EXPRESIONISMUL.

TRĂSĂTURI DEFINITORII.
REPREZENTANȚI

Liceul AȘM
Profesor: dr.Sorocean Inga, grad didactic
superior
DEFINIȚIE
 În literatură, expresionismul este adesea
considerat o revoltă împotriva realismului
sau naturalismului, sau ca o reacție la
simbolismul desuet, o căutare a unei realități
psihologice sau spirituale, iar nu o
înregistrare a unor evenimente exterioare
surprinse în secvența lor logică.
DIN ISTORIC
 Vine din Germania între anii 1905-1918, nucleul fiind în jurul
publicației "Călărețul albastru".
 Influențele expresionismului le găsim și în muzică, poezie,
sculptură.
 A reprezentat reacția naturală a unui grup de artiști germani, la
convențiile estetice rigide și la academism, precum și la
autoritarismul celui de-al doilea Reich.
 Acest stil va reprezenta o revoluție estetică, distingându-se prin
culori țipătoare, opuse, linii curbe și frânte.
 Incepând cu 1933, expresionismul va fi luat în vizor de naziști
care îl vor interzice, confisca și distruge o mare parte a operelor
expresioniste.
 Dupa terminarea razboiului ce a putut fi salvat a fost redat
patrimoniului universal.
 Reprezentanti de seama: Munch, Zijl, van Dongen, Kubista,
Kirchner, Heckel.
REPREZENTANȚI
 In literatura universala, reprezentantii
expresionismului sunt: Gottfried Bienn, Georg Heym,
Georg Kaiser (Germania), Georg Trakl, Franz Werfel,
Franz Kafka, Theodor Daubler (Austria), August
Strindberg (Suedia).
În roman, termenul este leagat de operele lui
Franz Kafka sau James Joyce (vezi: tehnica fluxului
conștiinței, stream of consciousness). În teatru,
August Strindberg este considerat un precursor al
mișcării expresioniste, deși termenul poate fi aplicat
unui grup de dramaturgi germani din primele decenii
ale secolului al XX-lea, incluzând pe Georg Kaiser,
Ernst Toller și Frank Wedekind. Opera lor este
caracterizată de o bizară distorsionare a realului
SUBLINIAȚI 3 TERMENI DIN CITAT CARE VĂ
SUGEREAZĂ TRĂSĂTURILE EXPRESIONISMULUI
 Lucian Blaga, poate  „De cate ori un lucru e
cel mai valoros astfel redat incat
expresionist roman, puterea, tensiunea sa
surprinde esenta interioara, il intrece, il
transcendeaza,
acestui curent
tradand relatiuni cu
literar:
cosmicul, cu absolutul,
cu ilimitatul, avem de-
a face cu un produs
artistic expresionist."
(L. Blaga, Filosofia
stilului).
DATE GENERALE

Curent modernist, apărut în

Germania și care s-a
manifestat mai întîi în
pictură, termenul fiind
utilizat pentru prima dată de
pictorul francez J. A. Herve

Expresionismul românesc
este influențat de cultura
germană, primele poezii cu
tentă expresionistă fiind
semnate de L. Blaga, Felix
Aderca, Ion Vinea, Adrian
Maniu, iar după al II-lea
război mondial – la N. Labiș,
A. Blandiana
 poetul caută refugii în
mituri, credințe, ritualuri Filosofia lui
stravechi. Crezul artistic Nietzsche
reprezintă o întoarcere în influentează
timp, în zonele arhetipale TRĂSĂTURI tehnica
ale culturii și ale omenirii, expresionista prin
în general. frenezia dionisiacă
a sentimentelor,
potențarea ideii de
destin implacabil,
de dezlănțuire, de
eliberare a eului.

Viziuni Cromatica
negarea
și aspirații vie
orasului
metafizice
Întoarcerea
Centrarea asupra destinului la origini
uman, încătușat de realitățile dure
Eul liric se Muzicalitate pătrunzătoare
ale vieții
reintoarce la Trăirile sufletești,
origini, spre sentimentul inutilității,
paradigma mitică, subiectivitatea apar
spre timpurile constant în poezia
primordiale, când expresionistă.
ființa se contopea Salvarea vine prin
cu cosmicul reîntoarcerea eului la
formând un intreg. originar, la timpurile
mitice, primordiale.
TRĂSĂTURI
 Aspirația metafizică
 anularea vechilor dogme ale realismului care nu fac nimic altceva decât să
surprindă realitațile factice, logice ale vieții, în favoarea căutării unei realități
spirituale

căutarea originalului, a increatului, a ineditului

reintoarcerea la primordial, la origini, la universul mitic

tragismul existential surprins și depăsit, odata ce fiinta reușește să atingă
absolutul, prin spiritualizarea trăirilor, acestea devenind cosmice, metafizice

teme și motive predilecte: tristetea și neliniștea metafizică, disperarea, absența,
neantul, moartea, dezagregarea eului, natura halucinantă.

categorii estetice cultivate: FANTASTICUL, MACABRUL, GROTESCUL, MITICUL,
MAGICUL

imaginile poetice sunt vii, stranii, contrastante asemenea picturilor expresioniste

limbajul este uneori violent, șocant
IDENTIFICAȚI DIFERENȚELE DINTRE
CELE DOUĂ TEXTE
 Daţi-mi un trup,  Frate, o boală învinsă ţi se pare
orice carte.
voi munţilor, Dar cel ce ţi-a vorbit e în pământ.
mărilor, E în apă. E în vânt.
Sau mai departe.
daţi-mi alt trup să-mi
descarc nebunia Cu foaia această închid porţile şi
în plin! trag cheile.
Sunt undeva jos sau undeva sus.
Pământule larg, fii Tu stinge-ţi lumânarea şi-ntreabă-
trunchiul meu, te:
taina trăită unde s-a dus?
fii pieptul acestei
năprasnice inimi, Ţi-a mai rămas în urechi vreun
prefă-te-n lăcaşul cuvânt?
De la basmul sângelui spus
furtunilor cari mă întoarce-ţi sufletul către perete
strivesc, şi lacrima către apus.
fii amfora eului meu
 (Încheiere, L. Blaga)
îndărătnic!

 (Daţi-mi un trup, voi

MANIFESTAREA BIPOLARĂ A
EXPRESIONISMULUI POETIC
Forma afirmativă a
Forma protestatară, de speranței într-o
revoltă societate dreaptă,
spiritualizată
Motive specifice
 Țipătul

 haosul,
 Transcedentalul
 disperarea,
 Tendința de evadare

 Catastrofa în alte universuri

 Sumbrul  Atracția spre
 Alienarea originar, esențe,
 Oribilul
mitic, creația
 Tenebrosul
populară
 Grotescul
 dionisiacul
 absurdul
PERIOADE DE EVOLUŢIE A
INFLUENŢELOR EXPRESIONISTE ÎN
LITERATURA ROMÂNĂ
• Lucian Blaga,
expresionis Aron Cotrus,
mul
sincronic
Adrian Maniu,
cel al anilor Cezar Baltag,
1920 – 1930
Tudor Arghezi
etc

expresionis
mul din • Emil Giurgiuca,
preajma celui
de-al doilea Ion Caraion,
război
mondial Mihai Beniuc.

expresionism
ul anilor 1970 -
1980, cu
• Ion Alexandru,
prelungiri până
în poezia
Ion Gheorghe,
optzeciştilor şi Marin Sorescu,
în poezia
modernă de etc.
azi
 REPREZENTANȚI
 În literatura romana, pot fi remarcate semne
expresioniste în operele semnate de Lucian
Blaga, Al. Philippide, T. Arghezi, Adrian
Maniu, Vasile Voiculescu. În manifestațiile
artistice ale acestor scriitori sunt cultivate
elemente specifice expresionismului precum
grotescul, miticul, cosmicul, originarul.

În literatura basarabeană, orientări

expresioniste întîlnim în lirica lui G. Meniuc,
L. Lari, Leonard Tuchilatu uniți prin „căutările
formelor arhetipale în poezie” (Andrei Langa)
 Mare poet român care
reușeşte să se
sincronizeze deplin cu
formele poetice europene

LUCIAN BLAGA: MISTERUL EULUI ȘI

AL EXISTENȚEI.

Etapele expresionismului
blagian.
CREAȚIA LUI L. BLAGA ȘI
AȘTEPTĂRILIE TALE

L. Blaga

Consultă schema de la p. 236

 LOGOS INFORMATIV (P.237 MANUAL).
Citește și împărtășește-ți marea revelație cu privire la Viața și creația lui L. Blaga

 Opera poetică a lui

Lucian Blaga (1895-  "corola de mi­nuni a lumii „
POEMELE LUMINII,
1961), impresionantă  "muntele magic „ PAȘII
prin fiorul metafizic PROFETULUI,
de care este NEBĂNUITELE TREPTE
străbătută şi'  "marea trecere”, "satul
singulară în peisajul minu­nilor” – ÎN MAREA
TRECERE
liricii noastre  –„somnul” - LAUDĂ
interbelice, se SOMNULUI
constituie, cu  „cumpăna apelor”-LA
fiecare volum într-un CUMPĂNA APELOR
edificiu monumental,  „dorul”- LA CURȚILE
DORULUI
oferind o imagine
esentializată a lumii,  "pădurea pe unde trece
ale cărei coordonate unicornul„- SE AUDE
sunt: UNICORNUL
 Trăsături ale creației
Creaţia sa ilustrează o altă faţetă a modernismului –
modernismul expresionist
 poetul se sincronizează cu mişcarea expresionistă
europeană, îndeosebi germană, de la începutul sec. al
XX-lea, dar nu o adoptă în totalitate, ci îi dă o formă
originală de expresionism cu tentă tradiţionalistă
lirica este dominată de subiectivism şi de vitalism, de
dorinţa de a se raporta la absolut, realizând astfel o
poezie de cunoaştere
 exersează versul liber, înlătură rigoarea canoanelor
prozodiei clasice, stilizează ritmuri folclorice,
îmbogăţeşte limbajul poetic cu noi domenii ale lexicului
Teme şi motive.

imposibilitatea comunicării,
alienarea,
cunoaşterea,
metafizica,
transcendentul,
lumina,
mitul,
satul esenţial metafizic,
iubirea,
moartea,
natura străină
 II. IDENTIFICAȚI ETAPELE CREAȚIEI BLAGIENE,
CONSULTÎND INFORMAȚIA DIN
EX CATHEDRA P. 237

 Extrageți particularitățile definitorii pentru

fiecare etapă
 Ilustrați cu titluri/versuri

 Decodați mesajul, urmărind reacțiile și

intențiile eului liric
 FIȘA-SINTEZĂ

Etapa Dionisiacă: ●
sentimentul absolutului, vitalism abstract, frenezia dionisiacă
Strtuctura
exacerbarea* eului creator, eu dilatat la dimensiuni cosmice, eu stihial
„Poemele
●

●
retrăirea fondului mitic primitiv
interiorizarea/spritualizarea peisajului
strigătului
●

Tensiune vizionară maximă

luminii”
●

Blagianizarea
Îndepărtarea de real, interiorizarea
expresionismului
●

●
Construirea unui univers imaginar STRCTUCTURA
„În marea trecere” ●
Iradierea unei tensiuni metafizice
TĂCERII
şi „Laudă somnului”

Autohtonizarea
/clasicizarea ●

●
, Modelul prozodic folcloric
Eu domestic, ce se întorce spre bucuriile intime, patriarhale ale
STRUCTURA
xpresionismului ●
vieții
Obsesia morții; Existența – trecere chinuitoare în
SPUNERII
„La cumpăna apelor”, neființă,Sentimentul împăcării

„La curţile dorului”;

*Exacerbare – intensificare, accentuare

BLAGIANIZAREA EXPRESIONISMULUI
Marin Mincu o caracterizează astfel:
Pornind iniţial din expresionism, Blaga îşi adaugă aripile
metafizice pe care niciun poet expresionist nu le-a
purtat; în exemplaritatea aceasta înaltă, teoretică şi
practică, poetul român realizând ceea ce am putea
numi „blagianizarea expresionismului”
De exemplu, poezia Vara – aceasta poate fi uşor pusă în
paralelă cu Sommer a lui Trakl. La Blaga, observă
Marin Mincu, constatăm mai degrabă tendinţa către o
personalizare a peisajului metafizic, poetul român fiind
mult mai fidel plasticii expresioniste. (…) Cu o priză
metafizică exacerbată, Blaga transferă expresionismul
în spaţiul culturii folclorice. Pământul, în poezia lui
Blaga, este un lan întins de grâu şi cântec de lăcuste.
Spicele îşi ţin la sân grăunţele/ ca nişte prunci ce sug.
 TEMA DE ACASĂ

Demonstrează, în baza poeziei „Eu nu strivesc

corola de minuni a lumii ” că:
 I. „În poezia lui Blaga asistăm la o contopire cu
universul, la o transcendență metafizică a eului
liric către cosmic. Lucian Blaga anulează
realitățile imediate ale realismului și
naturalismului, mutând lirica într-o altă realitate,
cea a misterului cosmic, care trebuie ocrotit.”
 II. Demonstrează că textul este unul
expresionist:
SUGESTII PENTRU PROIECTE (CL. A
XII-A).
 Valorificați cîte un motiv/metaforă din
creația poetului în baza unui volum de
poezii
 Poemele luminii (1919)
Paşii profetului (1921)
În marea trecere (1924)
Lauda somnului (1929)
La cumpãna apelor (1933)
La curţile dorului (1938)
Nebãnuitele trepte (1943)