator din Arre11U11a devine un vtnt .alteeva". U11a • ro1podl11i
reportaj deapre o uslni caro produee animale vil. O oludati 11 mami, eealalti o rlmna1ti
1aprapunere a monumentelor fnoafe, romane, arabe permite rtllUmUi. D• fapt fleeare •llntre
o evooare a latorleh un comentariu 1entn dupre o neti rell- •I• lnYldlasi Ylata eelellalh
~~~:~:~~!r!/:\~.~~.~~f Xt!"c~;.~::-:f!~ l'm°!;l~:!'i:':::;
eare„ de departe I H pare pll11i
::,1~!!:!1 -l!r!·~~Îlo~'!~!
::..:t!f:r::,':& 1~ ::.::~~~·!·ur:::!\ 1.-~~~v!'m. :!;.~~1!!"~ !!
0 1
produeţle
ei fleeare om hilette • Ylati
!::i~".~îT1~·.::! !i.~~.l~~~~~~
fllmulul Cale paraleli a rermanulul Khlttl. Aoealli 0
f.·T~ai:::t~~r:.rt::t!~111a l'en1va1a1 rumeior experiment•••
:;1 :~:\1~!.:!~r::::r~i!~•rent•

https://biblioteca-digitala.ro
CRONICA SUNETULUI

SIMFONIA
BUCURIEI
pe ecran
In scrisoarea pe care F „.
a adresat-o Ia 26 Ianuarie
t 773 Charlottel Schiller (so-
ţia poetului), există o primă
menţiune pe care o cunoaş­
tem cu privire la lntruch!-
parea muzicală dată de Bee-
thoven Odei bucurie! de
Schlller: .un tlnăr localnic
al cărui talent muzical tre-
zeşte entuziasmul unanim şi.
de la care se poate aştepta
ceva grandios, căci, din cite
li cunosc, urmăreşte din tot
aufletu I să atingă măreţia
şi sublimul, a compus mu-
zica la Oda bucuriei, strofă
cu strofă".
Măreţia şi sublimul I
Ml a-a părut temerară
bdineeaa:;'f1~:uiut ,:r:rlşaBa;;
CINEMA
RIVISTA
ltlVISTILOlt NUOVO
e bine glndlt, dar de ce -
tehnic - sunetule lna.dmlsl-
bil de necalificat?)
ubllcaţle Italiană de o- Glullo Carlo Argan, Rosarlo filme dau alarma, lăslnd
P rientare marxistă dedi- Assunto, Glorglo Bassanl, loc şi speranţei.
Scherzo cată ln exclnslvltate celei Carlo Bernarl, Carlo Bo, Cronici cinematografice de
de-a şaptea arte, Cinema Cesare Brand!, Galvano de competentă şi subtilă ana-
11 vedem pe dirijor dind nuooo apare la 2 luni la Ml- la Volpe, Carlo Levi, Al- liză slnt dedicate filmelor
lane> sub conducerea cunos„ berto Moravla, Pier Paolo Viaţd aporllv4 (Lindsay An-
~r:~~~:1m: ::'1 c~~d~I~~~~n~~
1
cutulul critic de mm Guido Pasolinl, Gluseppe Patronl- derson), Vizita (A . Pletran-
vlJelll. Olimpic, el depă­ Aris tareo. Conţinutul numă­ GrHfl şi Nata.lino Sapegno gell), La caplltul lumii (Tln·
şeşte furtuna.. Transpiră şi rulu I 168 (martie-aprilie . pun pe primele rlndurl fil- to Bra.ss), Sedus4 fi aban-
e obosit. Probabil fiindcă t 964) ni s-a părut caracte- mele Opt şi jumdtate, Mii· donatd (Germl), Viaţa fior-
munceşte din greu. Corul ristic pentru profilul acestei nile pe oraş , Tovardşii, Lu- bint• (Florestano Va.nclnl),
intonează sonor şi degajat publicaţil, tllnd capabil să mina de iarna, Viridiana, Uitaţii (Luis Bunuel) ln-
tema ln do major - limpede, ne aJute la definirea loculul PatuL co11;iugal, Procesul, Fo„ odţdtorul din Vig01'ano (E Ito
ocupat de Cinema nuovo cui fatidic, Copildria lui Petrl).
cutezătoare şi plină de ener-
gie. In corul presei cinemato- Ioon, Harakiri. O coreapondenţă d ln Flo-
grafice ltallene. Studiul Iul Gulilo Oldrlnl renţa unde s-a desfi!.şurat
Urmează o schimbare me-
Rubrica .Scrisori către .Cinematografia franceză şi cel de-al cincilea festival al
trică. Aceste schimbări se
văd ln ochii d lr!Jorulul sau Director", care deschide ln frontul popular" se referă la popoarelor - lntllnlre in-
mod curent revista, aduce evolutla grupului de cine-
poate că ni se pare. tn mod
sub iscălitura lµl Roberto aşti care s-au relevat ln
ternaţională a tllmulul et-

ecran procesul creator Intim

prin care Simfonia a IX-a
renaşte sub bagheta regre·
tatulul George Georgescu.
Munca la repotlţte a unul
dirijor a mat fost cercetată,
dar nu ln tllm şi nu atlt de
organlc.Barbăneagră cunoaş-
1
~~efit~8r~r~!· :~~;~ ,fue 1~~~~
f~1t~~~n~~aÎ~!~~~ ~i~~t1W;
a acestuia pentru Simfonia
Llnz de Mozart. Ascultlnd
discul, simţi oum la naştere
perfecţiunea. Auzi cum, ln
timpul repetiţiei, se reiau şi
se precizează nuanţele; cum
d lrljorul cin tă, fredoneazl
lmpreună cu orchestra şi
atunci clnd fraza se reia,
totul e mal frumos şi mal
limpede.
Barbiineagră realizează ln-
tr-adevi!.r Impulsul muzical
al baghetei, concret şi la
lucru . Iar drept scenariu li
serveşte muzica. Interesant,
oare numai ltteratura poate
fi scenariu de film? Poate
că nu.
Scenariul are patru părţi,
ca orice allegro simfonic.
Allegro ma non froppo
Dirijorul precizează şi fl-
xead trăsăturile sumbre ale
primei teme din simfonie,
asemănătoare incontestabil
cu tema vrăjitoarelor dln
schltele lui Beethoven la
opera neterminată, Macbeth.
Regizorul ştie să redea prin
sunetul pornit din prim-
plan, prin cuvinte, printr-un
suspin sau o notă reluată şi
!neremenită pe buze - pur-
tată apoi mal d~parte ln
tuttl de orchestră - apariţia
~W.d~~':i11:.~~~!~" iin~~r:1e;;:~
flecllrul gest . Dirijorul dez-
U.nţule forţele cu grijă, pru-
denţă şi Inţelepciune (totul
cert lnsă, montajul Imaginii
cu sunetul este exact - cum Roversl şi a lui Vlttorlo epoca apariţiei sonorului, ~~f!:~ic ş~:?e0~~1of!~e-;:;sS:~;
a-ar spune, sunetul !şi caută Boarlnl, două noi lnterven" s-au consacrat ln anH Fron- apariţii ln domeniul care
Imaginea şi o găseşte. ţii lntr-o dezbatere pe tema t ulu i Popular şi tn ajunul ln ultimii ani a ln!luenţat
.socialismul şi tragedia". războiului pentru a intra ln mod sensibil evoluţia
Iniţiată ln nr. 162 cu ar- din diverse cauze ln perioada limbajului filmic. Alături
Adagio molto canlablle ticolul Iul Renzo Renzl postbelică pe panta unei de nume consacrate ca Jean
• Vlrsta m lJ!ocie a socialis- involuţii Ireversibile. Rouch cu Domnut Albert,
Clntecul trece de la ba- mului" şi continuau cu un . Elogiul provinciei şi Is- prof•I, Richard Leacock cu
ghetă ·la Instrumente, prin- dialog Renzo Renzl - Glu- tori e sentimentală" se in-
David, Jane, Pete and Joh-
tr-o pllnlelnvlzlbl!ll.. Orches- eeppe Ferrara („Cpndlţla vie- ti tul e ază articolul Iul Renzo nny şi Toby sau Vlttorlo
tra e topit! lntr-un singur ţii, socialism şi tragedie" ln Renzl , consacrat unor aspec„ de Seta cu Uitalii slnt men-
om. Dlr!Jorul e ln fiecare
Instrument. ŞI toate acestea
nr. 166) polemica ajunsese Ia t e al e operll lui Antonlonl
un punct mort: ln timp ce (permanenta sub formă de
ţionate nume noi ca Robert
Gardner care a olştlgat Ma.-
~=l~:dn~~f:!ă c:: ~9e':efr~~f;
1 Renzl pleda pentru admite- leitmotive a unor teme ca: rele premiu cu reportaJul
rea de către socialism a des t r ă marea primei iubiri, etnografic P/lsllri moarte, el-
muzicală. Bravo dlrlJoru- .tragediei ca o conditle per- asp i raţ i a spre o fidelitate veţianul Rene Gardl cu Sti-
lul Paul Barblineagrlil manentă a vieţii", Ferrara abso lută , incapacitatea de clarii din Bida, canadianul
demonstra că socialismul !şi a iubi cu adevărat etc.) Gordon Sheppard cu docu-
ŞI ctfeva cuvinte despre propune să elimine mal ales Alberto Lattuada care ln mentarul Ma:cimumsau Glu-
tragedia. istorica . .Mai con- clteva din numerele pre- seppe Ferrara cu Madona
final vingător dintre toate ni s-a cedente ale revistei publl- din Gela, o Inteligentă con-
părut punctul de ved ere ex- case lnsemnll.rl de drum d ln- trapunere Intre fanatismul
Aici dirijorul vorbeşte cu primat de Vlttorlo Boarlnl tr-o că lătorie ln Asia vor- religios şi aparltla unul nou
mulţimea . El .sparge sala".
Dar regizorul - nu. Por- care sublinia necesitatea de a beş t e de astă dată despre complex industrial lntr-o
separa In primul rlnd n o ţlu­ Ind ia, pe care pare s-o fi
trete de spectatori... figuri
şterse şi Inel un chip şters.
nlle: teoria marxistă nu tre- cerceta t cu ochii unul om re~~C~1c1!~ ~\;';~~ie .Tele-
Şi Iarăşi figuraţie.
buie confundată cu socia- atent Ia vibraţia suferinţei viziune", cu recenzia unei e-
lismul - telul său istoric, om e n e şti. misiuni realizată de Bla-
Undeva, pe partitura sim- tar tragedia ca ficţiune ar- Rubrica de critică cine- settl (care evooă prin ală­
foniei, Beethoven nota: .o, tistică sau ~en dramatic , cu ma tografică este deschisă de turarea unor fragmente de
nu. nu„1 nevoie de aceasta; faptul tragic de vlaţ.t . un articol al directorului re- film evenimentele istoriei
~~L~!tc6v~at'.t'::~ ~:!nf);~ Sub titlul .Infrarosso" re- viste i, Guido Arlsta.rco care
vista solicită, ln cadrul a n a JJ ze ază ftlmele Tdcerea
recente a Italiei), .Muzica•
descriind ln artloolul .Ber-
fugitivă a temei din Scherzo. unei anchete, opinia cltorva de Bergman, filmele ameri- tolt Brecht tl Kurt Welll"
se aude o exclamaţie: .Nici personalltătt din lumea li- cane Ş apte zile tn mai şl una din cele mal fructuoase
de asta nu-l nevoie - e terară şi artistică a Italiei , Dr . Strangelove. tn hăţişul colaborări artistice din ls-
doar o simplă zburdălnicie;
~~~~~ ~egt~~~~~;~ in·~e1~/ifă
cu privire la cele mai In- de simboluri şi alegorii cu 1
ne trebuie ceva mal bun, teresante şi actuale filme care operează regizorul sue-
mal viol...• Clnd apar sune- prezentate ln ultimul an dez, Arlstarco lntrevede fră­ a literaturii de teatru.cinema
tele Iniţiale din Adagio, vo- apoi la crlterlile de evaluare mlntarea unul creator sfl- ,1. . . beletristică, .Documen-
cile se împotrivesc din nou: a progreselor lnreglstrate ln şl at de marile lntrebări ale te• ou o serie de Instructive
.ŞI aceasta, de asemenea, este
sentimental; trebuie găsit
llmbaJul cinematografic pro- e xis t en ţe i. Psihoza războiu­
punlnd ca exemplu expe- l ui, tema comună a celor !~:~r.:r!ri ~guf:1 îlrii0~l 1~~
ceva mal energic. Poate am rienţa !elllnlan~ cu Ott o două fllme americane, este Antonlonl, Deferlul roşu şi
să vă ciot chiar eu lnsuml, aş e mezzo, stnt analizate tn după păr erea criticului pen- .Colocviu cu cititorii", lăr­
vrea doar să mă acompa- continuare cele mal in te- tru prima dată lnfruntată gesc cuprinsul a.cestei Intere-
niaţi". Adnotările slnt pre- resante filme din punct de de filme ln mod deschla sante publicaţii.
cipitate, unele şterse. In
vedere al participării Ia dez- . politice•, imune de com- La al treisprezecelea an
stlrşlt, Beethoven exclami: baterea unor teme sociale plexele unor Intelectuali care de aparlţe, revista Cinema
.Acum am găsit ... O să ln-
de actualitate cit şi perspec- co nt i nuă să creadă el arta nuovo rămlne o arenă de
cep să clnt eu tnsuml bu- tivele deschise de recentele nu se poate lngemăna cu discuţii, cărora fermentul
curia . .. " filme realizate cu bugete Ji- polltlca. Prin intermediul căutării le dl o tinereţe per-
ln finalul cinematografic
nu a-a găsit bucuria simfo-
m ltate de către regizori ti- unor formule diverse de ex•
neri. Răspunsurile da.te de primare artistică, ambele
manentă.
Ella RINO
niei. Bucuria sparge pereţii.
Mircea SĂUCAN

ScMring Carol-Lipova.
Vă mulţumim pentru laudele
umiori poate prea mărinimoa­
se care le adresaţi articole-
lor noastre . Dlflcnltăţlle pe
care le lntimplnaţl ca să
glsltl revista nu ţin atlt
de difuz.are cit de tiraj,
Aici vă arătăm ca.uza. Spe-
răm ca tn curlnd să vă ară·
tilm şi o soluţie.
Surorile Sllvul•scu - Bu-
cure1ti . Zelul dv„ demonstra-
ţiile dv„ elocinţa dv., tn
legătură cu necesitatea de a
publica adresele actorilor
de cinema ni se par - nu vil
supăraţi - demne de o
cauză mal bună.
SlltJinescu - Com. Izooare.
Ne scrieţi: .Ml lntreb de ce
vocile actorilor se lnţeleg ln
unele filme de-ale noastre aşa
de greu. Ml lntreb dacl nu
s-ar putea face lizibile multe
din subtitlurile de la filmele
strllne (ln cadrele albe, seri-
• sul alb devine urie-orl indes-nală lntotdeauna nici cu slonant. Vocea şi mişcările nem sl trecem la o autocrl·
cifrabil). Nu puteţi face talentul şi nici cu locul pe Iul m-au făcut să devin visă­ tlcl activă.
nimic?" Ba da I Aceste lntre- care tl ocupă respectivul toare, fascinată. Am 5 albu- Grecu Marin şi Asan lus·
bărl putem să le punem şi actor ln dezvoltarea cinema- me cu fotografii şi 100 de men - Mangalia. Claudia
noi - ln numele dv. şi al tografiei. Poate că este la artişti cumpăraţi" ... etc. O Cardinale n-a Jucat ln O
nostru- forurilor respective. mlJloc un fel de Inechitate, să vă supl!.raţl, dragă tova- maţ/! (o confundat! .cu Marta
Rodica - Botoşani. Su- dar glndltl-vl cite din foto- răşă, dacă aceste argumente Schell san cu Pascale Petit);
praestimaţi redactorii noştri grafii ar trebui atunci desci- nu ne-au putut convinge el nici ln Cdpi!anul Fr~•·
care, orlclt de lnnnentl ar frate nu cu lupa, ci cu mi- • vă pasionează cinematogra- Da! A Jucat ln Rocco şi
croscopul.
fi, nu pot totuşi sil. facă ceea
fra~~io~:~u '1o~?ca ~ s:~:~
fia"? O să ne socotiţi nişte 1
ce le cereţi dv„ adică .să Emil Ungureanu - Stn- personaje uscate tl acre daci.
Intervină pe lingă casele de tana. Ana Karina s-a născut rămlnem reci ln faţa perfor- va. Pentru dumnezeu, dragi.
filme Italiene şi franceze ca la 23 septembrie i 940 la manţelor dv. ln achiziţio­ tovarlşli, nu ne mal lndulo-
sll turneze un fllm după Copenhaga. Pe lingă film se narea. de poze actorlcettl? şatl cu scrisori attt de senti-
romanul Faraonul de Pruss". ocupă de pictură, şi de mentale. Gerard Barray este
Romanul se ecranizează Macaroo Andrei -
teatru. Principalele el filme: doara. Hune- un actor plin de farmec, dar
totuşi ln acest moment A-şi tr4i viaţa, ABt4 sear4
Vi!. mulţumim pentru unghiul sub care li apreciem
ln Bubara de o echlpiL de aau niciodat4, Solddţelul, materialul Informativ foar- noi este strict profesional
clneattl polonezi, conduşi de Femeia eate femeie, Cu 1oa- te bogat şi Interesant despre (ceea ce vă dorim şi dv.)
Ka.walerowlcz. Vă asigurăm rele-ln ochi, Şehorezada. Re- western. Observaţiile dv.
lnsli că - ln ceea ce ne gretlm că Şeherezada nu a stnt lntemelate şi - tn r„ft~vJ.li~~g~R~~aetl:o~~~=
priveşte - tranapunerea pe ajuns Inel ln regiunea dv. adevăr - nu avem dectt sl ză acum la Madrid filmul
ecran a cărţii este o l!mplil dar vă asigurăm el nu este regretăm puţinătatea şi In-
~;t::~~!ă ~eţ~~~· d~bm~~~
0
coincidenţă. o pierdere Ireparabilă. consistenţa artlco lei or care ai!.
Sultana Pahone - Bistri- A. Florinni - Com. Rani- analizeze specificul acestul de protagonist şi realizator.
ţu. Mărimea fotografiilor de na • • Cliff Richard din Tinerii gen aşa de popular şi cauzele
actori nu poate fl proporţie- m-a uimit lntr-un bal lmpre- popularităţii lui. Ne propu- E. O.

https://biblioteca-digitala.ro
 Ziua fericirii
O producfle a studioului LENFILM
Scenariul: luri GIERMAN, Iosif HEIFIT
Regla : Iosif HEIFIT
Imaginea : G. MARANGEAN
Muzica : Nadejda SIMONIAN
Cu : Tamara Siomina, Aleksel Ba-
talov, Valentin Zubkov, Ni-
kolai Kriucikov, L Golub-
klna, I. Konopatkl

!le altui cl•-togrefki e41lati H Co•lt•wl H Stat peMni Caltwri tl Artei. • ledador...f: h9H Ma•clrlc • Macheta
,..__._.„ i Ici: I. FOtir.,_• • Coperta li : Mo..... • leclectla tl atl•l•utratla: ..._.,.., lolovanlal • Martie ar. 65
Co•bl•otal pol19'aflc.ca„ Scl•W•· - IH-.H • &e.plaral 5 „„
ofldllo poflalo tlla taN. Io factorii pofteli tl tllfasorll vola•larl tlla l•troprllMlorl tl hutltatll. • Tipc1n1I H-tat Io

i 41.011 I
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
La conocid a ac Lriz ru1nana l i

IRINA PETRESCU
·n
e:

('ll una d ra mfltica y emocionanl c hi s tor ia de a mor.

te1
q
1

I.
(

D
ac
co
]

~a

ll

- -RELATO SENTIMENTAL
https://biblioteca-digitala.ro
I RELATO
R lJna pro<lucci6n del Es Lud.io Cin

I nacida el 19 de junio .
d 1941 n Bucarest, hace su pre-
N cnla ·i ' n n el ano 1959, cţ1ando

1 el ir ctor c j11e111atogra f jco LIVIO

A ICLEI eligi6 a la joven eslu-

<liante de la Facultad de Filologia,
para d - n1penar el papel de Ana
- principal personaje femenino
p drl film „LLA iVIAS EN EL DA-
~lTB I O· (Gran Pre1nio en el fes-
liYal KABLOVY Vary -1960).
Tras el exito de su filn1
inicial,.I RIN- A PETRESCU
T r tuclia cn el Instituto de Arte
Teatral y Cinematografia y actua
R rn su pri1ncra co1nedia fil1ni c.'.l
, NO QUI bH. O C1\SARj\1E".
E l\1as pronto regresa al
g<-nero ,1 ra111a Li co, quc parec:c r.on-

s vrnir a su temperamento e inter-

preta RELATO SENTIMENTAL.

c
u

https://biblioteca-digitala.ro
in Jnatogră tico „ Bucurest.i
„ ~r. - (RUMAN!A)

Gui6n: Horia LOVINESCU

Ca1nara: Sandu INTORSlJRE1\NlJ
y Gh. 1-1 ERSCl-IDO RFF EH
.
Di.recci6n : Iulian l\11H.U.

REPAR'l'O: IHINA
DR. GEORGE VRANCEA .
1\RQ. VARLAM
ANCA, asistente del Dr. Vrancea
GINA
l)R. P1\NTA Zl

E n Bucarest, donde son visibles las huellas de

la gucrra, en les anos 1947/1948 y aparcccn los
pri1neros signos <le la re conslrucc i6n, la f a1nilia
del Di·. PA:NTAZI lleva una vida tranquila y cqui-
1ibrada.
hl joven George VRANCEA trabaja en el hos-
pi tal dirjgido por su suegro, el Dr. PA NTAZI. Un
sLiccso le ponc cn cvi<lencia al Dr. VRANCEA una
prueba trista, d esconocida por el : que su no111bra-
rn ien to cu el hospital y su situacion como profe-
sional, se dcben a los arreglos egoistas del d~rec­
tor. l\1:ovido -por su dignidad y su rectitu<l 1noral ,
el joven 1ne<lico se <l ecj<le a abandonar el confort
y la vida fa cil que le brinda su suegro, para ir a
trabaj ar en cualquier lug ar donde pueda ganarse

https://biblioteca-digitala.ro
 Irina PETHESCU
Cris lea AVRAIVI
Victor REBENGIUC
Doina TUŢESCU

Angela CHIUARU
Emil BOTTA

J n1anera honorable la exis lencia . Y el j ovcn llcg a

a un a aparlada aldca de pc cadores en el Della
<l - 1 Da nuhio, con IRINA, s u espo a que le a1na y
l<' igue, pero con el corazon lleno de î uert es vari-
laei nes .
Luo- arcs pintorescos de un raro orlilegio y casj
al ·u1orizan les , hon1bres cerrado s y duro peligros ,
'id a <15 [i cil. s in:· apoyo 1naterial ni de pcnsamicnto,
c·on . . Li luycn las primeras i1npresiones de los rcci(~ n
ll ·gados al Delta.
Lo ~ pcscadores lo miran con incr cdulidad y St'
n1u1• Lran reacios a las disposicione del joven
111 • Ii co, con iniras a prevcnir la f ichrc Li f oid ea.

L c.1 ~ l IHA NDERA ha ce lorlo para d esacr editarlo.

1 r l'Urando mantcner a sî su influencia sobre la
poblacion y ta1nbien para no perder las g anancias,

..-- , \

https://biblioteca-digitala.ro
 El doctor VRANCEA tiene p r asi ' t nte a ANCA. --
pos a del macs tro ~1AR ~ ~ cu~-a , - ·i<)n y c r -
cania moral con el doctor. mienzan a xce I, r
los lilnites corrientes, y que trahaja incansabl ~­
mente dia y noche.
p OCO a poco los ho1nbres erupi za1 "B tenderl
al
y a seguirlo en sus esfucrzo , al ti n11 qu c n
~ u cas a pri1nitiva, la falta d e di ~ trac ·ion y 1 ~
re uerdos de la vida de la capital. hac n a IHI\ _·
~ entirse mucho ina s sola, de cnrc. iza la de un )

111 dio al que no puede comprender. I

causa de una maquinacion de la ~ )

1n ucrc un nino y las inujcres de la a acu::i an r•

al joven doctor de incompetencia. Irina con u
ele rr ancia y el inconf ormismo iu la lan . habia
provocado un odio sordo y e r l a por un
grupo de inujeres, azuzadas ontra Ha por la
ul RAN DERA. Tan solo la int rY~n ·i -n portuna
e Fl\INCU consiguc i1npedir qu s l senca<len
una violencia salvaje. IllI NA al n l n la ald a.
El doctor vacila, pero se queda aUi. La s I ara ciun
h
Ya a ser temporaria ya que e n - ntrar'n ·le nncY
la ca pital.
t'll

E Bucarest, cntre ~o s di ~ gust ' · ,- . . es tui >

d ccs de los am:i gos quc ant la •li' rtian. TRT~ .

https://biblioteca-digitala.ro
EIL .

.,
a ·Je n
lllt:Y

(li I i-
L\ .

E ~ . TI~fE~TAL cs

l
R EL.\ TO el seinmdo tra-
bajo r ' alizado por el jovcn direc tor I ulian
i JfJIIC . .'u primc r f ilm ,.YL\ TA :.\C L\RT_\.~·.
c·onoc ido r n d cxtranjero con l t itulo d •
,,Q L-AXD L.\ BR r~IE SE DI IP E·' lia u ci-
La do mu cha di cu ionc y Io ha on agrado
como un innovador de la cinematogra fi a ru
mana.

lfNA PROD CCION DISTRIBUJDA P< R

25, RUE IULIUS FUC!K B U C A R E S 'f

TEL. 11.13.08 R U M A N I A

https://biblioteca-digitala.ro