27.12.2022, 10:11 de cine ma 2.

htm

 
     
     
      de cine ma
     
      Duce cumva sistemul video si home cinema la o aprofunda-
      re a receptarii artistice, la o largire a domestic-showlui ma-
      car?
      Filmul la domiciliu, vizionarea libera, la purtator, ar trebui
      sa conduca la specializare, reala asimilare, hranire nu doar
      frugal-accidentala cu emotiv-estetic, informatie, comuni-
      care...
      Lectura infinita, disecarea ne-legiuita a format anonimi ex-
      perti, targeturi ultra-specializate?
     
      Varstele peliculei?
      Cursa edificarii e... ceva in care vom tot cadea! Traseu ori
      capcana?
      Specificul romanesc euro-estic, latino-balcanic... in filmul
      artistic a creat interferente ale caror valorizari le duc auto-
      mat in topul generalului, planetarului artistic!
      Nu doar in film, in arta, ci si in mental, evolutie, soarta...
     
      Filmul - copilul genial al artei? dar frate bun cu mai marii
      frati si surori, romanul, poezia, pictura....
      Arta de super-jonctionare a devenirii umane? Intre imagi-
      nar colectiv si real individual, corector-colector de ego?
      Etapa in trecerea la...viz (filmul pur al trairii, curbura acce-
      sata de constient in recelare pe subconstientala raza?)
      Intim-internationalismul filmului a vizat deceniile 5-7.
      Problematica umana tratata in pelicule era para-etnica,
      ins si grup/semeni fiind una, o alta metafizica, ancestrali-
      tate inclusa firii. O Renastere postbelica, un boom caracte-
      rial... Pana la aparitia video-sistemului, pc-ului, etc.
      Internatul a reinventat nu satul planetar ci scaunul solitar!
      Filmul nu era de masa, cum urmatoarea tehnica nu l-a facut
      de casa, cat la mentinut in artificial/comercial, ci de sine-
      grup, co-relational uman.
      Chiar stergerea acestui caracter ante-comunitar a urgentat
      negarea filmului artistic propriu-zis, si actualmente dispari-
      tia sa...cantitativa, numerica.
      Dat fiind raritatea artisticului uman-problematic in exempla-
      re, se certifica disparitia in fapt a speciei.
      Orizontul tematico-mesagistic in arta e necesar ca...oxige-
      nul. Fara, avem un dezastru e(ti)cologic.
      Perfuzarea non-egoului in mental si creativ a vizat masiv
      arta, ca principala prisma in modelare sine/nesine, dar si ci-
      vilizatia. Consumismul, pragmatismul, subdezvoltarea, te-
      rorismul, chiar incheierea razboiului rece au confuzionat i-
      dentitarul de ins si grup/natie/rasa. Istoria omenirii pare
      lipsita de finalitate, evolutia in deriva.
      Factorii activ-moderatori, care sunt arta, eul, speranta, i-
      dealurile, evenimentele personale si generale nu si-au mai
      relevat cotele ca de obicei. 
      Relatiile de orice fel, fac aproape imposibila armonizarea de
      model, daca nu de prototip, depasit...motiv?!
     

file:///C:/Users/dan/Desktop/de cine ma 2.htm 1/3

27.12.2022, 10:11 de cine ma 2.htm

     
      ecranele si cinemateca
      cinefilul intre permanenta studentie si "tren de placere"
      ordine nu inseamna comert, dezordine nu-i egal creativita-
      te, armonie nu cu sarg e in nomie...carausie...
      Este cinefilul o entitate, categorie ignorata, hartuita?
      Beneficiile tehnicii ii ofera placinta receptarii intreaga, desi
      financiar, costurile sunt mega-mcdonaldiene!
      Videoteca pare acum superflua, in mileniul acultural? Netul
      e insa departe de partajare personalista, si nici nu  i-ar sta
      in dat?!
      Ambalajul culturii e (din nou) cam ingrat: discul, (mini)ecra-
      nul, chipul, clip-ul...
      In ce gradina vom mai gasii salatile de aur?
      Toceste receptarea strict-valoricului simtul estetic-critic?
      Dupa cum si creatiile de valoare evita academism-snobis-
      mul, tot asa cinefilul nu trebuie sa se auto-intoxice cu capo-
      dopere. Dar nici sa penduleze intre valoare si nonvaloare.
      Sa frecventeze valori minore, nu ca respiro, clatire, si rege-
      nerare, reincarcare!
      Mobilitatea perceptiei artistice e conditionata mai mult de
      calitativ, relativ indiferent gradul, iar nu de cantitativ, fie
      cat de minim! Acurativul nu e obturat de straluciri, si nici de
      umbre, ci de nemedierea lor.
      Intre popularizare si exegeza sunt necesare punti. Candid
      -inspirate. Regretatul D.I. Suchianu e de neuitat in critica
      sa ingenios-exegetica.
      Cinefilul e un pasionat dialoghist, comentator inspirat-
      avizat, eseistica insasi fiind un tele-dialog, chiar notele de
      jurnal implicand confesional. Nu microbist, ci microbiciclist,
      virus fractalizand existential-filmicul eului!!
     
      fimul - arta sau para-artistic?
      Intre analiza-dezbatere-conditie si narativ-emotiv, intre
      cazuistic-tematic-mesagistic si libertist-estetist.... Aici is
      valorile multe si nemarunte!
      Fata de peliculele lacrimogene, catastrofice, show-storisti-
      ce, fals anecdotice, violente, sexualiste...
      Vizand din start o inedita imbinare de real cu imaginar, fil-
      mul parea a-si inscrie calitatea si vesnicia pe cartea de vi-
      zita.
      Arta interactiva in mare parte de la inceput, nu doar larg-
      participativa, filmul. Contopirea creatie-receptare, ca o
      dubla traire nu s-a produs, cum era de presupus, dat fiind
      si social-evolutivul care facea...tivul, lasand deliberativul
      a oscila liber. Imaginarul atat de implicat in real, cvasi-anu-
      land un traiect liniar.
     
      tendinte ne- si globaliste in deceniile 8-9:
      melo-romance, baladesc-aventura, ludo-galacticul (Lucas,
      Spielberg), psihanalismul anti-snob (W. Allen), redesope-
      rirea varstelor (romanescul Al 4-lea gard...), neoexpresio-
      nismul rusesc (Klimov, Du-te si vezi, Agonia)        
     
      Personalismul larg, colectivism artistic - tara a filmului es-
      tic in vremurile socialist-comuniste.
      Comunitatea de stil italo-galic nu e pe specific romanesc.

file:///C:/Users/dan/Desktop/de cine ma 2.htm 2/3

27.12.2022, 10:11 de cine ma 2.htm

      Cea slavo-balcanica nu ne e chiar infuzata, ci partial-asimi-

      lata. Românul nu-i eclectic, si nici sincretic, ci pro-contra.
      Paradoxal, para-dorsal? Morometian. Intre mimesis si maya,
      catharsis si nirvana, cauza si sictir, are scut pieptul, sabie
      nonconceptul?
      El e mare in mic, maret in masa, istet si-n casa...
      Intre internationalism si cosmopolitism si in film nu e mare
      ....branza. Arta cere mereu iz de...virtualism, nu anume de      
      umanism, divin, universal....
      General-umanul, cu predilectie vizat de arta, premerge si
      etno-specificul, universul national, determinand chiar pun-
      tea intre specific-national-universal.
      Cultura de fel, fie ea cat de delimitat etno-evolutiva, deci pe-
      risabila in sine, are in etern, inclusiv civilizatoric, certa...
      perspectiva.
      Oniricul e implicit artistic, nu doar factor imaginar.
      Opera de arta e un vis realizat, sau o realitate transcendata.
      Un sistem artistic, critic, creativ, nu doar tehno-stiintific,
      presupune o buna doza de clasicism metodic, intre inovativ
      si traditional tinand curs afluent, matca de remarca.
     
           
      arta cinetica - filmic in eprubeta?
     
     
      Arta intra mai greu pe internet inca. Divertismentul e mai
      pe de laturi, informarea e mai mult decat haotica, desi inte-
      resele incep sa-l inunde, hackeria e loc comun...
      Fenomenul isi germineaza deja impasul. Intrucat insul ra-
      mane in umbra ecranului, iar eul e scos deformant de aceas-
      ta oglinda...stravezie.
      Filmul, ca arta sinestezica si sincretica a implicat eul in non-
      constructivismul indefinirii, nu doar in evolutivul de orice
      fel. Realul fragmentat si recreat laolalta cu imaginarul, atat
      de profund si de sugestiv
 
 
      damian luz
 
 
       

file:///C:/Users/dan/Desktop/de cine ma 2.htm 3/3