Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Alte
note înalte
sapiențe nevoalate
umanistice tot felul
artistice incluse
Schematism şi convenţionalism în film.
Cele mai fireşti acestui gen?
Dat fiind specificul iuţelii-simplităţii la receptare. Imagine, durată... Cam
toate pledează pentru o singură dată. Nici consumată?!
Altfel devine metaforic, analitisc, dezbatere, intelectual... Adică artistic
pro-priu-zis.
Filmul estic european păcătuia prin ideo-tezism. Cel vestic prin exces de
intelectualism? Socialul pseudo-etno-etic estic şi individualism-
existenţialis-mul vestic au fost plăgi idem şi la capete.
Cromorfia
Echilibrul activ sincrergetic – sinergetic-sincretic
Cromorfia e pricipiul esenţial al picturiii.
Stazigrafia sau dinamogenia e pcp es al baletului, dansului, coregrafiei.
Sonigrafia – al muzicii.
Teatrul e stazigrafie evento-caracterială. Fire şi trăire în...tablou-ri.
Eidografia - al logicii, filozofiei, gândirii, meditaţiei, cercetării...
Artele narativ-cursive de fele sunt filmul, baletul, romanul, muzica.
Circumsive – pictura, poezia, teatrul ...
Filmul ca viitor nu doar existenţial, ceea ce nu e total?
Ecranul halografic
Dimensiunea senzo-complementară – odor, palpat, olfact...
Comunizarea pan-video
Democratizarea filmului? De la începuturi era un pleonasm.
Individualizarea lui completă? Cam pe aici suntem?!
Video şi propagarea exponenţială de horror şi porno
Răul ca sursă benefic? Creatoare
Să fi pierdut pe parcurs filmul cârma eticului? Prin pedalarea pe emotiv?
Dar pe estetic?
Arta e de fel şi doar emotiv-estetică. Nu sau mai puţin etică, etnică, eideti-
că!!
Se explică astfel toate!
Morala artei? Nonsens!
Pornografia şi horrorul, thriller şi el sunt doar...hiperbole!! Mega-
eventual.
În artă.
În viaţă e...altă...untură de peşte?!
Filmul ca viu umano-genezic.
Joncţiunea emotiv-estetic, artă de consum şi pentru artă. Ca şi
indestructi-bilă. Dar cu multă balansare.
Important e (şi) segmentul median? Operele nu doar suficiente, ci plus-
corecte.
Ce mai au de adăugat artele? Nu odar tehnic.
Fotografia se cere au ba halografică?
Pictura şi-a atins capetele?
Romanul pe mobil rămâne un fel de codicil, sms extins?
Opera, opereta şi baletul – sedii-post-tv cam izolate?
Adorare sau elucidare
Luciditate sau agonizare
Nesaţiul uman întru edificarea prin atot-identicizare
Bis repetitia placent
Compectitia (resimţirea în trup-suflet-spirit) implectiat (umple
tridimensio-nal existenţialul)
Lucrul dat din părţi ne traduce eul tot plinelor...hărţi
Catalizatorul narativ-dis-cursiv al existenţialului să fie tot simţirea in
spe?!
Sentimentul complet e com-scrierea ca...sipet!!
Între ipostază şi transsubstanţiere nu-i fază, nu-s ere!
Spaţiu-timp-modal ne sunt nodul ne-fatal.
Lanţul spart al nesinelui ne ţintuie sinele-bazalt.
Dramodia, comediodrama tot poezie e.
Filmul aduce arta la faza mulării curs-fluidului viaţă-cosmos pe valul-
haos.
Dar cu un dinamism nemaiîntâlnit celorlalte genuri.
Algoritm şi matrice. Una nouă-ne iar ferice.
Mai aproape de fiinţa salvată. Dar tot situare separată.
Avem de lucrat eul total. Între haos şi cosmos...portal.
Nu există un abis între act şi simţ, între gândire şi simţire, toate-s trăire.
De aici-acolo şi împlinire.
Descriptiv-analiticul, dezbaterea din artă e tot a eului altă poartă.
Conflict-acţiunea-expoziţiunea din artă tot aşa, poate mai direct-dosnică?
Nici angelic, nici satanic, ci satangelic.
Filmul poate susţine mult mai lesne dualitatea trăirii. Între emotiv-
esteticul artei în sine şi plenar-simţirea umană aparte, generică.
Viaţa ne poate fi un roman, dar cu semn de carte.
Filmul greu se mai întrerupe.
Cinegrafia
Calinogenia
Cinemetria
Scrierea cu imaginea
Reveria palpabilă
Personalism energetic – c r motru
Regism –
Com-sinele sau eul plus-minus infinit re-definit
Este filmul o artă totală?
Mai degrabă totalitară?
Filmul ca numitor comun artelor?
Filmul ca ultim gen-produs artistic
Viz – film-reveria real-virtuală a eului
Filmul – dedat ca şi exclusiv vizual-auditivului