Romantismul

 subiectivitatea trăirilor, exprimarea cu prioritate a sentimentului și sensibilității

 libertatea creației, absența oricăror reguli sau constrângeri estetice (prezente la clasicism)
 îmbogățirea limbajului poetic cu regionalisme, neologisme și stilistic
 exprimarea specificului național în literatură, descoperirea folclorului național
 tendința de a prezenta istoria într-o lumină ideologizată, glorificarea eroilor și libertății
 apar multe opere care au loc în peisaje, culturi, personaje țări exotice cere reflectă dorința de evadare din viața
reală
 aspirația spre absolut (iubirea perfectă, libertatea deplină și cunoașterea totală)
 teme romantice: viața, moartea, iubirea, libertatea, exotismul
Realismul
 reprezentarea verosimila realitatii, obiectivitatea
 stil sobru, impersonal
 se indreapta spre viata sociala, prezentand personajul in stransa legatura cu aceasta, ca un produs al mediului
in care traieste
 proza realista foloseste in special analiza psihologica si reflectia morala ca mijloace de caracterizare a
personajului
Simbolismul
 utilizarea simbolurilor, simbolul oferind posibilitatea unei interpretări multiple.
 cultivarea sugestiei cu ajutorul căreia sunt puse în evidență stări sufletești vagi, confuze,de melancolie,
plictiseală.
 cultivarea elementului muzical,a sonorității verbale.
 existența sinesteziei (perceperea simultană a unui ansamblu de senzații, auditive,vizuale etc.)
Modernismul
 refuzul capodoperei și al ideii de frumos, de perfecțiune, ruptura de trecut
 revolta și libertatea de exprimare, originalitatea și tendința de a șoca
 starea de conflict între luciditatea conștiinței și spaimele necunoscutului
 luciditatea, efortul prin care gândirea își cucerește adevărurile, problematica conștiinței nelinistite
 predilecția pentru stări limită:coșmar, halucinație, ridicol, grotesc
 exacerbare a sensibilității, a facultăților perceptive, vederea monstruoasă
 drama tristeții metafizice, a omului problematic înstrăinat de tainele genezice ale universului
 aspirația spre regăsirea echilibrului originar
Expresionismul
 revolta împotriva realismului sau naturalismului
 Nevoia de transcendere a fenomenelor
 Fascinatia cosmicului, a ilimitatului
 nevoia de esentializare, de abstractizare
 personaje himerice, chinuite de viziuni interioare, de extaze
 răzvrătirea împotriva unei societăţi tehniciste, alienate, fascinaţia întoarcerii la originar, la esenţe
 preluarea miturilor intr-o maniera proprie, chiar inventarea unor mituri
 decorsetare totala de tiparele prozodice.
Neomodernismul
 redarea temelor grave într-o manieră ludică, de joc, ce ascunde însă tragicul
 imaginar poetic inedit, limbaj ambiguu, metafore subtile și expresie ermetică
 poetică a existenţei şi a cunoaşterii
 redescoperirea şi reinterpretarea simbolurilor, a miturilor, reflecţia filosofică
Postmodernismul
 prozaicizarea lirismului, narativizarea liricului prin introducerea povestirii unor aspecte din existenţa cotidiană
 biografismul, referiri la existenţa scriitorului
 demitologizarea temelor şi viziunilor poetice prin parodie, umor, ironie
 refuzul metaforei şi al exprimarii conotative, refuzul sentimentalismului romantic
 cultivarea ironiei, a spiritului ludic
 introducerea cititorului în laboratorul de creaţie al poetului;
 amestecul de stiluri, intertextualitatea